GOThIC SOLITUDE( SINGURĂTATE GOTICĂ)

Membră în Uniunea Scriitorilor Americani N.W.U National Writer Union şi în P.S.A The Poetry Society of America din anul 2014

Aceasta este versiunea Word.doc.Vizualizaţi doar în format

Retrăire

Retrăire

Bucle bolnave mi se împletescîmprejurul ochilorporthaineleca pe nişte crengidesfrunzite de trăiri,,mâna mea a trăit,,mai mult zicmâna mea ...şi-mi cade arcuşulîntr-un scâncetde copilabandonatcare-a început să mă retrăiascădescuindu-mi tainicele uşi

Aici

din venin umedfacpânze albicioasepăianjenilor meipământul împrejmuind,,aici zac zilele mele, zic,orbita își schimbă,,și cautumbre în urmele astupate

Zidirea focului pe ape

aprinde dară focde muguriîn cămarăvâlvătaie sorbindcămașa inimii-acoperământ de ceară-

și ochiul crăpatal nopțiislobozeștepicături de rouăaburindă -priveghere-din zi

în noaptelimbile noastreîncearcă uitareaca pe o ranăadâncă

în tresărit de apestingem tăișul alb-albastrutrup mesteacănului dalbdăltuind

despre lume

unii oameni mi se par din ce in ce mai alambicați, ori pierd eu ritmul, ori îmi bat ei câmpii.

ar fi potrivit să mă iubeascăspuntoată lumeapentru că și eu

la rându-mi iubesctoate pisicile goticede pe frontispicii

dialogul umbrelor

o să îmi găsesc

altă mamă poate

o să mă și depăn strâns

peste trupul ei șubred

ca un fir de țărână

uriaș

cu fruntea de nisip

,,e grea fericirea, mamă?,,

am să o întreb neȘtiutoare

pe străina fără de-o mână

care mă va acoperi

sufocându-mi sărutările albastre

numai atunci

îmi voi descheia sufletul

până la ultimul nasture pe stradă

alergând

o să vă întreb pe fiecare în parte:

,,e ușoară fericirea, prietene, când

sufletul ți se desparte și atât?,,

alinându-mi neSimțirile

veți trece de mine

cu

voce uitată

și stinsă

©

Un cadou pe care îl puteţi descărca gratuit pentru dumneavoastră, dacă doriţi să personalizaţi ceva cu marca DORINA NECULCE şi poezia ei. Iar dacă vă plac versurile Dorinei Neculce, atunci puteţi citi în continuare versurile ei izvorâte din Harul ei poetic ,împreună cu grafica digitală 3D. Acum puteţi citi mai departe alte poezii scrise de poeta Dorina Neculce.

Potretul digital 3D al poetei Dorina Neculce. Poster Wallpaper pentru copertă,pagină sau Desktop

Prefacerile Lumii

„când nu mi se permitesă vorbesc,  noaptea mă adoptăca pe un copil orfan,,

te poți gândi la urcușurilepe care ți le-ai petrecutte poți gândi la dragostenumai dacă ochiul

îți sângereazăoamenii te vor numiposibil concurentla prefacerile lumiidar nuacest secolnu e prea bolnavacestui secol nu îi lipsesc momentele înțeleniteantropofag deja convins molfăicu dinții tociți ceea ce cred experții că îți lipseștedemult nu mai gândeșticu minteatrupul tău e totulprimenește-l prietenerăsfață-i pieirile talescheletul nu-ți va avea mai mult de 223 de oasepielea ta e ca a tuturoranu va cântări mai mult de 4 kilogrameești un animal onestdin când în cândte poți duce la bisericăpoți face parastasefirele tale de păr nu vor trăi mai mult de trei anitoate îți sunt socotiteoamenii te și numesc posibilconcurentla prefacerile lumiicopiii tăi îți răscolesc țărânarespiri prin gurile îngropatearunci scânteiitrăieștiașa ți se și ceredeparte trupul chipului tăuîi face plecăciuni aicinu ne mai plictisim doamnelor domnilor iatăni se îngăduie toate și chiarcitim poeme filos-sophice deși au mai fost cititescriem tot ceea ce alții au mai scrisaici suflăm în cornul abundenței și ne desfătămcu muzici sofisticate împrejuru-ne au trasatlinii geometrii abstracte ideologii convinse

Nopţi cu urme de zăpezi

azi îmi poți gusta din vise cuiz de lut ars în cuptoare de primăveriși nopți cu urme de mătase.

culoarul spaimei îmi apasă umerii însprefigurile de cearămâinile ating rănide cer sădite în obrazul lumiiochiul șoimului sfărâmă cu ciocu-i de fiermințile tenebroase din care o să fugă orbiitârându-și pletele albite.

și eu stau lângă tine-foc necuprins-dragul meu de sub ramurile așteptăriio să ne acoperă o mantie suferindă cumâinile imaginareal îngerilor de zăpezi.

mă rotesc peste cercul strâmt șiplesnesc în fruntea ta ca un mugurecu adâncite rădăcinilimbile de jad țâșnesc-s-a mai născut un om-

Joc neterminat

mi se părea că trebuiesă îndulcim noi apele cu sulfplase întinzândepeştilor orbiţi de ştiri contrafăcute

într-o ultimă amăgireamanetam pe nimicuriaripi străvezii şi ochiide fluturiînecaţitotule un mare joc zic totule un tărâmal focurilor sacrepurificându-ne gândularcurisuliţesăgeţitraverseazăcerul -împlinire a unui vis/ scrisoare de demultdin celelalte tărâmuri în care pământulse prefăcea în pulberede neiertat

Punctele bolnave

DIN CE ÎN CE mai greuîmi fac loc printreoamenide zăpezilocul meu pare mai curat,,locul meu e mai curat,, îi și zictrufaș ochiului meu potrivindu-mi umeri noide hârtie șicaut cu privireapunctele bolnave

noile punctepe care mi le-a întunecatnoaptea pe când tu dormeai euîncercam să tot fac socoteli-măruntele-mi economii-treaba asta cu somnule o chestiune apoliticăpe care aș putea să o și cântdumnezeule dacămi-ar dispărea măcar o datănodul crescut în gâtca o altă coastă

pierduti... fără de semne

într-o amorțire de chihlimbardecupam înserareadintr-o margine de hârtiecrocodili cu guri de catifeasimulau mușcăturidesenându-se în sânge

firele de telegrafse îngreunau de cuvinteaspre și vinețiiîndrăgostiții strigaudisperarea întotdeaunade la capătul celălalt

-heei, ne auziți?întrebau eiscuipând umbre tuciuriisuntem oamenii cetăților -pierduți(în somnul lunilor de MAI) fără de semne-

se tânguie arpeleș

pierzându-și pieileochii lui strălucescpână dincolo de maluriînfloresc gânduri ciobiteîn globuri de cristalîmi adorm și eu toatecețurile -copiilegănând

dialogul umbrelor

o să îmi găsescaltă mamă poateo să mă și depăn strânspeste trupul ei șubredca un fir de țărânăuriașcu fruntea de nisip,,e grea fericirea, mamă?,,am să o întreb neȘtiutoarepe străina fără de-o mânăcare mă va acoperisufocându-mi sărutările albastrenumai atunciîmi voi descheia sufletul

până la ultimul nasture pe stradăalergândo să vă întreb pe fiecare în parte:,,e ușoară fericirea, prietene, cândsufletul ți se desparte și atât?,,alinându-mi neSimțirileveți trece de minecu voce uitatăși stinsă

simetrică lumină

în acest nisip al pașilor de sârmă înaceastă mișcarea undelor secularecarnea mea își înșurubează picioarelerăsucindu-mă zilnic-gât întorsde vioară dezacordatăîți auzeam până și râsul-hohot neînduplecattrecător răsculat al alunecărilor peste ape-,,haide hai să nu fim totuși așa de singuratici,, chicoteam nebunreîntorcând clipaîndoielilorpe fiecare parteaglomeram clipocitul pisicilorcu ghearele răsfirate,,să nu ne întrecem cu înjurăturile prinpieptul scorojit al lumii,, mâinile melesmulg prezenței tale potiruldepărtându-ți nemărginirile-simetrică lumină-între ziuă și noapte

lăuntric/alunecat

între alfa și omega ești doartu -răsucire de gânduripe degete de noaptetrupul tăualunecatîngropându-mimormântul

trecerea prin umbră

doi pași la dreaptadoi pași la stângaîn adâncimile ceruluidespletindu-mi umbra peste un perete fadfăceam loc stihiilorsa traversezepodul nopțiiîn pași de valsși de vioară

în alte ţinuturivai în alte ţinuturi voi mergeîn alte ţinuturi voi batecu aripa ruptă în alt paradismă voi scufundanedemn de al meu numenestins de al meu gândneîngropat de a meamoarte cruce în aer îmi vor sculptamuşcând din buza munteluimă vor osândimă vor izgoni pentru a mea pielepierdută lilith sabia milei îşi va fluturape deasupra capetelor aplecatemă vor înălţa zdrobind creştetuloraşului de plumbpâraiele de foc mă vor plângesuspin adâncînlăuntrul pieptului războinicsugrumat şiei îşi vor vedea liniştiţi de pomenimă vor arde în lumânăricolaci vor rupe deasupra gropiişi mă vor împărţi săracilorcu gurile crăpatefirimitură cu firimiturăvor turba în zările amăruistropite cu sânge

cu sufletul strigatmă scutur de viaţăca de o piele înroşităîngeri de foc mi se desprind din neguricoborând pe fire de lumină şi eu îmi fixez obsesiv ochii în ochiul încâlcit al sorţii,,naaa-niii!!! naaa-niii!,, mă legăn în perdeaua nopţilor de varăadormindu-mi sufletul însângerat,,heeiii!! le strig mayaşilorde dincolosunt tot eudoar bruma oaselor îmi întunecă din când în când vedereasunt eupantera înţepenită

întru cel dintâi şi cel din urmă salt,, 

arn de gothia îşi spală pletele în sângecăutând inima deschisăa iubitei sale şi eu trecdescheind nălucile străveziipână la ultima suflarele adăp nebuniacu aburul curat cu plămânul meu supuratmirosind a cântec respir ,,sunt roua florilor de smirnă,, le zicce mama naibi chiar sunt pată de culoaream umărul striat,, îmi aşez mâinile zilelor în +mă închin mă tulbur mă clatinca o nălucă dezrobităcu sufletul strigat

premoniţii nocturnecine sunt eitrecătoriisfioşicu lumânările mereuaprinse cu sărutul lor veşnicaplecatîşi regăsesc tristeţiledupă sfârşitul oricărui anotimpsfâşiindu-şi sinelecu ghearele înfierbântatelimpezesc în râuri pradaflămânzesc stereotipicdincolo de gustul păgân al pâinii,,îmi vreau sufletul nefiertîn spuma adormirii,, le strigşi ei trecătorii mă stingacoperindu-mi strigărileîn lumânările lor aprinseochii clipocescridică pe umeri valul sorţiibat cuiele adânciîn talpa cerului ţesând brâuri de mătasedin aripile nopţii

aripă de lut

desprins din valuri de mătasebătrânul faur se avântaîn băile de nouriumerii lui stranii brodau în firide de argintmantia însetată a necuprinsului

până la apus

ceilalţi nici nu l-au observatcând a plecat târându-şi paşii de luminăpărea un paznic peste zborcălcându-şi somnul cu nepăsareca şi cum l-ar fi înălţat heruvimiiîn cântările lor apăsătoareca şi cum ai fierbe amintirileîn râuri clocotitoare,,de nu mă vedeauaş fi alunecat în smoală,, gândeanelipsitul părinteal omului apusîn zadar îşi tot căuta aripa de lutpipăindu-şi umărul sfârtecat

Ca o rană cicatrizată

în grota inimii melecreşteau oamenii de plumbcu zâmbetul lor impenetrabilam fost chematsă le despartbucuriileîn tonuri de verde ,,despre morţi numai de bine,,astă-noapteam dormit

cu cerul acoperitcu mâinile dezlegatetrupul mi se zbăteaîn flori neînceputeca o ranăuşorcicatrizatădupă împământenire

generatii de granit

cu pânze de păianjen

în colţurile gurii

zâmbim a cântec

suspinăm a vis

şi ochii ni se întunecă

în ploi de lumină

scriu poemul veşniciei

pe un papirus neînvins

ascut degete

în sunetele nopţii

greierii îşi coboară fruntea

înţelepţindu-ne

cu o nouă viaţă

întru amintirea unor oamenilumina se poagoară tristăprin ferestre numai mâini desprinsecaută adăpost (în amintirea altui neam?

surâd şi îmi aplec frunţile de DOR

cânt

apăsător veşmânt cutremuratdeasupra gropii şi iarăse întorc bărbaţii veşnicieicu pletele lor de focastupând gropileumplu golul săpat pe dinăuntruscriu scrisorile îngălbeniteîntru amintirea unor oamenimuriţi înlăuntrulunor fotografii uitate

*şi Tu…

împăcată cu moartea asta

care şi-a cusut inima cu aţă rece

împăcată cu mine ascunsă

între cer şi pământ departe mâinilor ce

nu mai vor să atingă

stau cu pleoapele stinse

într-o amorţire perfectă

cred că un drum fără de aripi

oricum e prea mult

nu mai pot umbla oricum

prin adevăr şuierând cu mâinile la spate

nu mai pot aresta copiii în inima mea au prins crustă şi

de la atâta dragoste nedeclarată au început să mi se dezlege

limbile despicate tot-fremătând închid Înălţarea

în podul de gânduri

nu mai puteam să ne stingem doamne nu

mai puteam să ne închinăm tandreţilor mucegăite(fiecare lângă fiecare)……………………………………..şi Tu, dragul meu emm, potrivindu-ţi nevoia de oase-arătare hidoasă-

în pieptu`-ţi/oglindă.

dacă…

dacă îl vei căuta,

ah! dacă îl vei căuta,

dar, doamne, dacă…îl vei găsi?

omul acela are spatele zidit,

are trupul sabie,

omul acela ar putea cu

aripa lui ascuțită să

taie jumătatea cerului.

poate vor cădea îngeri,

poate vor cădea icoane,

regi, imperii, coroane,

prafuri și pulbere-potop de sulițe

dar nu îl mai chem.

omul acela a murit în mine

ca într-un cimitir al elefanților,îmi

zic, și

mă strâng ghem la picioarele pământului

de parcă nu mai am loc.

poemul nopţiisub umbra ploiinisipul îmi caută altadăpost și mă aprindiarăși același felinar de la margine de trupuitată de fluturi adormcopiii de liliac le sufluîn aripi: naaa-niii! naaaa-niiii!ostoindu-le groaza îilegăn îi tot legăn cât sunt de frumoasămă asemăn cu mâinile talestrăine îți și zic suntmamă îmi reamintesc pentru că- fiica mea îmi aprinde lampioane ca eu să lucesc și să strălucesc în miile de curcubeie ochiimei s-au înecat adâncpentru mine s-a deschis un alt cerși iatăîntunericul mă latră dinspatele nălucilor albastresunt lumină le zic făcândun gest așacu brațele țesutesunt lumina țâșnitădintr-un alt cerînspre un altînceput

în adâncul pământuluicât de străine mi se pareau trotuarele câtde amar mi se părea gustul pâiniişi căutam înjurândîn adâncul pământuluidoar nuduri putredestatui ciobitecrochiuri neterminateochelarii tăi stricaţiam râs ca o nebunăpedalând în inima pământului era cald

era destul de bine singur șiam tras iluziile până la capăt

arbore căzut

sunt bătrână azi

am pielea striată

de arbore căzut mă cațăr peste ruine și

cânt cu o pană răsădită în tâmplă m-aplec scriu epitafe

mâna îmi tremură ca o vioară

atingerea arcușului

mă risipește

prin văzduh

devin stăpâna învelită-n sticlă

freamătul mă sfarmă

din miile de cioburi

mă adun

-pumnal însângerat –

ștergând amurgul

e linişte

s-a împlinit sorocul zic doamne

toate-s precum le ştii

în viaţa mea personală cu

punct şi virgulă de la capăt

toate atât de cunoscute

îţi sunt şi dimineaţa începe utopic

trec fără de sprijin

pe lângă aceeaşi cofetărie

de pe strada principală

ursuleţi de zahăr şi iepuraşi

caramelizaţi îmi zâmbesc înjurând

de mama fac gesturi obscene

ascunzându-şi mănuşile după perdea

o iau la vale împiedicându-mă de piciorul de sticlă

al bătrânului cinematograf îngândurat îndemn trecătorii

să intre

să intre

iată iată se mai dă o bătălie cu timpul cu trupul cu oasele cu pâinea cu vinul

a cui o fi vina le zic ironic muşându-mi amenintător buzele de plumb

de ce-aţi intrat mult prea devreme în armură cu pantofii voştri scofâlciţi

cu tristele costume demodate aşa le trebuie mă destrăbălez

în gând mâna înnegrită a împăratului de plumb

împărţea scuturi trecătorilor le lua mult ca să-nţeleagă

lacrimă gigantică/lumină…

Conditii de intrare in USR

Pentru cei (multi!) interesati sa devina membri ai Uniunii Scriitorilor, sa citeasca atent regulamentul de mai jos:

AgenţiadeCarte.ro publică lista revistelor acreditate pentru primirea în U.S.R: “Acolada”, “Antares”, “Apostrof”, “Arca”, “Argeş”, “Ateneu”, “Bucureştiul cultural”, “Conta”, “Contrafort”, “Convorbiri literare”, “Cultura”, “Dilema veche”, “Discobolul”, “Euphorion”, “Familia”, “Helikon”, “Hyperion”, “Korunk”, “Lato”, “Luceafărul de dimineaţă”, “Observator cultural”, “Orizont”, “Poesis”, “Poezia”, “Ramuri”, “Revista 22″, “România literară”, “Secolul XXI”, “Steaua”, “Szekeyfold”, “Vatra” şi “Viaţa Românească”.

Conform Statutului, Comisia de Validare a U.S.R.propune acordarea calităţii de membru U.S.R. în următoarele condiţii:

a) pe baza propunerilor Filialelor,

b) pe baza dosarului solicitantului care cuprinde:

- cerere individuală de primire;

- câte un exemplar din cărţile publicate, în număr de cel puţin trei (poezie, proză, teatru, inclusiv reprezentat, literatură pentru copii şi tineret, eseu, istorie, critică sau teorie literară şi traduceri în şi din limba română). În cazul autorilor deţinători ai premiului U.S.R., admiterea se poate face cu o singură carte;

- copii după cel puţin două cronici/recenzii pentru fiecare volum publicat, apărute în reviste literare prestigioase (de preferinţă, revistele editate de U.S.R.) şi să fi fost semnate de critici literari de valoare recunoscută pe plan naţional. Comitetul Director al U.S.R. va vota anual lista revistelor ce vor conta în evaluarea dosarelor de candidatură şi va face publică această listă pe pagina web a U.S.R. şi a Filialelor. În cazul dramaturgilor, volumele pot fi înlocuite cu piese reprezentate pe scena unor teatre. În cazul traducătorilor, cronicile pot fi înlocuite cu două referate, pentru fiecare volum, solicitate unor personalităţi importante din domeniul traducerilor. De asemenea, pentru traducători, vor fi decisive editurile unde sunt publicate volumele, importanţa autorului tradus şi dificultatea filologică a textelor respective. Criteriul pentru volumele propuse de candidaţi este să aparţină genurilor literare: poezie, proză, critică şi istorie literară, literatură pentru copii, dramaturgie sau traduceri literare.