„Ghidul practic tehnico-economic şi de ie animal”, ZOOTEHNIE.pdf · 1 Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de management - Producţie animal”,ă destinat creşterii

1

Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de

management - Producţie animală”, destinat creşterii competitivităţii exploataţiilor agricole zootehnice şi a adaptării sistemelor manageriale la cerinţele unei societăţi îndreptate spre cunoaştere şi acces la informaţii, lansată în cadrul programului Cercetarea de Excelenţă (CEEX), este realizată de către Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (I.C.E.A.D.R.), în colaborarea cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (A.S.A.S) - Bucureşti şi cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (U.S.A.M.V.) - Bucureşti.

Publicaţia îşi propune promovarea informaţiilor de strictă utilitate, necesare iniţierii şi dezvoltării exploataţiei agricole şi se adresează fermierilor care gestionează exploataţii individuale sau asociaţii familiale precum şi celor care practică o agricultură comercială şi doresc amplificarea şi eficientizarea activităţii lor. Materialele sunt elaborate de cercetători ştiinţifici specializaţi în economie agrară şi dezvoltare rurală precum şi de profesori universitari din domeniul zootehnie.

Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de management - Producţie animală” reprezintă o formă de implicare a cercetării ştiinţifice în vederea sprijinirii producătorilor agricoli pentru dezvoltarea unei producţii agricole eficiente şi are ca scop fundamentarea deciziei de producţie folosind criteriile economice. Pentru alegerea variantei decizionale optime s-au comensurat efectele şi eforturile depuse, exprimate în indicatori tehnici (de producţie) şi indicatori economici.

Performanţa economică a unei exploataţii agricole zootehnice este dată de mărimea profitului obţinut, iar o exploataţie agricolă familială este viabilă dacă asigură veniturile necesare familiei şi poate relua procesul de producţie în condiţii normale.

Director proiect, Dr. ing. Ana URSU

2

PROIECT CEEX nr. 732

AUTORI Ana URSU, Director proiect, Dr. ing., CS II, ICEADR BUCUREŞTI Mihai NICOLESCU, Responsabil proiect, Dr. ing. A.S.A.S BUCUREŞTI

Adrian Dinu TOMA, Responsabil proiect, Conf. Univ. Dr. , U.S.A.M.V. BUCUREŞTI

ECHIPA DE CERCETARE

SECŢIUNE TEHNICO-ECONOMICĂ: I.C.E.A.D.R. –BUCUREŞTI

SECŢIUNE SISTEME DE MECANIZARE (ECHIPAMENTE ŞI MAŞINI

AGRICOLE): A.S.A.S - BUCUREŞTI Dr. ing. Sin Gheorghe Dr. ing. Bude Alexandru Dr. ing. Simionescu Dumitru Dr. ing. Zeneci Nicolae

SECŢIUNE MANAGEMENT: U.S.A.M.V. BUCURESTI

Prof. univ. Dr. ing. Popescu Aghata Conf. univ. Dr. ing. Tindeche Cristiana Conf. univ. Dr. ing. Stoian Elena Sef. lucrări Dr. ing. Beciu Silviu Sef. lucrări Dr ing. Tudor Valentina Sef. lucrări Drd. Panait Răzvan

Redactare: Dr. ing. Ana URSU Tehnoredactare şi copertă: Ing. Olteanu Victor

Prof. univ. dr. ing. (CP I) Manea Drăghici Cercetător ştiinţific (CP III) Ec. Catană Dan Horia Cercetător ştiinţific (CP III) Ing. Iurchevici Lidia Cercetător ştiinţific (CP II) Dr. ec. Toma Elena Cercetător ştiinţific (C.S.) Ing. Lepadatu Claudia Cercetător ştiinţific (CP III) Drd.ec. Andrei Mihaela Cristina Cercetător ştiinţific (C.S.) Drd. ing. Gergely Silvia Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Veverca Dan Cercetător ştiinţific (CS) Ing. Olteanu Victor Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Badulescu Adina Cercetător ştiinţific (CP III) Drd. Izbasescu Teodor Consultant ştiinţific Dr. ing. Negrea Isidor Consultant ethnic Ing. Moldovan Elena

3

INTRODUCERE ………………………………………………………....4

CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU ACTIVITATILE DIN PRODUCŢIA ZOOTEHNICĂ...........................6

CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-ECONOMICE DE REALIZARE A GHIDURILOR.............................13 CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “VACI DE LAPTE” ….............................................................22 CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “TAURINE LA ÎNGRĂŞAT”..................................................53 CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “TINERET OVIN LA ÎNGRĂŞAT”.......................................78 CAPITOL 6 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “PORCI LA ÎNGRĂŞAT”.........................................................98 CAPITOL 7 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “GĂINI OUĂTOARE”...........................................................123 CAPITOL 8 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA “PUI PENTRU CARNE”.......................................................148 CAPITOL 9 IDENTIFICAREA PUNCTELOR SENSIBILE DE INTERVENŢIE ÎN GESTIUNEA EXPLOATAŢIILOR ZOOTEHNICE.....................................................................................170 UNELE CONCLUZII...........................................................................197 BIBLIOGRAFIE....................................................................................199

4

I N T R O D U C E R E

Dezvoltarea sectorulului zootehnic, modernizarea şi organizarea ştiinţifică a producţiei animale se conjugă cu organizarea sistemelor de creştere în noile structuri de proprietate. Extinderea şi consolidarea proprietăţii private în ferme familiale şi în întreprinderi asociative care vor concentra suprafeţe şi mijloace tehnico-materiale importante, va impulsiona adoptarea şi organizarea ştiinţifică a unor sisteme şi tehnologii de creştere a animalelor în funcţie de structura de producţie, zona agricolă şi caracterul individual sau asociativ al unităţii private, capitalul existent.

Direcţiile principale care s-au avut în vedere la fundamentarea economică a tehnologiilor de creştere a animalelor se referă la reducerea consumului unor resurse a căror volum este limitat (energie electrică, combustibil, furaje concentrate, proteină etc.) acestea fiind purtătoare de costuri mari, la introducerea unor resurse cu costuri mici (produse vegetale secundare îmbunătăţite în U.N şi P.D., surse interne de proteină, surse convenţionale de proteină etc.), la utilizarea unor pârghii nepurtătoare de costuri cum ar fi: organizarea corespunzătoare a montelor, a fătărilor, dimensionarea optimă a adăposturilor, a structurii efectivelor pe categorii de animale, alegerea sistemelor de întreţinere, a celor de administrare a furajelor, a formelor de cointeresare materială.

Tehnologiile de mecanizare şi sistemele de utilaje ce sunt cuprinse în această lucrare au fost concepute pentru diferite module de ferme pe baza datelor stabilite de comun acord cu institutele de profil: Romsuintest Periş, Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti. Totodată elaborarea cerinţelor cu privire la ET, pe diferite operaţii, cum ar fi spaţiul de cazare, frontul de hrănire şi adăpare, etc. au fost stabilite de specialiştii atraşi în proiect şi a normelor europene emise de CE. Stabilirea modulelor analizate s-a făcut cu specialişti de la institutele sus amintite şi ASAS – secţia zootehnie.

Urmând direcţiile principale de fundamentare a tehnologiilor moderne de creştere şi exploatare a animaleor, în corcondanţă cu normele europene, s-a reuşit structurarea elemntelor tehnico-economice pe baza cărora s-a realizat ghidul. Aceste elemente tehnice se referă la:

- mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole (indicatorul de dimensiune la unităţile zootehnice fiind efectivele de animale). Ca metode s-au utilizat următoarele metode: metoda grupărilor statistice – gruparea unităţilor cu aceeaşi specie, acelaşi sistem tehnologic de creştere; metoda variantelor (alternative de dimensiune pentru un anumit tip de fermă specializată sau mixtă); economică – matematică (utilizarea funcţiei de regresie şi a programării lineare). Alţi indicatori utilizaţi în aprecierea corectă atât a mărimii cât şi a dimensiunii sunt marja brută şi capacitatea de producţie.

- devizul tehnologic – instrument care care evidenţiază tehnologia de creştere, producţiile totale şi marfă, cheltuielile determinate de acestea şi eficienţa economică exprimată prin următorii indicatori: costurile pe cap/zi furajată/unitate produs.Indicatorii cei mai

5

utilizaţi în aprecierea eficienţei economice a tehnologiilor de creştere a animalelor sunt: producţia medie pe animal furajat, costul pe animal şi pe unitatea de produs, cheltuielile cu furajele pe zi, pe animale şi pe unitatea de produs, consumul de energie pe animal sau pe loc, consuml de ore-om pe unitate de produs, profitul pe animal. În optimizarea secvenţială sau pe verigi de creştere a animalelor se pot folosi câteva metode principale: programarea lineară în fundamentarea tehnico-economică a raţiilor, în proiectarea unei stucturi corespunzătoare pe categorii de vârstă; funcţiile de producţie în fundamentarea duratei de exploatare a animalelor; graful – reţea şi analiza drumului critic în fundamentarea modului de utilizare economică a mijloacelor pentru transportul unor produse; teoria cibernetică în fundamentarea fluxului tehnologic de animale în unităţile zootehnice;

- bugetul activităţii pentru speciile: vaci de lapte, taurine la îngrăşat, ovine, porine, păsări ouătoare, pui de carne. Structura bugetelor cuprinde toate elementele referitoare la: valoarea producţiei, subvenţiile, produsul brut, cheltuielile totale, costul de producţie, venitul impozabil şi net precum şi rata venitului.

- fişa rezumativă a indicatorilor economico-financiari de sinteză pe tipuri de exploataţii.

- fişa cu echipamentele tehnice pentru mecanizarea lucrărilor în zootehnie.

6

CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU ACTIVITĂŢILE DIN PRODUCŢIA ZOOTEHNICĂ

1 „A ŞTI” să gestionezi

2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am dovezi (rezultate)

2.1 Ce trebuie să ştiu? 2.2 Ce activităţi pot realiza? 2.3 Cu ce rezultate s-a finalizat munca pe care am depus-o ?"

3. Gestionarea diferenţelor

7

1. „A ŞTI” să gestionezi Înseamnă de fapt, a găsi din toate soluţiile posibile, sistemul de producţie optim. Acest optim reprezintă „arta de a combina rentabil”. Întrebările la care trebuie să găsească răspunsuri un manager şi care se pun permanent, sunt următoarele:

- Ce trebuie produs? - Cât trebuie produs? - Cum trebuie produs? (cu ce combinaţii de factori pentru un cost cât mai

scăzut); - Cum se vor evalua performanţele sistemului de producţie ales?

În cazul în care fermierul se află în faza de întemeiere a unei ferme zootehnice el trebuie să ia în considerare elemente legate de: pregătirea şi experienţa proprie, necesitatea alegerii unei specii sau categorii de animale, evaluarea posibilităţilor de valorificare optimă a producţiei, determinarea principalilor concurenţi, identificarea potenţialilor clienţi pentru produsele realizate în fermă. Experienţa, discernământul, spiritul de iniţiativă, asumarea anumitor riscuri, condiţionează succesul în gestionarea economică a unei exploataţii, pentru că, a cunoaşte nu este suficient însă realizările sunt hotărâtoare.

2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am dovezi (rezultate)

„Care sunt cunoştinţele şi deprinderile practice necesare pentru a

realiza activităţile din producţia zootehnică? ”

2.1 Ce trebuie să ştiu?

- elemente de corelare dintre sistemul de creştere şi exploatare a animalelor cu latura tehnică (specia de animale, categoria de vârstă, destinaţie, etc.), economică (costul factorilor necesari, etc.) şi organizatorică a sistemului (dimensiunea exploataţiilor zootehnice, caracterul acestora - individual sau asociativ, forma de proprietate, gradul de mecanizare a lucrărilor, etc.);

- elemente de corelare a sistemului de producţie cu mediul extern (factorii de

producţie, producţii şi modalităţi de creştere şi exploatare a animalelor) şi cu

8

mediul intern (situaţia adăposturilor, disponibilul de materiale, activităţile anterioare exercitate, disponibilul de forţă de muncă, situaţia financiară, etc.);

- tipologia sistemelor de creştere şi exploatare a animalelor (extensiv, semiextensiv sau clasic, intensiv, industrial etc.);

- condiţii de creştere şi cazare a animalelor pe specii şi categorii (grajduri pentru

vaci, juninci, tineret; maternitate pentru vaci, scroafe, oi; hale pentru porci şi păsări; incubatoare pentru păsări; creşe pentru viţei; saivane pentru oi); spaţiul necesar de cazare şi creştere (conform normativelor în vigoare); condiţii specifice de microclimat (temperatură, aeraţie, umiditatea aerului); condiţii de igienizare (soluţii aplicate pe pereţi, podea, la intrarea în fermă, etc);

- sisteme de cazare specifice diferitelor specii şi categorii de aniamle (stabualţie

liberă – taurine, ovine; în adăposturi -taurine, ovine; în grajduri cu sistem de evacuare a dejecţiilor pe grătar – miei, porci, vţiei la îngrăşat; în Baby Beef – taurine la îngrăşat, etc.);

- tipul de lucrări specifice în zootehnie în cursul unei zile (evacuarea gunoiului

de grajd, curăţirea padocului, spălarea ugerului, efectuarea mulsului, furajarea animalelor, odihana animalelor, adăparea animalelor, etc.);

- condiţii de furajare a animalelor pe specii, categorii, vârste (taurine, vaci lapte

şi tineret: în grajd, la păşune; ovine - oi mame, tineret de reproducţie, miei sugari: la păşunat şi în adăposturi (saivane); viţei, miei la îngrăşat: în adăposturi, etc), stări fiziologice (vaci în lactaţie, juninci gestante, juninci, scroafe mantate; purcei, viţei, miei înţărcaţi) şi producţii planificate (sortimente de producţie: lapte şi derivate (vaci, oi); carne (taurine, porcine, ovine, păsări); lânî (oi); ouă (păsări); gunoi – toate speciile, etc.);

- tipuri şi sortimente de furaje (sortimente: concentrate, fibroase (fân, paie,

coceni), suculente (masă verde, siloz), etc.; tipuri de furaje - cultivate: lucernă, trifoi, porumb siloz, porumb masă verde, sfeclă furajeră; concentrate: amestecuri măcinate din boabe de porumb, orz, grâu, mazăre, şroturi dein floarea soarelui, soia etc.);

- tipul de lucrări specifice unei ferme zootehnice şi termenele de realizare ale

acestora (lotizarea animalelor în funcţie de vârstă şi de producţie – lapte, carne; vaccinarea efectivelor, tratarea animalelor bolnave, efectuarea montelor artificale, etc.);

- tipul de activităţi componente ale lucrărilor specifice de creştere a animalelor

(vaccinarea animalelor pentru prevenirea anumitor boli, identificarea animalelor afectate de anumite boli, lotizarea şi izolarea animalelor supuse unor tratamente, identificarea animalelor intrate în călduri în vederea efectuării montelor, etc.);

9

- tipuri de boli ale animalelor pe specii şi categorii; - tipuri de vaccinuri şi medicaţia specifică unor boli;

- măsuri ce se iau în cazuri deosebite – tratamente medicamentoase pentru

intoxicaţii, epizootii, electocutări, asfixii, sacrificarea animalelor din necestate pentru a evita pierderile; izolarea fermelor şi aplicarea unui complex de măsuri în situaţia unor boli contagioase;

- indicatori de plan specifici: producţia medie de lapte (l/cap/zi – vacă, oaie);

spor de creştere zilnic (g/cap – animale la îngrăşat, pui de carne); greutatea la livrare pentru carne – porci, miei, viţei; producţia de ouă – buc/cap/an;

- producţia de lapte de vacă se programează pe luni calendaristice, pe baza

cunoaşterii efectivului de vaci pe luni de lactaţie şi a curbei de lactaţie corespunzătoare nivelului producţiei medii prevăzute pe animal în perioada de lactaţie;

- producţia marfă de lapte de vacă se stabileşte pe luni calendaristice şi pe

întregul an, scăzând din producţia totală consumul intern (laptele pentru furajarea viţeilor şi/sau cel destinat prelucrării în unitate);

- producţia de carne cuprinde: sporul total de creştere în greutate (se

programează la începutul anului pe categorii de animale tinere şi animale la îngrăşat, în funcţie de numărul zilelor furajate şi de nivelul sporului mediu zilnic); producţia de carne greutate vie (cuprinde greutatea animalelor existente la începutul anului, greutatea animalelor prevăzute a intra în cursul anului şi sporul total în greutate planificat) şi producţia de carne – marfă (se stabileşte în funcţie de numărul de animale livrabile pentru carne şi de greutatea medie a acestora la livrare);

- producţia de ouă se planifică pe specii şi rase de păsări, diferenţiat în funcţie

de sistemul de creştere adopatat; deoarece producţia pe cap nu este uniformă pe ciclu de oat, este necesar a se programa producţia de ouă şi pe luni calendaristice;

- tipuri de utilaje agricole pentru lucrări în producţia zootehnică: instalaţii de

muls, de adăpat, de evacuare a adejecţiilor etc.; - parametrii optimi de funcţionare ai utilajelor agricole şi zootehnice;

- normative privind durata de funcţionare a utilajelor pe tipuri;

10

2.2 Ce activităţi pot realiza?

- să pregătesc spaţiile de cazare a speciilor; - să execut lotizarea speciilor şi categoriilor de animale în funcţie de starea

fiziologică, nivelul producţiv şi de sistemul de întreţinere;

- să execut furajarea, adăparea şi îngrijirea animalelor; - să calculez necesarul de hrană în unităţi convenţionale pe animal în funcţie de

specie şi categoria de animale conform normativelor;

- să calculez necesarul zilnic de furaje în funcţie de reţeta corespunzătoare fiecărei specii, de starea fiziologocă a animalului şi de producţia planificată;

- să aplic norme şi proceduri referitoare la păşunatul animalelor;

- să execut mulsul (conform tehnologiei); - să aplic norme de igienă;

- să asigur evacuarea dejecţiilor; - să identific animalele bolnave şi să aplic tratamente;

- să amenajez spaţiile din maternitate; să supraveghez animalele în timpul

fătărilor; - să execut lucrări de recoltare, depozitare şi de conservare a furajelor;

- să întocmesc devizul tehnologic pentru fiecare categorie de animale; - să realizez fundamentarea economică a tehnologiilor de creştere în corelaţie

cu sistemul de creştere adoptat;

- să cuantific indicatorii utilizaţi în aprecierea eficienţei economice: producţia medie pe animal furajat, costul pe animal şi pe unitatea de produs; cheltuielile cu furajele pe zi, pe animal şi pe unitatea de produs, consumul de energie pe animal sau pe loc construit, consumul de ore-om/unitatea de produs, venituri pe cap, profitul pe animal;

- să cuantific MBS şi să clasific tipurile de exploataţii, în clase de mărime

europeană;

11

- să aplic lucrări de întreţinere, reparaţii şi revizii tehnice pentru diferite utilaje

agricole şi zootehnice;

2.3 Cu ce rezultate s-a finalizat munca pe care am depus-o ?"

Rezultatele finale se pot aprecia prin:

- măsurarea realizărilor (ex. Producţia medie, Producţia totală/exploataţie, Venituri, Venituri totale/exploataţie; profit total; rata rentabilităţii);

- compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial, evidenţiind

abaterile produse; - determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate (tehnologice,

climatice, umane etc); - efectuarea corecturilor care se impun, inclusiv acţionarea, pe măsura

posibilităţilor, asupra cauzelor ce au generat abaterile negative.

3. Gestionarea diferenţelor Între previziune şi realizarea obiectivelor într-o exploataţie zootehnică pot interveni diverse situaţii care reclamă luarea unor decizii, unele vizând unitatea în ansamblu (stabilirea profitului, a gradului de specializare, a mărimii, a producţiei, etc.), altele fiind necesare la nivelul fermelor şi sectoarelor (precizarea sistemului de creştere, stabilirea raţiilor, a normelor de muncă, a programelor zilnice, a tehnologiei de creştere şi exploatare a animalelor, de alocare şi combinare a resurselor, de obţinere şi valorificare a producţiei etc.). Având în vedere importanţa actului decizional este necesar a se cunoaşte punctele sensibile de intervenţie din gestiunea exploataţiei zootehnice.

Cum se poate interveni pentru ameliorarea diferenţelor dintre ceea ce ne-am propus şi ce am realizat? Aceasta se poate realiza prin:

- stabilirea corectă a obiectivelor care trebuie atinse (vizează atingerea nivelurilor prevăzute iniţial pentru situaţii în derulare sau corectarea

12

deficienţelor sesizate în prima etapă. Însă pot apărea situaţii noi care necesită fixarea obiectivelor specifice acestora, de exemplu alocarea unei părţi din profit pentru modernizarea exploataţiei);

- evaluarea şi utilizarea cu eficienţă ridicată a resurselor (materiale - sortiment

diversificat de materii prime şi materiale specifice diferitelor categorii şi specii de animale - prin alocarea şi combinarea lor în mod eficient, umane - personalul existent în unităţile zootehnice trebuie să aibă un nivel ridicat de instruire teoretică şi practică şi financiare - proprii şi externe (atrase şi imprumutate);

- implementarea tehnologiilor moderne de creştere şi exploatare a animalelor -

noile tehnologii trebuie adaptate condiţiilor concrete din ferme, dar trebuie să corespundă standardelor care se aplică în U.E., care crează competitivitate şi performanţă;

- adaptarea dimensiuneii exploataţiei zootehnice la particularităţilor biologice

ale diferitelor specii şi categorii de animale, volumului activităţilor necesare creşterii şi exploatării acestora posibilităţii automatizării lucrărilor, sistemelor de creştere specifice;

- activitatea de valorificarea a producţiei animale - organizarea corespunzatoare

a întregului proces ce se desfăşoară de la producator la consumator trebuie să conducă la eliminarea riscurilor asociate producţiei de alimente, cauza reducerii eficienţei şi competitivităţii sistemului alimentar;

- evaluarea rezultatelor sau performanţelor tehnico-economice şi financiare ale

activităţii fermei – pe baza acestei evaluări se pot elabora obiectivele viitoarei strategii de afaceri şi tacticile ce se impun pentru atingerea acestora.

13

CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO-ECONOMICE PENTRU PRODUCŢIA ANIMALA

2. Criterii generale de bază

2.1 Mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole 2.2 Sistemul de producţie 2.3 Tehnologii de creştere şi exploatare a animalelor

2.3.1 Fundamentarea cantitativă şi valorică a factorilor de producţie alocaţi

2.3.1.1 Determinarea cheltuielilor variabile 2.3.1.1.1 Cheltuieli cu furajarea 2.3.1.1.2 Cheltuieli cu materialul biologic 2.3.1.1.3 Cheltuieli cu energie electrică 2.3.1.1.4 Cheltuieli cu medicamente şi material sanitar 2.3.1.1.5 Alte cheltuieli materiale 2.3.1.1.6 Cheltuieli cu aprovizionarea 2.3.1.1.7 Asigurarea animalelor

2.3.1.2 Determinarea cheltuielilor fixe 2.3.1.2.1 Cheltuielile cu forţa de muncă 2.3.1.2.2 Cheltuielile generale 2.3.1.2.3 Cheltuielile cu amortismentul 2.3.1.2.4 Dobânzile la credit

14

2. Criterii generale de bază

Realizarea ghidurilor tehnico-economice pentru producţia animală are la bază ca principale, următoarele criterii:

• mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole; • sistemul de producţie; • tehnologii de producţie în sectorul animal; • factori de producţie alocaţi.

2. 1 Mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole

In zootehnie, efectivele de animale sunt cele care dau producţiile, numărul de animale reprezentând indicatorul de dimensiune la unităţiilor zootehnice. In funcţie însă de specia şi categoria de animale, indicatorii de dimensiuni ai unităţilor zootehnice utilizaţi sunt următorii:

- la fermele de taurine pentru lapte – efectivul de vaci - la fermele de ovine – numărul de oi fătătoare - în complexele de porci – numărul de porci graşi livrabili

anual - în complexele de îngrăşare a taurinelor sau ovinelor şi în fermele

de păsări – numărul locurilor de populare Mărimea unei unităţi reprezintă ansamblul resurselor alocate, combinate şi utilizate în cadrul proceselor de producţie şi care este reflectate în rezultatele obţinute. In general, atât pentru dimensiune cât şi pentru mărimea unei unităţi în vederea aprecierii corecte se recomandă luarea în calcul a indicatorului de bază „marja brută” ce reprezintă diferenţa dintre produsul brut şi cheltuielile variabile aferente. Pentru fermele zootehnice se utilizează şi indicatorul – capacitate de producţie – care exprimă numărul maxim de animale care pot fi exploatate conform numărului de locuri din adăposturi sau numărului de serii proiectate pe baza unei tehnologii de creştere şi întreţinere.

2. 2 Sistemul de producţie

Stabilirea unui sistem de producţie presupune alegerea speciilor şi categoriilor de animale care vor permite obţinerea unui anumit gen de produs şi a sistemelor de obţinere a acestora în raport de factorii interni şi externi. In alegerea speciilor şi categoriilor de animale trebuie să se ţină seama de câteva principii de bază:

15

• concurenţa între speciile de animale (între taurine şi ovine pentru furajele de volum);

• complementaritatea între specii (creşterea porcilor sau a păsărilor poate completa, de exemplu activitatea de creştere a taurinelor sau ovinelor ele valorificând superior concentratele);

• durata de creştere şi exploatare la animale(de la reproducţie şi până la obţinerea produsului final). In unităţile zootehnice cu circuit închis durata de creştere şi exploatare este diferită pe specii, astfel:

Taurine pentru lapte > Ovine pentru lână > Porci graşi

(25-30 luni) (17-21 luni) (14-16 luni) In unităţile cu circuit deschis, specializate pentru un anumit produs, cum sunt cele de creştere şi îngrăşare, apar, de asemenea, diferenţe între specii, corelate şi cu sistemele de creştere(extensiv >intensiv) astfel:

Taurine > Ovine > Porcine > Pui carne (9-11 luni) (4-9 luni) ( 4-5 luni) (35-50 zile)

La baza ficărui sistem de producţie stă o fundamentare economică ce utilizeză patru metode de desfăşurare:

• metoda marjei brute; • metoda costului de oportunitate; • metoda programării lineare; • metoda funcţiilor de producţie şi economice.

După nivelul de concentrare a efectivelor, sisemele de creştere şi exploatare se clasifică în: sistem extensiv, sistem semiextensiv, sistem intensiv şi de tip industrial. Sistemul extensiv de creştere şi exploatare este practicat în gospodăriile ţărăneşti de dimensiuni reduse (sistem gospodăresc) din toate zonele ţării pentru toate speciile de animale. Sistemul semiintensiv sau clasic se practică în fermele de taurine şi ovine de dimensiuni mijlocii din cadrul societăţilor agricole şi asociaţii. Sistemul intensiv de creştere şi exploatare a animalelor se practică în unităţi mijlocii şi mari amplasate în zone cerealiere. Sistemul de tip industrial este un sistem intensiv specific creşterii păsărilor şi unităţilor de îngrăşare.

16

După modul de întreţinere şi furajare a animalelor se diferenţiază în: sistem în stabulaţie, pe păşune şi mixt. După modul de includere a tuturor verigilor tehnologice în cadru unităţii se întâlnesc: sistemul de creştere şi exploatare închis şi deschis.

2. 3 Tehnologii de creştere şi exploatare a animalelor

Tehnologia de creştere a animalelor reprezintă un ansamblu de procese metode şi măsuri tehnico-organizatorice care se desfăşoară într-un flux tehnologic şi care urmăresc satisfacerea cerinţelor animalelor obţinănd producţii ridicate în condiţii de eficienţă economică. Procesele şi măsurile tehnico-organizatorice care alcătuiesc o tehnologie de creştere a animalelor, în funcţiile de caracteristicile şi scopul lor, se grupează pe următoarele subsiteme:

- subsistemul reproducţie; - subsistemul creştere şi dezvoltare; - subsistemul întreţinere; - subsistemul furajare; - subsistemul asigurării stări de sănătate; - subsistemul producţiilor şi a valorificării; - subsistemul organizarea proceselor de muncă;

In urma alegerii variantelor tehnologice se alcătuieşte tehnologia pe ansamblu a categoriei de animale rezultând:

- tehnologia creşterii şi exploatării vacilor de lapte; - tehnologia tineretului taurin, ovin sau a porcilor; - tehnologia creşteri păsărilor pentru carne şi ouă;

Materializarea tehnologiilor de creştere a animalelor se realizează în fişele tehnologice care reprezintă nişte documente tehnico-economice obligatoriu de întocmit pentru fiecare categorie de animale.

Fişele tehnologice sunt instrumente care evidenţiază tehnologia de creştere, producţiile totale şi marfă, cheltuielile determinate de acestea şi eficienţa economică exprimată prin următorii indicatori: costurile pe cap/zi furajată/unitate produs. Indicatorii cei mai utilizaţi în aprecierea eficienţei economice a tehnologiilor de creştere a animalelor sunt: producţia medie pe animal furajat, costul pe animal şi pe unitatea de produs, cheltuielile cu furajele pe zi, pe animale şi pe unitatea de produs, consumul de energie pe animal sau pe loc, consuml de ore-om pe unitate de produs, profitul pe animal.

17

Activitatea propriu-zisă de creştere şi exploatare a animalelor necesită optimizarea economică şi organizatorică a unor probleme tehnologice fundamentale, considerate a fi: In fermele de vaci de lapte: rasa, nivelul producţiei medii, pragul de rentabilitate, durata de exploatare, perioada fătărilor, procentul de grăsime, căile de valorificare a laptelui etc.

In fermele de scroafe: durata de exploatare, indicele de utilizare a scroafelor, perioada optimă vânzării purceilor, numărul de scroafe în funcţie de numărul de porci livrabili anual etc.

In femele de ovine: rasa, producţia medie de lână şi lapte, durata de exploatare, perioada optimă vânzării mieilor etc.

In unităţile de îngrăşare a animalelor: rasa, vârsta şi greutatea animalelor la intrare, vârsta şi greutatea la livrare, sporul mediu zilnic, durata de îngrăşare, densitatea animalelor pe unitatea de suprafaţă.

In fermele avicole: rasa, procentul de ouat, durata de exploatare a găinilor, sporul mediu zilnic, consumul specific, vârsta şi greutatea la livrare a puilor pentru carne.

2.3.1 Fundamentarea cantitativă şi valorică a factorilor de producţie alocaţi In determinarea costurilor de producţie la principalele produse animaliere se porneşte de la mărimea şi structura alocărilor directe de resurse materiale şi umane necesare bunei desfăşurări a proceselor de producţie. Pe baza acestora, într-o etapă imediat următoare, necesarul de resurse pentru nevoile generale ale fermelor şi unităţilor.

Calculul cheltuielilor totale Cheltuielile totale includ:

• cheltuielile variabile; • cheltuielile fixe

2.3.1.1 Determinarea cheltuielilor variabile

Principalele cheltuieli variabile sunt: 1.cheltuieli cu furajarea;

18

2.cheltuieli cu materialul biologic; 3.cheltuieli cu energia electrica; 4.cheltuieli cu medicamente şi material sanitar ; 5.alte cheltuieli materiale; 6.cheltuieli cu aprovizionarea (cota de aprovizionare); 7.asigurarea animalelor.

2.3.1.1.1 Cheltuieli cu furajarea Se calculează pe baza raţiilor medii zilnice, respectiv a sortimentelor de furaje incluse în raţie; duratei de întreţinere; preţurilor de livrare aferent fiecărui sortiment din raţie. Pe baza conţinutului în principii nutritivi al fiecărui sortiment de furaj consumat se stabileşte consumul de principii nutritivi,respectiv de unităţi nutritive (UN),substanţă uscată(SU),priteină brută digestibilă(PB),pe unitatea de produs(litru de lapte, kg carne). Aceste raţii sunt calculate de specialişti de la Institutul de Nutriţie Animală-Baloteşti. Evaluarea cheltuielilor cu furajele se face diferenţiat, în funcţie de specie şi categorie de animale de sortimentul de furaj şi de creşterea preţurilor la furaje. Cheltuielile cu furajarea se raportează pe uniatea de produs şi se calculează astfel: pentru fiecare element din raţie cantitatea de nutreţ se înmulţeşte cu preţul furajului. Se însumează rezultatele şi se obţine evaluarea în lei/unitatea de produs(conform relatiei matamatice de mai jos). Chf = Σ x q/up x Pf în care: Chf -cheltuieli cu furajele; n-nr. sortiment de furaj; q /up – consum specific pe unitatea de produs; Pf – pretul furajului.

2.3.1.1.2 Cheltuieli cu materialul biologic

La animalele pentru lapte, aceste cheltuieli se determină ţinând cont de preţul junincilor şi perioada de exploatere a acestora. Cheltuieli pentru animalele de carne,se determină ţinând seama de:greutatea iniţială pe cap de animal a tineretului introdus la îngrăşătorie,preţul mediu de cumpărare pe kg. greutate vie,nr. de animale necesare la îngrăşat pentru a putea livra o unitate de produs, ţinând seama de pierderile care apar în procesul de producţie.

19

Matematic, se exprimă astfel: Chq =g x N x p în care: g - greutatea pe cap de animal introdus la îngăşat; N - numărul de animale introduse pentru obţinerea unei unităţi de produs; P - preţul mediu de cumpărare pe kg. greutate vie.

2.3.1.1.3 Cheltuieli cu energie electrică In funcţie de principalii consumatori, se preia pe specii, categorii de vârstă şi scop productiv, cantitatea de energie electrică(qei ). In stabilirea consumului de curent electric pe cap de animal sau unitatea de produs se ţine seama de: tipul şi numărul de consumatori, puterea instalată a fiecăruia, randamentul agregatelor şi, respectiv, numărul de ore de funcţionare. Cantitatea de energie electrică pe consumator(qeei) se înmulţeşte cu durata de funcţionare a fiecăruia(Di) şi cu tarifele în vigoare(Tee) şi rezultă mărimea cheltuielilor cu energia electrică.

Relaţia de calcul este următoarea: Cee=Tee x Σ qeei x D i în care: i- reprezintă consumul de energie pe fiecare consummator.

2.3.1.1.4 Cheltuieli cu medicamente şi material sanitar Orice tehnologie de creştere şi exploatare a animalelor este însoţită de o tehnologie sanitar-veterinară în cadrul căreia se include tratamentele obligatorii şi tratamentele de necessitate împotriva bolilor care pot influenţa negativ asupra producţiei. In cazul fiecărui tratament inclus în tehnologia sanitar-veterinară se ţine seama de doza de medicamente necesară, de preţul fiecărei doze, precum şi de frecvenţa de apariţie a diferitelor afecţiuni în cadrul efectivelor de animale. Relaţia de calcul este: Cm = Σ qmi x P mi x Nm În care: Cm - cheltuieli cu medicamente;

20

qm - cantitatea de medicamente necesară; Pm - preţul fiecărei doze; Nm - % din efectivul total ce trebuie tratat; i - tratamentul necesar. 2.3.1.1.5 Alte cheltuieli materiale Aceste cheltuieli rezultă din însumarea cheltuielilor aferente întreţinerii şi reparării maşinilor şi utilajelor, a cheltuielilor cu echipamente de protecţie ,instrumentare sanitar- veterinare, etc.

2.3.1.1.6 Cheltuieli cu aprovizionarea Cheltuielile de aprovizionare se determină pentru furaje, medicamente şi alte cheltuieli materiale (cota parte pentru fiecare specie).

Ca = Caj + Cam +Caa

Caj –cheltuieli cu furaje Cam – cheltuieli cu medicamente Caa – cheltuieli cu animale tinere 2.3.1.1.7 Asigurarea animalelor Reprezintă 8% din valoarea animalelor pe piata.

2.3.1.2 Determinarea cheltuielilor fixe Pincipalele cheltuieli fixe sunt:

• cheltuielile cu forţa de muncă permanentă; • cheltuielile generale; • dobânzi la credite; • cheltuieli cu amortismentul

2.3.1.2.1 Cheltuielile cu forţa de muncă

Pentru stabilirea cheltuielilor cu forţa de muncă se porneşte de la necesarul de forţă de muncă pe fermă avându-se în vedere gradul de mecanizare al fermei respective şi protecţia planificată. Salariile şi sporurile aferente se stabilesc în funcţie de normele de îngrijire, categorii de vârstă şi sisteme de creştere şi exploatare precum şi de durata de întreţinere.

21

2.3.1.2.2 Cheltuielile generale

Cheltuielile generale reprezintă un procent de 2-3% din valoarea cheltuielilor variabile

2.3.1.2.3 Cheltuielile cu amortismentul

Cheltuielile cu amortismentul reprezintă costul investiţiei pe loc de grajd echivalent cu costul a un cap, ce se împarte la numărul de ani (durata de funcţionare) rezultând amortismentul pentru un adăpost pe cap.

2.3.1.2.4 Dobânzile la credit

Dobânzile la credit se calculează diferenţiat pe specii în funcţie de durata de exploatare. Mărimea dobânzilor se stabileşte în funcţie de nivelul preconizat şi de creditul angajat. Pentru fundamentarea ghidurilor se elaborează devizul tehnologic al fiecărui produs, care cuprinde toate activităţile necesare pornind de la mărimea şi structura alocărilor de resurse materiale şi umane necesare bunei desfăşurări a proceselor de producţie.

22

CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA

“VACI DE LAPTE”

3.1 Tehnologia cadru 3. 2 Modul 12 capete (Tabel nr. 3.2)

3.2.1 Deviz tehnologic 12 capete (Tabel nr. 3.2.1) 3.2.2 Bugetul activităţii (Tabel nr. 3.2.2) 3.2.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 12 capete

(Tabel nr. 3.2.3) 3.3 Modul 12 capete (Tabel nr. 3.3)



3.4.1 Deviz tehnologic 150 capete (Tabel nr. 3.4.1) 3.4.2 Bugetul activităţii (Tabel nr. 3.4.2) 3.4.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 150

capete (Tabel nr. 3.4.3)

3.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „vaci de lapte” - „simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr. 3.5)

3.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii

3.6.1 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 12 cap. (Tabel nr. 3.6.1)


3.6.3 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 150cap. (Tabel nr. 3.6.3)

23

3. Ghid etalon tehnico-economic

Profilul: “Vaci de lapte”

12 capete

50 capete

Modul de:

150 capete

Gospodarii individuale Asociatii familiale Tipul

exploatatiei: Societati agricole cu pers. juridica

24

3. 1 Tehnologie cadru

Specificaţie tehnică şi tehnologică

Criterii specifice de realizare

1.Pregătirea spaţiilor de cazare a vacilor de lapte.

Efectivul de vaci existent într-o fermă se întreţine legat sau liber. - întreţinerea vacilor în sistem liber se face în condiţii cât mai apropiate de factorii naturali de mediu, cu condiţia ca furajarea zilnică să fie făcută la discreţie pe aşternut permanent, iar în adăpost să existe două zone:zona de odihnă şi zona de mişcare şi acces a animalelor la iesle şi padoc. - întreţinerea vacilor în sistem legat se face pe un stand de odihnă compartimentat cu bare metalice pentru două locuri de vaci. Amenajarea interiorului trebuie să permită asigurarea condiţiilor optime de lucru pentru crescător si, în acelaşi timp, un confort sporit pentru animale. Principalele lucrări de întreţinere a spaţiilor de cazare constau în: curăţare mecanică, văruire, repararea uşilor şi ferestrelor, verificarea adăpătorilor, a instalaţiilor de muls etc.

2. Popularea cu vaci de lapte

Lotizarea vacilor se face în funcţie de starea fiziologică (vaci recent fătate, vaci gestante şi în lactaţie, vaci în repaus mamar), nivel productiv şi sistem de întreţinere.

3 Furajarea, adăparea şi îngrijirea

La stabilirea normelor de hrană se ţine seama de greutatea animalului, de starea lui fiziologică de calitatea şi cantitatea producţiei. Furajarea trebuie să corespundă următoarelor condiţii: - sa fie completă în ceea ce priveşte substanţele nutritive, săruri minerale şi vitamine; - să fie în deplină concordanţă cu particularităţile biologice ale vacilor de lapte; Furajele care alcătuiesc o raţie, se dau sub forme diferite în funcţie de natura lor: - furajul verde – sub formă de păşune sau la iesle; fân; suculente (siloz, semisiloz); grosiere- ca atare sau prelucrate; La stabilirea normelor de hrană se ţine seama de greutatea

25

animalului, de starea lui fiziologică de calitatea şi cantitatea producţiei. Furajarea trebuie să corespundă următoarelor condiţii: - sa fie completă în ceea ce priveşte substanţele nutritive, săruri minerale şi vitamine; - să fie în deplină concordanţă cu particularităţile biologice ale vacilor de lapte; Furajele care alcătuiesc o raţie, se dau sub forme diferite în funcţie de natura lor: - furajul verde – sub formă de păşune sau la iesle; - fân; - suculente (siloz, semisiloz); - grosiere- ca atare sau prelucrate; De asemenea este necesar să se asigure sarea sub formă de bulgări sau brichete, iar ca supliment de hrană să fie asigurate furajele concentrate pentru sporirea sau sustinerea producţiei de lapte. Un alt element principal în creşterea vacilor de lapte îl constitue apa. Consumul de apă este influenţat de greutate corporală, nivelul producţiei de lapte, conţinutul în apa a furajelor, temperatura exterioară, , umiditatea atmosferică etc. Cel mai bun sistem de adăpare este cel automat. Cerinţele sistemului de îngrijire sunt - asigurarea unor ritmuri biologice intense - crearea unui confort tehnologic optim pentru toate activităţile comportamentale - asigurarea unor cerinţe optime de igienă şi tratamente sanitar veterinare.

4.Fătarea Este un act fiziologic normal ce trebuie să aibă loc într-un spaţiu special amenajat, evitându-se astfel diverse accidente ce por surveni, precum şi crearea unor condiţii igienice necesare păstrării stării de sănătate a mamei şi a fătului. Pregătirea boxei sau a locului de fătare se face prin curăţenie mecanică, se dezinfectează, iar după uscare se pune un aşternut gros de paie.

26

5.Mulsul Este un proces ce se efectuează mecanizat de regulă de două ori pe zi, cu excepţia vacilor cu producţii mari de lapte care se mulg de trei ori, precum şi a vacilor supuse sistemului de înţărcare, care se mulg o dată pe zi. Inainte de începerea mulsului este necesar să se facă curăţenia standului şi curăţenia corporală a animalelor, după care se trece la punerea în funcţiune a instalaţiei de muls şi la verificarea în acelaşi timp a parametrilor funcţionali a acesteia.

6.Evacuarea dejecţiilor

Curăţirea gunoiului de pe stadn iesle şi alei este o operaţie de mare importanţă în menţinerea igienei corporale a animalelor, dar mai ales pentru menţinerea stării de sănătate a acestora prin asigurarea unui microclimat corespunzător. Evacuarea dejecţiilor se face manual, mecanic şi hidraulic: -manual în majoritatea gospodăriilor familiale se face cu roaba şi lopata şi transportat la platforma de bălegar; -mecanizat se face cu diferite instalaţii transportoare, cea mai simlpă instalaţie fiind cea cu racleţi fixsi şi cu mişcare continuă; -evacuarea hidraulică este o metodă mai nouă ce se poate aplica cu bune rezultate în gospodăriile familiale şi prezintă -următoarele avantaje: reduce zilnic consumul de aşternut, economiseşte forţa de muncă, păstrează integral calităţile de îngrăşământ organic, înlesneste transportul dejecţiilor către parcele şi permite împrăştierea dejecţiilor prin aspersiune.

7.Producerea,recoltarea, depozitarea conservarea furajelor

Sursele principale care asigură nutreţurile pentru vacile de lapte sunt pajiştile permanente şi temporare, care asigură nutreţul verde, fânul, semifânul, silozul şi semisilozul; culturile de cereale (graminee) şi leguminoase pentru boabe care produc cea mai mare parte din nutreţurile combinate (porumb, orz, soia mazare ovăz etc) aceste culturi asigură şi nutreţurile grosiere: paie, coceni etc; - culturile pentru nutreţ (anuale şi perene); - culturi în mirişte: porumb, orz, iarbă de sudan. Fânul se păstrează în şire, stoguri sau fânare amplasate în apropierea grajdurilor. Insilozarea este unul dintre principalele mijloace de conservarea a nutreţurilor suculente. Tipurile de silozuri întâlnite sunt: silozurile săpate în pământ, platformă şi semiîngropate.

27

Profil: Vaci de lapte

3.2 M O D U L

(Tabel nr. 3.2)

Dimensiune RandamentTipul

exploatatiei capete l/cap

Gospodarii

individuale 12 3500

28

MODUL: 12 cap.

3.2.1 DEVIZ TEHNOLOGIC* – LAPTE VACĂ (Tabel nr. 3.2.1)

Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Producţia medie: 3500l/cap.

Cantitatea/cap. Cheltuieli

tehnologice Denumirea lucrării, activitatea U.M

. Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl.

1. FURAJE Fânuri Suculente Grosiere Masă verde Tărâţe Supliment S.V.M. Sare Total furaje

kg kg kg kg kg kg kg x

1295 4800 545

10260 400 600 26 x

0.430 0.0728 0.038 0.052 0.53 0.65 0.40

x

557.08 349.44 20.71 530.96 212.0 390.0 10.4

2070.58

6684.92 4193.28 248.52 6371.46 2544.00 4680.0 124.8 24847

2. MATERIAL BIOLOGIC

% cap. 2 58.33 116.67 1400

3. ENERGIE ELECTRICĂ+ COMBUSTIBIL

Kw/an

l/an

145.83 152.09

0.3 0.3

43.75 45.67

525 548

4. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE

lei x x 78 936

5. ALTE MATERIALE

lei x x 50 600

6. ASIGURĂRI % 8 2500 200 2400 7. FORTA DE MUNCĂ

Z.O. 15.20 23.53 357.83 4294

8. DOBÂNZI LA CREDITE

% 2.5 385.6 9.64 115.7

9. AMORTISMENT zile 365 0.397 145 1740 TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE

x x x 3117.14 37405.7

* La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi „Caietul fermierului”)

29

*Preţurile sunt la nivelul anului 2007

3.2.2. BUGETUL ACTIVITĂŢII VACI DE LAPTE 12 capete

Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Productia medie:

3500 l/cap (Tabel nr. 3.2.2)

VALOARE INDICATORI mii

lei*/expl. lei/l €/expl. €/l

A. VALOAREA PRODUCTIEI 40848,5 0,973 12014,3 0,286 A1. Din care productia principala 35700 0,850 10500 0,250 B (+) SUBVENTII 4800 0,114 1411,8 0,034 C (=) PRODUS BRUT 45648,5 1,087 13426,1 0,320 D (-) CHELTUIELI TOTALE 39640,8 0,944 11659,1 0,278 D1. Din care pentru productia principala 34492,3 0,821 10144,8 0,242

I. CHELTUIELI VARIABILE 32914 0,784 9680,6 0,231 1. Cheltuieli cu furaje 24847 0,592 7307,9 0,174 2. Material biologic 1400 0,033 411,8 0,010 3. Energia electrica 1073 0,025 315,6 0,007 4. Medicamente si mat. sanitare 936 0,022 275,3 0,007 5. Alte materiale 600 0,014 176,5 0,004 6. Cota de aprovizionare 1658 0,040 487,6 0,012 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x

8. Asigurari 2400 0,058 705,9 0,017 II. CHELTUIELI FIXE 6726,8 0,160 1978,5 0,047 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta 4294 0,102 1262,9 0,030

- Cheltuieli generale 577,1 0,014 169,7 0,004 - Dobanzi la credite 115,7 0,003 34,1 x - Amortisment 1740 0,041 511,8 0,013 E. (=) VENIT IMPOZABIL 1207,7 0,029 355,2 0,008 (-) Impozite si taxe 714 0,017 210 0,005 F. (=) VENIT NET+subventii 5293,7 0,126 1557 0,037 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 3,5 3,5 3,5 3,5 H. RATA VENIT NET+subventii (%)

15,3 15,3 15,3 15,3

CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA

34492,3 x 10144,8 x

VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE

35700,0 x 10500 x

COST DE PRODUCTIE x 0,821 x 0,242 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL

x 0,850 x 0,250

30

3.2.3 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 12 capete

Profil: VACI DE LAPTE – Tipul exploatatiei: Gospodării individuale (Tabel nr. 3.2.3)

Nr. rtc.

INDICATORI lei €=3,4 lei

1 Valoarea producţiei principale si secundare 40848,5 12014,3 2 Subvenţii 4800 1411,8 3 Produs brut (1+2) 45648,5 13426,1 4 Cheltuieli totale, d.c.: 39640,8 11659,1 4.1dc - cheltuieli variabile 32914 9680,6 4.1.1 - variabile specifice 30656 9016,5 4.2 - cheltuieli fixe 6726,8 1978,5 5 Impozite si taxe 714 210 6 Profit 3-(4+5) 5293,7 1557 7 Rata profitului (%) 15,3 15,3 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 12734,5 3745,5

9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 4,1 UDE III III

10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 4386,85 1290,25 11 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 21934,25 6451,25

12 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) 794,06 233,55

13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 529,37 155,73 14 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 1323,42 389,24 15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 35808,86 10532,0 16 Credite pentru productie ** 4626 1360,6 17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 1,5 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 35014,8 lei. **Creditele de productie acopera 11,7 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 88,3% fonduri proprii şi 11,7% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 15,3% şi asigură în medie un profit anual de 441,1 lei/cap sau 0,13 lei/l de lapte. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării procesului tehnologic prin achiziţionarea setului de utilaje privind pregătirea furajelor, adăparea şi mulsul. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 4,1 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică, (şi după clasă) de clasa a III-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată, cu condiţia obţinerii randamentelor programate.

31


3.3 M O D U L

(Tabel nr. 3.3)



Asociaţii

familiale 50 5000

32

MODUL: 50 cap.

3.3.1 DEVIZ TEHNOLOGIC * – LAPTE VACĂ (Tabel nr. 3.3.2)

Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Producţia medie: 5000l/cap.






1600 6105 420

10800 368 1200 40 x

0,394 0,074 0,034 0,052 0,53 0,65 0,40

x

630,6 455,1 14,3 561

195,04 780 16

2652,04

31530 22755 715

28050 9752 39000 800

132602 2. MATERIAL BIOLOGIC

cap. 10 13,34 133,4 6670


Kw/an

l/an

106 58,66

0,3 0,3

31,8 17,6

1590 880


lei x x 85 4250

5. ALTE MATERIALE

lei x x 50 2500


Z.O. 13,24 25,88 342,66 17133


% 2,5 586,4 14,66 733

9. AMORTISMENT zile 365 0,60 219 10950 TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE

x x x 3826,16 191308


33


BUGETUL ACTIVITĂŢII VACI DE LAPTE 50 capete (Tabel nr. 3.3.2)

Tipul exploatatiei: Asociatii familiale Productia medie:

5000 l/cap


lei*/expl. lei/l €/expl. €/l

A. VALOAREA PRODUCTIEI 236582,5 0,95 69583,1 0,278 A1. Din care productia principala 212500 0,85 62500 0,250 B (+) SUBVENTII 20000 0,08 5882,3 0,024 C (=) PRODUS BRUT 256582,5 1,03 75465,4 0,302 D (-) CHELTUIELI TOTALE 203187 0,81 59760,9 0,239 D1. Din care pentru productia principala 179104,5 0,716 52677,8 0,211 I. CHELTUIELI VARIABILE 171401,2 0,68 50412,1 0,202 1. Cheltuieli cu furaje 132602 0,53 39000,6 0,156 2. Material biologic 6670 0,03 1961,8 0,008 3. Energia electrica 2470 0,01 726,5 0,003 4. Medicamente si mat. sanitare 4250 0,02 1250 0,005 5. Alte materiale 2500 0,01 735,3 0,003 6. Cota de aprovizionare 8909,2 0,03 2620,3 0,010 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x

8. Asigurari 14000 0,05 4117,6 0,017 II. CHELTUIELI FIXE 31785,8 0,13 9348,8 0,037 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta 17133 0,07 5039,1 0,021

- Cheltuieli generale 2969,8 0,01 873,5 0,003 - Dobanzi la credite 733 x 215,6 x - Amortisment 10950 0,05 3220,6 0,013 E. (=) VENIT IMPOZABIL 33395,5 0,133 9822,2 0,039 (-) Impozite si taxe 4250 0,017 1250 0,005 F. (=) VENIT NET+subventii 49145,5 0,196 14455 0,058 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 18,6 18,6 18,6 18,6 H. RATA VENIT NET+subventii (%)

27,4 27,4 27,4 27,4


179104,5 x 52677,8 x


212500 x 62500 x


x 0,850 x 0,250

34

3.3.3.FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 50 capete

Profil: VACI DE LAPTE – Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale (Tabel nr. 3.3.3)

Nr. crt.


1 Valoarea producţiei principale si secundare 236582,5 69583,1 2 Subvenţii 20000 5882,3 3 Produs brut (1+2) 256582,5 75465,4 4 Cheltuieli totale, d.c.: 203187 59760,9 4.1dc. - cheltuieli variabile 171401,2 50412,1 4.1.1 - variabile specifice 159992 47056,5 4.2 - cheltuieli fixe 31785,8 9348,8 5 Impozite si taxe 4250 1250 6 Profit 3-(4+5) 49145,5 14455 7 Rata profitului (%) 27,4 27,4 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 85181,3 25053,3

9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 23,7 UDE VII VII



13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 4914,6 1445,5 14 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 12286,4 3613,6 15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 181233,8 53304,1 16 Credite pentru productie ** 29325 8625 17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 5,3 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 173862 lei. **Creditele de productie acopera 14,4 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 85,6% fonduri proprii şi 14,4% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 27,4% şi asigură în medie un profit anual de 982,9 lei/cap sau 0,20 lei/l de lapte. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării procesului tehnologic prin achiziţionarea setului de utilaje privind pregătirea furajelor, mulsului mecanic şi a unui tractor de 45 C.P. cu setul aferent, necesar pentru baza furajeră. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 23,7 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie, (şi după clasă) de clasa a VII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată, datorată şi influenţei subvenţiei acordate însă condiţionată de obţinerea randamentelor programate.

35


3.4 M O D U L

(Tabel nr. 3.4)



Societăţi

agricole cu

personalitate

juridică

150 6000

36

MODUL: 150 cap.

DEVIZ TEHNOLOGIC * – LAPTE VACĂ (Tabel nr. 3.4.1)

Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. juridică Producţia medie: 6000l/cap.






1900 6200 500

11000 450 1250 45 x

0,407 0,074 0,034 0,052 0,53 0,65 0,40

x

773,4 461,8 17,0 571,0 238,5 812,5 18,0

2892,2

116010 69270 2550 85650 35775 121875 2700

433830 2. MATERIAL BIOLOGIC

cap. 30 5,33 160 24000


Kw/an

l/an

93,33 48,67

0,0 0,3

28,0 14,6

4200 2190


lei x x 90 13500

5. ALTE MATERIALE

lei x x 50 7500


Z.O. 9,13 28,47 259,83 38975


% 2,5 720,75 18,02 2703

9. AMORTISMENT zile 365 0,67 246 36900 TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE

x x x 4078,65 611798


37


BUGETUL ACTIVITĂŢII VACI DE LAPTE 150 capete (Tabel nr. 3.4.2)

Tipul exploatatiei: Productia medie: 6000 l/cap Societati agricole cu personalitate

juridica VALOARE

INDICATORI mii lei*/expl.

lei/l €/expl. €/l

A. VALOAREA PRODUCTIEI 837247 0,930 246249 0,274 A1. Din care productia principala 765000 0,850 225000 0,250 B (+) SUBVENTII 60000 0,067 17647 0,020 C (=) PRODUS BRUT 897247 0,997 263896 0,294 D (-) CHELTUIELI TOTALE 651862 0,724 191724 0,213 D1. Din care pentru productia principala 579615 0,644 170475 0,189

I. CHELTUIELI VARIABILE 575038 0,640 169129 0,188 1. Cheltuieli cu furaje 433830 0,482 127597 0,142 2. Material biologic 24000 0,027 7059 0,008 3. Energia electrica 6390 0,007 1879 0,002 4. Medicamente si mat. sanitare 13500 0,015 3971 0,004 5. Alte materiale 7500 0,008 2206 0,002 6. Cota de aprovizionare 30126 0,034 8861 0,010 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara 11692 0,013 3438 0,004

8. Asigurari 48000 0,054 14118 0,016 II. CHELTUIELI FIXE 76824 0,084 22595 0,025 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta 27283 0,030 8024 0,009

- Cheltuieli generale 9938 0,011 2923 0,003 - Dobanzi la credite 2703 0,003 795 x - Amortisment 36900 0,040 10853 0,013 E. (=) VENIT IMPOZABIL 185385 0,206 54525 0,061 (-) Impozite si taxe 29662 0,033 8724 0,010 F. (=) VENIT NET+subventii 215723 0,240 63448 0,071 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 32,0 32,0 32,0 32,0 H. RATA VENIT NET+subventii (%)

37,2 37,2 37,2 37,2


579615 x 170475 x


765000 x 225000 x


x 0,850 x 0,250

38

3.4.3 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 150 capete

Profil: VACI DE LAPTE – Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică

(Tabel nr. 3.4.3 ) Nr. crt.


1 Valoarea producţiei principale si secundare 837247 2462492 Subvenţii 60000 176473 Produs brut (1+2) 897247 2638964 Cheltuieli totale, d.c.: 651862 1917244.1dc. - cheltuieli variabile 575038 1691294.1.1 - variabile specifice 525720 1546234.2 - cheltuieli fixe 76824 225955 Impozite si taxe 29662 87246 Profit 3-(4+5) 215723 634487 Rata profitului (%) 37,2 37,28 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 322209 947679 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 91,1 UDE VII VII10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 144762 4257711 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 732810 21288512 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) 32358 951713 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 21572 634514 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 53932 1586215 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 576108 16944316 Credite pentru productie ** 108112 3179817 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 11,0 x*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 543750 lei. **Creditele de productie acopera 16,6 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 83,4% fonduri proprii şi 16,6% credite de producţie. Valoarea ridicată a fondurilor proprii se justifică prin încasările băneşti periodice la 1-2 luni şi asigurarea unui rulaj constant al vânzării producţiei. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 37,2% şi asigură în medie un profit anual de 1438 lei/cap sau 0,24 lei/l de lapte. Fondul de dezvoltare constituit poate moderniza procesul tehnologic prin achiziţionarea setului de utilaje pentru pregătirea şi administrarea furajelor, adăparea, mulsul mecanic şi evacuarea dejecţiilor, precum şi a unui tractor de 65 C.P. cu setul necesar de utilaje necesar pentru baza furajeră. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 91,1 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare, (şi după clasă) de clasa a VII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată cu condiţia obţinerii randamentelor programate.

39

3. 5 Profilul “VACI DE LAPTE” Bugetul exploataţiilor zootehnice “VACI DE LAPTE”

Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 Tabel nr. 3.5

Dimensiunea

modulului şi producţia

medie

Tipul exploataţiei Perioada

ani

U.M Valoarea producţiei din

care pentru producţia

principală

Subvenţii Cheltuieli totale din care

pentru producţia

principală

Venit net +

subvenţii

Rata venit net +

subvenţii

%

mii lei 40,85 (35,7)

4,8 39,64 (34,49)

5,29 2007

lei/hl 97,3 (85,0)

11,4 94,4 (82,1)

12,6

13,3

mii lei 52,7 (46,2)

5,88 50,27 (44,1)

7,39

12 capete 3500 l/cap

Gospodării individuale

2008

lei/hl 125,5 (110)

14,0 119,7 (105)

17,6

14,7

mii lei 236,58 (212,5)

20,0 203,18 (179,1)

49,14 2007

lei/hl 95 (85,0)

8,0 81,0 (71,6)

19,6

24,2

mii lei 313,5 (275,0)

24,5 263,3 (231,0)

69,2


Asociaţii familiale 2008

lei/hl 125,4 (110)

9,8 105,3 (92,4)

27,7

26,3

mii lei 837,25 (765)

60,0 651,86 (579,61)

215,72 2007

lei/hl 93,0 (85,0)

6,7 72,4 (64,4)

24,0

33,1

mii lei 1128,6 (990)

73,5 883,4 (774,9)

298,9


Societăţi agricole cu personalitate juridică

2008

lei/hl 125,4 (110)

8,2 98,2 (86,1)

33,2

33,8

40

Rata venit + subventii - %

14,7

13,3

2007 2008

Profilul "Vaci de lapte" Modul 12 capete cu 3500 l/cap

Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008 Tipul exploatatiei Gospodari individuale

Modul 12 cap 2007 2008 Valoarea productiei - lei 40,85 52,7 Subventii - lei 4,8 5,88 Cheltiueli totale - lei 39,64 50,27 Venit net + subventii - lei 5,29 7,39 2007 2008 Rata venit + subventii - % 13,3 14,7

2007

39,64

4,8

40,85

5,29

Valoarea productiei - lei Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei

2008

50,27

5,88

7,39

52,7

Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei

41

2008

69,2

313,5

24,5

263,3




26,3

24,2

2007 2008


Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008 Tipul exploatatiei Asociaţii individuale

Modul 50 cap 2007 2008 Valoarea productiei - lei 236,58 313,5 Subventii - lei 20 24,5 Cheltiueli totale - lei 203,18 263,3 Venit net + subventii - lei 49,14 69,2 2007 2008 Rata venit + subventii - % 24,2 26,3

2007

203,18

20

49,14

236,58



42

2008

883,4

73,5

1128,6

298,9




33,8

33,1

2007 2008


Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008 Tipul exploatatiei Societăţi Agricole cu pers. juridică

Modul 150 cap 2007 2008 Valoarea productiei - lei 837,25 1128,6 Subventii - lei 60 73,5 Cheltiueli totale - lei 651,86 883,4 Venit net + subventii - lei 215,72 298,9 2007 2008 Rata venit + subventii - % 33,1 33,8

2007

651,86

60

837,25

215,72



43


Nivelul de performanţă al echipamentelor tehnologice este decisiv în ceea ce priveşte productivitatea muncii şi nivelul de eficienţă economică. De aceea, fie că se urmăreşte modernizarea unor adăposturi deja existente, sau construirea de adăposturi noi, efortul financiar al investiţiei depinde de mărimea efectivului ce urmează a fi exploatat la un nivel tehnologic modern, care să asigure o eficienţă economică şi implicit, un nivel de competitivitate corespunzător cerinţelor pieţei ce funcţionează în Uniunea Europeană. Tehnologia de întreţinere reprezintă complexul de măsuri tehnice şi organizatorice privind: adăpostirea, mişcarea, asigurarea condiţiilor de igienă (a adăpostului şi corporală) şi implicit a condiţiilor de microclimat în vederea asigurării cerinţelor fiziologice ale animalelor, aliniate la standardele europene. Având în vedere tendinţele de mărire a efectivelor, de mulgere centralizată la grupul de muls, de diminuare a volumului de muncă şi de modernizare a adăposturilor, sistemul de întreţinere liberă tinde să se generalizeze. Cele mai utilizate sisteme de întreţinere sunt, în prezent, întreţinerea liberă în cuşete individuale şi întreţinerea liberă pe aşternut permanent.

Întreţinerea în cuşete individuale

Reprezintă o variantă a întreţinerii libere, în cazul căreia, spaţiul de odihnă a vacilor este delimitat prin cuşete individuale. Fiecare cuşetă este separată de celelalte prin grilaje metalice. Partea frontală a cuşetei poate fi constituită de: peretele exterior al adăpostului, de un parapet interior sau, fiecare rând de cuşete poate fi amplasat cap la cap cu un alt rând de cuşete, în funcţie de lărgimea adăpostului, care determină de altfel şi numărul de rânduri de cuşete ce se poate amenaja în interiorul adăpostului. Lungimea optimă a cuşetei trebuie să fie de 2,4 m în cazul celor amplasate lângă perete sau parapet şi de 2,2 m în cazul cuşetelor amplasate cap la cap. Lăţimea cuşetelor trebuie să fie de 1,2 m. Rândurile de cuşete sunt separate prin spaţiile de evacuare a dejecţiilor precum şi prin spaţiile de hrănire / mişcare a animalelor.

44

Fig. 1. Cuşete individuale, spaţiu de mişcare.

Mişcarea animalelor în adăpost se realizează în spaţiul dintre cuşete şi în spaţiul de hrănire / mişcare. Suprafaţa de mişcare pentru o vacă trebuie să fie de circa 5 m2, iar suprafaţa spaţiului de hrănire trebuie să fie de circa 2 m2. Rezultă că un adăpost amenajat în stabulaţie liberă trebuie să asigure o suprafaţă utilă de circa 10 m2/ vacă în lactaţie, din care: 3 m2 – pentru odihnă, 5 m2 – pentru mişcare şi 2 m2 – pentru hrănire. În cazul rândurilor interioare de cuşete sunt necesare spaţii de refugiu la fiecare a 20-a cuşetă, spaţii care să permită accesul vacilor în zona de hrănire. Aceste refugii reprezintă poziţii ideale pentru adăpătorile cu nivel constant.

Fig. 2. Adăpătoare cu nivel constant.

45

Utilizarea unui aşternut corespunzător este esenţială pentru confortul animalelor şi pentru starea de sănătate. De calitatea aşternutului depinde timpul de odihnă a animalelor. Covorul de cauciuc măreşte timpul de odihnă cu 36 % faţă de cimentul gol, în timp ce paiele tocate sau întregi îl măresc cu 96 %. Zona de hrănire trebuie protejată de temperaturile extreme şi deci, în cazul ţării noastre este recomandat ca ieslea să fie amplasată în interiorul adăpostului. În timpul verii vacile pot fi hrănite şi în exteriorul adăpostului şi de aceea, este indicat ca padocul să fie prevăzut cu iesle, dar care trebuie protejată cu umbrar, pentru anularea efectului agresiv al insolaţiei excesive. Temperaturile scăzute din timpul iernii determină, în cazul administrării furajelor în afara adăpostului, ingerarea unor furaje reci. De asemenea, ieslea trebuie amplasată la o distanţă optimă faţă de spaţiul de odihnă. Nivelul ieslei trebuie să fie cu circa 16 – 30 cm mai sus faţă de nivelul zonei de hrănire, în funcţie de talia animalelor exploatate. Pentru că vacile preferă să consume propria hrană, este indicat ca frontul de furajare al unui animal să fie delimitat cu bare verticale, care separă un animal de celălalt. Barele dispuse în diagonală cu unghiul optim de înclinare de 100 oferă un acces mai bun şi împiedică animalele să-şi schimbe locul în timpul hrănirii.

Fig. 3. Zona de hrănire şi frontul de furajare. Evacuarea dejecţiilor se poate face cu plugul raclor sau cu tractorul cu lamă, pe spaţiile dintre cuşete şi în zona de mişcare / hrănire. Diferenţa de nivel între cuşetă şi spaţiul de evacuare a dejecţiilor trebuie să fie de 15 – 20 cm. Evacuarea corectă a gunoiului de grajd este necesară pentru confortul animalelor şi oamenilor, cât şi pentru mediul înconjurător. Manipularea, evacuarea şi depozitarea gunoiului de grajd face parte integrantă din managementul Manipularea dejecţiilor trebuie efectuată într-un

46

sistem care să permită spălarea rapidă şi uşoară a aleilor de circulaţie, a sălii de muls şi a padocurilor.

Fig. 4. Evacuarea dejecţiilor cu plugul raclor. Microclimatul realizat în adăpost reprezintă un element esenţial în ceea ce priveşte confortul biologic al animalelor. De fapt, microclimatul reprezintă totalitatea factorilor fizici, chimici şi biologici ai aerului din adăpost. Factorii fizici se referă la: luminozitate, precum şi la temperatură, umiditate şi mişcarea aerului din adăpost. Factorii chimici se referă la conţinutul aerului din adăpost în gaze nocive ( dioxid de carbon, amoniac şi hidrogen sulfurat ), iar factorii biologici se referă la conţinutul aerului din adăpost în pulberi şi microorganisme.

Fig. 5. Sistemul de iluminat şi de ventilaţie.

47

În adăposturile de vaci, luminozitatea este asigurată pe timpul zilei prin intermediul ferestrelor şi al luminatoarelor, a căror suprafaţă trebuie să fie de 1 m2 / 20 m2 de pardoseală, iar pe timpul nopţii cu ajutorul lămpilor de iluminat, care trebuie să asigure 1,2 w/m2. Restul factorilor fizici, precum şi factorii chimici ai microclimatului pot fi controlaţi prin intermediul ventilaţiei. Ventilaţia este esenţială pentru a asigura un aer proaspăt. Trebuie menţionat că, adăposturile pentru taurine corect construite nu necesită surse suplimentare de încălzire şi de condiţionare a aerului. Temperatura confortabilă este asigurată prin căldura biologică a animalelor, iar prin calcularea corectă a gurilor de admisie a aerului proaspăt şi de evacuare a aerului viciat, se poate menţine aerul din adăpost în parametrii normali. Esenţială pentru vacile de lapte este calitatea aerului din adăpost. Din acest punct de vedere, este de preferat un sistem de ventilaţie supradimensionat, chiar dacă în acest caz temperatura interioară este mai scăzută în timpul iernii. Ventilaţia natural-dirijată a adăposturilor de vaci de lapte se bazează pe principiul că, aerul cald este mai uşor decât aerul rece. Aerul din adăpost este încălzit de căldura produsă de animale şi prin aerul expirat. Aerul cald se ridică în partea superioară a adăpostului, creând o presiune mai scăzută a aerului la nivelul animalelor. Astfel, aerul proaspăt pătrunde în adăpost prin gurile de admisie. Curenţii de aer sunt, de obicei, rezultatul vitezei mari de deplasare a aerului rece spre zonele adăpostului cu aer cald. Adăposturile cu dimensiuni mari menţin cu mai multă uşurinţă un microclimat constant pentru animale. Este de preferat ca lăţimea adăpostului să fie cât mai mare, pentru a permite ca diferenţa de nivel între gura de evacuare şi gura de admisie să fie de 5 m, păstrându-se o înclinaţie a acoperişului de 250.

Întreţinerea liberă pe aşternut permanent La fel ca şi întreţinerea în cuşete individuale, întreţinerea pe aşternut permanent presupune utilizarea unei staţii de muls, precum şi existenţa unor spaţii de odihnă, de hrănire şi de mişcare distincte. De altfel, întreaga amenajare interioară a fermei nu diferă prea mult de cea caracteristică sistemului de întreţinere în cuşete individuale. Întreţinerea pe aşternut permanent se aplică de regulă, acolo unde se intenţionează modernizarea unor adăposturi de vaci care au fost amenajate în sistem legat şi care în consecinţă, prezintă o lăţime de 10-11 m, lăţime ce este insuficientă pentru amenajarea a cel puţin două rânduri de cuşete individuale pentru a menţine capacitatea de cazare în limite rezonabile. În cazul acestui sistem de întreţinere, trebuie asigurată pentru odihnă o suprafaţă de circa 5,8 m2, iar pentru mişcare şi hrănire circa 2 m2.

48

Cerinţe privind asigurarea calităţii laptelui

Noile reglementări sunt foarte exigente în privinţa igienei mulsului şi păstrării laptelui. Este de reţinut faptul că mulsul manual nici măcar nu intră în discuţie atunci când se discută despre igiena mulsului. Mai mult, se are în vedere ca pe viitor vacile să fie mulse numai la platformele de muls.

Tipuri de platforme de muls Mulsul în săli de muls prezintă mai multe avantaje comparativ cu instalaţiile de muls în adăpost, şi anume: productivitatea muncii este mai mare, iar efortul fizic depus de mulgători este minim. Vacile sânt mulse în condiţii confortabile şi igienice, vacuumul se menţine constant mai uşor pe durata mulgerii, întrucât conducta de vacuum este mult mai scurtă. Se poate mări efectivul de vaci pe fermă, cu investiţii minime pentru echipamentul de muls. Se cunosc mai multe tipuri de săli de muls (tip „Tandem”, „Brăduleţ” etc.) care se diferenţiază în general, după poziţia vacilor în sala de muls şi după modul de introducere şi de evacuare a acestora. În vederea stabilirii tehnologiilor de mecanizare şi a sistemelor de echipamente tehnice, au fost consultaţi specialişti de la institutul de profil (ICPCB Baloteşti), precum şi de la Secţia de zootehnie din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. A rezultat că elaborarea tehnologiei de mecanizare şi a sistemului de echipamente tehnice, să se facă pentru modulele cele mai des întâlnite în producţie: 12, 50, respectiv 150 capete vaci cu lapte. Pentru fiecare modul analizat, alegerea echipamentelor tehnice s-a făcut în corelaţie cu cerinţele de furajare, pe sortimente, în cantităţile cerute de tehnologia de creştere, ţinându-se seama de necesarul zilnic de apă şi cantităţile de dejecţii rezultate. Pentru elaborarea ghidului s-au luat în calcul datele preluate de la specialiştii Institutului de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti referitoare la necesarul zilnic de furaje şi apă, precum şi la cantităţile de dejecţii colectate zilnic conform tabelului.

Necesarul zilnic de furaje si apa, precum si cantitatile de dejectii colectate

Nr.crt. Specia Necesar zilnic de furaje

(kg/cap.)

Necesar zilnic de apă

(l/cap)

Cantitatea de dejecţii

rezultată zilnic

Kg/cap

1. Vaci cu lapte -furaje combinate 8 -furaje fibroase 40

70 40

Aceste date au constituit criteriul principal de alegere a utilajelor necesare tehnologiei de mecanizare.

49

S-a căutat ca pentru fiecare modul să fie stabilită o sistemă minimă de utilaje, în aşa fel ca tehnologia de creştere să se desfăşoare în condiţii normale, iar cheltuielile necesare investiţiilor să fie minime. Pentru fiecare modul a fost întocmit un tabel sintetic în care se specifică tehnologia şi lucrările de executat, tipul utilajului şi uzina producătoare precum şi numărul de utilaje necesar.

50

3.6.1 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Vaci cu lapte Mărimea modulului: 12 capete Necesar furaje combinate: 96 kg/zi Necesar furaje fibroase: 480 kg/zi Necesar apă: 840 l/zi Dejecţii rezultate: 400 kg/zi

Tabel nr. 3.6.1

Nr.crt Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului

Uzina-firma

Nr.bucăţi

0 1 2 3

1. BATOZAREA PORUMBULUI

MAŞINA DE BATOZAT MPB-1 SC Azoma SA Arad

1

2. MĂCINAREA FURAJELOR CONCENTRARE

Moara MS-1400 LEGMAS Năvodari

1

3. ALIMENTAREA CU APĂ Agregat de pompare ALMA Aversa Buc.

1

4. ADĂPAREA Adăpătoare ptr.bovine ASB-14C MECANICA Marius Cluj

12

5. MULSUL Agregat de muls la bidon Banat 2S SC Banat Nova Puls SRL Timişoara

1

6. UTILAJE DIVERSE Boiler electric de 40 litri Tehnometalica Bucureşti Boxe viţei SC Banat Nova Puls SRL Timişoara Cărucior ptr.furaje de volum CFV-0,4 Tehnoutilaj Odorheiul Secuiesc Cărucior ptr.furaje concentrate CCF Tehnoutilaj Odorheiul Secuiesc Roabă 0,3 m3

1 3 1 1 1

51

3.6.2 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Vaci cu lapte

Mărimea modulului: 50 capete Necesar furaje combinate: 400 kg/zi Necesar furaje fibroase: 2000 kg/zi Necesar apă: 3500 l/zi Dejecţii rezultate: 2000 kg/zi

Tabel nr. 3.6.2


Uzina-firma

Nr.bucăţi

0 1 2 3


Maşina de batozat MPB-1 SC Azoma SA - Arad

1

2. MĂCINAREA ŞI AMESTECAREA CONCENTRATELOR

Agregat de măcinat şi amestecat APF Tehnometal Timişoara

1

3. TOCAREA FURAJELOR FIBROASE

Moară universală MU 5,5 SC Azoma SA Arad

1

4. DISTRIBUIREA FURAJELOR

Remorca monoax RPV - 2 IMU Medgidia

1

5. ALIMENTAREA CU APĂ Electropompă submersibilă ET 25 Aversa Buc.

1

6. ADĂPAREA Instalaţie de adăpare cu nivel constant IANCB Mecanica Marius Cluj

1

7. EVACUAREA DEJECŢIILOR

Instalaţie de evacuat dejecţii SC Banat Nova Puls SRL Timişoara

1

8. TRANSPORT DEJECŢII Remorca monoax RPV - 2 SC IMUM SA Medgidia

1

9. MULSUL MECANIC Instalaţie de muls Brăduleţ 2X4 SC Banat Nova Puls SRL Timişoara

1

10. UTILAJE DIVERSE Trusa de diagnosticare şi tratamente la bovine IDTB-1 Multim Timişoara Boiler electric Electrometal Timişoara Boxe viţei SC Banat Nova Puls SRL Timişoara

1 1

10

11. SURSA ENERGETICĂ Tractor U 445 DT Tractorul Braşov

1

52

3.6.3 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de vaci cu lapte

Mărimea modulului: 150 capete Necesar furaje combinate: 1200 kg/zi Necesar furaje fibroase: 6000 kg/zi Necesar apă: 10500 l/zi Dejecţii rezultate: 6000 kg/zi

Tabel nr. 3.6.3


Uzina-firma

Nr.bucăţi

0 1 2 3


Maşina de batozat - MPB-1 SC Azoma SA - Arad

1

2. MĂCINAREA ŞI AMESTECAREA CONCENTRATELOR

Agregat de măcinat şi amestecat APF Tehnometal Timişoara

1

3. TOCAREA FURAJELOR FIBROASE

Moară universală MU 7,5 SC Azoma SA - Arad

1

4. DISTRIBUIREA FURAJELOR

Remorca tehnologică RTA-4,5 Azoma Arad

1

5. ALIMENTAREA CU APĂ Agregat de pompare ALMA Aversa Buc.

1

6. ADĂPAREA Instalaţie de adăpare cu nivel constant IANCB Mecanica Marius Cluj

2

7. EVACUAREA DEJECŢIILOR

Instalaţie de evacuat dejecţii SC Banat Nova Puls SRL Timişoara

3

8. TRANSPORT DEJECŢII Remorcă basculantă 2RBAT SC IMUM SA Medgidia

1

9. MULSUL MECANIC Instalaţie de mulsBrăduleţ 2X10SW SC Banat Nova Puls SRL Timişoara

1

10. UTILAJE DIVERSE Trusa de diagnosticare şi tratamente la bovine IDTB-1 Multim Tmş. Boiler electric Electrometal Timişoara Cuşti cu ţarc SC Banat Nova Puls SRL Timişoara

1 1

30

11. SURSA ENERGETICĂ Tractor U 650 M Tractorul Braşov

1

53


“TAURINE LA ÎNGRĂŞAT”





capete (Tabel nr. 4.3.3) 4.4 Modul 500 capete (Tabel nr. 3.4)

4.4.1 Deviz tehnologic 500 capete (Tabel nr. 4.4.1) 4.4.2 Bugetul activităţii (Tabel nr. 4.4.2) 4.4.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 500capete

(Tabel nr. 4.4.3)

4.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Taurine la îngăşat” - „simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr. 4.5)




4.6.3 Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice – 500cap. (Tabel nr. 4.6.3)

54


Profilul: “Taurine la ingrasat”

50 capete 200 capete Modul de: 500 capete

Gospodarii individuale Asociatii familiale Tipul

exploatatiei: Societati agricole cu pers. juridica

55

4.1 TEHNOLOGIE CADRU



1. Pregătirea capacităţile de cazare pentru popularea cu tineret taurin la îngrăşat

Sistemul de întreţinere practicat este legat în adăposturi închise prevăzue cu boxe dispuse de o parte şi alta a aleii de furajare cu aşternut permanent întreţinut zilnic. Transportul viţeilor se face cu mijloace speciale autoamenajate, fără curenţi de aer, şi care să asigure o suprafaţă cât mai confortabilă fiecarui animal. La populare, adăpostul trebuie să fie curat şi dezinfectat iar viţeii se lotizează şi li se aplică un tratament antistres. Microclimatul din adăposturi se poate realiza prin ventilaţie naturală de tip shed sau deflectoare pe coamă.

2.Furajarea şi adăparea tineretului taurin

Furajarea tineretului la îngrăşat parcurge trei etape: - etapa de pregătire a animalelor pentru îngrăşare constă în obişnuirea treptată cu consumul furajelor de volum administrate la discreţie, iar apa se asigură din adăpători cu nivel constant. Treptat se reduc substituenţi de lapte. - etapa de creştere şi îngrăşare este perioada cea mai lungă( peste 300 zile),se administrează hrană la discreţie (amestec fân şi nutreţuri combinate). Completarea se face cu un supliment proteino-vitamino-mineral (PVM). - etapa de finisare se face când perioada de îngrăşare este cea mai eficientă. În această perioadă sporeşte consumul de nutreţuri combinate din amestec, iar amestecul este format din siloz 40%, fân 20% şi concentrate 35-40% cu adaos de PVM. Cel mai bun sistem de adăpare este cel automat cu nivel constant fie în cupe sau jgheburi prevăzute cu flotor.

3.Prepara rea şi distribuirea hranei

Intr-o îngrăşătorie se consumă cantităţi însemnate de furaje voluminoase care trebuie prelucrate şi se impune asigurarea unor utilaje specifice pentru tocarea macinarea şi distribuirea acestora. Se recomandă utilaje formate din moară cu tubulatura necesară şi o tocătoare pentru fibroase. Distribuirea furajelor în adăposturi se face cu ajutorul unor remorci care au menirea de a amesteca şi distribui furajele.

4.Evacuare

a dejecţiilor

Se face prin canale acoperite cu grătare din beton sau fosă de colectare. Sunt practicate două sisteme de evacuare a dejecţiilor, adică cu pernă de apă, cu stăvilar la capătul adăpostului, cu deversare în fosa colectoare, sau cu plug racleur pe fundul canalului

56

Profil: Taurine la îngraşat

4.2 M O D U L

(Tabel nr. 4.2)


exploatatiei capete g/zi

Gospodarii

individuale 50 770

57

MODUL: 50 cap.

DEVIZ TEHNOLOGIC* – TAURINE LA ÎNGRĂŞAT (tineret mascul pentru carne 12-18 luni)

(Tabel nr. 4.2.1)

*La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi „Caietul fermierului”)

Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Producţia medie: 770 g/zi d.c. la 0-12 luni 600 g/zi

Cantitatea/cap. Cheltuieli tehnologice Denumirea lucrării,

activitatea U.M.

Cantitatea

Preţ/U.M.

lei/cap. lei/expl.

1. FURAJE Fânuri Suculente Masă verde Nutreţ combinat Total furaje

kg kg kg kg x

170 1400 3386 170 x

0.41 0.074 0.052 0.615

x

69.7 103.6 176.1 105

454.4

3485 5180 8805 5250 22720

2. MATERIAL BIOLOGIC cap. 50 x 718.85 35942

3. ENERGIE ELECTRICĂ

Kw/ perioa

dă 149.73 0.3 44.92 2246


lei/ perioa

dă x x 15 750

5. ALTE MATERIALE lei/ perioa

dă x x 7 350


Z.O. 2.43 23.53 57.18 2859

8. DOBÂNZI LA CREDITE % 7.5 208 15.6 780

9. AMORTISMENT zile 180 0.231 41.5 2075

TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x 1464.44 73222

58

BUGETUL ACTIVITĂŢII

TAURINE LA INGRASAT 50 cap

(tineret mascul pentru carne 12 - 18 luni) (Tabel nr. 4.2.2) Tipul exploatatiei: Productia medie: Gospodarii individuale 770 g/zi d.c. la 0-12 luni 600 g/zi greutatea finală 400 kg/cap

VALOARE

INDICATORI mii lei*/expl

lei/kg.gr vie

€/expl. €/kg. gr. vie

A. VALOAREA PRODUCTIEI 80750 4037,5 23750 1187,5 A1. Din care productia principala 80000 4000 23529,41 1176,47 B (+) SUBVENTII 15000 750 4411,76 220,59 C (=) PRODUS BRUT 95750 4787,5 28161,76 1408,09 D (-) CHELTUIELI TOTALE 75097 3754,85 22087,35 1104,37 D1. Din care pentru productia principala 74347 3717,35 21866,76 1093,34 I. CHELTUIELI VARIABILE 68143 3407,15 20042,06 1002,10 1. Cheltuieli cu furaje 22720 1136 6682,35 334,12 2. Material biologic 35942 1797,1 10571,18 528,56 3. Energia electrica 2246 112,3 660,59 33,03 4. Medicamente si mat. sanitare 750 37,5 220,59 11,03 5. Alte materiale 350 17,5 102,94 5,15 6. Cota de aprovizionare 635,0 31,75 186,76 9,33 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x

8. Asigurari 5500 275 1617,65 80,88 II. CHELTUIELI FIXE 6954 347,7 2045,29 102,27 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta 2859 142,95 840,88 42,05

- Cheltuieli generale 1240 62 364,71 18,24 - Dobanzi la credite 780 39 229,41 11,47 - Amortisment 2075 103,75 610,29 30,51 E. (=) VENIT IMPOZABIL 5653 282,65 1662,65 83,13 (-) Impozite si taxe 1600 80 470,59 23,53 F. (=) VENIT NET+subventii 19053 952,65 5603,82 280,19 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 7,6 7,6 7,6 7,6 H. RATA VENIT NET+subventii (%)

25,6 25,6 25,6 25,6


74347 x 21866,76 x


80000 x 23529,41 x

COST DE PRODUCTIE x 3717 x 1093,34 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL

x 4000 x 1176,47

* Preţurile sunt la nivelul anului 2007

59

FIŞĂ REZUMATIVĂ

a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 50 capete Profil: TAURINE LA ÎNGRĂŞAT – Tipul exploataţiei: Gospodării individuale

(Tabel nr. 4.2.3) Nc. INDICATORI lei € = 3,4

lei 1 Valoarea producţiei principale si secundare 80750 237502 Subvenţii 15000 4411,763 Produs brut (1+2) 95750 28161,764 Cheltuieli totale, d.c.: 75097 22087,354.1dc. - cheltuieli variabile 68143 20042,064.1.1 - variabile specifice 67158 19752,364.2 - cheltuieli fixe 6954 2045,295 Impozite si taxe 1600 470,596 Profit 3-(4+5) 19053 5603,827 Rata profitului (%) 25,6 25,68 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 27607 8119,7

9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 7,0 UDE IV IV

10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 11601,5 3412,211 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 58007,5 17061,0

12 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) 2858 840,6

13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 1905,3 560,414 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 4763,2 1400,915 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 67555 19869,116 Credite pentru productie ** 10400 3058,817 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 1,0 x

*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 64697 lei. **Creditele de productie acopera 13,8 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 86,2% fonduri proprii şi 13,8% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 25,6% şi asigură în medie un profit anual de 381,1 lei/cap. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării fluxului tehnologic, prin cumpărarea unor utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimat în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazulo acestei exploataţii de 7,0 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică şi (după clasă) de clasa a IV-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată, cu condiţia obţinerii randamentelor programate.

60


4.3 M O D U L

(Tabel nr. 4.3)



Asociaţii

familiale 200 850

61

MODUL: 200 cap.

DEVIZ TEHNOLOGIC* – TAURINE LA ÎNGRĂŞAT (tineret mascul pentru carne 12-18 luni) (Tabel nr. 4.3.1)

Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Producţia medie: 850 g/zi d.c. la 0-12 luni 700 g/zi


tehnologice Denumirea lucrării,

activitatea U.M. Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl.

1. FURAJE Fânuri Suculente Masă verde Nutreţ combinat Total furaje

kg kg kg kg x

183 1098 3386 183 x

0,410 0,074 0,052 0,615

x

75,03 81,25 176,1 112,54 445,0

15006

16270,6 35214,4 22509 89000

2. MATERIAL BIOLOGIC cap. 200 x 816,75 163350


Kw/ perioa

dă 122,4 0,3 36,72 7344


lei/ perioa

dă x x 15 3000

5. ALTE MATERIALE

lei/ perioa

dă x x 7 1400

6. ASIGURĂRI % 8 1548 124 24800 7. FORTA DE MUNCĂ Z.O. 1,8 24,47 44,0 8809

8. DOBÂNZI LA CREDITE % 7,5 229 17,2 3440

9. AMORTISMENT zile 180 0,256 46,2 9240 TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE

x x x 1551,91 310383


62


TAURINE LA INGRASAT 200 cap (tineret mascul pentru carne 12 - 18 luni)

Tipul exploatatiei: Productia medie: Asociatii familiale 850, g/zi d.c. la 0-12 luni 700 g/zi

greutatea finală 450 kg/cap (Tabel nr. 4.3.2)


lei*/expl. lei/kg.gr.

vie €/expl.

€/kg. gr. vie

A. VALOAREA PRODUCTIEI 363000 4033,33 106764,7 1186,27 A1. Din care productia principala 360000 4000 105882,35 1176,47 B (+) SUBVENTII 60000 666,67 17647,06 196,08 C (=) PRODUS BRUT 423000 4700 124411,76 1382,35 D (-) CHELTUIELI TOTALE 318356 3537,29 93634,12 1040,38 D1. Din care pentru productia principala 315356 3503,96 92751,77 1030,58 I. CHELTUIELI VARIABILE 291585 3239,83 85760,3 952,89 1. Cheltuieli cu furaje 89000 988,89 26176,47 290,85 2. Material biologic 163350 1815 48044,12 533,82 3. Energia electrica 7344 81,6 2160 24 4. Medicamente si mat. sanitare 3000 33,33 882,35 9,8 5. Alte materiale 1400 15,56 411,76 4,58 6. Cota de aprovizionare 2691 29,9 791,47 8,79 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x

8. Asigurari 24800,0 275,55 7294,13 81,05 II. CHELTUIELI FIXE 26771 297,46 7873,82 87,49 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta 8809 97,88 2590,88 28,79

- Cheltuieli generale 5282 58,69 1553,53 17,26 - Dobanzi la credite 3440 38,22 1011,76 11,24 - Amortisment 9240 102,67 2717,65 30,2 E. (=) VENIT IMPOZABIL 44644 496,04 13130,58 145,89 (-) Impozite si taxe 7200 80 2117,64 23,53 F. (=) VENIT NET+subventii 97444 1082,71 28660 318,44 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 14,2 14,2 14,2 14,2 H. RATA VENIT NET+subventii (%)

30,9 30,9 30,9 30,9


315356 x 92751,77 x


360000 x 105882,35 x


x 4000,00 x 1176,47


63

FIŞĂ REZUMATIVĂ

a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 200 capete Profil: TAURINE LA ÎNGRĂŞAT – Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale


lei 1 Valoarea producţiei principale si secundare 363000 106764,7 2 Subvenţii 60000 17647,06 3 Produs brut (1+2) 423000 124411,764 Cheltuieli totale, d.c.: 318356 93634,12 4.1dc. - cheltuieli variabile 291585 85760,3 4.1.1 - variabile specifice 287494 84555 4.2 - cheltuieli fixe 26771 7873,82 5 Impozite si taxe 7200 2117,64 6 Profit 3-(4+5) 97444 28660 7 Rata profitului (%) 30,9 30,9 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 131415 38651,5

9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 33,2 UDE

VII VII

10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 57962 17047,6 11 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 289810 85238,2

12 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit)

14616,6 4299

13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 9744,4 2866 14 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 24361 7165 15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 287172,6 84462,5 16 Credite pentru productie ** 45800 13470,6 17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 2,9 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 272556 lei. **Creditele de productie acopera 14,4 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 85,6% fonduri proprii şi 14,4% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 30,9% şi asigură în medie un profit anual de 487,2 lei/cap. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării fluxului tehnologic, prin cumpărarea unor utilaje şi echipamente pentru administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor şi a unui tractor agricol cu setul aferent. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimat în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazulo acestei exploataţii de 33,2 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie mare şi (după clasă) de clasa a VII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică medie, cu condiţia obţinerii randamentelor programate.

64


4.4 M O D U L

(Tabel nr. 4.4)



Societăţi

agricole cu

pers. juridică

500 930

65

MODUL: 500 cap.

DEVIZ TEHNOLOGIC* – TAURINE LA ÎNGRĂŞAT

(tineret mascul pentru carne 12-18 luni) (Tabel nr. 4.4.1)

Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. juridică Producţia medie: 930 g/zi d.c. la 0-12 luni 800 g/zi


tehnologice Denumirea lucrării, activitatea

U.M. Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl. 1. FURAJE Fânuri Suculente Masă verde Nutreţ combinat Total furaje

kg kg kg kg x

190 680 2310 248 x

0.410 0.074 0.052 0.615

x

77.9 50.3 120.1 152.5 400.8

38950 25160 60060 76230 200400

2. MATERIAL BIOLOGIC cap. 500 x 914.65 457325 3. ENERGIE ELECTRICĂ

Kw/ perioa

dă 128.88 0.3 38.66 19332


lei/ perioa

dă x x 15 7500

5. ALTE MATERIALE lei/ perioa

dă x x 7 3500

6. ASIGURĂRI % 8 1720 138 69000 7. FORTA DE MUNCĂ Z.O. 1.62 25.88 41.93 20963 8. DOBÂNZI LA CREDITE % 7.5 251.1 18.8 9400 9. AMORTISMENT zile 180 0.28 50.5 25250 TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE

x x x 1625.34 812670


66

BUGETUL ACTIVITĂŢII TAURINE LA INGRASAT

(tineret mascul pentru carne 12 - 18 luni) (Tabel nr. 4.4.2)

Tipul exploatatiei: Productia medie: 930 g/zi Societati agricole cu personalitate juridica

d.c. la 0-12 luni 800 g/zi

greutatea finală 500 kg/cap VALOARE

INDICATORI mii lei*/expl

lei/kg.gr.vie


A. VALOAREA PRODUCTIEI 1007500 4030 296323,52 1185,29 A1. Din care productia principala 1000000 4000 294117,64 1176,47 B (+) SUBVENTII 150000 600 44117,65 176,47 C (=) PRODUS BRUT 1157500 4630 340441,17 1361,76 D (-) CHELTUIELI TOTALE 835206 3340,82 245648,82 982,60 D1. Din care pentru productia principala 827706 3310,82 243443 973,77 I. CHELTUIELI VARIABILE 768368 3073,47 225990,58 903,96 1. Cheltuieli cu furaje 200400 801,6 58941,18 235,76 2. Material biologic 457325 1829,3 134507,35 538,03 3. Energia electrica 19332 77,33 5685,88 22,74 4. Medicamente si mat. sanitare 7500 30 2205,88 8,82 5. Alte materiale 3500 14 1029,40 4,13 6. Cota de aprovizionare 8723 34,89 2565,59 10,26 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara 2588,0 10,35 761,18 3,04 8. Asigurari 69000,0 276 20294,12 81,18 II. CHELTUIELI FIXE 66838 267,35 19658,24 78,64 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta 18375 73,5 5404,41 21,62 - Cheltuieli generale 13813 55,25 4062,65 16,25 - Dobanzi la credite 9400 37,6 2764,71 11,06 - Amortisment 25250 101 7426,47 29,71 E. (=) VENIT IMPOZABIL 172294 689,18 50674,70 202,69 (-) Impozite si taxe 27567 110,27 8107,94 32,43 F. (=) VENIT NET+subventii 294727 1178,91 86684,41 346,73 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 20,8 20,8 20,8 20,8 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 35,6 35,6 35,6 35,6 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA 827706 x 243443,00 x

VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE 1000000 x 294117,64 x

COST DE PRODUCTIE x 3310,82 x 973,77 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 4000,00 x 1176,47


67

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 500 capete

Profil: TAURINE LA ÎNGRĂŞAT – Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. juridică


lei 1 Valoarea producţiei principale si secundare 1007500 296323,522 Subvenţii 150000 44117,653 Produs brut (1+2) 1157500 340441,174 Cheltuieli totale, d.c.: 835206 245648,824.1dc. - cheltuieli variabile 768368 225990,584.1.1 - variabile specifice 753557 221634,414.2 - cheltuieli fixe 66838 19658,245 Impozite si taxe 27567 8107,946 Profit 3-(4+5) 294727 86684,417 Rata profitului (%) 35,6 35,68 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 389132 114450,6

9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 99,0 UDE VIII VIII


12 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) 44209 13002,7

13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 29472,7 8668,414 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 73681,6 2167115 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 753865 22172516 Credite pentru productie ** 125550 36926,517 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 6,5 x*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 709656 lei. **Creditele de productie acopera 15,0 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 85% fonduri proprii şi 15% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 35,6% şi asigură în medie un profit anual de 589,5 lei/cap. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătire administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor precum şi 2 tractoare de 65 C.P. împreună cu setul de utilaje necesare bazei furajere. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimat în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazulo acestei exploataţii de 99 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare şi (după clasă) de clasa a VIII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată, cu condiţia obţinerii randamentelor programate.

68

4.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice “TAURINE LA ÎNGRĂŞAT”

Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr. 4.5)

Dimensiunea modulului

şi producţia medie


ani

U.M Valoarea prod. din care

pentru prod. principală


pentru prod. principală

Venit net +

subvenţii

Rata venit net +

subvenţii

%

mii lei 80,75 (80,0)

15 75,1 (74,35)

19,05 2007

lei/to gr. vie

4037,5 (4000)

750 3754,85 (3717,35)

952,65

25,4

mii lei 101,0 (100,0)

20 93,94 (92,94)

25,06

50 capete

770 g/zi


2008

lei/to gr. vie

5050 (5000)

1000 4697 (4647)

1253

26,7

mii lei 363,0 (360,0)

60 318,36 (315,36)

97,44 2007

lei/to gr. vie

4033,3 (4000)

666,67 3537,3 (3504)

1082,7

30,6

mii lei 454,5 (450)

80 400,5 (396,0)

125

200 capete

850

g/cap

Asociaţii familiale

2008

lei/to gr. vie

5050 (5000)

888,9 4450 (4400)

1388,9

31,2

mii lei 1007,5 (1000)

150 835,2 (827,7)

294,7 2007

lei/to gr. vie

4030 (4000)

600 3340,8 (3310,8)

1178,9

35,3

mii lei 1262,5 (1250)

200 1050 (1037,5)

377,5

500 capete 930

g/zi

Societăţi agricole cu

personalitate juridică

2008

lei/to gr. vie

5050 (5000)

800 4200 (4150)

1514

36,0

69

2008

93,94

20

101

25,6




26,7

25,4

2007 2008

Profilul "Taurine la ingrasat"

Modul 50 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008

Tipul exploatatiei: Gospodari individuale

Modul 50 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 80,75 101 Subventii - lei 15 20 Cheltiueli totale - lei 75,1 93,94 Venit net + subventii - lei 19,05 25,6 2007 2008

Rata venit + subventii - % 25,4 26,7

2007

75,1

15

19,05

80,75



70

2008

400,5

125

454,5

80




30,6

31,2

2007 2008

Profilul "Taurine la ingrasat" Modul 200 capete

Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008

Tipul exploatatiei: Asociatii familiale

Modul 200 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 363 454,5 Subventii - lei 60 80 Cheltiueli totale - lei 318,36 400,5 Venit net + subventii - lei 97,44 125 2007 2008 Rata venit + subventii - % 30,6 31,2

2007

318,36

97,44

60

363



71

2008

377,5

1050

200

1262,5




36

35,3

2007 2008

Profilul "Taurine la ingrasat" Modul 500 capete


Tipul exploatatiei: Soc. Agr. cu pers. Juridica

Modul 500 cap 2007 2008 Valoarea productiei - lei 1007,5 1262,5 Subventii - lei 150 200 Cheltiueli totale - lei 835,2 1050 Venit net + subventii - lei 294,7 377,5 2007 2008 Rata venit + subventii - % 35,3 36

2007

835,2

294,7

150

1007,5



72


Exploatarea taurinelor pentru carne cunoaşte mai multe sisteme de îngrăşare, în funcţie de: intensitatea regimului de hrănire, mărimea sporului mediu zilnic, vârsta şi greutatea de afluire, valorificarea animalelor şi valoarea indicatorilor de abator. Sistemele de îngrăşare utilizate în practica exploatării taurinelor pentru carne sunt următoarele: sistemul intensiv, sistemul semiintensiv şi sistemul extensiv ( în micile gospodării ale populaţiei). Se recomandă ca în exploataţiile agricole cu capacităţi mai mari, destinate îngrăşării tineretului taurin, să se practice tehnologia de creştere şi îngrăşare in sistem intensiv. În funcţie de condiţiile specifice zonale, există posibilităţi numeroase de perfecţionare şi adaptare a acestei tehnologii de îngrăşare, care variază ca durată şi structură a raţiilor administrate, principiul general al fluxului tehnologic fiind practic, acelaşi. Sistemul intensiv de îngrăşare se caracterizează printr-un nivel nutritiv ridicat, cu raţii echilibrate şi structurate corespunzător cerinţelor specifice fiecărei etape de vârstă, care să favorizeze obţinerea unor indici tehnico-economici de producţie cât mai ridicaţi: sporuri de peste 1100-1200 grame / cap / zi şi cu posibilităţi reale de obţinere a 1400 – 1500 grame / zi. Rasele existente se comportă diferit în funcţie de opţiunile privind vârsta şi greutatea optimă de valorificare. Astfel, rasa Bălţată Românească realizează la 18 luni 530 kg, rasa Brună realizează la 14 – 15 luni 460 kg, iar rasa Băţată cu negru românească realizează la 12 – 14 luni 500 kg. Corespunzător tehnologiilor de îngrăşare intensivă este evident că aceasta diferă de la o zonă la alta, atît în ceea ce priveşte fluxul tehnologic, cît mai ales prin parametrii funcţionali. Eficienţa economică se obţine atunci când are loc optimizarea tehnologiei de hrănire care se caracterizează prin utilizarea de raţii de tip concentrat în care toate nutreţurile utilizate, să prezinte valoare nutritivă ridicată şi cu preţuri accesibile. Tehnologia de creştere şi îngrăşare în sistem semiintensiv se caracterizează prin sporuri în greutate de 700 – 900 g / zi, o greutate de valorificare 450 – 550 kg, carcase relativ mari şi carne cu însuşiri organoleptice bune, cu valorificarea animalelor la vârsta de 24 – 25 luni. În îngrăşarea în sistem semiintensiv, alimentaţia animalelor este caracterizată de folosirea la maximum a nutreţurilor de volum: fibroase, suculente, reziduuri industriale, suplimentate cu cantităţi minime sau moderate de concentrate, în funcţie de calitatea furajelor voluminoase. Sistemul semi-intensiv cuprinde o gamă largă de metode, care vizează în general îngrăşarea tineretului a cărui valorificare se realizează la vârsta de peste 18 luni şi la greutate de peste 450-500 kg.

73

Clasificarea metodelor de îngrăşare semi-intensivă are în vedere categoria nutreţurilor a căror pondere este prioritară în structura raţiei, însă toate aceste metode se caracterizează prin următoarele aspecte: indici cantitativi şi calitativi apropiaţi; utilizarea unor nutreţuri cât mai ieftine; vârsta optimă pentru îngrăşare situată între 18-24 luni.

Cercetările recente din cadrul Institutului de Cercetare- Dezvoltare pentru Bovine Baloteşti privind utilizarea celor două tehnologii de îngrăşare, intensivă şi semi-intensivă, la rasele ameliorate din ţara noastră, au evidenţiat faptul că în condiţiile unei agriculturi ecologice, care exclude utilizarea fertilizanţilor sintetici, pesticidelor, biostimulatorilor de creştere şi aditivilor sintetici în hrana animalelor, rezultate diferă de la o rasă la alta. Tehnologiile de mecanizare În vederea stabilirii tehnologiilor de mecanizare şi a sistemelor de echipamente tehnice, au fost consultaţi specialişti de la institutul de profil (ICPCB Baloteşti), precum şi de la Secţia de zootehnie din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. A rezultat că elaborarea tehnologiei de mecanizare şi a sistemului de echipamente tehnice, să se facă pentru modulele cele mai des întâlnite în producţie: 50, 200, respectiv 500 capete taurine la îngrăşat. Pentru fiecare modul analizat, alegerea echipamentelor tehnice s-a făcut în corelaţie cu cerinţele de furajare, pe sortimente, în cantităţile cerute de tehnologia de creştere, ţinându-se seama de necesarul zilnic de apă şi cantităţile de dejecţii rezultate. Pentru elaborarea lucrării s-au luat în calcul datele preluate de la specialiştii Institutului de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti referitoare la necesarul zilnic de furaje şi apă, precum şi la cantităţile de dejecţii colectate zilnic conform tabelului 1.



(kg/cap)


(l/cap)


rezultată zilnic

Kg/cap

1. Tineret taurin la îngrăşat

- furaje combinate 2,5 - furaje fibroase 32

40 30

Aceste date au constituit criteriul principal de alegere a utilajelor necesare tehnologiei de mecanizare S-a căutat ca pentru fiecare modul să fie stabilită o minimă sistemă de utilaje, în aşa fel ca tehnologia de creştere să se desfăşoare în condiţii normale, iar cheltuielile necesare investiţiilor să fie minime.

74

4.6.1 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din

fermele zootehnice de Taurine la ingrasat

Marimea modulului: 50 capete Necesar furaje combinate: 125 kg/zi Necesar furaje fibroase: 1600 kg/zi Necesar apă: 2000 l/zi Dejecţii rezultate: 1500 kg/zi

(Tabel nr. 4.6.1) Nr.crt Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului

Uzina-firma

Nr.bucăţi

0 1 2 3

I.

PREGATIREA HRANEI 1.Batozarea porumbului

Maşina de batozat MPB-1 SC Azoma SA Arad

1

II. DEPOZITAREA HRANEI Buncăr 10 m3 SC AZOMA SA Arad 1 III. DISTRIBUIREA HRANEI Transportor SPIRO-75

SC AZOMA SA Arad Hrănitor cilindric pentru concentrate uscate SC AZOMA SA Arad

1

50

IV. ALIMENTAREA CU APA SI ADAPAREA

Pompă submersibilă ET-32 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de mică capacitate SC Tehnomet. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC MARIUS SA Cluj

1 1

50 V. EVACUAREA DEJECTIILOR Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi

lanţ SC Azoma SA Arad Turboaerator ptr. aerarea fr. lichide Tip AT-7,5 SC Adiss SA Baia Mare Pompă cu melc ptr.dejecţii SC Azoma SA Arad Remorcă cisternă ptr. transportat dejecţii tip RCU-1,8 SC Mecanica MARIUS SA Cluj

1 1 1 1

VI. MICROCLIMAT Aerotermă el.mobilă pentru încălzire SC IAIC SA Alexandria

1

VII. SPALAREA ADAPOSTULUI Pompă centrifugă tip CERNA SC Aversa SA Buc.

1

VIII UTILAJE DIVERSE Balanţă semiautomată MB-0-01/20 SC Balanţa SA Sibiu Maşina mobilă ptr. dezinfecţie Protector 300

1 1

IX. SURSA ENERGETICA Tractor U 650 SC Tractorul SA Braşov

1

75

4.6.2 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Taurine la ingrasat

Marimea modulului: 200 capete Necesar furaje combinate: 500 kg/zi Necesar furaje fibroase: 6400 kg/zi Necesar apă: 8000 l/zi Dejecţii rezultate: 6000 kg/zi

(Tabel nr. 4.6.2) Nr.

crt

Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului

Uzina-firma

Nr.bucăţi

0 1 2 3

I. PREGATIREA HRANEI BATOZAREA PORUMBULUI

Batoza de porumb BP-1 SC STIMEL SA Timişoara

1

MĂCINAT ŞI AMESTECAT CONCENTRATE

Agregat de măcinat şi amestecat SC AZOMA SA Arad

1

II. DEPOZITAREA HRANEI Buncăr ptr.depozitare concentrate 10-15m3 SC AZOMA SA Arad

2

III. DISTRIBUIREA HRANEI TRANSPORTUL FURAJELOR DE LA BUNCĂR LA ADĂPOST

Transportor SPIRO-75 SC AZOMASA Arad Transportor distribuitor de furaje în jgheab deschis tip TDF SC AZOMA SA Arad Hrănitor cilindric ptr.concentrat. uscate SC AZOMA SA Arad

4 4

200


Electropompă submersibilă ET10 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de capac.medie SC Tehnomet. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC Mecanica MARIUS SACluj

1 1

200 V. EVACUAREA

DEJECTIILOR Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ SC AZOMA SA Arad Turboaerator ptr. aerarea fr. Lichide Tip AT-7,5 SC ADISS SA Baia Mare Pompă cu melc pentru dejecţii SC AZOMA SA Arad Remorcă cisternă tip RCU-4 SC Mecanica MARIUS SA Cluj Remorcă pentru transp.dejecţii solide RTD-4 SC AZOMA Arad

4 2 2 2 1

VI. MICROCLIMAT Aerotermă el. mobilă ptr.încălzire SC IAIC SA Alexandria Ventilator axial de perete SC Ventil.SA Buc.

4 8

VII. SPALAREA ADAPOSTULUI

Pompă centrifugă tip CERNA SC AVERSA SA Bucucureşti Maşina mobilă ptr.dezinfecţie Protector 300

2 1

VIII UTILAJE DIVERSE Balanţă semiautomată MB-0-01/20 SC Balanţa SA Sibiu

1


1

76

4.6.3 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Taurine la îngrasat

Mărimea modulului: 500 capete Necesar furaje combinate: 1.250 kg/zi Necesar furaje fibroase: 16.000 kg/zi Necesar apă: 20.000 l/zi Dejecţii rezultate: 15.000 kg/zi


crt

Tehnologia

şi lucrările de executat

Tipul utilajului

Uzina-firma

Nr.

bucăţi

0 1 2 3



1



1

II. DEPOZITAREA HRANEI Buncăr ptr.depozitare conc. SC AZOMA SA Arad

3



6 8

500


Electropompă submersibilă ET10 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de capac.medie SC Tehnomet. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC Mecanica MARIUS SACluj

1 1

500 V. EVACUAREA DEJECTIILOR Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ

SC AZOMA SA Arad Turboaerator ptr. aerarea fr. Lichide Tip AT-7,5 SC ADISS SA Baia Mare Pompă cu melc pentru dejecţii SC AZOMA SA Arad Remorcă cisternă tip RCU-4 SC Mecanica MARIUS SA Cluj Remorcă pentru transp.dejecţii solide RTD-4 SC AZOMA Arad

8 4 3 3 2


8

16 VII. SPALAREA ADAPOSTULUI Pompă centrifugă tip CERNA

SC AVERSA SA Bucucureşti Maşina mobilă ptr.dezinfecţie Protector 300

4 1


1


1

77


“TINERET MASCUL OVIN LA ÎNGRĂŞAT”






5.4 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Tineret mascul ovin la îngrăşat” - „Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr. 5.4)


5.5.1 Adăpostul şi fluxul tehnologic pentru dimensiunea de 1000 capete

5.5.2 Adăpostul şi fluxul tehnologic pentru dimensiunea de 5000 capete

78


Profilul: “Tineret mascul ovin la ingrasat”

1000 capete Modul de: 5000 capete

Asociatii familiale Tipul exploatatiei: Societati agricole cu pers.

juridica

79

5.1 Tehnologie cadru

Specifica ţie tehnică şi tehnologică


1.Pregăti rea adăpostu lui pentru creştere şi îngrăşare

Pregătirea adăpostului presupune: - amenajarea sectorului de primire care este format dintr-un răscol cu boxe de lotizare, cântar, baze pentru efectuarea tratamentelor antiscabioase şi pododermatidelor; amenajarea tronsoanelor este o operaţiune în care se urmăreşte asigurarea uni confort în ce priveşte odihna, furajarea şi adăparea mieilor; curăţirea şi dezinfectarea adăposturilor; se verifică obligatoriu integritatea constructivă a grătarelor; asigurarea frontului de furajare prin montatrea ieslelor; instalarea adăpătorilor automate.

2. Furajare

şi îngrăşare

Tehnologia de creştere şi îngrăşare în sistem intensiv se face fazial: -faza I este faza de acomodare (10) şi este necesar a se asigura pe întreaga perioadă fîn , concentrate cultivate şi supliment PVM -faza II de creştere şi îngrăşare (70 zile) administrându-se aceleaşi sortimente de furaje ca la faza I. -faza III este faza de finisare (20zile) cu acelaşi sortiment de furaje. Furajele se administreză în amestec de două ori pe zi în aşa fel încât să se administreze o furajare la discreţie. O altă tehnologie este îngrăşarea semintensivă. Acest tip de îngrăşare constă întrecerea treptată de la stabulaţie la păşunat şi de la păşunat la stabulaţie. Ingrăşarea pe păşune urmăreşte obţinrea în condiţii economice a mielului îngrăşat prin folosirea furajelor verzi sau cultivate. Sistemul de îngrăşare semiintesiv se face ca şi la sistemul intensiv, fazial: - faza I creştere şi îngrăşare furajul de bază fiind furajele verzi - faza II acomodare în stabulaţie unde se consumă masă verde şi concentrat - faza III de finisare unde se consumă aceleaşi furaje ca şi în faza II. Păşunatul mieilor se face dimineaţa şi seara şi trebuie asigurată apa.

3.Tunsul tineretului ovin la îngrăşat

Se poate face manual sau mecanic. Acţiunea de tundere a tineretului este corespunzătoare atunci când se face: pregătirea animalului sau a foarfecelor de tuns.

4. Acţiuni sanitar veterinare

Principalele acţiunu sanitar veterinare sunt: - dezifecţia, dezisecţia şi deratizarea adăposturilor; efectuarea examenului clinic individual; controlul parazitologic de supraveghere; vaccinări obligatorii şi tratamente profilactice pentru pododermatide.

80

Profil: Tineret ovin mascul la îngrăşat

5.2 M O D U L

(Tabel nr. 5.2)


exploatatiei capete kg/cap/an

Asociaţii

familiale 1000 35

81

MODUL: 1000 cap.

DEVIZ TEHNOLOGIC* – TINERET MASCUL

OVIN LA ÎNGRĂŞAT (Tabel nr. 5.2.1)

Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Producţia medie: 35 kg/cap./an




1. FURAJE Fibroase Masă verde Grosiere Concentrate Gozuri cereale Sare Premix vit.min Total furaje


30 350 30 35 30

1.25 1.25

x

0.410 0.052 0.034 0.615 0.03 0.5 2.0 x

12.3 18.2 1.02 21.52 0.9 0.62 2.50 57.06

12300 18200 1020 21520 900 620 2500 57060


cap. 1000 x 90.0 90000


Kw; l 29,68 0,3 8,903 8903


lei x x 5 5000

5. ALTE MATERIALE

lei x x 2,5 2500

6. ASIGURĂRI % 5 210 10,5 10500 7. FORTA DE MUNCĂ

Z.O. 0,17 23,53 4,0 4000


% 2,5 105 2,6 2600


x x x 216,40 216405


82

BUGETUL ACTIVITĂŢII TINERET MASCUL OVIN LA INGRASAT 1000 capete (Tabel nr. 5.2.2)

Tipul exploatatiei: Productia medie:

Asociatii familiale 35 kg/cap/an

VALOARE


lei/kg.gr.vie

€/expl. €/kg.gr. vie

A. VALOAREA PRODUCTIEI 240500 6871,43 70735,29 2021,00 A1. Din care productia principala 238000 6800,00 70000,00 2000,00 B (+) SUBVENTII 35000 1000,00 10294,12 294,12

C (=) PRODUS BRUT 275500 7871,43 81029,41 2315,12

D (-) CHELTUIELI TOTALE 222978 6370,80 65581,76 1873,76

D1. Din care pentru productia principala 220478 6299,37 64846,47 1852,76 I. CHELTUIELI VARIABILE 177267 5064,77 52137,35 1489,64

1. Cheltuieli cu furaje 57060 1630,29 16782,35 479,50 2. Material biologic 90000 2571,43 26470,59 756,30 3. Energia electrica 8903 254,37 2618,53 74,81 4. Medicamente si mat. sanitare 5000 142,85 1470,59 42,02 5. Alte materiale 2500 71,43 735,29 21,01 6. Cota de aprovizionare 3304 94,40 971,76 27,76 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari 10500 300,00 3088,24 88,24 II. CHELTUIELI FIXE 45711 1306,03 13444,41 384,12

- Cheltuieli cu forta de munca permanenta 4000 114,29 1176,47 33,61 - Cheltuieli generale 3269 93,40 961,47 27,47 - Dobanzi la credite 2600 74,29 764,71 21,85 - Amortisment 35842 1024,05 10541,76 301,19 E. (=) VENIT IMPOZABIL 17522 500,63 5153,53 147,24 (-) Impozite si taxe 4760 136,00 1400,00 40,00 F. (=) VENIT NET+subventii 47762 1364,63 14047,65 401,36 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 7,9 7,9 7,9 7,9 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 21,7 21,7 21,7 21,7 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA 220478,00 x 64846,47 x

VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE 238000,00 x 70000,00 x

COST DE PRODUCTIE x 6299,37 x 1852,76

PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 6800,00 x 2000,00


83


Profil: TINERET MASCUL OVIN LA INGRASAT Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale


lei 1 Valoarea producţiei principale si secundare 240500 70735,292 Subvenţii 35000 10294,123 Produs brut (1+2) 275500 81029,414 Cheltuieli totale, d.c.: 222978 65581,764.1dc. - cheltuieli variabile 177267 52137,354.1.1 - variabile specifice 171463 50430,34.2 - cheltuieli fixe 45711 13444,415 Impozite si taxe 4760 14006 Profit 3-(4+5) 47762 14047,657 Rata profitului (%) 21,7 21,78 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 98233 28892


10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 59723 17565,611 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 298615 87827,9


13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 4776,2 1404,814 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 11940,5 3511,915 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 195142,3 57394,816 Credite pentru productie ** 35000 10294,117 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 1,92 x*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 187978 lei. **Creditele de productie acopera 15,7 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 84,3% fonduri proprii şi 15,7% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 21,7% şi asigură în medie un profit de 47,76 lei/cap. Fondul de dezvoltare crează posibilitatea investirii în echipamente şi utilaje necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 25,5 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie, (şi după clasă) de clasa a VII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată, cu condiţia realizării randamentelor programate.

84

Profil: Tineret ovin mascul la îngrăşat

5.3 M O D U L

(Tabel nr. 5.3)


exploatatiei capete kg/cap/an

Societăţi

agricole cu

pers. juridică

5000 45

85

MODUL: 5000 cap.

DEVIZ TEHNOLOGIC* – TINERET MASCUL

OVIN LA ÎNGRĂŞAT (Tabel nr. 5.3.1)

Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Producţia medie: 35 kg/cap./an



U.M.Cantitate

a Preţ/U.

M. lei/cap.

lei/expl.

1. FURAJE Fibroase Masă verde Grosiere Concentrate Gozuri cereale Sare Premix vit.min Total furaje


60 360 40 60 40 1,4 1,4 x

0,410 0,052 0,034 0,615 0,03 0,5 2,0 x

24,6 18,72 1,36 36,9 1,2 0.7 2.8

86.28

123000 93600 6800

184500 6000 3500 14000 431400


cap. 5000 x 90,0 450000


Kw; l 12,19 0,3 3,66 18285


lei x x 5 25000

5. ALTE MATERIALE

lei x x 2 10000


Z.O. 0,13 24,47 3,2 16000


% 2,5 135 3,4 17000


x x x 235,32 1176616


86

BUGETUL ACTIVITĂŢII TINERET MASCUL OVIN LA INGRASAT

5000 capete Tipul exploatatiei: Productia medie: Societati agricole cu personalitate juridica

45 kg/cap/an (Tabel nr. 5.3.2)

VALOARE


lei/kg.gr.vie

€/expl. €/kg.gr.

vieA. VALOAREA PRODUCTIEI 1542500 6855,56 453676,47 2016,34A1. Din care productia principala 1530000 6800,00 450000,00 2000,00B (+) SUBVENTII 50000 222,22 14705,88 65,36C (=) PRODUS BRUT 1592500 7077,78 468382,35 2081,70D (-) CHELTUIELI TOTALE 1219610 5420,49 358708,82 1594,26D1. Din care pentru productia principala 1207110 5364,93 355032,35 1577,92I. CHELTUIELI VARIABILE 1032485 4588,82 303672,05 1349,651. Cheltuieli cu furaje 431400 1917,13 126882,35 563,922. Material biologic 450000 2000,00 132352,94 588,233. Energia electrica 18285 81,27 5377,94 23,904. Medicamente si mat. sanitare 25000 111,11 7352,94 32,685. Alte materiale 10000 44,44 2941,18 13,076. Cota de aprovizionare 24300 108,00 7147,06 31,767. Cheltuieli cu forta de munca temporara 6000 26,67 1764,71 7,858. Asigurari 67500 300,00 19852,93 88,25II. CHELTUIELI FIXE 187125 831,67 55036,77 244,61- Cheltuieli cu forta de munca permanenta 10000 44,44 2941,18 13,07- Cheltuieli generale 18694 83,08 5498,23 24,44- Dobanzi la credite 17000 75,56 5000,00 22,22- Amortisment 141431 628,59 41597,36 184,88E. (=) VENIT IMPOZABIL 322890 1435,07 94967,65 422,08(-) Impozite si taxe 51662 229,61 15194,70 67,53F. (=) VENIT NET+subventii 321228 1427,68 94478,83 419,91G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 26,7 26,7 26,7 26,7H. RATA VENIT NET+subventii (%) 26,6 26,6 26,6 26,6CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA

1207110,00

x 355032,35 x


1530000,00

x 450000,00 x

COST DE PRODUCTIE x 5364,9 x 1577,9PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 6800,0 x 2000,0


87


Profil: Tineret mascul ovin la îngraşat Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. Juridică (Tabel nr. 5.3.3.) Nc. INDICATORI lei € = 3,4

lei 1 Valoarea producţiei principale si secundare 1542500 453676,472 Subvenţii 50000 14705,883 Produs brut (1+2) 1592500 468382,354 Cheltuieli totale, d.c.: 1219610 358708,824.1dc. - cheltuieli variabile 1032485 303672,054.1.1 - variabile specifice 998185 2935844.2 - cheltuieli fixe 187125 55036,85 Impozite si taxe 51662 15194,76 Profit 3-(4+5) 321228 94478,87 Rata profitului (%) 26,6 26,68 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 560015 164710,3

9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 145,6 UDE IX IX

10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 302045 88836,811 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 1510225 444184


13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 32122,8 9447,914 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 80307 23619,715 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 1042794,2 30670416 Credite pentru productie ** 225000 66176,517 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 7,68 x

*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 994610 lei. **Creditele de productie acopera 18,4 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 81,6% fonduri proprii şi 18,4% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 26,6% şi asigură în medie un profit de 64,2 lei/cap. Fondul de dezvoltare crează posibilitatea investirii în echipamente şi utilaje necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor precum şi pentru lucrările agricole din baza furajeră. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 145,6 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare, (şi după clasă) de clasa a IX-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică mare, cu condiţia realizării randamentelor programate.

88

5.4 Profilul “Tineret mascul ovin la îngrăşat”

Bugetul exploataţiilor zootehnice “Tineret mascul ovin la îngrăşat” Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008

(Tabel nr. 5.4)

Dimensiunea modulului

şi producţia medie


ani



principală


pentru producţia

principală

Venit net +

subvenţii

Rata venit net +

subvenţii

%

mii lei 240,5 (238)

35 223,0 (220,5)

47,8 2007

lei/to gr. vie

6871,4 (6800)

1000 6370,8 (6299,4)

1364,6

21,4

mii lei 282,8 (280)

40 254,8 (252,0)

62,4

1000 capete

35 kg/cap/an


2008

lei/to gr. vie

8080 (8000)

1143 7280 (7200)

1783

24,5

mii lei 1542,5 (1530,0)

50 1219,6 (1207,1)

321,2 2007

lei/to gr. vie

6855,6 (6800)

222,2 5420,5 (5364,9)

1427,7

26,3

mii lei 1818 (1800)

200 1548 (1530)

426,7

5000 capete

45kg/ cap/an

Asociaţii familiale 2008

lei/to gr. vie

8080 (8000)

888,9 6880 (6800)

1896,9

27,6

89

2008

62,4

282,8

40

254,8




21,4

24,5

2007 2008

Profilul “Tineret mascul ovin la îngrăşat” Modul 1000 capete


Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale

Modul 1000 cap 2007 2008 Valoarea productiei - lei 240,5 282,8 Subventii - lei 35 40 Cheltiueli totale - lei 233 254,8 Venit net + subventii - lei 47,8 62,4 2007 2008 Rata venit + subventii - % 21,4 24,5

2007

233

35

47,8

240,5



90

2008

200

1818

426,7

1548




27,6

26,3

2007 2008

Profilul “Tineret mascul ovin la îngrăşat” Modul 5000 capete


Tipul exploatatiei: Societăţi Agricole cu pers. juridică

Modul 5000 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 1542,5 1818 Subventii - lei 50 200 Cheltiueli totale - lei 1219,6 1548 Venit net + subventii - lei 321,2 426,7 2007 2008


2007

50

1219,6

321,2

1542,5



91

5.5 SISTEME DE MECANIZARE PE MODULE DE EXPLOATAŢII

5.5.1 Adăpostul şi fluxul tehnologic pentru dimensiunea de 1000

capete

Cazarea animalelor se poate face atât în adăposturi închise cât şi în adăposturi deschise (de tip şopron), întreţinerea tineretului putându-se realiza astfel la sol (pe aşternut permanent), în cazul celor de tip închis şi pe grătare în cazul celor de tip deschis. În cazul prezentului proiect s-a optat pentru adăposturile de tip şopron (tronsoane). Norma de cazare în cazul ambelor tipuri de adăposturi (închise sau deschise), este de 0,5 m2, fiind necesară astfel pentru întregul efectiv de 1000 de capete o suprafaţă totală de cazare de 500 m2 .

Calculul suprafeţei totale de cazare necesare fermei

Specificare

Efectiv (capete) Norme (m2/cap) Suprafaţă (m2)

Tineret ovin 1000 0,5 500 Având în vedere că norma de cazare este de 0,5 m2/cap, iar suprafaţa unei boxe de cazare specifică îngrăşării tineretului ovin în adăposturi de tip şopron (tronson) este de 24 m2 (6,0 m x 4,0 m), rezultă că într-o astfel de boxă intră 48 de capete, ceea ce conduce la un necesar de cca 21 de boxe pentru întregul efectiv de 1000 de capete (1000 cap : 48 cap/boxă), la care se mai adaugă una pentru eventualele lotizări, izolare a animalelor bonave etc, deci în total 22 de boxe. Vor fi deci necesare două adăposturi de tip şopron (tronsoane), care sunt compartimentate cu panouri din plasă de sârmă cu ramă metalică în boxe cu suprafaţa de 24 m2 şi care va cuprinde fiecare câte 11 boxe. Lungimea unui tronson va fi de 44,0 m (lăţimea unei boxe este de 4,0 m x 11 boxe pe un tronson), iar lungimea de 6,0 m conform adancimii unei boxe. Tronsoanele vor fi de tip linear, aşezate unul în faţa celuilalt, cu o alee betonată de deservire între ele de cca 3,0 m lăţime. Înălţimea acestora în faţă este de 3,0 m, iar în spate de cca 2,5 m. Acoperişul este format din plăci de azbociment, fiind fixat pe stâlpi metalici în fundaţie de beton. Pardoseala este formată din panouri-grătar demontabile, confecţionate fie din şipci de lemn (de 34-48 mm lăţime şi 24 mm grosime şi cu intervale libere de 20-25 mm), oţel lat (de 15-20 mm lăţime şi 3-5 mm grosime, cu intervale libere de 15 mm), sau din plăci de tablă expandată. Este instalată la o înălţime de 0,6-0,8 m înălţime faţă de sol, spaţiul creat permiţând formarea curenţilor de aer şi colectarea crotinelor şi a urinei.

92

Evacuarea bălegarului se efectuează cu ajutorul buldozerului, după ce în prealabil panourile din plasă de sârmă dintre compartimente şi podeaua grătar au fost demontate. Curăţirea se execută la sfârşitul îngrăşării, după valorificarea seriei de animale îngrăşate. Elemente de microclimat În adăpost este necesară respectarea unor factori de microclimat. Limitele de variaţie a valorii elementelor de microclimat sunt prezentate în tabelul în tabelul de mai jos:

Elemente

U.M. Valori

Temperatura °C 14 -18 Umiditate relativă % 65 - 70

Viteza curenţilor m/s 0,1 – 0,2

Concentraţia în CO2 % 0,02 - 0,03

Concentraţia în H2 S

% 0,010 - 0,015

Intensitatea luminii lucşi 30 - 50

Realizarea condiţiilor de microclimat se face prin ventilaţie naturală şi măsuri specifice de zooigienă.

Evacuarea dejecţiilor

Întreţinerea tineretului ovin supus îngrăşării se poate face la sol pe aşternut permanent (în cazul adăposturilor închise), sau pe grătare (în cazul tronsoanelor), aşa după cum s-a arătat anterior. Cantitatea de gunoi care se obţine în urma procesului de îngrăşare este de cca 180 kg/cap de animal, astfel încât după fiecare serie de îngrăşare se obţine o cantitate de gunoi de 180 tone (180 kg/cap x 1000 capete). Evacuarea se va face la sfârşitul perioadei de îngrăşare prin curăţire mecanică (cu ajutorul buldozerului şi graifărelor), sau manuală în funcţie de posibilităţile fermei, după care are loc încărcarea şi depozitarea acestuia la platforma de gunoi. Aceasta va fi proiectata astfel incat sa permita depozitarea dejectiilor pentru o perioada de minim 4 luni, in vederea fermentarii si va avea din proiectare 2 compartimente, ce vor fi umplute succesiv si un bazin septic (hidroizolat), pentru acumularea apelor pluviale.

93

După fiecare perioadă de îngrăşare se va face obligatoriu curăţirea şi dezinfecţia suprafeţelor interioare şi exterioare ale adăpostului prin curăţire, spălare şi văruire (în cazul adăposturilor închise), sau numai curăţire şi spălare a elementelor structurale, respectiv iesle şi jgheab de furajare, adăpători, pardoseală, plasă de sârmă etc (în cazul tronsoanelor). În final se va efectua dezinfectia, dezinsecţia şi deratizarea tuturor spaţiilor din incinta fermei.

Caracteristici tehnologice

Sistem de întreţinere în boxe colective pe grătare Furajare mecanic Adăpare adăpători tip jgheab cu nivel constant sau automate Evacuare dejecţii mecanic Ventilaţie naturală Iluminat natural, artificial Hrănitori jgheaburi pentru fiecare boxă de 4 m.l. Aleea de furajare pietruită sau betonată cu lăţimea de 3,0 m Caracteristici tehnice Tronsoane cu ingrăşare pe gratare Număr de tronsoane 2 Dimensiunile tronsonului 4400 cm x 600 cm Dimensiunile boxelor 600 cm x 400 cm Număr total de boxe 2 x 11 Înălţimea grătarelor faţă de sol 60-80 cm - achiziţionarea terenului şi a suprafeţelor necesare pentru producerea lor, sau arendarea acestora; cazul ideal este de a dispune de aceste suprafeţe de teren: -achiziţionarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor necesare în fermă; de menţionat că pentru lucrările de arat şi semănat utilajele pot fi chiar închiriate de la alte unităţi sau lucrările respective pot fi prestate de către agenţi ce au acest obiect de activitate.

94

Utilaje/instalatii

UM Capacitate Numar Cost (lei)

Tractor U650 buc - 1 60000 Plug buc - 1 4500 Grapa discuri buc - 1 8100 Semanatoare buc - 1 8500 Echipament cosit buc - 1 6500 Grebla buc - 1 5100 Presa balotat buc - 1 6500 Remorca transport buc 5 tone 1 14500 Ifron (3 functii) buc - 1 16500 Moara furaje buc 1-1,5 t/h 1 17000 Cantar bascula buc - 1 5000 Adăpători buc 44 2250

5.5.2 Adăpostul şi fluxul tehnologic pentru dimensiunea de 5000 capete Norma de cazare în cazul ambelor tipuri de adăposturi (închise sau deschise), este de 0,5 m2, fiind necesară astfel pentru întregul efectiv de 5000 de capete o suprafaţă totală de cazare de 2500 m2 .

Calculul suprafeţei totale de cazare necesare fermei

Specificare Efectiv (capete) Norme (m2/cap) Suprafaţă (m2)

Tineret ovin 5000 0,5 2500 Având în vedere că norma de cazare este de 0,5 m2/cap, iar suprafaţa unei boxe de cazare specifică îngrăşării tineretului ovin în adăposturi de tip şopron (tronson) este de 24 m2 (6,0 m x 4,0 m), rezultă că într-o astfel de boxă intră 48 de capete, ceea ce conduce la un necesar de cca 104 de boxe pentru întregul efectiv de 5000 de capete (5000 cap : 48 cap/boxă), la care se mai adaugă 4 pentru eventualele lotizări, izolare a animalelor bonave etc, deci în total 108 boxe. Pentru calcularea necesarului zilnic de apă se va ţine cont de norma specifică acestei categorii de vârstă care include şi celelalte nevoi gospodăreşti, de necesarul pentru incendii şi de coeficientul de siguranţă (k = 1,4).

95

Calculul necesarului de apă

Categoria Nr. capete Norme (l/cap/zi) Nr. zile Necesar (l)

Tineret ovin la îngrăşat 5000 5 125 3.125.000

Aşadar avem nevoie de 3.125.000 litri de apă, care împărţit la numărul de zile necesar îngrăşării, va conduce la un necesar zilnic de 25000 litri, respectiv 25 m3. Această cantitate se înmulţeşte cu coeficientul de siguranţă (k = 1,4) rezultând un necesar de 35 m3, la care se mai adaugă şi cantitatea de apă în caz de incendii, care este estimată la un debit de 3 litri/secundă timp de o oră ( 60 min. x 60 sec./min. x 3= 10,8 m3), necesarul zilnic de apă în microfermă fiind în final de cca 45,8 m3. Caracteristici tehnologice Sistem de întreţinere în boxe colective pe grătare Furajare manual, mecanic Adăpare adăpători tip jgheab cu nivel constant Evacuare dejecţii mecanic Ventilaţie naturală Iluminat natural, artificial Hrănitori jgheaburi pentru fiecare boxă de 4 m.l. Aleea de furajare pietruită sau betonată cu lăţimea de 3,0 m Caracteristici tehnice Tronsoane cu ingrăşare pe gratare Număr de tronsoane 6 Dimensiunile tronsonului 7200 cm x 600 cm Dimensiunile boxelor 600 cm x 400 cm Număr total de boxe 6 x 18 Înălţimea grătarelor faţă de sol 80 cm Caracteristicile instalaţiilor şi utilajelor folosite în fermele de îngrăşare a tineretului ovin

96

Tipuri de mori

Moara cu ciocane MCU-1,2 - capacitate 2-3 t/h masa verde sau 1-1,2 t/h fibroase şi grosiere - puterea motorului electric 15 kw - lungimea de tocare 10-30 mm Moara cu ciocane MCF-5 - capacitate 1 - 1,5 t/h fibroase - puterea motorului electric 30 kw - lungimea de tocare 10-30 mm Moara cu ciocane MCB-2 - puterea motorului electric 7,5 kw - sita pentru boabe Ø = 3 - 4,5 mm - sita pentru ciocălai Ø = 10 -16 mm - sita pentru fân, paie Ø = 60 mm Maşini distribuitoare MA-3 - acţionate de la priza de putere a tractorului - capacitatea 3 metri cubi Adăpatoare cu nivel constant - capacitate bazin central 75 1itri - capacitatea unui jgheab 35 1itri - lungimea jgheabului = 1 metru liniar Maşina de tuns MTO-1 - putere motor electric 150 W - productivitate 60-70 capete/ zi Masa de sortat cojoace de lână - lungime = 1,80 m - lăţime = 1,40 m - mărimea ochiurilor plasei de sârmă = 25 x 25 mm -achiziţionarea terenului şi a suprafeţelor necesare pentru producerea lor, sau arendarea acestora; cazul ideal este de a dispune de aceste suprafeţe de teren: - achiziţionarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor necesare în fermă (conform tabelului de mai jos); de menţionat că pentru lucrările de arat şi semănat utilajele pot fi chiar închiriate de la alte unităţi sau lucrările respective pot fi prestate de către agenţi ce au acest obiect de activitate.

Utilaje/instalatii UM Capacitate Numar Cost (lei)

Tractor U650 buc - 2 120000 Plug buc - 2 9000 Grapa discuri buc - 1 8100 Semanatoare buc - 1 8500 Echipament cosit buc - 1 6500 Grebla buc - 1 5100 Presa balotat buc - 1 6500 Remorca transport buc 5 tone 2 29000 Ifron (3 functii) buc - 1 16500 Moara furaje buc 1-1,5 t/h 1 17000 Cantar bascula buc - 1 5000 Adăpători buc 132 13464

97


“PORCI LA ÎNGRĂŞAT”








6.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Porci la îngrăşat” - „simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr. 6.5)





98


Profilul: “Porci la îngraşat”

200 locuri/ 460cap 1000 locuri/ 2800cap Modul de: 5000 locuri/16000cap

Gospodarii individuale

Asociatii familiale Tipul exploatatiei:

Societati agricole cu pers. juridica

99




1.Pregăteşte spaţiile de cazare

In reuşita acţiunii de creştere şi îngrăşare a porcilor, pe lângă rasă şi hrană, un rol important îl joacă şi adăpostul în care aceştia trăiesc.

Adăposturile moderne pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor trebuie să fie compartimentate în aşa fel încât prin aceasta să se realizeze un flux continuu de producţie care să cuprindă segmentele tehnologice de reproducţie,fătare, creştere şi îngrăşare.

In proiectarea adăposturilor este necesar a se ţine cont de cerinţele biologice ale speciei.

Adăposturile construite trebuie să asigure indicii corespunzători de microclimat şi să aibă dotările necesare prin care să se asigure locul de odihnă, furajare şi adăpare a animalelor, pe de o parte, iar pe de altă parte să dispună de mijloace tehnice pentru asigurarea apei administrarea furajelor şi evacuarea dejecţiilor.

De mare importanţă, în crearea unui microclimat corespunzător, este asigurarea ventilaţiei care poate fi naturală sau prin procedee mecanice

In interiorul adăpostului, indiferent dacă acesta este închis sau deschis, este necesar ca boxele să fie prevăzute cu două zone: zona de odihnă şi furajare a porcilor, pe care se pune aşternut de paie; zona de defecare se aşează pe grătar şi pernă de apă pentru evacuarea dejecţiilor

In cazul deschise, adică prevăzute cu padoc, furajarea şi adăparea porcilor vara se face în exterior, spaţiul fiind prevăzut cu jgheburi de furajare şi adăpători automate.Adăposturile închise sunt prevăzute cu alei de serviciu şi boxe în care sunt montate jgheaburi sau hrănitoare pentru furaje şi adăpători automate. Pardoselile pot fi construite din beton sau cărămidă.

2.Popularea spaţiilor de cazare

După 10-12 zile de la înţărcare, se formează loturi prin alegerea purceilor şi trecerea lor în grupe, în funcţie de greutatea corporală.

Mărimea unui lot de purcei diferă după sistemul de exploatare, de tip gospodăresc şi de tip industrial

In sistemul de tip gospodăresc de 40-50 purcei, revine pe purcel câte 0,30-0,40 m2 din suprafaţa boxei iar în sistem de tip industrial în cazul creşterii purceilor în baterii, până la 30-35 capete într-un lot, revine fiecăruia 0,15 m2 suprafaţă de baterie în faza I de creştere a purceilor, şi de 0,30 m2 de suprafaţă în faza a II a de creştere.

3. Hrănirea şi îngrăşarea

Sistemul de hrănire şi îngrăşare preconizat, se alege în funcţie de scopul urmărit şi anume:

100

- îngrăşarea pentru producţia de carne care este o îngrăşare timpurie sau intesivă; îngrăşarea mixtă pentru carne şi grăsime; îngrăşarea pentru grăsime sau târzie, care se practică în special pentru porcinele reformate;

Ingrăşarea timpurie sau intensivă Este sistemul cel mai convenabil din punct de vedere economic,

deoarece porcii la vârsta de 7-8 luni pot atinge greutatea de 100-110 kg/cap, cu eficienţă sporită în folosirea hranei. Prin îngrăşarea timpurie se obţine o carne gustoasă cu mai puţină grăsime.

Practicarea îngrăşării timpurii se face, de obicei, începând cu vârsta de trei luni. Hrana de bază trebuie să fie concentratele(uruieli de cereale) completate cu nutreţuri proteice (făină de carne, şroturi de floarea soarelui sau soia, lapte degresat, zer etc) vitamine şi săruri minerale sau nutreţuri combinate. Nutreţurile suculente sau masa verde pot constitui doar un supliment de hrană, acestea fiind considerate numai ca stimulatoare ale digestie.

Atât în perioada de creştere cât şi în prima fază de îngrăşare orzul trebuie să deţină ponderea în amestecul de concentrate. Ingrăşarea se efectueză în două faze, din care distingem pregătirea grăsunilor pentru prima fază de îngrăşare, adică la greutatea de 30 kg până la 60-70 kg, iar consumul specific nu depăşeşte ccr 3 UN/spor.

Urmează apoi perioada de îngrăşare propriu-zisă, care se realizează de la greutatea de 60-70 kg până la 110 kg, iar sporul obţinut se face pe baza depunerii de carne în carcasă şi mai puţin de grăsime.Durata acestei perioade trebuie să fie cuprinsă între 60-75 zile.

Din punct de vedere economic, cea mai potrivită îngrăşare a porcilor este cea timpurie, adică cea intensivă, ce se efectuează până la greutatea de 110 kg şi care au un randament la tăiere cuprins între 75-80%.

Ingrăşarea mixtă Ingrăşarea mixtă se recomandă numai pentru consumul gospodăresc,

deoarece satisface necesităţile tradiţionale. La îngrăşarea mixtă se folosesc grăsuni indiferent de rasă. Sporul de

creştere la porcii de peste 110 kg greutate vie se face în mod deosebit pe seama depunerilor de grăsime. Pentru obţinerea unui kg de carne cu grăsime, porcul trebuie să consume o cantitate mai mare de nutreţuri faţă de cât este necesar pentru depunerea unui kg de carne la o vârstă timpurie. La îngrăşarea mixtă este necesar folosirea ca hrană în perioada de pregătire a îngrăşării de lucernă masă verde, rădăcinoase, bostănoase, precum şi alte furaje suculente.

In perioada de pregătire se recomandă ca în timpul iernii raţiile să fie costituite din 50% cereale, 45% cartofi şi 5% faină de lucernă, sau 75% amestec de cereale, 20%sfeclă sau bostănoase şi 5% făină de leguminoase. In timpul verii indiferent de zonă raţia va constituită din 75-80% amestec de concentrate şi 20-25% din nutreţ verde administrat în adăpost sau păşune. Această metodă nu se recomandă să fie folosită în ferme de tip intensiv, motivat de prelungirea perioadei de îngrăşare, creşterea consumului de furaje pe kg –spor, randamentul scăzut al cărnii.

101

Profil: Porci la îngrăşat

6.2 M O D U L

(Tabel nr. 6.2)


exploatatiei locuri/capete g/zi

Gospodării

individuale 200/460 500

102

MODUL: 200/460 locuri/cap.

DEVIZ TEHNOLOGIC* – PORCI LA ÎNGRĂŞAT (Tabel nr. 6.2.1)

Tipul exploataţiei: Producţia medie:

Gospodării individuale 500 g/zi Nr. serii/an: 2,3 zile/serie: 150



U.M.Cantitate

a Preţ/U.

M. lei/cap.

lei/expl.

1. FURAJE Porumb boabe Şrot soia Şrot fl. soarelui Zoofort Total furaje

kg kg kg kg x

197 36 28 16 x

0,620 1,0 0,70 3,54

x

122,14 36,0 19,6 56,72 234,46

56184 16560 9016 26093 107853


cap. 460 x 87,5 40250


kw 5,2 0,3 1,56 717,6


lei x x 2,0 920

5. ALTE MATERIALE

lei x x 1,8 828


Z.O. 0,369 25,53 9,41 4330


% 15 131,24 19,69 9056


x x x 394,22 181341,6


103

BUGETUL ACTIVITĂŢII PORCI LA INGRASAT

200 locuri/460 cap

(Capacitatea anuala de productie: 46 t) Tipul exploatatiei: Productia medie 500 g/zi Gospodarii individuale Nr. serii pe an 2.3 Zile pe serie 150

(Tabel nr. 6.2.2)

VALOARE NDICATORI

mii lei*/exp lei/kg.gr. vie €/expl. €/kg. gr. vie

A. VALOAREA PRODUCTIEI 211600 4600 62235,3 1352,9 A1. Din care productia principala 211600 4600 62235,3 1352,9 B (+) SUBVENTII 46000 1000 13529,4 294,1 C (=) PRODUS BRUT 257600 5600,0 75764,7 1647,1 D (-) CHELTUIELI TOTALE 195312,6 4245,92 57444,88 1248,8 D1. Din care pentru productia principala 195312,6 4245,92 57444,88 1248,8 I. CHELTUIELI VARIABILE 176248,6 3831,49 51837,82 1126,91 1. Cheltuieli cu furaje 107853 2344,63 31721,5 689,6 2. Material biologic 40250 875,0 11838,2 257,3 3. Energia electrica 717,6 15,6 211,1 4,6 4. Medicamente si mat. sanitare 920 20,0 270,6 6,0 5. Alte materiale 828 18,0 243,5 5,3 6. Cota de aprovizionare 10960 238,26 3223,5 70,01 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari 14720 320,0 4329,42 94,1 II. CHELTUIELI FIXE 19064 414,43 5607,06 121,89 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta 4330 94,12 1273,5 27,7 - Cheltuieli generale 3011 65,43 885,59 19,25 - Dobanzi la credite 9056 196,9 2663,56 57,9 - Amortisment 2667 57,98 784,41 17,04 E. (=) VENIT IMPOZABIL 16287,4 354,08 4790,42 104,1 (-) Impozite si taxe x x x x F. (=) VENIT NET+subventii 62287,4 1354,07 18319,82 398,2 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 8,3 8,3 8,3 8,3 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 31,9 31,9 31,9 31,9 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA

195312,6 x 57444,88 x


211600 x 62235,3 x


x 4600,0 x 1352,9


104


Profil: PORCI LA INGRASAT Tipul exploatatiei: Gospodării individuale (Tabel nr. 6.2.3) Nc. INDICATORI lei € = 3,4

lei 1 Valoarea producţiei principale si secundare 211600 62235,32 Subvenţii 46000 13529,43 Produs brut (1+2) 257600 75764,74 Cheltuieli totale, d.c.: 195312,6 57444,94.1dc. - cheltuieli variabile 176248,6 51837,824.1.1 - variabile specifice 164460,6 48370,84.2 - cheltuieli fixe 19064 5607,15 Impozite si taxe x x6 Profit 3-(4+5) 62287,4 18319,827 Rata profitului (%) 31,9 31,98 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 81351,4 23926,9



12 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) 9343,1 2748

13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 6228,7 183214 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 15571,9 458015 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 144280,7 42435,516 Credite pentru productie ** 60375 17757,317 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 1,5 x*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 134937,6 lei. **Creditele de productie acopera 30,9 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 69,1% fonduri proprii şi 30,9% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 31,9% şi asigură în medie un profit de 135,4 lei/cap, 1354,1 lei/to sau de 314,4 lei/loc. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în modernizarea procesului tehnologic prin achiziţionarea unui sistem integrat de utilaje şi echipamente necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 22,8 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie, (şi după clasă) de clasa a VII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată, cu condiţia realizării randamentelor programate.

105


6.3 M O D U L

(Tabel nr. 6.3)



Asociaţii

familiale 1000/2800 600

106


DEVIZ TEHNOLOGIC* – PORCI LA ÎNGRĂŞAT

(Tabel nr. 6.3.1)

Tipul exploataţiei: Producţia medie: Asociaţii familiale 600 g/zi Nr. serii/an: 2,8 zile/serie: 123





kg kg kg kg x

192 35 27

16,3 x

0,62 1,0 0,70 3,54

x

119,04 35,0 18,9 57,76 230,7

333312 98000 52920 161723 645955


cap. 2800 x 87,5 245000


kw 5 0,3 1,5 4200


lei x x 2,2 6160

5. ALTE MATERIALE

lei x x 1,8 5040


Z.O. 0,075 25,88 1,94 5435


% 15 131,25 19,69 55125


x x x 382,09 1069848


107

BUGETUL ACTIVITĂŢII PORCI LA INGRASAT

1000 locuri/2400 cap

(Capacitatea anuala de productie: 280 t) (Tabel nr. 6.3.2)

Tipul exploatatiei: Productia medie 600 g/zi Asociatii familiale Nr. serii pe an 2.8

Zile pe serie 123


lei*/expllei/kg.g

vie€/expl. €/kg. gr.

vieA. VALOAREA PRODUCTIEI 1288000 4600 378823,5 1352,9 A1. Din care productia principala 1288000 4600 378823,5 1352,9 B (+) SUBVENTII 280000 1000 82352,9 294,1 C (=) PRODUS BRUT 1568000 5600 461176,5 1647,1 D (-) CHELTUIELI TOTALE 1153691 4120,32 339320,9 1211,86 D1. Din care pentru productia principala 1153691 4120,32 339320,9 1211,86

I. CHELTUIELI VARIABILE 1061671 3791,68 312256,23 1115,25

1. Cheltuieli cu furaje 645955 2306,98 189986,8 678,52 2. Material biologic 245000 875,0 72058,8 257,4 3. Energia electrica 4200 15,0 1235,3 4,4 4. Medicamente si mat. sanitare 6160 22,0 1811,8 6,5 5. Alte materiale 5040 18,0 1482,4 5,3 6. Cota de aprovizionare 65716 234,7 19328,23 69,03 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari 89600 320,0 26352,9 94,1 II. CHELTUIELI FIXE 92020 328,64 27064,67 96,61 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta 5435 19,41 1598,5 5,7 - Cheltuieli generale 18127 64,74 5331,47 19,04 - Dobanzi la credite 55125 196,87 16213,3 57,87 - Amortisment 13333 47,62 3921,47 14,0 E. (=) VENIT IMPOZABIL 134309 479,68 39502,6 141,04 (-) Impozite si taxe x x x x F. (=) VENIT NET+subventii 414309 1479,68 121855,5 435,14 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 11,6 11,6 11,6 11,6 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 35,9 35,9 35,9 35,9 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA

1153691 x 339320,9 x


1288000 x 378823,5 x

COST DE PRODUCTIE x 4120,32 x 1211,86 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 4600,00 x 1352,9 * Preţurile sunt la nivelul anului 2007

108


Profil: PORCI LA INGRASAT Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale ( Tabel nr. 6.3.3) Nc. INDICATORI lei € = 3,4

lei 1 Valoarea producţiei principale si secundare 1288000 378823,52 Subvenţii 280000 82352,93 Produs brut (1+2) 1568000 461176,54 Cheltuieli totale, d.c.: 1153691 339320,94.1dc. - cheltuieli variabile 1061671 312256,234.1.1 - variabile specifice 990905 291442,64.2 - cheltuieli fixe 92020 27064,675 Impozite si taxe x x6 Profit 3-(4+5) 414309 121855,57 Rata profitului (%) 35,9 35,98 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 506329 148920,3

9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 141,4 UDE IX IX



13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 41430,9 12185,614 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 103577,3 30463,915 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 848337,3 24951116 Credite pentru productie ** 367500 108088,217 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 1,7 x*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 786191 lei. **Creditele de productie acopera 31,8 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 68,2% fonduri proprii şi 31,8% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 35,9% şi asigură în medie un profit de 148,0 lei/cap, 1479,7 lei/to sau de 414,3 lei/loc. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în modernizarea procesului tehnologic prin achiziţionarea unui sistem integrat de utilaje şi echipamente necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă, evacuarea dejecţiilor precum şi cumpărarea unui tractor de 65 C.P. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 141,4 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare, (şi după clasă) de clasa a IX-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică mare, cu condiţia realizării randamentelor programate.

109


6.4 M O D U L

(Tabel nr. 6.4)



Societăţi

agricole cu

pers. juridică

5000/16000 700

110


DEVIZ TEHNOLOGIC* – PORCI LA ÎNGRĂŞAT

(Tabel nr. 6.4.1) Tipul exploataţiei: Producţia medie: Societăţi agricole cu pers. juridică 700 g/zi Nr. serii/an: 3,2 zile/serie: 107





kg kg kg kg x

181 33 26

15,4 x

0,62 1,0 0,70 3,54

x

112,22 33,0 18,2 54,63 218,05

1795520 528000 291200 874133 3488853


cap. 16000 x 87,5 1400000


kw 4,9 0,3 1,47 23520


lei x x 2,5 40000

5. ALTE MATERIALE

lei x x 1,8 28800


Z.O. 0,014 28,24 0,39 6326


% 15 131,25 19,69 315000


x x x 367,57 5881166


111

BUGETUL ACTIVITĂŢII PORCI LA INGRASAT 5000 locuri/16000 cap

(Capacitatea anuala de productie: 1600 t) Tipul exploatatiei: Productia medie: 700 g/zi

Societati agricole cu personalitate juridica

Nr. serii pe an 3.2

Zile pe serie 107 (Tabel nr. 6.4.2)

VALOARE

INDICATORI mii lei*/ex

lei/kg.gr vie


A. VALOAREA PRODUCTIEI 7360000 4600 2164706 1352,9 A1. Din care productia principala 7360000 4600 2164706 1352,9 B (+) SUBVENTII 1600000 1000 470588,2 294,1 C (=) PRODUS BRUT 8960000 5600 2635294,2 1647,1 D (-) CHELTUIELI TOTALE 6336555 3960,35 1863692,6 1164,81 D1. Din care pentru productia principala 6336555 3960,35 1863692,6 1164,81 I. CHELTUIELI VARIABILE 5848938 3655,59 1720275,8 1075,17 1. Cheltuieli cu furaje 3488853 2180,53 1026133,2 641,33 2. Material biologic 1400000 875,01 411764,7 257,3 3. Energia electrica 23520 14,7 6917,6 4,3 4. Medicamente si mat. sanitare 40000 25,0 11764,7 7,4 5. Alte materiale 28800 18,0 8470,6 5,3 6. Cota de aprovizionare 355765 222,35 104636,76 65,44 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari 512000 320,0 150588,3 94,1 II. CHELTUIELI FIXE 487617 304,76 143416,8 89,64 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta 6326 4,0 1860,6 1,2 - Cheltuieli generale 99624 62,26 29301,2 18,34 - Dobanzi la credite 315000 196,83 92647,1 57,9 - Amortisment 66667 41,67 19607,9 12,2 E. (=) VENIT IMPOZABIL 1023445 639,65 301013,4 188,09 (-) Impozite si taxe 163751,2 102,34 48162,1 30,09

F. (=) VENIT NET+subventii 2459693,

8 1537,31 723439,5 452,1

G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 16,1 16,1 16,1 16,1 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 38,8 38,8 38,8 38,8 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA

6336555 x 1863692,6 x


7360000 x 2164706 x


x 4600,00 x 1352,9


112


Profil: PORCI LA INGRASAT Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu pers. Juridică (Tabel nr. 6.4.3)

Nc. INDICATORI lei € = 3,4 lei

1 Valoarea producţiei principale si secundare 7360000 21647062 Subvenţii 1600000 470588,23 Produs brut (1+2) 8960000 2635294,24 Cheltuieli totale, d.c.: 6336555 1863692,64.1dc. - cheltuieli variabile 5848938 1720275,84.1.1 - variabile specifice 5464373 1607168,54.2 - cheltuieli fixe 487617 143416,85 Impozite si taxe 163751,2 48162,16 Profit 3-(4+5) 2459693,8 723439,57 Rata profitului (%) 38,8 38,88 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 3111062 915018,2

9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 857 UDE X X

10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 1296514 38132811 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 6482570 1906638


13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 245969,4 7234414 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 614923,4 18086015 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 4605509,1 1354561,516 Credite pentru productie ** 2100000 61764717 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 1,8 x*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 4236555 lei. **Creditele de productie acopera 33,1 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 66,9% fonduri proprii şi 33,1% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 38,8% şi asigură în medie un profit de 153,7 lei/cap, 1537,3 lei/to sau de 491,9 lei/loc. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în modernizarea procesului tehnologic prin achiziţionarea unui sistem integrat de utilaje şi echipamente necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă, evacuarea dejecţiilor precum şi un tractor de 65 C.P. cu setul aferent. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 857 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare, (şi după clasă) de clasa a X-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată, cu condiţia realizării parametrilor proiectaţi.

113

6.5 Profilul “Porci la îngrăşat” Bugetul exploataţiilor zootehnice “Porci la îngrăşat”

Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr. 6.5)

Dimensiunea modulului şi

producţia medie


ani



principală


pentru producţia

principală

Venit net +

subvenţii

Rata venit net +

subvenţii

%

mii lei 211,6 (211,6)

46,0 195,3 (195,3)

62,3 2007

lei/to gr. vie

4600 (4600)

1000 4245,9 (4245,9)

1354,1

31,9

mii lei 276,0 (276,0)

55,2 248,4 (248,4)

82,8

460 capete

500 g/zi

nr. serii/an 2,3 zile/ serii 150


2008

lei/to gr. vie

6000 (6000)

1200 5400 (5400)

1800

33,3

mii lei 1288,0 (1288,0)

280 1153,7 (1153,7)

414,3 2007

lei/to gr. vie

4600 (4600)

1000 4120,3 (4120,3)

1479,7

35,9

mii lei 1680,0 (1680,0)

336 1470,0 (1470,0)

546

2800 capete

600 g/zi

nr. serii/an 2,8 zile/ serii 123


2008

lei/to gr. vie

6000 (6000)

1200 5250 (5250)

1950

37,1

mii lei 7360,0 (7360,0)

1600 6336,5 (6336,5)

2459,7 2007

lei/to gr. vie

4600 (4600)

1000 3960,3 (3960,3)

1537,3

38,8

mii lei 9600 (9600)

1920 8080,0 (8080,0)

3196,8

16000 capete

700 g/zi nr. serii/an 2,8

zile/ serii 123



2008

lei/to gr. vie

6000 (6000)

1200 5050,0 (5050,0)

1998

39,6

114

2008

248,455,2

276

82,8




33,3

31,9

2007 2008

Profilul “Porci la îngrăşat” Modul 460 capete


Tipul exploatatiei: Gospodării individuale

Modul 460 cap 2007 2008 Valoarea productiei - lei 211,6 276 Subventii - lei 46 55,2 Cheltiueli totale - lei 195,3 248,4 Venit net + subventii - lei 62,3 82,8 2007 2008 Rata venit + subventii - % 31,9 33,3

2007

62,3

195,3

46

211,6



115

2008

546

1470336

1680




37,1

35,9

2007 2008




Modul 2800 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 1288 1680 Subventii - lei 280 336 Cheltiueli totale - lei 1153,7 1470 Venit net + subventii - lei 414,3 546 2007 2008


2007

414,3

1153,7

280

1288



116

2008

3196,8

8080

1920

9600




39,6

38,8

2007 2008



Tipul exploatatiei: Societăţi comerciale cu pers. juridică

Modul 16000 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 7360 9600 Subventii - lei 1600 1920 Cheltiueli totale - lei 6336,5 8080 Venit net + subventii - lei 2459,7 3196,8 2007 2008


2007

2459,7

6336,5

1600

7360



117


Creşterea porcinelor se poate face într-o mare varietate de sisteme determinate de o serie de factori economici şi tehnici astfel încât în ţara noastra se disting: a) sistemul de creştere gospodăresc cu exploatare extensivă bazată pe folosirea în producţie a tuturor resurselor furajere locale şi creşterea pentru nevoile familiei; b) sistemul de creştere intensiv în ferme de diferite dimensiuni şi cu dotare diferită. Pe plan mondial, în ţările cu un sector de creştere a porcinelor dezvoltat se practică sistemul de ferme cu circuit închis sau ferme specializate cum ar fi: - ferme producatoare de purcei înţărcaţi; - ferme de creşterea tineretului; - ferme de îngraşare-finisare. Alegerea unuia sau altuia dintre sisteme este influenţată de puterea economică a proprietarului, de posibilitatea de valorificare a producţiei de carne şi subproduse, de gradul de dezvoltare al zonei respectiv a agriculturii prin utilizarea de tehnologii moderne de exploatare. Activitatea de creştere şi îngraşare a porcinelor se desfasoară în 4 sectoare care sunt: monta şi gestaţie, maternitate, creşterea tineretului şi sectorul de îngraşare. a) Sectorul monta şi gestaţie, care include pregătirea pentru monta, scroafele gestante, vierii şi tineretul de reproducţie; b) sectorul maternitate, în care are loc fătarea, creşterea purceilor sugari până la înţarcarea lor la vârsta de 21 – 35 zile; c) Sectorul de creşterea tineretului include purceii înţarcaţi de la 21 – 35 zile la 72 sau 80 zile, adica până la greutatea de 25 – 30 kg; d) Sectorul de îngraşare, cu cele doua faze, adică faza I, de la 25 – 30 kg la 55 kg si faza a II-a, de la 56 la 110 – 120 kg, deosebite numai prin densitatea mai redusă şi alimentaţie.

Tehnologia de exploatare în îngrăşatorie Îngrăşătoria este ultima verigă a fluxului tehnologic. Tineretul porcin la atingerea vârstei de 85-90 zile şi a greutăţii de 25-30 kg este transferat din creşă în boxele de îngrăşare, pregătite pentru aceasta. Se asigură o suprafaţă de 0,8-1,0 mp/cap în boxe, suprafaţă ce permite întreţinerea în boxă până la o greutate de 105-110 kg. Boxele prin dotarea tehnică pe care o au, creează condiţii optime pentru o bună îngraşare.

118

Padocurile cu care poate fi dotat adăpostul, cate un padoc pentru fiecare boxă, cu aceeaşi suprafaţă, asigură atât condiţii de odihnă pentru porcii la îngraşat cât şi posibilitatea administrării de furaje suculente sau masă verde. Principiul ce trebuie respectat în îngrăşătorie este acela al păstrării unei linişti corespunzatoare, deoarece porcii la îngrăsat trebuie să stea 82-86% din timp în poziţia culcat, pentru asimilarea maximă a furajului administrat şi a folosirii lui pentru sporul în greutate şi nu pentru consumul de energie necesar efortului de mişcare. Pentru aceasta în hala de îngrăşare circulaţia este oprită, în afară de orele dimineţii când se face curăţenie şi când funcţionează instalaţia mecanizată de administrare a furajelor. Adăparea porcilor la îngrăşat, ca de altfel în toată ferma, se va face cu adăpători automate (suzete). Asigurarea apei în permanenţă în boxa de îngrăşare este o condiţie obligatorie mai ales când animalele sunt furajate cu furaj uscat.

Parametrii de microclimat recomandati sunt urmatorii: Porcine Porcine 30-60 kg 60-110 kg Temperatura 20-18ºC 19-17ºC Umiditatea relativa 55-70% 60-75%

Tipuri de adăposturi pretabile pentru modulele analizate

Pentru îngrăşarea porcinelor tipurile de adăposturi care pot fi folosite sunt: cele existente în unităţile de tip intensiv din ţară pentru modelul 2 şi 3 iar pentru gospodăriile individuale (modul 1) se pot face amenajări din adăposturile existente cu respectarea condiţiilor de spaţiu specific sau din amenajarea adăpostului care au fost destinate altor specii (taurine).

Tehnologiile de mecanizare Tehnologiile de mecanizare şi sistemele de utilaje ce sunt cuprinse în această lucrare au fost concepute pentru diferite module de ferme pe baza datelor stabilite de comun acord cu institutele de profil: Romsuintest Periş, Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti. Totodată elaborarea cerinţelor cu privire la ET, pe diferite operaţii, cum ar fi spaţiul de cazare, frontul de hrănire şi adăpare, etc. au fost stabilite de specialiştii atraşi în proiect şi a normelor europene emise de CE. Stabilirea modulelor analizate de 200; 1000 şi 5000 capete porcine la îngrăşat, s-a făcut cu specialişti de la institutele sus amintite şi ASAS – secţia zootehnie.

119

Pentru fiecare modul, alegerea utilajelor necesare s-a făcut în corelare cu cerinţele de furajare pe sortimente, în cantităţile cerute de tehnologia de creştere; s-a ţinut seama de necesarul de apă zilnic, precum şi de cantităţile de dejecţii rezultate. Necesarul zilnic de furaje şi apă comunicat de Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti, precum şi cantităţile de dejecţii colectate zilnic, sunt prezentate în tabelul.



(kg/cap)


(l/cap)


rezultată zilnic

Kg/cap

1. Porcine la îngrăşat Furaje combinate 3

14 6

Datele prezentate în acest tabel au constituit criteriul principal de alegere a utilajelor necesare modulului analizat. S-a căutat ca pentru fiecare modul să fie stabilită o minimă sistemă de echipamente tehnice, în aşa fel ca tehnologia de creştere să se desfăşoare în condiţii normale, iar cheltuielile necesare investiţiilor să fie minime.

120


fermele zootehnice de Porcine la îngrăşat

Marimea modulului: 200 capete (un adăpost) Necesar furaje combinate: 600 kg/zi Necesar apă: 2800 l/zi Dejecţii rezultate: 1200 kg/zi


crt

Tehnologia şi lucrările de

executat

Tipul utilajului

Uzina-firma

Nr.bucăţi

0 1 2 3

I. PREGATIREA HRANEI MĂCINAT ŞI AMESTECAT CONCENTRATE

Agregat de măcinat şi amestecat APF SC Tehnometal SA Timişoara

1

II. DEPOZITAREA HRANEI

Buncăr 10 m3 SC AZOMA SA Arad

1

III. DISTRIBUIREA HRANEI

Transportor SPIRO-75 SC AZOMA SA Arad Hrănitor cilindric pentru concentrate uscate SC AZOMA SA Arad

1

50


Pompă submersibilă ET-32 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de mică capacitate SC Tehnomet. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC MARIUS SA Cluj

1 1

20

V. EVACUAREA DEJECTIILOR

Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ SC Azoma SA Arad Turboaerator ptr. aerarea fr. lichide Tip AT-7,5 SC Adiss SA Baia Mare Pompă cu melc ptr.dejecţii SC Azoma SA Arad Remorcă cisternă ptr. transportat dejecţii tip RCU-1,8 SC Mecanica MARIUS SA Cluj

1 1 1 1

VI. MICROCLIMAT Aerotermă el.mobilă pentru încălzire SC IAIC SA Alexandria

1


Pompă centrifugă tip CERNA SC Aversa SA Buc.

1

VIII UTILAJE DIVERSE Balanţă semiautomată MB-0-01/20 SC Balanţa SA Sibiu Maşina mobilă ptr. dezinfecţie Protector 300

1 1

121

6.6.2 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Porcine la îngrăşat

Marimea modulului: 1000 capete (două adăposturi) Necesar furaje combinate: 3000 kg/zi Necesar apă: 14000 l/zi Dejecţii: 6000 kg/zi


crt

Tehnologia şi lucrările de

executat

Tipul utilajului

Uzina-firma

Nr.bucăţi

0 1 2 3



1



1

II. DEPOZITAREA HRANEI Buncăr ptr.depozitare conc. SC AZOMA SA Arad

2



2 2

100


Electropompă submersibilă ET-10 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de capacitate medie SC Tehnomet. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC Mecanica MARIUS SACluj

1 1

100 V. EVACUAREA

DEJECTIILOR Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ SC AZOMA SA Arad Turboaerator ptr. aerarea fr. lichide Tip AT-7,5 SC ADISS SA Baia Mare Pompă cu melc pentru dejecţii SC AZOMA SA Arad Remorcă cisternă tip RCU-4 SC Mecanica MARIUS SA Cluj Remorcă pentru transp.dejecţii solide RTD-4 SC AZOMA Arad

2 2 1 1 1


2 8


Pompă centrifugă tip CERNA SC AVERSA SA Bucucureşti Maşina mobilă ptr.dezinfecţie Protector 300

1 1


1


1

122


fermele zootehnice de Porcine la îngrăşat

Marimea modulului: 5000 capete (10 adăposturi) Necesar furaje combinate: 15.000 kg/zi Necesar apă: 70.000 l/zi Dejecţii: 30.000 kg/zi

(Tabel nr. 6.6.3) Nr. crt

Tehnologia şi lucrările de executat

Tipul utilajului Uzina-firma

Nr. bucăţi

0 1 2 3 I. PREGATIREA HRANEI


Agregat de măcinat şi amestecat SC Azoma SA Arad

1

II. DEPOZITAREA HRANEI

Buncăr ptr.depozitare conc. SC AZOMA SA Arad

10


Transportor SPIRO-75 SC Azoma SA Arad Transportor distribuitor de furaje în jgheab deschis tip TDF SC Azoma SA Arad Hrănitor cilindric ptr.concentrat. uscate SC Azoma SA Arad

10

10

500


Electropompă submersibilă ET-10 SC Aversa SA Buc. Instalaţie cu hidrofor de capac.medie SC Tehnomet. SA Buc. Bazin de stocarea apei (local) Adăpătoare tip suzetă SC Marius SA Cluj

1 1 1

500

V. EVACUAREA DEJECTIILOR

Instalaţie cu lopată mec. pe cablu şi lanţ SC Azoma SA Arad Turboaerator ptr. aerarea fr. Lichide Tip AT-7,5 SC Adiss SA Baia Mare Pompă cu tocător ptr.transp.dejecţii SC Azoma SA Arad Pompa cu melc Remorcă cisternă tip RCU-4 SC Mecanica SA Marius Cluj Remorcă ptr. transp.dejecţii solide RTD-4 SC Azoma Arad

10 5 2 2 2 2


10

40


Pompă centrifugă tip CERNA SC Aversa SA Buc. Maşina mobilă ptr.dezinsecţie Protector 300

2 2

VIII

UTILAJE DIVERSE

Balanţă semiautomată MB-0-01/20 SC Balanţa SA Sibiu

2


2

123


“GĂINI OUĂTOARE”


7.2.1 Deviz tehnologic 1000 capete (Tabel nr. 7.2.1) 7.2.2 Bugetul activităţii (Tabel nr. 72.2) 7.2.3 Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 1000






7.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Găini ouătoare” - „simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr. 7.5)





124


Profilul:

“Gaini ouătoare”


Asociatii familiale Tipul exploatatiei: Societati agricole cu pers.

juridica

1000 capete 3000 capete Modul de:

10000 capete

125




1.Pregătirea în vederea populării 2. Ventilarea

Pregătirea halelor în vederea populării este operaţiunea care în mare parte determină obţinerea de performanţe în creşterea şi exploatarea păsărilor ouătoare. In acest scop hala şi echipamentele de hală sunt bine spălate şi dezinfectate. Această operaţiune este urmată de introducerea aşternutului, care se împrăştie uniform în hală, excepţie făcând suprafaţa acoperită cu paturi, care reprezintă aproximativ 40% din suprafaţa halei. Aşternutul, alcătuit în principal din talaj, rumeguş, coji de floarea soarelui, puzderie de in şi cânepă sau paie, trebuie să fie aşezat intr-un strat gros de aproximativ 30 cm. Se prevede cel puţin 250 cm de zonă de aşternut pe pasăre. Popularea halei se face cu puicuţe de 18 săptămâni, această operaţiune este deosebit de importantă şi trebuie făcută fără stress. Puicuţele la populare nu trebuie să prezinte defecte exterioare şi să fie dezvoltate corespunzător standardului hibridului sau rasei căreia îi aparţine. Păsările mai puţin dezvoltate trebuiesc puse într-un compartiment separat în cadrul halei, altfel ele sunt stânjenite la hrană şi apă şi pe parcurs se vor îmbolnăvi şi vor ieşi din efectiv. La populare păsările trebuie să găsească hrana în hrănitori şi apă în adăpători. De la populare halele pe lângă pe lângă mâncare şi apă trebuie să asigure o ventilaţie bună. In acest scop se folosesc ventilatoare acţionate mecanic, care asigură cel puţin 5 m3 de aer /Kcorp greutate vie pasăre pe timpul verii şi 1m3 în timpul iernii.

Densitatea este de 7 găini pe m2, este bine ca lotul să fie cât mai uniform sub aspectul dezvoltării corporale.

3. Furajarea şi adăparea

Pentru hrănire, este necesar să se asigure 10cm front de furajare la hrănitoarele liniare (lungimea de hrănitor pe o singură latură a acestuia). Dacă hala este prevăzută cu hrănitori circulare se vor asigura 4cm/pasăre. Normele de consum şi structura raţiei sunt prezentate beneficiarului de către producător, odată cu livrarea

126

materialului biologic. Pe timp de iarnă găinile de tip ¨ROSO SL¨, la o temperatură minimă de +12oC, pentru menţinerea curbei de ouat şi a greutăţii corporale trebuie să consume 310 – 330kcal/EM /cap/zi. Dacă se poate realiza o temperatură mai ridicată, pot fi suficiente 300 – 310 kcal EM/cap, dar în nici un caz sub 300 kcal. Realizarea consumului zilnic de 310kcal presupune un consum zilnic de 115gr nutreţ combinat, având 2700 kcal EM/kg. Instalaţiile de adăpare vor asigura 2,5 cm/pasăre în cazul adăpătorilor liniare şi 1cm/pasăre în condiţiile folosirii adăpătorilor circulare. Când sunt folosite adăpători pipete sau cupe, va exista cel puţin o cupă sau o pipetă la 10 găini. Consumul de apă este dublul consumului de furaj. Consumul mediu zilnic este de 250ml/cap.

Adăpătorile circulare sau liniare este bine să fie amplasate pe paturi, pentru a nu umezi aşternutul. S-a stabilit că adăpătorile şi hrănitoarele trebuie astfel distribuite în hală, încât o pasăre, indiferent de locul unde s-ar afla să nu aibă o distantă mai mare de 2m de cea mai apropiată adăpătoare sau hrănitoare.

4. Amplasarea cuibarelor

Cuibarele pentru ouat trebuie să fie suficiente şi uniform distribuite în hală. Se va asigura 1 cuib pentru fiecare 7 găini. Amplasarea cuibarelor se face în locuri mai întunecoase, în general de-a lungul alei de acces în hală, pentru ca îngrijitorul să nu pătrundă de fiecare dată în boxa păsărilor pentru recoltarea ouălor. In cazul în care cuibarele nu sunt suficiente, sau sunt prost plasate, găinile se obişnuiesc să ouă pe jos , în locuri ferite, mai întunecoase. În acest fel se elimină parte din ouă, cele murdare şi sparte sau fisurate.

5. Iluminarea şi sistemul de încălzire

Sistemul de iluminare al halelor va fi prevăzut cu iluminat artificial, indiferent dacă adăpostul are sau nu ferestre pentru iluminatul natural. Becurile folosite vor fi de mică intensitate luminoasă, necesarul este de 3waţi/m2 . Se recomanda lămpi cu lumină fluorescentă, care sunt economice din punct de vedere al consumului de energie electrică. Sursele de lumină se vor amplasa în hală echidistant, din 3 în 3m, pentru a asigura un iluminat uniform al adăpostului. Halele pentru creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare nu sunt prevăzute cu sistem de încălzire. In general căldura biologică şi căldura rezultată în urma fermentaţiei aşternutului permanent din hală este suficientă pentru desfăşurarea în condiţii optime a proceselor fiziologice. Acestea sunt suficiente în cazul în care adăpostul este bine izolat termic, încât vara sa fie protejat de

127

arşiţa soarelui, iar iarna de valorile de temperatură scăzută. Se cunoaşte că o temperatură de peste 30oC şi o umiditate de peste 90% este letală pentru păsări. Ele suferă foarte mult la temperaturi ridicate, datorită particularităţilor fiziologice, ele au un metabolism mai ridicat decât mamiferele. Zona de confort termic pentru păsări în care ele îşi pot regla cu relativă uşurinţă temperatura corporală este cuprinsă intre +4 si +25oC şi se numeşte zona temperaturii fizice sau zona neutralităţii termice. Zona optimă în care procesele fiziologice se desfăşoară normal, fără ca organismul să resimtă un stress termic, este între 16 – 20oC, iar după alţi cercetători intre 14 – 22oC. Temperatura sub această limită optimă duce la un consum de furaj în plus, pentru a menţine regimul termic al organismului.

128

Profil: Gaini ouătoare

7.2 M O D U L

(Tabel nr. 7.2)


exploatatiei capete buc/cap/an

Gospodării

individuale 1000 250

129

MODUL: 1000 cap.

DEVIZ TEHNOLOGIC* – GĂINI

OUĂTOARE (Tabel nr. 7.2.1)

Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Producţia medie: 250 ouă/cap/an




1. FURAJE Porumb boabe Orz boabe Şrot soia Concentrat P.V.M. Total furaje

kg kg kg kg x

20,805 5,475 12,41 1,825

x

0,45 0,40 1,0 4,0 x

9,36 2,19 12,41 7,3

31,26

9360 2190 12410 7300 31260


cap. 1100 x 12,0 13200


kw 14,6 0,3 4,38 4380


lei x x 2 2000

5. ALTE MATERIALE

lei x x 1,9 1900

6. ASIGURĂRI % 6 15 0,9 900 7. FORŢA DE MUNCĂ

Z.O. 0,1 23,53 2,36 2362


% x x x x


x x x 66,22 66222


130

BUGETUL ACTIVITĂŢII GAINI OUATOARE 1000 capete

Tipul exploatatiei: (Tabel nr. 7.2.2)

Gospodarii individuale Productia medie 250 oua/cap./an

VALOARE INDICATORI mii lei*

/expl. lei/ou €/expl. €/ou

A. VALOAREA PRODUCTIEI 75600 30,24 22235,30 8,89A1. Din care productia principala 75000 30,00 22058,90 8,82B (+) SUBVENTII 3100 1,24 911,80 0,36C (=) PRODUS BRUT 78700 31,48 23147,10 9,25

D (-) CHELTUIELI TOTALE 70793 28,31 20821,50 8,33D1. Din care pentru productia principala 70193 28,10 20645,00 8,26I. CHELTUIELI VARIABILE 57156 22,86 16810,60 6,721. Cheltuieli cu furaje 31260 12,50 9194,10 3,682. Material biologic 13200 5,28 3882,40 1,553. Energia electrica 4380 1,75 1288,30 0,524. Medicamente si mat. sanitare 2000 0,80 588,20 0,235. Alte materiale 1900 0,76 558,80 0,226. Cota de aprovizionare 3516 1,41 1034,10 0,417. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x8. Asigurari 900 0,36 264,70 0,11II. CHELTUIELI FIXE 13637 5,45 4010,88 1,61- Cheltuieli cu forta de munca permanenta 2362 0,95 694,70 0,28- Cheltuieli generale 1055 0,42 310,30 0,12- Dobanzi la credite x x x x- Amortisment 10220 4,09 3005,88 1,21E. (=) VENIT IMPOZABIL 4807 1,93 1413,80 0,56(-) Impozite si taxe x x x xF. (=) VENIT NET+subventii 7907 3,17 2325,60 0,92G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 6,8 6,8 6,8 6,8H. RATA VENIT NET+subventii (%) 11,3 11,3 11,3 11,3 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA 70193 x 20645,0 xVALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE 75000 x 22058,9 xCOST DE PRODUCTIE x 28,10 x 8,26PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 30,00 x 8,8


131

FIŞĂ REZUMATIVĂ

a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 1000 capete Profil: GAINI OUTOARE – Tipul exploataţiei: Gospodării individuale

(Tabel nr. 7.2.3) Nr. crt.

INDICATORI lei € = 3,4 lei

1 Valoarea producţiei principale si secundare 75600 22235,3 2 Subvenţii 3100 911,8 3 Produs brut (1+2) 78700 23147,1 4 Cheltuieli totale, d.c.: 70793 20821,5 4.1dc. - cheltuieli variabile 57156 16810,6 4.1.1 - variabile specifice 51740 15217,6 4.2 - cheltuieli fixe 13637 4010,9 5 Impozite si taxe x x 6 Profit 3-(4+5) 7907 2325,6 7 Rata profitului (%) 11,3 11,3 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 21544 6336,5 9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 6,6 UDE IV IV 10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 14173,5 4168,7 11 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 70867,5 20843,4 12 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) 1186 348,8 13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 790,7 232,6 14 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 1976,8 581,4 15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 71979 21170,3 16 Credite pentru productie ** x x 17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 0,8 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 70793 lei. **Creditele de productie acopera x% din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în întregime din fonduri proprii.

Modulul evidentiaza o rata a profitului de 11,3% şi asigură în medie un profit anual de 7,9 lei/cap, 3,16 lei/100 ouă sau 0,03 lei/ou. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi modernizarea adăposturilor. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 6,6 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică, (şi după clasă) de clasa a IV-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică scăzută, datorită dimensiunii reduse a exploataţiei, constituind de fapt o activitate economică complementară.

132


7.3 M O D U L

(Tabel nr. 7.3)



Asociaţii

familiale 3000 260

133

MODUL: 3000 cap.

DEVIZ TEHNOLOGIC* – GĂINI

OUĂTOARE (Tabel nr. 7.3.1)

Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Producţia medie: 260 ouă/cap/an





kg kg kg kg x

21,9 5,475 13,87 1,825

x

0,45 0,40 1,0 4,0 x

9,86 2,19 13,87 7,3

33,22

29565 6570 41610 21900 99660


cap. 3300 x 12,1 39930


kw 16,42 0,3 4,93 14782


lei x x 2 6000

5. ALTE MATERIALE

lei x x 1,9 5700


Z.O. 0,035 24,4 0,86 2594


% x x x x


x x x 65,15 195456


134


GAINI OUATOARE 3000 capete

Tipul exploatatiei: (Tabel nr. 7.3.2)

Asociatii familiale Productia medie 260 oua/cap./an

VALOARE INDICATORI mii lei*


A. VALOAREA PRODUCTIEI 235872 30,24 69374,1 8,89A1. Din care productia principala 234000 30,00 68823,5 8,82B (+) SUBVENTII 9750 1,25 2867,6 0,37C (=) PRODUS BRUT 245622 31,49 72241,7 9,26

D (-) CHELTUIELI TOTALE 209913 26,91 61739,1 7,91D1. Din care pentru productia principala 208041 26,67 61188,5 7,84I. CHELTUIELI VARIABILE 179908 23,06 52914,1 6,781. Cheltuieli cu furaje 99660 12,77 29311,8 3,762. Material biologic 39930 5,12 11744,1 1,503. Energia electrica 14782 1,90 4347,6 0,564. Medicamente si mat. sanitare 6000 0,77 1764,7 0,235. Alte materiale 5700 0,73 1676,5 0,216. Cota de aprovizionare 11136 1,43 3275,3 0,427. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x8. Asigurari 2700 0,34 794,1 0,10II. CHELTUIELI FIXE 30005 3,85 8825,0 1,13- Cheltuieli cu forta de munca permanenta 2594 0,33 762,9 0,10- Cheltuieli generale 3321 0,43 976,8 0,13- Dobanzi la credite x x x x- Amortisment 24090 3,09 7085,3 0,90E. (=) VENIT IMPOZABIL 25959 3,33 7635,0 0,98(-) Impozite si taxe x x x xF. (=) VENIT NET+subventii 35709 4,58 10502,6 1,35G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 12,5 12,5 12,5 12,5H. RATA VENIT NET+subventii (%) 17,2 17,2 17,2 17,2 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA

208041 x 61188,5 x

VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE 234000 x 68823,5 xCOST DE PRODUCTIE x 26,67 x 7,84PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 30,00 x 8,82


135


Profil: GAINI OUTOARE – Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale (Tabel nr. 7.3.3)

Nc. INDICATORI lei

€ = 3,4 lei

1 Valoarea producţiei principale si secundare 235872 69374,12 Subvenţii 9750 2867,63 Produs brut (1+2) 245622 72241,74 Cheltuieli totale, d.c.: 209913 61739,14.1dc. - cheltuieli variabile 179908 52914,14.1.1 - variabile specifice 163072 47962,34.2 - cheltuieli fixe 30005 88255 Impozite si taxe x x6 Profit 3-(4+5) 35709 10502,67 Rata profitului (%) 17,2 17,28 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 65714 19327,6




13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 3570,9 1050,314 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 8927,3 2625,715 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 215269,3 63314,516 Credite pentru productie ** x x17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 0,9 x*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 209913 lei. **Creditele de productie acopera x% din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în întregime din fonduri proprii.

Modulul evidentiaza o rata a profitului de 17,2% şi asigură în medie un profit anual de 11,9 lei/cap, 4,58 lei/100 ouă sau 0,04 lei/ou. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi instalaţii pentru îmbunătăţirea microclimatului din adăposturi. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 20,2 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie, (şi după clasă) de clasa a VII-a. Modulul proiectat are viabilitate economică, cu condiţia realizării parametrilor programaţi.

136


7.4 M O D U L

(Tabel nr. 7.4)



Societăţi

agricole cu

pers. juridică

10000 270

137

MODUL: 10000 cap.

DEVIZ TEHNOLOGIC* – GĂINI OUĂTOARE

(Tabel nr. 7.4.1) Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. juridică Producţia medie: 270 ouă/cap/an





kg kg kg kg x

22,63 7,3

13,87 2,19

x

0,45 0,40 1,0 4,0 x

10,18 2,92 13,87 8,76 35,73

101835 29200 138700 87600 357300


cap. 11000 x 12,12 133320


kw 16,79 0,3 5,037 50370


lei x x 2 20000

5. ALTE MATERIALE

lei x x 1,9 19000


Z.O. 0,01 25,88 0,286 2857


% x x x x


x x x 66,85 668497


138


GAINI OUATOARE 10000 capete (Tabel nr. 7.4.2)

Tipul exploatatiei: Societati agricole cu personalitate juridica Productia medie 270 oua/cap./an

VALOARE

INDICATORI mii lei*


A. VALOAREA PRODUCTIEI 816480 30,24 240141,2 8,89 A1. Din care productia principala 810000 30,00 238235,3 8,82 B (+) SUBVENTII 34000 1,26 10000,0 0,37 C (=) PRODUS BRUT 850480 31,50 250141,2 9,26

D (-) CHELTUIELI TOTALE 699912 25,92 205856,5 7,62 D1. Din care pentru productia principala 693432 25,68 203950,6 7,55 I. CHELTUIELI VARIABILE 608805 22,55 179060,3 6,63 1. Cheltuieli cu furaje 357300 13,23 105088,2 3,90 2. Material biologic 133320 4,94 39211,8 1,45 3. Energia electrica 50370 1,87 14814,7 0,55 4. Medicamente si mat. sanitare 20000 0,75 5882,4 0,20 5. Alte materiale 19000 0,70 5588,2 0,21 6. Cota de aprovizionare 19815 0,73 5827,9 0,22 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari 9000 0,33 2647,1 0,10 II. CHELTUIELI FIXE 91107 3,37 26796,2 0,99 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta 2857 0,10 840,3 0,03 - Cheltuieli generale 11600 0,43 3411,8 0,12 - Dobanzi la credite x x x x - Amortisment 76650 2,84 22544,1 0,84 E. (=) VENIT IMPOZABIL 116568 4,32 34284,7 1,27 (-) Impozite si taxe 18651 0,69 5485,6 0,20 F. (=) VENIT NET+subventii 131917 4,89 38799,1 1,44 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 16,8 16,8 16,8 16,8 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 19,0 19,0 19,0 19,0 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA 693432 x 203950,6 x VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE 810000 x 238235,3 x COST DE PRODUCTIE x 25,68 x 7,55 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 30,00 x 8,82 * Preţurile sunt la nivelul anului 2007

139

FIŞĂ REZUMATIVĂ

a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 10000 capete Profil: GAINI OUTOARE – Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. Juridică

Tabel nr. 7.4.3) Nr. crt.

INDICATORI lei € = 3,4 lei

1 Valoarea producţiei principale si secundare 816480 240141,22 Subvenţii 34000 100003 Produs brut (1+2) 850480 250141,24 Cheltuieli totale, d.c.: 699912 205856,54.1dc. - cheltuieli variabile 608805 179060,34.1.1 - variabile specifice 569990 167644,14.2 - cheltuieli fixe 91107 26796,25 Impozite si taxe 18651 5485,66 Profit 3-(4+5) 131917 38799,17 Rata profitului (%) 19,0 19,08 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 241675 71080,9

9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 68,7 UDE VIII VIII

10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 142608,5 41943,711 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 713042,5 209718,412 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) 19787,6 5819,913 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 13191,7 388014 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 32979,2 9699,815 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 719699,6 211676,316 Credite pentru productie ** x x17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 1,0 x*Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 699912 lei. **Creditele de productie acopera x% din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în întregime din fonduri proprii.

Modulul evidentiaza o rata a profitului de 19% şi asigură în medie un profit anual de 13,2 lei/cap, 4,9 lei/100 ouă sau 0,05 lei/ou. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi instalaţii pentru îmbunătăţirea microclimatului din adăposturi. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 68,7 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare, (şi după clasă) de clasa a VIII-a. Modulul proiectat are viabilitate economică, cu condiţia realizării parametrilor programaţi.

140

7.5 PROFILUL “GĂINI OUĂTOARE” Bugetul exploataţiilor zootehnice “GĂINI OUĂTOARE” Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008

(Tabel nr. 7.5)

Dimensiunea

modulului şi producţia

medie


ani

U.M Valoarea producţiei

din care pentru

producţia principală

Subvenţii Cheltuieli totale din

care pentru

producţia principală

Venit net +

subvenţii

Rata venit net +

subvenţii

%

mii lei 75,6 (75,0)

3,1 70,8 (70,2)

7,9 2007

lei/100 ouă

30,24 (30,09

1,24 28,31 (28,1)

3,17

11,2

mii lei 100,8 (100,0)

4,34 93,8 (93,0)

11,34

1000 capete

250 ouă/cap/an


2008

lei/100 ouă

40,32 (40,0)

1,74 37,52 (37,2)

4,54

12,1

mii lei 235,9 (234,0)

9,7 209,9 (208,0)

35,7 2007

lei/100 ouă

30,24 (30,0)

1,24 26,91 (26,67)

4,57

17,0

mii lei 314,5 (312,0)

13,65 277,1 (274,6)

51,05

3000 capete

260 ouă cap/an


2008

lei/100 ouă

40,32 (40,0)

1,75 35,52 (35,2)

6,55

18,4

mii lei 816,6 (810,0)

34,0 699,9 (693,4)

131,9 2007

lei/100 ouă

30,24 (30,0)

1,26 25,92 (25,68)

4,89

18,8 10000 capete

270 ouă/cap/an

Societăţi agricole cu personalitate

juridică 2008 mii lei 1088,64 (1080,0)

47,6 913,14 (904,5)

195,02 21,4

141

2008

93,8

4,43

100,8

11,34




12,1

11,2

2007 2008

Profilul “Găini ouătoare” Modul 1000 capete



Modul 1000 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 75,6 100,8 Subventii - lei 3,1 4,43 Cheltiueli totale - lei 70,8 93,8 Venit net + subventii - lei 7,9 11,34 2007 2008


2007

70,8

3,1

75,6

7,9



142

2008

277,1

13,65

314,5

51,05




18,4

17

2007 2008




Modul 3000 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 235,9 314,5 Subventii - lei 9,7 13,65 Cheltiueli totale - lei 209,9 277,1 Venit net + subventii - lei 35,7 51,05 2007 2008

Rata venit + subventii - % 17 18,4

2007

209,9

35,7

9,7

235,9



143


21,4

18,8

2007 2008



Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică

Modul 10000 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 816,6 1088,64 Subventii - lei 34 47,6 Cheltiueli totale - lei 699,9 913,14 Venit net + subventii - lei 131,9 195,02 2007 2008


2007

699,9

131,9

34

816,6



2008

913,14

47,6

1088,64

195,02



144


Necesarul de echipamente şi spaţii în cazul unor module de hale cu capacităţi diferite de găini ouătoare

Capacitatea halelor

Specificaţie 1000 capete 3000 capete 10000 capete

Greutatea medie a păsărilor 1.6 kg - - -

Suprafaţa utilă (m2 ) 150 450 1.500

Adăpători liniare (cm) 2.500 7.500 25.000 Necesar front

adăpare Adăpători circulare (cm) 1.000 3.000 10.000

Hrănitori liniare (cm) 10.000 30.000 100.000 Necesar front

furajare Hrănitori circulare (cm) 4.000 12.000 40.000

Vara m3 / Kcorp /oră 8.000 24.000 80.000 Ventilaţie

Iarna m3 / Kcorp /oră 1.500 4.800 16.000

Cuibare (nr.) 142 426 1.420

Lumina (waţi) 3.000 9.000 30.000

Consum de furaje /zi (kg) 115 345 1.150

Consum total de furaje / an (kg) 42.000 126.000 420.000

Consum de apa / zi ( l ) 230 690 2.300

Consum total de apa / an ( l ) 83.950 251.850 839.500

Producţia totala obţinută / an 300.000 900.000 3.000.000

Pentru stabilirea sistemului de echipamente tehnice necesar pe fiecare modul prezentat (1000, 3000 şi 10000 capete) este necesar să se precizeze mărimea adăpostului sau a adăposturilor unde se doreşte înfiinţarea exploataţiei, ţinându-se cont de suprafaţa necesară de cazare.

Pentru o găină ouătoare suprafaţa utilă este de 0,15m2, necesarul zilnic de furaje concentrate este de 0,115 kg, necesarul de apă este de 0,3 l, iar cantitatea de dejecţii rezultată este de 0,15 Kg.

Prezentăm în continuare tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice propus pentru cele trei module analizate.

145

7.6.1 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea

lucrarilor din fermele zootehnice de Găini ouătoare

Marimea modulului: 1000 capete (suprafaţă utilă 150 m2 ) Necesar furaje combinate: 115 kg/zi Necesar apă: 230 l/zi Dejecţii rezultate: 150 kg/zi

(Tabel nr. 7.6.1)

Nr.

crt


Uzina-firma

Nr.bucăţi

0 1 2 3

I. PREGATIREA HRANEI

Batoză manuală pentru porumb BMP - SC Azoma SA ARAD

1

II. MĂCINAT ŞI AMESTECAT CONCENTRATE

Agregat de preparat furaje APF SC Azoma SA ARAD

1


Scafă metalică 4

IV. ADĂPARE Adăpătoare pentru păsări AP-1 SC MECANICĂ MARIUS SA Cluj Napoca

10

V. MICROCLIMAT Aerotermă electrică mobilă pentru încălzire Ventilator axial VAX -400 SC Ventilatorul SA Bucureşti

1 1

VI UTILAJE DIVERSE

Roabă 0,3 m3 Pompă apă Jgheaburi metalice pentru furaje Cuibare

1 1 20 14

146

7.6.1 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Găini ouătoare

Marimea modulului: 3000 capete (suprafaţă utilă 450 m2 ) Necesar furaje combinate: 345 kg/zi Necesar apă: 690 l/zi ; Dejecţii rezultate: 450 kg/zi


crt


Uzina-firma

Nr.bucăţi

0 1 2 3


Batoză manuală pentru porumb BMP - SC Azoma SA Arad

1


Agregat de preparat furaje APF SC Azoma SA ARAD

1

III. DISTRIBUIREA HRANEI Transportor distribuitor de furaje TDF- SC Azoma SA Arad

2


30


3 3

VI UTILAJE DIVERSE Roabă 0,3 m3 Electropompă submersibilă Cuibare

1 1 42


lucrarilor din fermele zootehnice de Găini ouătoare Marimea modulului: 10000 capete (suprafaţă utilă 1500 m2 ) Necesar furaje combinate: 1150 kg/zi Necesar apă: 2300 l/zi; Dejecţii rezultate: 1500 kg/zi


crt


Uzina-firma

Nr.bucăţi

0 1 2 3


Batoză pentru porumb BMP -1 - SC Azoma SA Arad

1


Instalaţie de măcinat SC Azoma SA ARAD

1

III. DISTRIBUIREA HRANEI Transportor distribuitor de furaje TDF- SC Azoma SA Arad

6


100


6 9

VI UTILAJE DIVERSE Roabă 0,3 m3 Electropompă submersibilă Cuibare

1 1

130

147


“PUI PENTRU CARNE”








8.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice „Pui pentru carne” - „simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 (Tabel nr. 8.5)





148


Profilul:

“Pui pentru

carne”

5000 locuri/ 24000cap

15000 locuri/ 78000cap Modul de: 30000 locuri/168000cap


Asociatii familiale Tipul exploatatiei:

Societati agricole cu pers. juridica

149




1.Pregătirea spaţiile de cazare

Există două tipuri de creştere a puilor de carne: - sistemul extensiv sau tradiţional din gospodăria partuculară unde întreţinerea se face în diferite tipuri de adăposturi, coteţe - sistemul de creştere intensiv – se realizează în adăposturi (hale închise). Halele pot fi construite din cărămidă plăci prefabricate, din lemn, plăci ondulate, numai cu parter sau parter cu etaj. Halele pot fi dotate cu sistem de creştere la sol, pe aşternut permanent cu paturi (gratare) sau în baterii de diferite tipuri. Indiferent de tipul de adăposturi, trebuie să se asigure aplicarea unui flux tehnologic précis, în care să se aplice cu stricteţe principiul populării şi depopulării (totul plin –totul gol) pentru curăţirea dezinfecţia adăposturilor şi întreruperea ciclului biologic al agenţilor patogeni.

2. Creşterea puilor de carne

Se întâlnesc două sisteme de creştere a puilor: - la sol cu aşternut permanent – pui se introduce în ţarcuri cu un strat uniform de aşternut (paie,talaj,coji de orez, floarea soarelui). In fiecare ţarc există o adăpătoare şi o hrănitoare pentru fiecare 100 pui amplasate lângă o eleveză (sursa de caldura).Sporul în greutate şi consumul specific la puii de carne sunt influenţate în principal de calitatea furajelor, asigurarea apei, aşternutului, condiţiile optime de microclimat.

Consumul zilnic de furaje pe cap de pui oscilează de la 15-20 gr. în prima săptămână la 120-150gr. în ultima săptămână. Reţetele utilizate sunt: în primele patru săptămâni reţeta 21-1 şi ultimele trei săptămâni reţeta 21-2. Pentru asigurarea condiţiilor optime de microclimat trebuie să se ţină cont de următorii factori: temperatura, umiditate, ventilaţie, concentraţie amoniac şi iluminat. - în baterii. Cele mai utilizate sisteme de creştere în baterii sunt: - baterie piramidală pe patru niveluri în care: furajarea se realizează prin transportoare cu lanţ dispuse în circuit închis; adăpătoarea prevăzută cu picurătoare şi vas colector; dejecţiile de la cele patru niveluri cad într-un şanţ de coloectare

150

prevăzut cu raclor. - baterie universală pentru pui de carne în care: furajarea se realizează prin jgheaburi alimentate din buncăre mici; adăparea se face prin picurătoare cu înălţime reglabilă; evacuarea dejecţiilor se face cu un dispozitiv de raclat acţionat cu cablu pe podea.

3.Depopularea halelor şi transportul puilor de carne în abator

Puii sunt aşezaţi în cuşti speciale, care se încarcă în remorci tractate şi transportaţi la abator.

Un alt sistem de transport este cel containerizat care constă dintr-un sistem de cuşti fixat pe un mijloc de transport, în care se încarcă şi se descarcă puii.In ambele sisteme manipularea şi transportul trebuie făcute în condiţii de limitare a stresului.

151

Profil: Pui pentru carne

8.2 M O D U L

(Tabel nr. 8.2)



Gospodării

individuale 5000/24000 30

152


DEVIZ TEHNOLOGIC* – PUI PENTRU

CARNE (Tabel nr. 8.2.1)

Tipul exploataţiei: Producţia medie: Gospodării individuale 30 g/zi Nr. serii/an: 4.8 zile/serie: 50




1. FURAJE Furaje combinate Total furaje kg

x 3,753

x 0,756

x 2,837 2,84

68.090 68.090

2. MATERIAL BIOLOGIC cap. 26.400 x 0,7 18.480

3. ENERGIE ELECTRICĂ kw 2,4 0,3 0,72 17.280


lei x x 0,2 4.800

5. ALTE MATERIALE lei x x 0,1 2.400

6. ASIGURĂRI % 6 7,5 0,45 10.800 7. FORTA DE MUNCĂ Z.O. 0,003 23,53 0,067 1.610

8. DOBÂNZI LA CREDITE % x x x x

9. AMORTISMENT zile 240 x 0,12 2.880 TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE

x x x 5,26 126.340


153

BUGETUL ACTIVITATII

PUI PENTRU CARNE 5000 locuri/24 mii cap.

(Capacitatea anuala de productie 36t ) Tipul exploatatiei: Productia medie: 30 g/zi Gospodarii individuale Nr. serii pe an: 4.8 Zile pe serie: 50 (Tabel nr. 8.2.2)

VALOARE INDICATORI mii lei*/

expl. lei/ kg. gr. vie

€/expl. €//kg.gr. vie

A. VALOAREA PRODUCTIEI 141523 3931,2 41624,4 1156,2A1. Din care productia principala 140400 3900,0 41294,1 1147,1B (+) SUBVENTII x x x xC (=) PRODUS BRUT 141523 3931,2 41624,4 1156,2D (-) CHELTUIELI TOTALE 132326 3675,72 38919,4 1081,1D1. Din care pentru productia principala 131203 3644,53 38589,1 1071,9I. CHELTUIELI VARIABILE 125615 3489,31 36945,6 1026,31. Cheltuieli cu furaje 68090 1891,39 20026,5 556,32. Material biologic 18480 513,34 5435,3 151,03. Energia electrica 17280 480,0 5082,3 141,24. Medicamente si mat. sanitare 4800 133,33 1411,8 39,25. Alte materiale 2400 66,67 705,8 19,66. Cota de aprovizionare 3765 104,58 1107,4 30,87. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x8. Asigurari 10800 300,0 3176,5 88,2II. CHELTUIELI FIXE 6711 186,41 1973,8 54,8- Cheltuieli cu forta de munca permanenta 1610 44,72 473,5 13,2- Cheltuieli generale 2221 61,69 653,2 18,1- Dobanzi la credite x x x x- Amortisment 2880 80,0 847,1 23,5E. (=) VENIT IMPOZABIL 9197 255,48 2705,0 75,1(-) Impozite si taxe x x x xF. (=) VENIT NET+subventii 9197 255,48 2705,0 75,1G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 7,0 7,0 7,0 7,0H. RATA VENIT NET+subventii (%) 7,0 7,0 7,0 7,0 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA

131203,0 x 38589,1 x


140400,0 x 41294,1 x

COST DE PRODUCTIE x 3644,53 x 1071,9PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL

x 3900,0 x 1147,1


154

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 5000 locuri/24000 capete

Profil: PUI PENTRU CARNE Tipul exploatatiei: Gospodării individuale (Tabel nr. 8.2.3) Nc. INDICATORI lei € = 3,4

lei 1 Valoarea producţiei principale si secundare 141523 41624,4 2 Subvenţii x x 3 Produs brut (1+2) 141523 41624,4 4 Cheltuieli totale, d.c.: 132326 38919,4 4.1dc. - cheltuieli variabile 125615 36945,6 4.1.1 - variabile specifice 119450 35132,3 4.2 - cheltuieli fixe 6711 1973,8 5 Impozite si taxe x x 6 Profit 3-(4+5) 9197 2705 7 Rata profitului (%) 7,0 7,0 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 15908 4679

9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 5,4UDE III III



13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 919,7 270,5 14 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 2299,2 676,2 15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 133705,6 39325 16 Credite pentru productie ** x x 17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 0,5 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 132.326 lei. **Creditele de productie acopera x % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în întregime din fonduri proprii.

Modulul evidentiaza o rata a profitului de 7% şi asigură în medie un profit anual de 0,38 lei/cap, 255,5 lei/to gr.vie şi 1,84 lei/loc. Fondul de dezvoltare constituit creează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi instalaţii pentru îmbunătăţirea microclimatului din adăposturi. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 5,4 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică, (şi după clasă) de clasa a III-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată cu condiţia realizării parametrilor programaţi.

155


8.3 M O D U L

(Tabel nr. 8.3)



Asociaţii

familiale 15000/780000 35

156



CARNE (Tabel nr. 8.3.1)

Tipul exploataţiei: Producţia medie: Asociaţii familiale 35 g/zi Nr. serii/an: 5.2 zile/serie: 45




1. FURAJE Furaje combinate Total furaje kg

x 3,149

x 0,807

x 2,542 2,54

198.248 198.248


cap. 85.800 x 0,88 68.640


kw 2,57 0,3 0,77 60.232


lei x x 0,2 15.600

5. ALTE MATERIALE

lei x x 0,1 78.000

6. ASIGURĂRI % 6 7,5 0,45 35.100 7. FORTA DE MUNCĂ

Z.O. 0,001 24,4 0,028 2.226


% x x x x


x x x 5,12 399.546


157

BUGETUL ACTIVITATII PUI PENTRU CARNE Tabel nr. 8.2.2

15000 locuri/78 mii cap. (Capacitatea anuala de productie 122,8t,)

Tipul exploatatiei: Productia medie: 35 g/zi Asociatii familiale Nr. serii pe an: 5.2 Zile pe serie: 45

VALOARE INDICATORI mii lei*/

expl. lei/ kg.

gr. vie€/expl.

€//kg.gr. vie

A. VALOAREA PRODUCTIEI 482751 3931,2 141985,6 1156,2A1. Din care productia principala 478920 3900,0 140858,8 1147,1B (+) SUBVENTII x x x xC (=) PRODUS BRUT 482751 3931,2 141985,6 1156,2D (-) CHELTUIELI TOTALE 418562 3408,5 123106,5 1002,5D1. Din care pentru productia principala 414731 3377,29 121979,7 993,3I. CHELTUIELI VARIABILE 396702 3230,5 116677,0 950,11. Cheltuieli cu furaje 198248 1614,4 58308,2 474,82. Material biologic 68640 559,0 20188,2 164,43. Energia electrica 60232 490,5 17715,3 144,34. Medicamente si mat. sanitare 15600 127,0 4588,2 37,45. Alte materiale 7800 63,5 2294,2 18,76. Cota de aprovizionare 11082 90,2 3259,4 26,57. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x8. Asigurari 35100 285,9 10323,5 84,0II. CHELTUIELI FIXE 21860 178,0 6429,5 52,4- Cheltuieli cu forta de munca permanenta 2226 18,1 654,7 5,3- Cheltuieli generale 7934 64,6 2333,6 19,0- Dobanzi la credite x x x x- Amortisment 11700 95,3 3441,2 28,1E. (=) VENIT IMPOZABIL 64189 522,7 18879,1 153,7(-) Impozite si taxe x x x xF. (=) VENIT NET+subventii 64189 522,7 18879,1 153,7G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 15,5 15,5 15,5 15,5H. RATA VENIT NET+subventii (%) 15,5 15,5 15,5 15,5 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA

414731,0 x 121979,7 x


478920,0 x 140858,8 x

COST DE PRODUCTIE x 3377,29 x 993,3PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL

x 3900,0 x 1147,1


158


Profil: PUI PENTRU CARNE Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale Tabel nr. 8.2.3 Nc. INDICATORI lei

€ = 3,4 lei

1 Valoarea producţiei principale si secundare 482751 141985,6 2 Subvenţii x x 3 Produs brut (1+2) 482751 141985,6 4 Cheltuieli totale, d.c.: 418562 123106,5 4.1dc. - cheltuieli variabile 396702 116677 4.1.1 - variabile specifice 377820 111123,5 4.2 - cheltuieli fixe 21860 6429,5 5 Impozite si taxe x x 6 Profit 3-(4+5) 64189 18879,1 7 Rata profitului (%) 15,5 15,5 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 86049 25308,5




13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 6418,9 1887,9 14 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 16047,3 4719,8 15 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 428190,3 125938,3 16 Credite pentru productie ** x x 17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 0,73 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 418.562 lei. **Creditele de productie acopera x % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în întregime din fonduri proprii.

Modulul evidentiaza o rata a profitului de 15,5% şi asigură în medie un profit anual de 0,82 lei/cap, 522,7 lei/to gr.vie şi 4,28 lei/loc. Fondul de dezvoltare constituit creează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi instalaţii pentru îmbunătăţirea microclimatului din adăposturi. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 25,7 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie, (şi după clasă) de clasa a VII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată cu condiţia realizării parametrilor programaţi.

159


8.4 M O D U L

Tabel nr. 8.4



Societati

agricole cu

pers. juridica

30000/168000 45

160



CARNE Tabel nr. 8.4.1

Tipul exploataţiei: Producţia medie: Societăţi agricole cu pers. juridică 45 g/zi Nr. serii/an: 5.6 zile/serie: 40




1. FURAJE Furaje combinate Total furaje

kg x

3,24

x

0,885

x

2,869 2,87

481.941 481.941


cap. 184.800 x 0,8 147.840


kw 3,36 0,3 1,0 169.344


lei x x 0,2 33.600

5. ALTE MATERIALE

lei x x 0,1 16.800

6. ASIGURĂRI % 6 7,5 0,45 75.600 7. FORTA DE MUNCĂ

Z.O. 0,001 25,88 0,017 2.953


% x x x x


x x x 5,67 953.278


161

BUGETUL ACTIVITATII

PUI PENTRU CARNE Tabel nr. 8.4.2

30000 locuri/168 mii cap. (Capacitatea anuala de productie 302,4t)

Tipul exploatatiei: Productia medie: 45 g/zi Societati agricole cu personalitate juridica

Nr. serii pe an: 5.6

Zile pe serie: 40 VALOARE

INDICATORI mii lei*/ expl.

lei/ kg. gr. vie

€/expl. €//kg.gr

. vieA. VALOAREA PRODUCTIEI 1188795 3931,2 349645,6 1156,2A1. Din care productia principala 1179360 3900,0 346870,6 1147,1B (+) SUBVENTII 268800 888,9 79058,8 261,4C (=) PRODUS BRUT 1457595 4820,1 428704,4 1417,6D (-) CHELTUIELI TOTALE 996885 3296,6 293201,5 969,6D1. Din care pentru productia principala 987450 3265,4 290426,5 960,4I. CHELTUIELI VARIABILE 951742 3147,3 279924,1 925,71. Cheltuieli cu furaje 481941 1593,7 141747,3 468,72. Material biologic 147840 488,9 43482,3 143,83. Energia electrica 169344 560,0 49807,1 164,74. Medicamente si mat. sanitare 33600 111,1 9882,3 32,75. Alte materiale 16800 55,6 4941,3 16,36. Cota de aprovizionare 26617 88,0 7828,5 25,97. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x8. Asigurari 75600 250,0 22235,3 73,6II. CHELTUIELI FIXE 45143 149,3 13277,4 43,9- Cheltuieli cu forta de munca permanenta 2953 9,8 868,5 2,9- Cheltuieli generale 16990 56,2 4997,1 16,5- Dobanzi la credite x x x x- Amortisment 25200 83,3 7411,8 24,5E. (=) VENIT IMPOZABIL 191910 634,6 56444,1 186,6(-) Impozite si taxe 30706 101,5 9031,1 29,8F. (=) VENIT NET+subventii 430004 1422,0 126471,8 418,2G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 19,4 19,4 19,4 19,4H. RATA VENIT NET+subventii (%) 43,5 43,5 43,5 43,5 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA

987450,0 x 290426,5 x


1179360,0 x 346870,6 x

COST DE PRODUCTIE x 3265,4 x 960,4PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 3900,0 x 1147,1


162


Profil: PUI PENTRU CARNE Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu pers. Juridică Tabel nr. 8.4.3 Nc. INDICATORI lei

€ = 3,4 lei

1 Valoarea producţiei principale si secundare 1188795 349645.62 Subvenţii 268800 79058.83 Produs brut (1+2) 1457595 428704.44 Cheltuieli totale, d.c.: 996885 293201.54.1dc. - cheltuieli variabile 951742 279924.14.1.1 - variabile specifice 908325 267154.44.2 - cheltuieli fixe 45143 13277.45 Impozite si taxe 30706 9031.36 Profit 3-(4+5) 430004 126471.87 Rata profitului (%) 43.5 43.58 Marja Bruta total exploataţie (3-4.1) 460710 135502.9

9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 134.6 UDE IX IX

10 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 240202 70647.611 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 10 x 5 ani) 1201010 353238

12 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din profit) 64500.6 18970.8

13 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 43000.4 12647.214 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 107501 3161815 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 12) 1061385.6 31217216 Credite pentru productie ** x x17 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 0.91 *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 996.885 lei. **Creditele de productie acopera x % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în întregime din fonduri proprii.

Modulul evidentiaza o rata a profitului de 43.5% şi asigură în medie un profit anual de 2.56 lei/cap, 1422 lei/to gr.vie şi 14.33 lei/loc. Fondul de dezvoltare constituit creează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi instalaţii pentru îmbunătăţirea microclimatului din adăposturi. Marja bruta standard (MBS) defineste „dimensiunea economică a exploataţiei” exprimată „în unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 134.6 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare, (şi după clasă) de clasa a IX-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată cu condiţia realizării parametrilor programaţi.

163

8. 5 Profilul “Pui pentru carne” Bugetul exploataţiilor zootehnice “Pui pentru carne”

Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2007-2008 Tabel nr. 8.5

Dimensiunea modulului şi

producţia medie


ani

U.M Valoarea producţiei din care

pentru producţia principală


pentru producţia

principală

Venit net +

subvenţii

Rata venit net +

subvenţii

%

mii lei 141,5 (140,4)

x 132,3 (131,2)

9,2 2007

lei/to gr. vie

3931,2 (3900,0)

x 3675,72 (3644,53)

255,48

7,0

mii lei 199,58 (198,0)

x 183,38 (181,8)

16,2

24 mii capete

30 g/zi nr. serii/an

4,8 zile/ serie 50


2008

lei/to gr. vie

5544,0 (5500,0)

x 5094 (5050)

450

8,8

mii lei 482,7 (478,9)

x 418,6 (414,7)

64,1 2007

lei/to gr. vie

3931,2 (3900,0)

x 3408,5 (3377,3)

522,7

15,3

mii lei 680,8 (675,4)

x 582,6 (577,16)

98,2

78 mii capete

35 g/zi nr. serii/an

5,2 zile/ serii 45


2008

lei/to gr. vie

5544,0 (5500,0)

x 4744 (4700)

800

16,9

mii lei 188,8 (1179,4)

268,8 996,9 (987,4)

430,0 2007

lei/hl 3931,2 (3900,0)

888,9 3296,6 (3265,4)

1422,0

43,1

mii lei 1676,5 (1663,2)

268,8 1298,5 (1285,2)

586,32

168 mii capete

45g/zi nr. serii/an

5,6 zile/ serii 40



2008

lei/to gr. vie

5544,0 (5500,0)

888,9 4294,0 (4250,0)

1938,9

45,1

164

2008

183,38

0

199,58

16,2




8,8

7

2007 2008

Profilul “Pui pentru carne” Modul 24000 capete



Modul 24000 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 141,5 199,58 Subventii - lei 0 0 Cheltiueli totale - lei 132,3 183,38 Venit net + subventii - lei 9,2 16,2 2007 2008

Rata venit + subventii - % 7 8,8

2007

132,3

0

141,5

9,2



165

2008

582,6

0

98,2

680,8




16,9

15,3

2007 2008

Profilul “Pui pentru carne”

Modul 78000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2007 – 2008


Modul 78000 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 482,7 680,8 Subventii - lei 0 0 Cheltiueli totale - lei 418,6 582,6 Venit net + subventii - lei 64,1 98,2 2007 2008


2007

418,6

64,1

0

482,7



166

2008

1298,5268,8

1676,5

586,32




45,1

43,1

2007 2008

Profilul “Pui pentru carne” Modul 168000 capete


Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică

Modul 168000 cap 2007 2008

Valoarea productiei - lei 1188,8 1676,5 Subventii - lei 268,8 268,8 Cheltiueli totale - lei 996,9 1298,5 Venit net + subventii - lei 430 586,32 2007 2008


2007

430

996,9

268,8

1188,8



167


Necesarul de echipamente şi spaţii în cazul unor modele de hale cu capacităţi

de producţie diferite, pentru pui de carne

Capacitatea halelor (locuri) Specificaţie

UM 5.000 15.000 30.000

Greutatea medie la sacrificare kg 1.8 1.8 1.8Suprafaţa utilă m2 160 500 1 000

0 – 7 zile Nr. tăviţe 50 150 300Necesar front furajare 7 zile - livrare cm 25.000 75.000 150.0000 – 7 zile Nr. adăpători 50 150 300Necesar front adăpare 7 zile - livrare cm 10.000 30.000 60.000

Consum de furaje pe kg spor kg 2.0 2.0 2.0Consum total de furaje kg 18.000 54.000 108.000Pierderi mortalitate % 5 5 5Pierderi totale Nr. 250 750 1.500Total producţie / serie kg 8.850 25.650 51.300 Pentru stabilirea sistemului de echipamente tehnice necesar pe fiecare modul analizat (5000, 15000 şi 300000 locuri ) este necesar să se precizeze mărimea adăpostului sau a adăposturilor unde se doreşte înfiinţarea exploataţiei, ţinându-se cont de suprafaţa necesară de cazare. Pentru un pui broiler , necesarul mediu zilnic de furaje concentrate este de 0,1 kg, necesarul mediu de apă este de 0,21, iar cantitatea medie de dejecţii rezultată este de 0,140Kg. Prezentăm în continuare tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice propus pentru cele trei module analizate.

168

8.6.1 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Pui de carne

Marimea modulului: 5000 locuri/24000 cap Necesar furaje combinate: 500 kg/zi Necesar apă: 1050 l/zi Dejecţii rezultate: 700 kg/zi

Tabel nr. 8.6.1 Nr.

crt


Uzina-firma

Nr.bucăţi

0 1 2 3



1



1


Transportor distribuitor de furaje TDF- SC Azoma SA Arad

3


50


4 4

VI UTILAJE DIVERSE Electropompă submersibilă Tractor de 45CP cu cabină Remorcă RPV 2

1 1 1


lucrarilor din fermele zootehnice de Pui de carne Marimea modulului: 15000 locuri/78000 capete Necesar furaje combinate: 1500 kg/zi Necesar apă: 3150 l/zi Dejecţii rezultate: 2100 kg/zi

Tabel nr. 8.62 Nr.

crt


Uzina-firma

Nr.bucăţi

0 1 2 3



1



1

169



6


150


8 8


1 1 1


lucrarilor din fermele zootehnice de Pui de carne Marimea modulului: 30000 locuri/168 capete Necesar furaje combinate: 3000 kg/zi Necesar apă: 6300 l/zi Dejecţii rezultate: 4200 kg/zi

Tabel nr. 8.63

Nr.

crt


Uzina-firma

Nr.bucăţi

0 1 2 3



1



1



12


300


16 16


1 1 1

170

CAPITOL 9 IDENTIFICAREA PUNCTELOR SENSIBILE DE INTERVENŢIE ÎN GESTIUNEA EXPLOATAŢIEI ZOOTEHNICE

9.1 Stabilirea obiectivelor fermei 9. 2 Evaluarea resurselor 9.3 Tehnologii moderne de creştere şi exploatare a animalelor 9.4 Dimensiunea exploataţiei zootehnice 9.5 Valorificarea producţiei animale 9.6 Evaluarea rezultatelor sau performanţelor tehnico-economice şi financiare ale activităţii fermei

171

9.1 Stabilirea obiectivelor fermei

Primul punct sensibil de intervenţie în managementul fermei zootehnice este stabilirea corectă a obiectivelor care trebuie atinse . Obiectivele fermelor zootehnice diferă în raport de speciile şi categoriile de animale care se cresc, profilul de activitate şi gradul de specializare al fermei: ferme de vaci lapte, ferme de creşterea tineretului taurin pentru carne, ferme de scroafe pentru producerea tineretului de prăsila şi îngrăşare , ferme de îngrăşarea porcilor, ferme de ovine pentru lapte şi carne, ferme de păsări, pentru găini, rase grele pentru producerea puilor de o zi pentru îngrăşat, ferme de găini ouatoare, ferme de îngrăşarea puilor broileri, ferme apicole, ferme sericicole etc. De asemenea, obiectivele propuse a se realiza trebuie să se fundamenteze pe analiza situaţiei actuale a resurselor materiale, financiare şi umane, pe performanţele economico-financiare înregistrate în perioadele anterioare, pe analiza punctelor forte şi slabe ale fermei, precum şi a oportunităţilor existente în mediul de afaceri şi restricţiilor şi riscurilor care pot afecta dezvoltarea afacerii în viitor. Spre exmplificare, în domeniul creşterii vacilor de lapte, obiectivele ce trebuie atinse în ferme vizează în principal:

creşterea performanţelor medii în producţia de lapte la 4500 litri/vacă în sectorul privat;

îmbunătăţirea calităţii laptelui pentru a corespunde cerinţelor standardelor

europene; producerea laptelui ecologic în zonele de deal şi munte;

îmbunătăţirea structurii dimensionale a fermelor în sensul promovării

fermelor comerciale model de 15-20 si 20-30 vaci, care asigura o înaltă eficienţă în producţia de lapte;

îmbunătăţirea furajării, reproducţiei, ameliorării, tehnicii de muls şi igienei

mulsului, organizarea raţională a păsunatului;

extinderea utilizării însămânţărilor artificiale cu material seminal congelat de la tauri testaţi amelioratori de mare valoare;

172

ridicarea nivelului de cunoştinţe teoretice şi practice ale fermierilor privind tehnologiile moderne de exploatare a animalelor, managementul fermei, marketingul, standardele de calitate ale produselor ;

îmbunătăţirea filierei laptelui pe fluxul colectare, transport, depozitare,

procesare, distribuţie, consum;

valorificarea tradiţiilor româneşti în realizarea de produse lactate specifice;

încurajarea tinerilor fermieri în dezvoltarea de afaceri în creşterea vacilor şi obţinerea de venituri sigure în flux continuu;

orientarea producţiei către piaţă, în vederea satisfacerii cererii cantitativ şi

calitativ de lapte proaspat şi produse lactate;

adaptarea activităţii fermelor de vaci la cerinţele şi exigenţele pieţei şi penetrarea lor pe noi segmente de piaţă;

stimularea restructurării tehnologice şi modernizării fermelor pentru

obţinerea unui lapte de calitate deosebită ;

eficientizarea utilizării resurselor, creşterea eficienţei economice şi a rentabilităţii fermelor, transformarea lor în ferme viabile, comerciale, competitive.

9.2 Evaluarea resurselor

Al doilea punct esenţial căruia trebuie să i se acorde atenţie în managementul fermei este evaluarea şi utilizarea cu eficienţă ridicată a resurselor materiale, financiare şi umane.

a) Resursele materiale Desfăşurarea activităţilor de producţie din unităţile zootehnice necesită un sortiment diversificat de materii prime şi materiale specifice diferitelor categorii şi specii de animale, diferitelor sisteme şi tehnologii de producţie. În fundamentarea economică a asigurării unităţilor cu resurse materiale se au în vedere următoarele aspecte: - asigurarea suprafeţelor de teren pentru producerea furajelor necesare în hrana vacilor, oilor, porcilor ;

173

- asigurarea necesarului de animale pentru producţie şi reproducţie la nivelul tuturor fermelor de animale; În cazul animalelor tinere destinate reproducţiei, necesarul lor se determină în funcţie de reforma animalelor adulte, de felul reproducţiei (simplă sau lărgită) şi procentul propriu de reformă. Formula de calcul este următoarea:

Nt= Ra +Se/100-Rp unde: Ra-reforma la adulte (capete); Se-sporul de efectiv la adult; Rp - procentul de reformă a categoriei de tineret.

- asigurarea necesarului de medicamente, vaccinuri, a materialului seminal congelat. În cazul medicamentelor trebuie acordată întaietate tratamentelor preventive, urmăririi nedepăşirii termenelor de valabilitate, iar la materialul seminal efectuarea însămanţărilor în perioada optimă a ciclului de reproducţie, tratarea întâi a animalelor bolnave şi apoi efectuarea însămanţărilor. - existenţa unor adăposturi de animale având toate dotările necesare, care să asigure confortul animalelor pe toată perioada de creştere şi exploatare; acest lucru înseamnă dotări corespunzatoare pentru zona de odihnă, zona de furajare, zona de adăpare, zona de mişcare, zona de colectare a dejecţiilor etc, dar şi posibilităţi de asigurarea microclimatului corespunzator: temperatura optimă de confort a animalelor, ventilaţia, umiditatea, luminozitatea , lipsa gazelor nocive etc. - maşini şi instalaţii zootehnice: instalaţii şi platforme de muls, instalaţii de evacuare a dejecţiilor, instalaţii de adăpare, instalaţii de depozitare şi răcire a laptelui, instalaţii şi echipamente de distribuire a furajelor, instalaţii de colectare a ouălor, maşini de tuns oi, etc. , care sa asigure un grad de mecanizare si modernizare ridicat în ferme, siguranţa în exploatare şi performanţe la nivelul parametrilor tehnico-economici proiectaţi .

O parte din resursele materiale sunt produse în cadrul unităţii, iar altă parte

este necesar a se procura din afară prin cumpărări pentru asigurarea tuturor inputurilor necesare atingerii performantelor de producţie planificate. Pentru aprecierea asigurării cu resurse materiale indicatorul general utilizat este Gradul de asigurare cu resurse materiale (Ga) = Cantitatea asigurată /cantitatea necesară x 100.

174

În cazul furajelor, se utilizează indicatorul Consumul specific= cantitatea de furaje consumate /cantitatea de producţie obţinută . Acest consum specific poate fi exprimat în Kg, UN, Kcal pe unitatea de produs (UN/l lapte, UN /spor, Kg nutreţ combinat/1000 ouă etc ). Consumul specific diferă de la o specie de animal la alta, în raport cu rasa în cadrul aceleiaşi specii, de la o categorie de animale la alta, în raport cu greutatea animalelor, cu starea fiziologică, precum şi în raport de natura producţiei şi nivelul preconizat al acesteia.

Niveluri normale pentru diferite consumuri specifice în functie de specie ,

categorie de animale si destinatie productiva

Vaci lapte

Specificare

Pentru 100 kg

greutate

Pentru 1 litru

lapte

Taurine la

îngrăşat

Viţei la îngrăşat Porci graşi Pui carne

Consum

specific

1,0-1,1

UN

0,45-0,50

UN/litru

7-9

UN/kg

spor

4-5,5

UN/kg

spor

2,5-3,5

Kg/kg

spor

1,03-

2,16

kg/kg

În cazul exploatării animalelor, indiferent de destinaţia productivă, eficienţa utilizării resurselor materiale se apreciază prin performanţele realizate pe cap de animal, respectiv: producţia medie/cap, în raport cu potenţialul lor productiv dat de rasă, hibrid, linie şi de condiţiile de întreţinere şi hrănire. Pentru fiecare dintre aceste elemente interesează cantităţile, calitatea, termenele de procurare, preţuri cat mai scăzute, avand în vedere şi posibilităţile financiare ale exploataţiei. Ponderea cheltuielilor pentru cumpărarea şi aprovizionarea cu cele necesare este de 30-31% la vaci, de 85-88% la păsări şi porci în complexe. Scăderea cu 1% a acestor cheltuieli poate determina o creştere a profitului cu 5-7%.

b)Resursele umane

Întreg personalul existent în unităţile zootehnice trebuie să aibă un nivel ridicat de instruire teoretică şi practică, nivel atestat printr-un certificat pentru crescător de vaci, porci, oi, crescători de păsări, apicultori, sericicultori, etc.

175

În unităţile zootehnice mari şi mijlocii, personalul de execuţie se diferenţiază în raport de locul de desfăşurare a activităţii în: îngrijitori din adăposturile de animale şi muncitori auxiliari şi de deservire. Îngrijitorii de animale numiţi şi de bază sunt cei care execută lucrările de îngrijire şi furajare a animalelor, de curăţenie a adăposturilor, de obţinere a producţiilor. Necesarul acestora se determină pe categorii de animale utilizand relaţia: Nib = Em/Ns, unde: Nib - numărul de îngrijitori de bază , Em - efectivul mediu anual de animale dintr-o anumită categorie; Ns - norma de deservire pentru un îngrijitor .

c).Resursele financiare Resursele financiare, atât cele proprii cât şi cele externe (atrase şi

imprumutate) trebuie gestionate cu maximum de eficienţă . Sursele proprii sunt reprezentate de:

- capitalurile proprii care trebuie să constituie sursa principală de finanţare, modernizare şi dezvoltare a fermei zootehnice;

- profitul obţinut şi reinvestit ; - rezervele repartizate din profit .

Sursele externe, reprezentate de :

- sursele atrase (prin cumpărarea de inputuri necesare de la furnizori până la data achitării obligaţiilor faţa de aceştia);

- surse împrumutate, pentru completarea capitalului financiar, care pot fi

procurate astfel: de la bancă sub forma creditelor bancare purtătoare de dobanzi şi acordate în anumite condiţii; de la alţi agenţi economici pentru o anumită perioadă de timp; fonduri SAPARD, dar care se acordă pe baza de proiect, în anumite condiţii de eligibilitate a exploataţiei .

9.3 Tehnologii moderne de creştere şi exploatare a animalelor

Un alt punct sensibil de intervenţie în managementul fermelor de animale este implementarea tehnologiilor moderne de creştere şi exploatare a animalelor . Integrarea în Uniunea Europeana impune implementarea tehnologiilor moderne de creştere a vacilor de lapte, de creştere a tineretului (taurin, ovin, porcin, avicol), de

176

îngrăşare a tineretului (taurin, porcin, a puilor pentru carne) etc. Noile tehnologii trebuie adaptate condiţiilor concrete din ferme, dar trebuie să corespundă standardelor care se aplică în U.E., care crează competitivitate şi performanţă.

Organizarea şi planificarea activităţii în fermă

Managementul modern al fermelor zootehnice presupune o bună organizare şi programare a activităţii . În sectorul animal, se planifică

- efectivele de animale pe specii şi categorii; - zile animale furajate, conform formulei: Zaf= a +b –c, unde : Zaf

reprezintă zilele animalelor furajate ale unei categorii de animale dintr-o anumită perioadă (lună, trimestru, an);

- efectivul mediu furajat, Emf= Zaf/D, unde : Emf -efectivul mediu furajat,

D—durata în zile ale perioadei ; a-efectivul la începutul perioadei x zilele perioadei; b-efectivul intrat în cursul perioadei x ½ zilele perioadei; c-efectivul ieşit în cursul perioadei x ½ zilele perioadei;

-costul unei monte (sau a unei însămanţări artificiale), Cm= Chm + Chi/Nm,

unde: Chm- cheltuielile cu reproducătorii masculi; Chi- cheltuielile cu efectuarea montelor sau însămanţărilor, Nm - numărul total de monte realizate;

-costul mediu al unei fătări la adulte –plecand de la cheltuielile cu montele şi adăugand cheltuielile făcute pană la fătare se determină costul unei fătări:

CF= Chm + Chi + Chg/NF,

unde: Chg –cheltuieli în perioada de gestaţie, NF - numărul total de animale fătate ; - costul primei fătări –se iau în considerare cheltuielile cu creşterea şi

întreţinerea pană la montă, cheltuielile cu monta şi cu întreţinerea în perioada de gestaţie.

Relaţia de calcul la nivelul unui animal este: CPF= Chc + CM +Chg,

177

unde: Chc - cheltuielile cu creşterea şi întreţinerea pană la montă, CM - costul unei

monte. La nivel de fermă se utilizează formula: CMPF= Chtc + CM x Ntm +Chg x Ntf/Ntf, unde: CMPF -costul primei fătări; Chtc - cheltuieli totale cu creşterea şi întreţinerea întregului tineret femel pană

la montă; NTF- numărul total de tineret femel fătat; Nmt - numărul de tineret femel montat; - venitul şi marja brută pe animalul matcă - are în vedere valoarea

produşilor şi valoarea produselor obţinute de la efectivul matcă socotite la preţul de vanzare. Formula de calcul este :

Mb= Vp – Chv/Em, unde:

Mb - marja brută pe animal matcă, Vp - valoarea produşilor şi produselor, Chv - cheltuieli variabile ale fectivului matcă, Em - efectivul matcă; -profitul pe animal matcă, P= V –Ch/Em, unde: P - profitul pe animal

matcă , V - veniturile totale de la efectivul matcă, Ch - cheltuielile aferente veniturilor de la efectivul matcă ;

-rezultatul financiar şi rata rentabilităţii la nivel de ferma: profitul ca

diferenţă pozitivă între veniturile totale şi cheltuielile totale, iar rata rentabilităţii ca raport între profit şi cheltuielile aferente veniturilor ;

-eficienţa economică în creşterea animalelor exprimată printr-o serie de

indicatori , dintre care mulţi au fost deja menţionaţi mai sus şi care reflectă rezultatele obţinute în raport de eforturile investite.

178

Verigi tehnologice cheie în managementul fermelor animale

Spre deosebire de sectorul vegetal, în creşterea animalelor verigile tehnologice se disting printr-o specificitate aparte datorita complexităţii producţiei animale.

Reproducţia este un factor cheie în producţia animală, de care depinde realizarea efectivelor şi producţiilor planificate . Sistemul de indicatori care caracterizează reproducţia economică la animale sunt:

Indicatori tehnologici:

-numărul de monte (sau însămanţări artificiale ) pentru realizarea unei gestatii; -numărul de fătări pe an pe animal (indicele de utilizare a animalelor de

reproducţie); -fecunditatea medie; -natalitatea medie la speciile: bovine, ovine, caprine, porcine şi procentul de

incubaţie la păsări); -prolificitatea medie la o fătare; -ponderea primiparelor în efectivul matcă; -vârsta primei fătări (vârsta primului ouat).

Indicatori economici:

-costul unei monte sau a unei însămanţări artificiale ; -costul unei fătări la efectivul matcă; -costul primei fătări; -costul unui produs (viţel, purcel, miel, pui); -costul unitar al produselor (lapte, carne in viu, oua , lană, etc); -venitul şi marja brută pe animal matcă; -profitul pe animal matcă.

Activitatea de reproducţie este specifică fiecărei specii, totuşi cei mai mulţi indicatori de reproducţie sunt comuni tuturor speciilor de animale (bovine, ovine, caprine, porcine). Astfel:

- numărul de monte (sau însămanţări artificiale ) realizate pentru o montă fecundă calculat după relaţia: Nm= număr total de monte realizate/număr de animale rămase

179

gestante; se considera un nivel corespunzător dacă valoarea acestui indicator nu depăşeşte cifra 2.

- numărul de fătări pe an pe animal = 365/g +S, unde: g-durata gestaţiei, S- durata

medie a service-period-ului, G + S –calving –interval (intervalul între 2 fătări succesive);

- durata gestaţiei este specifică fiecărei specii: 9 luni la vaci, 3 luni + 3 săptămani

şi 3 zile la scroafe, 5 luni la oi; -service-period-ul reprezintă durata dintre fătare şi monta fecundă următoare,

considerandu-se ca satisfăcător la vaci de 2-3 luni, la scroafe de 60 de zile, iar la oi de 75-80 de zile. La aceste valori numărul de fătări pe an va fi de 1 la vaci, de 2,08 la scroafe şi de 3 fătări la 2 ani la oi.

-fecunditatea medie pe unitate - F - exprimă raportul procentual dintre numărul de

femele gestante şi numărul de femele montate, conform formulei: F=numărul de femele gestante/numărul de femele montate x 100. Un nivel corespunzător al fecundităţii se consideră în fermele mijlocii şi mari la vaci de 85%, la viţele de 90-95%, la scroafe de 70-75% la scrofiţe 60-70%, la oi 85-90% şi la mioare 90-95%.

- natalitatea medie pe animal pe an sau fertilitatea exprimă numărul de produşi

viabili obţinuţi într-un an de la 100 de femele intrate la reproducţie, conform formulei : N= 365 * P /g +S *100, unde: P-prolificitatea la o fătare (numărul de produşi fătaţi total). Se consideră ca satisfăcătoare o valoare a natalităţii de 95-90 la 100 de vaci , de 1800 la 100 scroafe, de 103-105 la 1000 de oi. Ponderea primiparelor în efectivul matcă – exprimă, pe de o parte, corelaţia dintre intrările de la tineretul femel de reproducţie şi reforma animalelor adulte, iar pe de altă parte, procesul de ameliorare a efectivului de animale. Exprimarea matematica a acestui aspect se face conform formulei : Nr. primipare = Ea/Vr-Vf, unde : Ea-efectivul adult (vaci, scroafe, oi fatatoare ), Vr – varsta animalelor la data reformei , Vf –varsta primei fătări; Varsta primei fătări –este caracteristică fiecărei specii, dar este influenţată şi de precocitatea rasei, de condiţiile de întreţinere şi hrănire. La specia suine sunt valabili majoritatea indicatorilor menţionaţi mai sus pentru speciile bovine si ovine, caprine, dar se mai iau în considerare şi alţi indicatori cum sunt:

180

Precocitatea de reproducţie- însuşirea organismelor de a ajunge într-un timp mai scurt la maturitatea sexuală şi respectiv la dezvoltarea corporală corespunzătoare pentru intrarea la reproducţie. Precocitatea reproductivă a animalelor este o însuşire obţinută de om prin hrănire raţională şi selecţie de-a lungul generaţiilor şi se exprimă în general prin vârsta la prima montă şi respectiv la prima fătare. Vârsta optimă pentru reproducţie este atinsă la 8 - 9 luni, când scroafele din rasele ameliorate realizează o greutate corporală de 105-115 kg. Suinele supuse îngrăşării realizează greutăţi corporale de 105-110 kg la vârsta de 6-8 luni, când pot fi sacrificate. Astfel, se consideră ca optimă pentru prima montă vârsta de 220-240 de zile la rasele Marele alb şi Landrace, cu condiţia asigurării unei mase corporale corespunzătoare de circa 100 Kg. Depăşirea vârstei de 270 de zile pentru efectuarea primei monte determină eliminarea de la reproducţie a scrofiţelor, menţinerea lor fiind neeconomică. Precocitatea influenţează randamentul economic, prin scurtarea perioadei neproductive a animalelor. Perioada neproductivă mare determină cheltuieli de producţie mari. Vârsta la prima fătare reprezintă un caracter cu implicaţii economice deosebite, deoarece cu cât vârsta la prima montă este mai mică cu atât perioada neproductivă (de la încheierea testării la montă) a scroafelor este mai scurtă. Începerea activităţii de reproducţie mai de timpuriu acţionează pozitiv şi asupra reducerii intervalului între generaţii. Prolificitatea –definită ca însuşirea scroafelor de a produce un număr mare de purcei la fătare. În ultima vreme, prin prolificitate se înţelege numărul de purcei născuţi vii, devenind obiectivul principal al selecţiei pentru mărirea lotului la fătare. Deseori, se utilizează noţiunea de prolificitate economică, reprezentată prin numărul de purcei crescuţi, de care este dependentă eficienţa economică a creşterii porcilor.La suine, această însuşire este net superioară altor specii de animale; la o fătare se pot obţine 8 - 12 purcei (şi chiar mai mulţi la unele rase şi linii specializate) iar în condiţiile în care se obţin 2 - 2,3 fătări pe an, fiecare scroafă poate produce 20 - 26 produşi, care prin îngrăşare pot realiza o cantitate de peste 2000 kg carne. În prezent este cunoscut faptul că, la rasele Marele alb şi Landrace, prolificitatea este de 10 - 11 purcei, la rasa Mangaliţa prolificitatea este de 5 - 6 purcei, iar la Bazna 7 - 8 purcei. Capacitatea de alăptare este un alt caracter de reproducţie care exprimă greutatea lotului de purcei, pe care îl alăptează o scroafă, la vârsta de 21 de zile. Acest caracter este o sinteză a mai multor însuşiri: număr de purcei născuţi vii, număr de purcei crescuţi,

181

producţia de lapte a scroafei, viabilitatea purceilor. De capacitatea de alăptare va depinde, fără îndoială , greutatea purceilor. Literatura de specialitate citează valori ale capacităţii de alăptare de 20 - 25 Kg la rasa Mangaliţa, rasa Bazna înregistrează o capacitatea de alăptare medie de 30 Kg, în timp ce rasele Marele alb şi Landrace prezintă capacităţi de alăptare mari de 40 - 45 Kg. Fecunditatea este un caracter care se urmăreşte la suine pentru aprecierea vierilor şi reprezintă numărul de scroafe fecunde din numărul total de scroafe montate de un vier.În condiţiile exploatării intensive în complexe de tip industrial, fecunditatea la scroafe poate atinge valori de 80 - 85% în timpul sezoanelor reci şi 75 - 80% în sezoanele călduroase. În orice unitate de creştere a porcilor, indicii de fecunditate şi prolificitate sunt oglinda rentabilităţii unităţii, de aceea specialistul trebuie să cunoască valoarea acestora şi modul de a le influenţa pozitiv. Fertilitatea.Fertilitatea sau natalitatea este reprezentată pentru vieri prin procentul de scroafe fătate din cele montate. Prin urmare, se poate afirma că, obiectivul principal al acţiunilor de ameliorare la suine este obţinerea de animale cu precocitate şi prolificitate mari, cu vârsta la prima fătare corespunzătoare şi cu o capacitate de alăptare care să răspundă nevoilor lotului de purcei de la fătare şi până la înţărcare. La specia pasari, indicatorii de reproducţie sunt legaţi de procesele de incubaţie şi ecloziune şi anume : Procentul de ecloziune sau capacitatea de ecloziune exprimă numărul de pui viabili, eclozionaţi dintr-o sută de ouă fecundate. Fertilitatea este dată de capacitatea celulei sexuale de a-şi reduce la jumătate, în procesul de gametogeneză, numărul de cromozomi şi de a forma gametul. Fecunditatea este dată de capacitatea de unire a doi gameţi de sex opus. Ameliorarea. Cunoştinţele moderne oferite de genetica populaţiilor îşi găsesc aplicare în măsură din ce în ce mai mare, mai cu seamă în elaborarea şi urmărirea planurilor de ameliorare. Planificarea modernă a ameliorării trebuie să pornească de la raporturile genetice existente în cadrul populaţiilor ce trebuie modificate prin ameliorare, adică de la estimarea parametrilor genetici din aceste populaţii şi, trebuie să ducă, prin luarea în consideraţie a condiţiilor de mediu, la alcătuirea unui program optim de creştere.

182

Programul de creştere nu trebuie să constea deci numai din stabilirea unui anumit sistem de creştere, ci el trebuie să includă detalii asupra modului de apreciere a valorii de ameliorare a masculilor şi femelelor, asupra numărului de nivele de creştere şi asupra planurilor de selecţie. Prin urmare, se poate afirma că, un program optim de ameliorare trebuie să fie un sistem coordonat de estimare a valorii de ameliorare, de organizare a selecţiei, de alcătuire a planului de împerecheri. El constituie un algoritm al ameliorării care are în vedere cunoştinţele moderne de genetica populaţiilor şi care garantează un progres genetic cât mai mare posibil într-o populaţie dată. Astfel, cunoştinţele despre ereditate sunt axate pe creşterea animalelor în vederea aplicării lor pentru obţinerea unor animale cu un potenţial genetic mai ridicat, care răspund mai bine condiţiilor de mediu asigurate şi care prin producţiile lor ridicate satisfac cerinţele economice. Obiectivele ameliorării necesită orientarea selecţiei spre tipul de animale dorit, care corespunde cel mai bine directiei de productie sau destinatie . Astfel, spre exemplu, tipul dorit in cresterea vacilor este cel care are o dezvoltare corporală mijlocie spre mare, o bună dezvoltare a ugerului şi aptitudini foarte bune pentru mulsul mecanic necesar exploatării optime , un potenţial genetic ridicat, precocitate bună a producţiei de lapte, fertilitate şi rezistenţă organică deosebită, o mare viteză de creştere a tineretului, o foarte bună dezvoltare a musculaturii, calitatea comercială deosebită a carcaselor, un consum specific de hrană redus. Ameliorarea potenţialului genetic al taurinelor se poate realiza prin schimbarea structurii genetice a populaţiilor, utilizându-se metode şi mijloace specifice cum ar fi: selecţia, migraţia, dirijarea împerecherilor. Aceasta are un caracter continuu, efectele genetice cumulându-se în timp şi manifestându-se în condiţiile tehnologice şi de exploatare optime. În activitatea practică de ameliorare a diferitelor specii de animale , trebuie să se ţină seama de unele particularităţi generate de stadiul şi tehnologia de ameliorare, particularităţile biologice ale speciei şi sursele de progres genetic. Principalele particularităţi biologice, cu implicaţii în procesul ameliorării animalelor sunt:

-intervalul între generaţii. Definit ca vârstă medie a părinţilor la data naşterii descendenţilor reţinuţi la reproducţie, intervalul intre generatii are valori diferite de la o specie la alta . La taurine, intervalul intre generatiui este cel mai mare , ceea ce poate constitui un factor restrictiv in activitatea de productie . Astfel, el poate avea valori de 4-4,5 ani.

183

Formula de determinare a intervalului între generaţii este: Y = a +0,5(L -1) C, unde : a-reprezintă vârsta primei fătări, C-intervalul dintre fătări, L-durata de exploatare. Intervalul dintre generaţii are implicaţii asupra efectului selecţiei, prin mărirea proporţiei de reţinere la femele. Reducerea duratei acestui factor se poate realiza prin mărirea precocităţii (realizarea primei fătări la 24-27 luni la taurine , de exemplu, sporirea natalităţii (la peste 90%) şi practicării transferului de embrioni, reducerea mortalităţilor şi reformei de necesitate la tineret, optimizarea duratei de exploatare.

-determinismul genetic, în general redus al caracterelor principale de producţie şi reproducţie ( intervalul dintre fătări, fecunditatea, rezistenţa la îmbolnăviri, natalitatea).

Principalele surse de progres genetic sunt: -taurii, vierii, berbecii amelioratori –folosirea însămânţărilor artificiale, mai ales cu

material seminal congelat, permite o intensitate mare a selecţiei la masculi; -selecţia vacilor, a scroafelor şi a oilor –are la bază punerea în practică a 2 programe

de ameliorare: - programe de ameliorare cu selecţia după performanţe proprii care are în

vedere reţinerea tuturor viţelelor, scrofiţelor, mioarelor şi testarea primiparelor. - programe de ameliorare cu nucleu de prăsilă se bazează pe realizarea

progresului genetic numai prin femelele din lotul de prăsilă, efectivul trebuie să se împartă în acest caz în efectiv de prăsilă şi efectiv de producţie.

- reforma selectivă –presupune eliminarea din efectiv a femelelor slab productive.

Alimentaţia Prevederile acquis-ului comunitar în domeniul alimentatiei animalelor includ siguranţa hranei şi a aditivilor, etichetarea, elemente de contaminare în hrana şi inspecţii periodice. Sistemele de furajare se diferenţiază în raport cu zona pedoclimatică, modul de asigurare cu furaje, modul de acces la furaje al animalelor, natura furajelor de bază, modul de administrare.

184

Alegerea sistemului de furajare pentru a realiza o alimentaţie corespunzătoare trebuie să aibă în vedere asigurarea necesarului de principii nutritivi pentru întreţinere, creştere şi producţie (unităţi nutritive, proteină digestibilă, substanţă uscată, săruri, vitamine). Din punct de vedere economic în stabilirea sistemului de furajare se urmăreşte realizarea unor costuri cat mai reduse cu producerea, depozitarea şi utilizarea furajelor în hrana animalelor, aceasta presupunand optimizarea economică a raţiilor furajere, alegerea unei tehnologii de producere necostisitoare, alegerea culturilor prin aprecierea economică a acestora.

Tipuri de sisteme de furajare

Criteriul de diferenţiere Tipul sistemului de furajare

1. Zona pedoclimatică Munte- cu păşuni, faneţe naturale şi concentrate cumpărate

Deal- păşuni + faneţe cultivate + concentrate

Şes – furaje cultivate 2. Modul de asigurare -din producţie proprie în principal

-bazat pe cumpărări 3. Modul de acces la furaje -proporţionat la iesle

-la discreţie 4. Modul de administrare -furajare umedă

-furajare uscată Din multitudinea de furaje utilizabile în hrana animalelor se poate alcătui un număr mare de raţii, corespunzătoare din punct de vedere fiziologic, dar diferite sub raportul eficienţei economice. Alcătuirea unor raţii care să satisfacă atat cerinţele tehnice, cat şi cele economice, se poate realiza recurgand la modelarea economico-matematică, cu ajutorul programării liniare. Modelul economico-matematic utilizat în optimizarea raţiilor furaje include ca funcţie scop realizarea unui cost minim al raţiei şi un sistem de restricţii (asigurarea unităţilor nutritive - UN; asigurarea proteinei digestibile PD; asigurarea calciului, a fosforului, a substanţei uscate, etc). Adăparea. Dacă pentru nutrienţii obişnuiţi animalele au capacitatea de a-şi face rezerve, pentru apă această capacitate este redusă, ceea ce face ca lipsa apei să se resimtă repede , în special prin scăderea producţiei de lapte.

185

Apa administrată animalelor trebuie să îndeplinească toate condiţiile de calitate, respectiv să fie curată, lipsită de germeni patogeni, cu temperatura de minim 11-120C. La păşune, în special în perioadele de caniculă, animalele trebuie să dispună de apă la discreţie, amplasată în locurile umbroase unde animalele se retrag pentru odihnă şi evitarea insolaţiei. În mod obişnuit, apa din ferme se asigură din panza freatică, iar în lunile de vară sau la păşune, din izvoare sau rauri. Adăparea se poate face cu adăpători automate (cu clapetă sau cu nivel constant) care au avantajul că asigură apa în permanenţă. În lipsa acestora, şi cand adăpatul se face la izvoare, rauri sau din fantani, este necesar să se facă de 2-4 ori pe zi în funcţie de temperatura mediului şi felul hranei consumate. Adăpostirea. Deciziile care se iau în privinţa asigurării adăposturilor trebuie să aibă în vedere precizarea volumului, a tipului, a amplasării, a asigurării microclimatului necesar şi a uşurinţei în executarea diverselor lucrări. Adăpostul animalelor trebuie să fie spaţios, bine luminat şi însorit, aerisit şi ventilat, cu microclimat optim (temperatură 10-180C, umiditate 70%, viteza aerului pană la 0,3 m/s - iarna şi pană la 1m/s –vara, CO2 2%0, NH3 0,026%0, H2S 0,01%0, igienic, cu aşternut gros, moale şi curat. Numărul adăposturilor, suprafaţa totală şi tipul adăposturilor pentru animale şi păsări (grajduri, saivane, hale) se stabilesc în funcţie de:

-mărimea efectivelor (număr de capete); -specializarea producţiei (pentru lapte, pentru îngrăşare, etc.) -sistemul şi tehnologia de creştere (intensiv, extensiv, sistem legat sau

dezlegat al animalelor): -specia şi categoria de animale (influenţează suprafaţa pentru un animal) -asigurarea unor căi de acces pentru unele utilaje (remorci cu furaje) şi a unor

spaţii pentru oameni în vederea efectuării unor lucrări de îngrijire, hrănire.

186

Suprafaţa necesară pe animal

Categorii de animale Suprafaţa medie pe cap (m2)

Suine vieri scroafe gestante 42-114 zile scroafe gestante 1-42 zile tineret de reproductie scroafe lactante tineret 7-30 kg porci la îngrăşat

2,15 2,15 1,56 1,43 3,92 0,38 0,82

2. Bovine Întreţinere legată Stabulaţie liberă Vaci lapte Juninci Bovine la îngrăşat Tauri Viţei

5-6,5 3,5-3,7 5-6,5 10-14 2-2,8

20 5 - - 2,5-3

Amplasarea adăposturilor de animale impune respectarea următoarelor condiţii:

-terenul pe care se amplasează să fie salubru, cu apă freatică la minimum 0,5 m, ferit de inundaţii, în apropierea căilor de acces, a surselor de apă, a reţelelor de energie electrică;

-să respecte cerinţele sanitar-veterinare; -să existe posibilitatea depozitării şi utilizării dejecţiilor; -să existe în apropiere suprafeţele pentru asigurarea necesarului de furaje de

volum (păşuni, masă verde, în cazul fermelor de taurine şi ovine); -să se aibă în vedere posibilităţile corespunzătoare în ceea ce priveşte

valorificarea produselor; -să se asigure o suprafaţa totală de 5-7 ori suprafaţa adăposturilor

Tendinţele noi în privinţa adăposturilor vizează:

-înlocuirea adăposturilor din beton cu hangare din prefabricate durabile şi economice;

187

-construcţii cu panouri demontabile ceea ce asigură flexibilitate şi posibilitatea de adaptare a construcţiilor la alte activităţi;

-înlocuirea silozurilor din beton cu silozuri tip tranşee; -creşterea animalelor în stabulaţie liberă cu accesul direct al animalelor la unele

surse de furaje. Evacuarea dejecţiilor. Evacuarea dejectiilor este una dintre marile probleme ale zootehniei, în relaţia sa directă cu mediul îinconjurator. Zootehnia este considerată un domeniu de activitate poluant, motiv pentru care politica Uniunii Europene prevede reglementari clare privind evacuarea dejectiilor, depozitarea, procesarea şi reutilizarea lor în condiţiile menţinerii calităţii factorilor de mediu la parametrii normali. Sistemele de evacuare a dejecţiilor sunt deosebit de variate de la o specie la alta, de la un sistem de intreţinere la altul. În principal, sistemele de evacuarea dejecţiilor se clasifică in urmatoarele categorii : Sistemul mecanic, care presupune raclarea dejecţiilor din adapost (sistemul cu plug raclor), care este cel mai eficient ; Sistemul hidraulic, care presupune existenţa în spatele standurilor a unor canale de colectare, acoperite cu grătare metalice. Curăţarea standurilor se face cu jet de apă pentru antrenarea dejecţiilor în canalul colector şi mai departe în fosa de colectare din afara adăpostului . Depozitarea dejecţiilor colectate în fermă trebuie facută în spaţii special amenajate şi trebuie să permită procesarea acestora prin procesul de fermentare, în condiţii lipsite de risc, în relaţia cu mediul înconjurator. Dupa transformarea gunoiului în material organic reutilizabil, acesta poate fi folosit cu succes în agricultura organică. Mişcarea animalelor şi curăţenia corporală. Igiena corporală se asigură zilnic prin pansaj (ţesălare şi periere). În timpul pansajului îngrijitorul va examina pielea animalelor, pentru a constata dacă prezintă eventuale inflamaţii, răni sau paraziţi cutanaţi, efectuandu-se tratamentele necesare. O atenţie deosebită acordandu-se ongloanelor şi organelor genitale. Unghiile vor fi verificate în permanenţă, ajustate atunci cand cornul a crescut mult, iar tocirea s-a făcut inegal, pentru a preveni deformarea membranelor şi apariţia defectelor de aplomb. Regimul de mişcare are o semnificaţie deosebită mai ales pentru animalele cu întreţinere legată. Se va asigura mişcarea individuală cel puţin 30 de minute zilnic, pe aleile din jurul adăpostului, pe drumurile de acces din apropiere mecanic (la carusel) sau la păşune. Menţinerea sănătăţii animalelor O importanţă deosebită trebuie acordată prevenirii bolilor la animale prin asigurarea unor conditii optime de adăpostire, de hrănire, mişcare şi curăţenie

188

corporală, dar şi prin vaccinare. Obţinerea unor producţii animaliere ridicate presupune ca animalele să fie sănătoase şi vaccinate la timp. Astfel, se acordă întaietate tratamentelor preventive, urmărirea nedepăşirii termenelor de valabilitate a vaccinurilor si medicamentelor. Aparitia bolilor la animale constituie un factor de risc pentru întreaga fermă, impune diagnosticul imediat, izolarea animalelor bolnave de cele sănătoase, trecerea la aplicarea tratamentelor curative. Prevenirea epizootiilor impune respectarea unor condiţii speciale de vehiculare a animalelor de la o ferma la alta, de la o zona la alta şi se supune legislaţiei sanitar veterinare în vigoare . Obţinerea producţiei animale. Un alt punct sensibil de intervenţie în managementul fermelor zootehnice este obţinerea producţiei animale. Prin tehnologiile de muls, tuns, colectarea oualor etc se poate influenţa performanţa productivă individual, cât si la nivel de fermă. Tehnologia de muls se bazează pe două sisteme clasice recunoscute :

-mulsul mecanic – practicat pe scară largă, utilizandu-se instalaţii moderne de muls, care asigură un muls complet şi igienic ;

-mulsul manual practicat în special în exploataţiile de subzistenţă ; Tehnologia de colectare a ouălor care foloseste diferite sisteme în raport de sistemul

de creştere al păsărilor outoare (la sol, în baterii etc) . Tehnologia de tuns se realizează manual sau mecanic cu ajutorul maşinilor de

tuns, cojoacele rezultate fiind prelucrate în sectorul meştesugăresc în diferite produse artizanale.

9.4 Dimensiunea exploataţiei zootehnice

Dimensiunea optimă a unităţilor zootehnice trebuie adaptată particularităţilor biologice ale diferitelor specii şi categorii de animale, volumului activităţilor necesare creşterii şi exploatării acestora posibilităţii automatizării lucrărilor, sistemelor de creştere specifice. În exploataţiile zootehnice efectivele de animale sunt cele care dau producţiile, numărul de animale reprezentand indicatorul de dimensiune al unităţilor zootehnice. a. În funcţie însă de specia şi categoria de animale, indicatorii de dimensiune ai unităţilor zootehnice utilizaţi sunt următorii: la fermele de taurine pentru lapte-efectivul de vaci de lapte, la fermele de ovine – numărul de oi fătătoare, în complexele de porci –numărul de porci graşi livrabili anual, în complexele de îngrăşare a taurinelor sau ovinelor şi în fermele de păsări –numărul de locuri la populare . Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 108 din 2001 privind exploataţiilor zootehnice s-au stabilit următoarele dimensiuni minime :

- Vaci de lapte- 15 capete

189

- Taurine la înfgrăşat 50 capete - Oi 300 capete - Porci 100 capete - Găini ouătoare 2000 capete - Păsări pentru carne 5000 capete

Exploataţiile înfiinţate cu respectarea dimensiunilor minime prevăzute, vor beneficia de facilităţi financiare de la stat (subvenţii pe produs, pentru investiţii, ajutoare de depozitare pentru produsele agricole ), ajutoare de producţie de la procesatori sub formă de avans din valoarea contractată ), credite ipotecare. b. În funcţie de zona unde este amplasată ferma În zonele de deal şi munte cu suprafeţe de păşuni şi faneţe naturale vor predomina speciile taurine şi ovine, la campie se recomandă creşterea oilor din rase de mare productivitate pentru lană şi carne, iar în zona de munte ovinele din rasele cu lană grosieră. În zonele de şes structura culturilor se caracterizează prin ponderea ridicată a cerealelor şi plantelor tehnice, urmate de culturile furajere, legume. În zonele de deal predomină sfecla de zahăr, cartofii, apoi graul, orzoaica, culturile furajere . Dimensiunea exploatatiilor zootehnice diferă şi în raport de zona de amplasare a fermelor. Majoritatea fermelor zootehnice au în prezent dimensiuni mici, specifice exploatatiilor de subzistenţă. Numai un numar redus de ferme zootehnice au dimensiuni mai mari, dotări mai bune, aplică tehnologii moderne de producţie şi realizează performanţe economico-financiare bune. Principalele puncte slabe ale majoritatii fermelor zootehnice în prezent sunt :

- lipsa capitalului financiar pentru a putea efectua investiţii noi destinate modernizarii şi retehnologizarii;

- lipsa dotărilor necesare la nivelul standardelor internationale; - gradul redus de instruire al fermierilor; - insuficienta corelare între efectivele existente în unele ferme şi suprafeţele de

teren destinate producerii furajelor; - neasigurarea furajelor de calitate şi in cantităţile necesare; - lipsa optimizării raţiilor furajere ;

190

- neaplicarea întocmai a tehnologiilor de creştere şi exploatare a animalelor; - tratarea cu indiferenţă a unor probleme de reproducţie ale animalelor cu

consecinţe grave asupra sănătaţii acestora şi performanţelor productive; - obţinerea de performanţe slabe în majoritatea fermelor zootehnice din

Romania, care sunt exploataţii de subzistenţă, comparativ cu cele realizate în ferme comerciale, competitive, rentabile din ţările cu zootehnie avansată din Uniunea Europeana (Olanda, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Franţa ) ;

- evacuarea dejecţiilor şi lipsa spaţiilor de depozitare şi fermentare, aşa cum impun reglementarile Uniunii Europene;

- lipsa posibilităţilor de depozitare a producţiei animale pâna la livrare, în special la lapte; calitatea necorespunzătoare a producţiei, în special la lapte;

- lipsa desfacerii asigurate prin contracte ferme de livrare încheiate cu clienţii ; - slaba negociere a preţului de livrare cu clienţii şi acceptarea preţului impus

de aceştia . Existenţa Programului SAPARD, a fondurilor structurale din partea Uniunii Europene sprijina direct crescătorii de animale pentru modernizarea şi reutilarea fermelor existente cu dotari la standarde europene, cu animale de producţie şi reproducţie de mare valoare, dar şi pentru infiinţarea de ferme noi moderne. Sarcini importante revin reţelei ANCA şi altor organisme autorizate pentru sprijinirea fermierilor în accesarea acestor fonduri care au ca scop sprijinirea agriculturii romaneşti, inclusiv a zootehniei pentru a deveni un sector de înalta productivitate şi competitivitate, aşa cum o cere integrarea în U.E.

9.5 Valorificarea producţiei animale

Un alt punct sensibil de intervenţie în managementul fermei este legat de activitatea de valorificare a producţiei. Procesatorul de materii prime este interesat în asigurarea ritmică cu materii prime de bună calitate şi în condiţii de competitivitate, obţinute direct de la producătorul agricol. În aceste condiţii procesatorul de materii prime, este interesat în satisfacerea şi stimularea producătorului, în aprovizionarea acestuia cu factori de producţie, cum ar fi: furaje proteice pentru animale, material seminal de buna calitate pentru creşterea producţiilor prin îmbunatăţirea potenţialului raselor deţinute de producători, servicii de asistenţă şi informare în domeniul furajării animalelor şi a asigurării preluării laptelui de la producator. Permanentizarea şi consolidarea unor relaţii de acest tip conduce la realizarea unei filiere agroalimentare, creată în jurul unui agent economic, deoarece prin activitatea pe care o desfăşoară, el intră în relaţii directe, atât cu producătorii de materii prime, cât şi cu comercianţii, pentru ca acestea să ajungă la consumatorii finali. Calitatea laptelui obţinut de la producator, cât şi menţinerea acesteia pe traseul

191

achiziţiei până în momentul procesării, are un rol determinant asupra rentabilităţii generale la nivelul întregii filiere a laptelui. Organizarea corespunzatoare a întregului proces ce se desfăşoară de la producator la consumator conduce la eliminarea riscurilor asociate producţiei de alimente, cauza reducerii eficienţei şi competitivităţii sistemului alimentar. În producţia animală, produsele care constituie obiectul valorificării sunt următoarele: animale pentru carne (taurine, porcine, ovine, păsări),lapte (de vaci, oi, capre,) ouăle, lâna, produsele sericicole, produsele apicole, produsele piscicole. Principalele activităţi care alcătuiesc o filieră sunt: producţia, colectarea, transformarea, distribuţia şi consumul. Laptele proaspăt integral sau smântânit care nu este preluat de maşini –cisterne, se livrează ca şi smântâna la punctele de colectare în bidoane speciale (folosite numai pentru lapte.). În exploataţiile de tip familial cu efective mici de vaci (3-5 capete) şi cu posibilitatea obţinerii unor cantităţi mai reduse de lapte, este mai rentabilă vânzarea directă la consumatori decât la centrele de colectare, cu condiţia ca preţul să fie mai mare, iar diferenţa de preţ să acopere costul necesar distribuirii la consumator. Această modalitate poate fi rentabilă şi pentru unităţi mai mari, dar care au consumatori siguri: colectivităţi, restaurante. Nediferenţierea preţului oferit laptelui în funcţie de procentul de grăsime favorizează preluarea laptelui la unitatea producătoare şi valorificarea separat a laptelui ecremat şi a produselor rezultate. Dacă preţul laptelui este diferenţiat pe calităţi este necesar a studia eficienţa valorificării laptelui pe calităţi în funcţie de cererea de pe piaţă pentru laptele cu diferite procente de grăsime. Fermele mari, care obţin cantităţi importante de lapte zilnic nu-l pot valorifica decât prin intermediul unităţilor de preluare şi prelucrare industrială . În ultimul timp, capătă din ce în ce mai multă importanţă laptele şi produsele din lapte obţinute ecologic, acestea având însă preţuri de vânzare mai ridicate pentru consumatori.

192

Valorificarea animalelor pentru carne –producţia este asigurată de următoarele categorii: adulte, semiadulte, tineret. Principale direcţii de valorificare sunt:

-Pentru carne albă, pentru baby-beef, crescute în sistem semiintensiv, în sistem extensiv şi ca animale reformate. Valorificarea ovinelor pentru carne cunoaşte următoarele forme:

-valorificarea mieilor de lapte la varsta de 4-6 săptămani şi o greutate de 10-12 kg. Această formă de valorificare este ne profitabilă, având în vedere că ei se sacrifică într-o perioadă cu viteză maximă de creştere

-valorificarea tineretului îngrăşat la varsta de 5-6 luni şi greutatea de 35-40 kg. Este considerată ca forma cea mai bună din punct de vedere atât al însuşirilor organoleptice ale cărnii căt şi al profitabilităţii

-valorificarea ovinelor adulte reformate la o varstă de peste 5 ani şi o greutate de 60-70 kg în funcţie de rasă. După o perioadă de recondiţionare prin îngrăşare se poate realiza un spor de greutate de 10-12 kg. Valorificarea porcinelor pentru carne prezintă următoarele direcţii:

-valorificarea animalelor tinere pentru bacon care se realizează pe baza unei tehnologii de hrănire specifică . Animalele se sacrifică la varsta de 6-7 luni şi o greutate de 85-95 kg.

-valorificarea tineretului mascul îngrăşat pană la greutatea de 110-120 kg, considerată ca o greutate economică pentru valorificare

-valorificarea mixtă pentru carne şi grăsime bazată pe o tehnologie de îngrăşare cu o cantitate mai mare de cereale în raţii , sacrificarea avand loc la greutatea de 130-140 kg. Valorificarea păsărilor pentru carne:

-Pui broiler de 1,5-1,8 kg realizaţi în complexele de tip industrial, valorificaţi ca atare sau ca părţi tranşate;

-găini rezultate de la fermele particulare, sau de la complexele avicole pentru producţia de ouă; gaşte îndopate-minim 5 kg; raţe; curci şi curcani; Valorificarea lânii se poate realiza de către producători direct către fabricile de prelucrare pe bază de contract sau prin vanzare către intermediari. Vanzarea producţiei de ouă se poate realiza în tot cursul anului pentru consumul direct sau ca materii prime necesare producerii unui număr mare de produse alimentare . Din punct de vedere al consumatorului, ouăle valorificate în primele 5 zile sunt considerate de calitate extra, iar cele valorificate pană la 15 zile de calitatea a I şi a II a.

193

Ouăle cu defecte sau cu crăpături se pot valorifica prin utilizare în hrana reproducătorilor (tauri, armăsari ) sau prin unităţile de patiserie. Valorificarea animalelor de reproducţie trebuie să fie cuprinse în controlul oficial al producţiei şi să aibă eliberate de către organele centrale de reproducţie şi selecţie certificatele de origine şi productivitate. Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească sunt:

- să aibă însuşirile de rasă şi capacitate productivă corespunzătoare rasei din care fac parte;

- să fie menţinute în condiţii normale de întreţinere, reproducţie şi sănătate; - să fie individualizate conform normelor europene; - să existe o buna evidenta a animalelor , cuprinzind date privind: originea ,

reproducţia, greutatea corporală, producţia şi descendenţii. În organizarea filierelor, importantă este analiza structurii valorice a produsului final pe etape ale filierei, evidenţiindu-se partea care revine producătorului şi cea care o încasează intermediarii. Piaţa produselor agricole pune în evidenţă raporturile dintre producţie şi consum, verifică concordanţa dintre nivelul şi structura producţiei şi nivelul şi structura cererii sociale. Relaţia dintre cererea şi oferte de produse considerată o latură fundamentală a funcţionalităţii pieţei, este cea care stabileşte preţul produselor. Pe piaţă, fiecare producător (ofertant) şi cumpărător (consumator) se află într-o relaţie mai mult sau mai puţin stransă cu toţi ceilalţi ofertanţi şi respectiv consumatori ai aceluiaşi produs. Pentru produsele zootehnice, în funcţie de destinaţia acestora, consumatorii pot fi: populaţia, diferiţi agenţi economici (consumul pentru noile producţii) cum ar fi: industria farmaceutică , industria chimică , industria textilă , industria alimentară. Pentru ca obţinerea şi vânzarea unui produs să fie eficiente trebuie ca preţul să asigure acoperirea costurilor de producţie şi obţinerea unui profit net. Preţul de producţie (preţul producătorului ) este format din costurile de producţie şi profitul pe care îl adaugă producătorul conform relaţiei:

Pp= CM +CS +P,

194

unde: CM -cheltuielile materiale ce revin pe unitatea de produs, CS -cheltuielile cu salariile ce revin pe unitatea de produs, P-profitul pe unitatea de produs .

Acest preţ este utilizat în vanzarea produselor de către producătorii particulari, de către societăţi comerciale, de asociaţii agricole direct pe piaţă, prin contracte sau la export. Preţul de vanzare cu amănuntul reprezintă preţul cu care se vinde produsul la consumatori şi este format din preţul cu ridicata şi adaosul comercial destinat acoperirii cheltuielilor necesare pentru desfacerea mărfurilor şi asigurării unui profit pentru agentul economic care realizează activitatea comercială.

9.6 Evaluarea rezultatelor sau performanţelor tehnico-economice

şi financiare ale activităţii fermei Un alt moment important al managementului fermei zootehnice şi nu numai este cel al analizei activităţii economice desfăşurate pe o anumită perioadă de gestiune. În acest scop se foloseste un sistem de indicatori specifici, care trebuie comparati în timp, spatiu, precum şi în raport cu porgramul de activitate, evidenţiind abaterile realizate, identificând cauzele care au generat neîndepliniri, luând măsurile ce se impun pentru ameliorarea situaţiei în etapele viitoare. Pe baza unei analize amanunţite prin metodele ştiinţifice specifice analizei economico-financiare, la nivel de produs şi de fermă, se pot elabora obiectivele viitoarei strategii de afaceri şi tacticile ce se impun pentru atingerea acestora . La baza efectuarii analizelor la nivel de ferma sau urmatorii indicatori :

a. Indicatori tehnici:

-în societăţile de creşterea păsărilor: efectivele de păsări, producţiile medii (ouă, carne), producţiile totale şi marfă de ouă şi carne, consumul specific pe ou, pe kg de spor, pe kg greutate vie, consumul total de furaje. -în societăţile de creşterea porcilor: efectivele de porci totale şi pe categorii, numărul de purcei la fătare şi înţărcare/scroafă, sporul mediu de creştere şi îngrăşare pe categorii de animale, sporul total în greutate, greutatea vie a porcilor graşi la livrare, consumul specific pe kg spor şi consumul total de furaje.

195

- în exploataţiile de creşterea vacilor de lapte: efectivele de taurine şi structura pe categorii, producţia medie, totală şi marfă de lapte, numărul de viţei obţinuţi şi greutatea la naştere, sporul mediu de creştere şi îngrăşare la tineret şi adulte reformate, consumul specific pe litru de lapte şi kg spor, consumul total de furaje. -în exploataţiile de creşterea ovinelor: efectivul de oi fătătoare, structura pe categorii: oi fătătoare, berbecuţi la îngrăşat, tineret ovin, sporul de creştere şi îngrăşare.

b. Indicatori economico-financiari

La nivelul fermelor zootehnice sunt analizaţi următorii indicatori: cheltuieli totale de producţie şi structura acestora pe elemente de calculaţie, costurile unitare de producţie, preţurile de livrare, veniturile şi structura acestora pe surse de provenienţă, rezultatul exerciţiului la nivel de fermă şi de produs; indicatori de eficienţă economică: profit total, profit/animal, profit/produs, profit/zi furajată, cost/animal, cost/produs, cost/zi furajată, cheltuieli la 1000 lei venituri, venituri la 1000 lei cheltuieli, rata rentabilităţii la nivel de fermă şi de produs. Costul furajelor pe unitate de produs exprimă atat consumul cantitativ cat şi cheltuielile ocazionate de producerea (sau cumpărarea) prelucrarea şi administrarea furajelor. Cost furaje /u.p.= Cheltuieli cu furajele administrate animalelor/Producţia totală realizată. El exprimă câţi lei a costat furajarea pentru obţinerea unui litru de lapte, a unui kg sport de creştere sau îngrăşare, a unui kg lană, a 100 de ouă. La nivelul unităţii economice: cifra de afaceri, cheltuielile totale şi veniturile totale şi structura acestora, rezultatul brut şi net al exerciţiului; indicatori de rentabilitate economico-financiară: cifra de afaceri la 1000 lei patrimoniu şi 1000 lei capital, profit brut şi net la 1000 lei patrimoniu şi capital, rata rentabilităţii financiare, indicatorii echilibrului financiar: fond de rulment/active circulante, raport creanţe/obligaţii, indicatori de bonitate financiară.

Indicatori privind aprecierea utilizării factorilor de producţie

Indicatorul Relaţia de calcul

Coeficientul mediu de eficienţa a capitalului Ke= Capital utilizat/produs obţinut Rata rentabilităţii capitalului Rc= Profit net/Capitalul exploataţiei x 100 Productivitatea fizică a pămantului la o cultură

Wp= productia totală/ suprafaţa cultivată

196

Rentabilitatea utilizării pămantului Rrp= Profit net/suprafaţa Productivitatea fizică a muncii Wf= nr total de ore-om/spor total de

creştere Productivitatea valorică a muncii Wv= Cifra de afaceri/nr. total de personal Marja exploataţiei sau rata rentabilităţii exploataţiei

Me= profit/cheltuieli totale x 100

Marja brută a exploataţiei Mb= Venit brut – Cheltuieli variabile

Indiferent de specia şi categoria de animale la nivelul unei exploataţii zootehnice se urmăreşte: -minimizarea costului unitar. Costul unitar variază în funcţie de: modificarea volumului de factori utilizaţi pe unitatea de produs; -evoluţia preţurilor factorilor de producţie; -eficienţa utilizării factorilor de producţie materializată în volumul şi calitatea produselor obţinute. Minimizarea costului unitar reprezintă un obiectiv permanent al exploataţiilor întrucat în raport cu preţul cu care se vând produsele se determină nivelul profitului obţinut:

Profit= (preţ de vanzare –cost unitar total ) x producţia vandută .

197

UNELE CONCLUZII

1. PROIECTAREA METODOLOGICĂ TEHNICO-ECONOMICĂ A GHIDURILOR ETALON PENTRU PRODUCŢIA ANIMALĂ

Proiectarea unor module specifice şi eficiente pentru exploataţiile agricole, în concordanţă cu situaţia existentă în agricultura ţărilor din Uniunea Europeană, reprezintă o necesitate stringentă şi de mare actualitate în strategia de dezvoltare a agriculturii româneşti pe termen mediu şi lung. Criteriile metodologice utilizate pentru proiectarea ghidurilor:

- Sisteme şi structuri de producţie în sectorul zootehnic; - Tehnologii de producţie în sectorul zootehnic;

- Elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe activităţi şi fişa rezumativă pe modul;

- Echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice;

- Identificarea punctelor sensibile de intervenţie în gestiunea fermei zootehnice.

2. PROIECTAREA ECONOMICO-FINANCIARĂ

Elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe activităţi în producţia zootehnică a avut la bază devizele tehnologice pe produs şi specie, preţurile inputurilor din toamna anului 2006 pentru producţia neterminată şi preţurile orientative ale anului 2007 pentru inputurile anului de plan. Bugetul activităţii este prezentat pentru specia de animale şi produsul principal, diferenţiat pe dimensiune de modul propus, în funcţie de tipul exploataţiei şi nivelul producţiei medii corespunzătoare dimensiunii exploataţiei. El cuprinde indicatori economici valorici pe exploataţie şi pe unitatea de produs, exprimaţi în lei şi euro. Prin bugetul activităţii, se calculează valoarea producţiei, subvenţiile, produsul brut, cheltuielile totale, variabile şi fixe, venitul impozabil şi cel net precum şi indicatorii de eficienţă (cost de peoducţie, preţ piaţă intern previzibil, rata rentabilităţii). Calculaţiile acestor indicatori dau posibilitatea întocmirii „Fişei rezumative” ai modulului pe profil, cu adâncirea analizei prin determinarea unor indicatori sintetici ai dimensiunii propuse, ca marja brută totală şi marja brută standard (M.B.S.) ce pot stabili mărimea economică a exploataţiei şi indicatori ai repartizării profitului în vederea creării de fonduri pentru capitalizare şi reluarea procesului de producţie al exploataţiei. Fişa rezumativă concluzionează resursele financiare necesare, rata profitului pe modul, fondul de dezvoltare creat, definirea dimensiunii M.B.S. şi viabilitatea modulului proiectat.

198

Prin proiectarea diferitelor module de dimensiuni pe profile de specii, tipuri de exploataţii, randamente de producţie, fundamentări ale devizelor tehnologice, bugete de activităţi şi fişa sintetică a dimensiunilor de module, se poate argumenta necesitatea realizării acestor proiecţii în etapa următoare a proiectului.

3. PROIECTAREA TEHNICĂ (INSTALAŢII, FURAJARE, MĂSURI SANITAR-VETERINARE). ELABORAREASISTEMEI DE ECHIPAMENTE TEHNICE

NECESARE EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE ZOOTEHNICE REPREZENTATIVE ÎN VEDEREA CREŞTERII COMPETITIVITĂŢII

ECONOMICE

Criteriile de bază avute în vedere pentru stabilirea sistemei optime de mecanizare sunt: - criterii tehnice (funcţionalitatea, concordanţa cu scopul, domeniul de utilizare); - criterii ergonomice (confort de lucru, comenzi, menajarea sănătăţii); - criterii ecologice (emisii de gaze, zgomot, combustibili şi lubrifianţi nepoluanţi, etc.); - criterii economice (preţul de cumpărare, mod de procurare, cheltuieli de exploatare, durata de utilizare, etc.). În funcţie de performanţele tehnologice ale echipamentelor, de eficientizarea mecanizării şi automatizărilor care au ca effect creşterea cantitativă şi calitativă a producţiilor, creşterea productivităţii muncii şi reducerea poluării mediului s-a stabilit o dotare minimă pentru asigurarea de tehnologii de creştere a animalelor în conditii normale; dotarea cu mijloace mecanice a diferitelor tipuri de exploataţii agricole care trebuie să permită transportul, manipularea, depozitarea şi prelucrarea primară a producţiilor obţinute în condiţii de eficienţă

4. IDENTIFICAREA PUNCTELOR SENSIBILE DE INTERVENŢIE ÎN GESTIUNEA FERMEI ZOOTEHNICE

- stabilirea corectă a obiectivelor fermei zootehnice care diferă în raport de speciile şi categorii de animale care se cresc, profilul de activitate şi gradul de specializare al fermei; - evaluarea resurselor (materiale, financiare şi umane) şi utilizarea lor cu eficienţă ridicată; - implementarea tehnologiilor moderne de creştere şi exploatare a animalelor, care trebuie să corespundă standardelor care se aplică în U.E. pentru creare de competitivitate şi performanţă, - organizarea şi planificarea activităţii în fermă; - evaluarea rezultatelor sau performanţelor tehnico-economice şi financiare ale activităţii fermei desfăşurate pe o anumită perioadă de gestiune. În acest scop se foloseşte un sistem de indicatori, care trebuie comparaţi în timp şi spaţiu precum şi în raport cu programul de activitate, evidenţiind abaterile realizate, identificând cauzele care au generat neîndepliniri, luând măsurile ce se impun pentru ameliorarea situaţiei în etapele viitoare.

199

Bibliografie selectivă 1 Andreas, Kerssens - 1998 - Microclimatul in halele de crestere la

sol a puilor de carne. Rev. Avicultorul, anul IV, nr.1, martie

2 Alecu, I. si colaboratorii Managementul in agricultura Editura Ceres, Bucuresti 1997

3. Alecu, I. Hartia, S.

Mangement si Marketing in Agricultura, Chisinau 1991

4. Beres Marius, Zeneci Nicolae, Beres Ileana, 1999.

Manualul fermierului. Editura Tipomur – Targu Mures.

5. Burlacu Gh., Surdu Ioan, Burlacu Radu, Canache Angelo, 2002.

Ghid pentru alcatuirea ratiilor de hrana la porci. ASAS - Bucuresti

6. Bold I., Avram C. Exploataţia agricolă, organizare, dezvoltare, exploatare, Editura Mirton, Timişoara, 1995

7. Dinu Ion, 1990. Tehnologia cresterii suinelor. Editura Didactica si Pedagogica - Bucuresti.

8. Dinu Ion, 2001. Ghidul crescatorului de porci Editura Coral Sanivet – Bucuresti.

9. Dinu Ion si col., Suinicultura –. Tratat de cresterea suinelor Ed. Coral sanivet – Bucuresti. 2002.

10. Drăghici, M. şi colab Manual de management al fermei, Editura Atlas Press 2004

11. Liu,G.,Xiong,Y.L. - 2000 - Susceptibility of mixed chicken muscle/ non muscle proteins to oxidation. XXI World's Poultry Congres, Montreal, 20-24 aug. Canada.

12. Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor

Strategia de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare şi silviculturii pe termen mediu şi lung, (2001-2005 şi 2005-2010)

13. Marin, Gh.si colab. Tehnologia de crestere a puilor de carne. - 1982 -

14. Nica, S. Glăman, Gh. Fântâneru, AL.

Economia rurală – compendiu, Editura ARTPRINT – Bucureşti 1995

15. Oancea, M. Management modern în unităţile agricole, Editura Ceres, Bucureşti 2003

16. Oancea, I. Tratat de TEHNOLOGII AGRICOLE, Editura Ceres, Bucuresti 1998

17. Stoian Elena, Dinu Toma Management în agricultură, Editura

200

Alma Mater Sibiu 2003 18. Van,I.si colab. - 2000 - Tehnologia incubarii oualor. Editura

Ceres Bucuresti 19. Van I., Marin, Gh. Cresterea si exploatarea gainilor

ouatoare - Publiroms S.A. Bucuresti- 1999 -

20. Vacarum Opris,Ioan si colab Contributii la tehnologia de crestere in sistem intensiv a gainilor ouatoare - rase usoare. Rev.Cercetari Agronomice in Moldova, vol.2 (73) Iasi, 1985

21. Vacarum Opris,Ioan si colab Tratat de Avicultura Vol.2, Ed. Ceres, Bucuresti- 2002 -

22. Vâlceanu, Gh. Robu, Vasile. N. Georgescu

Analiză economică financiară, Editura Economică, 2004

23. Zahiu, L. Lazar,T.

Agricultura Romaniei in procesul de integrare agricole Europeana.

24. Zeneci Nicolae si col. Ghidul crescatorului de porcine din microferme. Editura Sirius – Bucuresti. 2002.

25. Zeneci Nicolae Cresterea porcinelor in fermele mici conform normelor Uniunii Europene.Ed. Alex-Alex, Bucuresti 2004..

26. *** XX, 1990. Ghid de nutritia suinelor. American Soybean Association-Nebraska.

27. *** XX, Memento de l’eleveur de porc. Institut Technique du Porc – Franta, 2000.

28. *** Directiva Consiliului Europei privind conditiile minime pentru cresterea puilor de carne. Bruxelles, 3 November- 2006 -

29. *** Agricultura României, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Bucureşti, 2002

30. *** Anuarele statistice ale României Institutul Naţional de Statistică

31. *** Creşterea productivităţii muncii în producţia agroalimentară şi efectele ei sociale, Institutul de Economie Agrară, Bucureşti, 1987.

32. *** H.G. nr. 2139/2004 din 30.11.2004, M.OF.- partea I, nr.46 din 13.01.2005 – Maşini, utilaje şi instalaţii pentru agricultură

33. *** INFO-AMSEM, anul II, numărul 3, iunie

201

2001 – Amortismentul maşinilor agricole în etapa actuală

34. ***

Maşini agricole – Catalog, Editat de Oficiul de documentare şi publicaţii tehnice, Bucureşti, 1966

35. ***

Norme de producţie şi de consum de motorină – Tarife de retribuire a mecanizatorilor, M.A.I.A., 1985

36. *** „Module specifice de exploataţii agricole în Agrozona de Câmpie”, Vol.II, A.S.A.S; U.S.A.M.V. Bucureşti, I.C.D.E.A., Bucureşti 2005

37. *** Euro-Lex Législation communautaire en vigueur, http://europa.eu.int/eur-lex/fr/lif/dat/1999

Documents

„Ghidul practic tehnico-economic şi de ie animal”, ZOOTEHNIE.pdf · 1 Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de management - Producţie animal”,ă destinat creşterii