DEPARTAMENTUL TEMATICPOLITICI STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE B

DIRECŢIA GENERALĂ POLITICI INTERNE

Agricultură şi Dezvoltare Rurală

RO

GHID PRACTICGHID PRACTIC

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiţi răspunsuri la întrebările

pe care vi le puneţi despre Uniunea Europeană.

Un număr unic gratuit (*):

00 800 6 7 8 9 10 11

(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

O fi șă bibliografi că fi gurează la sfârșitul prezentei publicaţii.

Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicaţii Ofi ciale ale Comunităţilor Europene, 2009

ISBN 978-92-823-2647-3

Doi: 10.2861/97897

Printed in Belgium

TIPĂRIT PE HÂRTIE ÎNĂLBITĂ FĂRĂ CLOR

PARLAMENTUL EUROPEAN

GHID PRACTIC

Agricultură şi Dezvoltare Rurală

DEPARTAMENTUL TEMATICPOLITICI STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE B

DIRECŢIA GENERALĂ POLITICI INTERNE

AUTOR

Albert MASSOT MARTI, Departamentul tematic B: Politici Structurale și de Coeziune, Parlamentul European

VERSIUNI LINGVISTICE

Original: FRTraduceri: BG CS DA DE EL ES ET FI FR HU IT LT LV MT NL PL PT RO SK SL SV

IMAGINI

Imagini: Shutterstock, iStockphoto, Parlamentul European

DESPRE EDITOR

Pentru a contacta Departamentul tematic sau pentru a vă abona la acest buletin informativ lunar, scrieţi la adresa: poldep-cohesion@europarl.europa.eu

Manuscris terminat în martie 2009.Bruxelles, © Parlamentul European, 2009.

PRECIZĂRI LEGALE

Opiniile exprimate în prezentul document aparţin autorului și nu refl ectă în mod necesar poziţia ofi cială a Parlamentului European.

Sunt autorizate reproducerea și traducerea în scopuri necomerciale, cu condiţia ca sursa să fi e menţionată, iar editorul să-și fi dat acordul în prealabil și să primească o copie.

CUPRINS

CUPRINSCUPRINS

PREZENTARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

AGRICULTURA EUROPEANĂ ȘI PAC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI PAC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

LUCRĂRILE LEGISLATIVE ALE PARLAMENTULUI EUROPEAN LA NIVEL AGRICOL . . . . 23

DEPARTAMENTUL TEMATIC B ȘI ROLUL SĂU DE SPRIJINIRE A LUCRĂRILOR PARLAMENTARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

ULTIMELE PUBLICAŢII ALE DEPARTAMENTULUI TEMATIC B PRIVIND AGRICULTURA ȘI DEZVOLTAREA RURALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

ALTE SURSE DE INFORMARE ÎN DOMENIUL AGRICULTURII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

„Situaţia economică și socială a marii majorităţi a lucrătorilor

s-a îmbunătăţit într-adevăr foarte mult. Totuși, în ceea ce

privește fermele familiale, acestea au fost lăsate de izbeliște și

există o tendinţă puternică de creștere și mai mult a diferenţei

dintre sectorul industrial și cel agricol. Aceasta este, doamnelor

și domnilor, o stare de fapt. Nu este o declaraţie politică.

Dar faptele însele ne conduc pe noi toţi spre o politică agricolă

raţională și socială. Copiii noștri și copiii copiilor noștri ne pot

întreba în următorii douăzeci de ani pe noi toţi, liderii, oamenii

de știinţă, politicienii și Comisia: «Aţi știut cu toţii că aceasta

s-ar putea întâmpla și ce aţi făcut în această privinţă?»

Și de fapt ce am făcut noi până în prezent?”

MANSHOLT, Sicco L. (1968), „Viitoarea formă a politicii agricole”, Buletin informativ

privind Politica agricolă comună, N° 1, ianuarie 1968 Comunităţile Europene,

Bruxelles: 11

„Viitorul este ceva care se domină. Nu ne supunem viitorului,

ci îl facem”

BERNANOS, Georges, „Libertatea, la ce bun?”, 1953

5

CUVÂNT ÎNAINTECUVÂNT ÎNAINTE

Stimate deputat,

Aș dori să profi t de această ocazie pentru a vă ura bun venit în Parlamentul European și pentru a vă oferi informaţii în legătură cu resursele interne în materie de consultare a experţilor. O ac-tivitate parlamentară efi cientă se bazează pe informaţii specializate, obiective, actualizate și de bună calitate. În acest scop, au fost create cinci unităţi însărcinate cu cercetarea, cunoscute sub denumirea de „departamente tematice”. Activităţile acestora acoperă toate domeniile de competenţă ale Parlamentului European. Acestea produc studii independente de înaltă calitate, realizate de experţi interni sau externi.

Departamentul tematic B: Politici Structurale și de Coeziune se ocupă în mod special de cinci domenii de politică: agricultură și dezvoltare rurală, cultură și educaţie, pescuit, dezvoltare regională, transport și turism. Departamentul oferă o gamă variată de instrumente, de la analiza aprofundată a aspectelor legislative complexe la scurte note informative și chiar la ateliere în care experţii sunt invitaţi să facă prezentări directe. Aceste instrumente sunt me-nite să susţină activitatea organelor parlamentare, de exemplu contribuind în mod direct la activitatea legislativă a unei anumite comisii sau oferind informaţii generale pentru vizitele delegaţiilor deputaţilor. Exceptând câteva documente confi denţiale, toate textele elabora-te de Departamentul tematic B: Politici Structurale și de Coeziune sunt publicate pe site-ul Parlamentului, în folosul tuturor membrilor și al publicului larg.

În această publicaţie veţi găsi informaţii pe scurt privind evoluţiile majore ale politicii din domeniul agriculturii şi al dezvoltării rurale din ultima legislatură. Sunt abordate, de aseme-nea, cele mai importante aspecte care vor fi abordate pe parcursul noului mandat. În cele din urmă, vă oferim o prezentare a opţiunilor care vă stau la dispoziţie în ceea ce privește expertiza internă și externă.

Lectură plăcută!

Ismael Olivares MartinezDirector

Direcția B: Politici Structurale și de Coeziune

Direcția Generală Politici interne ale Uniunii

CUVÂNT ÎNAINTE

77

8

AGRICULTURA EUROPEANĂ ȘI PACAGRICULTURA EUROPEANĂ ȘI PAC

MODELUL AGRICOL EUROPEAN

Instituţiile comunitare și-au demonstrat în mai multe rânduri atașamentul lor faţă de un mo-

del agricol (și alimentar) european, cu caracterul său divers și multifuncţional, răspândit pe întreg teritoriul Uniunii extinse și compatibil cu deschiderea și globalizarea pieţelor.

Acest model este susţinut printr-o suprafaţă agricolă foarte eterogenă, care ocupă 182 milioa-ne de hectare, respectiv 47% din teritoriul total al Uniunii-27 (CHENAR 1). Incluzând pădurile, activitatea primară reprezintă 78% din teritoriul european. Agrosilvicultura este deci principala responsabilă de gestiunea a patru cincimi din teritoriul european. Aceasta este o activitate economică care are loc în mijlocul unui mediu natural căruia trebuie să îi respecte și să îi op-timizeze echilibrele. În acest sens, agricultura și silvicultura întreţin spaţiul și îl cultivă.

Totuși, UE nu dispune de suprafeţe la fel de vaste ca ţările din Lumea Nouă. Modelul agri-col european este deci de tip intensiv, la costuri de producţie mult mai mari decât cele ale ţărilor din America sau Oceania, și majoritatea exploatărilor sale agricole (13,7 milioane în 2007) sunt de tip familial și de dimensiune mică (în medie 12 ha) (CHENAR 1). Ca primă verigă a lanţului alimentar (CHENAR 1), aceste exploatări joacă un rol de prim plan în echilibrul lumii rurale și constituie o sursă importantă de locuri de muncă la nivel local în numeroase regiuni. În realitate, fără activitate agricolă nu poate fi vorba de teritoriu.

În prezent, aproape 54% din populaţia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene trăiește în zonele rurale în sens larg (1), care acoperă 90% din teritoriu. „Zonele profund rurale” ocupă în mod specifi c 53% din teritoriul comunitar, reprezentând 17% din populaţia totală (HARTA). În acest context, sectorul agricol devine o activitate cheie în favoarea coeziunii sociale și te-ritoriale, jucând un rol determinant în vederea asigurării supravieţuirii așezărilor rurale ca loc de trai, de muncă sau de timp liber.

AGRICULTURA EUROPEANĂ ȘI PAC

1 OCDE distinge două tipuri de regiuni rurale într-un sens larg: „zonele profund rurale” (cu 50% din populaţie în comune cu mai puţin de 150 locuitori/Km2) și „zonele intermediare” (cu 15 până la 50% din populaţie în comune rurale) (HARTĂ).

99

10

CHENAR 1

Date de bază ale agriculturii UE

UE-27 reprezintă, cu cei • 497,5 milioane de locuitori (2008), a treia entitate a planetei, după China și India. Dar, dat fi ind nivelul de viaţă al consumatorilor europeni și, prin urmare, puterea lor de cumpărare, UE pare a fi prima piaţă alimentară mondială.

Suprafaţa agricolă utilizată• (SAU) ocupă 47% din teritoriul total al UE-27. Cele 12 noi state membre reprezintă 37 de milioane de hectare suplimentare de terenuri agricole, în plus faţă de cele 145 de milioane de hectare al fostei UE-15.

Cu toate acestea, această creștere cu 25% a suprafeţei a condus la o creștere de doar 19% a producţiei. • Producţia secto-

rului agricol al UE-27 atinge 355,8 miliarde de euro la preţul de bază (2007) (299 de miliarde pentru UE-15 și 56,8 miliarde pentru UE-12).

Franţa contribuie cu aproape 19% la • producţia fi nală agricolă a UE-27, urmată de Germania (12,8%), Italia (12,4%) și Spania (11,4%) (GRAFIC).

Aproape 11,8 milioane UTA (• unitate de lucru anual, echivalentă unei norme întregi) lucrează pe 13,7 milioane de exploataţii agricole (date 2007). Polonia și România sunt de departe ţările care utilizează cele mai multe UTA agricole (2,2 milioane fi ecare). Ele sunt urmate de Italia (1,3 milioane) și Spania (967.000). Aceste patru ţări concentrează mai mult de jumătate din mâna de lucru agricolă a UE-27.

Majoritatea muncii agricole rămâne de origine familială, în pofi da puternicii dezvoltări a formelor de organizare în societăţi. • Diminuarea numărului exploataţiilor continuă. Pământurile astfel eliberate favorizează creșterea dimensiunii fi zice a exploataţiilor rămase. SAU medie pe exploataţie atinge în prezent 12 hectare. Dar la nivel naţional persistă diferenţe importante: de la 1 ha în medie în Malta la 84 ha în Cehia. Pluriactivitatea este foarte răspândită în exploataţiile de talie mică.

Industria agricolă • contribuie cu 2,1% la PIB-ul comunitar și ocupă o forţă de muncă de 5,1 milioane de persoane (2,4% din populaţia activă). Sectorul agro-alimentar (sectorul primar împreună cu industria) furnizează aproximativ 8,5% din locurile de muncă în UE și reprezintă 3,9% din PIB.

Majoritatea schimburilor de produse agricole și alimentare ale Uniunii provin din • comerţul intra-comunitar (75% din total), datorită consolidării și creșterii progresive a pieţei unice.

În ceea ce privește comerţul extra-comunitar, UE este al • doilea exportator agroalimentar pe scară mondială după Statele Unite, cu un volum de vânzări în valoare de 75,2 miliarde de euro în 2007, în creștere netă după ultimele extinderi (+54,5% în perioada 1999-2007). UE este lider mondial pentru mai multe produse, în special băuturi alcoolice, carne, produse lactate și ulei de măsline. 67% din exporturile agroalimentare europene sunt produse fi nale.

UE rămâne totuși • cel mai mare importator mondial de produse agricole, cu 77,5 miliarde de euro în 2007 (+44,4% între 1999 și 2007). Majoritatea achiziţiilor externe provin din ţările terţe în curs de dezvoltare, în particular din MERCOSUR, ţările ACP (Africa, Caraibe, Pacifi c) și din bazinul mediteranean.

Balanţa comercială agroalimentară• rămâne negativă (-2,2 miliarde de euro în 2007), dar, datorită fl uctuaţiilor recurente, defi citul este în scădere faţă de suma record de -5 miliarde atinsă în 2001.

Sursă: Eurostat

10

Agricultura europeană poate fi, așadar, considerată drept multifuncţională. Pe această bază, Politica agricolă comu-

nă (PAC) a adăugat funcţiei tradiţionale de activitate prima-ră – respectiv producţia de produse alimentare sănătoase

și sigure pentru 498 milioane de consumatori (CHENAR 1) – și alte dimensiuni, printre care amenajarea teritoriului, păstrarea și gestionarea durabilă a mediului, lupta împotriva schimbărilor climatice sau producţia de energie și de biomateriale.

Acest caracter multifuncţional servește, de asemenea, la ga-rantarea diversităţii și calităţii producţiilor agricole europene pe o piaţă alimentară din ce în ce mai segmentată.

De altfel, o agricultură multifuncţională, care respectă normele stricte în materie de securitate alimentară, sănătate și bunăstare animală sau de mediu, este compatibilă cu menţinerea unei agriculturi și a unei industrii agricole competitive, având capacitatea de a produce (CHENAR 1) și de a juca un rol major pe pieţele agricole mondiale.

Cel de-al doilea mare exportator de produse alimentare (CHENAR 1), UE este, de asemenea, principalul importator

de materii prime agricole destinate prelucrării (CHENAR 1), în special din ţările în curs de dezvoltare cu care are relaţii preferenţiale pe baza unei game largi de acorduri comerciale.

GRAFIC 1

REPARTIZAREA PRODUCŢIEI AGRICOLEA UE-27 (% – 2007)TOTAL UE-27: 355 810 (100%)

BE 2,1%

BG 0,9%

DE 12,8%

EE 0,2%IE 1,7%

EL 3,0%

ES 11,4%

FR 18,7%

IT 12,4%

CY 0,3% LV 0,3%

DK 2,6%

CZ 1,2%

LT 0,6%LU 0,1%HU 1,9%MT 0,1%

NL 6,4%

AT 1,8%

PL 5,6%

PT 1,9%

SI 0,3%SE 1,4%

UK 6,5%

FI 1,3%

SK 0,5%

RO 4,0%

PL

ES 11,4%

%3,0%%

%

AGRICULTURA EUROPEANĂ ȘI PAC

1111

ZONELE RURALE ALE UE-27 (ZONELE RURALE ALE UE-27 (2)

2 http://ec.europa.eu/agriculture/agrista/rurdev2008/RD_Report_2008.pdf p(p. 72)

12

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ PAC

Politica agricolă comună (PAC) se bazează pe articolele 32–38

ale Tratatului CE, după renumerotarea stabilită de Tratatul de la Amsterdam (1997). În prezent, instrumentele esenţiale ale PAC sunt fundamentate pe cinci texte de bază, printre alte regulamente, directive și decizii (CHENAR 2).

PAC a cunoscut, de-a lungul timpului, mai multe reforme, cea mai recentă fi ind în 2008 („Bilanțul de sănătate” – ”Health

Check”). Orientarea actuală a PAC refl ectă obiective strategice: o agricultură competitivă pe pieţele mondiale care respectă norme foarte stricte în materie de mediu, calitate, securitate alimentară și de bunăstare animală, în cadrul economiilor rurale durabile. PAC în vigoare este caracterizată prin:

Două părţi fi nanciare• diferenţiate: „primul pilon al PAC”, care conţine mecanismele de sprijin al pieţelor și ajutoare-le directe pentru exploataţii, fi nanţate integral prin Fondul european de garantare agricolă (FEGA); și „al doilea pilon”, în favoarea măsurilor de dezvoltare rurală, sub un regim de cofi nanţare în sarcina Fondului european agricol pentru dez-voltare rurală (FEADR).

Decuplarea• ajutoarelor în raport cu volumele produse, aceas-ta pentru a orienta mai bine exploataţiile în funcţie de piaţă și pentru a reduce distorsiunile din producţia și comerţul cu produse agricole. Aceste ajutoare decuplate devin de acum o plată fi xă și unică pentru exploataţie, axată pe stabili-tatea veniturilor și calculată în funcţie de ajutoarele directe primite în trecut (referinţe istorice pentru UE-15; ajutoare for-fetare alocate noilor state membre după ultimele extinderi). În 2009, s-a decuplat 90% din sprijinul pentru exploataţiile din primul pilon.

Condiţionalitatea• , conform căreia plăţile unice se fac în funcţie de respectarea unei serii întregi de criterii în materie de mediu, sănătate publică, bunăstare a animalelor etc., ca răspuns la așteptările cetăţenilor europeni.

Redistribuirea publică• a ajutoarelor directe ale primului pilon prin intermediul a patru mecanisme: modularea obligatorie, care permite transferul de credite între cei doi piloni ai PAC pentru a consolida dezvoltarea rurală; rezervele naţionale

ale drepturilor de plată decuplate, pe baza unui procent din alocările naţionale, pentru a face faţă difi cultăţilor excepţionale sau situaţiilor particulare; utilizarea facultativă a până la 10%

din alocările naţionale de ajutoare decuplate pentru a sprijini sectoare sau zone în difi cultate; și aplicarea eventuală a unui model regional de decuplare care să permită armonizarea plăţilor pe hectar atribuite pe criterii teritoriale.

Disciplina fi nanciară• , principiu consacrat de ultimele per-spective bugetare multianuale ale Uniunii, în virtutea căruia, în faţa provocărilor extinderii, bugetul primului pilon al PAC

AGRICULTURA EUROPEANĂ ȘI PAC

13

a fost îngheţat și au fost impuse plafoane anuale obligatorii privind cheltuielile. Pentru a le respecta, instituţiile europene pot proceda la reduceri liniare ale ajutoarelor în vigoare.

O gestiune suplă• a PAC, cu posibilitatea pentru statele mem-bre de a aplica de o manieră diferenţiată o serie întreagă de parametri ai noii PAC (model de decuplare, date de intrare în vigoare a anumitor regimuri etc.). În ceea ce privește mode-

lul de decuplare a ajutoarelor, statele membre pot alege dintre patru opţiuni: un regim istoric (bazat pe referinţele de producţie din trecut), un regim regional (fondat pe un ajutor

de bază pe hectar la nivel teritorial), un regim hibrid (combi-nând plăţile calculate pe referinţe istorice și plăţile uniforme pe hectar la nivel regional) și un regim simplifi cat la hectar utilizabil exclusiv de către noile state membre.

Compatibilitatea cu normele Organizaţiei Mondiale • a Comerţului (OMC), în măsura în care decuplarea ajutoarelor și transferul de credite în favoarea dezvoltării rurale cu ajuto-rul modulării au ca obiectiv fi nal să permită includerea părţii majoritare a sprijinului agricol european în „categoria verde” (ajutoare compatibile) a Acordului OMC privind agricultura.

3 Regulamentul (CE) nr. 198/2005 a fost modifi cat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 74/2009 (JO UE L 30, 31.1.2009).4 Decizia 2006/144/CE a fost modifi cată ultima dată de Decizia 2009/61/CE a Consiliului (JO UE L 30, 31.1.2009).5 Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 a fost modifi cat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 72/2009 (JO UE L 30 ,31.1.2009, p. 1).6 Regulamentul (CE) nr. 73/2009 a abrogat Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 (JO UE L 270, 21.10.2003, p. 1).

CHENAR 2

Cadrul de reglementare al PAC

Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 privind fi nanţarea PAC în general din cele două fonduri, FEGA (Fondul European de • Garantare Agricolă) și FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) (JO UE L 209, 11.8.2005, p. 1);

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală (al doilea pilon al PAC) din FEADR (JO UE L 277, • 21.10.2005, p. 1) (3);

Decizia Consiliului 2006/144/CE privind orientările strategice ale Comunităţii pentru dezvoltare rurală (perioada de pro-• gramare 2007-2013) (JO UE L 55, 25.2.2006, p. 20) (4);

Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor (OCP) în interiorul primului pilon al PAC, • care a codifi cat mecanismele de reglementare a 21 OCP sectoriale precedente (JO UE 299, 16.11.2007, p. 1) (5);

Regulamentul (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct ale primului pilon al • PAC (JO UE L 30, 31.1.2009, p. 16) (6).

1414

FINANŢAREA PAC

Costul PAC raportat la produsul intern brut european (PIB) s-a diminuat în mod progresiv. În 2009, acesta este de 0,46% (TABEL). Totuși, dacă recesiunea continuă, cheltuielile PAC ar putea foarte devreme să devină mult mai importante în ra-port cu PIB, mai ales în câteva state membre noi unde au deja o importanţă net superioară mediei comunitare.

Ultimul cadru financiar multianual, pentru perioada

2007-2013, a fost aprobat în 2006 (7). Măsurile de reglemen-tare a pieţelor și a plăţilor directe (primul pilon al PAC) repre-zintă 33,9% din angajamentele totale prevăzute, respectiv 293,1 miliarde de euro pentru UE-27. Pe de altă parte, măsurile de dezvoltare rurală (al doilea pilon) reprezintă 8%, respectiv 69,7 miliarde de euro (TABEL).

Totuși, în afara sumelor specifi ce care au fost atribuite dezvoltă-rii rurale, este prevăzut un transfer de fonduri din primul pilon spre al doilea pilon prin intermediul mecanismului de modula-

re obligatorie asupra ajutoarelor directe primite de agricultorii UE-15. Procentul de modulare în vigoare (5% din plăţile directe începând de la 5 000 de euro pe exploataţie) a fost consolidat de „Bilanţul de Sănătate” din 2008: procentul va ajunge la 10% până în 2012. O reducere suplimentară de 4% va fi aplicată pen-tru plăţile anuale mai mari de 300 000 de euro.

În plus, transferurile dinspre primul înspre al doilea pilon sunt prevăzute în favoarea programelor de restructurare a bum-bacului, tutunului și vinului.

În ultimul rând, planul de relansare a economiei europene

(PREE), aprobat la 20 martie 2009 de către Consiliul European, a alocat credite suplimentare (1,02 miliarde de euro) către FEADR în vederea dezvoltării internetului de mare viteză în zonele rurale și pentru a face faţă noilor provocări ale politicii de dezvoltare rurală introduse odată cu „Bilanţul de sănătate”. În consecinţă, cadrul fi nanciar multianual a fost modifi cat prin intermediul unei redistribuire a creditelor sub forma unui acord politic al Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei și a unei declaraţii anexe la acordul interinstituţional în vigoare.

Din punct de vedere comunitar, trebuie subliniat efectul incon-testabil de stabilizare a veniturilor agricole reprezentat de cele 40 de miliarde anuale de ajutoare directe primite de agri-cultorii europeni (TABEL). Recesiunea actuală revalorifi că acest

7 JO C 139, 14.6.2006, p.1, modifi cat ultima dată de Decizia 2008/29/CE (JO UE L 6, 10.1.2008).

AGRICULTURA EUROPEANĂ ȘI PAC

1515

rol stabilizator, mai ales într-un context de lipsă de lichidităţi și de restricţii de creditare. Ajutoarele agricole, anuale, garantate și gratuite, înseamnă deci un sprijin fi nanciar de prim ordin pentru exploataţii în faţa crizei economice și fi nanciare.

Obiectivele și distribuirea ajutoarelor PAC și rolul și costul mecanismelor împotriva volatilităţii preţurilor vor deveni in-evitabil subiecte majore ale noii PAC care se va aplica după

2013, ale cărei limite vor trebui defi nite în timpul legislaturii actuale. În prezent, nimeni nu poate spune dacă și în 2013 va persista criza. Dar, cu siguranţă, situaţia critică a fi nanţelor pu-blice naţionale la acel moment (datorită defi citelor bugetare cumulate, a îndatorării publice, a angajamentelor multianuale

a cheltuielilor efectuate, etc.) nu va facilita decizia privind noul

cadru multianual al Uniunii.

PAC, prima politică comună din punct de vedere al cheltuieli-lor, poate să aibă foarte mult de suferit în această conjunctură. Este foarte probabil ca reducerea PIB-ului comunitar ca urmare a recesiunii să facă presiuni în favoarea unei reduceri a sume-

lor alocate pentru PAC, chiar păstrând un procent identic sau similar celui prevăzut pentru 2013 (0,39%) (TABEL). Pe de altă parte, dacă nu intervine relansarea economică înainte de 2012, statele membre vor accepta cu difi cultate să acopere acest „gol” prin intermediul unei cofi nanţări crescute a PAC.

16

TABEL 1

PAC ÎN CADRUL FINANCIAR 2007-2013 (Milioane de euro cu preţuri constante 2004)

CREDITE

DE ANGAJAMENT2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

TOTAL

2007/2013

A. Total credite de angajamentale UE-27, din care

119 195

(100%)

121 971 123 019 123 518 124 018 125 496 127 044

(100%)

864 261

(100%)

1. AGRICULTURĂ – Politica pieţelor și ajutoarele directe, din care

UE – 15

UE – 12 (noi membri)

43 120

(35,7%)

39 928

(33,0%)

3 192

(2,7%)

42 697

38 710

3 987

42 279

37 723

4 556

41 864

36 735

5 129

41 453

35 775

5 678

41 047

34 428

6 219

40 645

(32,0%)

33 826

(26,60%)

6 819

(5,4%)

293 105

(33,9%)

257 535

(29,7%)

35 580

(4,1%)

2. AGRICULTURĂ – Dezvoltare rurală, din care

UE -15

UE – 12 (noi membri)

10 710

(8,8%)

–

–

10 447

–

–

10 185

–

–

9 955

–

–

9 717

–

–

9 483

–

–

9 253

–

–

69 750

(8,0%)

36 740

(4,2%)

33 010

(3,8%)

B. TOTAL AGRICULTURĂ(1 + 2)

53 830

(44,5%)

53 144 52 464 51 189 51 170 50 530 49 898

(39,3%)

362 855

(41,9%)

TOTAL CREDITE DE ANGAJAMENT (A) ÎN % DIN PIB (UE – 27)

1,10% 1,08% 1,07% 1,04% 1,03% 1,02% 1,01% 1,048%

TOTAL CREDITE AGRICOLE DE ANGAJAMENT (A) ÎN % DIN PIB (UE – 27)

0,49% 0,47% 0,46% 0,43% 0,42% 0,41% 0,39% 0,44%

Sursă: Elaborarea autorului pe baza Deciziilor CE 2008/29 (JO UE L 6, 10.1.2008) și 2006/493 (JO UE L 195, 15.7.2006)

AGRICULTURA EUROPEANĂ ȘI PAC

17

18

PROCEDURA LEGISLATIVĂ AGRICOLĂ ÎN VIGOARE

Articolul 37 alineatul (2) al treilea paragraf din Tratat stabilește procedura pentru ela-borarea și implementarea PAC, care se bazează pe: o propunere a Comisiei, avizul Parlamentului European (exprimat în sesiunea plenară după amendamentele Comisiei

pentru agricultură și dezvoltare rurală pe subiectele care sunt de competenţa sa) (CHENAR 3), eventual, avizul Comitetului Economic și Social, și decizia fi nală a Consiliului, cu majoritate califi cată.

Prin urmare, este vorba de o procedură de simplă consultare (8) pentru Parlamentul European care, în pofi da noilor proceduri (de cooperare sau de codecizie) instaurate de Actul unic, Tratatul de la Maastricht sau Tratatul de la Amsterdam, nu a fost modifi cată niciodată.

PROCEDURA LEGISLATIVĂ AGRICOLĂ CONFORM

TRATATULUI DE LA LISABONA

Proiectul Tratatului de la Lisabona (JO UE C 155, 9.5.2008) recunoaște codecizia ca „pro-

cedura legislativă ordinară” a PAC, înlocuind procedura de consultare în vigoare. Odată ce tratatul va fi ratifi cat de către toate Statele membre ale Uniunii, introducerea codeciziei va reprezenta o schimbare majoră pentru PAC, ceea ce va consolida rolul Parlamentului European de veritabil co-legislator pentru agricultură.

Cu toate acestea, noul tratat ridică probleme de interpretare importante în măsura în care sunt introduse excepţii la procedura obișnuită în favoarea Consiliului, în special în privinţa „măsurilor privind stabilirea preţurilor, a taxelor, a ajutoarelor și a contingentelor” (articolul 43 alineatul (3) din TFUE), cât și a cadrului de norme în domeniul concurenţei (articolul 42 alineatul (2) al doilea paragraf).

8 Regulament al Parlamentului European, Titlul II: Proceduri legislative.

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI PACPARLAMENTUL EUROPEAN ȘI PAC

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI PAC

1919

În lipsa unei delimitări clare a competenţelor legislative ale Parlamentului European și ale Consiliului în domeniul agricul-turii, pot apărea probleme politice și juridice, chiar dacă o largă jurisprudenţă confi rmă o interpretare restrictivă a excepţiilor. La ora actuală, este de neimaginat ca Parlamentul European să ac-cepte rezerve generale de execuţie în favoarea Consiliului, care ar putea condiţiona, chiar goli de sens, puterile de codecizie

dobândite odată cu noul tratat, în special în cadrul reformelor fundamentale ale PAC, unde stabilirea ajutoarelor și a preţurilor ar constitui elemente esenţiale. Un acord interinstituţional de cooperare legislativă se dovedește deci necesar în timpul aces-tei noi legislaturi, în vederea clarifi cării structurii și nivelurilor decizionale ale actelor agricole.

CHENAR 3

Rolul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală

În cadrul procedurii legislative în vigoare și, eventual, al noii proceduri de codecizie după ratifi carea Tratatului de la Lisabona, Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) este competentă în chestiuni privind (9):

funcţionarea și dezvoltarea PAC; —

dezvoltarea rurală, inclusiv activităţile instrumentelor fi nanciare pertinente; —

legislaţia în domeniile: —

veterinar și fi tosanitar, alimentaţia animalelor, cu condiţia ca aceste măsuri să nu aibă drept scop • protejarea împotriva riscurilor pentru sănătatea umană (10),

creșterea și bunăstarea animalelor;•

îmbunătăţirea calităţii produselor agricole; —

aprovizionarea cu materii prime agricole; —

Ofi ciul Comunitar pentru Soiuri de Plante; —

silvicultura. —

9 Regulamentul Parlamentului European, anexa VI, punctul XIII. Competenţele AGRI.10 Domeniu de competenţă al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranţă alimentară.

2020

NOUA PROCEDURĂ BUGETARĂ

CONFORM TRATATULUI DE LA LISABONA

ȘI AGRICULTURA

Tratatul de la Lisabona conţine câteva schimbări semnifi cative la nivel fi nanciar faţă de cadrul legislativ în vigoare. El a creat o procedură legislativă specială pentru adoptarea bugetului anual între PE și Consiliu în care cele două lecturi actuale vor fi înlocuite printr-o lectură unică cu trei voturi parlamentare: 1) asupra amendamentelor la proiectul de buget al Comisiei, cu majoritate califi cată; 2) asupra rezultatelor Comitetului de conciliere – „proiectul comun” –, cu majoritate simplă, și 3) în cazul specifi c al refuzului proiectului comun de către Consiliu, în care PE, prin intermediul unei majorităţi supercalifi cate, va avea ultimul cuvânt asupra bugetului anual.

De altfel, în vederea simplifi cării procedurii de adoptare a bu-getului anual, noul tratat a eliminat distincţia dintre „cheltuieli

obligatorii” (primul pilon al PAC) și „cheltuieli neobligatorii” (al doilea pilon al PAC). De acum înainte, cele două ramuri ale autorităţii bugetare (Parlamentul European și Consiliul) vor de-cide împreună asupra tuturor cheltuielilor agricole.

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI PAC

2121

22

LUCRĂRILE LEGISLATIVE ALE PARLAMENTULUI EUROPEAN LA NIVEL AGRICOL

LUCRĂRILE LEGISLATIVE ALE PARLAMENTULUI LUCRĂRILE LEGISLATIVE ALE PARLAMENTULUI EUROPEAN LA NIVEL AGRICOLEUROPEAN LA NIVEL AGRICOL

LUCRĂRILE LEGISLATIVE ÎN CURSUL CELEI

DE A 6A LEGISLATURI

a) Proceduri legislative: „Bilanțul de sănătate” al PACa) Proceduri legislative: „Bilanțul de sănătate” al PAC

Nucleul lucrărilor legislative din perioada 2004-2009 a fost reforma PAC, numită „Bilanţ

de sănătate” („Health Check”). În mai 2008, după o primă comunicare prezentată în noiem-brie 2007 (COM(2007)0722), Comisia Europeană a publicat propunerile sale de reglementare (COM(2008)0306). Acordul Consiliului a fost obţinut la 20 noiembrie 2008, iar textele legisla-tive au fost publicate în ianuarie 2009 (JO UE L 30, 31.1.2009). Parlamentul European a emis două rapoarte referitoare la Bilanţul de sănătate. Chiar dacă procedura urmată a fost de con-sultare, lucrările parlamentare au avut o anumită infl uenţă asupra dezbaterilor Consiliului (CHENAR 4).

Deciziile luate privesc următoarele cinci puncte principale:

Creșterea procentului de decuplare a ajutoarelor. • Bilanţul de sănătate prevede instaurarea unei decuplări totale a ajutoarelor directe, cu excepţia – pentru statele care ar dori – a primei pentru deţinerea cirezilor de vaci care alăptează și a primei pentru oi și capre.

Uniformizarea sumelor decuplate pe hectar. • Noul Regulament (CE) nr. 73/2009, adoptat în urma bilanţului de sănătate, invită, fără însă a obliga, statele membre care au ales până acum modelul istoric de decuplare (calculat pe baza referinţelor din trecut) să adopte un regim de plată unică care să fi e mai uniform între categoriile de exploataţii.

Modifi carea instrumentelor de reglementare a pieţelor. • Bilanţul de sănătate prevede o fl exibilizare a regulilor de intervenţie publică pe pieţe, care vor deveni de acum înainte reţele de securitate. Acesta a confi rmat, de asemenea, suprimarea cotelor de lapte pentru 2015. Pentru a se ajunge aici, cota de lapte europeană va fi majorată cu 1% pe an începând cu 2009 și vor fi introduse măsuri conexe în cadrul celui de-al doilea pilon.

2323

Redistribuirea în favoarea unui sprijin specifi c sectoarelor • și zonelor sensibile. Articolul 68 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 autorizează statele membre să dedice până la 10% din alocărilor lor de plăţi unice pentru sprijinirea anumitor sec-toare sau zone în difi cultate și pentru dezvoltarea regimurilor de asigurări sau a fondurilor mutuale.

Consolidarea și extinderea cadrului de dezvoltare rurală. • Procentul de modulare a ajutoarelor directe va trece de la 5% în 2008 la 10% în 2012. Aceste sume noi vor fi alocate fi nanţării a șase noi responsabilităţi pentru politica de dezvoltare rura-lă: asigurarea unei gestiuni mai efi cace a resurselor de apă, păstrarea biodiversităţii, lupta împotriva încălzirii climatice, obţinerea celui mai mare avantaj din posibilităţile oferite de bioenergii, mai ales de a doua generaţie, întărirea inovării și susţinerea adaptării sectorului de produse lactate în vederea viitoarei eliminări a cotelor de lapte.

Trebuie remarcat că bilanţul de sănătate nu a fost niciodată pre-zentat ca o reformă a PAC, ci ca un simplu exerciţiu de adaptare a tuturor instrumentelor aprobate în 2003. În acest context, nu a schimbat distribuirea pe termen lung. Compromisul Consiliului nu a fi xat marile orientări ale PAC pentru după 2013, dar a fost adă-ugată o declaraţie prevăzând posibilitatea examinării evoluţiei sistemului de plăţi decuplate și în special a diferenţelor de nivel al sumelor dintre statele membre în cadrul discuţiilor privind PAC după 2013. Totul rămâne deci deschis.

Cu toate acestea, sub egida Președinţiei franceze a Consiliului, au fost deja începute lucrările de refl ecţie asupra noii PAC, în paralel cu dezbaterile privind propunerile bilanţului de sănătate (Consiliu informal de la Annecy din septembrie 2008). Președinţia cehă a făcut la fel cu ocazia Consiliului informal de la Brno în primăvara lui 2009. Membrii PE vor fi fără îndoială nevoiţi să se ocupe de acest subiect strategic în timpul actualei legislaturi.

CHENAR 4

Parlamentul European și Bilanţul de sănătate al PAC

Lucrările Parlamentului European privind Bilanţul de sănătate au fost ofi cializate de • două rapoarte, cel al lui Lutz Goepel (INI/2007/2195) referitor la Comunicarea Comisiei și cel al lui Luis Manuel Capoulas Santos (CNS/2008/103 la 106) privind propunerile legislative.

În ceea ce privește o serie de puncte, poziţia Parlamentului European a inspirat compromisul fi nal al Consiliului, în special privind: abordarea „modulării progresive”, păstrarea mecanismelor de reglementare a pieţelor, în special pentru crizele grave, introducerea inovării și adaptării sectorului de produse lactate în faţa noilor provocări ale celui de-al doilea pilon, rapoartele intermediare de evaluare privind evoluţia pieţei produselor lactate, sau, în sfârșit, fi nanţarea suplimentară în cadrul articolului 68 și a dezvoltării rurale pornind de la primul pilon (cu ajutorul marjelor existente în cadrul plafoanelor naţionale în vigoare).

2424

b) Alte proceduri legislative (selecție)b) Alte proceduri legislative (selecție)

În afară de reforma „Bilanţului de sănătate”, celelalte proceduri

legislative de interes major dezvoltate de AGRI au fost:

Crearea „OCP unică” (Niels Busk – CNS/2006/0269).•

Reforma OCP a zahărului (Jean Claude Fruteau – CNS/2005/0118 – • și Katerina Batzeli – CNS/2007/0085 și CNS/2007/0086).

Reforma OCP a fructelor și legumelor (Esther Herranz – • INI/2004/2193 – și María Isabel Salinas – CNS/2007/0012).

Reforma OCP vitivinicolă (Katerina Batzeli – INI/2006/2109 – și • Giuseppe Castiglione – CNS/2007/0138).

Reformele sectorului produselor lactate (Elisabeth Jeggle – • CNS/2007/0281 și CNS/2007/0025 la 0027).

Programul în favoarea consumului de fructe în școli (Niels • Busk – CNS/2008/0146).

c) Rapoarte din proprie inițiativă c) Rapoarte din proprie inițiativă (selecție)(selecție)

În afară de procedurile legislative, AGRI s-a ocupat de mai multe subiecte sensibile prin intermediul rapoartelor din proprie

iniţiativă. Printre acestea, trebuie subliniate:

Planul de acţiune european în materie de alimentaţie și agri-• cultură ecologică (Marie-Hélène Aubert – INI/2004/2202);

Gestionarea riscurilor și a crizelor agricole (Friedrich-Wilhelm • Graefe zu Baringdorf – INI/2005/2053);

Strategia forestieră europeană (Heinz Kindermann – • INI/2005/2054);

Catastrofele naturale: incendii, inundaţii și secete: aspecte • agricole (Luis Capoulas Santos – INI/2005/2195);

Viitorul sectorului ovinelor și caprinelor în Europa (Liam • Aylward – INI/2007/2192);

Viitorul tinerilor agricultori în cadrul reformei PAC în curs de • desfășurare (Donato Tommaso Veraldi – INI/2007/2194);

Noua strategie în materie de sănătate animală pentru • Uniunea Europeană (2007-2013) (Janusz Wojciechowski – INI/2007/2260);

Situaţia și perspectivele agriculturii în regiunile muntoase • (Michl Ebner – INI/2007/2066);

Politica agricolă comună și siguranţa alimentară mondială • (Mairead McGuinness – INI/2008/2153),

Diferenţa dintre preţurile de producţie și preţurile plătite de • consumatori (Katerina Batzeli – INI/2008/2175);

Problema deteriorării terenurilor agricole în UE, în special în • Europa de sud (Vincenzo Aita – INI/2008/2219).

LUCRĂRILE LEGISLATIVE ALE PARLAMENTULUI EUROPEAN LA NIVEL AGRICOL

2525

SUBIECTELE PRIORITARE ALE CELEI DE

A 7A LEGISLATURI: PISTELE DE URMĂRIT

Membrii Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală vor trebui să acorde o atenţie specială axelor strategice ale noii legislaturi, lucrărilor de adoptare a bugetelor anuale și câtorva propuneri, cu sau fără caracter legislativ, prevăzute în progra-mul de lucru al Comisiei pentru 2009 (11).

a) Axele strategice ale noii legislaturia) Axele strategice ale noii legislaturi

Lucrările pregătitoare la nivelul Parlamentului European pen-• tru o eventuală intrare în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2010, în special privind noua procedură de codecizie a PAC, și, pe această bază, negocierile care trebuie începute în vede-rea semnării acordurilor interinstituţionale care permit pune-rea sa în practică;

Derularea negocierilor privind• noile aderări. În octombrie 2009, Comisia va prezenta o comunicare privind stadiul negocierilor cu Croaţia, Turcia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Albania, Bosnia și Herţegovina, Muntenegru, Serbia și Kosovo;

Evoluţia negocierilor în vederea semnării unui nou protocol • privind schimbările climatice care va înlocui Protocolul de la Kyoto (12). Convenţia Naţiunilor Unite, care va avea loc la Copenhaga la sfârșitul anului 2009, ar trebui în principiu să formalizeze acest nou cadru multilateral;

Urmărirea • negocierilor din cadrul Rundei de la Doha în vede-rea unui nou acord multilateral pentru agricultură. Negocierile „Pachetului din decembrie 2008” privind „modalităţile de ne-gociere privind agricultura” au eșuat și se așteaptă o reluare după alegerile din India din primăvara anului 2009;

Dezvoltarea pachetului • „energie-climă” după documentul de lucru privind adaptarea agriculturii la schimbările climatice și Cartea albă prezentate de Comisie în aprilie 2009;

Lucrările de refl ecţie asupra viitorului strategiei comunitare • în favoarea dezvoltării durabile;

Adaptarea • strategiei de la Lisabona pentru creștere și ocupa-rea forţei de muncă după 2010 în contextul crizei economice și fi nanciare actuale;

11 Program legislativ și de lucru al Comisiei pentru 2009: Să acţionăm acum pentru o Europă mai bună (COM(2008)0712, 5.11.2008).12 Decizia 2002/358/CE a Consiliului (JO UE L 130, 15.5.2002, p. 1).

2626

Rezultatele • reexaminării în curs a bugetului pentru o Uniune Europeană a secolului XXI (13). În principiu, Comisia intenţionează să prezinte în toamna anului 2009 o comunicare privind opţiunile de urmat pentru reforma bugetară, pentru a răspunde noilor provocări ale Uniunii;

Evoluţia • cursurilor agricole și a costurilor exploataţiilor eu-ropene în contextul recesiunii actuale și răspunsurile pe care pot să le ofere instituţiile europene;

Clauzele de revizuire la jumătatea perioadei prevăzute pentru•

cotele de lapte (înainte de 31 decembrie 2010 și 31 decem-brie 2012), precum și raportul privind nivelul de decuplare

a ajutoarelor aplicat de către statele membre, pe care îl va prezenta Comisia înainte de 31 decembrie 2012;

Redefi nirea politicii agricole comune• prevăzută pentru 2012, strâns legată de negocierea noilor perspective fi-

nanciare pentru perioada 2014-2020. Comisia va prezenta propuneri privind noul cadru fi nanciar multianual înainte de iulie 2011;

Rezultatele lucrărilor începute de • grupul de refl ecţie asupra

viitorului Europei, prezidat de Felipe González.

b) Lucrările legislative la nivel bugetarb) Lucrările legislative la nivel bugetar

Finalizarea lucrărilor în curs în vederea adoptării • bugetului

Uniunii Europene pentru 2010;

Adoptarea • bugetelor anuale ulterioare de după 2010 pe baza eventuală a noii proceduri stabilite de Tratatul de la Lisabona.

c) Principalele proceduri agricole c) Principalele proceduri agricole prevăzute pentru 2009 (prevăzute pentru 2009 (1414)

Propunerile legislative pentru stabilirea unui • nou clasament

al zonelor agricole defavorizate (15) după Comunicarea Comisiei prezentată în aprilie 2009. Această abordare devine în special importantă în cadrul unei PAC din ce în ce mai mult teritorializate;

Continuarea lucrărilor privind • politica de calitate a produ-

selor agricole începute în 2008 cu prezentarea unei Cărţi verzi (16), o perioadă de consultare publică deschisă până în decembrie 2008 și, în fi nal, prezentarea unei comunicări stra-tegice privind calitatea alimentară, în mai 2009;

13 Lucrările au început la 12 noiembrie 2008, cu ocazia conferinţei „Reformarea bugetului, schimbarea Europei” care a avut loc la Bruxelles după consultarea publică lansată în 2007 pe baza Comunicării SEC(2007)1188, 12.9.2007.

14 Acţiuni prioritare prevăzute pentru ultimele două trimestre pe baza programului legislativ și de lucru al Comisiei 2009.15 Noua clasifi care a zonelor defavorizate trebuie să fi e stabilită înainte de ianuarie 2010 (articolul 94 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 – JO UE L 277, 21.10.2005 – și anexa II

litera A punctul 5.3.2.1.1 la Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 – JO UE L 368, 23.12.2006).16 Cartea verde privind calitatea produselor agricole: standarde aplicabile produselor, cerinţe de producţie și sisteme de calitate (COM(2008)0641, 15.10.2008).

LUCRĂRILE LEGISLATIVE ALE PARLAMENTULUI EUROPEAN LA NIVEL AGRICOL

2727

Documentul de lucru al Comisiei privind • provocarea schim-

bărilor climatice pentru agricultură și zonele rurale, în completarea Cărţii albe pe această temă prezentate în pri-măvara lui 2009;

Prezentarea celui de-al doilea raport al Comisiei privind • aplicarea naţională a măsurilor de coexistenţă a culturilor

modifi cate genetic, culturilor convenţionale și agriculturii ecologice.

Prezentarea raportului Comisiei privind punerea în aplicare • a acţiunilor de informare în domeniul politicii agricole co-mune (17).

Prezentarea raportului anual al Comisiei către Consiliu și • Parlamentul European privind cerinţele în materie de bunăs-

tare a bovinelor vii în timpul transportului pentru atribuirea restituirilor la export (18).

Lucrările în curs de • simplifi care a PAC (19) care includ: dero-garea unui număr semnifi cativ de acte agricole ale Consiliului, revizuirea (fără consultare) a regulilor de implementare a re-formei OCP a vinului aprobată în 2008 (20) și adoptarea (fără consultare) a noilor reglementări ale Comisiei pentru aplicarea reformei „Bilanțului de sănătate” (21).

17 Regulamentul (CE) nr. 814/2000 (JO UE L 100, 20.4.2000, p. 7).18 Regulamentul (CE) nr. 639/2003 (JO UE L 93, 10.4.2003, p. 10).19 COM(2009)0128, 18.3.2009.20 Regulamentul (CE) nr. 479/2008 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole (JO UE L 148, 6.6.2008, p. 1).21 Legislaţie secundară bazată în special pe articolul 142 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 (JO UE L 30, 31.1.2009, p. 63) și Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (JO UE L 299, 16.11.2007,

p. 1) de stabilire a modalităţilor de aplicare a reformei „Bilanţului de sănătate” și de modifi care a Regulamentelor (CE) nr. 795/2004 (JO UE L 141, 30.4.2004, p. 1), 796/2004 (JO UE L 141, 30.4.2004, p. 18) și 1973/2004 (JO UE L 345, 20.11.2004, p.1) ale Comisiei.

28

LUCRĂRILE LEGISLATIVE ALE PARLAMENTULUI EUROPEAN LA NIVEL AGRICOL

29

30

DEPARTAMENTUL TEMATIC B ȘI ROLUL SĂU DEPARTAMENTUL TEMATIC B ȘI ROLUL SĂU DE SPRIJINIRE A LUCRĂRILOR PARLAMENTAREDE SPRIJINIRE A LUCRĂRILOR PARLAMENTARE

ROLUL DEPARTAMENTULUI TEMATIC B

Departamentele tematice au fost create în 2004 pentru a pune la dispoziţia comisiilor și a altor organe politice o expertiză și lucrări de cercetare în funcţie de priorităţile legislative și politice ale Parlamentului European. Departamentul tematic B este

însărcinat cu sprijinul lucrărilor parlamentare în domeniul specifi c al agriculturii și dezvoltării rurale. Această sarcină de sprijin se concretizează în mai multe moduri:

Angajarea, urmărirea și evaluarea • documentelor externe realizate de experţi (universităţi, consultanţi de înalt nivel) pe subiecte specifi ce la solicitarea exclusivă a coordonatorilor

AGRI. Aceste documente iau forma studiilor (de peste 30 de pagini), a notelor rezumati-

ve („briefi ng notes” – sub 30 de pagini) și a evaluărilor de impact („impact assessment”). Consultanţii sunt selecţionaţi prin licitaţii. Termenul de punere la dispoziţie a unui studiu sau a unei note externe depinde de procedura contractuală aleasă, de amploarea subiectului și eventual, a limbilor solicitate. Cu toate acestea, durata medie este de 6-9 luni. Bugetul de expertiză în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale a atins 390 492 de euro în 2008. Pentru anul 2009, suma alocată a fost de 265 818 de euro, datorită schimbării de legislatură.

Note interne• , redactate de funcţionarii Departamentului tematic B, la cererea coordona-torilor, a președintelui, a secretariatului AGRI sau altor organe politice. Notele interne pot trata subiecte majore ale evoluţiei PAC (reforme noi, fi nanţare nouă) și negocieri comer-ciale. De asemenea, ele pot oferi un sprijin documentar de referinţă delegaţiilor AGRI și reprezentanţilor Parlamentului la evenimente, interne sau externe, pe tema agriculturii (conferinţe, audieri, reuniuni interinstituţionale, etc.). Notele interne pot, de asemenea, ser-vi drept bază a publicaţiilor și/sau broșurilor Parlamentului European. Termenul mediu de punere la dispoziţie a unei note interne este de o lună sau două, în funcţie de traducerile solicitate.

DEPARTAMENTUL TEMATIC B ȘI ROLUL SĂU DE SPRIJINIRE A LUCRĂRILOR PARLAMENTARE

3131

Organizarea de • ateliere ale experţilor („workshops”) pe subiectele alese de coordonatorii Comisiei pentru agri-

cultură și dezvoltare rurală. Eventual, se pot crea ateliere comune ale AGRI cu alte comisii. Cei care intervin (2-4 în ge-neral) sunt incluși în bugetul de expertiză ale Departamentul tematic B în schimbul unei note rezumative și prezentarea sa membrilor Parlamentului.

Organizarea de • panele de experţi externi în vederea unui sprijin permanent pentru membrii COMAGRI într-un dosar mare, la solicitarea coordonatorilor. Experţii sunt incluși în bugetul de expertiză al Departamentului tematic.

Funcţionarii Departamentului tematic B pot, de asemenea, • să participe la echipele de proiecte („project teams”) insti-tuite de una sau mai multe comisii parlamentare în vederea furnizării materialului de referinţă pentru nevoile raportorilor, coordonatorilor și președinţilor. De asemenea, ei pot furniza raportorilor sfaturi specializate privind propunerile legisla-tive mai importante (reforme ale PAC, perspective fi nanciare, negocieri comerciale etc.).

Redactarea și actualizarea • Fișelor tehnice ale Uniunii

Europene, o publicaţie a Parlamentului European care oferă, prin intermediul fi șelor tematice, o imagine globală a politi-cilor comunitare și a contribuţiei Parlamentului European la evoluţia integrării europene. Politica agricolă comună este tratată specifi c în 10 fi șe (Fișe tehnice → Teme → Politici co-

mune → Politica agricolă comună). În plus, două fi șe explică strategia forestieră europeană. Versiunea on-line a Fișelor tehnice (22) este disponibilă în trei limbi: franceză, engleză și germană. Aceasta este actualizată în mod periodic. Pe de altă parte, au fost lansate o versiune revizuită a Fișelor tehnice pe

CD în 2009 în toate limbile comunitare și o versiune pe hârtie

în șase limbi (EN, FR, DE, IT, ES, PL).

Studiile și notele externe, notele interne și documentele ateli-erelor de lucru produse în domeniul agricol sunt introduse în catalogul publicaţiilor Parlamentului European (23).

Un Buletin informativ al Departamentului tematic B este transmis lunar membrilor și organelor Parlamentului European conţinând ultimele informaţii (studii publicate, ateliere de lucru organizate etc.) (24). Pe de altă parte, pot fi distribuite, punctu-al, mesaje electronice cu documente de interes agricol (studii, articole, statistici etc.).

Pentru orice informaţii suplimentare puteţi contacta Departamentul tematic B prin email la adresa următoare: poldep-cohesion@europarl.europa.eu.

22 http://www.europarl.europa.eu/parliament/expert/staticDisplay.do?language=EN&id=7223 http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/catalog.do?language=EN24 Buletin informativ – PD B (Arhive): http://www.ipolnet.ep.parl.union.eu/ipolnet/cms/op/edit/pid/2436

3232

ULTIMELE PUBLICAȚII ALE DEPARTAMENTULUI TEMATIC B PRIVIND AGRICULTURA ȘI DEZVOLTAREA RURALĂ

ULTIMELE PUBLICAȚII ALE DEPARTAMENTULUI ULTIMELE PUBLICAȚII ALE DEPARTAMENTULUI TEMATIC B PRIVIND AGRICULTURA ȘI DEZVOLTAREA RURALĂTEMATIC B PRIVIND AGRICULTURA ȘI DEZVOLTAREA RURALĂ

A PUBLICAŢII 2007 ȘI 2008 SELECŢIE

Politica agricolă comună și Tratatul de la Lisabona. • Octombrie 2008. Disponibilă în engleză și franceză. Autor: Claude Blumann (Universitatea Panthéon-Assas, Paris II, Franţa).

Analiza propunerilor de Bilanț de sănătate: reforma mecanismelor de sprijin direct. • Iunie 2008. Disponibilă în engleză. Autor: Allan Buckwell (Country Land and Business Association, Marea Britanie).

Analiza propunerilor de Bilanț de sănătate: reforma sistemului de decuplare.• Iunie 2008. Disponibilă în engleză. Autor: Jesús G. Regidor (Universidad Autónoma de Madrid, Spania).

Concurența între recoltele alimentare și recoltele nealimentare pentru energie: care sunt efectele • asupra structurilor agricole și utilizării funciare? Mai 2008. Disponibilă în engleză. Autor: Luigi Vanini și alţii (DEIAGRA, Universitatea din Bologna, Italia).

Viitorul sectorului ovinelor și caprinelor în Europa.• Martie 2008. Disponibilă în engleză. Autor: Ernst & Young și alţii (Franţa).

Agricultura în Brazilia. • Martie 2008. Disponibilă în: daneză, germană, engleză, spaniolă, fran-ceză, italiană, maghiară, poloneză și portugheză. Autor: Albert Massot (Departament tematic B. Parlamentul European).

Viitorul cotei de lapte: diferite scenarii. • Ianuarie 2008. Disponibilă în engleză. Autor: Edward Oliver și Conrad Caspari (Agra CEAS Consulting, Marea Britanie).

Refl ecții asupra perspectivelor viitoarei dezvoltări a PAC. • Decembrie 2007. Disponibilă în ger-mană, engleză, spaniolă, franceză și poloneză. Autor: EuroCARE (Bonn, Germania).

Refl ecții asupra posibilităților de dezvoltare viitoare a PAC –perspectivele dezvoltării rurale. • Decembrie 2007. Disponibilă în engleză. Autor: ÖIR-Managementdienste GmbH (Viena, Austria).

Poziția plantelor energetice în agricultura europeană. • Decembrie 2007. Disponibilă în engleză. Autor: Danish Agriculture Advisory Service (Danemarca).

Reforma organizării comune a pieței vinului. • Septembrie 2007. Disponibilă în engleză. Autor: Stratégies d’Acteurs (MOISA) (Franţa).

3333

B PUBLICAŢII 2009 SELECŢIE

Agricultura în Scoția. • Februarie 2009. Disponibilă în engleză. Autor: Ekaterini Stavridi (Departament tematic B. Parlamentul European).

PAC în fața crizei economice și fi nanciare. • Martie 2009. Disponibilă în toate limbile comunitare. Autor: Albert Massot (Departament tematic B. Parlamentul European).

Producție alternativă și durabilă pentru zonele cultivate cu tutun în UE. • Aprilie 2009. Disponibilă în engleză. Autor: Universität Hohenheim (Germania).

Legea fermelor din 2008 din SUA: analiză și comparații. • Mai 2009. Disponibilă în engleză. Autor: EuroCARE (Bonn, Germania).

Bilanțul negocierilor agricole din cadrul OMC.• Iunie 2009. Disponibilă în engleză. Autor: Gide, Loyrette, Nouel (Belgia).

Impactul costurilor de funcționare în creștere asupra cărnii de vită în UE. • Iulie 2009. Disponibilă în engleză. Autor: Institutul de creștere a animalelor (Institut de l’élevage), Franţa.

C PUBLICAŢII PREVĂZUTE PENTRU 2009 SELECŢIE

Noua schemă de plată unică după 2013: o nouă abordare – noi ținte. • Prevăzută pentru decem-brie 2009.

Impactul declinului demografi c în cadrul populației agricole din zonele rurale UE, cu un accent • specifi c pe zonele muntoase și mai puțin favorizate. Prevăzută pentru decembrie 2009.

Sectoarele păsărilor de curte și al ouălor: evaluarea situației actuale a pieței și viitoare perspective. • Prevăzută pentru decembrie 2009.

Pentru lista completă a studiilor și notelor Departamentului tematic B publicate în domeniul agriculturii în perioada 2005-2009, a se consulta: http://www.europarl.europa.eu/studies

Catalogul complet al publicaţiilor este la dispoziţia dumneavoastră pe site-ul nostru Intranet:

www.europarl.ep.ec

IPOLnet → Direcţia B → Departament tematic B

Pentru a solicita documente sau a un exemplar din catalog, vă rugăm să trimiteţi un email la: poldep-cohesion@europarl.europa.eu.

3434

ALTE SURSE DE INFORMARE ÎN DOMENIUL AGRICULTURII

ALTE SURSE DE INFORMARE ALTE SURSE DE INFORMARE ÎN DOMENIUL AGRICULTURIIÎN DOMENIUL AGRICULTURII

SURSE DOCUMENTARE ALE PARLAMENTULUI EUROPEAN

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a PE (AGRI)Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a PE (AGRI)

Urmărirea lucrărilor parlamentare ale AGRI:

http://www.europarl.europa.eu/committees/agri_home_en.htm

Biblioteca Parlamentului EuropeanBiblioteca Parlamentului European

Informare generală în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, care include accesul

la documente ale AGRI, Departamentului tematic B, Comisiei Europene (DG AGRI),

FAO, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (AESA), Banca Mondială,

OCDE și Organizaţia Mondială a Comerţului, printre alte surse:

http://www.library.ep.ec/library-app/viewthemepage.action?id=19&pid=03-02-01

„Note rezumative” în domeniul agriculturii:

http://www.library.ep.ec/library-cms/services/briefi ngs-sacp.jsp?pid=03-05-02#AGRI

Catalogul publicaţiilor bibliotecii:

http://www.library.ep.ec/library-opac/searchsimple.action?pid=04

Observatorul legislativ al Parlamentului EuropeanObservatorul legislativ al Parlamentului European

Legături de căutare privind procedurile parlamentare prin: cuvinte, referinţă, actor,

subiect și ţară sau stadiul procedurii:

http://www.europarl.europa.eu/oeil/index.jsp?language=en

3535

ANEXĂ: LEGĂTURI UTILE PENTRU CERCETARE

a) Organizațiia) Organizații

Site-ul DG AGRI a Comisiei Europene:

http://ec.europa.eu/agriculture/index_en.htm

Site-ul Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (AESA):

http://www.efsa.europa.eu/EFSA/efsa_locale-1178620753816_home.htm

Site-ul Organizaţiei pentru alimentaţie și agricultură a Organizaţiei Naţiunilor Unite (FAO):

http://www.fao.org/ag/portal/home/en/

Site-ul OCDE (agricultură):

http://www.oecd.org/topic/0,3373,en_2649_37401_1_1_1_1_37401,00.html

Site-ul Băncii Mondiale (agricultură):

http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/ACCUEILEXTN/NEWSFRENCH/0,,contentMDK:204

85322~pagePK:64257043~piPK:437376~theSitePK:1074931,00.html

Site al COPA-COGECA (organizaţii agricole și cooperative ale Uniunii europene):

http://www.copa-cogeca.be/Main.aspx?page=HomePage

Site-ul Confederaţiei industriilor agro-alimentare (CIAA):

http://www.ciaa.be/asp/index.asp

Site-ul Organizaţiei europene a consumatorilor (BEUC):

http://www.beuc.org/Content/Default.asp?

b) Subiecte de interesb) Subiecte de interes

Rezumat al PAC în vigoare:

http://ec.europa.eu/agriculture/capexplained/index_en.htm

http://www.europarl.europa.eu/parliament/expert/displayFtu.do;jsessionid=E6D3BBBB7D70C69

E645B53AE408E6E82.node2?language=EN&id=74&ftuId=index.html

http://www.rlg.nl/cap/index.html

http://www.rlg.nl/cap/analysis.html

http://www.ieep.eu/publications/publications.php?pub=71487

3636

Distribuţia ajutoarelor PAC:

http://ec.europa.eu/agriculture/funding/index_en.htm

http://www.farmsubsidy.org/

Date economice și statistice privind agricultura și dezvoltarea rurală a Uniunii

Europene și OCDE:

http://ec.europa.eu/agriculture/agrista/index_en.htm

http://www.oecd.org/statisticsdata/0,3381,en_2649_37401_1_119656_1_1_37401,00.html

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=0,1136206,0_45570464&_dad=portal&_

schema=PORTAL

Negocierile agricole în curs în cadrul OMC:

http://www.wto.org/french/tratop_e/agric_e/negoti_f.htm

http://ec.europa.eu/agriculture/external/wto/index_en.htm

„Bilanţul de sănătate” („Health Check”) al politicii agricole comune:

http://ec.europa.eu/agriculture/healthcheck/index_fr.htm

http://caphealthcheck.eu/

Viitorul PAC:

http://www.cap2020.ieep.eu/

http://www.minlnv.nl/portal/page?_pageid=116,1640360&_dad=portal&_schema=PORTAL&p_

fi le_id=30905

http://www.elo.org/2008.php

http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?fi le=19451

Politica de dezvoltare rurală a UE:

http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/index_en.htm

http://ec.europa.eu/agriculture/agrista/rurdev2008/index_en.htm

Evoluţia pieţelor agricole, infl aţia preţurilor și criza alimentară:

http://ec.europa.eu/agriculture/foodprices/index_en.htm

http://ec.europa.eu/agriculture/foodprices/index2_en.htm

http://ec.europa.eu/agriculture/analysis/tradepol/index_en.htm

http://www.fao.org/isfp/isfp-home/en/

http://www.agri-outlook.org

http://www.worldbank.org/html/extdr/foodprices/

http://www.fapri.org/outlook2007/

http://www.fapri.iastate.edu/outlook2008/text/OutlookPub2008.pdf

http://www.ers.usda.gov/Publications/OCE091/OCE091.pdf

ALTE SURSE DE INFORMARE ÎN DOMENIUL AGRICULTURII

3737

Reexaminarea bugetului Uniunii Europene:

http://ec.europa.eu/budget/reform/index_en.htm

Lupta împotriva schimbărilor climatice:

http://ec.europa.eu/climateaction/index_en.htm

http://ec.europa.eu/agriculture/climate_change/index_en.htm

http://www.ipc.ch

http://unfccc.int/2860.php

http://www.wmo.int/pages/food_security/index_en.html

Noua „Lege a fermelor din 2008 din SUA”:

http://www.ers.usda.gov/FarmBill/2008/

http://ec.europa.eu/agriculture/publi/map/01_09.pdf

c) Altelec) Altele

Eur-lex, bază de date pentru consultarea legislaţiei Uniunii Europene, care include

în special Jurnalul Ofi cial, tratatele, jurisprudenţă și actele pregătitoare privind

legislaţia:

http://eur-lex.europa.eu/en/index.htm

3838

NOTENOTE

Parlamentul European

Ghid practic — Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicaţii Ofi ciale ale Comunităţilor Europene

2009 — 38 p. — 21 x 21 cm

ISBN 978-92-823-2647-3

Doi: 10.2861/97897

Cum vă puteţi procura publicaţiile Uniunii Europene?

Publicaţii de vânzare:

prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);• de la librăria pe care o frecventaţi, menţionând titlul, editura și/sau numărul ISBN;• contactând direct unul dintre agenţii noștri de vânzări. • Puteţi obţine datele de contact ale acestora vizitând http://bookshop.europa.eu • sau trimiţând un fax la +352 2929-42758.

Publicaţii gratuite:

prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);• la reprezentanţele sau delegaţiile Comisiei Europene. • Puteţi obţine datele de contact ale acestora vizitând http://ec.europa.eu/ sau trimiţând un fax la +352 2929-42758.

DEPARTAMENTUL TEMATIC POLITICI STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE B

DIRECŢIA GENERALĂ POLITICI INTERNE

PARLAMENTUL EUROPEAN

BA-80-09-659-RO

-C

Rol

Departamentele pentru Politică sunt unităţi de cercetare care asigură consultanţă de specialitate pentru comisii, delegaţii interparlamentare şi alte organisme parlamentare.

Domenii politice

Agricultură şi Dezvoltare RuralăCultură şi EducaţiePescuitDezvoltare RegionalăTransport şi Turism

Documente

Vizitaţi site-ul web al Parlamentului European: http://www.europarl.europa.eu/studies

SURSE FOTO: iStock International Inc., Photodisk, Phovoir

ISBN 978-92-823-2647-3