Ghidul Formatorului

Be part of CSA!

CUPRINS:

Modulul 1 : Ce este agricultura susținută de comunitate

Introducere

Obiectivele modulelor de training

Obiective educaționale

Prezentarea modului și a metodologiei

Faza de inițiere

Icebreaker și introducerea participanților

Informații generale despre programul de training Be part of CSA!

Definirea agriculturii susținute de comunitate

Cele trei dimensiuni ale agriculturii susținute de comunitate

ACS în funcțiune

Riscurile și recompensele în ACS

Modele de funcționare ACS

modele de bună practică

Evaluare și follow-up

Activități viitoare de implicare a participanților

FAQs despre ACS

Resurse

Appendices

M1 Appendix 1a - Food system aspects

M1 Appendix 1b – Matricea sistemului alimentar

Appendix 2 – Actori în ACS

Appendix 3 – Modele de ACS

Modulul 2 : Cum să inițiezi un parteneriat de tip ACS?

Introducere

I. Descrierea generală a capitolului

II. Conținutul trainingului

III. Obiectivele de formare

IV. Cerințe referitoare la participanți

V. Materiale de formare

VI. Principii de formare și metodologie

Conținutul modulului:

I. Prezentarea participanților

II. Sumarizarea principalelor informații de la modulul 1

III. Producătorii în ACS – profil, beneficii, obligații;

IV.Consumatori în ACS CSA –profil, beneficii și limite în a fi implicați în ACS

V. Să începem un ACS!

VI. Planificarea unui ACS pentru următoarele 3 luni

VII Referințe

Anexe:

Resurse electronice

Modulul 3: Dezvoltare comunitare și management

Prezentare generală a modulului 3:

Obiectivele modulului de training;

Obiective educaționale;

Metodele de training;

Sumarizarea programului de formare

Descrierea modulului:

Sosisrea participanților, gruparea în cerc a participanților, introducerea zilei de training;

Introducerea principalelor practicile de dezvoltare comunitară

Identificarea potențialelor probleme, temeri și riscuri în comunitățile de ACS

Închiderea sesiunii de formare

Resurse

Module 4 : ACS în acțiune

ACS în acțiune: Generalități

Obiectivele modulului;

Metodologia și metide de lucru

Planul de desfășurare a modului 4

Descrierea activităților:

Activitatea 1: Introducere

Prezentarea parteneriatelor ACS în poze

Vizitarea fermei

Harta Fermei

Masă rotundă

Zidul cu idei

Evaluări

Appendice

Appendix 1 - Prezentare Crop planner

Appendix 2 – Prezentare practici tradiționale utilizate în agricultura organică

Concluzii

Introducere

Proiectul Be part of CSA! – program participativ de training pentru agricultura susținută de comunitate (ACS) – a fost dezvoltat cu ideea de a sprijini promovarea ACS prin furnizarea de informații, facilitarea de abilități și competențe către comunități locale din Ungaria, Republica Cehă și România. Rezultatele proiectului au fost prevăzute să fie promovate la nivel european, prin directa implicare a Rețelei Internaționale Urgenci.

Partenerii proiectului au creionat un program de training modular al cărui curriculum – compus din broșură, Ghidul Formatorului, Calculator de culturi, film de promovare și materiale vizuale – a fost dezvoltat prin recunoașterea faptului că dezvoltarea ACS presupune o împărțire a responsabilităților între producători și consumatori: aceasta oferă soluții la probleme comune cu care aceștia se confruntă.

Cele patru module de training, care se concentrează pe aspecte diferite ale ACS,formează împreună un program de formare comprehensiv, care acoperă cu succes cele mai întâlnite subiecte referitoare la tematica ACS. Sperăm că acest program răspunde deopotrivă nevoilor de formare, atât în rândul producătorilor cât și în rândul consumatorilor.

Rolul Broșurii este de a introduce principalele subiecte legate de ACS, Ghidul Formatorului având funcția de a oferi materiale suplimentare pentru formatori, multiplicatori și facilitatori pentru a organiza sesiunile de formare. Ghidul conține materiale și tehnici educaționale care nu sunt legate doar de tematica ACS, ci și unele complementare, care au fost reținute ca fiind importante de către parteneri.

Proiectul Be part of CSA! prezintă câteva elemente inovatoare. Unul dintre acestea este reprezentat de metodele de educației informale și non-formale ale programului, care se bazează pe o metodologie orientată spre participanții la formare. Rolul este de a a susține angajamentul participanților față de o dezvoltare sustenabilă a ACS.

Modularitatea programului de formare este esențială: aceasta permite o participare flexibilă , participanții putând alege care sunt modulele relevante pentru ei. Totodată, acest aspect permite o adaptare corectă a conținutului de training la nevoile exacte ale grupului țintă, precum și o participare atât a persoanelor cu experiență cât și a începătorilor. Modulele au fost dezvoltate folosind o serie de metode educaționale progresiste precum: film animat, drama pedgogy, peer learning, infografice.

Cele patru module au fost testate în 3 țări (Cehia, Ungaria și România) în perioada 2015-2016. Toate cele patru module au fost concepute a se desfășura pe perioada unei zile, dar în funcție de preferințe se poate aloca un timp mai îndelungat (o zi și jumătate – două zile), alocând mai mult timp schimburilor informale între participanți. Având în vedere faptul că metodele de învățare de tip peer-to-peer learning și schimbul de experiență reprezintă elemente cheie ale programului de formare, participanții au avut un background foarte diferit, alcătuind un grup mixt. Au fost implicați în programul de formare atât producători cât și consumatori, deoarece cele mai importante aspecte legate de ACS au fost discutate din perspectiva ambelor părți (consumatori și producători). Invitația producătorilor și consumatorilor cu experiență în ACS s-a dovedit a fi foarte folositoare. Putem afirma totodată că selectare participanților la training este foarte importantă pentru reușita programului. Este de preferat să lucrăm cu persoane care au o motivație personală de a afla mai multe informații referitoare la ACS și au ceva experiență în ceea ce privește activitățile colective sau agricultura organică. Evident, modulul unu este gândit pentru începători, dar începând cu modulul 2, training-ul este potrivit și pentru persoanele care au făcut parte dintr-un parteneriat de tip ACS, ca și consumator sau producător. Întregul program de formare a fost finalizat în urma obținerii feedback-ului de la participanți. La sfârșitul fiecărui modul de formare s-a realizat un scurt raport de evaluare realizat pe baza discuțiilor de grup, participanții completând totodată și un chestionar de evaluare.

Ghidul Formatorului reprezintă un instrument important pentru a atinge obiectivele proiectului, respectiv de a disemina ACS și exemplele de bună practică. Bineînțeles, programul educațional trebuie adaptat specificităților regionale și culturale, acesta reprezintă doar un cadrul general, așa cum este și agricultura susținută de comunitate, domeniu ce se dezvoltă specific în funcție de nevoile și opțiunile fiecărei comunități.

Suveranitate alimentară acum!

Autori:

Publicația a fost creată într-un parteneriat al organizațiilor TVE (Ungaria), CRIES (România), URGENCI (Franța) și PRO-BIO

LIGA (Republica Cehă). Autorii capitolelor sunt:

Modulul 1: Jan Valeska, Petr Dolenský, PRO-BIO LIGA;

Modulul 2: Lucian Vesalon, Mihaela Vețan, Asociația CRIES;

Modulul 3: Zsofia Perenyi, TVE;

Modulul 4: Kateřina Pařízková, PRO-BIO LIGA;

Textul a fost examinat cu atenție de către Jocelyn Parot și Morgane Iserte, din partea URGENCI, care au făcut o avut o

contribuție important în definitivarea materialului.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest Ghid sunt valabile la data realizării, în August 2015. Acestea trebuie folosite ca ghidare în pregătirea materialelor

de formare. Proiectul este implementat cu suport financiar din partea Comisiei Europene. Conținutul materialului se limitează la viziunea autorilor și un

reprezintă poziția Comisiei Europene

Câteva cuvine referitoare la principile de facilitare și organizare a

sesiunilor de training:

Cum să reușești implicarea unui grup în programul de formare? Cum să lucrezi cum un grup și să permiți fiecăruia să se implice? Procesul de învățare poate fi unul de empowerment, dacă tu ca și trainer, iei în considerare câteva aspecte și principii de bază care pot facilita o bună dinamică de grup. Principalele tale responsabilități ca trainer:

Crează și menține un spațiu sigur în care participanții să se simtă confortabili să discute și să pună întrebări;

Trebuie să înțelegi motivele care stau în spatele acțiunii participanților;

Trebuie să te concentrezi pe soluții și nu pe probleme;

Trebuie să lași preocupările și prejudecățile personale în afara sălii de training, rolul tău trebuie să fie unul neutru;

Trebuie să tratezi cu respect criticile și să transformi energia negativî într-una constructivă;

Trebuie să asculți cu atenție și respect pe fiecare;

Dacă participanții la training se blochează într-o problemă, nu încerca să o rezolvi! Acesta nu este rolul tău!

Recunoaște în fața cursanților problemele pe care le ai și temerile. Poate fi util să empatizezi cu ceilalți;

Adresează întrebări! Întrebările potrivite pot ajuta la rezolvarea unei probleme și pot avea un rol important în a sublinia mesajul traingului;

Fii tu însuți!

Când ai de abordat o chestiune dificilă, trage aer în piept și spune care este părerea ta, ce simți. Folosește persoana întâi mai degrabă decât persoana a doua (eu și nu tu);

A fi trainer nu este ușor! Nu de învinovăți dacă îți dai seama că sunt lucruri care nu au mers bine. Trebuie să înveți din fiecare experiență și să îți amintești ce a mers bine și mai puțin bine.

Totodată, trebuie discutate cu participanții o serie de principii, la care se poate face referire atunci când apare o situație mai dificilă:

Astăzi vom fi pozitivi și ne vom bucura cât mai mult posibil de timpul petrecut împreună;

Suntem aici de a învăța unii de la ceilalți, nu să judecăm opiniile celorlalți;

Astăzi ne vom focusa pe soluții și nu pe probleme. Desigur, vom putea discuta despre probleme și dificultăți, dar preferăm să construim pe marginea acestora;

Există mai multe moduri de a obține același rezultat. Nu suntem la fel, ACS este la fel un domeniu foarte diversificat, de aceea vom discuta despre diferite modalități de a construi ACS și vom introduce modele diferite;

Simțiți-vă liberi să adresați întrebări ori de câte ori doriți acest lucru!

Simțiți-vă liberi să ne spuneți dacă aveți vreo problemă! Sarcini speciale ale formatorului: La sesiunile de formare vom avea participanți cu un background foarte diferit (producători, consumatori, voluntari, activiști, facilitatori comunitari). Aceste persoane au așteptări și experiențe diferite, de aceea este important să asigurăm un echilibru între aceștia. De exemplu, dacă se discută despre o problemă a consumatorilor, este important să se solicite și intervenția producătorului pentru a vedea și perspectiva acestuia cu privire la același aspect. De asemenea, este important să se țină seama că uneori producătorii nu sunt obișnuiți să vorbească unui grup larg.

Modulul - 1 Ce este agricultura susținută de comunitate?

Acest modul servește ca o introducere de bază în tema ACS, adresându-se

celor care întâlnesc pentru prima dată acest subiect dar, de asemenea, îi

poate ajuta pe cei care sunt deja familiarizați cu subiectul ACS sau deja fac

parte dintr-un parteneriat de ACS să-și sintetizeze ideile. Acesta constă dintr-

un set de sesiuni introductive de bază care prezintă cursanților principiile care

stau la baza unui parteneriat de ACS, prezentîndu-le felurile de funcționare ale

unui sistem de tipic de ACS

Nu în ultimul rând, modulul oferă cursanților o imagine de ansamblu asupra

riscurilor și beneficiilor sistemului de ACS din perspectiva ambilor parteneri -

producătorul și consumatorul.

Totul se face prin intermediul unor tehnici educaționale inovatoare și

interactive care implică cursanții în procesul de formare. De exemplu, vom

folosi materiale vizuale inovatoare, cum ar fi filme de scurt metraj și

infografică. Ne vom centra pe învățarea reciprocă și vom folosi abordări

pedagogice centrate pe cursanți, cum ar fi responsabilizarea și experiența

hands-on.

Scopul modulului:

Acest modul a fost conceput pentru adulți cu sau fără cunoștințe de bază despre sistemul de agricultură susținută de

comunitate. Cu toate acestea, modulul ar putea fi de folos, de asemenea, și celor care deja cunosc sistemul ASC și îi va

ajuta să-și structureze și să aprofundeze cunoștințele despre acest subiect. Modulul 1 este axat pe introducerea

programului de instruire modulară în sine, în prima fază, participanții devin conștienți de interconexiunea tuturor celor 4

module și, în același timp. De asemenea modulul 1 este o introducere în subiectul principal, și anume: agricultura susținută

de comunitate, valorile sale, principiile de bază, actorii importanți și aplicații practice.

Obiectivele modului:

Modulul familiarizează pe participanți cu obiectivele agriculturii susținute de comunitate, principalele sale valori, avantajele CSA pentru membrii, diferitele forme de operare a CSA, precum și cu tema promovării produselor alimentare durabile și a consumului responsabil. Acest modul facilitează, de asemenea, schimbul de experiență practică: cele mai bune practici operaționale ale CSA la nivel național și internațional vor fi, de asemenea, prezentate. Competențe dobândite prin intermediul acestui modul:

Abilități de adaptare și de rezolvare a problemelor. De exemplu: Cunoașterea dezvoltării sistemului de CSA la nivel mondial și în special în Europa.

Cunoașterea principiilor și a valorilor de bază a CSA

Abilitatea de a distinge între sistem industrial de agricultură și agricultură ecologică

Abilitatea de a distinge între modelul CSA și alte scheme de distribuție alternative.

Cunoașterea caracteristicilor unui sistem alimentar alternativ.

Abilități administrative de bază

Abilitatea de a recunoaște diferite modele de funcționare a CSA,

Cunoașterea principalelor lor avantaje și dezavantaje în CSA

Competențe de bază pentru planificarea unui parteneriat;

Cunoașterea a cel puțin două exemple de bune practici din CSA atât din propria țară cât și din străinătate

Descriere detaliată a conținutului și metodologiei modulului

Faza de inițiere

Icebreaker și prezentarea participanților

Scopul: Participanții se simt mai relaxati într-un grup, dacă se cunosc puțin: cum se numesc, de unde vin, ce fac, și de ce

sunt acolo. Formatorul ar putea, de asemenea, să observe cu ușurință care este principalul interes al participanților și tema

care îi aduce împreună. Prin această metodă participativă cursanții câștiga abilitatea să se prezinte publicului și să-si facă

cunoscută motivația lor

Conținut: Prezentarea participanților, identificarea motivației lor, a dorințelor, intereselor și așteptărilor lor.

Metoda: imaginea simbolică

Descrierea metodei: Fiecare participant si formator are cate 2 minute să-și prezinte numele și așteptările, folosind o

fotografie aleasă cu imagini simbolice dintr-un pachet disponibil (fiecare formator ar trebui să aducă propriul set de

imagini). Formatorul ar putea demara acțiunea cu câteva întrebări inițiale care i-ar ajuta participanți să înceapă. Acestea ar

putea fi: "De unde ești?" sau" De ce ai venit la acest program de formare? ".

Instrumente: un pachet de cel puțin 40 de imagini simbolice (laminat);

Durata: 40 minute;

Resurse: Tehnici de facilitare creative in permacultură, persoanele resursă precum și cartea pentru formare și evaluare,

disponibilă online:

http://www.teindia.nic.in/files/teacher_trg_module/8_creative_facilitation_techniques.pdf

Opțiuni: Dacă aveți participanți din diferite părți ale țării, un joc de introducere foarte scurt ar putea fi adăugat. Ca

formator, careți-le să-si imagineze că sala este o hartă imaginară a țării dumneavoastră. Cereți participanților să stea la

locul unde au venit – poziția formatorului poate fi un punct de referință. Atunci când toată lumea și-a găsit locul său, cere-

le să spună celorlalți, de unde au venit. Acest joc îi ajută să recunoască cine altcineva vine din aceeași regiune, și asta poate

fi un punct de plecare perfect pentru cooperari viitoare.

Introducerea subiectelor:

Despre programul educațional Fii parte din CSA!

Obiective educaționale:Participanții sunt familiarizați cu conținutul instruirii și sunt informati de faptul că acest eveniment

este primul din cele 4 întâlniri. Tot acum află despre materialele de instruire precum și despre instrumentele care pot ajuta

la dezvoltarea unui parteneriat de CSA. Le este explicat că aceasta este faza de testare a programului educațional, iar

evaluarea și feedback-ul lor este foarte important pentru a finaliza materialele educative.

Conținut: Descrierea întregului program de formare

Metodă: Prezentare general

Descrierea metodei: Formatorul prezintă conținutul programului și calendarul modulului întâi precum si ale celorlalte

module

Instrumente: proiector, prezentare powerpoint

Durata: 10 min.

Resurse: Broșura Fii parte CSA!

Definiția agriculturii susținute de comunitate

Obiective educaționale: Participanții sunt familiarizați cu definiția CSA. Participanții dobândesc abilitatea de a distinge CSA

de alte lanțuri alimentare scurte (vânzare directe) și le se explică spune caracteristica esențială a CSA.

Conținut: Ce este o CSA - cum este definit la nivel național, cât și în străinătate. CSA este un parteneriat între un grup de

fermieri și consumatori în care riscurile și beneficiile agriculturii sunt împărțite. Aceasta este o definiție minimală, dar

eficientă, și general acceptată în cadrul comunității europene CSA. O definiție mai robustă și cuprinzătoare este dată de

către Soil Association: CSA este un model economic bazat pe un parteneriat, un angajament pe termen lung și de

participare între agricultori și consumatori. CSA oferă o alternativă la metodele tradiționale de comercializare a

alimentelor: spre deosebire de vânzare cu amănuntul, se concentrează pe angajamentul consumatorilor și pe susținerea

micilor fermelor. În practică, un parteneriat de CSA constă în cooperarea bazată de angajament între un agricultor sau mai

mulți agricultori și de un grup de consumatori. De multe ori colaborarea este consolidată printr-un contract. În plus, CSA

este mai ales definit de principiile care stau la baza sa decât de modul în care operează, astfel, chiar și o fermă-magazin ar

putea fi considerată un parteneriat CSA în cazul în care se bazează pe principiile de bază ale CSA.

Metodă: Prezentare general

Descriere metodei: Formatorul prezintă definiția și oferă alte informații utile cursanților.

Instrumente: proiector, prezentare PP

Durata: 10 min.

Resurse:

Un colectiv de autori: A share in the harvest: an action manual to community supported agriculture. 2nd edition. disponibil

online: https://www.soilassociation.org/LinkClick.aspx?fileticket=gi5uOJ9swiI%3D&tabid=204.

European Handbook on Community Supported Agriculture, 2012. online: http://urgenci.net/actions/csa4europe/european-

handbook-on-csa/

Community Supported Agriculture: A teaching programme for degree students, Soil Association. online:

http://www.soilassociation.org/LinkClick.aspx?fileticket=ak3jUihtwrE%3D&tabid=204

Gergo Horvath: Community Supported Agriculture, Getting your share, TVE 2013. online:

http://issuu.com/tudatosvasarlok/docs/community_supported_agriculture-get

Cele trei dimensiuni principale ale agriculturii susținute de comunitate?

De ce este ACS o soluție?

Obiective educaționale:

La sfârșitul sesiunii de formare participanții trebuie să poată să facă distincția între agricultura industrială și cea ecologică,

sa devină conștienți de principiile agriculturii organice și de ce acestea sunt importante pentru mișcarea CSA și să ajungă să

recunoască valoarea micilor ferme de familie. Participanții devin conștienți de faptul că principiile de bază ale CSA sunt

incluse într-un cadru mai larg al diferitelor mișcări sociale care încearcă să asigure un acces cât mai larg la hrană de calitate.

Ei devin capabili de a înțelege principiile CSA în acest context social și politic. Participanții dobândesc abilități de a aborda

critic diferite probleme legate de accesul la hrană și pământ.

Conţinut:

Care este tipul de agricultură în care în care pământul (nevoile sale, limitele sale) și fermierii (nevoilor lor) sunt respectați

iar nu a abuzați. Agricultura ecologică (așa cum este definită, de exemplu, prin IFOAM ) este un bun punct de plecare în

definirea durabilității și a impactului agriculturii din jur. Cu toate acestea, nu toate fermele de CSA trebuie să fie certificate

organic.

Care sunt principiile sociale și economice pe care dorim să le împărtășească sistemul nostru alimentar: angajament,

împărțirea riscurilor și a beneficiilor fermei ca expresie a economiei solidarității și a parteneriatului transparent,

guvernarea democratică incluzivă, activism civic și dreptul de a decide în mod colectiv cu privire la elementele de bază ale

propriului sistem alimentar ca expresie a suveranității alimentare constituie valoarea de bază a CSA.

După cum se precizează în Manualul CSA din Regatul Unit (a se vedea resurse): "CSA constă în asumarea responsabilității

pentru modul în care este produsă hrana noastră și modul în care ea ajunge pe masa noastră. Este o relație directă între un

agricultor și oamenii care-i consumă produsele. Termenul de CSA acoperă o gamă largă de parteneriate între consumatori

și producători. Fiecare dintre aceste parteneriate de CSA este un aranjament unic, adaptat la circumstanțele locale. În

fermele de CSA sunt direct responsabile față de consumatorii lor și se străduiesc să furnizeze alimente proaspete, de

calitate ridicată și utilizează în mod normal metode de agricultură ecologică sau biodinamică ".

Metode: cartografiere critică, compararea și prezentare

Descrierea metodei:

Cartografierea critică colectivă a contextului (10 min.). Crearea unei hărți imaginare în care participanții se pot plasa.

Aceasta este o metodă utilă și creativă pentru ca participanții sa ajungă să se cunoască reciproc, să discute, să cercetare, să

schimbe cunoștințe și idei, sau să planifice împreună proiecte. Aceasta hartă nu trebuie să fie neaparat o hartă a unei țări

sau a unui oraș. De exemplu, aceasta nu are nevoie de frontierele de stat, râuri și orașe pot fi orientarea. Principalul

obiectiv al cartografierii este procesul in sine – cu cât mai mult timp ai la dispoziție pentru această activitate, cu atât mai

bine. Rezultatul hărții nu este cel mai important obiectiv, chiar dacă, desigur, în cele din urmă poate fi fotografiat,

distribuit, digitalizat, etc.

Metoda aplicată în practică:

Participanții sunt împărțiți în grupuri de câte 5-7 participanți. Participanții primesc Anexa 1a: Diagrama sistemelor

alimentare și sunt rugați să caute în mod colectiv și să noteze caracteristicile sistemului de hrană pe care și-l doresc, și

anume: ce tip de agricultură (îngrășăminte organice, măsuri de prevenire și protecție mecanică, agricultură extinsivă VS

culturi bazate pe îngrășăminte artificiale, protectie chimica, agricultura industrială), logistica produselor alimentare (fie

localizate, ferma cât mai aproape de consumatori, fie bazată pe distribuție globalizată cu alimente din întreaga lume) și

tipul de distribuție (prin supermarket-uri, angrosisti, etc sau prin intermediul vânzărilor directe cu relațiile față-în-față).

Sistematizarea rezultatelor (10 min.) Fiecare grup este primește Anexa 1b.

Grupurile dezbat apoi pentru a găsi modelul alimentar care răspunde cel mai bine nevoilor exprimate în cartografierea

critică anterioară. Fiecare grup ar trebui să prezinte celorlalți ce au ales și de ce au ales acel sistem. Prezentarea și

încheierea lucrărilor de grup (curs + video) (25 min). Formatorul urmărește pe activitatea grupului anterior și explică ce

sunt cei trei stâlpi ai CSA (Agricultura ecologică / Suveranitate Alimentare / Economie de solidaritate), precum și modul în

care acestea sunt încorporate în sistemul CSA . Prezentarea va fi însoțită de filmul de animație Fii parte din CSA!

Durata: 45 minute

Resurse bibliografice :

A share in the harvest: an action manual to community supported agriculture. 2nd edition. online:

https://www.soilassociation.org/LinkClick.aspx?fileticket=gi5uOJ9swiI%3D&tabid=204.

Gergo Horvath: Community Supported Agriculture, Getting your share, TVE 2013. Available online:

http://issuu.com/tudatosvasarlok/docs/community_supported_agriculture-get

IFOAM Norms for Organic Production and Processing. Version 2014. Online

http://www.ifoam.bio/sites/default/files/ifoam_norms_version_july_2014.pdf

Cum funcționează un parteneriat de ASC

Actorii din ASC

Obiective educaționale: Participanții sunt sunt informați de faptul că in cadrul unui parteneriat de ASC există roluri

diferite, roluri care sunt importante pentru succesul parteneriatului. Ei devin în stare să le distingă și să știe ce rol are

fiecare de făcut în înființarea și funcționarea unui parteneriat de ASC.

Abilitățile dobândite: înțelegerea necesității împărțirii rolurilor și a responsabilităților, capacitatea de a învăța de la ceilalți.

Conținut: Cine sunt actorii din cadrul ASC, ce ar trebui sa facă, care este rolul lor, cum să-și îndeplinească în mod eficient

sarcinile, etc. Care sunt pașii de bază în pornirea unui parteneriat de ASC din punctul de vedere al diferiților actori

(agricultori, consumatori, coordonatori / inițiatori).

Metoda: Discuție

Producătorul, consumatorii și coordonatorii își prezintă motivațiile în ceea ce privește ACS.

Instrumente: prezentare PowerPoint, proiector, video sau doar fotografii:

Durata: 30 min.

Resurse:

A share in the harvest: an action manual to community supported agriculture. 2nd edition. Disponibil online:

https://www.soilassociation.org/LinkClick.aspx?fileticket=gi5uOJ9swiI%3D&tabid=204.

Collective of Authors: European Handbook on Community Supported Agriculture, 2012. Disponibil online:

http://urgenci.net/actions/csa4europe/european-handbook-on-csa/

Gergo Horvath: Community Supported Agriculture, Getting your share, TVE 2013. Disponibil online:

http://issuu.com/tudatosvasarlok/docs/community_supported_agriculture-get

Videouri:

Stroud Community Agriculture: www.youtube.com/watch?v=eaTE9RkqLo8

Chagfood: www.youtube.com/watch?v=AedjaRk6Hx0

Be part of CSA: www.youtube.com/watch?v=ScQ4b1KFDqo

Riscurile și beneficiile agriculturii susținute de comunitate

Obiective educaționale: Participanții află ce beneficii ar putea aduce ASC atât consumatorilor, cât și producătorilor

agricoli, dar ei devin, de asemenea, conștienți de posibilele riscuri și obstacole cu care s-ar putea confrunta în cadrul

sistemului ASC. De asemenea, participanții pot înțelege modelul ASC din punctul de vedere al fermierului, lucru care este

esențial pentru a obține imagine deplină a ASC. În cazul în care perspectiva fermierului lipsește cele mai importante părți

ale sistemului nu poate fi înțelease.

Abilități dobândite: empatie, abilitatea de a vedea problema din perspectiva partenerului, capacitatea de a rezolva

eventualele probleme cu forțe și mijloace proprii.

Conținut: Ce aduce ASC pentru consumatori, care sunt obstacolele întâlnite într-un CSA și cum agricultorul percepe

modelul de ASC?

Beneficii pentru consumatori

Consumatorii beneficiază de alimente proaspete, primite de la o sursă cunoscută și de încredere.

Beneficiile de mediu: transport mai puțin întrucăt hrana este produsă local, mai puține ambalaje și agricultura

ecologică sensibilă, cu îmbunătățirea bunăstării animalelor,

O economie locală consolidată prin ocuparea forței de muncă locale, manufactura locală, consum local și o pastrare

a banilor in comunitate prin "cheltuieli locale",

Oamenii învață despre feluri de mancare noi, despre metodele de producție folosite și costurile reale asociate

producției alimentare.

Încurajarea agriculturii durabile.

Beneficii pentru agricultori

Un venit mai sigur, ceea ce ajută la o planificare optimă a activităților fermei și oferă timp fermierului să se

concentreze asupra grădinăritului, posibilitatea de a pune în valoare întreaga producție și evitarea, astfel, a risipei de

alimente.

O rentabilitate mai mare și mai echitabilă pentru produsele lor datorată vânzării directe, și securitatea financiară

datorată angajamentului pe termen lung din partea consumatorilor.

Implicare crescută în comunitatea locală; posibilitatea de a răspunde în mod direct la nevoile consumatorilor.

Ajutorul din partea consumatorilor prin activități de voluntariat și prin planificarea sezonului.

Riscuri pentru consumatori

Nici o recoltă nu este garantată. Membrii CSA primesc doar ceea ce se recoltează la fermă, iar astfel împart riscurile

inerente agriculturii organice. Aceste riscuri pot include recolte slabe din cauza dăunătorilor, condiții meteorologice

nefavorabile sau situații de urgentă, de exemplul cazuri de invaliditate a agricultorului (boală).

Fermierul contează. Nu uitați: Aderarea unei CSA înseamnă aderarea la o comunitate iar consumatorul trebuie să fie gata

să vorbească și să negocieze cu agricultorul ale cărui așteptări și nevoi ar putea fi chiar opuse ale sale.

Trebuie să gătiți! CSA va oferi o varietate mare de alimente proaspete, neprelucrate care ar putea necesita preparare și

vor trebui să fie gătite în săptămâna în care au fost primite(în general).

Dimensiunile coșurilor pot varia. Înainte de a accepta un coș pentru întregul sezon, ia în considerare cât de mulți oameni

se pot hrăni din acel coș. Zilele de distribuție pot intra în conflict cu programul dumneavoastră. Cele mai multe CSAs

organizează distribuții numai în anumite zile și la anumite ore, deci asigurați-vă că veți fi disponibil pentru a vă ridica coșul.

"Local" nu înseamnă neapărat organic. În cazul în care sunteți preocupat de modul în care se cultivă hrana, discutați cu

fermierul cu privire la practicile utilizate sau vizitați ferma. Iar doar pentru că o fermă nu este certificată organic nu

înseamnă agricultorii săi nu cresc produc organic.

Riscuri pentru agricultori:

Necesitatea de a comunica cu consumatorii și de a organiza o comunitate poate fi un mare obstacol pentru mulți

fermieri. Comunitatea de CSA, de obicei, necesită o interacțiune intensivă;

Nefiind în măsură să răspundă nevoilor și așteptărilor consumatorilor aceștia se vor simți vinovați atunci când

producția fermei este scăzută.

Prețurile prea mici oferite pe coș (de exemplu din cauza venitului scăzut al consumatorilor) ceea ce face ca

agricultura nesustenabile economic

O planificare inadecvată la începutul sezonului - în cazul în care recolta este prea mică sau timpul de lucru nu este

bine estimat, toată operațiunea ar putea fi compromisă.

Metodă: Joc

Descrierea metodei: Participanții sunt împărțiți în 2-4 grupe care înființează un parteneriat de CSA fictiv (fiecare grup este

format din fermier, consumatori și coordonatori). Fiecare grup face un brainstorming pentru a găsi soluții adecvate atât

pentru fermier cât și pentru consumatori în împărțirea beneficiilor și a riscurilor. Fiecare grup își prezintă realizările și

descrierea procesului celorlalți. Formatorul structurează discuția.

Instrumente: 5 seturi colorate de carduri colorate (fiecare grup are propriul set de culori) fiecare set este format din roluri

în cadrul CSA (apendicele 2), cu descrierea fiecărui rol, de nevoile sale, dorințele și temerile; hârtii goale A1.

Durata: 50 min.

Resurse: Horvath: Gergo Community Supported Agriculture, Getting your share, TVE 2013. Disponibil online:

http://issuu.com/tudatosvasarlok/docs/community_supported_agriculture-get

Moduri de funcționare ale CSA

Obiective educaționale: Participanții devin conștienți de faptul că CSA nu este un model rigid prescris dinainte, ci mai

degrabă un cadru care poate fi adaptat nevoilor condițiilor locale. Abilitățile dobândite: munca creativă, cu texte și imagini,

capacitatea de a interpreta problemele din pespectiva celorlalți, capacitatea de a prezenta public rezultatele obținute.

Conținut: Descrierea celor mai comune modele și evidențierea diferențelor dintre ele precum și explicarea cauzelor care

au dus la existența unei multitudini de modele. Se prezintă diversitatea modelelor prin exemple . Modelele sunt

prezentate în apendicele 3.

Metodă: Învățare prin problematizare

Descrierea metodei: Se păstrează aceleași grupuri ca cele formate pentru a discuta riscurile și beneficiile CSA. Grupurile

primesc cartoane cu descrierea modelelor (a se vedea apendicele 3). Fiecare grup are sarcina de a afla ce model sau

modificarea acestuia se potrivește alegerilor lor (din activitatea anterioară). Apoi fiecare grup prezintă modelul selectat

prin cartoane și imagini, reformulează textul într-un mod creativ, întrucât imaginile pot fi combinate cu textele pentru a

obține descrierea potrivităformatorul ghidează și moderează discuția.

Instrumente: cartoane cu pe care sunt descrise modele de CSA (pentru fiecare grup toate modelele).

Durata: 40 min.

Resurse:

A share in the harvest: an action manual to community supported agriculture. 2nd edition. Disponibil online:

https://www.soilassociation.org/LinkClick.aspx?fileticket=gi5uOJ9swiI%3D&tabid=204.

European Handbook on Community Supported Agriculture, 2012. Disponibil online:

http://urgenci.net/actions/csa4europe/european-handbook-on-csa/

Community Supported Agriculture: A teaching programme for degree students, Soil Association. Disponibil online:

http://www.soilassociation.org/LinkClick.aspx?fileticket=ak3jUihtwrE%3D&tabid=204

Gergo Horvath: Community Supported Agriculture, Getting your share, TVE 2013. Available online:

http://issuu.com/tudatosvasarlok/docs/community_supported_agriculture-get

Exemple de bune practice

Obiective educaționale: Participanții să devină motivați de exemplele de succes ale diferitelor forme de ASC.

Conținut: Prezentarea câtorva modele diferite de ASC de către participanți în aceste parteneriate (de exemplu un abonat

ASC sau un coordonator al unui parteneriat). Sunt prezentate două modele diferite. Prezentarea trebuie să conțină:

Principiile parteneriatului

Modul în care sistemul a fost inițiat și modul în care s-a dezvoltat în următorii ani

Date de bază - numărul de membri, metodele de grădinărit folosite, suprafața cultivată, prețul coșului

Aspecte funcționale de bază - stabilirea prețului, canalele de comunicare, administrarea coșurilor / membrilor,

distribuția

Aspecte de zi cu zi operaționale - punctul de distribuție, munca voluntară la fermă,

Rezolvarea problemelor - Care sunt principalele obstacole și modul în care sunt au fost abordate

Metoda: Prezentare și discuții

Descrierea metodei: Cele de mai sus sunt prezentate de către actorii parteneriatelor de CSA locale sau de către cineva cu

experiență din străinătate.

Instrumente: proiector, prezentare Power Point sau fotografii

Durata: 60 min.

Alte activități la care pot lua participanții la training

Joc de roluri

Descrierea activității:

Formăm 5 grupuri mici care primesc fiecare câte un carton descrierea unei probleme tipice care poate apărea în viață a

unei comunități de CSA. Participanții sunt rugați să joace un rol diferit decât cel care îl au în parteneriatul lor: fermierii vor

fi consumatori, iar consumatorii vor fi fermieri. Grupurile au câte10 minute pentru a discuta problema și să găsească o

soluție.

După aceea toate grupurile își prezintă soluțiile. În fiecare caz în parte discutăm atât problema cât și soluția oferită.

Formatorii îi întreabă pe toată lumea ce a fost deosebit de bun în soluția prezentată de grup, și ce fel de alte soluții ar

putea fi aplicabile în acest gen de situații. Fermierul CSA invitat este, de asemenea, întrebat după prezentarea fiecărei

soluții ce sfaturi ar da.

1. GRUPUL UNU

Consumatori: V-ați alăturat unui parteneriat de CSA în februarie și vă place foarte mult noul sistem. La început ați discutat

cu fermierul, că era posibil să plătiți contribulia lunară prin transfer bancar. Vă setați sa faceți transferul lunar în mod

automat și vă ridicați coșul în fiecare săptămână. Trimiteți plata către acest cont: 16200106 – 00108490

Sarcina dvoastră: Să-l asigurați pe producător că plata este facută în mod regulat, așa cum ați căzut de acord.

Producătorul: Întrucât ați dorit să vă măriți grupul de consumatori unii oameni noi s-au alăturat în februarie.În aprilie ați

observat că nu ați putut face anumite plăți întrucât nu ați primit din partea consumatorilor toți banii cuveniți pentru. Nu

vreți să-i întrebați pe fiecare în parte dacă au făcut plata sau nu, întrucât doriți să evitați situații ciudate. Problema este că

nu aveți nici un raport/nici o declarație să puteți verifica. Sarcina d-voastră: nu aveți altă opțiune; trebuie să discutați

despre această situație ciudată cu grupul.

2. GRUPUL 2

Consumatori: Aceasta este a cincea săptămână consecutiv, când se primește varză de Bruxelles în coșul de legume. Este un

pic prea mult iar unora din parteneriat nu le place varza de Bruxelles. Nici tie nu-ti place prea mult, iar pana acum te-ai

săturat de ea. I-ai propune producătorului să renunțe în a mai aduce varză de Bruxelles, dar el/ea este foarte fericit de

randamentul ridicat din acest an. Sarcina dumneavoastră: Vorbiți cu agricultorul despre această situație.

Producătorul: Anul acesta a avut un an foarte bun pentru varza de Bruxelles, cu un randament foarte ridicat. Sunteți foarte

mândri de ea, dar unii dintre membrii le-au lăsat la punctul de distribușie în ultimele săptămâni. Sarcina ta: Trebuie să te

găndești ce ai să faci cu surplusul de varză de Bruxelles.

3. GRUPUL 3

Consumatori: Unii dintre voi simțiți că abonamentul lunar este mare și a fost că ridicată prea brusc în noul sezon. Doi

membri ai spus, ei cred că fermierul cheltuie banii pentru lucruri care nu au de a face cu ferma și că prețul la legumele

disponibile în magazinul local sunt mult mai mici. Se pare, că unii nu au încredere nici măcar in practicile de agricultură

ecologică folosite de fermier si cred ca el face totul doar pentru bani. Sarcina dvoastră: confruntați fermierul, părăsiți

parteneriatul sau îi rămâneți loial fermierului?

Producător: Ai lucrat foarte mult pentru a îniția un parteneriat și ai multe costuri de investiții pentru că sunteți la început:

noi zone trebuie dezțelenite, avți nevoie de o mașină nouă pentru semănat. Vara este foarte cald, și se pare că va avea

nevoie de un noi sistem de irigare. Trebuie să ridicați taxa pentru consumatori în timpul verii pentru a putea acoperi

costurile. Simți de multe ori că soarele nu mai apune, amândoi lucrați toate zilele pentru a vă asigura că totul merge bine în

timpul distribuției și că sunt suficiente legume în coșuri.

Sarcina ta: Trebuie să-i convingi pe consumatori să nu renunțe la abonament.

Coordonator: Vezi că mulți membri sunt nemultumiti. Între timp, vedeți că fermierul lucrează foarte mult și face tot ce

poate pentru a asigura legume în fiecare săptămână .

Sarcina ta: Gândește-te ce ai putea face pentru comunitate? Și, fă-o!

4. GRUPUL 4

Consumatori: Împreună u alți doi membri sunteți cu adevărat entuziasmați de CSA, și vă bucură de a fi parte dintr-o CSA.

Te oferi voluntar pentru munci agricole la ferma agricultorului într-o sâmbătă dimineață însorită. El vă cere să índepărtați

buruienile dintre morcovi și feniculi. Vă dați seama ca din greșală ați scos tot fenicului. Sarcina ta: Ce crezi? Ce e de făcut

acum?

Producătorul: Există o mulțime de lucru în grădină, și într-adevăr nu ai timp pentru plivit. Așa că te-ai decis să ceară ajutor

unor membrii din parteneriatul de CSA. Există un mic grup de voluntari entuziaști și sunteți fericit că veți primi ajutor. Le

cereți să scoata buruienile dintre fenicul. Dar observați că au eliminat accidental tot feniculul imprună cu buruienile.

Sarcina dumneavoastră: Trebuie să decideți dacă le veți spune sau nu – in cazul în care ei nu și-au dat seama de greșala?

GRUPUL 5

Producătorul: Organizezi distribuția în camera a unei case fiecare săptămână joia, iar consumatorii își ridica legumele intre

5 si 7 pm. Ați agreeat locul împreună cu consumatorii la începutul sezonului. Dar aceasta este a treia săptămână consecutiv

in care 3-4 membri nu au venit să-și ridice coșul. Ai încercat să-i contacteze, dar nu răspund la telefon și nu poți lăsa coșul

lor în locul în care se face distribuția. Tu nu vrei să le dea înapoi costul coșurilor neridicate, deoarece bugetul tău se

bazează pe contribuția anuală a membrilor. Sarcina ta: Îi întâlnești accidental pe acești membri pe stradă. Ce vei face

acum?

Consumator: Aceiași situație, dar din perspectiva consumatorului. Este a treia săptămână consecutivă în care nu vă puteți

ridica coșul.

Sarcina dumneavoastră: Îl întâlniți accidental pe producător pe stradă, care vă spune că nu poate să vă dea banii înapoi

pentru acele coșuri neridicate. Ce e de făcut acum?

Întrebări frecvente

Nici o recoltă nu este garantată. Membrii CSA împart riscurile inerente agriculturii ecologice. Acest lucru poate include

recolte slabe datorate dăunătorilor sau unor condiții meteorologice nefavorabile.

Fermierul contează. Aderarea la un CSA înseamnă aderarea la o comunitate. Vei avea o relație continuă cu fermierul. Dacă

puteți, programațivă o întâlnire față în față înainte de a începe sezonul astfel încât să puteți ajunge să producătorul în mod

direct.

Trebuie să gătiți. CSA va oferi o varietate mare de alimente proaspete, neprelucrate care ar putea necesita preparare și

vor trebui să fie gătite în săptămâna în care au fost primite(în general).

Dimensiunile coșurilor pot varia. Înainte de a accepta un coș pentru întregul sezon, ia în considerare cât de mulți oameni

se pot hrăni din acel coș.

Zilele de distribuție pot intra în conflict cu programul dumneavoastră. Cele mai multe CSAs organizează distribuții numai

în anumite zile și la anumite ore, deci asigurați-vă că veți fi disponibil pentru a vă ridica coșul.

"Local" nu înseamnă neapărat organic. În cazul în care sunteți preocupat de modul în care se cultivă hrana, discutați cu

fermierul cu privire la practicile utilizate sau vizitați ferma. Iar doar pentru că o fermă nu este certificată organic nu

înseamnă agricultorii săi nu cresc produc organic.

CSA nu este un simplu lanț scurt de distribuție care aduce legumele acasă și nu este nici o cooperativă alimentară. În

primul rând CSA este o inițiativă care dorește să construiască o comunitate nu numai o afacerie, astfel ca cea mai

importantă diferență între aceste sisteme alternative de distribuție și CSA este că CSA este schema mult mai complexă,

care nu implică doar distribuirea de produse alimentare, dar și aspecte de producție, logistică și comunitare. Cea mai

importantă diferență operațională este prezența unui angajament pe termen lung al ambelor părți și existența unui

parteneriat bazat pe solidaritate reciprocă între producători și consumatori. De asemenea, CSA nu se bazează pe

consumatori pasivi, ci necesită abordare activă din ambele părți.

Resurse

Publicații

A share in the harvest: an action manual to community supported agriculture. 2nd edition. Available online:

https://www.soilassociation.org/LinkClick.aspx?fileticket=gi5uOJ9swiI%3D&tabid=204.

European Handbook on Community Supported Agriculture, 2012. Disponibil online:

http://urgenci.net/actions/csa4europe/european-handbook-on-csa/

Collective of authors: Community Supported Agriculture: A teaching programme for degree students, Soil Association.

Disponibil online: http://www.soilassociation.org/LinkClick.aspx?fileticket=ak3jUihtwrE%3D&tabid=204

Gergo Horvath: Community Supported Agriculture, Getting your share, TVE 2013. Disponibil online:

http://issuu.com/tudatosvasarlok/docs/community_supported_agriculture-get

Siteuri web

Internaționale:

Rețeaua internațională URGENCI: www.urgenci.net

Locale:

siteul ASAT. http://asatromania.ro/

siteul KPZ . http://www.kpzinfo.cz/

siteul Tudatos Vásárlók Egyesülete . http://tudatosvasarlo.hu. CSA subsite: www.tudatosvasarlo.hu/csa

UK CSA Network: http://www.communitysupportedagriculture.org.uk/

Miramap - AMAP rețeaua națională din Franța: miramap.org/-Fondements-des-AMAP-.html

Videouri:

Chagfood Community Supported Agriculture https://www.youtube.com/watch?v=AedjaRk6Hx0

Film de animație despre CSA în Republica Cehă

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=1s4qtCR4chA

Film de animație despre CSA în Finlanda

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=ySHIqqjkwlI

ANEXE LA MODULUL 1: M1 Apendix 1a – Caractersitici ale sistemelor alimentare

Caracteristici Aspecte de avut în vedere

Metodele de producție Care sunt metodele de producție, cum este cultivat solul, cum sunt tratate animalele, ce resurse sunt folosite?

Luarea deciziilor Cine are puterea de a lua decizii în sistemul alimentar?

Originea hranei Căt de departe sau aproape este produsă hrana de locul distribuției?

Metoda de plată Când este plătit producătorul?

Relația dintre producător și consumator Este o relație directă sau intermediate?

Libertatea de a alege În ce aspect are consumatorul libertatea de a alege?

Locul de distribuție Unde și când este distribuită hrana?

Angajament Există vreun angajament de lungă durată între consumatori si producător?

Distribuția Cum este organizată distribuția? Este distanța luată în considerare?

Inițiatorii Cine au inițiat și oranizat parteneriatul?

Alte angajamente Există alte angajamente între producător și consumatori?

M1 Apendix 1b – Matricea sistemelor alimentare

Modele Model orientat spre piață

(supermarket/magazin)

Model de tranzit

(piețele țărănești) Model bazat pe solidaritate (ASC)

Practica

agricolă

Industrială Industrială sau organică la scare mare Organică / la scară mică

Puterea de

decizie

Cererea consumatorilor (portofelul

decide)

Cererea consumatorilor în interacțiune față în

față cu producătorul

Decizie colectivă în urma unei negocieri

între toți membrii parteneriatului

Originea

alimentelor

Globală Regională Locală

Metoda de

plată

Plată directă la cumpărare Plată directă la cumpărare sau plată in avans

(contribuție lunara)

Plată în avans pentru intregul sezon sau

pentru o parte din sezon.

Relația dintre

producător și

consumator

Nici o relație Consumatorii s-ar putea sa cunoască numele

producătorului și s-ar putea să-l întâlnească la

distribuție

De obicei se cunosc personal și iși

recunosc interesele și nevoile

Libertatea de

alegere

Alegerea consumatorilor este limitată

de către oferta intermediarilor, care, de

obicei, nu tine cont de specificul sezonal

și local

Consumatorii țin cont de specificul sezonal iar

compoziția cumpărăturilor este extreme

individuală și limitată de oferta producătorilor.

Consumatorii iau ce se produce in fermă

in funcție de sezon și de posibilitățile

fermei.

Locul de

distribuție

Magazin sau adus acasă Magazin, fermă sau adus acasă Fermă sau un punct de distribuție ales de

comun acord

Angajament Consumatorul nu are nici un Consumatorul nu are nici un angajament formal Consumatorul are un angajament față de

angajament față de producător față de producător, dar pot negocia asupra unui

angajament informal.

producător pe intregul sezon cu care

împarte riscurile și beneficile fermei

Distribuția Producătorul vinde produsele unui

intermediar

Producătorul vinde produsele direct sau printr-

un intermediar

Consumatorii organizează distribuția ei

insăși

Sistemul de

organizare

Antreprenori sau companii fără nici o

legatura cu producția

Sistemul este organizat de către producător Auto-organizare a comunității

Alte

angajamente

Nici o alta activitate în afara

cumpăraturilor

Nici un alt angajement in afara cumpărarii, dar

unii producători îi invită pe consumatori la

fermă sau la piețe volante

Consumatorii îl susțin pe fermier in cazul

unui sezon prost sau chiar il ajută cu

organizarea fermei, planificarea anului

agricol sau cu alte activități comune.

Apendix 2 – Actorii din ACS

F1 - Țăran care caută o comunitate care să-i susțină ferma

Sunt un fermier începător și mi-aș dori să adun un grup de oameni care să se implice împreună cu mine in gestionarea unei mici

ferme/gospodări, sau a unui grup de consumator care să mă angajeze să am grija de ferma lor.

Doresc să :

Cresc animale

Întâlnesc în mod regulat oameni și să comunic cu ei despre produsele mele

Organizez evenimente.

Fac parte dintr-o comunitate

Nu doresc să

Să am întreaga responsabilitate asupra parteneriatului.

Să organizez distribuții de unul/una singur/a

F2 – Tăran care caută un venit sigur iar nu o comunitate

Sunt țăran de când mă știu și am o mică fermă pe care doresc să o păstrez. Din păcate am probleme în a-mi asigura venituri decente din

vânzări prin canalele de piață convenționale (supermarketuri, magazine). Doresc să-mi asigur mai multă siguranță financiară și doresc să îmi

diversific canalele de distribuție. Sunt deschis pentru vizite la fermă, dar nu am nevoie de ajutor cu grădinăritul.

Doresc ca consumatorii să:

Își ia un angajament pentru un sezon întreg (sau o parte din el)

Facă plata în avans pentru cel puțin o parte a sezonului

Îmi organizeze distribuțiile și plățile

Nu doresc :

Ca consumatorii să fie implicați în deciziile fermei

Să fiu abordat/a frecvent cu e-mail-uri sau apeluri telefonice de către consumatori

C1 - Consumatorul care dorește să se implice activ: Sunt pasionat de produse alimentare locale, îmi place sa fiu înconjurat de oameni cu aceleași preocupări și doresc să iau parte la construirea unei comunităț în jurul unei fermei. Aș dori să ajut cu munca agricolă și ci administrarea sistemului, deși timpul meu este încă limitat.

Doresc: Produse alimentare sănătoase, locale, proaspete, dintr-o sursă cunoscută și de încredere si cu care pot decide împreună asupra felului în care sunt crescute produsele Un sentiment de comunitate: să ajut la administrarea grupului de ASC, să petrec timp cu alții, să gătesc mese împreună, să schimb rețete; Să vizitez ferma si să muncesc acolo de bună voie și să învăț despre agricultura ecologice. Nu doresc: Să fiu obligat să lucrez în fermă

C2 - consumatorul care vrea mâncare bună locală Sunt un consumator conștient de valoarea produselor alimentare locale pentru sănătatea mea și a mediului. Sunt în căutarea unei surse de mâncare bună și proaspetă produse în mod ecologic.

Doresc:

Alimente proaspete și de bună calitate;

Să cunosc țăranul și metodele sale;

Să vizitez ferma.

Nu doresc:

Să petrec prea mult timp in gestionarea grupului;

Să fie deranjat de problemele economice și administrative ale fermei.

CO - coordonator al grupului: Sunt interesat să particip activ la dezvoltarea ecologică și economică a comunității mele locale. Sunt pasionat de conectarea consumatorilor și a agricultorilor.

Doresc: Să-mi folosesc timpul pentru a executa sarcinile administrative ale grupului ASC; Să fiu mediator între grupul de consumatori și fermier ; Organizarea unor întâlniri, vizite, zile lucrătoare de la fermă

Nu doresc Să preiau rolul fermierului, adică nu doresc să fac grădinărit.

Cum să amesteci rolurile în joc pentru a obține rezultatele dorite

Tipul modelului Descriere Rolurile oferite

Fermă comunitară Fermele comunitare sunt fermele care deținute de un grup de consumatori și care angajează un fermier care să se ocupe de grădinărit. Toate costurile și beneficiile sunt împărțite între comunitate. Distribuția este organizată de comunitate

F1 - 1x C1 - 2-3x C2 - 0-1x CO - 0-1x

Comunitate/grup de abonați

O comunitate sau un grup de consumatori caută un țăran cu care să se înțeleagă asupra prețului și a conținutului coșului săptămânal. Distribușia este organizată de fermier. Locul distribuției este pus la dispoziție de către consumatori

F2 - 1x C1 - 1x C2 - 2-3x CO - 1x

Parteneriat de CSA cu mai multe ferme

Două sau mai multe ferme ofera, împreună, produsele lor unui singur grup de consumatori pe baza de abonament. Distribuția este organizată de fermier.

F2 - 2-3x C2 - 3-4x

CSA pe bază de abonament

Fermierul își oferă produsele iar pe baza de abonament unui grup de consumatori. Distribuția este organizată împreună.

F1/F2 - 1x C2 - 3-5 x

Apendix 3 – modele CSA

Modelul Descriere Inițiator / Administrator /

Decizii in ferme Împărțirea riscurilor și a beneficiilor Exemple

Fermă

comunitară/fermă

deșinută de

comunitate

Fermele comunitare sunt fermele care deținute de

un grup de consumatori și care angajează un

fermier care să se ocupe de grădinărit. Toate

costurile și beneficiile sunt împărțite între

comunitate. Distribuția este organizată de

comunitate

Comunitatea/

Comunitatea/

Comunitatea

Comunitatea suportă toate riscurile

și împarte toate beneficiile.

Fermierul nu suportă riscuri.

KomPot, Blahoňov

Comunitate/grup de

abonati

O comunitate sau un grup de consumatori caută

un țăran cu care să se înțeleagă asupra prețului și a

conținutului coșului săptămânal. Distribușia este

organizată de fermier. Locul distribuției este pus la

dispoziție de către consumatori

Comunitatea / Fermierul și

comunitatea / Fermierul

Comunitatea preia riscurile ASAT,

KPZ

Parteneriat de CSA

cu mai multe ferme

Două sau mai multe ferme ofera, împreună,

produsele lor unui singur grup de consumatori pe

baza de abonament. Distribuția este organizată de

fermier.

Farmierul / Farmierul /

Farmierul

Producătorul suportă riscurile

CSA pe bază de

abonament

Fermierul își oferă produsele iar pe baza de

abonament unui grup de consumatori. Distribuția

este organizată împreună.

Fermierul / Fermierul /

Fermierul

Producătorul suporta riscurile

Ekofarma Ctiboř

Modulul II.

Să începem un parteneriat ASAT!

I. Descriere generală :

Acest document a fost actualizat în conformitate cu feedback-ul obținut de la cursanți și educatori implicați în evaluarea

modulului 2, din Republica Cehă , Ungaria și România .

Recomandări generale cu privire la conținutul formării, care au fost aduse de către participanți:

să includă mai multe informații despre profilul producătorilor și al consumatorilor pentru a lăsa mai mult timp

utilizarii instrumentelor practice

să utilizeze mai mult timp pentru a discuta instrumente practice : buget , planificarea culturilor, contractul,

chestionarele de evaluare a fermelor, etc ;

să utilizeze mai multe materiale video.

Recomandări generale cu privire la tipul de participanți: este important să existe un echilibru între participanți cu

experiență în ASC și participanți fără experiență. În acest modul este foarte important să se discute situația concretă a

inițierii unui parteneriat de ASC ; deci , este necesar să existe oameni care au participat deja la o ASC ( consumatori și

producători) . De asemenea , este foarte important ca participanții la al doilea modul să aibe informații despre ASC ( în

cazul în care nu au participat la modulul 1 ) .

Recomandări generale despre locul sesiunii de formare:

este important să se organizeze formarea într-o cameră cu birouri / mese - este necesar să se scrie , ia avize ;

este important ca unii dintre participanți să aibă un laptop și abilități IT ;

este important să existe posibilitatea de a face calcule ( pentru planificarea bugetului)

Modulul 2 a fost adaptat în fiecare țară care a participat la proiect, în conformitate cu specificul local și, de asemenea, cu

nevoile participanților .

II. Conținutul formării și subiectele abordate

Acest modul de formare oferă o introducere elementară cu privire la măsurile necesare și la cele mai bune strategii în

demararea unui parteneriat ASC.

În prima parte, modulul explică cine poate începe un parteneriat de ASC, profilul producătorilor și al consumatorilor,

valorile lor, motivațiile și comportamentul ca membri ai ASC. Dimensiunile sociale și economice ale aderării la CSA sunt

discutate în detaliu. Beneficiile, costurile și riscurile implicate în parteneriatele sunt de asemenea luate în considerare.

În conformitate cu feedback-ul din partea participanților, această parte poate fi inclusă în modulul de formare 1 pentru a

lăsa mai mult timp discutării și explicării instrumentelor folosite in ASC.

În a doua parte, modulul prezintă măsuri concrete care trebuie urmate în înființarea unui parteneriat de CSA și în

organizarea principalelor sale operații de-a lungul sezonunul, precum și instrumentele practice folosite pentru a dezvolta

un parteneriat de CSA: bugetul, contractul, chestionarul de evaluare al fermei, planificatorul culturilor, etc.

Programul de formare oferă astfel o orientare generală pentru demararea unui parteneriat și mai exact, oferă informații și

sugestii pentru o dezvoltare sa de succes. De asemenea, sunt incluse sfaturi practice legate de funcționarea optimă a unui

parteneriat de ASC.

III. Obiective educaționale ale modulului

Acest modul de formare se adresează potențialilor și actualilor membri din parteneriate de CSA, dar, de asemenea, oricui

este interesat în mișcarea de suveranitatea alimentară și în viitorul rețelelor alternative de produse alimentare, în special

în Europa Centrală și de Est. Programul de formare are ca scop introducerea participanților în elementele-cheie ale unui

parteneriat CSA. Dupa ce participă la acest modul, participanții vor fi capabili să înțeleagă mai bine procesul de inițiere a

unui parteneriat de CSA și a felului în care acesta funcționează.

Producătorii participanți vor fi în măsură să inițieze sau să se alăture unui CSA și pot, de asemenea, să organizeze

activitățile parteneriatului. În termeni mai concreți, agricultorii ar trebui să fie în măsură să identifice cele mai bune

condiții pentru inițierea unui parteneriat, să planifice activitățile în fermă și în parteneriat, să construiască un buget, să

recurteze noi membri și să organizeze operațiunile principale pe tot parcursul sezonului. Aceasta lucru îi va ajuta pe

producători să înțeleagă motivațiile consumatorilor și comportamentul lor într-un parteneriat de CSA și, prin urmare, îi va

ajuta în a-și îmbunătăți practicile agricole și a alte activități în cadrul parteneriatului.

Consumatorii participanți vor înțelege mai bine valorile și comportamentul membrilor CSA, vor recunoaște importanța

implicării directe și a participarii active în cadrul parteneriatului și vor identifica rolul optim pe care îl pot juca intr-un

parteneriat de CSA. În cazul în care sunt deja membri în CSA, participanții vor fi în măsură să-și evalueze experiența și să

afle noi feluri în care pot participa la un parteneriat de CSA. Membrii noi și vor avea acces la informații generale cu privire

la principiile de bază și la funcționarea unui parteneriat CSA. Alți participanți interesați vor afla mai multe despre ultímele

evoluții și direcții din cadrul rețelelor alternative de hrană și pot evalua soluțiile pe care CSA le oferă în cadrul mișcării de

suveranitate alimentară.

IV. Profilul participanților

Acest modul face parte dintr-o formare împărțită în patru module. Nu există cerințe speciale pentru acest modul. Cu toate

acestea, o introducere de bază în principalele caracteristici ale mișcării ACS și a modelelor de funcționare - așa cum sunt

oferite, de exemplu, de către primul modul al acestui program - ar fi de dorit.

V. Materiale de curs

Formatorii au acces la un kit de curs care include broșura legată de CSA și o bibliografie, ambele disponibile on-line.

Materialele didactice și bibliografia sunt afișate pe Google Drive sau Freedcamp. O listă cu referințe este trecută sub

fiecare subiect. În plus, o listă separată de lectură detaliată este de asemenea disponibilă. Pentru comoditatea

formatorilor, majoritatea materialelor de instruire au avut principalele idei și discuții evidențiate în galben. De asemenea,

pentru acest modul au fost pregătite o listă a instrumenteelor și precum și exerciții:

Chestionar de evaluare pentru producători;

Contractul;

Carta ASAT;

Buget (un model);

Planificarea distribuțiilor (calendarul estimativ);

Materiale publicitare.

Participanții vor avea acces la broșura "Fii parte din CSA!" și la alte materiale produse de organizații de susținere a CSA din

Ungaria, Republica Cehă și România.

VI. Principii și metode de formare

Cursul se bazează pe abordări participative, atât în ceea ce privește metodele de formare și, în ceea ce privește activitățile

viitoare ale participanților într-un ACS care funționează după modelul descris în acest curs. Principiile de bază pe care se

bazează acest modul de formare sunt derivate din abordările participative ale dezvoltării comunitare elaborate în

domeniul studiilor dezvoltării de către Robert Chambers (2002), în al său Participatory Rural Appraisal.

Metodele de instruire recomandate pentru formatori includ prezentare, dezbatere, prezentarea unui studiu de caz,

brainstorming, discuții de grup, metoda Project output, Philips 6-6, etc. Pentru fiecare secțiune și metode de formare

specifice subiect sunt indicate în programa analitică. Pe lângă metodele de formare și abordările propuse în aceast

program, formatorii trebuie să se simtă liber să folosească propria lor experiență și să aducă diferite metode și abordări,

teme și studii de caz în grupul participanților. Mai presus de toate, formatorii sunt încurajați să adapteze abordările și

temele modulului de formare la nevoile participanților.

VII. Conținutul modulului

I. Prezentarea participanților

Durata: 30 min.

Această secțiune este destinată unui exercițiu de spargere a gheții între participanți. Pentru această sesiune, formatorii pot

utiliza diferite exerciții sau metode:

§ Participanții sunt rugați să-și spună numele și să împărtășească una dintre experiențele lor în calitate de consumatori, în

orice rețea alimentară alternativă;

Spuneți-vă numele și așteptările legate de sesiunea de formare (în cerc);

Dacă participanții provin din regiuni diferite, pot fi invitați să-și imagineze locul în care se desfășoară formarea drept

teritoriul țării și să se poziționeze în funcție de locul lor de origine. Aceștia sunt invitați să găsească care sunt vecinii

lor și să găsească informații despre ei.

II. Rezumarea informațiilor din modulul 1

Durata: 15 min.

Această secțiune trebuie să rezume informațiile principale din modulul 1 și, de asemenea, să stimuleze participarea

persoanelor care au luat parte la primul modul. Trainerii pot folosi diferite metode:

Formatorul/ea va realiza o scurtă prezentare despre principalele caracteristici ale CSA și actorii care pot initia un

parteneriat (producători, consumatori sau un ONG). Trainerul va discuta cu participanții care sunt aspecte pozitive și

dar și dezavantajele în demararea unui CSA de către producători, consumatori și ONG-uri. El sau ea se va implica în

prezentarea participanților carea u luat parte la modulul de 1precum ș ia persoanelor resursă invitate pentru

modulul de formare;

Participanții sunt rugați să răspundă la următoarea întrebare: "Cu ce temă discutată in modulul 1 s-au confruntat cel

mai mult de la ultima ședință de formare?" Folosind această întrebare, am putea vorbi despre cele mai relevante

informații de la primul eveniment de formare într-un mod participativ.

Prezentarea Power Point a informațiilor principale din modulul 1.

III. Producători din CSA - profil, beneficii, obligații

Durata: 30 min

Descrierea generală:

Exercițiul nr. 1 - 10 minute: creionarea profilul producatorului în ASC;

Prezentare Power Point de 5 minute: Limitele și beneficiile

participării la ASC în calitate de producător;

Exercițiul nr. 2 - 15 minute: soluții colective pentru o situație critică

într-un parteneriat de ASC

Conţinut:

Această secțiune discută despre profilul social și economic al agricultorilor

ASC, cu scopul de a oferi o mai bună înțelegere a contextului în care

operează rețele alternative de hrană. Contextul social al producătorilor

include diferite variabile, cum ar fi vârsta, sexul, venitul, educație, familie, și

zona în care locuiesc. Profilul economic se referă la veniturile

producătorilor și la situația lor financiară, dar, de asemenea, si la dreptul de

proprietate asupra terenului și al fermei.

Experiența în agricultură, sprijinul familiei și amplasamentul fermei sunt, de

asemenea, luate în considerare. Marginalizarea economică anterioară și

nevoia de solidaritate în ASC sunt discutate în detaliu. Cartografierea

contextului socio-economic al producătorilor este importantă pentru evaluarea capacității lor de consolidare a unui

parteneriat de ASC și a capacității de dezvoltare potențială a fermei ASC. Iar la final sunt examinate motivațiile

producătorilor de a participa la un parteneriat de ASC, variind de la considerații financiare la cele culturale și credințe

personale.

Beneficiile economice, sociale și de mediu sunt examinate. De asemenea, sunt luate în considerare beneficiile pentru mai

multe ferme și cooperative de ASC. Secțiunea de final discută principalele costuri pentru producători, explică modul în care

costurile pot fi cel mai bine estimat în ferma ASC și care sunt cele mai dese situații în care costurile sub-estimate. În cele

din urmă, riscurile potențiale pentru producători sunt examinate, variind de la condițiile meteorologice la o scădere a

numărului de membri.

Alte vulnerabilități, cum ar fi slaba comunicare cu consumatorii și o planificare nerealistă a sezonului sunt, de asemenea,

discutate.

Metode.

Exercitiul 1: Fiecare participant scrie pe un post-it trei atribute ale producătorului ideal de CSA. Rolul acestui exercițiu este

de a determina modelul ideal al unui fermier CSA din perspectiva consumatorilor. Fiecare participant prezintă atributele

producătorului sau producătoarei, iar formatorii le vor sintetiza și evidenția principalele atribute dorite pe un flip-chart.

Expunere: Formatorul prezintă informații cu privire la limitele și beneficiile participării la un CSA ca producători, oferind

exemple concrete.

Exercițiul 2: Participanții sunt rugați să-și imagineze o soluție pentru o situație critică într-un parteneriat de CSA. Metoda de

formare propusă este "piramida": fiecare participant oferă o soluție la situația critică dată, apoi aceasta este discutată în

perechi și reformulată, și în cele din urmă soluțiile sunt prezentate participanților. Formatorii rezumă principalele concluzii

(15 minute)

Bibliografie.

*** *chestionare interne din grupurile de din Ungaria și Republica Cehă +

*** Broșura “ Fii parte din CSA!”

Chestionarul ASAT 2014/2015

Bîrhală, B. and Möllers, J. (2014). Community supported agriculture in Romania. Is it driven by economy or solidarity?.

Discussion Paper No. 144. Leibniz Institute of Agricultural Development in Transition Economies.

Butler Flora, C. and Bregendahl, C. (2012). Collaborative Community-supported Agriculture: Balancing Community Capitals

for Producers and Consumers. Int. Jrnl. of Soc. of Agr. & Food, Vol. 19, No. 3, pp. 329–346.

Galt, R. (2013) The Moral Economy Is a Double-edged Sword: Explaining Farmers’ Earnings and Self-exploitation in

Community-Supported Agriculture. Economic geography. 89(4)

Henderson, E. and Van En, R. (2007). Sharing the harvest. A citizen’s guide to communisty supported agriculture. Part two,

cap 3-5, pp. 29-74

Horváth, G. et al. (2013). Community Supported Agriculture. Getting your share.

*** Broșura “ Fii parte din CSA!”

Henderson, E. and Van En, R. (2007). Sharing the harvest. A citizen’s guide to communisty supported agriculture. Part two,

cap. 3-5, pp. 29-74.

Horváth, G. et al. (2013). Community Supported Agriculture. Getting your share.

IV. Consumatorii din CSA - - profil, beneficii și obstacole în a face parte din CSA

Durată. 30 min.

Descrierea generală:

- Exercițiul nr. 1 - 10 minute: creionarea profilul consumatorului CSA;

- Prezentare Power Point - 5 minute: Limitele și beneficile participării la un parteneriat de CSA în calitate de consumator;

- Exercițiul 2 - 15 minute: Cum de a depăși barierele de venit pentru consumatorii care doresc sa devină parte din CSA?

Conţinut.

Această secțiune prezintă profilul sociologic al consumatorilor pentru a înțelege mai bine mișcarea de suveranitate

alimentară, în general, și pentru a evalua evoluția CSA în Europa Centrală și de Est, în special. Variabile diferite, cum ar fi

vârsta, educația, sexul, venitul, starea civilă, numărul de copii, reședința etc., sunt luate în considerare. Motivația

membrilor de a se alăture unui CSA este un alt subiect de bază în această secțiune, având în vedere că prin înțelegerea

acestor motivații, modul de funcționare a rețelelor CSA ar putea fi îmbunătățit. O gamă largă de motivații sunt discutate:

sănătate, accesul la sisteme alternative de hrană, motive legate de mediu, economice, dorința de a fi "co-producător" de

produse alimentare, motive politice etc. Diferitele motivații individuale, dar și motive comune, precum și motivații

divergente pentru participarea membrilor în CSAs sunt evidențiate. În paralel, este ilustrată dinamica motivațiile

membrilor în timpul participării.

Costurile asupra membrilor și implicarea membrilor prezintă un interes deosebit în inițierea unui CSA. Sunt descrise

tipurile de implicare și participare ale membrilor într-un CSA. Secțiunea pune un accent deosebit pe explicarea legăturii

dintre implicarea membrilor în organizarea unei CSA și activitățile sale, precum și gradul de satisfacție în calitate de

membri ai CSA. Complexitatea beneficiilor participării la o CSA sunt evidențiată, inclusiv schimbarea stilului de viață și

modificările specifice în valori și atitudini. De cealaltă parte sunt discutate, principalele diferente de comportament si

atitudinale intre CSA si non-CSA a consumatorilor.

Metode.

Exercitiul 1: Fiecare participant scrie pe un post-it trei atribute ale consumatorului ideal din CSA. Rolul acestui exercițiu este

de a determina tipul ideal al unui consumator CSA. Fiecare participant prezintă atributele iar formatorii sintetizează

răspunsurile pe un flip-chart. La sfârșitul exercițiului, formatorii pot prezenta, de asemenea, rezultatul chestionarelor

interne din parteneriatelor de tip ASC din Republica Cehă, Ungaria și România.

Expunere: Formatorul prezintă informații cu privire la limitele și beneficiile participării în ASC ca consumatori, oferind

exemple concrete.

Exercițiul 2: Cum pot fi depățite promblemele de venit pentru consumatori cu venit scăzut care doresc să se alăture unui

parteneriat. Formatorii folosesc metoda "Philips 6-6": participanții sunt împărțiți în grupe de câte 6 (4 membri, un secretar,

un lider) si au 6 minute pentru a propune o soluție la problema depășirii barierelor de venit pentru membrii ASC. Secretarul

colectează toate ideile și apoi grupul decide care sunt cele mai bune trei strategii. Informațiile de sunt prezentate pe

flipchart și pot fi consultate de către celelalte grupuri în timpul pauzei de cafea. (Opțional)

În Ungaria, au fost identificați trei actori cheie: consumatori, fermieri și coordonatori. Participanții au fost rugați să lucreze

în grupuri, în funcție cu ocupația lor primară (fermieri cu fermierii, consumatorii cu consumatorii etc.) și imaginează-ți un

"consumator" ideal "agricultor" sau "coordonator". Toate atribuțiile și responsabilitățile ce le-ar putea colecta au fost

listate. Grupurile au fost rugate, de asemenea, să colecteze așteptările lor de la ceilalți actori-cheie. Fiecare grup a fost

rugat să prezinte un rezumat cu privire la activitatea lor.

În Republica Cehă, profilul producătorilor a fost discutat după completarea chestionarului fermei.

Bibliografie.

*** [chestionare interne din grupurile de din Ungaria și Republica Cehă +

*** Broșura “ Fii parte din CSA!”

Chestionarul ASAT 2014/2015

Butler Flora, C. and Bregendahl, C. (2012). Collaborative Community-supported Agriculture: Balancing Community Capitals

for Producers and Consumers. Int. Jrnl. of Soc. of Agr. & Food, Vol. 19, No. 3, pp. 329–346.

Cox, R et al. (2008).Common ground? Motivations for participation in a community-supported agriculture scheme. Local

Environment. Vol. 13, No. 3, 203–218.

Forbes, C.B. and Harmon, A.H. (2007). Buying into Community Supported Agriculture: Strategies for Overcoming Income

Barriers. Journal of Hunger & Environmental Nutrition. Vol. 2(2/3).

Horváth, G. et al. (2013). Community Supported Agriculture. Getting your share.

Hunt, D.M., Geiger-Oneto, S. and Varca, P.E. (2012), Satisfaction in the context of customer co-production: A behavioral

involvement perspective, Journal of Consumer Behaviour, J. Consumer Behav. 11: 347–356.

Lang, K.B. (2005). Expanding Our Understanding of Community Supported Agriculture (CSA): An Examination of Member

Satisfaction. Journal of Sustainable Agriculture. Vol. 26(2).

Perry, J. and Franzblau, S. (2010). Local Harvest. A Multifarm Csa Handbook. Signature book Printing.

V. Să pornim un parteneriat de CSA!

Durată. 90 min

Descrierea generală:

Expunere - 30 minute: Etapele-cheie în inițierea unei ASC;

2 grupuri de lucru: 60 minute - Cum putem începe un parteneriat de ASC în calitate de producători (un grup) și în calitate

de consumatori (al doilea grup).

Conţinut

Această secțiune discută aspectele practice legate de inițierea unui parteneriat ASC. Ea se reconectează cu discuția de la

prima secțiune, "Cine poate iniția un parteneriat ASC?" și oferă informații detaliate cu privire la etapele concrete, care sunt

recomandate pentru stabilirea unui parteneriat de succes ASC.

Se integrează, de asemenea, discutarea profilurilor de consumatori, având în vedere că o mai bună înțelegere a motivației

membrilor ajută producătorul să-și planifice activitățile agricole, organizarea de livrării și a activităților complementare.

Înțelegerea motivației membrilor îi ajută pe organizatori la îmbunătățirea comunicării și laoptimizarea activităților în ASC.

De asemenea, trainerul va introduce principalele instrumente utilizate în demararea unui ASC: contract, buget, planificare

a culturilor, instrumentele de publicitate.

Formatorii vor sublinia faptul că demararea unui parteneriat variază în funcție dacă este facută de producător sau de

consumatori.

Metode

Expunere. Formatori prezintă etapele cheie în inițierea unei parteneriat de tip ASC folosind Broşura Fii parte CSA!

Grup de lucru. Participantii se vor împărți în două grupuri și vor avea sarcina de a identifica principalele acțiuni care ar

trebui luate pentru a porni un parteneriat de tip ASC:

1) un grup lucrând din punctul de vedere al producătorului și

2) celălalt lucrând din punctul de vedere al consumatorilor. Cele două grupuri vor consulta, de asemenea, principalele

instrumente prezentate de formatori. Fiecare grup de lucru va fi ajutat de către o persoană resursă invitată pentru

sesiunea de formare.

Rezultatele grupurilor de lucru sunt prezentate după masa de prânz, iar formatorii și persoanelor resurse vor oferi

feedback participanților.

VI. Planificarea unui parteneriat pentru următoarele 3 luni:

Durată. 75 min

Descrierea generală:

- 2 Grup de lucru: Planificarea parteneriatului tău!

Conținut

Participanții vor continua să lucreze în 2 grupe și vor concepe un plan pentru a începe un parteneriat de ASC . Trebuie să se

gândească la unele aspecte concrete:

Cum pot recruta nou producător într-un parteneriat de tip ASC ? Unde poți să-l găsești? Ce fel de producător îl căutați

(profil)? Cum îl evaluează?

Cum pot recruta noi consumatori într-un

parteneriat de ASC ? Unde îi puteți găsi? Ce

fel de consumatori căutați (profil)? Ce fel de

instrumente de comunicare pot fi folosite?

Ce fel de activități (întâlniri publice,

dezbateri, publicitatea în presa locală, social

media)?

Stabiliți conținutul coșurilor și planificarea

sezonului;

Stabiliți bugetul și organizați întâlnirea de

prezentare a bugetului.

Inițierea înscrierii consumatorului. Când

plătesc avansul? Cum plătesc rate lunare?

Alegeți o altă locație pentru distribuție, o zi și o oră;

Ce fel de activități de comunicare și materiale doriți să utilizați

La sfârșitul acestei secțiuni, participanții vor elabora un prim proiect al unui plan care conține principalele etape necesare

pentru a începe un parteneriat de tip ASC . Este foarte important să existe o reflecție colectivă asupra acestor aspecte,

precum și un schimb de experiență între participanți și persoanele resurse, implicate în formare.

Bibliografie generală.

*** Broșura Fii parte din CSA!

Bîrhală, B. and Möllers, J. (2014). Community supported agriculture in Romania. Is it driven by economy or solidarity?.

Discussion Paper No. 144. Leibniz Institute of Agricultural Development in Transition Economies.

Chambers, R. (2002). Participatory workshops : a sourcebook of 21 sets of ideas and activities. London ; Sterling, VA :

Earthscan Publications.

Henderson, E. and Van En, R. (2007). Sharing the harvest. A citizen’s guide to communisty supported agriculture. Part two,

chapters 3-5, pp. 29-74.

Horváth, G. et al. (2013). Community Supported Agriculture. Getting your share.

Jade Bashford, Kathleen Cross, Wolfgang Eichinger, Andreas Georgakakis, Morgane Iserte, Fabian Kern, Daniel Lešinský,

Stephan Pabst, Jocelyn Parot, Zsófia Perényi, Jan Valeška and Maike Wendland (2013). European Handbook on Community

Supported Agriculture. Sharing experiences.

Mayhew, M., Fernandez, C. and Chevrette, L.A (n.d.). Community Supported Agriculture. Putting the “Culture” Back into

Agriculture. SSHRCC.

Swisher, MeE., Koenig, R. Gove, J and Sterns, J. (2006).What is Community Supported Agriculture? The Institute of Food

and Agricultural Sciences, University of Florida.

Republica Cehă:

http://www.kpzinfo.cz/

http://urgenci.net/csa-in-czech-republic/

http://www.arc2020.eu/front/czech-republic/

România:

Site-ul ASAT. http://asatromania.ro/

Bîrhală, B. and Möllers, J. (2014). Community supported agriculture in Romania. Is it driven by economy or solidarity?.

Discussion Paper No. 144. Leibniz Institute of Agricultural Development in Transition Economies.

http://urgenci.net/evolution-of-asat-partnerships-in-romania/

Ungaria:

Dezsény, Z., Réthy, K. and Balázs, B. (2014). Alternative Development on the Organic Sector Horizon. Community

Supported Agriculture in Hungary. (2014) Proceedings of the 4th ISOFAR Scientific Conference. ‘Building Organic Bridges’,

at the Organic World Congress 2014.

http://tudatosvasarlo.hu

http://urgenci.net/hungary-2/

Bibliografie.

[***Formatorii sunt încurajați să aducă și să utilizeze în clasă orice materiale care nu au putut fi incluse în kit, dar care

oferă noi perspective și informații cu privire la subiectele de formare .+

*** Broșura Fii parte din CSA!

*** [chestionarele interne din grupurile de consum din România, Republica Cehă și Ungaria+

Chestionarele ASAT 2014/2015.

Bîrhală, B. and Möllers, J. (2014). Community supported agriculture in Romania. Is it driven by economy or solidarity?.

Discussion Paper No. 144. Leibniz Institute of Agricultural Development in Transition Economies.

Butler Flora, C. and Bregendahl, C. (2012). Collaborative Community-supported Agriculture: Balancing Community Capitals

for Producers and Consumers. Int. Jrnl. of Soc. of Agr. & Food, Vol. 19, No. 3, pp. 329–346.

Chambers, R. (2002). Participatory workshops : a sourcebook of 21 sets of ideas and activities. London ; Sterling, VA :

Earthscan Publications.

Cox, R et al. (2008).Common ground? Motivations for participation in a community-supported agriculture scheme. Local

Environment. Vol. 13, No. 3, 203–218.

Dezsény, Z., Réthy, K. and Balázs, B. (2014). Alternative Development on the Organic Sector Horizon. Community

Supported Agriculture in Hungary. (2014) Proceedings of the 4th ISOFAR Scientific Conference. ‘Building Organic Bridges’,

at the Organic World Congress 2014.

Forbes, C.B. and Harmon, A.H. (2007). Buying into Community Supported Agriculture: Strategies for Overcoming Income

Barriers. Journal of Hunger & Environmental Nutrition. Vol. 2(2/3)

Galt, R. (2013) The Moral Economy Is a Double-edged Sword: Explaining Farmers’ Earnings and Self-exploitation in

Community-Supported Agriculture. Economic geography. 89(4)

Henderson, E. and Van En, R. (2007). Sharing the harvest. A citizen’s guide to communisty supported agriculture. Part two,

chapters 3-5, pp. 29-74 [available on google books:

https://books.google.ro/books?id=13sDbCIz0ooC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q

&f=false]

Horváth, G. et al. (2013). Community Supported Agriculture. Getting your share.

Hunt, D.M., Geiger-Oneto, S. and Varca, P.E. (2012), Satisfaction in the context of customer co-production: A behavioral

involvement perspective, Journal of Consumer Behaviour, J. Consumer Behav. 11: 347–356

Jade Bashford, Kathleen Cross, Wolfgang Eichinger, Andreas Georgakakis, Morgane Iserte, Fabian Kern, Daniel Lešinský,

Stephan Pabst, Jocelyn Parot, Zsófia Perényi, Jan Valeška and Maike Wendland (2013). European Handbook on Community

Supported Agriculture. Sharing experiences.

Lang, K.B. (2005). Expanding Our Understanding of Community Supported Agriculture (CSA): An Examination of Member

Satisfaction. Journal of Sustainable Agriculture. Vol. 26(2)

Mayhew, M., Fernandez, C. and Chevrette, L.A (n.d.). Community Supported Agriculture. Putting the “Culture” Back into

Agriculture. SSHRCC.

Perry, J. and Franzblau, S. (2010). Local Harvest. A Multifarm Csa Handbook. Signature book Printing

Swisher, MeE., Koenig, R. Gove, J and Sterns, J. (2006).What is Community Supported Agriculture? The Institute of Food

and Agricultural Sciences, University of Florida.

Resurse electronice:

Urgenci Website. http://urgenci.net/

ASAT Webpage. http://asatromania.ro/

KPZ Website. http://www.kpzinfo.cz/

Tudatos Vásárlók Egyesülete Website. http://tudatosvasarlo.hu

Modul 3. Dezvoltare comunitară și management

Prezentarea generală a Modulului 3:

Al treilea modul de formare a programului Be part of CSA Be se concentrează pe construirea comunității și pe elemente de

management esențiale unui parteneriat de tip ASC de succes. În primele două module de formare participanți au fost

introduse în ceea ce privește ASC, care sunt primii pași necesari în direcția demarării unui parteneriat de tip ASC.

Dacă primul modul a fost conceput pentru începători în acest subiect, cât și pentru cei care au avut unele experiențe, al

treilea modul este construit pentru cei care fie au participat la primele două module și care dețin anumite cunoștințe

despre ASC sau care au participat ca membrii într-un parteneriat de tip ASC.

Al treilea modul își propune să ofere cunoștințe, experiențe și practici privind construirea comunității, dezvoltarea acesteia

și managementul unui parteneriat de tip ASC. În acest modul vom introduce experiențe, bune practici și eșecuri ale

agricultorilor, membri și coordonatori care ajută să înțeleagă mai bine natura vieții comunității. Cel mai important

instrument în dezvoltarea comunității este comunicarea. Vom vedea diferitele dimensiuni ale comunicării în cadrul unei

comunități și modul în care aceasta poate fi utilizată pentru rezolvarea problemelor.

Scopul principal al modulului:

Modulul 3 este o parte avansată a programului de instruire modulară cu adresare către actuali și potențiali membri din

ACS. Este nevoie de cunoștințe temeinice și / sau experiențe în parteneriate de tip ASC pentru a putea participa la acest

modul. Acest modul face ca participanții să aprofundeze în continuare cunoștințele lor despre subiect, obțin și împărtășesc

informații și experiențe cu privire la construirea comunității într-un parteneriat de tip ASC. Prin participarea la acest

training, participanții vor dobândi abilități de de dezvolta comunitatea din jurul ASC.

Obiective de învățare:

Modulul face ca participanți să devină familiarizați cu definiția dezvoltării comunitare, elementele sale de bază și a

proceselor care pot fi traduse în construirea comunității ACS. Ei vor recunoaște importanța și potențialul punctelor forte și

a potențialului comunității lor prin participarea activă la diviziunea sarcinilor între membrii, coordonatori și producători.

Participanții vor fi capabili să înțeleagă cultura propriei lor comunități, de a identifica rădăcinile anumitor probleme, lipsa

de comunicare și elemente lipsă care ar fi necesare pentru o comunitate care funcționează bine. Pe baza acestor

cunoștințele pe care le pot dezvolta, comunitățile din care participanții fac parte se pot dezvolta în direcția dorită. Cei care

sunt membri (sau viitori membri) ai unui parteneriat de tip ASC, pe baza cunoștiințelor și experienței dobândite la acest

modul vor fi în măsură să își asume responsabilitatea personală de a sprijini producătorul și/sau coordonatorul în procesul

de dezvoltare comunitară. Participanții vor învăța despre diferite instrumente și tehnici pe care le pot utiliza în clarificarea

situațiilor, primirea și oferirea de feedback și ierarhizarea măsurilor necesare în dezvoltarea propriei comunități.

Metode de instruire:

La fel ca și modulul anterior, și în modulul al treilea ne propunem să folosim tehnici educaționale inovatoare și interactive

care implică participanții în procesul de formare într-un mod (inter) activ. Exercițiile sunt definite în conformitate cu

specificul educației non-formale și intenționează să ofere experiențe de învățare participativă pentru toți participanții. În

acest modul vom include discuții în plen, activități în grupuri mici și exerciții de brainstorming.

Sumarizarea Modulului 3:

9.00-

9.20

Introducerea

participanților

- O scurtă prezentare a programului modulului arătând, în

același timp, cum temele din modul sunt legate de ce s-a

discutat in modulele anterioare

- În cazul în care au venit noi participanți la training se va face

o scurtă prezentare a tuturor

participanților

- Ne imaginăm împreună un cerc simbolic, în cameră, iar

împreună cu trainerul principal vom păși cu toții în acest cerc.

Semnificația simbolică a cercului:

Aceasta este a treia sesiune de training a programului.

La prima

întâlnire am aflat ce este CSA, la a doua întâlnire n-am

concentrat pe

planificarea unui parteneriat de CSA, iar acum vom

analiza modelul

din interior.

Este foarte important ca la această întâlnire să fie

prezenți atât fermieri experimentați din sistemul de CSA

cât și fermieri începători

în acest sistem.

9.20-

9.30

Introducerea

modului 3

Aflându-ne, încă, în cercul simbolic le cerem participanților să

spună un cuvânt pe care ei îl asociază cu bunul mers al unei

comunități.

Întrebare: Dacă te găndești despre o comunitate, ce lucruri

crezi că fac acea comunitate să funcționeze bine?

Pot fi lucruri concrete sau abstracte. Trainerii pot da unele

exemple pentru a-i ajuta pe participanți.

Este important pentru participanți să vadă comunitatea

ca pe o organizație complexă și nu doar o relție dintre

fermier și dinamizatorul grupului de consumatori.

Trebuie accentuat faptul că acest training are în vedere

organizarea comunității apărute în jurul fermei, și nu

are de a face cu metode de grădinărit sau alte probleme

de producție.

9.30

-10.30

Prezentarea

trainerului

invitat

A. Un fermier CSA experimentat, sau un dinamizator

experimetat explica ce face ca comunitatea sa de CSA să

funcționeze bine. Ce functionează bine, în comunitatea sa, și

ce ar schimba sau îmbunătați.

Întrebări care pot fi de folos :

Este important ca trainerul sa se concentreze pe tema

sesiunii, iar nu să ofere o introducere generala in CSA

- Cum ați început organizarea comunității voastre de CSA?

- Cum ați descrie propria comunitate?

- Care sunt membrii tipici, cum participă la organizarea

comunității și cât de puternică este relația dintre diferiți

membri ai grupului (fermier- consumatori, fermier

coordonator, relatiile dintre consumatorii înșiși)

- Ce fel de activități sau instrumente de comunicare

funționează bine in comunitatea vostră (ex: emailuri, vizite la

fermă, etc).

- Ce fel de activiăți și instrumente un funționează bine in ferma

voastra? Și de ce? (ex. voluntariatul, evenimentele

comunitare, etc).

- Aveți un grup mic de consumatori mai dedicați care

dinamizează comunitatea? Care exact este rolul lor? Ce fac?

- Ați avut probleme în interiorul comunității? Daca da, cum le-

ați rezolvat?

- Care este procentul de reînoire a abonamentului?

B. Un expert in community building explică elementele de

bază ale practicilor de community

building (modelel principale, cele mai bune exemple în

legătură cu CSA, dificultăți și soluții)

Întrebări care pot fi de folos :

- Ce teorii despre community building sunt relevante pt CSA?

Explicați-le!

- Care este secretul unor comunități funcționale?

- Ce instrumente de community building ar fi potrivite pentru

parteneriatele de CSA?

- Cum să construiți o comunitate care să reziste mul timp?

Sfaturi! (prezentare de 30 de minute)

(discuție – 30 de minute

10.30-

10.50

Pauză de

cafea

10.50-

12.20

Instrumente

pentru

community

building

Scopul aceste secțiuni este de a disuta ce instrumente pot fi

folosite pentru a construi o comunitate de CSA și cum pot fi

prioritarizate. Există două opțiuni pentru a conduce acțiunea.

1. Începeți cu o prezentare a ideilor și lați mai puțin timp

pentru a discuție în grup a ideilor.

2. Începeți cu folosirea de mici cartoane pe care participanții

își scriu principalele idei. Aceasta lasă mai mult timp pentru

discuții.

1. PPT unul dintre cele mai des folosite instrumente pentru

community building in CSA acestea pot fi folosite bazându-se

pe materialul din broșură .

Acestea pot fi:

- întâlniri față ân față la distribuții

- instrumente pentru comunicare online.: e-mail/website-

blog/liste de mail, social media

- chestionare de evaluare la sfârșitul fiecărui sezon agricol

- întâlnire organizatorică la începutul fiecărui sezon agricol

- vizite la fermă și evenimente comunitare

- ajutor la organizarea distribuției

În cazul în care mai este timp puteți continua

cu 2.

2. Pregătiți mici cartoane pe care participanții să-și treacă

ideile despre următoarele aspecte

1. Organizarea distribuției

2. Listele de email

3. Întâlnirea organizatorică

4. Evenimente comunitare

5. Evaluarea nevoilor participanților

la parteneriate.

Prioritarizare îi rugăm pe participanți să aleagă 2 instrumente

din cele existente, cele pe care le consideră ei ca fiind cele mai

importante, la care mai pot adauga încă unul neprezent pe

listă.

Întrebări de folos : Cum puteți folosi acel instrument pentru a

crește coeziunea grupului. Cum poate fi folosit în mod greșit

acel instrument?

Participanții ar trebui să treacă răspunsurile pe o coală mare

de hârtie, pe două rînduri paralele: pe un rând răspunsurile la

prima întrebare pe al doilea rând răspunsurile la a doua

întrebare.

Când fiecare grup termină discuția își prezintă rezultatele

tuturor participanților

Grupul alege un instrument și îl va prezenta întregii audiențe.

Trainerul le va întreba pe celelalte grupuri dacă au ales la

rândul lor același instrument. Dacă da, le vom cere si lor să

2. Prioitizarea este foarte importantă în viața unei

comunități de CSA. Există foarte multe responsabilități

intr-o astfel de comunitate, iar membrii trebuie să

poată să aleagă între ele. De asemenea, asta îi poate

ajuta pe participanți să vadă care sunt responsabilitățile

importante și care nu.

justifice această alegere. Apoi evaluăm, împreună, toată

propunerea.

12.20-

13.05

Pauză de

masă

13.05-

13.35

Discuție liberă

din

experiența

ASAT

A. O scurtă expunere a unor experiențe relevante din ASAT

urmate de o discuție liberă

13.35-

14.35

Avocatul

diavolului

Fiecare grup trebuie să se gândească la situații problematice

care pot apărea în viața reală în interiorul grupului. Trainerul

trebuie, de asemenea, sa fie pregătit cu niște exemple.

Scrieți aceste idei pe un flichart și formați un grup de 3

persoane și formați grupuri de câte 3 persoane.

Cereți-le să aleagă câte o problemă și să propună soluții.

Grupurile trebuie să discute problemele în felul următor:

a) la început o persoană alege o problemă și le spune celorlalți

ce rol va juca în grup (producător, consumator, dinamizator,

etc).

b) o altă pesoană va juca rolul de ajutor în rezolvarea

problemei

c) a treia persoană joacă doar roul de observator: va lua notițe

despre cum este rezolvată problema. În timpul discuției prima

persoană prezintă situația problematică pentru a se găsi o

soluție.

Simularea unor situații problematice îi va ajuta pe

participanți să reducă tensiunile dintre membrii

comunității când astfel de situații vor apărea în

comunitatea lor.

De asemenea, îi va ajuta să-și dezvoltecapacitățile de a

ajuta pe cineva în rezolvarea problemelor

14.35-

14.50

Discuție

liberă despre

Cum a mers? Cum s-au simțit în diferitele roluri pe care le-au

avut? I- a ajutat să discute în grup problema și să caute

Este binecunoscut faptul că o problemă ce apare într-un

grup poate fi rezolvată doar dacă se vorbește deschis

jocul tocmai

jucat.

împreună o soluție? despre ea.

Rolul observatorului este, de asemenea, important

întrucât cineva din exterior poate oferi un punct de

vedere la care ceilalti nu s-au gândit.

14.50-

15.20

Pauză de

cafea

15.20-

15.40

Împărțirea

responsabilități

lor

A) O SCULPTURĂ VIE

Facem 4 grupuri și le cerem să ilustreze problemele întâlnite.

B) ETICHETARE

Facem 4 grupuri și îi cerem persoanei care este dinamizatorul

principal sau fermierul grupului sa se așeze în mijloc. Vom lipi

pe această persoană toate etichetele care i se potrivesc cu

rolul său.

Cu ajutorul pedagogiei dramatice, participanții pot simți

pe propria lor piele cât de grea este situația cuiva care

are pe umerii săi toate responsabilitățile dintr-un grup

de CSA.

15.40-

16.00

Discuție

plenară

despre

împărțirea

responsabilități

lor

A) Daca ati ales jocul cu sculptura.

Participanții și-au dat seama cum este să fi intr-o comunitate

de CSA și să ai atât de multe responsabilități pe proprii umeri.

Le cerem să discute între ei despre asta, și despre cum se pot

împărți mai rezonabil responsabilitățile.

B) Dac ă ati ales etichetare le cerem celor care au fost

etichetați să stea împreună cu trainerul. Trainerul ia căte o

etichetă cu responsabilități de pe participant și îi intreabă pe

ceilalți daca vreunul din ei poate prelua responsabilitatea.

1. care responsabilități pot fi făcute doar de dinamizator și/sau

fermier

2. care poate fi făcută de altcineva.

16.00- Preluarea 1.La început întrebați-i pe participanți să se gândească la 3 Este important pentru participanți să vadă că nu sunt

16.30 responsabilități

lor

persoane care ar putea să-i ajute la organizarea

parteneriatului lor.

(15 minutes)

2. Într-o sesiune comună îi întrebăm pe toti participantiicare

este cea mai bună metodă de preluare a responsabilitătilor

Brainstorming colectiv între toți participanții la sesiune.

Trainerul trebuie să

- Aibă o estimare a timpului

- Să fie detaliat și să explice fiecare pas urmat.

- Să pună niște reguli (de exemplu: ce se întămplă dacă cineva

a uitat să-si îndeplinească responsabilitățile)

- să ofere sfaturi participanților

- să organizeze grupurile

singuri în organizarea grupului și că responsabilitățile

pot fi împărțite.

Împărțirea responsabilităților este importanta, atât

pentru a evita ca prea multă muncă să pice pe umerii

unei singure persoane cât și pentru a-i implica pe câți

mai mulți consumatori în bunul mers al comunității.

16.30-

17.00

Închiderea

sesiunii

1. Participanții sunt intrebați cât de folositor

le-a fost trainingul.

2.Completarea chestionarului

Modulul 4 – ACS pe viu!

CSA pe viu

Participanții vor fi învățați să utilizeze abilitățile și cunoștințele dobândite din modulele anterioare și să investigheze

funcționărea unei gospodării sau fermei de CSA. Așa vor primi o perspectiva asupra subiectelor care apar in cadrul CSA,

asupra funcționarii sale, asupra planificarii culturilor, a distribuției, a comunicării dintre membrii și așa mai departe. Ei vor

primi răspunsuri la întrebările avute, lucru care îi poate motiva să inceapă propriu CSA. Vizita va fi benefica, de asemenea,

pt ferma CSA gazda care va primi un feedback important din exterior.

Obiective educaționale ale modulului

Modulul 4 este o parte avansată a programului de instruire destinat membrilor potențiali și activi ai CSA. Participanții

trebuie sa aibe cunoștințe de bază și / sau experiența in a fi un membru sau un coordonator al unui CSA. Acest modul

permite participanților să vadă funcționarea unei fermei CSA , sa împărtășească experiențe, și întrebări care i-aar putea

ajuta să-si dezvolte propriile proiecte.

Metodele de formare

Modulul este bazat pe forme de educare informală, cu o atenție deosebită dată învățării participative: schimb de

experiența, mese rotunde,etc.

Desfășurarea programului:

Timp Activitate Durată Conținut și medote Instrumente Scopul educațional

urmărit

9:00-

9:40

1. Introducere, să ne

cunoaștem

40 min 1. O prezentare scurtă a calendarului programului, a

organizatorilor și a locul evenimentului (10min)

2. Prezentarea fermierilor - gazde

3. Runda introductivă (20min) Q: Ai fost vreodată la fermă.

Daca da, spune ce ai luat de acolo, sau ce câștig spiritual ai

avut.

(În prezentare ar trebui să ii întrebăm dacă au fost la

a) vreo fermă b) vreo ferma de CSA c) la ferma în cazul în

care are loc intalnirea pentru modulul4

Oferă o prezentare

panoramica a

subiectelor care

vor fi discutate

9:40-

09:50

2. Cum apare CSA in

mediul virtual

10 min Participanților li se va cere să găsească informații despre

acest CSA in mediul online. (siteul fermei, blog, pagina de

facebook, instagram, twitter, etc). Participanții vor fi

rugați (nota pe care trebuie să-l pună ca o sarcină la

invitație) pentru a obține câteva informații despre CSA on-

line (este site-ul, blog, facebook, Instagram, ...) Scopul

modulului este sa afle ce impresie ofera cititorilor mediul

online despre ferma de CSA

2. Formatorul va cere participanților să scrie cele mai

importante trei impresii lăsat de mediul on-line (site-ul

fermei, pagina de facebook, Instagram, twitter sau alte

pagini în care se menționează ferma), aceste note vor fi

Stickere, creoiane

pentru fiecare

participant si o

tablă comună

puse pe flipchart și utilizate mai târziu.

09:50-

10:20

3. Cercetare liberă 30 min

1. Participanții vor fi împărțiți în perechi (le vor fi înmânate

carduri cu perechi de legume și oamenii cu aceleași

legume formează un cuplu) și li se va cere să înregistreze

impresiile, anchetei din anumite locuri în jurul fermei

2. Participanții vor primi o lista recomandată de locuri

pentru a fi căutate în fermă și vor fi rugat să rețineți un

singur cuvânt pentru fiecare spațiu.

Aceasta este o alegere opțională în cazul în care Modul are

loc la o fermă mai mare puteți utiliza această dată pentru

excursie la punctul 4 sau orice altă activitate adecvată.

Creioane și stickere

10:20-

10:40

Pauză 20

min.

10:40-

12:00

4. Vizită la fermă

80

min.

Vizita ghidată la fermă, unde participanților li se va

prezenta diferite metode de agricultură (alte particularități

CSA vor fi discutate mai târziu.

Întrebări pentru

fermieri, luate din

modulul 2

12:00-

13:00

Prânz 60 min Gătiți împreună din produsele fermei

13:00-

13:40

5. O cartografiere a CSA-

ului

40 min

Discuție cu persoana responsabilă de la fermă pe teme din

modulele anterioare. Fiecare participant isi ia propriile

notițe mai ales în aceste domenii (că nu toate subiect

Folosiți modulele

anterioare pentru

a găsi teme de

trebuie să fie acoperite DOAR relevante pentru participanți

și gazde):

roluri și împărțirea sarcinilor

întâlniri / comunitate

planificare

planificare financiara

distribuție și logistică

promovarea

partile bune si mai putin bune ale fermei

planificarea culturilor

Aceasta este doar o adunare de date. Participanții vor

lucra cu aceste date în următoarele activități 6. și 7.

discutat

13:40-

14:20

6.O hartă a CSAului

40

min.

Participanții grupați in grupuri de câte 5-7 fac o hartă

cognitivă a fermei.

Flipchart ,markere Pariticipantii sunt

așteptați să

structureze

informațiile și

cunoștiințele

câștigate în

activitatea numărul

5.

14:20-

14:45

Pauză 25 min

14:45-

15:45

7. Masă rotundă 60 min 1. Fiecare grup își prezintă harta cognitivă din activitatea

anterioară,

2. Fermierul gazdâ poate identifica în aceste hărți

probleme importante iar împreună cu participanții pot

îmbunătăți harta. La sfârțit este de dorit să se obțină o

hartă a unei ferme ideale.

15:45-

15:55

8. Gânduri libere

10 min Participanții scriu în mod individual și anonim mulțumiri,

idei, recomandări către CSA gazdă (ferma).

Creioane, hartie,

un cos pentru a

aduna ideile,

sfoara și carton

pentru a creea un

copac de care să

fie legate ideile

Participanții au

ocazia să lase un

mesaj către catre

gazdeșe lor

(fermieri, membrii

din CSAul local), si să

scrie ceea ce nu

trebuie uitat,

precum și ceea ce nu

au putut să spună în

mod direct în grup.

15:55-

16:45

9. Evaluare și concluzii 50 min Evaluarea punctelor importante ale zilei.

Participanții vor fi rugați să răspundă la întrebarea "A

îndeplinit evenimentul așteptările dumneavoastră", scriind

pe o axă pornind de la extrem de mulțumiți la extrem de.

Apoi vor vi fi rugați să comenteze răspunsul lor. In cele din

urmă extremitățile axei se vor să întâlni vor forma un cerc

comun de rămas bun (în mod simbolic, vom descrie că și

bunele și relele sunt fețe ale aceleiași monede).

În cele din urmă formatorul va prezenta participanților

posibilitățile ca ei să se alature în viitor vreunei rețele de

Handout –

posibilitatea de a

continua

dezvoltarea

CSAului

CSA sau de a participa la alte cursuri sau schimburi de

experiență. Se vor nota diferite opțiuni despre modul în

care se poate continu cu instruirea. Acestea vor fi predate

participanților la sfârșitul sesiunii(de exemplu, intrarea în

rețea, participări la reuniuni de CSA, inclusiv la cea

europeană, organizarea cursurilor de formare proprii CSA,

alăturându-se harta CSA ...).

Pentru a sublinia aceste informații instructorul poate

menționa cele mai importante puncte, de la începutul

formării.

Descrierea activităților

Activitatea 1 – Introducere, să ne cunoaștem!

Obiective : Participanții vor fi familiarizați cu programul planificat, cu organizatorii și cu reprezentanții CSAului-gazdă. De

asemenea, ei vor face cunoștință unii cu alții si vor împărtăși așteptările lor față de întălnire, precum și experiențe legate

de alte vizite la ferme de CSA.

Conținut: Introducerea în plan a zilei, a organizatorilor, organizatorii de ferma CSA gazdă o așteptări de partajare.

Metoda: Prezentare generală, aranjare în cerc

Descriere metodă: Un organizator al seminarului va prezenta participanților orarul zilei *10min+, colegii organizatori și un

reprezentant al organizației CSA-gazdă *10min+ Un alt organizator va organiza un cerc, în care participanții își prezintă

numele, așteptările legate de modul și experiența sau impresiile lor de la vizita la alte ferme CSA, în trecut *20min+.

Instrumente: etichete pentru nume, markere, scaune într-un cerc, o listă de subiecte ale zilei pe diagramă

Durata: 40 min.

Activitatea 2 – Imaginea CSA în mediul virtual

Obiective: Participanții se familiarizeze cu felul in care este prezentat CSA in mediul on-line.

Conținut: Schimbul de informații între participanți despre cele mai importante date pe care le-au putut găsi online (site-ul

fermei, pagina de facebook, Instagram, sau alte pagini unde se menționează ferma).

Medotă: Schimbul de experiențe

Descriere metodă: Participanților li se va cere să obțină unele informații despre CSA din mediul on-line. Formatorul cere

participanților să scrie cele mai importante din mediul online trei afișări (site-ul fermei, pagina de facebook, Instagram,

sau alte pagini în care se menționează ferma), aceste notițe vor fi lipite flipchart și utilizate mai târziu.

Instrumente: autocolante

Durata: 10 minute

Activitatea 3 – Cercetare liberă a fermei

Obiective: Participanții vor cerceta singuri ferma, se vor familiariza cu aceasta, și vor idenfitica diferite părți ale fermei.

Conținut: să cunoaștem ferma; afișări, colectarea datelor cercetarii despre anumite părți ale fermei.

Mod de preparare: cercetare liberă

Descrierea metodei: Participanții vor fi împărțiți în cupluri și li se va cere să-si înregistreze impresiile, și datele căutarii

despre anumite locuri din jurul fermei. Ei vor primi lista de locuri recomandate pentru a căuta la fermă și li se va cere să se

gândească la cel puțin cinci cuvinte pentru fiecare spațiu (de exemplu: câmpuri, paturi de flori, paturi de legume, loc

comun, livavă, locuri de depozitare, albine loc de păstrarea, etc. .). Dacă modulul are loc la o fermă mai mare puteți folosi

acest timp pentru excursie la punctul 4 sau pentru orice altă activitate adecvată.

Instrumente: Lista locurilor recomandate pentru a investiga la ferma

Durata: 30 minute

Activitatea 4 – Vizită cu ghid a fermei

Obiective: Participanții se se familiarizeze cu modelul CSA, pentru că până acum au discutat doar în teorie, așa că acum în

practică studenții adulți vor fi capabili tol vedea direct ce înseamnă a fi un fermier CSA și ce are nevoie de ea. Ei vor primi o

imagine de ansamblu a fermei CSA specifice și funcționarea acesteia.

Conținut: CSA activitatea fermei de zi cu zi, cu accent pe particularitățile CSA ale agriculturii (de exemplu, planificarea

culturilor pentru membrii parteneriatului, stabilirea mărimii coșului / preț etc.), caracteristicile specifice ale agriculturii

organice (metode utilizate și instrumente pentru producția ecologică, si argumente pro și contra) și aspectul comunitar al

CSA (organizație de voluntariat în timpul de lucru zile, facilități pentru membrii comunității, de ex. adăpost, WC, bucătărie,

etc.).

Metoda: tur cu ghid

Descriere metoda: Tur al fermei impreună cu fermierul. Gazda prezintă participanților caracteristicile specifice ale fermei

sale și formator facilitează cu așezarea informatiilor în contextul mai larg al modulelor anterioare, motivează participanții

să ia notițe și să pună întrebări corecte. Este important să se reamintească participanților că acestea ar trebui să

înregistreze informațiile dobândite și îi motivează să înregistreze experiența acumulată.

Instrumente: întrebări pentru fermier alese din modulul 2. Activitatea de planificare CSA pentru următoarele 3 luni.

Durata: 80 minute

Resurse: Vizitează ferma mea: un set de instrumente pentru agricultori implicați în procese educaționale, a. Accesibil la

adresa: http://www.visitmyfarm.org/farmers-resources/download/232_eb08b9841959ba9198667028fdd983fd

Activitatea 5 - Să găsim un ACS!

Obiective: Participanții au o imagine de ansamblu a organizării CSA-gazdă despre și asupra subiectelor cheie care sunt

necesare pentru funcționarea cu succes a unui CSA.

Conținut: se solicita informații cu privire la funcționarea fermelor în cu privire la temele acoperite în modulele anterioare

(referire la capitolele anterioare)

Metoda: Discuție cu persoana responsabilă din CSAul gazdă

Descrierea metodei: Participanții în grup intreg sau sau în grupuri mai mici, în funcție de numărul de persoane disponibile

din partea gazdei poartă o discuție deschisă cu cu persoana sau persoaneșe din CSA-gazdă. Participanții sunt încurajați să

pună propriile lor întrebări și să scrie date relevante din următoarele domenii

- roluri și delegare

- comunicare, reuniuni, evenimente comunitare

- planificarea

- Finanțe

- distributie

- Reclame

Această activitate precede crearea ulterioară a hărții mentale a CSA, iar acest fapt este explicat participanților.

Instrumente: o listă de probleme de fond - domenii ale organizării CSA, hârtie și creioane, lista de subiecte de discuție cu

membrul CSA gazdă - buget, planurile de semanare, materiale promotionale, etc. ..

Durată: 60min

Activitatea 6 – O hartă a ACS-ului

Obiective: Participanții își vor structura cunoștințele dobândite din activitatea nr. 5

Conținut: Participanții sunt împărțiți în trei grupe și vor creea o hartă mentala a fermei pornind de la informațiile

dobândite în timpul activităților anterioare (și anume activitatea 5), participanții sunt rugați să creeze legături între

diferitele activități și să facă un grafic în funcție de modelul prezentat la începutul acestei activități.

Metoda: cartografiere cognitivă în grupuri

Descrierea metodei: Grupe de 5-7 persoane (grup mixt de fermieri și consumatori) vor colecta toate informațiile

dobândite din activitățile anterioare, vor nota fiecare informație pe un sticker iar apoi vor scrie mai jos informații mai

detaliate. Când timpul de relexie s-a terminat, vor grupa toata informația si vor cauta diferite conexiuni.

Instrumente: harta simplă cognitivă a unei ferme ideale de CSA, documente de flipchart, markere, autocolante (post-it)

Durata: 40 minute

Resurse:

Mind Mapping

https://mrexham.files.wordpress.com/2013/05/try-mind-mapping.jpg

How To Mind Map

https://station1.highcliffe.dorset.sch.uk/intra/learn%5Crevision%5Cresources%5Cmmhowto.png

Example - Global Warming Prevention

http://www.sswm.info/sites/default/files/toolbox/GENOVESE%202011%20Mind%20Map%20Climate%20Change.jpg

Activitatea 7 – Masă rotundă

Obiective: Se așteaptă ca participanții să-și completeze cunoștințele lor cu privire la subiecte din activitatea nr. 5 și 6 și să

primească feedback de la formator și de la gazdă.

Conținut: Masă rotundă funcționează ca activitate finală a setului de 3 activități în cazul în care aceste legături sunt

discutate în mod deschis și în cele din urmă,participanții produc împreună o hartă mentala a unui CSA ideal.

Metodă: prezentare colectivă și masă rotundă de discuții

Descriere metodă: Fiecare grup își prezintă harta mentala din activitatea anterioară. Gazda CSA analizează și răsăunde

acestor hărți și identifică subiecte importante și link-uri iar împreună cu participanții dezvoltă ei o hartă ideală / realistă.

Formatorul ține evidența discuțiilor cu privire la flipchart, sistematizează ceea ce a fost spus și îcum trebuie să arate,

conform discuției, harta unei CSA ideal.

Instrumente: Hărțile mentale din activitatea 6, flipchart, markere, autocolante

Durata: 60 minute

Activitatea 8 – Gânduri libere

Obiective: Participanții au posibilitatea de a lăsa un mesaj către CSA care i-a găzduit (fermier, membrii grupului de

consum), să scrie ceea ce nu trebuie uitat din această experiență sau ceea ce nu au putut sa spună în mod direct în grup.

Conținut: După o zi întreagă de explorare participanți sunt încurajați să-și lase amprenta aici si lase unele mesaje pentru

gazde și mulțumiri, idei, sentimente, recomandări (fiecare pe o singură hârtie), care ar trebui să fie evidențiate, poate ajuta

gazdă în propria ei reflexie asupra situației. După 5 minute, hârtiile sunt colectate și date gazdeo de către întregul grup.

Metoda: reflecție individuală și scriere

Descriere metodă: Fiecare participant este rugat să scrie anonim mulțumiri, idei, recomandări către fermă.

Instrumente: lucrari mici (cum ar fi post-it), pixuri, coș sau cutie pentru a colecta ideile (

Durata: 10 minute