Gramatica limbii romane (1).doc

8/20/2019 Gramatica limbii romane (1).doc

1/36

GRAMATICA(INVATATORI, EDUCATORI, LIMBA ROMANA)

CUPRINS

FUNCŢIILE COMUNICĂRII

STILURILE FUNC IONALEȚ

FONETICA

LEXICOLOGIE I SEMANTICĂȘ

PUNCTUAŢIE ŞI ORTOGRAFIE

MORFOLOGIE

1


2/36

FUNCŢIILE COMUNICĂRII

Există şase f!"#$$ a%e %$&'a%$, în care sunt angajaţi factorii comunicării(elementelesituatiei de comunicare). F!"#$$%e %$&'$$ "*es+! s$-.*$$ "&!$".*$$ %$!/0$s-$"e 1! +e*s+e"-$0a!$a $!-*e fa"-*$$ "&!$".*$$2

· e&$ .-*ț 3 f!"#$a e&-$0.· *e"e+-* 4 f!"#$a "!a-$0.

· &esa 4 f!"#$a +e-$".

· " 3 f!"#$a &e-a%$!/0$s-$".

· "!-e5- (sa *efe*e!-)4 f!"#$a *efe*e!#$a%.

· "a!a% e -*a!s&$-e*e 4 f!"#$a fa-$".

67Functia corespunzătoare centrării mesajului pe e&$#.-* este funcţia EMOTIVA, caretrădează starea afectivă, sentimentele, valorile morale, capacităţile cognitive i culturaemiţătorului. Funcţia emotivă a comunicării constă în e0$e!#$e*ea s-.*$$ $!-e*!e a e&$#.-*%$.!ceasta se referă, cum "ine se tie, la "a+a"$-a-ea +e "a*e a0e&, "a e&$#.-*$, s. &a*".& +8$#$a!as-*. fa#. e $!f*&a#$a +e "a*e "!#$!e e!!#% !s-*7

Ea se se realizează la nivelul emotiv al lim"ajului prin interjecţii, exclamaţii, prin lungireaemfatica a sunetelor. Este semnificativ că intonaţia are un rol deose"it de important în exprimarea

poziţiei Emiţătorului. !lte procedee# folosirea diminutivelor i augmentativelor, preferinţa pentru unanumit termen din seria de sinonime aflată la dispoziţia vor"itorului.

97Funcţia orientată spre *e"e+-*% mesajului este cea CONATIVĂ, ce servete la$!"$-a*ea

a"es-$a %a a"#$!e:*es+e"-$0 %a 1!"e-a*ea a"#$!$$ +*$! *$!e, 1!e&!*$, */.&$!#$, $!-e*$"#$$ ,etc. $rin acesta functie se urmareste un anumit raspuns de la receptor.F!"#$a "!a-$0. seconcentreaza pe strategia lingvistică a contactării receptorului, "azată pe mărci ale vocativului (lasu"stantive, pronume, numerale i adjective) i imperativului (mod ver"al personal), de propoziţiiimperative, exclamative, afirmative i negative. %onstructia mesajului este la modul imperativ prinexcelenţă.

;7 Funcţia aferentă &esa%$ este cea POETICĂ, prin care %$&'a% se *$e!-ea8. s+*es$!e, s+*e +*+*$a */a!$8a*e. &im"ajul poetic pune accentul pe modul "& se s+!e, cum sevor"ete, spre deose"ire de lim"ajul tiinţific, care pune accentul pe ce se spune. !numite reclame facapel la acest tip de mesaj, în special reclamele pentru serviciile turistice. Funcţia poetică presupune

modul în care este concentrat mesajul poetic de la emiţător spre receptor i constituie f!"#$aese!#$a%. a a*-e$ 0e*'a%e. Ea nu apare singură# în poezia epică, unde se între"uinţeaza formulări la

persoana a treia, apare i funcţia referenţială' în poezia lirică, în care enunţurile sunt la persoana înti,apare i funcţia emotivă, iar în poezia liricadresativă, cu valori retorice, formulate la persoana a doua(oda, epistola, satira), apare i functia conativa. *n opera dramatică, se exploatează din plin resurseleoferite de funcţiile lim"ajului, mai ales factorii de pertur"are a comunicării, care creează atmosferaspecifică.


3/36

semantic etc.) favorizează i facilitează comunicarea. %omicul de situatii se "azeaza din plin pe functiametalingvistică a comunicarii

=7Funcţia lim"ajului corespunzătoare "!-e5-%$ este cea REFERENŢIALĂ. !ceastailustrează &% e f%s$*e a %$&'a%$ +e!-* a e5+*$&a *ea%$-a-e, $!-e*+*e-a*e +e*s!a%., $&a/$!e, +.*e*e sa $>e, aşa "& +e*"e+e e&$#.-*%. Funcţiareferenţială transmite informatiidespre lumea reală sau imaginară, trimite la context i sta"ilete referentul. Ea poate fi denotativă sau

cognitivă, avnd în vedere informarea, contextul lingvistic i extralingvistic (social, cultural,) alcomunicării.

?7 Funcţia lim"ajului corespunzătoare "a!a%%$ este cea FATICĂ, $!-e*a"#$!a%.. Ea servetela s-a'$%$*ea *e%a#$e$ e "&!$"a*e ş$ %a "%-$0a*ea $!-e*es%$ +e!-* a"eas-a +@!. %a 1!"e$e*ea&esa%$, +*$! 0e*$f$"a*ea f!"#$!.*$$ +-$&e a "$*"$-%$. &a nivelul contactului social funcţiafatică asigură comunicarea de succes prin amprenta lingvistică degajată.

+ajoritatea textelor îndeplinesc mai multe functii, dar otărtor pentru includerea întrun stilsau altul, este funcţia dominantă. -e pildă#

· e&-$0a în memorii, confesiuni, comentarii, interpretări critice· "!a-$0. în ordine, decizii, regulamente, discursuri politice, predici, reclame

· +e-$". în operele literare, dar i în unele mesaje pu"licitare

· &e-a%$!/0$s-$". în analize gramaticale, în dicţionare, în texte cu caracter didactic

· *efe*e!#$a%. e dominantă în comunicate oficiale, "uletine, cestionare, referate, cronici

· fa-$". în saluturi i formule de convenienţă, texte de receptare a mesajului telefonic

STILURILE FUNC IONALEȚ

STILUL (astăzi# mod de exprimare ver"ală sau scrisă) expresia unei individualităţi

COTEANU2

STILUL ARTISTIC

C& transmite

STILURI NONARTISTICE:FUNCŢIONALE

Ce transmite

&im"aj conotativ &im"aj denotativ

nicitate i inovarea expresiei Expresie caracterizată prin folosirea unor formule i

construcţii mai mult sau mai puţin fixe, repeta"ile/ogăţie lexicală %oncentraţie lexicală

0ensuri multiple 0ensuri unice

STILURILE FUNCŢIONALE 3 variante ale lim"ii literare care corespund anumitor sfere deactivitate umană

1. STILUL OFICIAL (URIDICO3ADMINISTRATIV)3 se între"uinţează în sfera relaţiilor

oficialjustiţie, administraţie, diplomaţie etc., fiind reprezentat de o categorie largă de texte (legi,otărri judecătoreti, regulamente de funcţionare a instituţiilor, documente politice, corespondenţaoficială, petiţiile i memoriile cetăţenilor, curriculum vitae, procesulver"al, cererea, formularul,interviul de angajare etc.) i are următoarele particularităţi#

3


4/36

• !re funcţie referenţială• Emiţătorul este specializat, receptorul este, de o"icei, specializat, dar i nespecializat, cel

care vrea să cunoască legea• 2espectarea normelor lim"ii literare• 3"iectivitate• &ipsa afectivităţii i a expresivităţii• Enunţuri cu formă impersonală• 4oca"ular specializat• Folosirea neologismelor, dar nu în număr la fel de mare ca în stilul tiinţific• &im"aj accesi"il• %laritate, precizie, concizie, proprietate• tilizarea cuvintelor cu sens denotativ• +od de expunere formal• 0etereotipie# utilizarea de cliee lingvisticeformule gata consacrate5 formule tip (vezi

cererea)• 0cop utilitar, informare, educare• 2espectarea unor reguli de prezentare grafică (împărţirea textului în paragrafe, alineate,

articole)6. STILUL (TENICO3)STIINTIFIC este folosit în studii i lucrări tiinţifice i areurmătoarele caracteristici#

• !re funcţie exclusiv referenţială• 7ransmite informaţii tiinţifice, tenice,• 2espectarea normelor lim"ii literare• 3"iectivitate, folosirea pluralului autorului, întruct acesta evită referirea la propria

persoană• %laritate, precizie, concizie• Emiţătorul este specializat, iar receptorul poate fi specializat sau nespecializat• tilizarea unei terminologii specifice fiecărui domeniu i tenicii, precum i a

neologismelor, multe de circulaţie internaţională• Folosirea cuvintelor mai ales cu sensul lor propriu5 denotativ monosemantism• &ipsa figurilor de stil• tilizarea citatului ca punct de plecare întro argumentare• %ompletarea conţinutului cu mijloace extralingvistice# arti, desene etc.• 0cop informativ, de educare• 0tructura logică a propoziţiilor i a frazelor

• 7ipuri de mesaje# referatul, comentariul, analiza de text, paralela8. STILUL BELETRISTIC (LITERAR ARTISTIC) este specific operelor literare în proză i

în versuri (9memorii, jurnale, eseuri, memorii, amintiri etc.) i are următoarele trăsături#• +esajul are funcţie poetică, centrată asupra lui însui• %aracterul individual al stilului• /ogăţie expresivă i forţă de sugestie, o"ţinute prin folosirea figurilor de stil i a

procedeelor artistice, a cuvintelor polisemantice i cu sens figurat5 conotativ'• $reluarea unor elemente de la celelalte stiluri la nivelul lim"ajuluiaraisme,neologisme, elemente de jargon i argou, regionalisme, termeni tiinţifici etc.• *ncărcătură emoţională

• %ăutarea originalităţii în exprimare• 2espectarea, în general, a normelor lim"ii literare, scriitorul îi ia o mare li"ertate• Eufonia, am"iguitatea, sugestia, expresivitatea, originalitatea

4


5/36

• 0cop estetic:. STILUL PUBLICISTIC este caracteristic mijloacelor de comunicare în masă# ziare, reviste,televiziune, radio, avnd funcţia de mediatizare a evenimentelor, i are următoarele particularităţi#

• are funcţie conativă• stil puţin unitar •

respectarea normelor lim"ii literare• lim"aj accesi"il• lexic "ogat, variat• adapta"ilitate la inovaţie, reflectată în folosirea unor neologisme la modă• utilizarea unor figuri de stil, a unor construcţii expresive (de exemplu. formulăriocante, eliptice, pentru a atrage atenţia cititorului etc.)• varietate de forme# articol, tire, reclamă, comunicat, interviu, reportaj, corespondenţă,cronică etc.• folosirea de mijloace extralingvistice# fotografii, caricaturi etc.• scop informativ, dar i persuasiv de influenţare a opiniei pu"lice

• se poate adresa raţiunii sau afectivităţii;. STILUL COLOCVIAL (după unii) este între"uinţat în sfera relaţiilor particulare, în planul vieţiicotidiene i este caracterizat prin#

• încălcare frecventă a normelor lim"ii literare• utilizare de mijloace nonver"ale în comunicarea orală• exprimare relaxată, nesupravegeată• naturaleţe, expresivitate, pitoresc• între"uinţarea de termeni argotici, a elementelor de jargon, a regionalismelor, a prover"elor i a

zicătorilor •

folosirea clieelor la modă, formule de salut, ticuri ver"ale, neologisme la modă• *ncărcătură emoţională

FONETICA

Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază producerea, transmiterea, audi ia i evolu iaț ș țsunetelor lim"ajului articulate.V"a%e%e $! %$&'a *&@!aV"a%a este un sunet al vor"irii din lim"a romana, la a cărui emitere curentul de aer sonor iese li"er

prin canalul fonator, fără să întlnească nici un o"stacol în cale.Vocala A

0e scrie i se pronun ăș ț a, nu ea, după literele ș iș j în rădăcina cuvntului# a,ș ade,ș apte,ș ase, deja,ș jale, jar (nu ea,ș eade,ș eapte,ș ease, dejea, jeale, jear ș ).V"a%e%e 1! $a- $! L$&'a R&@!a4ocalele in iat reprezinta fenomenul fonetic constnd în întlnirea a două vocale pronun ate succesivțîn sila"e diferite, fie în interiorul unui cuvnt, fie între două cuvinte alăturate.D$f-!/$$ $! L$&'a R&@!a$ronun are în aceea i sila"ă a unei vocale cu o semivocală' grup de două sunete sau mai multe suneteț șformat dintro vocală i o semivocală care se pronun ă în aceea i sila"ă sau cuvantare.ș ț șT*$f-!/$$ $! L$&'a R&@!a7riftongii reprezina un grup de trei sunete diferite care formează o singură sila"ă.C!sa!e%e $! L$&'a R&@!a%onsoanele din lim"a romana reprezinta acel sunet al vor"irii produs la trecerea curentului de aer princanalul fonator atunci cand întmpină o"stacole.Des+a*-$*ea $! s$%a'e 1! %$&'a *&@!a

5


6/36

%nd în lim"a romna un cuvnt nu se termină întrun rnd, se vor trece în rndul următor numaisila"ele ( compuse din litere din alfa"et) întregi.Des+a*-$*ea $! s$%a'e a unor cuvinte are scopul de a pune in evidenta structura acelor cuvinte (insila"e) si in cazul poeziei metrica sa.Des+a*-$*ea $! s$%a'e se face cu ajutorul semnului ortografic numit "*a-$&a si are o anumita valoarestilistica# Ex. Im-be-ci-lu-le! % F 2), prin puncte (a.c = anul curent) ori prin cratima (lt.maj., 04)' e*$0a-e%e scrise cu cratima de la a"revieri# 2.!.7./ist (> 2.!.7./ ist, 2. !.7./.ist)'-erivatele devenite cuvinte urmeaza regimul cuvintelor# ce-fe-rist" !&e%e +*+*$$ e +e*sa!e # 4asilescu, !li el?a"ar (> 4asilescu, !li el?a"ar)' !&e*e%e *$!a%e scrise cu "$f*e s$ %$-e*e# @ @


7/36

/*+*$%e *e%a-$0 s-a'$%e e "0$!-e se scriu în cuvinte separate'

Sf$5e s$ +*ef$5e $! %$&'a *&@!a

Sf$5% 1! %$&'a *&@!aSf$5% este o îm"inare de sunete (litere din alfa"et) sau un singur sunet care se adaugă după rădăcinasau după tema unui cuvnt pentru a crea cuvinte sau forme gramaticale noi

P*ef$5% 1! %$&'a *&@!aP*ef$5% sau af$5% reprezinta literele din alfa"et sau grupul de litere, care se ata ează înainteașrădăcinii sau a temei unui cuvnt, pentru a forma un derivat cu forme gramaticale noi (nu esteo"ligatoriu)

LEXICOLOGIE I SEMANTICĂȘS$!!$&$e

Def$!$#$e# %apacitatea lim"ilor de a utiliza mai multe forme pentru a exprima acelai sens.Este un tip de relaţie semantică ce se sta"ilete între cuvinte care au înţelesuri att de apropiate, înctle considerăm identice.C@&+% e e5+a!s$!e s$!!$&$". este o modalitate de a arăta diferenţele dintre sensurilecuvntului polisemantic dar i o posi"ilitate de organizare a cuvintelor în serii sinonimice.E5e&+% e "@&+ e e5+a!s$!e s$!!$&$".2 a ridica (o greutate) C a sălta C a înălţa'a ridica (mnecile) C a sufleca'a ridica (o casă) C a zidi C a construi'a ridica (masele) C a mo"iliza C a strnge C a aduna'a ridica (preţurile) C a crete C a urca C a mări'

a ridica(o pedeapsă) C a suspenda C a desfiinţa C a anula'a (se ridica, (de pe scaun) C a se scula, a se sălta'a (se ridica (la luptă) C a se răzvrăti, a se răscula.T$+%/$a s$!!$&e%* !vnd în vedere ecivalenţa de sens, sinonimele tre"uie să ai"ă un număr ct mai mare decomponente de sens comune (de preferinţă toate). -in această perspectivă se pot clasifica ('icionarde )tiine" *tiine ale limbii, Ed. Dtiinţifică, /ucureti, 1) astfel#a) s$!!$&e +e*fe"-e (--a%e), care nu se diferenţiază prin nici o trăsătură de sens (au aceeaidefiniţie semantică)#

azot + nitrogen; stibiu C antimoniu; circumlunar + perilunar; mister + enigmă; vorbăre C guraliv+ locvace; a scrnti C a lua; vlăguit C istovit C epuizat + etenuat;

') s$!!$&e $&+e*fe"-e (+a*#$a%e) care se diferenţiază numai printro componentă de sensgraduală#

teamă + frică ( Ggrad nedeterminatH) i spaimă C groază (Ggrad maximH, alături de componentele desens comune tuturor celor patru termeni)' de)tept C inteligent (Ggrad nedeterminatH) faţăde genial (Ggrad maximH) i iste C ager (Ggrad micH), alături de trăsături comune celor cinci sinonime(Gapreciere în plus privind inteligenţaH)'") s$!!$&e "a*e a "@-e "&+!e!-. e se!s $fe*$-.2 du)umea + podea

trăsătură de sens comună# Gpartea de jos a unei încăperiH' trăsătură de sens proprie# Gnumai din scnduriH (du)umea i Gdin orice

materialH(podea, trăsătură care poate fi neglijată în anumite contexte') s$!!$&e "a*e +*e8$!-. a-@- $fe*e!#e /*aa%e, "@- ş$ se&a!-$"e, a* %$&$-a-e "a!-$-a-$02

cald, căldu, căldicel, fierbinte, clocotit, canicular se definesc toate ca Gapreciere în plus privitoare la temperaturăH' se regrupează prin trăsături de sens diferite (uneori neglija"ile)# cald Ggrad

7


8/36

nedeterminatH' căldu C căldicel Ggrad micH' fierbinte Ggrad mareH' canicular Ggrad maximH' clocotit(tor Ggrad maximH 9 Gproces de fier"ereH' dogoritor Ggrad maximH 9 Gemanaţie de căldurăH.A!-!$&$e Def$!$-$e# ip de relaie semantică ce constă .n opoziia de sens .ntre două cuvinte care trimit larealităi (refereni nu numai diferite, ci )i contrare )i contradictorii" (!ngela /idu 4rnceanu, >arcisaForăscu, %uvinte )i sensuri, Ed. Dtiinţifică i Enciclopedică /ucureti, 1II, p. 1A;)Există o antonimie logică, o"iectivă, care este implicată în lucruri din realitateaextralingvistică# noapte zi, iarnă - vară, dimineaă - seara, i o antonimie pe care o sta"ilescvor"itorii. *n enunţul# G!m văzut două filme, unul bun i altul prost,sensul antonimelor bun -

prost reflectă o apreciere su"iectivă. -e aceea se spune că antonimia ca fenomen lingvistic acoperăatt cuvintele care denumesc noţiuni contrare(iarnă vară, dimineaă seară, bărbat - femeie, viaă -moarte, .nghe - dezghe, ct i pe acelea puse de vor"itori în evidenţă (G%e grea este valiza neagrăi ce u)oară este valiza griH).!ntonimele sunt fixate pereci i, de aceea, par mai puţin dependente de context sau de o situaţie decomunicare. -e exemplu, în mintea oricărui vor"itor este asociat mic cu mare, tnăr cu bătrn,

sărac cu bogat, adevăr cu minciună etc.C%as$f$"a*ea a!-!$&e%*2

1. în funcţie de dimensiunea semantică (vezi 'icionar de *tiine" *tiineJ ale limbii,Ed. Dtiinţifică,/ucureti, 1, p. ;A)# antonime polare, care nu admit termeni intermediari# so / soie; - antonime scalare, care admit gradarea i care sunt adesea legate de proceduri de comparare# mare

/mijlociu / mic; fierbinte / cald/rece0 antonime contradictorii# celibatar (necăsătorit) 5 căsătorit; - antonime contrarii# a urca / a cobor.; - antonime reciproce# a cumpăra / a vinde etc.

6. în funcţie de s-*"-*a "0@!-%$2 - antonime cu radicali diferiţi# corect gre)it; frig căldură, .ntuneric lumină; trecut viitor; a

veni apleca;

antonime cu acelai radical sta"ilite prin prefixe i sufixe# corect incorect;disciplinat indisciplinat; noroc - nenoroc; moral a imoral; reversibil ireversibil; hipotensiv- hipertensiv; cărticică căroaie; căscioară - căsoaie etc" !ceste antonime au o marcă formală (prefixul, sufixul) care su"liniază antonimia. $refixele cu carese formează în general antonime sunt# ne-, non-, in-, i-, des-, dez-, dis-, de- etc.Pa*!$&$e Def$!$#$e# #elaie dintre cuvinte foarte asemănătoare ca formă )i deosebite ca sens (diferena de

formă se reduce la numai un sunet sau două"0e organizează pe "aza apropierii formale în Gserii paronimiceH. 0e sta"ilete între unităţi lexicale, nu între un cuvnt i o formă gramaticală a acestuia, ci întreformeletip ale aceleiai părţi de vor"ire#

su"stantive# (abilitate - agilitate; adjective# (etic - epic; ver"e# (a deconta - a decanta"

K $aronimia apare i la nivelul elementelor de formare a cuvintelor (prefixe i prefixoide)#anti- / ante-; pre-/ pro-; .n-/ in-; homeo-/ homo-

D'%e-e +a*!$&$"e2 atlas - atlaz, argou - argon, adsorbie - absorbie, conjunctură - conjectură,locatar - locator" T*$+%e-e +a*!$&$"e2 atitudine - aptitudine - altitudine, a migra a emigra a imigra, a releva -a reliefa - a revela"

Atracţia paronimică este o greeală de exprimare produsă de apropierea formală dintre paronime,care constă în faptul că unul dintre termenii paronimi, care e mai frecvent în lim"ă (mai cunoscutvor"itorilor) îl GatrageH pe cel care este mai puţin cunoscut, su"stituinduise acestuia din urmă în

procesul comunicării ver"ale# Ganalizăliterală1 în loc de Ganaliză literară1" *n situaţia în care fiecare

8


9/36

dintre termenii seriei paronimice (du"let sau triplet) este neologism mai puţin accesi"il, eventualtermen specializat, posi"ilitatea erorii lingvistice este mai mare.Te*&e!$$ ş-$$!#$f$"$ din lim"ajele specializate neînsuiţi corect sunt cei mai suscepti"ili de a intra însfera Gatracţiei paronimiceH. %nd am"ii termeni din perecea paronimică aparţin lim"ajelor specializate (elipsă eclipsă, etic -epic, glacial - glaciar, a evoca - a invoca, confuzia poate devenimai frecventă.O&!$&$e Def$!$#$e# #elaie dintre două sau mai multe cuvinte care au aceea)i formă dar sensuri diferite"N$0e%e e *e+*e8e!-a*e2 leical (omonimie lexicală)#lin C GuorH' lin C Gspecie de peteH.

gramatical (omonimie morfologică, lexicogramaticală)#el cntă (pers. a


10/36

- diferenţiere semantică prin apartenenţă la clasa morfologică# cer (su"stantiv)' cer (ver", indicativ prezent).B7 D+. *e%a#$a $!-*e &!$&e (în funcţie de posi"ilitatea de a se întlni în aceleai domenii saucontexte)#a omonime intolerabile (unul dintre cuvinte este înlăturat pentru a se evita confuzia de sens)# păcurar C Gvnzător de păcurăH, păcurar + GpăstorH,caz în care sa înlocuit cuvntul păcurar 4 + GpăstorH cu Gcio"anH,rămnnd ca GpăcurarH să denumească Gvnzătorul de păcurăH.

b omonime tolerabile (diferenţia"ile în funcţie de context)#a afecta + Ga atri"ui o sumă de "aniH (GMuvernul a afectat suma de ...pentru...H)'a afecta + Ga manifesta o stare sufletească negativă ca urmare a unui eveniment neplăcutH

(GEste afectat de vestea primităH).C7 D+. a+a*-e!e!#a &*f%/$".2a) omonime leico-gramaticale0

- aparţin unor clase morfologice diferite# cer + su"stantiv'cer C ver"'vine C su"stantiv, forma de plural de la vnă;

vine C ver".3 provin din conversiune#absolut (adj.) absolut (su"st.) absolut (adv.)'

muncitor j(adj.) muncitor (su"st.)3"servaţie#3monimele lexicogramaticale provenite din conversiune sunt numeroase, pentru că lim"a romnă senumără printre lim"ile în care fenomenul conversiunii este foarte frecvent. Fenomenul omonimieieste acceptat numai în cazul în care cuvintele respective îi scim"ă i sensul lexical, nu numaivaloarea morfologică.

") gramaticale (aparţin aceleiai clase morfologice, au acelai sens, dar au forme flexionare diferite)#lucrează + ver" intranzitiv, prezent, pers. a %7!O

un sistem de semne grafice care reglementează organizarea textului în propoziţii i fraze'

ne arată intonaţia, pauzele, întreruperea irului vor"irii etc.3273M2!F

semne grafice auxiliare folosite la nivelul %4P>7&


11/36

semnele ortografice leagă sau separă cuvinte, redau pronunţarea cuvintelor, marcează cădereaunor litere dintrun cuvnt etc.

*n analiza semnelor de punctuaţie i ortografie se urmărete # 1. nivelul sintactic si 6. nivelul stilistic

0.M. -E>+ M2!F


12/36

,H VIRGULA a) %a semn de punctuaţiees+a*-e

părţi de propoziţie în cadrul propoziţiei

1.-esparte -e*&e!$$ !e$

e!&e*a#$$2 Am cumpărat cire)e, mere, pere

)i banane"

6.-esparte ! s's-a!-$0 e a+8$#$e: a+8$#$a e *es-%+*+8$#$e$7


13/36

oricine"

@" +arcează 5-a+!e*ea'

5-ai ajutat, te voi ajuta )i eu"

") %a semn ortografic se folosete

ca i cratima' ea %ea/. "0$!-e2 foarte, foarte; cioc, cioc; singur, singurel; etc"

H PUNCTUL ŞIVIRGULA

0emn de punctuaţie

!cest semn este mai mult un mijloc

stilistic dect gramatical, deoarecedepinde de cel care scrie textul.

Este folosit pentru claritatea unităţilorsintactice, în cadrul enunţurilor lungi.

2H DOUĂ PUNCTE 0emn de punctuaţie

0e folosete 1!a$!-ea2

0*'$*$$ $*e"-e2

9oe zice cu ton de comandă0- 5am mare, de ce nu mai vine7 (


14/36

"""osul la .nceput numai plesnit s-a crăpat de tot, )i puiul acăzut cu o aripă moartă" (


15/36

să meargă"

expresii sau numerale carea*a-. a+*5$&a*e# tura-vura; talme) balme); două-trei

zile; )apte-opt copii"

-între cuvinte care aratălimitele unei distanţe ori aleunui interval de timp#

)oseaua Oucure)ti =loie)ti; perioada H mai H iunie"

") %a semn ortografic sefolosete 1! $!-e*$*% !$"0@!- sau între cuvinte pentrua lega sau despărţi elementele'

1. +arcează e%$a*ea !*%$-e*e#

jelui-m-a); i-l

6. Lea/. e%e&e!-e%e !$"0@!- "&+s# bună-credină; după-masă; pierde-vară"

8.nete elementele unei%"#$!i# calea-valea,

:. Lea/. un s's-a!-$0 deae"-$0% +ses$0 (gradele derudenie sau relaţiile sociale)#

mă-sa, ta-su; măria-sa"

;7 Lea/. a*-$"%% -.*@-e!"%$-$" de#

numele literelor# @ul

su"stantive provenite dinnumerale cardinale# 1Nle

su"stantiv provenit dina"reviere#

pTul

A. &eagă formaţia =lea5a la

numeralul ordinal scris cucifre# al @lea' a 4a.


16/36

. ! a'*e0$e*$# dta' $ţa' >4.

I. &eagă $!-e*e"#$$ *e+e-a-e#ooo' "la"la"la.

. N leagă cuvinte, ci e0$-.f*&a*ea $a-%$2

N-un gndăcel urt )i prost (3tilia %azimir, Bicuriciul )

JH APOSTROFUL 0ingurul semn exclusivortografic.

marcează a"senţaaccidentală a unorsunete5grupuri de sunete5cifre

'ar cerul e att de greu de

stele / %-atrnă uneori pnPla pămnt (!na /landiana, 'espre ara din care venim)

!postroful marcează cădereaaccidentală a sunetului ă"

>otează realităţi fonetice din 0*'$*eafa&$%$a*., neglijentă, populară sauregională, un tempo rapid saudeficienţe ale unor vor"itori.

P Q; vinP; daP; fiinPcă eu sunt slab;cea mai Pnaltă"

KH

GILIMELELE

0emn de punctuaţie caresemnalează#

1. Re+*"e*ea !$ e!!# spus sau scris de cineva#

Viziunea poetului estetranscrisă nu o dată sub

semnul unei evidente deta)ări0L reburile lumii acesteia /$unt bătute de vnturi catrestiaM

6. %uvinte care sunt folosite cua%- se!s dect cel o"inuit#

Valoarea LesteticăMa uneiasemenea lucrări nu neimpresionează"

8. Existenţa se!s%$ f$/*a- alunui cuvnt.

1. &ol, fol, fol, o mestecă""" 22N, cumdai măslinele, dragă cutare7"""RR22AttRR"""22 $cump, scump de totla a;a vremuri" Vremuri grele!RR

(/.Dtefănescu -elavrancea, agiudose)

Milimelele marcează 0*'$*ea$!$*e"-. a personajului principal.

6. !rată ironia cu care se rostetecuvntul estetică"

8.Evidenţiază faptul că naratorul 5 eulliric nu se referă la sensul sensul

propriu, ci la se!s% f$/*a- al unuicuvnt#

8u .nelesei numaidect ce putea să.nsemne cuvintele L'icionaruniversalM; dar deschizndu-l la.ntmplare, simii obrajii .mbujorndu-

se de plăcerea descoperirii E"""GLOibliaM asta avea să-mi eplice toateacelea peste care treceam cu amarnică.ntristare" ($anait


17/36

5avromati)

G/i"lieU = cate fundamentală posesoarea tuturor răspunsurilor

( )H PARANTEELE 0emne de punctuaţie cemarcează#

! +%s e $!f*&a#$e îninteriorul unei propoziţii5fraze'

3 e5+%$"a#$e

în piesele de teatru se dauîntre paranteze rotunde$!$"a#$$%e s"e!$"e#

Ex.# 5ă .nrebam cteodată ce crede eadespre mine, ce fel de suflet ascunde

sub epresia att de schimbătoare a feei(căci erau zile cnd se urea )i zilecnd era frumoasă de nu mă puteam

sătura privind-o. (+ircea Eliade, 5aitreS)

$aranteza încadrează o intervenţie a personajuluinarator, care explică oafirmaţie anterioară.

MORFOLOGIE

♦ SUBSTANTIVUL este partea de vor"ire flexi"ila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene alenaturii, actiuni, stari etc.6. Fe%% s's-a!-$0e%*

-upa inteles (natura denumirii)# compuse (masa, scolar, prieten) proprii (+aria, 4enus, !rad)-upa alcatuire (forma)# simple (casa, "unei vointe);.0u"stantivele proprii de scriu cu majuscula, indiferent de locul pe care il ocupa in propozitie saufraza.9.Ge!% s's-a!-$0e%*


18/36

$ubstantive mobile nume de fiinte care au o forma pentru masculin (copil, profesor) si alta pentrufeminin (copila, profesoara) 5otiunea - procesul cu ajutorul caruia se formeaza su"stantivele feminine din cele masculine si5sauinvers (elev5eleva, rata5ratoi etc.). %ele mai frecvente sufixe motionale sunt# feminine (a, ita, easca,ca, oaica, toare), masculine (oi, an).8. N&a*% s's-a!-$0e%*0u"stantivele din lim"a romana prezinta forme de singular (elev, scoala) si de plural (elevi, scoli)+asculin Feminin >eutrusingular plural singular plural singular $lural5pom i5pomi a5clasa e5clase 5parc uri5parcuriu5codru i5codri a5"anca i5"anci 5oras e5orasee5munte i5munti e5parte i5parti u5lucru uri5lucruria5tata i5tati 5manta le5mantale u5cadru e5cadre

a5marfa uri5marfuri u5curcu"eu e5curcu"eiee5vreme uri5vremuri u5studiu i5studii

desinenta zero

$ubstantive defective de numar0cu forme numai la singular (nume de materii, insusiri, stari sau ape, munti, persoane, locuri), comune(grau, var) si proprii (0iret 7raian)'cu aceeasi forma si la singular si la plural (pui, tei, unci, invatatoare, nume)'cu forme numai la plural (unele nume de materii, nume de locuri, munti) comune (icre, calti), proprii(


19/36

-eclinarea su"stantivelor proprii nume geografice compusea) doua su"stantive in acelasi caz# >!c 7arguWiu' M- 7arguWiului

") doua su"stantive, al doilea in genitiv# >!c 4atra -ornei' M- 4etrei -orneic) doua propozitii legate prin prepozitie# >!c %urtea de !rges' M- %urtii de !rgesd) un su"stantiv si un adjectiv# >!c 4alea &unga' M- 4aii &ungi :.Ca8*$%e s's-a!-$0%$

8ominativ (cineS ceS) su"iect# &ui i se cuvine aceasta cinste. nume predicativ (intotdeauna in relatie cu un ver" copulativ)# 2adu este un copil "un. apozitie(atri"ut apozitional)# 2aul +ures a iesit din matca.

3"s. Exemplele se pot construi usor daca se folosesc adver"ele # adica, anume, ciar, tocmai.+iai QadicaR nepotul meu a implinit un an. Acuzativ atri"ut su"stantival prepozitional (careS ce fel deS) !pa de la munte este rece. (care apaS)3"s. >u face greseala sa pui intre"area# de undeS nume predicative (urmeaza dupa un ver" copulativ, iar su"stantivul e insotit de prepozitie) Florile sunt pentru mama. complement direct (pe cineS ceS)


20/36

nume predicativ El este aidoma fratelui tau. atri"ut su"stantival prepozitional (careS)


21/36

:.M*$%e 0e*'%$%ategoria gramaticala ver"ala care indica forma pe care o ia ver"ul pentru a arata felul cum consideravor"itorul actiunea.+odurile#personal# daca are forme distincte pentru exprimarea persoanei' nepersonal# daca prezinta actiunea fara referire la persoana care o savarseste' predicativ# daca ver"ul poate indeplini functia de predicat' nepredicativ# daca ver"ul nu poate indeplini functia de predicat'M*$ +e*s!a%e, +*e$"a-$0e# indicativ# exprima o actiune prezentata de vor"itor ca reala, sigura (eu lucrez, tac, culeg, fug)' conjunctiv# exprima o actiune realiza"ila, posi"ila in prezent, ireala in trecut (eu sa lucrez, satac, sa culeg, sa fug' eu sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fugit)' conditionaloptativ# exprima o actiune realiza"ila in functie de o conditie (eu as lucra, astacea, as culege, as fugi)' imperativ# exprima un ordin, un indemn, un sfat, o rugaminte (lucreazaJ taciJ culegeJ fugiJ)' M*$%e !e+e*s!a%e, !e+*e$"a-$0e# infinitiv# exprima actiunea in mod general, denumeste numele actiunii (a citi, a lucra etc.)' gerunziu# exprima o actiune in desfasurare, fara referire precisa la momentul vor"irii (citind,

lucrand etc.)' participiu# denumeste su" forma de adjectiv actiunea suferita de un o"iect (citit, vazut, cititetc.)' supin# forma ver"ala omonima cu participiul, avand in plus prepozitiile de, la, pentru sisinonima cu infinitivul (de mancat, pentru citit, la cules etc.)' ;.7impurile ver"ale%ategorie gramaticala ver"ala care exprima momentul sau durata savarsirii actiunii.T$&+*$%e $!$"a-$0%$ prezent# actiune simultana cu momentul vor"irii (lucrez, tac, culeg, fug)' imperfect# actiune trecuta, neterminata in momentul la care se refera vor"irea (lucram,taceam, culegeam, fugeam)'

perfecul simplu# actiune trecuta, inceiata in trecut (lucrai, tacui, culesei ,fugii)' perfectul compus# actiune trecuta, terminata, fara a preciza momentul inceierii fata de prezent (am lucrat, am tacut, am cules, am fugit)' mai mult ca perfectul# actiune trecuta, inceiata inaintea altei actiuni trecute (lucrasem,tacusem, culesesem, fugisem)' viitorul# actiune ce se petrece dupa momentul vor"irii (voi lucra, voi tacea, voi culege, voifugi)' viitorul anterior# actiune care se va petrece in viitor si se va inceia inaintea unei alte actiuniviitoare (voi fi lucrat, voi fi tacut, voi fi cules, voi fi fugit)'T$&+*$%e "!!"-$0%$ prezent# sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa fug'

perfect# sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fugit'T$&+*$%e "!$-$!a% 3+-a-$0%$ prezent# as lucra, as tacea, as culege, as fugi' perfect# as fi lucrat, as fi tacut, as fi cules, as fi fugit' >u uitaJ


22/36

%onjugarea u uitaJ %onjugarea ver"elor regulate la diateza reflexiva este aproape identica cu cea de la diatezaactiva. $aradigmele ver"ale sunt aceleasi, adauganduse in fata ver"ului pronumele reflexiv in dativ siacuzativ cu exceptia imperativului si gerunziului,cand pronumele sta dupa ver". -iateza reflexiva estedefectiva de participiu si supin.%onjugarea ver"elor auxiliare# a fi, a avea, a vrea

V!tentieJ 1. 4er"ele a fi si a avea au la prezentul indicativ serii paralele de forme = prima, cuvaloare predicativa, a doua, specializata ca auxiliar. (>oi avem o carte. 5 >oi am venit.)

6. Forme ca vrei, vroiesc etc., rezultate din contaminarea ver"elor a vrea si a voi, suntneliterare.

8. &a perfectul simplu, toate cele trei ver"e au cate doua serii de forme, am"ele corecte.:. &a imperativ (pozitiv si negativ), a avea are doua forme, am"ele corecte. Forma ai"i 5

nai"i este invecita.67 F*&e s$&+%e+odul 7impul 4er"ul

! fi ! avea (auxiliar) ! vrea (auxiliar)u aveaJ >aveaJ >aiJ >u avetiJ >avetiJ


23/36

0upin -e fost -e avut -e vrut

97 F*&e "&+se (se f*&ea8a +a a"e%eas$ *e/%$ "a s$ 0e*'e%e *e/%a-e)+odul 7impul 4er"ul

! fi ! avea (auxiliar) ! vrea (auxiliar)


24/36

-ai inainte fara grijaJ97PRONUMELE DE POLITETEare numai forme pentru persoanele a


25/36

8.!tentie la acord# -an, +aria si Elena, ei insisiY (masculinul are prioritate)Eu, tu si el, noi insineY(persoana < are prioritate asupra celorlalte, iar persoana a A$ &e$ au ajuns acasa. nume predicativ# > %aietul acesta este a% &e. !c Florile sunt pentru a$ &e$. atri"ut pronominal !c 2ar am vazut o privire ca a -a. M 0fatul a%* &e$ mia fost de folos.

complement direct# !c


26/36

8. Formele de feminin aceasta, asta, aceea intra si in componenta locutiuniloradver"iale (pentru asta, pe langa asta, cu toate acestea). I. PRONUMELE SI ADECTIVUL NEOTARATForme#simple# unul, una, unii, unele altul, alta, altii, altele atat, atata, atatia, atatea tot, toata, toti, toate mult, putin, cutarecompuse (elemente de compunere# va, ori, fie, oare, orisi, vre, etc.) cineva, careva, ceva, catva,fiecine, oarecine, orisicine, altcineva, vreunul, etc.3"servatii#1.$ronumele neotarate in componenta carora intra cuvantul ZcineU nu devin niciodata adjective.6.rmatoarele pronume neotarate isi modifica forma atunci cand devin adjective# unulun unao altulalt altaalta vreunulvreun vreunavreo8. Functii sintactice ale pronumelor neotarate# su"iect, nume predicativ, atri"ut, complement, iar aadjectivelor neotarate# atri"ut adjectival..PRONUMELE SI ADECTIVUL INTEROGATIVtine locul unui cuvant asteptat ca raspuns la intre"are.

Forme# ># cineS >!c# careS >!c# ceS >!c# catS cataS catiS cateS!c# (pe) cineS M-# caruiaS M-# nu are forme M-# catorS-# cuiS careiaSM# (al,a,ai,ale) cuiS caroraSFunctii sintactice# su"iect# ># %ine vineS (!ndrei vine.) nume predicativ ># %are este sora taS (0ora mea este aceasta.) !c# $entru cine sunt cartileS (%artile sunt pentru -an.) M# !i cui sunt acesti copiiS (!cesti copii sunt ai vecinei.) atri"ut pronominal# M# !i cui "ani lipseauS (&ipseau "anii +ariei.)

complement direct# !c# $e cine ai cematS (!m cemato pe sora ta.)complement indirect#!c# -espre cine vor"eaiS (4or"eam despre "unica.) -# %ui iai povestitS(# %are carte ti lipsesteS !c# -espre ce intamplare povestestiS -# %arui copil i te adreseziS

M# 2aspunsul carui coleg tia placutS 8. $ronumele interogativ %E este invaria"il :. $ronumele au functia sintactica, cazul, numarul si genul de la su"stantivul pe care il inlocuiesc.

1N.PRONUMELE SI ADECTIVUL RELATIVForme# a)simple# >#cine >!c# careS >!c# ceS >!c# catS cataS catiS cateS

!c#(pe) cine M-#caruiaS M-#nu are forme M-# catorS -#cui careiaS

M# (al,a,ai,ale) cui caroraS ")compuse m.sg. f.sg. m.pl. f.pl. >!c# cel ce ceea ce cei ce cele ce -M# celui ce celei ce celor ce

26


27/36

Functii sintactice# aceleasi cu ale pronumelui interogativ, doar ca exemplele tre"uie introduse in fraze,in asa fel, incat pronumele sa devina relativ (el leaga o propozitie secundara de regenta ei). Functia

poate fi aflata prin inlocuirea su"stantivelor pe care le su"stituie.Ex# su"iect# 0tiu 5 cine vine. nume predicativ# !m aflat5 care este sora mea. atri"ut pronominal# +a intereseaza5 ai cui "ani lipseau.3"s. 1. eutru

0ingular $lural 0ingular $lural 0ingular $lural >!c l i a le l leM- lui lor ei lor lui lor

%azul +asculin Feminin >eutru0ingular $lural 0ingular $lural 0ingular $lural

>!c elevul Elevii Eleva Elevele 0caunul 0cauneleM- Elevului Elevilor Elevei Elevelor 0caunului 0caunelor 4 ElevuleJ ElevilorJ ElevoJ ElevelorJ 0caunuleJ 0caunelorJ

A-e!-$e 1.!rticolul otarat apare ca element constructiv in structura unor pronume dansul, dansa,in aceste cazuri nefiind analiza"il. 6.$rin articulare, unele adver"e si locutiuni adver"iale se transforma in prepozitii silocutiuni prepozitionale (inaintea, inapoia, in fata).

8.0u"stantivele feminine nume proprii de origine autotona, terminate in vocala Z!U searticuleaza otarat enclitic (cartea +ariei,


28/36

:.0u"stantivele articulate otarat care denumesc momentele zilei sau diviziuni de timpisi scim"a valoarea gramaticala si devin adver"e (ziua, seara, joia, vara). ;.%and sunt precedate de prepozitii su"stantivele in !c. nu se articuleaza (merge lascoal[), dar se articuleaza cand sunt insotite de un atri"ut (merge la scoala demuzica).8. ARTICOLUL NEOTARAT si 3 ale articolului otarat sunt omonime cu cele ale numeralului cardinal si aleadjectivului pronominal neotarat. 0e pot deose"i in context# > si 3 sunt#

a) articole, cand le corespunde > = !c %el %ei %ea %ele- %elui %elor %elei celor

3"servatii#1. !rticolul demonstrativ se analizeaza impreuna cu partea de vor"ire pe care o insoteste

28


29/36

6.%el apare frecvent ca termen regent, insotit de un determinant o"ligatoriu, deci, in acestesituatii, cel are valoarea pronominala (%el de aici5 cea de acolo) 8.Formele articolului demonstrativ se scriu totdeauna in singur cuvant si tre"uie deose"ite desecventele omonime pronume interogativrelativ ce 9 pronume neaccentuat in -, !c (cel intre"iS 5cei spuiS) pronume ce 9 le (pronume neaccentuat de - si !c pl.) (ce le dai5 ce le spui):. !rticolul demonstrativ (adjectival) are flexiune de gen, numar si caz asemanatoare cu a pronumeluidemonstrativ de departare acela, de care se deose"este prin a"senta elementului initial si a celui final a X A%&CTIVUL$artea de vor"ire flexi"ila care exprima insusirea unui o"iect si se acorda in gen, numar si caz cusu"stantivul determinat3"servatii# !djectivul poate exprima#proprietati ale o"iectelor sau fiintelor (greu, mic, usor, luminos)materia din care este facut un o"iect (metalia, lemnos)elementele constitutive ale unei colectivitati (taranesc, studentesc)referirea la posesor sau la origine (casa olteneasca)

67 C%as$f$"a*ea ae"-$0e%*a) dupa forma# varia"ile cu 6 terminatii la sg. au o forma pentru masculin si alta pentru

feminin ("un 5 "una) cu o terminatie la sg. au aceeasi forma pentru masculin si feminin (casa 5 "aiat mare) invaria"ile provenite din adver"e (gata, asa, astfel)

provenite din imprumuturi veci (ditai, sadea) provenite din imprumuturi desemnand culori (crem, "leu, maro) ") dupa origine# propriuzise(verde, "un, inalt)

pronominale posesive (caietul meu5tau5sau) demonstrative (fata aceasta5aceea)

interogative ( care fataS) neotarate (unii "aieti5 unele fete) relative (ce fata ) negative (nici un om) de intarire (fata insasi)3"servatii# !djectivele varia"ile, cu o terminatie, se termina, de o"icei in vocala E

") din punct de vedere semantic#calificativeprimare (simple) "un, frumos, al"astru

derivate cu ajutorul sufixelor (timpuriu, tineresc) determinative (provenite din alte parti de vor"ire) pronominale posesive (cartea mea5ta5sa)

demonstrative (cartea aceasta5aceea) interogative ( care mamaS) neotarate(unii "aieti5 unele fete) relative( ce carte ) negative(nici o fapta) de intarire (el insusi) numerale (trei elevi) participiale (pagina scrisa) gerunziale (masca razanda) adver"iale ("ar"at "ine)d)dupa numarul formelor flexionare realizate in declinare# cu : forme flexionare (in functie de gen, numar si caz) propriuzise ("un, simplu)

participiale (iu"it) gerunziale (suferind)

29


30/36

cu 8 forme flexionare cele terminate in consoanele % si M (lung, adanc) derivate cu sufixele 732, E0%, eutru = Femininu u a e a =esimplua 5 al"astrua 5 auriue5 cenusiue 5 "una 5 frumosfrumoasa 5 amaruie 5 vecie+odificari dupa cazuri#3"servatii#!djectivul sta dupa su"stantiv, sau poate sa preceada su"stantivul. 1.%and adjectivul sta dupa su"stantiv, el nu se articuleaza.

6.%and adjectivul sta inaintea su"stantivului, el capata o semnificatie speciala care iimareste expresivitatea. 8.nele adjective au o topica fixa in raport cu su"stantivul. -e exemplu adjectivele

pronominale stau numai in fata su"stantivului (oricare om) precum adj. Z"ietU. $e de alta parteadjectivele provenite din participii stau numai dupa su"stantiv (pomul laudat). :.nele adjective isi scim"a sensul in functie de topica (are o parte "una opusa luirea 5 3 "una parte nu au o parte dintrun intreg) ;.!djectivele invaria"ile au o singura forma pentru toate genurile, numerele si cazurile.-in aceasta categorie fac parte adjectivele nume de culori ("ej, crem), adjectivele terminate in %E(eficace), adjectivele cuvinte veci in lim"a (sadea, gata,ditamai).8.G*ae%e e "&+a*a-$e

0unt forme pe care le ia adjectivul pentru a arata in ce masura un o"iect poseda o insusire in raport cualte o"iecte sau cu alte momente ale existentei sale' nu se exprima prin desinente, ci prin constructiisintactice speciale.G*a% +8$-$0 (exprima o insusire a o"iectului fara a o raporta la un alt o"iect sau la alt moment) cer senin, nor negru.G*a% "&+a*a-$0e (exprima insusirea unui o"iect in raport cu insusirile unui alt o"iect, sta"ilindraporturi de egalitate sau inegalitate) e s+e*$*$-a-e (mai scump) e e/a%$-a-e (la fel de scump) 3e $!fe*$*$-a-e (mai putin scump).G*a% s+e*%a-$0 3*e%a-$0 (exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai scazut grad, princomparatie cu alt o"iect) de superioritate (cel mai scump) de inferioritate (cel mai putin scump)

30


31/36

a's%- (arata gradul cel mai inalt sau mai scazut grad, fara a comparao"iectul) foarte scump.M$%a"e afe"-$0e e f*&a*e a s+e*%a-$0%$ a's%-adver"e si loc. adver"iale cu valoare expresiva (extraordinar, extrem, grozav, nemaipomenit, nespus,din caleafara, cu totul si cu totul)adver"e, adjective, su"stantive si locutiuni ce exprima notiuni dezagrea"ile, intensificand negativ sau

pozitiv insusirea (destept nevoie mare, sarac lipit, putred de "ogat, atat amar de vreme)repetitia adjectivului (desteptul desteptilor, o apa adanca, adanca)constructii exclamative (%at de mare eJ)procedee lexicale, prin derivarea adjectivului la grad pozitiv cu prefixe sau sufixe cu sens superlativ(ari, super, extra,ultra,supra,prea,isim)procedee fonetice prin lungirea vocalei (o apa adaaaaaaaaaaancaJ)Ae"-$0e fa*a /*ae e "&+a*a-$eadjectivele care la origine sunt veci comparative sau superlative (inferior, superior, major, minor,oportun, posterior, ulterior, extrem, maxim, minim,suprem)adjectivele care exprima insusiri ale caror sens nu poate fi modificat prin comparatie (asemenea,complet, desavarsit, deplin, intreg, mort, unic, ultim, oral)

adjective din domeniul stiintei (adipoasa, idrofila, acvatic, energetica)Functii sintactice#atri"ut adjectival (se intalneste in toate cele ; cazuri)# +ama draga, iartamaJ nume predicativ# Florile sunt uscate. complement indirect# -in rosie sa facut gal"ena complement circumstantial de timp# umeralul cardinal (ca si celelalte tipuri de numerale) poate aparea singur in comunicare, cazin care are valoare su"stantivala (si functii sintactice corespunzatoare acestuia), poate insoti

31


32/36

su"stantivul, cand are valoare adjectivala, sau poate insoti ver"ul, cand are valoare adver"iala sifunctia de complement circumstantial. :.>umeralele unu si doi variaza in functie de gen. ;.-e la doi, raporturile de la M- se exprima astfel# la M cu prep ! sau cu ajutorul articoluluidemonstrativ %E&' la - se foloseste prepozitia &! sau articolul demonstrativ %E& (caietele a doi elevi5 celor doua fete' sau impartit carti la treizeci de copii 5 celor treizeci de copii) A.>umeralele zece, suta, mie, milion, miliard au flexiune asemanatoare cu a su"stantivelor,dupa numar si caz si pot fi articulate. 3monimia dintre numeral si pronume neotarate sau adjective

pronominale neotarate sau articole se rezolva in context. >umeralele se identifica cu intre"arile%!7


33/36

1.0eria numeralului ordinal incepe cu $!-a$(%), care are flexiune de gen, numar si caz si poate fiarticulat cand apare singur sau in fata su"stantivului pe care il determina. 0inonimul +*$& are uncomportament morfologic si sintactic identic (primul 5 prima' primului 5 primei).6.7oata seria numeralului ordinal are forme deose"ite de gen.8.Formele de M- se exprima prin "e% e !&e*a% *$!a%, marca de caz fiind preluata de "e% (%eluideal doilea):.>umeralel a% $%ea si a% -*e$%ea au sinonime neologice pe se"! si -e*-7;.D$!-a$ este o forma a numeralului ordinal in care prepozitia e sa contopit cu numeralul INTAI7A.


34/36

de inferioritate# cel mai putin "ine a"solut # foarte "ine

>u uitaJ1.>u toate adver"ele au grade de comparatie, iar unele au doar gradul pozitiv si gradul comparativ(incolo,inainte).6.&a formarea superlativului relativ al adver"ului "e% este invaria"il, pe cand la adjectiv se acorda curegentul sau.8.!dver"ele &a$, +-$!, fa*-e, +*ea, -a*e ajuta la formarea gradelor de comparatie8.L"-$!$ a0e*'$a%eMrupuri de cuvinte cu sens unitar si cu rol de adver"&ocutiunile adver"iale sunt# de loc, de mod si de timp


35/36

$artea de vor"ire neflexi"ila care leaga atri"utele si complementele de cuvintele pe care le determina1.C%as$f$"a*ea +*e+8$-$$%*a)dupa forma simple (a, contra, cu, spre, su", din, de) compuse (despre, de la, de pe la, inspre, de su", de pe langa)

")dupa origine prepozitii propriuzise (de, din, la, pe, langa) provenite din su"stantive (gratie, multumita) participii (datorita) adver"e (impotriva, deasupra)c)dupa regimul cazual# prepozitii care cer cazul acuzativ# cu, din, de, despre, dinspre, inspre, pentru, prin, su" etc. prepozitii care cer cazul genitiv#asupra, contra, impotriva etc. (aici intra categoria prepozitiilor

provenite dinadver"e cu aspect articulat) prepozitii care cer cazul dativ#gratie, multumita, datorita, conform, potrivit, contrar,aidoma siasemenea (aici intra prepozitiile provenite din su"stantive, ver"e la participiu sau adver"e)

>u uitaJ $repozitia si locutiunea prepozitionala nu au functie sintactica. Ele se analizeaza impreuna cuatri"utele sau complementele pe care le leaga de cuvantul determinat

6.L"-$!$%e +*e+8$-$!a%eMrupuri de cuvinte cu inteles unitar si cu rol de prepozitieEle sunt alcatuite din una sau doua prepozitii si o alta parte de vor"ire a)un su"stantiv (in fata, in spatele, din cauza, in loc de) ")un adver" cu sau fara aspect articulat (in josul, in afara de) c)adjectivul ZtotU (cu tot cu)

>u uitaJ &ocutiunile prepozitionale cer genitivul sau acuzativul' acuzativul, cand ultimul termen este o prepozitie (alaturi de, afara de, conform cu, relativ la)' genitivul, cand ultimul termen este unsu"stantiv articulat sau un adver" cu aspect articulat (in fata, in urma, dea latul).

X INT!&CTIA

$artea de vor"ire neflexi"ila care exprima, fara sa le denumeasca, stari sufletesti sau volitionale, orireproduce (aproximativ) sunete si zgomote din natura.


36/36

compuse (caci, asadar, fiindca, ca sa) ")dupa functie#coordonatoarecopulative (si, nici) adversative (dar, iar, ci, "a, insa) disjunctive (sau, ori,fie) conclusive (deci, asadar, va sa zica) su"ordonatoarecauzale (caci, deoarece, fiindca) de scop (sa, ca sa) conditionale (daca, de) concesive (desi) consecutive (incat, ca, de) de mod (precum, ca)

>u uitaJ 0i alte parti de vor"ire pot avea valoare de conjunctie# pronumele relativ (care, cine, ce) adver"ele relative (cand, cum, unde, cat, precum, incotro) alte adver"e (asadar, doar)!tentieJ $entru a determina natura unui raport de coordonare sau de su"ordonare se foloseste

procedeul corelativelor.

Documents

Gramatica limbii romane (1).doc