Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
RESURSE UMANE ÎN EDUCAȚIE. FORMARE ȘI MANAGEMENT
METODE DE CERCETARE CALITATIVĂ
PORTOFOLIU INDIVIDUAL
ANALIZA UNEI CERCETĂRI CALITATIVE
OBSERVAŢE
INTERVIU
FOCUS GRUP
APLICAŢII LUCRATE LA SEMINAR
STUDIU DE CAZ
OBSERVAŢIE
ANALIZA DE CONŢINUT
ROŞU ANDREEA
CERCETAREA CALITATIVĂ
Realizaţi o căutare în bazele de date ale universităţii sau pe Google Scholars şi
identificaţi o cercetarea calitativă în domaniul educaţiei. Faceţi o analiză succintă a acestei
cercetări, utilizând ghidul anexat
PARTICIPAREA LA EDUCAŢIE A COPIILOR RROMI
1. Întrebările sau supozitiile de cercetare:
Sunt diferenţe între şcolile roma şi celelalte şcoli din sistem?
Se poate spune că şcolile roma sunt şcoli de „mâna a doua”?
Care ar fi criteriile sub aspectul cărora şcolile roma ar fi inferioare celorlalte şcoli din
sistem?
Care sunt factorii care determină abandon școlar?
2. Subiectul (individual sau de grup) investigat
Populaţia de referinţă este cea a unităţilor de învăţământ din mediul rural, iar
populaţia investigată prin analiza secundară a datelor este constituită din unităţile de
învăţământ în care se instruiesc şi elevi romi. Astfel, din totalul de 12 287 unităţi de
învăţământ cuprinse în baza de date construită în cadrul cercetării Învăţământul rural din
România au fost investigate un număr de 3162 de unităţi şcolare.
3. Metodele utilizate
Cercetarea a utilizat o metodologie complexă care a permis abordarea comprehensivă a
problematicii, aceasta cuprinzând:
* analiza documentară;
* analiza secundară a datelor de tip cantitativ;
* ancheta prin chestionar;
* interviuri de grup focalizate;
* interviuri individuale;
* anchete sociale.
4. Ce tip de date au fost colectate si din ce surse:
a. Documente.
b. Inregistrări de arhivă.
c. Interviuri cu persoanele studiate.
d. Interviuri cu persoanele sin retelele sociale ale subiectilorstudiate.
e. Observatie directa a comportamentului.
f. Observatie participativă.
g. Produse ale activității etc.
h. Altele
Analiza documentară
Prin analiza documentară au fost studiate principalele legi şi reglementări care formează
cadrul legislativ al politicilor educaţionale din România privind stimularea participării la educaţie
a copiilor romi, precum şi documente naţionale şi internaţionale în acelaşi domeniu.
Analiza secundară a datelor
Metoda a constat în analiza unor date provenite din cercetări anterioare care şi-au propus
obiective diferite şi ale căror date nu au fost suficient exploatate. În primul rând la baza de date
provenită din cercetarea “Învăţământul rural din România: condiţii, probleme şi strategii de
dezvoltare”. Datele au fost culese în perioada 1999-2000, cu prilejul cercetării realizându-se,
practic, un recensământ al unităţilor de învăţământ din mediul rural. Prin analiza secundară a
acestor date au putut fi evidenţiate aspecte referitoare la:
* resursele materiale ale unităţilor şcolare cu efective de elevi care includ şi copii romi;
* calitatea resurselor umane din aceste şcoli;
* ponderea unităţilor şcolare cu elevi romi în care există cazuri de abandon şcolar sau de
copii neşcolarizaţi în aria lor de cuprindere;
* cauzele fenomenelor de abandon şi neşcolarizare;
* soluţiile adoptate la nivelul şcolii în vederea prevenirii acestor fenomene etc.
Pentru realizarea analizei secundare au fost selectate din baza de date iniţială şcolile cu
elevi romi şi a fost construită o nouă bază de date care a permis analize detaliate pentru şcolile
respective.
O altă analiză secundară a fost realizată pe bazele de date ale Institutului de Cercetare a
Calităţii Vieţii construite cu prilejul cercetărilor din anii 19921 şi 19982 desfăşurate pe eşantioane
naţionale reprezentative pentru populaţia de romi.
În cadrul interviurilor de grup cu părinţi şi elevi romi problemele puse în discuţie s-au referit
la următoarele aspecte:
* percepţia asupra şcolii;
* relaţia dintre încrederea în şcoală şi participarea şcolară;
* factorii care contribuie la sporirea încrederii în şcoală;
* relaţia familie-şcoală;
* cauze şi soluţii la fenomenul abandonului şi neşcolarizării;
* educaţia multiculturală şi introducerea limbii şi cultura romani în curriculum şcolar;
* modele sociale dezirabile, strategiile de viaţă de urmat.
Exemplu:
Interviu de grup elevi romi - Bucureşti şi localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul
Constanţa
Moderator: V-ar plăcea dacă s-ar învăţa la şcoală limba romani?
Elevi (toţi): Da.
Moderator: Aţi avut asemenea ore până acum la şcoală?
Elev 1: A fost o profesoară, dar învăţa numai clasa ei. Acum a venit o altă doamnă în locul ei, şi
vrem să ne înscriem acolo.
Elev 2: Da, a fost frumos. A plecat doamna acum. Dar aş vrea să mai fac, e limba noastră. E
diferenţă la noi, sunt mai multe feluri de romi, sunt şi ursari, şi spoitori, şi lingurari… Nu ne
1 Ţiganii între ignorare şi îngrijorare, coord. C. Zamfir, E. Zamfir, Ed. Alternative, Bucureşti, 1993.2 Indicatori privind comunităţile de romi din România, Ed. Expert, Bucureşti, 2002.
înţelegem nici între noi. La noi e familia de ţigani romanizaţi şi nu se vorbeşte pe ţigăneşte prea
mult, deşi e familia de ţigani; maică-mea ştie pe ţigăneşte, taică-meu nu prea, deci nu are de ce să
se vorbească pe ţigăneşte la noi în casă. Dar aş vrea să învăţ.
………………………………………………………………………………………………….
…………….
Moderator: La tine acasă în ce limbă se vorbeşte?
Elev 3: Ţigăneşte mai mult. Dar vorbele ţigăneşti sunt româneşti mai mult…
Elev 4: Eu sunt şi român, şi ţigan, şi turc. La mine se vorbeşte tot ţigăneşte, dar altfel ca la ei.
Moderator: Ar folosi la ceva dacă aţi avea ore de limba romani ?
Elev 5: Da, că şi acasă vorbim mai mult limba noastră şi ar fi o chestie bună. Ne-ar fi uşor. Şi ne-
am înţelege mai bine.
Interviurile individuale cu cadre didactice şi directori de şcoli în care se instruiesc şi elevi
romi s-au centrat asupra unor aspecte privind:
* relaţia cadre didactice – părinţi;
* implicarea părinţilor în problemele şcolii, în stabilirea curriculum-ului la decizia şcolii (CDS)
şi efectele asupra participării şcolare;
* percepţia asupra cauzelor abandonului şi neşcolarizării;
* educaţia multiculturală şi introducerea limbii şi cultura romani în curriculum şcolar;
* soluţii privind creşterea accesului la educaţie.
Exemplu:
Interviu profesori - localitatea Girceni, judeţul Vaslui
Moderator: În afară de achiziţia de cunoştinţe, credeţi că ar trebui să fie valorizate şi alte
competenţe, deprinderi ale copiilor?
Profesor: V-am vorbit de micul actor… sunt copii romi care dovedesc mult talent. Cred că ar
trebui să existe mai multe activităţi extraşcolare pentru ei. Noi, ca profesori, descoperim talentul,
dar trebuie să îl şi dezvoltăm, chiar să-l orientăm în viitor. Ei [copiii romi] cântă foarte frumos,
dansează… încearcă astfel să îşi exprime personalitatea. Şi trebuie să ţinem seama de asta…
Anchete sociale
Scopul anchetei sociale, metodă care s-a aplicat în cazul familiilor copiilor romi care au
abandonat şcoala, a fost acela de a pune în evidenţă cauzele şi contextul întreruperii şcolarizării
copilului. “Istoria” întreruperii şcolarizării constituie un studiu de caz care permite lansarea de
ipoteze referitoare la cauzele abandonului şi la modalităţile de prevenire a acestuia.
Ancheta prin chestionar
Metoda anchetei prin chestionar – chestionar lansat către diferite ONG-uri – a fost
utilizată în scopul identificării obiectivelor diferitelor programe educaţionale dezvoltate al căror
grup ţintă l-a constituit populaţia de etnie roma, a activităţilor desfăşurate, rezultatelor şi surselor
de finanţare ale acestora. Informaţiile obţinute pe baza chestionarelor au fost completate prin
interviuri realizate cu reprezentanţi ai unor ONG-uri şi manageri de proiecte şi prin accesarea
site-urilor unor organizaţii non-guvernamentale de promovare a programelor educaţionale.
5. Analiza datelor – în ce a constat, cum s-a realizat, daca au fost utilizate categorii /
coduri
Analiza datelor a fost realizată pe categorii, în funcţie de anumite criterii, de exemplu:
Proporţia absolvenţilor învăţământului primar/gimnazial în anii şcolari 1998/1999 şi
1999/2000 din cohortele corespunzătoare de elevi, pe medii şi sexe
Elevi intraţi în
sistem în cls.
I/V în anul
şcolar 95/96
(mii)
Absolvenţi ai cls.
IV/VIII în anul
şcolar 98/99
Elevi intraţi în
sistem în cls.
I/V în anul
şcolar 96/97
(mii)
Absolvenţi ai cls.
IV/VIII în anul
şcolar 99/00
Număr (mii) Nr. (mii) % Număr (mii) Nr. (mii) %
PRIMAR
Băieţi –
Total
Urban
Rural
Fete –
Total
Urban
Rural
190,7
105,7
85,0
179,7
100,8
78,9
167,5
94,0
73,5
162,8
91,8
71,0
87,8
88,9
86,5
90,6
91,1
90,0
183,5
99,9
83,6
172,6
95,0
77,6
162,3
89,3
72,9
157,6
87,0
70,6
88,4
89,4
87,2
91,3
91,6
91,0
GIMNAZI
U
Băieţi –
Total
Urban
Rural
Fete –
Total
Urban
Rural
158,9
97,5
61,4
150,1
93,0
57,0
134,9
84,6
50,3
136,2
86,2
50,0
84,9
86,8
81,9
90,7
92,7
87,7
161,6
98,1
63,5
152,3
93,9
58,4
139,2
86,3
52,9
139,7
87,7
52,0
86,1
88,0
83,3
91,7
93,4
89,0
Sursa: Date calculate pe baza analizei informaţiilor conţinute în: Învăţământul primar şi
gimnazial la începutul anului şcolar 1995/1996, 1996/1997, CNS; Învăţământul primar şi
gimnazial la sfârşitul anului şcolar 1998/1999, 1999/2000, CNS /INS.
Situaţia şcolară a copiilor romi, în 1998
Copii de vârstă
şcolară (7-16)
ani)
Înscrişi Au întrerupt
şcoală
Nu au fost
înscrişi niciodată
NS/NR61,4% 11,6% 18,3% 8,7%
Situaţia şcolară a copiilor romi, pe sexe, în 1998
Nr. copiiMasculin Feminin NS/NR
Înscrişi 52,0% 46,9% 1,0%
Neşcolarizaţi 46,3% 52,2% 1,4%
Incidenţa neşcolarizării populaţiei roma, pe generaţii
Generaţia de vârstă şcolară
(7-16 ani)
Generaţia adultă
(17-45 ani)
Generaţia vârstnică
(peste 46 ani)
18,3 16,1 26,7
6. Sub ce forma au fost prezentate rezultatele (datele culese):
Pe de o parte, datele culese au fost prezentate în formă de storrytelling, fie în forma tabelelor,
de la acestea plecând un plan de stimulare a elevilor rromi de a participa la educaţie, după cum
urmează:
G.A., sat Polovragi, judeţul Gorj: 17 ani, abandon şcolar în clasa a VII-a , căsătorită, aşteaptă
un copil (anchetă realizată cu mama fetei).
G.A. a abandonat cursurile Şcolii Generale din comuna Tigveni, judeţul Argeş, înainte de
absolvirea învăţământului obligatoriu. Motivul abandonului, după spusele mamei, este faptul ca,
fiind cel mai mare dintre copii, a fost nevoită să renunţe la şcoală în favoarea creşterii fraţilor mai
mici. În timpul cât părinţii erau la muncă, cel mai mare dintre copii prelua sarcinile părinţilor şi
era nevoit să aibă grija gospodăriei. Uneori, G.A. îşi însoţea părinţii la diverse munci agricole, la
cules de fructe (mure, zmeură, căpşuni) căutând, împreună cu familia, să obţină bani sau produse
din orice activitate care li se oferea.
“Pe fata asta mai mare nu am mai lăsat-o la şcoală decât până în clasa a VII-a… că stătea cu
ăştia mai mici, că noi mergeam la muncă, mergeam la C.A.P. Fetei îi plăcea şcoala, dar nu am
avut ce să fac. Mai mergea şi la muncă la prăşit, la mure. Cam de la 12 ani mergea la muncă”.
Nici unul dintre părinţi nu este angajat în prezent. Tatăl a lucrat la C.A.P. până la desfiinţarea
acestuia, dar datorită unei deficienţe de auz nu s-a mai putut angaja ulterior. Singurul venit
constant al familiei este o alocaţie de stat pentru copii, primită de G.M., care este elev în clasa a
VII-a la Şcoala Generală Polovragi. Din cauză că munca este ocazională şi sezonieră, veniturile
familiei sunt fluctuante. În sezonul favorabil agriculturii, membrii familiei muncesc cu ziua şi
încearcă să facă economii pentru anotimpul rece când nu au nici unde, nici ce să muncească.
“Muncim cu ziua. Mai culegem căpşuni la oameni. Se dă 70 de mii de la 6 dimineaţa până la 8
seara. Dacă e după 12 se dă 35 de mii. Iarna stăm că nu avem. Mai punem vara la CEC ca să
avem cu ce trăi iarna”.
Fraţii lui G.A. au abandonat şcoala sau sunt în situaţie de risc de abandon şcolar. Principalul
motiv care explică abandonul în cazul acestor copii este nivelul accentuat de sărăcie în care se
găseşte familia. Unul dintre fraţi a absolvit totuşi opt clase, dar costurile implicate de continuarea
studiilor (cazarea sau transportul la o şcoală din afara localităţii) au fost inaccesibile familiei. Din
cauza sărăciei, copiii sunt nevoiţi să muncească alături de părinţi, prioritatea fiind câştigarea
hranei zilnice, şi nu şcoala.
“Băiatul nu e însurat că nu a făcut încă armata. A făcut opt clase dar nu am avut posibilitate să-l
dau mai departe şi stă cu mine, munceşte…Nu l-am dat [la şcoală] că trebuie bani, trebuie să-i
plătesc cazarea şi n-am de unde. Copilul învăţa bine. A mai învăţat şi clasa a IX-a două
săptămâni dar dacă a văzut că n-am posibilitate de bani nu s-a mai dus…Cealaltă fată este clasa
a VII-a, dar cred că rămâne repetentă că nu prea a mers la şcoală. A fost cu noi la plantaţie. Nu
am avut ce-i face… Să termine şi ea clasa a VIII-a şi după aia la muncă”.
Deşi mama are opt clase şi provine dintr-o familie cu 12 copii care au absolvit, fiecare dintre ei,
opt clase, ea nu pretinde copiilor să atingă acelaşi nivel de educaţie. Mama valorizează şcoala
(“Dacă ai carte ai parte”; “Ar găsi copiii un servici”), însă dificultatea satisfacerii unor nevoi
elementare (hrană şi îmbrăcăminte) şi puţinătatea resurselor materiale nu permit copiilor să
urmeze şcoala (“Aş vrea să meargă la o şcoală, dar dacă nu avem mâncare, haine… că trebuia să
meargă ca oricare copil”).
Familia nu are pământ în proprietate şi nu-şi poate acoperi o parte din consum cu ceea ce ar fi
obţinut din cultivarea pământului propriu. Orice produs alimentar este cumpărat (“numai apa nu
o cumpărăm”).
Familia are relaţii bune cu autorităţile locale, în special cu preotul şi medicul din sat şi o atitudine
de indiferenţă faţă de primărie sau chiar de ostilitate vis-a-vis de primarul comunei care nu a şi-a
îndeplinit promisiunile şi nu face nimic pentru a ajuta comunitatea de rudari
Tabel sintetic privind costurile estimate
Formare cadre didactice 1 140 USD
Dotare cu mobilier 47 900 USD
Dotarea cu material didactic 13 400 USD
Dotarea cu echipamente 20 120 USD
Dotarea bibliotecii şcolare 1 250 USD
Masă 45 412 USD
Total costuri 129 222 USD
Obiective specifice Direcţii de acţiune Niveluri de intervenţie Orizont de
timp
Efecte aşteptate
1.1. Stimularea
participării copiilor
romi la educaţia
preşcolară, în special
la grupa pregătitoare
pentru şcoală, în
vederea prevenirii
dificultăţilor de
adaptare şcolară,
inclusiv a celor
generate de
necunoaşterea limbii
române
Condiţionarea acordării alocaţiei pentru
copii de frecventarea grupei pregătitoare
pentru şcoală, în condiţiile în care
aceasta va deveni obligatorie
- Administraţia centrală 2005 Creşterea gradului de
cuprindere a copiilor
romi de vârstă preşcolară
în grupa pregătitoare
pentru şcoală până la
90%
Realizarea anuală a recensământului
tuturor copiilor romi de vârstă
preşcolară, de către cadre didactice în
colaborare cu mediatorii şcolari
- Grădiniţa
- Inspectoratele şcolare
judeţene
Anual Realizarea unei baze de
date cu toţi copiii de
vârstă preşcolară din
comunitate
Încadrarea unei educatoare de etnie roma
sau cunoscătoare a limbii romani în
grădiniţele din comunităţile majoritar
rome
- Ministerul Educaţiei şi
Cercetării
- Inspectoratele şcolare
judeţene
2007 Diminuarea dificultăţilor
de adaptare la mediul
preşcolar, în special a
celor de comunicare în
limba română
Implicarea educatoarelor în identificarea
cazurilor de copii fără acte de identitate
şi în semnalarea acestor cazuri
autorităţilor abilitate
- Grădiniţa
- Administraţia locală
Permanent Reducerea numărului
copiilor romi fără acte de
identitate
Desfăşurarea de activităţi de informare a
părinţilor romi privind importanţa
frecventării grădiniţei şi a educaţiei
timpurii a copiilor
- Grădiniţa
- Comunitatea locală
- Organizaţii de romi
- Lideri ai comunităţilor de
romi
- Mass-media
Permanent Schimbări pozitive în
atitudinea părinţilor romi
faţă de participarea la
educaţia preşcolară a
copiilor
Integrarea copiilor romi în grădiniţe cu
program prelungit, ca premisă a
multiplicării influenţelor educative şi a
efectelor acestora asupra dezvoltării
personalităţii copiilor
- Inspectorat şcolar
- Grădiniţă
Permanent Schimbări pozitive în
atitudinile şi
comportamentul copiilor,
prevenirea dificultăţilor
de adaptare şcolară
Asigurarea unei mese/gustări gratuite
tuturor copiilor din învăţământul
preşcolar
- Administraţia centrală
(Guvern, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării);
- Comunitatea (părinţi,
agenţi economici, ONG-uri
etc.)
Permanent Creşterea gradului de
cuprindere a copiilor
romi de vârstă preşcolară
în grădiniţă
Acordarea de sprijin material copiilor şi
celor mai sărace familii de etnie roma
prin implicarea comunităţii
- Administraţia centrală
(Guvern, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării);
- Comunitatea (părinţi,
biserica, agenţi economici,
ONG-uri)
- Organizaţiile de romi
1.5. Redimensionarea
reţelei de învăţământ
preşcolar astfel încât
să se asigure accesul
fiecărui copil din
comunităţile rome la
acest nivel de
educaţie
Evaluarea reţelei actuale a
învăţământului preşcolar în scopul
identificării comunităţilor în care nu
există grădiniţă
- Ministerul Educaţiei şi
Cercetării
- Inspectoratele şcolare
judeţene
- Administraţia locală
2003 Existenţa cel puţin a unei
grădiniţe în fiecare
comunitate / asigurarea
transportului copiilor la
unităţile de învăţământ
preşcolar din localităţile
învecinate Ameliorarea reţelei de învăţământ
preşcolar, în funcţie de evoluţia
demografică la nivel de localitate
- Ministerul Educaţiei şi
Cercetării
- Inspectoratele şcolare
judeţene
- Administraţia locală
2007
Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii şi
dotărilor unităţilor de învăţământ
preşcolar
- Ministerul Educaţiei şi
Cercetării
- Administraţia locală
- Comunitatea
2006 Dotarea unităţilor de
învăţământ preşcolar în
conformitate cu
standardele MEC
1.6. Stimularea
participării la
educaţia de bază a
copiilor romi, în
special a celor
proveniţi din mediile
socio-familiale cele
mai defavorizate,
prin programe
Încadrarea de cadre didactice de etnie
roma sau cunoscătoare ale limbii romani
în şcolile cu pondere ridicată de copii
romi
- Ministerul Educaţiei şi
Cercetării
- Inspectoratele şcolare
judeţene
2007 Diminuarea dificultăţilor
de adaptare la mediul
şcolar, în special a celor
de comunicare în limba
română
Continuarea programului privind
acordarea de sprijin material (rechizite
gratuite) pentru copiii proveniţi din
familii sărace
- Administraţia centrală
(Guvern, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării)
Permanent Creşterea gradului de
cuprindere a copiilor
romi de vârstă şcolară în
învăţământul obligatoriu
special destinate Acordarea unei mese/gustări gratuite:
- Varianta1: tuturor copiilor, indiferent de
etnie, din învăţământul obligatoriu
- Varianta 2: tuturor copiilor, indiferent de
etnie, din învăţământul primar
- Varianta 3: tuturor copiilor din şcolile cu
clase I-IV / I-VIII în care proporţia celor
de etnie roma depăşeşte 30-50%
- Administraţia centrală
(Guvern, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării);
- Comunitatea (părinţi,
agenţi economici, ONG-uri
etc.)
Acordarea de sprijin material copiilor şi
celor mai sărace familii de etnie roma
prin implicarea comunităţii
- Administraţia centrală
(Guvern, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării);
- Comunitatea (părinţi,
biserica, agenţi economici,
ONG-uri)
- Organizaţiile de romi
Implementarea unor măsuri de facilitare
a accesului copiilor de etnie roma la
şcoală:
- Înscrierea în şcoală a copiilor de etnie
roma care nu au acte de identitate şi
acordarea de sprijin pentru obţinerea
acestor documente
- Iniţierea unor măsuri legislative de
facilitare a transferului de la o şcoală la
alta a copiilor de etnie roma care provin
din familii migrante ce îşi schimbă
frecvent domiciliul
- Eficientizarea activităţii de examinare
psihologică a copiilor la debutul
şcolarităţii (asigurarea de specialişti,
instrumente de examinare adecvate etc.)
- Ministerul Educaţiei şi
Cercetării
- Inspectoratele şcolare
judeţene
- Centrele judeţene de
asistenţă psiho-pedagogică
- Şcoala
- Administraţia locală
Permanent
2003
2004
Reducerea cazurilor de
abandon, neşcolarizare şi
a celor de orientare
nefundamentată către
învăţământul special/
învăţământul de masă
OBSERVAȚIA
1.1 Identificati si formulati o problema de cercetare (sau din viata cvurenta) care se preteaza
la observatie si justificati succint de ce ati ales observatia ca metoda de cercetare / analiza
1.2 Formulati intrebarile sau ipotezele de cercetare şi elaborati fisa de observatie
1.3 Realizati o observatie si consemnati datele culese in fisa de observatie. Realizati o succinta
analiza a datelor
1.1. Instruirea diferențiată și individualizată- premisă a succesului școlar în învățământul
primar
Am ales observația ca metodă de cercetare pentru tema aleasă deoarece este spontană, permite
observarea subiecților în mediul lor natural și astfel aș putea obține datele fidele, nestilizate.
Totodată este o metodă cu aplicabilitate în domeniul temei de cercetat, domeniul educației, se
realizează pe baza unei fișe de observații stabilite anterior, însă pot adăgua variabile în funcție de
contextul în care se află subiecții. Pe de altă parte, observația poate fi realizată și de alți cercetători
colaboratori, pentru o mai bună acuratețe a datelor îmregistrate, aspectul neimplicării în niciun fel a
celui care observă având un rol foarte important, subiecții nefiind influențați într-o anumită direcție.
1.2. Tulburările emoționale datorate unui ambient familial dezorganiat, determină rezultate
școlare slabe?
Care sunt factorii care influențează gradul de implicare a elevilor în activitățile instructiv-
educative?
Recompensarea imediată a elevilor identificați cu cerințe educaționale speciale conduce la
creșterea interesului pentru activitățile didactice.?
F IȘ Ă DE OBS E R VA ȚIE
1. DATELE DE IDENTIFICARE ALE ELEVULUI:
NUME: A.
PRENUME: R.
GENUL: Masculin
DATA NAȘTERII: 03. 08. 2005
DATA DESCHIDERII FIȘEI: 20. 01. 2016
CLASA: a III-a
2. DATE FAMILIALE
a. OCUPATIA ȘI LOCUL DE MUNCĂ AL PĂRINȚILOR:
MAMA: casnică
TATA: șofer
b. STRUCTURA FAMILIEI
a) normală (mama, tata) □
b) extinsă (mama, tata, alte rude) □
c) familie cu părinte unic □
d) părinți despărțiți □
e) părinți vitregi □
f) alte situații □
3. REZULTATE ÎN ACTIVITĂȚILE ELEVULUI
a. REZULTATE LA ÎNVĂȚĂTURĂ
i. grafic global: rezultate, în medie, satisfăcătoare
date selective: la cunoașterea mediului și abilități practice și sportive, rezultate bune și
chiar foarte bune
ii. MUNCA INDEPENDENTA DESFĂȘURATĂ DE ELEV
a) Lectură
Selectivă □
Neselectivă □
b) Rezolvări probleme: Lacune în asimilarea de informații și rezolvări lente de
probleme
c) Alte activități(ex. arte plastice, muzică): aduce date suplimentare din ceea ce
citește suplimentar acasă
4. PROCESELE INTELECTUALE ȘI STILUL DE MUNCĂ
a. NIVELUL DE INTELIGENȚĂ (puterea de judecată, capacitatea de înțelegere,
sistematizarea, esențializarea, stabilirea de legături)
Foarte inteligent □
Inteligent □
Mediocru □
Slab □
b. MEMORIA
Foarte bună □
Bună □
Suficient dezvoltată □
Slab dezvoltată □
c. LIMBAJUL
Vocabular bogat, exprimare frumoasă □
Exprimare ușoară și corectă □
Vocabular redus, exprimare greoaie □
Exprimare săracă și incoerentă □
d. CUM LUCREAZĂ ELEVUL, STILUL DE MUNCĂ
1.Cum lucrează elevul:
□ Sistematic, temeinic, cu preocupări de adâncire, depășind manualul sau programa
□ Organizat, ritmic, rămânând în limitele manualului
□ Inegal, fluctuații vizibile în note, alternează conștiinciozitatea cu delăsarea
□ Neglijent, improvizează răspunsurile, copiază temele, speculează notele
□ Învață în salturi pentru a obține o notă de trecere(lacune mari în cunoștințe)
□ Alte mențiuni
2.Sârguință:
Foarte sârguincios □
Sârguincios □
Puțin sârguincios □
Deloc sârguincios □
3.Independență, creativitate :
Inventiv, cu manifestari de creativitate □
Ocazional are inițiativă, manifestă independență □
Lucrează stereotipic □
Nu manifestă deloc inițiativă și independență □
Alte aprecieri: □
5. CONDUITA LA LECȚII ȘI ÎN COLECTIVUL ȘCOLAR
5.1. CONDUITA ELEVULUI LA LECȚII
1.Interesul, participarea la lecții:
□ Intervine cu completări, participă activ, își aduce contribuția spontană la lecția nouă
□ Manifestă interes inegal, fluctuant
□ Se lasă greu antrenat, participă numai când e direct solicitat
□ Obișnuit inactiv, parcă absent, numai observații repetate îl aduc la ordine
□ Alte manifestări:
2.Disciplina la lecții:
□ Se încadrează în disciplina lecției, este receptiv la observații și îndrumări
□ Disciplinat numai in condiții de supraveghere directă sau de constrângere, nereceptiv la
cerințele școlare
□ Nedisciplinat, chiar turbulent, atrage și pe altii în abateri
□ Fuge de la ore, are atitudine de bravare, preocupari colaterale
b. ACTIVITĂȚILE ȘI CONDUITA ELEVULUI ÎN COLECTIV
1.Cum participă la viața colectivului:
□ Mai mult retras, izolat, nu se interesează de problemele colective
□ Se sustrage de la munci sociale, lucrează numai din obligație
□ Se integrează în colectiv, este bun executant, dar fără opinie proprie
□ Autoritar, bun organizator si animator al colectivului
2.Cum e privit de colegi:
□ Bun coleg, sensibil la greutățile și problemele celorlalți
□ Preocupat mai mult de sine, individualist, egoist
□ Alte situații
□ Pretuit pentru rezultate bune la învățătură
□ Apreciat pentru poziția sa în colectivul clasei
□ Prețuit pentru performanțe extrașcolare
c. COMPORTAREA GENERALĂ A ELEVULUI
CL. I CL. a II-a CL. a III-a CL. a IV-aNota purtare B B
□ Cu abateri disciplinare grave
□ Cu abateri disciplinare minore, dar frecvente
□ Comportare cuviincioasă, corectă
□ Este un exemplu de bună purtare
6. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE
6.1. FIREA SI TEMPERAMENTUL ELEVULUI
1.Introvertit / extrovertit:
□ Deschis, comunicativ, sociabil
□ Închis, rezervat, puțin sociabil
□ Tip combinat
2.Comportament:
□ Impulsiv, nestăpânit, uneori brutal
□ Energic, vioi, ușor adaptabil
□ Liniștit, domol, reținut, chiar lent
□ Rezistență redusă la efort, extrem de sensibil
3.Dispoziție afectivă generală:
□ Realist, cu înclinații practice, utilitariste
□ Vesel, optimist
□ Visător, cu tendințe romantice
□ Înclinat spre meditație, interiorizare, singurătate
□ Mai mult trist, uneori deprimat, cu o umbră de melancolie
6.2. ECHILIBRUL EMOTIV
□ Hiperemotiv, excesiv de timid, emoțiile îi dezorganizează performanțele
□ Emotiv, dar fără reacții dezadaptate
□ Controlat, stăpânit (cu prețul unui efort voluntar)
□ Calm, echilibrat, uneori nepăsător
6.3. TRĂSĂTURI DOMINANTE DE CARACTER
1.Pozitive: curaj, mărinimie, vigilență
2.Negative: furie, nestatornicie,
7. OBSERVAȚII ȘI CONCLUZII
Elevul dă dovadă de curaj și implicare atunci când este motivate și/sau deține rolul de
lider al grupului, dacă este responsabilizat cu sarcini pe care le poate îndeplini atunci este
echilibrat și sârguincios;
RECOMANDĂRI: Facilitarea integrării în grupul de elevi, adaptarea stilului de
predare cerințelor sale, responsabilizarea cu sarcini care îl determină să se
exterioreze într-un mod pozitiv;
1.3. Prezentarea succintă a datelor culese și modalități de valorificare
Robert A. provine dintr-o familie deorganizată, părinții aflându-se în divorț.
Rezultatele școlare sunt satisfăcătoare, înregistrând însî progrese notabile în cadrul
activităților practice și sportive. La „Cunoașterea mediului” îi place să citească
suplimentar, să aducă și să prezinte informații noi colegilor și să adreseze întrebări
învățătoarei.
Atenția sa instabilă, nedirecționată, cu probleme de concentrare și menținere a
concentrării la lecție, memoria este preponderent mecanică și de scurtă durată, viteza de
memorare este lentă, deține un vocabular sărac, lacunar, concret.
În cadrul lecțiilor se lasă antrenat cu greu, foarte rar veninind cu idei. În pauze
este exclus din cadrul grupului de elevi, comportând un grad crescut de instabilitate
emoțională, manifestând reacții emotive violente (plânge, țipă, aruncă cu obiecte),
dovedind bazele unui temperament coleric; are tendința de izolare, este impulsiv, provoacă
facil conflicte, nu areniciun coleg mai apropiat/ prieten.
Nevoi specifice
În cadrul familiei:
- părinții să se preocupe de situația școlară a copilului, să-l ajute și să-l sprijine,
mai ales moral;
În cadrul școlii:
- încurajarea aptitudinilor pentru activitățile practice;
- Susținerea atenției și voinței în activitățile de muncă intelectuală independentă;
- Antrenarea și implicarea în orice tip de activitate școlară.
În cadrul grupului:
- Solicitatea implicării și realizării unor sarcini ce presupune spirit de
echipă, colegialitate și colaborare;
Plan de acțiune:
- Responsabilizarea părinților privind necesitatea lucrului continuat acasă cu
copilul;
- Conștientizarea părinților cu privire la efectul pedepselor cu violență aplicate
copilului;
- Ajustarea perspectivei copilului în raport cu activitățile instructiv-educative;
- Dezvoltarea încrederii în propriile capacități;
- Realizarea unui program adaptat posibilităților, necesităților și cerințelor sale,
fără solicitări de muncă în salturi, cu sarcini precise;
- Facilitarea integrării în grup;
- Orientarea către ședințe de consiliere;
- Consilierea părinților în urma observării comportamentului fiului lor;
- Oferirea unor exemple de bună practică atât elevului, cât și părinților acestuia;
- Desfășurarea unor activități în echipă, cu sarcini clare pentru fiecare membru;
- Aprecieri din partea grupului atunci când sarcinile sunt îndeplinite;
- Așezarea elevului în prima bancă, singur ori sub supravegherea unui coleg;
- Adaptarea sarcinilor(sarcini scurte, precise, cu pauze dese între activități,
alternarea tipurilor de activități – teoretice și aplicative, teme pentru acasă
scurte);
- Utilizarea unor modalități de adaptare precum comasarea, eliminarea
ori diversificarea prin utilizarea unor metode interactive e predare-învățare-
evaluare
INTERVIUL1.1 Identificați o problemă de cercetare din viața de zi cu zi, din practica curentă,
dintr-o cercetare anterioară sau o teorie. Analizaţi fezabilitatea cercetarii, utilizand
interviul ca metoda de cercetare.
1.2 Formulați o supoziție de cercetare sau intrebari ale cercetarii
1.3 Pe baza de documentare, construiti un “Indrumar de elaborare a ghidului de
interviu”
1.4 Elaborati ghidul de interviu. Pilotați interviul, aplicându-l la cel putin doua persoane
similare cu cele vizate in cercetare si solicitați acestor persoane sa facă comentarii, să
pună întrebări de clarificare, să corecteze, să facă sugestii pentru completarea /
corectarea unor întrebări, astfel încât ele să fie cât mai bine înțelese. Revizuiti ghidul
de interviu
1.5 Realizati un interviu si consemnati datele cu cat mai mare acuratete. Realizati o
analiza a datelor calitative si detaliati o tema identificata in interviu (NOTA.
Acest ultim punct va fi rezolvat doar de studenti care au optat pentru interviu
ca metoda de cercetare aplicata. Realizarea cercetarii se va realiza in echipa de
max. 3 persoane. Pentru PETSM subiectul interviului este determinat de
cercetarea din sem. 1)
Nevoile de formare ale cadrelor didactice
pentru integrarea copiilor cu cerinţe speciale în învăţământul de masă
OBIECTIV GENERAL
1. Identificarea nevoilor de formare a cadrelor didactice pentru integrarea cu succes a
copiilor cu CES-
OBIECTIVE SPECIFICE
1. Studierea atitudinii și percepției cadrelor didactice din învățământul de masă privind
integrarea copiilor cu CES
2. Identificarea gradului de cunoaștere a metodelor și mijloacelor specifice activității
instructiv-educative ce viează copiii cu CES
3. Stabilirea nevoilor de perfecționare continuă a cadrelor didactice în munca cu copiii cu
CES
SUPOZIȚII DE CERCETARE
1. Este facilă integrarea copilului cu CES pentru cadrul didactic?
2. Integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă reprezintă un factor destabilizator
pentru activitățile didactice propuse?
3. Cadrele didactice au o pregătire adecvată pentru integrarea copiiilor cu cerințe
educaționale speciale?
GHIDUL DE INTERVIU
I. Copiii cu CES în clasa de elevi
1. Ați avut copii cu CES în clasa dumneavoastră? Care au fost comportamentele specifice
ale acestora pe parcursul unei zile față de activitățile desfășurate?
2. Cum a decurs interacțiunea cu aceștia? Descrieți-ne, vă rugăm, care au fost barierele pe
care le-ați întâmpinat în activitățile desfășurate la clasă?
3. Care au fost cele mai dificile situații pe care a trebuit să le gestionați?
4. Cum au decurs relațiile cu părinții copiilor ?
II. Modalități de lucru
1. Luând în considerare prezența în clasa dumneavoastră a unor copii cu cerințe educative
speciale, care sunt pașii pe care i-ați făcut pentru integrarea acestora?
2. Care sunt metodele eficiente pe care le aplicați și le recomandați profesorilor?
3. Descrieți-ne, vă rugăm, care este activitatea profesorului itinerant în clasa
dumneavoastră.
III. Cursuri de formare și perfecționare
1. Care sunt competențele pe care trebuie să le aibă profesorii în activitatea educațională cu
copiii cu CES?
2. Ați participa la un curs de formare pe problematica CES ? Care sunt motivele pentru care
ați participa/NU ați participa la cursuri de formare în vederea integrării copiilor cu
cerințe educative speciale?
3. Ce așteptări aveți de la un curs de formare pentru integrarea copiilor cu CES?
4. Cum teme ar trebui dezbătute în cadrul acestui curs?
FOCUS GRUP
1.4 Identificați o tema de Focus Grup de interes pentru activitatea universitara sau
pentru domeniul profesional in care lucrati. Analizaţi relevanta si fezabilitatea
cercetarii, utilizand Focus Grup-ul ca metoda de cercetare.
1.5 Realizati un Focus grup, cu tema abordata in sem. anterior (PETSM) sau cu o
tema identificata la punctul 1 (RUE)
1.6 Realizati transcrierea unei din sectiuni si faceti analiza unei teme identificate in Focus
Grup (NOTA. Acest ultim punct va fi rezolvat doar de studenti care au optat
pentru Focus Grup ca metoda de cercetare aplicata. Realizarea cercetarii se va
realiza in echipa de max. 3 persoane)
Influența tehnologiilor informaționale asupra capacității de relaționare a
adolescentului
Am folosit Focus-grup-ul pentru obținerea de informații referitoare la timpul petrecut de
adolescenți vizionând programe Tv, navingând pe Internet, modul cum aceștia relaționeaza în
spațiul on-line și atitudinea acestora fața de mijloacele informaționale. De asemenea m-am
gândit că folosindu-mă de Focus- grup voi respecta libertatea de exprimare a participanților, iar
cadrul predominant este unul informal, bazându-se pe discuție liberă și respectând caracterul
conversațional.
Ghidul semistructurat pe care l-am utilizat a inclus următoarele etape :
Tema care urma să fie discutată – Influența tehnologiilor informaționale asupra
capacității de relaționare a adolescentului
Subtemele specifice fiecărei teme și posibilele întrebări principale sau de completare
1.Influența surselor media asupra mediului socio-familial
2.Timpul acordat surselor media în detrimentul familiei-prietenilor
3. Motivele pentru care adolescenții folosesc sursele media
Posibilele relansări pentru anumite teme/subteme/întrebări – rolul acestei etape este de
a folosi o tehnică de relansare atunci când intervievatul omite răspunsul la întrebare. Am folosit
această tehnice, și anume procedeul oglinzii pentru a invita unul dintre intervievați și își continue
ideea exprimată. Mai precis, atunci când unul dintre intervievați mi-a spus că îi este mai ușor să
comunice prin intermediul unei rețea de socializare cu prietenii lui, am spus că aș vrea să verific
dacă am înțeles bine ceea ce a spus și dacă îmi poate da un exemplu.
Tranzițiile și prefațările pentru fiecare temă- cu ajutorul tranzițiilor am făcut o scurtă
rezumare la setul de întrebări care urma să îl adresez, la ce se referă întrebările pe care
urma să le lansez; prin intermediul prefațărilor am direcționat atenția participanților și le-
am oferit câteva secunde la dispoziție pentru a-mi răspunde.
Bună ziua, numele meu este Andreea Roșu, sunt studentă a Facultății de Psihologie și
Științele Educației, urmând cursurile programului de master Resurse Umane în Educație.
Formare și Management.
Întâlnirea noastră de astăzi se conturează în jurul unei teme foarte generoase și anume
„Influența tehnologiilor informaționale asupra capacității de relaționare a adolescentului”, temă
pe baza căreia am rugămintea să purtăm o discuție cât mai liberă. Conversația noastră va fi
înregistrată, însă vă asigur de confidențialitatea datelor colectate.
În primul rând, doresc să vă propun spre analiză identificarea impactului pe care îl au
tehnologiile informaționale asupra mediului socio-familial din care faceți parte.
1. Credeți că sursele media vă influențează relația dumneavoastră cu mediul socio-
familial?
2. Petreceți timp vizionând seriale/programe TV? Timpul acordat vizionării acestora v-a
făcut să vă neglijați activitățile familiale? Exemplificați.
În continuare, aș dori să vorbim despre timpul acordat vizionării programelor TV, în
defavoarea timpului petrecut cu prietenii.
3. Ați avut/aveți o persoană din spațiul media cu care vă identificați?
4. Obișnuiți să utilizați frecvent Internetul și extensiile acestuia(rețelele sociale)?
Mai departe, mi-r plăcea să descoperim împreună care sunt motivele pentru care
adolescenții utilizează sursele media.
5. Cât de importantă este comunicarea prin intermnediul rețelelor sociale în raport cu
cea directă(față în față)?
6. Care sunt motivele pentru care v-ați creat un cont personal pe o rețea de socializare?
Vă mulțumesc foarte mult pentru timpul acordat!
APLICAȚII LUCRATE LA SEMINAR
Aplicaţia nr. 1 seminar
Studiu de caz
Partea I
Gabriel C. are 13 ani şi s-a mutat recent, cu mama şi cele două surori ale lui, în oraşul
Galaţi. Părinţii au divorţat, tata rămânând în Constanţa (oraşul natal). De cele mai multe ori,
după orele de şcoală, Gabriel ajunge să se bată cu ceilalţi colegi şi să fie trimis de multe ori la
director pentru conduită necorespunzătoare. Are câţiva prieteni, dar aceştia nu au o influenţă
favorabilă asupra lui deoarece sunt şi ei elevi cu probleme de comportament. Gabriel nu învaţă
bine şi se întâmplă şi să adoarmă la şcoală sau chiar să lipsească de la ore. Surorile lui învaţă
bine la şcoală şi au un comportament ireproşabil.
Din anamneză şi din discuţiile cu colegii, diriginta şi mama, reiese că Gabriel prezintă
aceste comportamente de când s-a mutat la Galaţi. Nu reuşeşte să interacţioneze cu colegii, iar pe
dirigintă nu o ascultă. Are un comportament zgomotos, deranjant la ore şi nu se poate concentra
când i se dă o sarcină. Temele sunt făcute de altcineva. Şi acasă are un comportament agresiv,
certându-se cu surorile şi cu mama. Gabriel crede că nu este valoros, are o imagine de sine
negativă şi puţină încredere în propriile abilităţi. O învinovăţeşte pe mama că a trebuit să se mute
de la Constanţa unde erau tata şi prietenii lui.
Partea a II-a
A fost propusă Terapie individuală: În primul rând s-a stabilit o legătură bazată pe
încredere cu copilul. Acesta să ştie că tot ceea ce se discută în cabinet va rămâne doar între cei
prezenţi, adică el şi terapeut.
Terapia a început prin dezvoltarea stimei de sine, valorizarea copilului. Acest lucru
realizându-se prin: descrierea de către elev a punctelor tari şi a punctelor slabe ale personalităţii
sale prin metoda: conturarea propriei palme. La fiecare deget, copilul a notat punctele tari ale
personalităţii sale, urmând apoi ca acesta să noteze în mijlocul palmei aspectele slabe ale
personalităţii sale.
Acest lucru a dus la acceptarea propriei persoane, copilul a înţeles că oamenii au atât
defecte cât şi calităţi. Identificarea ariilor în care este competent şi prin care poate să-şi exprime
calităţile. În acest caz i s-a cerut copilului să întocmească o listă cu realizările din acea zi. La
început se vorbeşte despre cele mai importante, apoi despre cele medii, la sfârşit despre cele
mici. Copilul a fost ajutat să înţeleagă că fiecare realizare este de fapt un succes.
Analiza pe categorii
1. Cum am putea prin cuvinte cheie să prezentăm cele două părţi:
Partea I
Comportamentul copilului
Persoane implicate
Anamneză
Imagine de sine negativă
Partea a - II-a
Terapeut
Terapie individuală
Dezvoltarea stimei de sine
Listă cu realizările copilului
Descrierea problemei
Problema are loc în sfera educaţiei, acest caz afectează băiatul, familia acestuia, clasa în
care învaţă.
Sunt implicaţi în primul rând Gabriel care este personajul principal, mama, diriginta,
colegii de clasă şi surorile lui Gabriel.
Lucrurile s-au schimbat atunci când părinţii lui Gabriel au divorţat şi el împreună cu mama
şi surorile lui s-au mutat la Galaţi.
Gabriel a fost pus în două situaţii dificile:
- divorţul părinţilor
- mutarea la o altă şcoală
Gabriel a ajuns să se bată cu colegii de clasă, are un comportament agresiv, a fost de mai
multe ori chemat la directorul şcolii. Ca şi cum aceste lucruri nu sunt de ajuns el lipseşte uneori
de la şcoală, doarme în timpul orelor.
Dacă familia şi şcoala nu s-ar implica în rezolvarea acestor probleme Gabriel va dezvolta
un comportament antisocial, va fi posibil să manifeste un comportament inadecvat situațiilor
formale, nu va reuşi să se dezvolte corespunzător din punct de vedere intelectual. Acest
comportament va avea repercusiuni asupra întregii vieţi a băiatului. Dacă nu va reuşi să treacă
peste divorţul părinţilor şi nu se va integra în noul colectiv Gabriel va avea de suferit deoarece
nu se va integra în comunitate, va fi tot timpul marginalizat de semenii lui, nu se va realiza din
punct de vedere profesional.
Pentru soluţionarea acestei probleme a început o terapie individuală cu Gabriel. Băiatul a
fost asigurat de confidenţialitate . Terapia a avut ca piloni de bază dezvoltarea stimei de sine a
băiatului, valorizarea lui Gabriel.
Pentru realizarea celor două obiective a fost folosită metoda conturării propriei palme,
notând la fiecare deget punctele tari pe care le are apoi urmând să noteze în mijlocul palmei
punctele slabe pe care le are.
Pentru soluţionarea acestor probleme, deoarece consider că sunt mai multe probleme care
converg cred că băiatului va trebui să i se ofere întăriri pozitive pentru a i se consolida stima de
sine. Ar fi bine ca Gabriel să menţină o relaţie constantă cu tatăl lui deoarece prezenţa tatălui în
viaţa lui este necesară.
Părinţii trebuie să ţină cont că prin divorţ ei îşi reglează anumite probleme dar copiii nu
trebuie să fie implicaţi. Relaţia dintre băiat şi tată trebuie consolidată.
În urma terapiei Gabriel a descoperit că are multe calităţi pe care le poate pune în valoare,
că nu poate prima în faţa colegilor apelând la violență.
Gabriel a realizat cât de importantă este educaţia în viaţa sa şi cât de important este
sprijinul familiei în rezolvarea problemelor sale.
În urma terapiei băiatul a înţeles că fiecare realizare a lui este foarte importantă în
dezvoltarea sa şi că există şi un alt mod de a se remarca în ochii colegilor şi anume acela de a
dovedi că el are multe calităţi că poate fi un bun prieten şi coleg.
Aplicația nr. 2 seminar- Observația
Subiectul: Tudor, 9 ani, clasa a III-a
Observația are loc în cadrul școlar formal, în clasa de elevi, sub îndrumarea doamnei
profesor, la ora de Comunicare în Limba Română, în intervalul orar 09:00-09:45.
Copilul provine dintr-o familie organizată, cu resurse financiare medii şi cu un grad
mediu de culturalizare. T prezintă tulburări uşoare de comportament, caracterizate printr-o
accentuată hiperactivitate şi lipsă de concentrare. Motivaţia pentru activităţile şcolare este
aproape în totalitate externă, de tip condiţional- recompensatoriu. Colaborează bine cu adulţii
dacă aceştia sunt indulgenţi cu el. Concentrarea în timpul unei activităţi este pe termen scurt şi
este condiţionată de interesul copilului pentru tema activităţii, mai ales dacă aceasta se referă la
lumea sa concretă sau dacă prezintă o dificultate scăzută. Reuşeşte să calculeze cu suport
material şi să citească pe litere, dar înţelegând semnificaţia cuvântului şi a propoziţiei citite.
Limbajul este slab dezvoltat, având un vocabular activ sărac, concret şi cu multe erori în
pronunţie. Hiperactivitatea se manifestă şi în relaţiile cu ceilalţi copii din clasă, Tudor preferând
să alerge, să se târască, să se „lupte” cu colegii. În timpul orelor îşi arată permanent nerăbdarea
de a ieşi în pauze ori de a se sustrage unei activităţi educative care presupune cel mai mic efort;
emite tot felul de sunete, disturbă orele, cere des să meargă la toaletă. Afectiv este normal
dezvoltat, fiind o fire pozitivă.
ASPECTE DE CONDUITĂ Deloc Rar FrecventÎntotdeau
na
Işi impune punctul de vedere
Preferă să-şi exprime părerea oral
Caută aprecierea grupului
Vorbeşte tare şi mult
Dă dispoziţii, nu sugestii
Se manifestă extrovertit
Are iniţiativă în activităţile de învăţare şi
de joc
Refuză observaţiile
Se revoltă când pierde
Comentează aspectele impuse, care contravin
intereselor sale
Se opune manevrării (de către alţii) prin argumentare
Ignoră membrii grupului care nu participă efectiv la
activităţile comune
Caută compania copiilor activi
Face totul pentru a câştiga
Plânge la eşecul echipei din care face parte
Manifestă agresivitate verbală faţă de
colegii care nu sunt de acord cu el
X
X
X
XX
X
XX
X
X
X
X
X
X
X
X
Subiectul: Damian, 9 ani, clasa a III-a
Observația are loc în școală, în clasa de elevi, sub îndrumarea doamnei profesor, la ora de
Comunicare în Limba Română, în intervalul orar 09:00-09:45.
Copilul are o capacitate bună de stocare a informaţiilor. Memoria de lungă durată este
bună. Procesal de reactualizare este afectat de cantitatea de informaţii redate într-un timp scurt.
Necesită un timp mai îndelungat pentru a răspunde corect la o întrebare chiar daca are informaţia
necesară şi din cauza deficienţelor de limbaj şi a lipsei capacităţii de concentrare. Conţinutul
redării informaţiei este unul particular şi de tip narativ. Are o memorie vizuală bună. A reuşit să
înveţe toate literele alfabetului şi citeşte silabisind
Se exprimă greoi uneori datorită deficienţelor de limbaj ( pararotacism, tahilalie, sialoree).
Comunică prin propoziţii dezvoltate, rar agramate. Foloseşte un exces de cuvinte şi povestiri
neconcludente. Redă personajele din textele citite sau auzite, repetitiv, îmbinând realul cu
imaginaţia sa. Răspunde la întrebări dacă este interesat, iar dacă nu, întrebarea trebuie repetată de
mai multe ori pentru a obţine răspunsul aşteptat. Manifestă o mare dorinţă de conversaţie chiar şi
atunci când nu i se cere acest lucru.
Deficitul atenţional grav se manifestă atât la nivelul concentrării atenţiei cât şi la
menţinerea atenţiei voluntare. Este atent pentru un timp mai îndelungat la primele ore de curs
când este capabil să rezolve sarcini destul de dificile. Atenţia voluntară scade după primele două
ore de curs. Se concentrează mai mult atunci când trebuie să rezolve o sarcină care îi place şi care
îl interesează sau dacă este apreciat într-un fel sau altul. Câmpul atenţional este redus. Este foarte
uşor distras de cel mai mic zgomot, mişcare sau altceva.
Are o motivaţie mai mult extrinsecă decât intrinsecă. Prin aprecieri şi unele recompense
se poate motiva pentru executarea unor sarcini care nu-i prea sunt pe plac. Manifestă o dorinţă
deosebită de a realiza lucrurile bine, de a fi apreciat de cei din jur. Îi place să fie solicitat pentru a
îndeplini anumite sarcini în clasă. Se mişcă mereu, aleargă şi se caţără foarte mult, întâmpină
dificultăţi în a sta liniştit, nu se concentrează doar la o singură activitate, întrerupe o conversţie şi
vorbeşte fără să-i fie rândul, îi învinuie pe alţii pentru propriile greşeli sau comportament, adesea
acţionează înainte de a gândi, scrisul de mână variază de la o zi la alta, este foarte uşor frustrat,
renunţă uşor la sarcinile mai dificile, nu umează sugestiile care i se oferă. Cu toate acestea s-a
integrat bine în clasa de elevi. I-a acceptat şi este acceptat de ceilalţi. Este atent cu ceilalţi,
manifestă dorinţă de a face tot ce fac ceilalţi şi încearca sa fie la fel, îi imită atât în lucrurile bune
cât şi în cele rele. Chiar dacă accepta greu frustrările nu se manifestă agresiv fizic şi nici verbal.
ASPECTE DE CONDUITĂ Deloc RarFrecven
t
Întotdea
una
Işi impune punctul de vedere
Preferă să-şi exprime părerea oral
Caută aprecierea grupului
Vorbeşte tare şi mult
Dă dispoziţii, nu sugestii
Se manifestă extrovertit
Are iniţiativă în activităţile de învăţare
şi de joc
Refuză observaţiile
Se revoltă când pierde
Comentează aspectele impuse, care contravin
intereselor sale
Se opune manevrării (de către alţii) prin
argumentare
Ignoră membrii grupului care nu participă efectiv
la activităţile comune
Caută compania copiilor activi
Face totul pentru a câştiga
Plânge la eşecul echipei din care face parte
Manifestă agresivitate verbală faţă de
colegii care nu sunt de acord cu el
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Spre deosebire de Tudor, Damian are și păstrează o relație deschisă cu colegii săi, nefiind
violent nici verbal, nici fizic. Tudor nu se implică în activitățile educative în general, dar pare că
se antrenează mai ușor în acestea dacă se utilizează mijloace de învățare concrete, cât mai
apropiate mediului său. Altfel el deranjează lecția vorbind singur și tare, atrăgându-și antipatia
colegilor săi și excluderea sa din grupul de elevi.
Pe de altă parte însă, ambii copii acționează pe baza motivației intrinseci și anume
urmăresc recompense pentru efectuarea unor sarcini. Le place să fie în centrul atenției
profesorului și colegilor, însă Damian prin lucruri pozitive, iar Tudor chiar și prin acțiuni
negative. Aceștia caută aprecierea celorlați în orice moment.
Subiecții renunță foarte ușor la sarcinile mai dificile de lucru, chiar dacă acest fapt atrage
după sine o pedeapsă. Tudor dă dispoziții colegilor și își manifestă punctul de vedere agresiv, pe
când Damian nu este deranjat dacă dispozițiile în cadrul grupului sunt trasate de altcineva, atât
timp cât sunt în concordonață cu interesele sale.
Având în vedere cele consemnate în urma observației, consider că s-ar impune o evaluare
pentru depistarea unui deficit de atenție și utilizarea unor strategii adecvate corectării acestuia.
Aplicaţia nr. 3 - Seminar
ANALIZA DE CONŢINUT
Art. 1
Ciprian Marius Băncilă a fost învestit drept prefect al Braşovului, într-o scurtă
ceremonie care a avut loc sâmbătă, condusă de către Constantin Mihart, director general în
Ministerul Afacerilor Interne şi în prezenţa şefilor de instituţii deconcentrate din judeţ.
Constantin Mihart a dat citire celor două hotărâri de guvern, de încetare a exercitării funcţiei de
către Mihai Mohaci, respectiv de exercitare cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii,
a funcţiei publice de prefect, de către Ciprian Marius Băncilă. După depunerea jurământului,
Băncilă a declarat că ocuparea acestei funcţii reprezintă o onoare şi o provocare pentru el şi i-a
mulţumit predecesorului său. „Vreau să îi mulţumesc prefectului Mihai Mohaci pentru
activitatea depusă până acum. Am avut o colaborare strânsă, corectă şi loială cu dumnealui, din
postura de director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, mai ales că Mihai Mohaci a
arătat o atenţie deosebită acestui domeniu. Îmi doresc să continui activitatea dumnealui şi să
avem o transparenţă cât mai bună pentru această instituţie, de aceea vreau ca, pentru început,
relaţia mea cu presa să fie cel puţin la fel de strânsă ca şi până acum. De asemenea, pun preţ pe
colegii din Instituţia Prefectului şi pe cei de la instituţiile deconcentrate şi îmi doresc ca
împreună să avem o activitate performantă în slujba cetăţeanului. Provin din administraţie şi
este o onoare şi o provocare pentru mine. Vrem să fim aproape de cetăţean, să rezolvăm
problemele de fond funciar, de verificare a legalităţii actelor administrative, să coordonăm
instituţiile deconcentrate şi să creăm un liant între mediul de afaceri, comunitate şi instituţiile
publice aflate la dispoziţia cetăţeanului. Trebuie să fim patrioţi ţi să ne respectăm oamenii şi
valorile Braşovului”, a declarat Ciprian Băncilă la învestirea sa în funcţie.
Art. 2
De şase luni fără subprefect
La rândul său, Mihai Mohaci a afirmat că a avut privilegiul să lucreze în Prefectură,
timp de aproape patru ani ocupând funcţiile de prefect şi subprefect. „Până la urmă este o
meserie de înalt funcţionar public şi mă bucur că domnul Băncilă vine din administraţie, fiindcă
Prefectura este o instituţie care gestionează o problematică grea. Îmi aduc aminte că, în urmă cu
patru ani, s-a întâmplat în sens invers. Pleca domnul Ion Gonţea şi veneam eu. Pot să spun că
am conştiinţa curată, am încercat să fac o serie de lucruri importante, poate nu toate mi-au ieşit
aşa cum am vrut. Am avut câteva acţiuni mari pe care ne-am axat şi pe care le-am pus la punct,
împreună cu colegii din deconcentrate, lucruri legate de fondul funciar, legalitatea actelor,
acţiuni multiple pe partea de mediu, legătura cu primăriile s-a îmbunătăţit, chiar dacă nu toate
au avut vizibilitate. Vreau să amintesc că în ultimele şase luni Braşovul nu a avut subprefect,
ceea ce a făcut munca mai grea. Vreau să le mulţumesc tuturor celor cu care am colaborat în
aceşti ani”, a spus Mohaci.
Carte de vizită
Ciprian Marius Băncilă va împlini 42 de ani în iunie. şi-a început cariera la fosta
societate Rulmentul, unde a fost inginer tehnolog, inspector ecolog şi auditor de mediu, iar din
2005 este la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Braşov, unde a ocupat în ultimii ani
funcţia de director executiv, dar şi şef de serviciu. În 2009, pentru aproape 11 luni a fost
director coordonator adjunct la Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean
Braşov, iar în 2010 a fost pentru şase luni subprefect al judeţului. Pe lângă masteratul în
administraţie publică, are doctoratul în domeniul Ingineriei Materialelor, cu o temă legată de
poluare.
Art. 3
Vrea să-i cunoască şi pe angajaţi, nu doar pe şefi
Prefectul Ciprian Băncilă a declarat că una dintre primele sale acţiuni va consta în mai
multe vizite în spitalele braşovene, alături de conducerea Direcţiei de Sănătate Publică, pentru a
vedea modul în care se desfăşoară activitatea şi nevoile pe care le poate prelua, pentru a le
transmite mai departe către Ministerul Sănătăţii. El a mai spus că va vizita fiecare instituţie
deconcentrată unde va sta de vorbă nu numai cu conducerea, ci şi cu angajaţii. Ciprian Băncilă a
amintit, de asemenea, că 2016 va fi unul în care Instituţia Prefectului are de organizat două
scrutine, pentru alegeri locale, respectiv pentru alegeri parlamentare, şi spune că va face tot ce îi
va sta în putinţă pentru a se achita cu bine de obligaţiile care îi revin în acest sens. „La fel de
importantă este şi problematica fondului funciar, dar şi controlul legalităţii actelor
administrative. Vor fi multe lucruri de făcut, însă nu ne dăm la o parte de la muncă” , a declarat
Ciprian Băncilă.
Legendă:
- Instituţii – galben
- Funcţii – albastru
- Nume de persoane sau nume proprii – roșu
1. Ce înseamnă analiza de conţinut calitativă?
Analiza de conţinut este o tehnică de cercetare bazată pe măsurarea unui anumit subiect
(ex: reputația unui brand, opinia asupra problemei câinilor maidanezi, etc) în eșantioane
reprezentative de mass media și social media. În zilele noastre, o analiză de conţinut
reprezentativă se realizează exclusiv online, monitorizând mijloacele mass media și rețelele de
socializare unde subiectul de analiză este dezbătut și menționat.
Pentru a realiza o analiza de conţinut calitativă, trebuie să luăm în considerare tonul
fiecărui articol sau apariții online a subiectului de analiză.
Analiza de conţinut calitativă în patru etape
1. Monitorizarea presei și a rețelelor sociale
Trebuie stabilită o suită de cuvinte- cheie pe care să le introducem în motorul de căutare al
instrumentului.
Cuvântul-cheie adăugat poate fi:
Un cuvânt comun
Un nume sau o denumire a unui brand
O expresie sau sintagmă
Trebuie aleasă o perioadă de timp, care poate fi între 24 de ore și 6 luni.
2. Analiza tonului
După selectarea aparițiilor relevante a subiectului căutat în urma monitorizării, vom realiza
analiza tonului fiecărei apariții. Această analiză va fi din perspectiva unui consumator terț care nu
are legătură cu subiectul menționat și are cunoștințe limitate cu privire la acesta.
Analiza articolelor trebuie făcută în funcție de următoarele aspecte:
Impactul titlului la prima citire;
Credibilitatea sursei;
Lungimea articolului;
Cât de simplu de înțeles este informația;
Cât de des este menționat cuvântul cheie căutat în articol;
Dacă termenul căutat de noi este menționat în același context cu termeni de conotație
negativă (exemplu: insolvență, nedreptate, problemă, nefericire, dezastru, etc).
3. Clasificarea articolelor
În funcție de criteriile de mai sus, articolele se clasifică în:
Articole pozitive sau articole de apreciere;
Articole neutre;
Articole negative sau remarci critice.
4. Analiza de conţinut
Pentru finalizarea analizei de conținut, trebuie să analizăm cuvintele aflate în toate articolele
relevante găsite în căutarea noastră folosind instrumentul de monitorizare.
Din fiecare articol trebuie să extragem doar cuvintele relevante (eliminăm cuvintele de
legătură, conjuncțiile și alte cuvinte lipsite de sens semantic). Din întregul articol, folosim cu
precădere cuvintele care însoțesc termenul căutat de noi. Astfel, observăm stabilitatea cuvintelor
folosite, cuvintele asociate cu termenul de căutare și, de ce nu, percepția publică asupra
termenului pe care l-am căutat.
5. Când folosim analiza de conţinut?
Este importantă realizarea acestei analize în special în cazul companiilor medii și mari.
Acestea sunt expuse public în mod frecvent și este important pentru orice manager să cunoască în
ce mod este percepută imaginea companiei sale de către mass media și social media.
Rezultatele unei analize de conținut stau la baza viitoarelor decizii strategice cu privire la
branding și poziționare a unei companii și reprezintă, practic, esența activității unei echipe de PR.
1. Monitorizarea presei și a rețelelor sociale
Am stabilit o listă de termeni de interes și anume:
- instituţie
- funcţie
- nume de persoane sau nume proprii
Cuvânt comun:
- prefect
Un nume sau o denumire a unei instituţii:
- prefectură
O expresie sau o sintagmă:
- instituţia prefectului
Perioada analizată este de 3 luni.
2. Analiza tonului
Titlurile articolelor sintetizează esența acestora, având un puternic impact vizual asupra
cititorului.
Sursa este credibilă, validă, articolele aparând într-un ziar local care dovedește interes
din partea unui public numeros, provenind din sfere diferite ale societății.
Articolele sunt scurte și concise, cuprinzând idei structurate ce subliniaă cu acurateţe
informațiile, acestea situându-se în jurul ideii de investire în funcţie a Prefectului județului
Braşov.
Cuvântul-cheie este menţionat de nouă ori în cele trei articole ,, prefect ,, Cuvântul-cheie
are o conotaţie pozitivă, demonstrându-se că cel care preia funcţia de prefect este preocupat de
bunăstarea cetăţenilor oraşului nostru, cât și de continuarea proiectelor predecesorului său.
3. Clasificarea articolelor
Cele trei articole sunt articole pozitive, imaginea de bun manager a prefectului fiind în
prim-plan, de apreciere pentru munca depusă de subiectul principal al articolului. Enunțurile Am
avut o colaborare strânsă, corectă şi loială cu dumnealui și Vor fi multe lucruri de făcut, însă
nu ne dăm la o parte de la muncă, relevă tocmai calitățile morale și umane de înaltă clasă ale
noului prefect al județului.
4. Analiza de conţinut
Vom analiza cuvintele care apar de mai multe ori în cele trei articole , care ne conduc
spre înţelegerea mesajului care trebuie să ajungă la cititor.
Cuvintele-cheie ale celor trei articole sunt:
- prefect, subprefect, Prefectură, Ciprian Băncilă, Mihai Mohaci, Braşov.
Mesajul desprins din analiza de conţinut este acela al schimbării prefectului de la
Prefectura Braşov, această funcţie fiind preluată de Ciprian Băncilă.
