CORDUN

CORDUN

13.04.2010Ginecologie Obstetrica

C1

Cavitatea abdominala

Peretele abdominal

Cavitatea abdominala este situata intre torace si bazin (pelvis)

Peretii cavitatii abdominale sunt in nr de 4

1) Peretele antero- lateral - alcatuit din muschi lati

2) Peretele posterior regiunea rahidiana

-regiunea lomboiliaca

3) Peretele superior reprez de diafragma

4) Peretele inferior asigura comunicarea cu bazinul, respectiv cu cavitatea pelviana.

- Limita dinter cavit. Abdominala si cea pelviana este reprezentata de stramtoarea superioara a bazinului.

1) PERETELE ANTERO-LATERAL alc din marele drept al abdomenului

-oblic extern (marele oblic)

- oblic intern (micul oblic)

- mischiul transvers

MARELE DREPT al abdom.

situat longitudinal, imediat lateral de linia mediana intre partea anteroinferioara a toracelui si simfiza pubiana

cei 2 drepti abdominali se unesc pe linia mediana printr-o zona tendinoasa (RAFEU) numita linia alba = punct fiziologic de minima rezistenta

la acest nivel pot aparea hernii de linie alba

originea este pe cartilajele coastelor 5 77 si apendicele simfoid, simfiza pubiana

Actiunile:

cand ia punct fix superior: flexia coapsei pe bazin

cand ia punct fix pe bazin: flexia trunchiului

in pozitia de decubit dorsal realiz. flexia activa

in ortostatism flexia trunchiului este asigurata initial de gravitaatie, muschiul intervenind pe ultimele grade

fixeaza toracele in timpul flexiei capului si gatului si impreuna cu ceilalti muschi realizeaza presa abdominala.

MUSCHIUL OBLIC EXTERN

cel mai superficial si intins dintre cei laterali ai abdomenului

origienea pe fata externa si marginea inferioara ultimele 7- 8 coaste formeaza 3 fascicule cu directii diferite

superioare- directie orizontala

se continua cu aponevroza muschiului care se fixeaza

mijlocii- oblic, in jos, inainte

inferioare- verticale

pe linia alba

pe pubis unde delimiteaza orificiu subcutanat al canalului inghinal- punct de minima rezistenta => hernii inghinale

Actiunile:

in contractie unilaterala

rotatia trunchiului

in contractie bilaterala se comporta identic dreptului abdominal

intervine in realizarea pensei abdominale

MUSCHIUL OBLIC INTERN

creasta iliaca, spina iliaca anterioara, ligamentul inghinal

se formeaza 3 fascicule care au directie aproxim inversa ale oblic extern Fascicolele posterioare

au directie verticala

se insera pe ultimele 3 coaste

si se continua cu muschi intercostali externi

Fascicolele mijlocii

Au directie oblica

Merg in sus si inainte, se termina prin aponevroza oblicului intern care contribuie la formarea tecii muschiului drept abdominal Fascicolele anterioare:

Au dispozitie oblica, in jos si medial

Formeaza un tendon care se insera pe pubis

Actiunile:

in contractie unilaterala face inclinare laterala a trunchiului si ridicarea bazinului de aceasi parte si rotatia de partea opusa.

Realiz presa abdominala

MUSCHIUL TRANSVERS:

este cel mai profund

are origine pe fata interna a cartilajelor coastelor 6- 12 pe apofizele transverse ale vertebrelor lombare si pe ligamentul inghinal

din acestea puncte fibrele se orienteaza rtansvers si participa la formarea tecii muschiului drept abdominal.

Actiunile: cel mai important muschi al presei abdominale este muschiul taliei

trage coastele spre linia mediana strangand toracele

dispozitia musculaturii peretelui anterior influenta functia organelor digestive datorita unui corespondent intre orientarea (musculaturii striate si cea a peretelui organ interne (neteda))2) PERETELE POSTERIOR patratul lombar

iliopsoas

psoasnic (rudimentar si inconstant)

Muschiul lombar

are forma patrulatera

situat pe partile laterale ale coloanei lombare inchizand spatiul dintre coasta 12 si creasta iliaca

originea este pe creasta iliaca si se insera pe coasta 12

fibrele anterioare au origine pe coasta 12 si se insera pe apofizele transverse ale primelor 4 vertebre lombare.

Cand ia punct fix pe torace inclina bazinul de partea lui

Cand ia punct fix pe bazin inclina coloana lombara de partea lui

Interine in expiratia fortata

Constribuie la mentinerea in rectitudine a trunchiuluiMuschiul iliopsoas:

este format la nivelul abdomenului din 2 portiuni care la nivelul coapsei se unesc si formeaza un singur muschi

M psoas mare este lung si fusiform, originea pe fata laterala, pe discurile intervertebrale ale acestora, insertia pe trohanterul mic

M iliac de forma triunghiulara care are originea in fosa iliaca dupa care se subtiaza treptat, se uneste cu tendonul muschiului psoas mare se insera pe trohanterul mic. Este cel mai important flexor al coapsei pe bazin sau al bazinului p coapsa dupa care ia punct fix.

3) PERETELE SUPERIOR format de diafragm care are forma de cupola cu convexitatea orientata superior

impedica organele abdominale sa patrunda in torace sub presiunea intraabdominala permite comunicarea dintre cavitatea toracica si cea abdominala prin intermediul unor orificii (hiatusuri)

hiatus esofagian- trec esofagul si nervii vagi este punct de minima rezistenta la nivelul caruia se produc hernii diafragmatice

hiat aortic trece aorta de canalul toracic

hiatusul venei cave- trece vena cava.

Actiunile:

este un muschi inspirator dar intervine in expiratie printr-o deplasare de 3 cm asigura 65% din ventilatia pulmonara este singurul muschi din corp in care timpul unei contractii izometrice circulatia nu se suspenda ci creste proportional cu durata acesteia

intervine in ras sughit, cascat expulzi aftului limitele externe ale cavitatii abdominale demarcate prin reliefuri osoase (reveluri costale, creste iliace, pubis) sunt mai mici decat cele reale datorita spatiului superior oferit de boltirea spatiului si inferior prin comunicarea cu bazinul.

Peretele abdominal e impartit in 3 etaje si 9 zone

Fiecare etaj se imparte in 3 zone:

ETAJUL SUPERIOR

Hipocondrul drept, unde se gaseste vezica biliara si unghiul hepatic al colonului

Epigastrul stomacul si lobul stang hepatic

Hipocondrul stang- splina si unghiul splenic al colonului.

ETAJUL MIJLOCIU

flancul drept colonul ascendent

zona ombilicala- ansele intestinale

flancul stang colonul descendent

ETAJUL INFERIOR

fosa iliaca dreapta- apendicele si cecul

hipogastru- ansele intenstinale ileale, vezica urinara si organele pelviene

fosa iliaca stanga- colonul sigmoid

ORGANELE GENITALE FEMININE: se sistematizeaza in interne si externe

cele interne- ovare si cai genitale

ovarele sunt glande genitale feminine care determina caracterele sexuale primare

Ovarul este

aseazat in pelvis in fosa ovariana, sub bifurcatia arterei iliace comune.

Este lipit de peretele lateral al pelvisului

Dupa nasteri repetate se deplaseaza in jos spre partea posterioara a pelvisului

Are forma ovoida

Prezinta 2 fete: laterala si mediala

2 poli superior si inferior

2 margini: anterior si posterior

Fata laterala: - vine in raport cu pelvisul, mai exact cu pachetul vasculo nervos obturator

- in inflamarea ovarului se comprima nervul obturator iar femeia acuza dureri pe fata mediala a gambei

Fata mediala - este acoperita de trompa uterina

exista posibilitatea de confuzie cu anexita sau apendicita pt ovarul drept fata laterala

Polul superior vine in raport cu o serie de ligamente si cu un franj al trompei uterine, numit fimbria ovariana

Polul inferior- legat de uter prin ligament utero-ovarian

Marginea posterioara- este libera, vine in raport cu ansele intenstinale

Dimensiunea ovarului:

3/2/1 cm

6-8 gr

Ovarul este acoperit de un epiteliu germinativ sub care se afla 2 zone:

zona corticala se gasesc foliculi ovarieni in diverse forme de evolutie si corpul galben

zona medulara: vase, nervi, tesut conjunctiv, are o importanta redusa din pct d vedere iziologic

Functia ovarului se realizeaza sub influenta hormonilor hipofizari functie ovulatorie, fct steroidogeneza, fct gametogena

Caile genitale- reprezentate de trompele uterine, uter, vagin.

1) trompele uterine

2 conducte de musculomembranoase, peristaltice cu o lungime de 10- 12 cm

prezinta 4 segmente: infundibilul, ampulara, istimul portiune uterinaInfundibulul:

este segment incipient, are forma de palnie si prezinta o margine festonata formata 10 15 franjuri dintre care este mai lung si se numeste fimbria ovariana

acest segment prezinta un artificiu tubar abdominal prin care se realizeaza comunicarea cu cavitate abdominala

Ampulara:

5 cm

este mai lunga spre infundibul si se ingusteaya treptat pe masura ce se apropie de istmulIstmul:

are o consistenta ferma

se continua cu portiunea uterina care se deschide in cavitatea uterina in orificiul uterin

Functiile trompei: reprezentat de : captarea ovuluilui , transportul oului, fertilizarea

in treimea laterala a trompei se produce fecundatia

trompele ofera conditii favorabile pt efectuarea primelor diviziuni ale oului si pt migrarea acestuia spre cavitatea uterina unde se produce implantarea oului

Epiteliul trompelor este prevazut cu cili care se misca dispre orificiu abdominal spre cel uterin asigurand deplasarea oului

Uterul: este un organ cavitar, nepereche situat median

cu forma de para

extremitatea mare situata superior(fundul uterului)

extremitatea mic- colul uterin

corpul uterului

-Pe colul uterin se insera vaginul

-In afara sarcinii colul uterin are consistenta varfului nasului

-Dimensiunile uterului sunt multipare

-In mod normal axele longitudinale ale corpului colului formeaza un unghi deschis spre simfiza pubiana cu o valoare de 170 de grade = cu unghi de anteflexie.

-Intre axele longitudinale ale colului si vagin se formeaza un unghi deschis tot anterior , cu o val 90 100 grade numit unghi de anteversie

- uterul trebuie sa fie mobil si in unghiul de anteversie sau anteflexie

- devierile de la aceste pozitii provoaca tulburari mai ales daca uterul este fixat

- musculatura externa este dispusa ca un arc de ceas

- spiralele fiin cu atat mai mari cu cat se apropie de colul uterin , exista cel putin 2 centru care initiaza si mentin contractia in timpul nasterii

Vagina:

canal cilindric musculomembranos extensibil cu o lungime de 8 9 cm

2 extremitati superioara, inferioara

2 pereti: anterior , posterior

-Peretele anterior in raport cu vezica urinara si cu uretra

- peretele posterior in raport cu rectul face sa se intample

- Extremitatea superioara- se insera cu colul uterin determinand niste funduri de sac unde se depoziteaza sperma, diverse secretii , se fac diverse recoltari

- Extremitatea inferioara

- portiunea perineala

- se afla in grosimea planurilor fibre musculare putin extensibile ale perineului

Rolul vaginului- de capulare, de depozitare a spermatozoizilor

Unerea ruperea acestei membrane se produce la nastere, resturile se numesc caruncule himenale

Rolul de trecere a fatului si anexelor in timpul nasterii cand se transforma in canal de nastere cu un diametru de 10 cm.

C2 .

PERINEUL:

este o formatiune musculo-aponevrotica

are foma unui romb demilitata topografic si superficial de urmatoarele repere osoase : un pct anterior- simfiza pubiana un pct dorsal- vf coccisului 2 pct laterale- tuberozitatile ischiatice unind cele 2 pcte laterale obtinem 2 triunghiuri:

un triunghi anterrior- regiune uro-genitala strabatuta de uretra si vagin

un triunghi posterior- regiunea anala strabatuta de rect

in profunzimea perineului se gasesc muschi situati in 2 planuri

un plan mai superficial- diafragma urogenitala

un plan mai profund- inchide complet bazinul (diafragma pelviana). Pe aceasta se sprijina organele pelviene, diafragma opunandu-se coborarilor in timpul cresterii presiunii intra abdominale

In timpul nasterii se pot produce rupturi ale acestor muschi aparand prolapsuri, realizand:

cistocel- caderea vezicii urinare

rectacel- caderea rectului

caderi ale uterului

caderi ale ovarului

periotemie

epiziotomie

FUNTIILE OVARULUI (pt examen):

se realizeaza sub influenta hormonilor hipofizari

Functia ovulatorie (ovoidogeneza)

Functia steroidogeneza

1) OVOIDOGENEZA: fct de producere ciclica a ovulelor care sunt celule de reproducere feminina

ovarul este alcatuit din foliculi ovarieni in diferite faze de evolutie

Foliculii ovarieni contin

Celulele foliculare- secreta un hormon- foliculina

Celule de reproducere- ovulul

Foliculii ovarieni sufera o serie de transformari succesive pana cand ajunge la stadiul matur cand elibereaza un ovul matur prin procesul numit ovulatie Ovulatia se produce in a 14-a zi a ciclului menstrual iar absenta ei determina cicluri anovulatorii

Ovulul este captat de fimbria ovarica a trompei uterine

Dupa ovulatie, evolutia foliculului ovarian este incheiata

In cavitatea foliculara se va organiza o structura noua (corp galben)

Evolutia corpului galben difera dupa cum ovulul a fost sau nu fecundat

daca a fost fecundat se formeaza corpul galben de sarcina care se dezvolta pana in luna a 3-a, dupa care involueaza functiile lui fiind preluate de placenta

daca ovulul nu a fost fecundat se formeaza corpul galben periodic cu evolutie de 10 12 zile, dupa care se fibrateaza si formeaza corpul albicans ovulatia dureaza 30 de ore

2) STEROIDOGENEZA:

consta in in producere de hormoni steroizi : extrogeni, prestogeni

Estrogeni

secretati de celule foliculare

se mai numesc hormonii feminitatii

sunt responsabili de caracterele sexuale secundare feminine pe care le mentin

varfun secretiei este in perioada ovulatiei

Progesteronul

Secretat de celulele corpului galben

Denumit hormonul maternitatii

Rol in preagtirea uterului pt implantarea oului (NIDATIE)

FECUNDATIA:

reprezinta unirea celor 2 gameti (spermatozoidul si ovulul) rezultand celula ou

are loc in treimea externa a trompei uterine

oul nu ramane acolo, incepe sa migreze

este necesar un lant de evenimente:

ovulul este captat de trompa

spermatozoidul sufera un proces (capacitatie) prin care traverseaza invelisul ovulului

ambele celule devin apte in vederea sumarii materialului genetic matern si patern

captarea ovulului de catre trompa si transportul pana in treimea externa dureaza 12 ore

formarea celulei ou dureaza cca 30 ore

oul format in trompa uterina sufera diviziuni celulare rapide si este transportat spre sediul implantarii (uter) pe parcursul mai multor zile

in trompa sta cca 5 zile

dupa care se indreapta spre uter, unde mai sufera cateva diviziuni timp de 24 ore dupa care se implanteaza (Ovoimplantatia sau nidatia)

Ovoimplantatia:

este un mecanism complex prin care oul se orienteaza, adera si se cuibareste in grosimea mucoasei uterine

marcheaza sfarsitul perioadei de viata libera a oului

are loc in ziua a 6-a a 7-a de la fecundatie

oul se cuibareste in endometrul uterin si poate avea loc o mica hemoragie de nidatie (insemnare)

Placenta

este un organ tranzitoriu al gestatiei care asigura schimbul matern fetal

este constituita din

elemente de origine ovulara care se transforma in vilozitati- placentare care vin in contact cu sangele matern

elemente provenite din transferul endometrului uterin, este complet formata la sf lunii a 4-a

la termen are forma circulara ovoidara care are grosimea de 3-6 cm si o greutate de 1/6 din greutatea fatului

are 2 fete

materna prezinta vilozitati fetala- este neteda si captusita cu o membrana (amnios)

secreta lichidul amniatic cu rol de protectie a fatului

aceasta membrana delimiteaza o cavitate(cavitamniatica) in care este fatul

aceste membrane au rol de realizare a schimburilor dintre mama si fat prin vasele ombilicale

secretia de lichid amniatic are o evolutie ondulanta, creste treptat, apoi creste brusc la cca 20 sapt , dupa care scade treptat, iar la termen ajunge la 600- 800 ml

Pe fata laterala se insera cordonul ombilical format din o vena si 2 artere

Cordonul ombilical are un diametru de 0,8- 2 cm

Lungimea medie de 55 cm , sub 35 d cm se considera cordon ombilical scurt cu risc de rupere

FUNCTIILE PLACENTEI:

fct respiratorie fetala

fct de nutritie

fct metabolic energetic

fct de protectie imunologica

fct de bariera si transfer

fct de secretie hormoni

Placenta permite- trecerea vitaminelor B, E, B12, C, in special la sf sarcinii

Placenta permite trecerea medicamentelor: penicilina, alcoolului

Microbii nu trec bariera in schimb virusii traverseaza f usor

Trec anticorpi specifici si determina imunizare pasiva

Mai traverseaza anticorpi RH negativ, izoimunizare fetala, abenie hemolitica

Lichidul amniotic: umple cavitatea amniotica

constituie mediul ambiant al fatului in care acesta se misca in cavitatea uterina

are roluri:

de protectie

de nutritie

asigura izolarea termica a fatului

impiedica ascensiunea gemenilor

formeaza punga apelor in momentul travaliului

actioneaza ca un lubriiant in asigurarea progresiei fatului in interiorul canalului nasterii

secretia de lichid amniotic este asigurata de placenta si cele 2 membraneCompozitia lichidului amniotic: se modifica din a 2-a jumatate a sarcinii, pt ca din luna a 4-a incepe emisia de urina de catre fat

volumul de lichid este mentinut constant prin deglutitie de lichid, eliminata prin urina

fatul incepe sa aibamiscari respiratorii si caile pulmonare sunt pline cu lichid amniotic

analiza lichidului amniotic furnizeaza date privind cresterea si dezvoltarea fetala, acesta prin amniocenteza (este un test obligatoriu la orice femeie peste 35 de ani)

culoarea acestui lichid este modificata in stari patologice

verde- in suferinta fetala(in prezentatia fetala)

galbena- in caz de izoimunizare

rosie- in cazul mortalitatii fetale in uter

translucida- in stari normale

DIAGNOSTIC DE SARCINA:

durata normala a sarcinii este cam de 40 de saptamani (280 zile) trei trimestre (3 luni fiecare)

se stabileste baza unor simptome si a unor semne

Simptomele:

se refera un diagnostic probabil

cele mai frecvente sunt greturile sunt greturi si varsaturi, caracteristicile afectiunilor digestive

congestie mamara dar care apare si premenstrual

hepersomnie- stare accentuata de somn.Semnele se sistematizeaza in:

prezumtive

de probabilitate

de certitudine

PREZUMTIVE:

Amenoreea neconcludenta Poate aparea in tulburari de ciclu de cauza hormonala In anemii sau tulburari psihice

Modificari la nivelul sanilor:

se maresc de volum

apar hiperpigmentarea areolelor mamare si a memelonului

Formarea areolei secundare:

poate persista la multipare

se accentueaza desenul venos superficial

apare secretia de colostru

lichid galbui care apare la exprimarea sanilor

Modificari de coloratie ale tegumentelor si mucoaselor:

pigmentarea tegumentelor fetei (CLOASMA)

pigmentarea liniei albe

Vergeturi abdominale:

consecinta cresterii rapide in volum a abdomenului

apar datorita ruperii fibrelor elastice din structura dermului

sunt roz la primipare si albe sidefii la multipare

apar in treimea superioara a coapselor

Cresterea in greutate:

la sfarsitul sarcinii nu trebuie sa depaseasca 10 12 kg

2 kg in primul trimestru si cate 4-5 in trimestrul urmator

Tulburari de mictiune:

POLACHIURIE urineaza des si putin datorita compresiei produse pe uter

Aparitia contractiei uterine incepand cu saptamana a 6-a de sarcina

Perceperea miscarilor fetale

DE PROBABILITATE:

Marirea in volum al abdomenului:

variaza in functie de varsta sarcinii

cantitatea de lichid amniotic

numarul fetzilor

greutatea lor si greutatea mamei

Aceasta marire se apreciaza prin perimetrul peretelui abdominal

Maririle de forma , de consistenta si marirea uterului

DE CERTITUDINE:

determinarea si numararea batailor cordului fetal (BCF) in mod normal 120- 150 b/ min

perceperea miscarii fatului- cam din sapt 26

cresterea inaltimii fundului uterin- se apreciaza in raport cu simfiza pubiana

ecografia uterina

stabileste varsta gestationala, dimensiunile embrionului, nucleii de osificare, localizarea placentei si dimensiunile bazinului

apreciaza malformatiile

Igiena sarcinii:

a) corporala si vestimentara

se recomanda haine largi, lejere care sa evite compresia abdomenului

incaltaminte comoda si toc lat si inaltime moderata

indicata o plantograma

b) igiena dentara

spalarea de 3 ori pe zi cu un masaj al gingiilor cel putin 2-3 minute pe fiecare arcada dentara.

c) igiena sanului

se recomada purtarea unui sutien

masajul mamelonului

d) viata sexuala

decurge normal in trimestrul 1 si 2

in cel de-al treilea trimestru se reduce mult (evitarea raporturilor sexuale in ultima luna)

la gravidele cu antecedente obstetricale se recomanda ca activitatea sexuala sa incepeze in semestrul 2 pt a evita o serie de complicatii (ruptura prematura a membranelor si nasterea prematura)

regimul alimentar tr sa fie echilibrat si variat

necesarul energetic este de 2500- 3000 de calorii pe zi

Proteinele 1,5 grame / zi cu pondere predominanta a celor de origine animala (60%) si 40% de origine vegetala(uleiuri vegetale si fructe de aginoase)

Glucidele 5- 6 gr / Kilocorp mai ales sub forma celor usor digestibile si cu absorbtie rapida in cazul femeilor obeze

Ratia de glucide se ridica la jumtate

Sursa de glucide:

paine

derivate de cereale

legume si fructe

produse zaharoase

mierea

mazarea si fasolea (desi sunt bogate in glucide sunt contraindicate deoarece produc balonari.)

Aportul de minerale este obigatoriu:

Fpsforul si calciul se recomanda in cantitati mari si se regasesc in lactate, branzeturi, fructe oua lapte

Terapia cu Ca nu e recomandata, este chiar periculoasa deoarece Ca intervine in mecanismul declansarii contractiilor uterine

Fierul este necesar si se gaseste in legume verzi, ficat oua ciuperci.

Vitaminele sunt necesare in cantitati mari nu sintetice, se recomanda produse proaspete si cruditati

Regim desodat in ultimele luni de sarcina

Se interzice consumul de alcool si tutun efecte negative asupra fatului(subponderal)

Constipatia trebuie evitata pt ca este sursa de infectii urinare

Se evita aglomeratia datorita riscului crescut de contaminare

Se evita voiajurile lungi cu masina sau trenul

Sunt permise calatoriile cu avionul

Trebuie amenajata din punct de vedere al stresului, emotiilor si dizarmoniile afective care su consecinte asupra contractilitatii uterine.Curs 3DIETA IN CURSUL SARCINII, TRAVALIULUI SI LAUZIEI:

Ritmul de dezvoltare al omului in cursul celor 9 luni de sarcina, este cel mai rapid dintat ciclul vital uman ceea ce explica o serie de particularitati metabolice si dietetice ale perioadei de lauzie si gestatie

Alimentatia corespunzatoare din perioada premergatoare sarcinii sau din perioada in curs determina complicatii

materne anemii carentiale, avort

fetale- prematuritate, malformatii, hipotrofie(greutate mica la nastere)

Alimentatia in cursul sarcinii:

se stabileste in functie de:

varsta gravidei

varsta gestationala

evolutia sarcinii

numarul fetzilor

varsta gravidei este foarte importanta, pentru ca daca gravida e adolescenta este necesaar un aport caloric suplimentar pt acoperirea necesitatilor de crestere si dezvoltare a mamei

in functie de varsta gestationala, in trimestru 2 si 3 necsesitatile calorice cresc rezultand necesitatea unui aport alimentar crescut dar atentie la greutatea mamei

Aportul glucidic:

5-6 g/ kilocorp/ zi mai ales sub forma de glucide usor digerabile si cu absorbtie rapida

in cazul femeilor obeze cu diabet zaharat sau cu prediabet, ratia se reduce la jumatate, surse de glucide: painea si derivatele ei

mierea

legumele

fructele

Aportul mineral: este obligatoriu pt ca mineralele intra in componenta unor enzime, vitamine, hormoni.

Cele mai importante minerale:

Sodiu

Fier

Calciu

Fosfor

Iod

Sodiul:

continutul in sodiu al unui regin normal este de 3-7 gr

mare atentie la continutul de sare care produce hipotensiunea arteriala de sarcina, crestere ponderalaFierul:

necesarul creste datorita particularitatilor hematologice materne si a necesitatilor fatului

trebuie suplimentat in trimestrul 2 si 3

Calciul:

- joaca un rol fundamentalin procesul de crestere si dezvoltare scheletica a fatului

cel sintetic favorizeaza avortul

in cazul in care aportul este insuficient, calciul este depozitat din depozitele materne (oase dinti) cu aparitia unor manifestari patologice necesarul de calciu creste in ultimul trimestru de sarcina deoarece in aceasta se acumuleaza 70 75 % din totalul de Ca necesau fatului

Iodul:

creste consumul lui in timpul sarcinii datorita particuloaritatii fundamentale materne functiei tiroidiene si datorita necesitatii cresterii tiroidei fetale

Aportul de vitamine:

necesarul creste pt vitamina C, D si cele di grupa B

se recomanda o alimentatie in fibre vegetale

cantitatea de lichid este de 2 L pe zi

Contraindicatii

cafea

alcool

excesuri de condimente

Se recomanda 4-5 pe zi, ultima cu cca 1 ora inaintea repausului nocturn.Alimentatia in cursul travaliului:

particularitatile functiale ale tractului digestiv in cursul travaliului sunt:

hipochinezia

scaderea absorbtiei intestinale scaderea functiei digestive

acestea recomada o alimentatie redusa la minim care consta in lichide unor zaharate si vitaminizate

se recomanda o alimentatie cu lichide, cele solide sunt periculoase pt ca femeia varsa in perioada dilatatiei si apoi din cauzxa anesteziei

Alimentatia in perioada lauziei:

se recomanda suplimentare calorice de 800- 1000 calorii pe zi

pt fiecare 100 ml lapte se recomanda un suplimentar de 120 calorii la femeia lauza aportul de lichide nu va depasi 1. 5 2 l lichide / zi

ratia alimentara va fi adaptata starii de nutritie a mamei

la cele cu deficit nutritiv se va creste aportul caloric

la cele cu exces de aport caloric dar cu obligatii suplimentare aport de vitamine minerale

originea proteinelor este naimala si vegetala

proteinele de origine animala sunt proteine complete deoarece contin aminoacizi esentiali care nu pot fi sintetizati in organism.

Proteinele de origine vegetala sunt proteine incomplete deoarece contin aminoacizi neesentiali.

Dieta hipoproteica determina edeme dizgravidice anemii avort, nasteri premature hiposa agalatie

Aportul energetic:

este cel mai mult influentat de activitatile fizice

activitatile fizice sunt influentate de nivelul de cultura

MODIFICARI PRODUSE DE SARCINA ASUPRA ORGANISMULUI MATERN.

au loc la nivelul tuturor aparatelor si organelor1) Sistemul neuropsihic

in timpul sarcinii exista o activitate speciala a sistemului nervos central, conditionata de tipul de sistem de tip nervos si de sistem neurovegetativ al gravidei.

Se constata:

Anxietatea

Iritabilitatea

Fatigabilitatea (oboseste usor)

Tulburari de caracter

Prezinta tulburari ale somnului:

Hipersomnie

Insomnii

In privinta sistemului nervovegetativ:

Persistenta componentei vagale in primele 2 trimestre

In ultimul trimestru se constata o predominanta subcorticala care contribuie la declansarea travaliului

2) Sistemul endocrin

majoritatea glandelor endocrine sufera modificari morfologice carora le corespund modificari ale functiei secretorii

la nivelul hipofizei cresterea prolactinei o data cu varsta sarcinii

corpul galben- secretii de estrogen si progesteron Metabolismul:

sunt interesate toate metabolismele :

hidrocaloric protidic

glucidic

lipidic

Metabolismul bazal:

este net de repauz

asigura functii vitale

creste datorita dezvoltarii uterulu, datorita cresterii activitatii cardiace si respiratorii si hiperfunctie tiroidiene

temperatura corporala este de peste 37 grade pana in luna a 3-a de sarcina

cea mai mai periculoasa temperatura este 37,1 37,2 pana la 37,5.

3) Aparatul cardiovascular

sufera cele mai importante modificari anatomice, functionale si hemodinamice

anatomic- cordul este hipertrofiat si orientalizat ca urmare a ascensionarii diafragmului din cauza uterului gravid

functional:

cresterea frecventei cardiace dupa primele 8- 10 saptamani

cresterea este in medie cu 15 % , ajungand de la 60- 70 pe la 80 90 b/ min

cresterea progresiva a debitului cardiac(volumul de sange expulzat), acesta atinge maxim in sapt 20- 30 poate depasi cu 50 % normalul iar in timpul travaliului poate creste 100%

se observa o crestere nesemnificativa a presiunii arteriale sistolice

se observa o scadere a presiunii srteriale diastolice din cauza scaderii vasculare periferice (datorita hormonilor estrogeni)

creste presiunea la nivelul venei cave inferioare datorita compresei exrecitate de uterul gravid rezulta aparitia sau accentuarea varicelor la nivelul membrelor inferioare.

4) Aparatul respirator

Diafragmul:

Ascensioneaza cu aproximativ 4 cm, ceea ce determina cresterea diametrului transversal al toracelui. Respiratia gravidelor este de tip costal inferior

Modif functionale:

Creste frecventa respiratorie cu cca 10 %

Creste debitul respirator cu cca 40 %

Scade capacitatea vitala cu 40 %

Scade capacitatea pulmonara totala

Volumul respirator maxim pe secunda scade

5) Aparatul renal

polachiuria- mictiuni dese si putine

poliurie- cantitate mare de urina disurie tulburari de mictiune

Apare o hipotonie la nivelul cailor urinare cauzate de compresia exercitata de uterul gravid, aceasta favorizeaza staza urinara si infectia secundara in special dupa luna a 5-a de sarcina

6) Aparatul digestiv:

apar modificari la toate segmentele

ale gustului si mirosului Gustul creste apetitul si uneori apetitul pervetit

Dureri epigastrice- din cauza relaxarii cardiei La nivelul cavitatii bucale apar hipertrofii gingivale (gingivita de sarcin)

La nivelul stomacului scade motilitatea si secretia gastrica

La nivelul intestinelor se produce o hipotonie generalizata cu constipatie

Constipatia apare datorita greutatii exercitate de uteru gravid.

Apar hemoroizi extrem de durerosi

7) Sistemele osteoarticulare

DECALCIFIERE ca urmare a cresterii necesare lui de Ca => predispozitie pt fracturi Modificarea posturii osteotatice prin deplasarea anterioara a centrului gen de greutatea Apare relaxarea articulatiei bazinului in special a simfizei pubiene, rezultand sindromul de simfiza pubiana

Ultimele modificari:

tegument si tesuturi

sunt frecvente si constau din

infiltratia dermului si hipodermului, pielea devenind lucioasa si catifelata

glandele sebacee si sudoripare

pilozitatea se accentueaza dar dispare in perioada de lauzie

hiperpigmentarea la nivelul liniei albesi la nivelul fetei (cloasma)

fenomen care apare la 50 70 % dintre gravide

Diagnosticul de sarcina in trim 3 presupune:

a) -diagnosticul gradului de gestatie si parietate- gestatia se refera la nr totatal de sarcini inclusiv actuala ex G=4 b) diagnosticul de sarcina se stabileste pe baza semnalelor de certitudine c) diagnosticul varstei gestationale pe luni sau pe saptamana calculat din prima zi a ultimei menstre

sarcina la termen= 40 saptamani

d) diagnosticul de fiabilitate fetala- se realizeaza prin auscultatie

e) diagnosticul de sarcina unica sau multipla se stabileste prin

1. dimensiunea uterului

2. palparea polilor fetali

3. prin auscultatie

f) diagnosticul prezentatieisi al pozitiei fatului , prezentatia partea cu care fatul se prezinta la stramtoare seperioara a bazinuluig) diag. Starii bazinului:

1. poate fi eutocic sau distocic

Orice bazin care nu este corect ca axe este distocic

Acest diagnostic se realizeaza prin pelvimetrie externa

Prin pelvimetrie interna (o face medicul cu degetul)

Prin ultrasonografia ascest diagnostic este f important pt precizarea compatibilitatii dimensionale intre bazin si marimea fatului care urmeaza sa se nascaCurs 4 NASTEREA

este un proces biomecanic , modelat de legi biologice

interactiunea dintre fat si filiera pelvigenitala reprezinta componenta mecanica a nasterii

Filiera pelvigenitala reprezentata de

elemente elastice (musculo-membranoase) canalul utero- vaginalcu cele 2 diafragme (cervico segmentara si perineala)

elemente rigide (osoase, bazinul) a carui rigiditate este redusa de :

structuri aponevrotice care au rol de amortizor

hormoni de sarcina(estrogeni, progesteron, placentari, relatina) toti acestia crescand mobil articul sacroiliace si a simfizei pubiene rezulta amplificarea miscarilor de contramnutatie si nutatie CONTRANUTATIA:

este miscarea de basculare posterioara a sacrului cu indepartarea aripilor iliace

cresterea amplitudinii acestei miscari favorizeaza angajarea fatului

NUTATIA:

este o miscare de basculare anterioara si inferioara sacrului cu departarea varfului sacrului, amplificarea favorizeaza degajarea fatului in timpul expulziei.

MOBILUL FETAL:

parcurge filiera pelvigenitala prin miscari active si prin miscari pasive, determinate de contractiile uterine si de amplificarea mobilitatii articulatiilor sacro iliace si ale simfizei pubiene.

Trebuie sa se incadreze in anumite limite de marime si volum compatibile cu bazinul matern

Cel mai important element anatomic in privinta dimensiunilor este capul care reprezinta din lungimea fatului.

Capul isi poate reduce dimensiunile datorita unor particularitati ale calotei craniene: prezenta unor suturi largi, incomplet osificat care lasa intre ele spatii numite fontanele (fontanela anterioara situata intre frontal si oasele parietale(fontanela mare , bregmatica, are forma de romb))si fontanela posterioara (intre occipital este fontanela mica sau lombodoida) Celelalate elem anatomice sunt mai putin importante deoarece sunt alc din structuri noi care pot fi comprimate

Cand intre dimensiunile fatului si dimensiunile bazinului matern exista disproportii apar distocii , care impun enterventie chirurgicala

TIPURI DE PREZENTATII:

in timpul nasterii fatul sufera cateva orientari in spatiu care se raporteaza la puncte fixe ale bazinului matern codificate obstetrical asfel:

prezentatie

pozitie

varietate de pozitii

Prezentatia este partea fatului care ia prima care ia prima contatc cu stramtoarea superioara a bazinului, Se descriu: Lngitudinal:

Axul longitudinal al fatului coincide cu axul longitudinal al uterului

Craniana in care craniul ia contact primul cu stramtoarea superioara

Pelviana in care pelvisul fetal este cel care ia primul contact

Transversale si oblice

Axul longitudinal al fatului este perpendicular sau oblic pe axul longitudinal al uterului

Pozitia

Este raportul dintre un element de reper al corpului fetal de obicei 3 patele si fata interna a uterului

Aprecierile se efectueaza pe jumatatea drepata (spatele orientat spre dreapta, pe jumatate stanga spatele orientat spre stanga) pe jumatatea anterioara, pe jumatatea posterioara.OIAD- occipitailiaca anterioara dreapta este cea mai frecventa

PREZENTATII LONGITUDINALE :a) - prezentatia craniana- in 94% din cazuri

in raport de gradul de flexie a capului fata de coloana vertebrala se descriu: prez craniene flectate sau occipitale in care capul este flectat complet iar partea corpului care coboara prima este fontanela micab) prezentatii deflectate- bracmatica- vine cu fontanela anterioara prezentatie distocica rezulta nu se poate naste p cai naturale

- frontala- vine cu fruntea, este distocica fara nastere decat naturale

- faciala craniu prezinta cel mai mare grad de flectare

c) prezentatia pelviana- se intalnesc mai rar 2,5- 4,5 %

-pelvisul fetal este primul care ia contact cu stramtoare superioara a bazinului

- in raport cu gradul de flexie al articulatiei Mi deosebim : pelviene complete- la stramtoarea supererioara apare pelvisul si picioarele pelviene incomplete- lmodul fetelor , modul genunghilor , modul picioarelor In primele 6 luni partea cea mai voluminoasa a fatului este craniu, iar in ultimul trimestru partea cea mai voluminoasa devine pelvisul deoarece zona cea mai incapatoare este fundul uterului si cea mai ingusta este colul uterin.Dupa luna a 6-a schimbul raportul de volum intre cei 2 poli fetali determina rasturnarea, culbuta cu transformarea pelviene initiale in prezentatie craniana

Din anumiti fact materni sau fetali impiedica realiz rasturnatii , rezultand mentinerea prezentatie pelviene

CAUZE:

malformatii uterine multiparietate

placenta pelvia (jos inserata)

gemelaritatea

cordon ombilical scurt

distocii de bazin decelabile sau nu clinicPrezentatiile pelviene sunt la limita dintre eutocic si distocic

Prezentatiile transversale si oblice:

reprez 0.16 1,7%

cauze

prematuritatea

sarcina multipla

malformatii uterine

cezariana in antecedente

diastotice

Nasterea pe cale naturala este cu totul exceptionalaPrognosticul matern, mortalitate ridicata datorita ruperii uterine spontane sau provocate de manevrele obstetricale.

Programul fetal, mortalitatea ridicata datorita prematuritatii.

FIZIOLOGIA NASTERII:

este eliminarea spontana, naturala a fatului si a anexelor sale din uter la sfarsitul evolutiei sarcinii

nasterea poate fi realizata si artificial prin extragerea fatului din uter, prin interventii obstetricale sau prin cezariana.

Mecanismul care initiaza nasterea la termen sau inainte de termen nu este cunoscut

Nu se poate preciza un moment in timp cand putem spune ca a inceput nasterea

Ingust se spune ca nasterea incepe cand debuteaza travaliul

Nasterea are 4 faze:

In functie de modificarile morfologice si functionlale ale uterului caracteristic fiecarei faze:

Faza 0 reprezinta perioada de gestatie care dureaza 36-38-40 saptamani . Se caracterizeaza prin absenta contractilitaii musculare uterine si mentinerea inchisa a colului uterin Faza I incepe in ultimele zile de sarcina si se caracterizeaza rin pregatirea uterului pt instalarea travaliului;

- incep sa apara contractii uterine nedureroase colul incepe sa se inmoaie si incepe incet incet sa se dilate

Faza II reprezinta travaliul

- se declanseaza cu : eliminarea dopului gelatinos care este format din mucus cu striuri sangviolente- bombardarea mombranelor si ruperea lor spontana sau artificiala

- in anumite stari patologice, membranele se rup spontan in cursul evolutiei sarcinii sau se rup spontan la inceputul perioadei de dilatatie

Travaliul este impartit in 4 stadii:

1) dilatatia colului

incepe cant constractiile uterine au o frecventa, intensitate si durata suficienta pt a determina dilatarea colului la primipare dureaza 6-12 ore

la multipare 2-10 ore

2) expulzia fatului

dureaza la primipare in jur de 3 ore

la multipare aproximativ 1 ora

in medie copilul este nascut in 50 d min de primipare si in 20 d min de multipare

3) expulzia pelviana

se realizeaza spontan fara nici o interventie

natural- spontan pana la un pucnt dupa care se intervine chirurgical

artificial- decalata manual

dirijata- prin administratie de medicamente care favorizeaza expulzia membranei4) deconsolidare a hemostazei

repr orele care urmeaza expulziei placentei

orele cele mai critice in care pot aparea complicatii

Faza III-

De involutie uterina

Uterul se retracta treptat

Se elimina laptele , perioada de lauzie

Fenomene active din cursul nasterii sunt reprezentate de: constractiile uterine au urmatoarele particularitati sunt dureroase durerea este mai scurta decat durata unei contractii uterine, senzatia dureroasa se propaga asfel: incepe in regiunea ombilicala cuprinde apoi regiuniloe lombare, flancurile , hipogastrul si zona pubiana, aceste contractii, sunt involuntare, intermitente si ritmice

contractiile muschilor abdominali- dupa ce dilatarea este completa fata responsabila de explozia fatului este produsa de cresterea presiunii intraabdominala oprin contractia voluntara a muschilor abdominali. In mod reflex cand prezentatia este pe planseul perineal si apasa rectul se declanseaza o senzatie de screamat insotita de o senzatie de defecare

Constractia voluntara a musc abdominale este inutila daxa dilatatia nu este completa

Angajarea:

reprezinta traversarea de catre o parte a mobilului fetal a stramtorii, se poate traversa cu mult timp inainte a travaliului (cateva saptamani)

Coborarea

parcurgerea pelvisului intre stramt superioara si inferioara a bazinului

Degajarea:

- reprezinta contactul occiputului cu marginea inferioara a sifizei pubiene si depasirea partilor moi ale perineuluiCURSUL 5

SARCINA GEMELARA SI MULTIPLA:

reprezinta evolutia concomitenta in cavitatea uterina a 2 sau mai multi feti rezultati din 1 sau mai multe ovule fecudante

aceste sarcini reprezinta la om o exceptie (remanenta filogenetica )datorita caracterului monoovarian a ciclului biologic lunar sarcina gemelara presupune evolutia si nasterea a 2 feti:

monozigotica- rezulta dintr-un singur ou, care se scindeaza si reprezinta adevarata gemelaritate => 2 fetzi de acelasi sex cu acelasi genotip si fenotip si cu informatie genetica identica

dizigotica- rezultata din 2 ovule fecundate.

sarcina multipla presupune evolutia si nasterea a mai mult de 2 fetzi

poate fi tripla cvadrupla, cvintupla, sextubla etc

Sarcina multipla rezultata din fecundatia mai multo ovule , ovulatie multipla

Sarcina multipla dintr-un singur zigor este imposibila

INCIDENTA SARCINILOR:

pt gemeni : 1 la 86 de nasteri

pt tripleti: 1 la 7390 de nasteri

pt cvadrupleti: 1 la 635756 de nasteri

pt vingtupleti: 1 la 50 de milioane de nasteri

Cauzele:

-ereditatea- daca unul din parinti a provenit dintr-o sarcina gemelara sau daca in familie cuplul au existat gemeni sansele sunt de 3 ori mai mari

- superfecundatia fecundatia concomitenta a mai multor ovule ajunse la maturitate

- Sarcina gemelara, monozigotica produce cel mai mare nr de malformatii si monstruozitati

- monstrii dublii sunt lipiti in diverse regiuni: sacrala craniana toracica.

LAUZIA FIZIOLOGICA

lauzia reprezinta faza a 3-a a nasterii, in care se produce contractia si retractia uterina pt a preveni hemoragia dupa nastere (POSTPARTUM) si se mai produce initierea lactatiei si eliminarea laptelui

dureaza 6-8 saptamani

se imparte in 3 perioade:

lauzia imediata- se limiteaza la primele 24 ore de la nastere

lauzia secundara- primele 10 12 zile

lauzia tardiva- se intainde pana la 6-8 saptamani

REGRESIA VOLUMULUI UTERIN

uterul revine la nivelul simfizei pubiene si redevine organ pubian in primele 2 zile

paralele se modifica forma si consistenta

aspectul lohiilor scurgerii vaginale fiziologice dupa nastere si care treptat sis schimba culoarea din sangerii pana la albe

isi modifica si cantitatea scade in mod treptat

cantitatea culoarea si mirosul sunt elemente importante de apreciere a proceselor patologice de la nivelul uterului

peretele abdominal isi redobandeste treptat tonusul. Poate persista o hipotonie la nivelul dreptilor abdominali

Tegumentul prezinta vergeturi datorita distensiei peretelui abdominal

Au culoare vidacee in timpul sarcinii si devin prin cicatrizare albi sidefii

Hiperpigmentatia apare pe linia mediana a abdomenului si la nivelul simfizei pubiene si articulatiei sacro-iliace dispareMODIFICARI LA NIVELUL APARATELOR SI SISTEMELOR:

Aparatul cardio-vascular:

principalii paramatrii hemodinamici reprezentati de debitul cardiac frecventa cardiaca revine trepatat la normal in cursul primei sapt creste tensiunea arteriala in timpul travaliului modificarile respiratorii dispar in primele 2 zileAparatul excretor: hipotonia si usoara dilatatie la nivelul rinichilor si a cailor urinare dispare cam in primele 4 saptamani in primele 2-3 zile lauza prezinta poliurie(urineaza mult) si transpiratieAparatul digestiv

apetitul revine la normal

se mentine hipotonia intestinala care se manifesta prin constipatie.

Sistemul nervos

prezinta labilitate neuropsihica

are tendinta spre stari depresive, plange f usor

comportamentul psihic este dominar de instinctul matern

MONITORIZAREA LAUZIEI

presupune kjashdfasdh a urmatorilor perimetrii

a) controlul temperaturii dimineata si seara (intre 36,5- 37,5)

b) controlul pulsului si al tensiunii arteriale : pulsul 50 70 B/ min; pulsul crescut chiar cu o temperatura normala necesita investigatii suplimentare

c) controlul lohiilor - repr controlaea cantitatii a culorii si a mirosuluid) controlul functiei vezicale si tranzitul intestinal

prima mictiune apare dupa 4 ore si primul scaun dupa 24- 36 ore in mod normal

IGIENA LAUZEI:

Igiena sanilor- f importanta la femeile care alapteaza

Laptele uscat produce leziuni la nivelul mameloanelor, de accea femeie trebuie sa spele memelonul si areola inainte si dupa fiecare alaptare

Evacuarea sanului trebuie realizata periodic prin supt la 3-4 ore deoarece intretine secretia lactata

Cand apar fisurile la nivelul mameloanelor alaptarea se intrerupe 24 de ore timp in care se mulge artificial

Reluarea contactului sexual este posibil la minim 2 saptamani dar exista risc de infectii

In principiu este bine sa se produca la 8 saptamani in caz de epiziotomia(sectionare perineu) si la 6 saptamani in caz de cezariana

Lactogeneza- reprezinta procesul de initiere a lactatiei si se produce printr0un mecanism neuroendocrin

- Pe parcursul sarcinii lactatia este inhibata de hormonii estrogeni si de progesteronul placentar se admite ca dupa nastere scaderea brusca a estrogenilor si disparitia progesteronului placentar determina hipofiza sa secrete prolactina

- Estrogeni in doze mici stimuleaza secretia de prolactina

- Progesteronul scade lactatia

- La femeile care au folosit contraceptive s-a constatat diminuarea si chiar oprirea lactatiei.

- Intretinerea lactatiei si excretia laptelui poarta numele de galoctopoeza si se realizeaza prin relfexul de supt care declanseaza secretia de prolactina, intarzie reaparitia ciclului ovarian 5 6 luni

- laptele are o compozitie cu cel de vaca insa are o compozitie calorica mica.

- secretia din primulele 5-6 zile se numeste COLOSTRU si are urmatoarele caracteristici: culoarea orange- galbuie si sarac in lipide si glucide

- dupa cca 4 saptamani se transforma in lapte

VOLUMUL

este de 500 ml/ 24 de ore in primele 2 saptamani si ajunge la 800- 1000 ml / 24h la 2 luni

DIETA

trebuie sa fie fara restrictii dar se indica hidratarea si alimentatia la o ora dupa nastere daca aceasta a decurs fara probleme

in 1 zi se indica o alimentatie lichida(ceai compot)

in a 2-a zi se trece la o alimentatie completa cu cu evitarea conservelor, condimenteleor, alcool, cafea

La femeile care alapteaza dieta trebuie sa prezinte o crestere a nr de proteine

MIJLOACE KINETICE UTILIZATE:

Specifice

ex fizic

posturarea

masaj

Nespecifice

agenti fizici naturali

dieta

Complexe

hidrokinetoterapia

terapia ocupationala

asociatii ale mijloacelor prezentate anterior

EXERCITIUL FIZIC:

Se va adapta :

varstei gravidei

varstei sarcinii

evolutia sarcinii

grad de antrenament

In sarcina normala pregatirea de exercitii este structurata pe trimestre

In lauzie va fi preluat progresiv incepand cu a 2-a zi.

Pozitile de lucru vor fi

comode

relaxante

cu baza mare de sustinere

cu coborarea centrului de gravitate pe masura ce creste varsta gestetionala

In primele 3 luni se fac si toate pozitiile

In urmatoarele 3 luni se va renunta la pozitia asezat si se va aseza derivata asezat

Are baza mare de sustinere fixeaza coloana lombara si bazinul influenteaza pozitiv lordoza de sarcina dar reduce mobilitatea diafragmului si amplitudinea miscarilor respiratorii rezulta fenomene de insuficienta respiratorie

Se recurge la derivata asezat rezemat , blocheaza in inspirt, creste presiunea abdominala, risc crescut de avort spontan

In ultimele luni de sarcina se vor utiliza mai ales pozitiile pe genunchi, asezat si rezemat

stand doar pt exercitii de mers

decubit dorsal cu prudenta incepand cu saptamana 20 deoarece rezulta scaderea circulatiei de intoarcerede unde rezulta hipotensiunea arteriala, cu ecou asupra circulatiei evitarea odihnei in decubit dorsal

Curs 6

PROGRAME DE EXERCITII

Se poate executa individual sau in grup

In grup exista anumite avantaje :

ajuta gravida sa cunoasca schimbarile posturilor corporale, sa le considere normale si sa le accepte

nu trebuie sa se compare cu celelalte gravide din grup, dar nici cu ea intr-o sarcina anterioara

durata programului este de 30- 40 min

ritmicitatea de 3 ori/ sapt la care se recomanda 1 sed d inot / saptamana

Contraindicatiile ex fizic:

- absolute

- insuficienta cardiaca

- tromboflebita

- boli infectioase acute

- sangerare uterina sau ruptura prematura de membrane

- intarzieri ale cresterii intra-uterine ale fatului

- hipertensiune arteriala severa

- sarcina multipla

- suspiciune de suferinta fetala

- placenta pelvia

- abdomen cicatricial recent

- relative

- anemie

- afectiuni ale tiroidei

- diabet zaharat

- sarcina multipla (dubleti sau gemeni)

-exces sau deficit ponderal sever

- sedentarism in antecedente

Sportivele de performanta continua in primele 3 luni de sarcina antrenamentul si performanta profesionala

ATENTIE pentru ex de forta sarituri contractii musculare bruste si suprasolicitari psihice pe ca exista riscul de avort spontan.

Se contraindica urmatoarele sporturi:

parasutismul, schi, hipism, inot subacvatic

Programul de exercitii se intrerupe in urmatoarele situatii:

dureri- dorsalgii, pelvialgii, coxalgii

discomfort in timpul programului

dificultati la mers sau miscare in timpul programului

contractii uterine la un interval mai mic sau egal cu 15 min

sangerari vaginale

tulburari de auz sau vedere (hipertensiune arteriala)

greturi sau varsaturi (edem cerebral)

scaderi sau cresteri foarte mici in greutatea corporala

parestezii cu diverse localizari (poate fi un spasm cerebral cu posibilitatea aparitiei unei hemipareze)

MONITORIZAREA GRAVIDEI IN PERIOADA DE EXERCITIU:

Temperatura corporala creste dar nu trebuie sa depaseasca 38 de grade

Frecventa cardiaca nu trebuie sa depaseasca 60- 70 % din frecventa cardiaca maxima teoretica raportata la varsta

De luat pulsul inainte in timpul si dupa efectuare exercitiului

Pe perioada programului de exercitii gravida se va hidrata ori de cate ori va simti nevoia, va consuma un fruct sau panificatie cu 1- 2 h inainte programului

Mijloace kinetice utilizate in sarcina si lauzie:

Mij kinetice specifice :

ex fizic

posturarile

masaj

POSTURARILE (pozitionarile)

le aplicam in scop profilactic si relaxant

Scopul profilactic- posturarile favorizeaza circulatia venoasa de intoarcere care se desfasoara cu dificultate din cauza compresiei exercitate de fat asupra venei cave inferioare

Prin posturare reducem contractura paravertebrala lombara secundara, hiperlordoze de sarcina

In decubit lateral cu genunchii flectati ceea ce determina alungirea musculaturii paravertebrale lombare si retroversia bazinului.

MASAJUL

se aplica in forma clasica in forma reflexogena

scop profilactic , relaxant

terapeutic in caz de edeme ale gambelor

Masajul sanilor

Se practica in ultimele luni de sarcina si are ca scop pregatirea lor pt alaptat

Neteziri usoare dar cu evitarea areolelor mamare

Pt mamelon se aplica tractiuni

Se pot utiliza si creme emoliente bogate in vitamina A si E

Gimnastica abdominala:

ideal ar fi ca femeia sa aiba un tonus abdominal bun in momentul in care se decide sa pastreze sarcina

musculatura peretelui abdominal se destinge pe toata perioada sarcinii iar hipertonia are urmatoarele consecinte (prelungeste nasterea), nasterea e dureroasa astfel apar si suferinte fetale uneori hipotonia e cauza de indicatie chirurgicala

Reguli metodice de practicare a gimnastii medicale:

aproape normal in primele luni

in celelalte luni ale I trimestru se recomanda prudenta deoarece apare riscul de avort spontan.

Dupa luna a III-a knd sarvina e binefixata se introduc exercitii variate

La sfarsitul lunii a V-a se executa exercitii analitice cu putine repetari , se indica exercitiile alternative a membrului inferior pe trunchi

Se contraindica exercitiile de trunchi pe membrul inferior care determina contractia puternica, dinamica a musculaturii abdominale

Se contraindica exercitiile de cap pe trunchi care determina contractia puternica statica a musculaturii abdominale si se mai contraindica execitii simultane ale membrului Inferior pe trunchi

Sg exercitii care se poate alica fara risc sunt cele pt muschiul transvers care intervine in expulzia fatului.

Gimnastica Abdominala In Lauzie:

toate tipurile de exercitii

cap pe tr, tr pe Mi, Mi pe tr, si cele complexe

Scopul exercitiilor de gimnastica abdominala:

consta in recuperarea tonusului, redobandirea formei initiale

gimnastica abdominala tr asociata cu gimnastica perineala

STRETCHING: consta in contractia, relaxarea si intinderea unui muschi sau grup muscular

contractia- 10-30 sec

relaxarea- 2-3 sec

intinderea- 10 30 sec

tr aplicat pe rand gr musculare si este precedat de proceduri de termoterapie

pozitia initiala e comoda, relaxanta, gravida respira linistit, corpul se mentine cu col vert in ax iar in cazul in care apar dureri lombare, contractiile si intinderile se vor executa pe rand, in cazul in care apar lombalgii

Avantaje stretching

nu necesita aparate sauinstalatii speciale

au durata scurta

nu tine cont de gradul de antrenament al gravidei(sportiva sau sedentara)

efectele stretchingului dezvolta elasticitatea musculara, creste mobilitatea articulara, si se efectueaza zilnic sau la 2 zile

Mijloace psihice:

sarcina produce perturbari psihice reversibile asupra carora se actioneaza prin interventii externe (de reglare externa sau prin interventii interne (autoreglare))

REGLAREA EXTERNA

Se realizeaza prin intermediul psihologului, medicului, kinetoterapeutului siare ca scop dirijarea comportamentului gravidei fata de sarcina mai ales nastere

Nasterea nu este un fenomen atat de dureros dar daca a fost perceputa ca un fenomen dramatic dureros, cu siguranta gravida se va teme la nastere

Zona corticala e influentata, impresionata negativ de filome , povestiri, lecturi astfel tr facuta desensibilizarea ce se realizeaza prin tratamente psihologice

Astfel exista 2 metode:

Metoda psihoprofilactica

Bazata pe teoria reflexelor conditionate a lui Pavlov, potrivit caruia durerea e perceputa la nivelul cortexului care e sediul reflexelor conditionate

Se intervine prin consiliere care incearca sa modifice perceptia nasterii ca fenomen dureros

Specialistul are urmatoarele obligatii: astfel tr sa explice fiziologia si anatomia organelor genitale, modificarile induse de sarcina, evolutia sarcinii, declansarea nasterii, nasterea si respiratia si atitudini sau manevre de diminuare a durerii, se proiecteaza filme

Metoda psihosomatica

Traim cu ideea ca nasterea e dureroasa, asa si se visceralizeaza, resfrang induse asupra colului extern care se manifesta prin inchidere incat contractiile uterine sunt ineficiente si mai dureroase

Aceasta metoda isi propune sa-si inlature factorii de tensiune neurovegetativacare dclanseaza durerea obstetricala.

REGLAREA INTERNA (autoreglarea)

Se realizeaza de catre gravida care trebuie sa se autocunoasca si sa accepte noua situatie

Astfel

1) autosugestia

2) autocomenzi

3) gandire pozitiva

4) constientizare corporala

5) relaxare

1+2

sunt legate de dirijarea constienta a nasterii

se va sugestiona ca nasterea nu e dureroasa si se vor utiliza metode autosugestive e suportabil, doare putin

3)

e legata de formulele autosugestive

gandirea pozitiva nu ajuta intotdeauna dar cea negatina totdeauna pagubitoare

gandirea pozitiva nu se refera numai la opstimism si la orientarea constructiva de genul : sa vedem cum sa facem sa nasc mai repede mai usor fara dureri.

4)

consta in acceptarea modificarilor morfofunctionale secundare sarcinii adica cresterea ponderala, modificari de tonus, accentuarea lordozei lombare, accentuarea varicelor si edemelor, a vergeturilor

PREGATIREA FIZICA

A) Trimestru I de sarcina

gravida nu va atinge nivelul solicitarii anterioare sarcinii

atentie primelor 16 saptamani de sarcina deoarece exista riscul de avort spontan mai ales in zilele in care se produce menstruatia

gravidele sportive isi pot continua antrenamentul si competitille in primele 3 luni

Obiective

1) constientizarea posturii corporale normale va deveni de referinta stiind ca pe masura dezvoltarii fatului centrul de greutate de gravidatie se va deplasa anterior si accentueaza lordoza lombara fiziologica. AUTOCONTROL IN OGLINDA

2) cresterea mobilitatii articulare realizata analitic in toate axele si planurile de miscare

3) cresterea elasticitatii musculare prin exercitii de stretching

4) mentinerea tonusului muscular peretelui abdominal prin exercitii de gimnastica abdominala

5) reeducarea respiratiei prin tercerea de la o respiratie de tip toracic superior la cea de tip toracic inferior sau abdominal

6) autocontrolulsi tonifierea mosculaturii planseului pelvin stiind ca pe masura evolutiei sarcinii apare incontinenta urinara, se executa prin exercitii de oprire a jetului urinar

7) supravegherea greutatii corporale

B) TRIMESTRUL II

se accentueaza lordoza lombara, bolta plantara se aplatizeaza, datorita cresterii ponderale care e de 4 -5 kg la care se adauga hiperlaxitatea ligamentara de cauza endocrina

apar edeme

OBIECTIVE mijloace:

1) tonifierea musculaturii boltii plantare(ex identice piciorului plat)

2) favorizarea intoarcerii venoase prin posturari mobilizari active ale membrelor inferioare, insistand pe circumductii(miscari de pedalare si ex de stretching) mansaj pneumatic

3) cresterea mobilitatii articulatiilor coxo-femurale si executarea miscarilor de nutatie si contranutatie

4) atenuarea crampelor musculare care au cauze complexe si anume: hipocalcemie tulburari ale circulatiei arteraiale

5) dieta cu aport crescut de vitamine si Calciu si pt tulburarile de circulatie Gimnastica Burger

6) diminuarea atitudinii lordotice- diurna si nosctura (postura de odihna)- decubit lateral cu capul pe perna mica, Mi de partea sprijinului intins, cel de deasupra flextat din genunchi si sprijint pe o perna

7) miscari de basculare exterioara a bazinului

8) cresterea elasticitatii musculare

9) tonifierea musculaturii planseului pelvin

EFSBS curs 7 25.05.2010 ----continuare------

Pregatirea tardiva a nasterii

Incepe din luna 7 si se incheie cu nasterea.

Obiectivele anterioare trimestrului II raman valabile.

Dozarea efortului

Capacitatea de efort scade treptat de aceea respectarea pricipiului progresivitatii presupune scaderea treptata a amplitudinii, densitatii, ritmului.

Obiective speciale:

- inducerea starii de relaxare generala:

* metoda Jacobson

* metoda Schultz

- invatarea tipurilor de respiratie utilizate in travaliu

- invatarea pozitiilor obstetricale

NASTEREA- este un act psihic si fizic de aceea trebuie pregatit atat psihologic cat si fizic

Nasterea si respiratia

In functie de senzatiile resimtite de gravida in timpul travaliului se pot utiliza urmatoarele tipuri de respiratie:

1. Respiratia lenta si linistita

Se utilizeaza cand:

- contractiile uterine apar la interval de 5 minute si dureaza 45-50 de secunde.

- este o respiratie intermediara intre respiratia normala si respiratia profunda si consta din:

* inspir pe nas 4-5 secunde

* apnee

* expir prelungit lent, pe gura si dureaza 8-10 secunde

- in timpul unui antrenament acest tip de respiratie se practica de 12 ori.

2. Respiratia superficiala ( mica respiratie; respiratia gafaita)

- se utilizeaza la o dilatatie a colului uterin de 5 cm cand precedentul tip de respiratie devine ineficient.

- este o respiratie de tip toracic superior si permite relaxarea colului uterin

- este respiratia caracteristica perioadei de contractie uterina

- cand are loc o contractie:

* inspir profund

* expir profund pe gura

* inspir profund

* expir incomplet si incepe respiratia din gat se inspira si se expira egal, scurt, pana la sf contractiei uterine

Aceasta respiratie supune diafragmul unui efort minim, scade presiunea pe uter si atenueaza perceptia contractiei uterine. Respiratia se invata cu o mana pe abdomen si una pe toracele superior pt a sesiza ca cele mai ample miscari se produc la nivelul toracelui superior.

3. Respiratia suflata

- se utilizeaza cand dilatatia colului este aproape completa

- respiratia este pe planseul perineal, apasa rectul si declanseaza o senzatie de screamat, dar nu are voie sa se screama pt ca nu este complet dilatat colul si se poate rupe.

- respiratia suflata consta in prelingirea expirului ca si cum ar stinge o lumanare

- inspirul este reflex;expirul prelungit

4. Respiratia blocata

- se utilizeaza cand dilatatia este completa iar gravida are voie sa impinga si sa se screama

- expulzia fatului este posibila prin cresterea presiunii intraabdominale care se produce prin contractia voluntara a musculaturii peretelui abdominal

- gravida adopta pozitia obstetricala si procedeaza astfel:

* expir profund

* inspir

* blocarea toracelui prin inchiderea glotei

* flexia capului

* apuca cu mainile de suportii laterali ai mesei ginecologice, flecteaza capul si se screme, screamatul trebuie sa se mentina pe toata perioada contractiei uterine. Screamatul-se realizeaza din perineu si nu din gat

5. Respiratia profunda

- permite relaxarea peretelui abdominal si degajarea fatului

- limiteaza riscul aparitiei rupturilor perineale in situatia in care nu s-a aplicat epiziotomie

- gravida nu se mai screme, lasa capul pe masa ginecologica si respira profund cu gura inchisa

Avantajele formelor de respiratie:

- usureaza nasterea

- asigura oxigenarea mamei si fatului pe toata durata nasterii

Pregatirea fizica in perioada lauziei

In primele zile dupa nastere se recomanda repaus la pat, dar repaus activ care va avea urmatoarele obiective:

- stimularea circulatiei de intoarcere ( posturari, masaj, gimnastica respiratorie, mobilizari active)

- tonifierea musculaturii membrelor inferioare

- tonifierea musculaturii planseului pelvin care trebuie realizata cat mai repede si dureaza cel putin 6 saptamani dupa nastere indicat ar fi sa se continue tot restul vietii. Gimnastica perineala se face din orice pozitie a corpului cu exceptia pozitiei picior peste picior