Săptămânal al Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova şi al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei

Suma

r

PROIECT PENTRU STUDIEREA LIMBII FRANCEZE

pag. 6

Dată semnificativă pentru UPP

pag. 3

A fost aprobat orarul examenelor de absolvire

pag. 2Noutăţi editoriale

pag. 8

ISSN 1857-3282

În mesajul adre-sat celor peste 200 de partici-

panţi, dna Lilia Pogol-şa, director al Institutu-lui de Ştiinţe ale Edu-caţiei, a menţionat că actuala conferinţă are menirea să atragă aten-ţia comunităţii ştiinţifice şi profesoral-di-dactice din republică, a autorităţilor publice de toate nivelurile asupra problemelor din domeniul educaţiei, pentru a contribui emi-namente la reconceptualizarea strategiei de dezvoltare a şcolii naţionale, strategie ce ar oferi cadrelor didactice un sistem de valori educaţionale, o formare profesională de succes şi o salarizare pe măsură, doar astfel făcând faţă provocărilor şi oportunităţilor prin care trece astăzi şcoala naţională.

În aceste condiţii, o abordare corectă a problemelor ar imprima noi valenţe poten-ţialului ştiinţifico-didactic, canalizându-l în formarea personalităţii elevului /studen-tului, precum şi a masteranzilor şi docto-

ranzilor, ajutându-le să crească cetăţeni conştienţi, competenţi şi competitivi pe piaţa muncii, producători calificaţi de valori spirituale şi materiale.

- Însuşi faptul că ne propu-nem să discutăm despre învăţa-rea pe tot parcursul vieţii, pre-gătirea specialistului competitiv, reconsiderarea rolului profeso-rului, precum şi recursul la in-ter- şi transdisciplinaritate, par-teneriate educaţionale, educaţie timpurie, inovaţie şi eficacitate în didactica limbilor confirmă cu certitudine că societatea reali-zează nevoia de asumare onestă a tradiţiei care nu se opune inova-ţiei. Cele patru tipuri fundamen-tale de învăţare: a învăţa să ştii,

a învăţa să faci, a învăţa să convieţuieşti împreună cu ceilalţi şi a învăţa să fii devin pe parcursul vieţii piloni ai cunoaşterii. În raport cu cerinţa educaţiei de a-i învăţa pe elevi cum să înveţe, şcoala modernă trebuie să-i înveţe, în primul rând, căile şi mijloacele de convieţuire în condiţiile zilei de azi. Sper ca abordările tematice ale colegilor noştri vor provoca noi discuţii, care într-un final vor îmbogăţi ştiinţa educaţională, pentru a fi implementată să ajute şcoala naţională să se modernizeze, raliindu-se standardelor euro-pene, a menţionat dna director.

În cadrul şedinţei în plen au fost prezentate discursuri de valoare incontestabilă în contextul proble-

maticii abordate: Dimensiunea umană a calităţii învăţământului – cadrele di-dactice (Lilia Pogolşa); Pedagogia (anti)crizei: criza pedagogiei (Vladimir Guţu); Ancorări constructuvist-metodologice în lingvistica textului (Adrian Ghicov); Evaluarea – un element de marketing pentru şcoala modernă (Mariana Marin).

Conferinţa şi-a desfăşurat lucrările în şase secţiuni: Politici educaţionale: reali-zări şi perspective - moderatori: Ion Achiri, dr., conf. univ. (IŞE), Tiberiu Macarie, dr., prof. univ., Universitatea din Piteşti (Ro-mânia); Formarea profesională a cadrelor didactice în contextul reformelor educaţio-nale - moderatori: Aliona Afanas, dr. (IŞE), Gabriel Albu, dr., prof. univ., Universitatea „Petrol-Gaze” din Ploieşti (România); Ino-vaţie şi eficacitate în didactica limbilor –

moderatori: Mariana Marin, dr., conf. univ. (IŞE), Sebastian Chirimbu, dr., conf. univ., Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti (Ro-mânia); Personalitatea şi învăţarea pe tot parcursul vieţii – moderatori: Nicolae Bu-cun, dr. hab., prof. univ., (IŞE), Petru Jeles-cu, dr. hab., prof. univ. (UPS „Ion Crean-gă”); Modernitatea şi impactul ei asupra educaţiei timpurii – moderatori: Tatiana Vasian, dr., (IŞE), Bogdan N. Nicolescu, dr., prof. univ., Universitatea din Piteşti (Româ-nia); Şcoala, familia, comunitatea – parte-neri educaţionali – moderatori: Angela Cara, dr., conf. cercet. (IŞE), Rodica Solovei, dr., conf. cercet. (IŞE).

Participanţii la conferinţă au luat parte la reuniuni de Master-class cu tema: „Formarea competen-

ţei de cercetare: experiment la disciplina Biologie” şi „Arta de a vorbi frumos”; la două mese-rotunde: „Şcoala comunitară: retrospective-perspective” şi „Practici şi perspective de modernizare a formării profesionale continue”, precum şi la şe-dinţele celor două workshopuri: „Invitaţie la reflecţie-standarde în asistenţa psiholo-gică în educaţie” şi „Team-Teaching (pre-darea în echipă) în şcoala incluzivă”.

Culegerea de materiale a Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale este editată şi cu-prinde 174 de articole ştiinţifice, semnate de peste 192 de autori.

Participanţii la conferinţă au adoptat o Rezoluţie (pag. 5).

Vlad GAVRILAŞFoto: Anatol RAILEANU

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI -O NOUĂ TREAPTĂ ÎN DEVENIRE

„Nu poţi să înveţi ceva pe cineva, poţi doar să îl ajuţi să găsească răspunsuri în el însuşi.” (Galileo Galilei)

Situaţia actuală în Republica Moldova impune tot mai acut necesitatea edificării unei construcţii solide a sistemului educaţional, ce ar răspunde

oportunităţilor şi provocărilor de viitor, prin care au trecut deja sistemele educaţi-onale europene. Luate în întreaga lor complexitate, acestea ar permite sporirea activităţii formatorului de personalitate, altfel spus, a învăţătorului/profesorului. Pe-dagogul contemporan, prin acţiunile sale, prin propriul exemplu, ajută discipolii, îi motivează să-şi dezvolte competenţele fundamentale, conştiinţa de cetăţean cre-ator, productiv şi proactiv. Contribuţia cadrului didactic la dezvoltarea comunităţii democratice, armonioase, este tot mai evidentă, motivată şi apreciată deoarece el reprezintă acum forţa motrice a comunităţii, a ţării. Acest adevăr este dezbătut în permanenţă, este promovat şi este cultivat insistent în conştiinţa comunităţii pedagogice de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, al cărui manager de mai

mulţi ani este dna Lilia Pogolşa, dr. hab., conf. univ.

Actualmente graţie dezvoltării cercetării şi inovării Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei reprezintă o forţă ştiinţifico-didactică şi intelectuală bine cunoscută

atât în Republica Moldova, cât şi departe de hotarele ei. Echi-pa managerială a instituţiei, membrii colectivului de colabo-ratori-cercetători şi personal didactic, în comun cu partenerii de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din România (director dr. Ciprian Fartuşnic), au iniţiat şi au desfăşurat Conferinţa Ştiinţifică Internaţională cu genericul „Şcoala modernă: pro-vocări şi oportunităţi”. Acest important eveniment ştiinţific, ce a avut loc în perioada de 5-7 noiembrie a.c., a întrunit perso-nalităţi ai gândirii pedagogice: dna Nadia Cristea, viceminis-trul Educaţiei în exerciţiu; dl Gheorghe Rusnac, academician, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei; dl Ciprian Fartuşnic, dr., director al Institutului de Ştiinţe ale Educaţi-ei, România; dl Vladimir Guţu, prof. univ., dr. hab., decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei (USM); dna Ludmila Lefter, coordonator de programe UNICEF-Moldo-va; dl Ion Bulat, prim-vicepreşedinte al Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei din R. Moldova, precum şi cercetători, manageri şi cadre didactice din instituţiile universitare şi pre-universitare, doctoranzi şi masteranzi din Republica Moldo-va, România, Ucraina, Olanda şi Canada.

Nadia Cristea, viceministru al Educaţiei, Vladimir Guţu, decan (USM), şi Nicolae Bucun, director adjunct IŞE, discută probleme ale educaţiei

Prezidiul conferinţei

Univers Pedagogic Pro Nr. 40 (500), 12 noiembrie 20154

Abonarea „Univers Pedagogic Pro” PM21741; preţ lunar 17 lei

CONFERINŢĂ ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ LA IŞEOPINII şi REFLECŢII

Vasile CIOCA, lect. univ., dr. psihol., Universita-tea de Arte şi Design, Cluj-Napoca, România:„Am fost surprins de nivelul academic al

discuțiilor şi de faptul că tot mai mulți profe-sori tineri din mediul universitar se remarcă prin gândire liberă, constructivă. Asta mă face să cred că lucrurile merg spre bine în Republica Mol-dova. S-au discutat probleme esențiale legate de educație pe diferite sectoare și am constatat că cei din mediul academic sunt foarte conectați la informația din domeniu și gândesc sistemic. Problema noastră comună e că reformele se im-plementează cu dificultate, însă aici de vină este mentalitatea oamenilor.

Speranța este în tineri și mă refer aici la cei cu vârste sub 40 de ani. Ei vor face schim-barea. Energiile potențiale sunt aici astăzi. Aș vrea să evidențiez că un cadru didactic, pentru a se bucura de succes în activitatea lui profe-sională, trebuie să fie moral, să știe că în me-seria lui dimensiunea esențială este să ajute pe cineva să se dezvolte, și, nu în ultimul rând, să fie format, informat la timp. Le mulţumesc organizatorilor pentru invitaţia lansată. M-am simţit onorat”.

Igor EVTODIEV, doctor habilitat, conferenţiar universitar, USM:„M-au uimit întotdeauna performanțele

elevilor de 15-16 ani, care, prin intermediul tehnologiilor moderne, fac minuni în labora-toare. Sunt de părere că trebuie să încurajăm accesul elevilor la sursele științifico-didactice! În secolul informatizării, sunt și voi fi mereu pentru învățământul interactiv și digital. Mă bucură faptul că în cadrul acestei conferințe de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei s-au expus problemele din învăţământ. Avem destule, e adevărat, şi una din soluții e că fi-ecare poate învăța. Am asistat la un master-class la biologie, în laborator. M-am convins că învățământul clasic trebuie îmbinat cu cel modern prin intermediul laboratoarelor digita-le. Trebuie doar să gândim nişte costuri, să le ajustăm realităților noastre și să ne extindem posibilitățile, sporind interesul pentru studiul disciplinelor integrate. Am apreciat un gând expus în cadrul conferinței, și anume acel care evidențiază importanța educației în comunica-rea interumană. În acest context, este clar că omul trebuie să se schimbe, să se instruiască mereu, iar schimbarea să se producă pe toare ariile curriculare”.

Victor V. GRECU, dr., prof. univ., D.H.C. mult., Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, România:„Am trăit veritabile picanterii actoriceşti

la acest for ştiinţific. Cred că orientarea a fost providențială. Am omis în finalul intervenției mele să citez, dar o voi face acum, prin in-termediul ziarului Dvs. – un text al lui Blaga – singurul surâs al tragediei noastre este cre-ativitatea. Exact ceea ce m-a interesat, iată ce m-a adus aici. De fapt, tot prin ce vom rămâne în istorie este creativitate. De aceea, am apre-ciat inițiativa, concepția, organizarea impeca-bilă și rămân cu nădejdea că acest legământ dintre Republica Moldova și România nu va fi uitat niciodată...”

Adrian GHICOV, dr., conf. univ., IŞE: „De această dată, în spaţiul dialectizat,

şi-au dat mâna două cuvinte-cheie pentru efi-cientizarea şcolii moderne: provocările glo-balizării şi oportunităţile redefinirii rolului educaţiei. Doresc să exprim sincere mulţumiri conducerii Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei pentru acest eveniment ştiinţific de anvergură şi pentru curajul profesionist de a aborda pro-bleme incomode în aria pedagogiei actuale, dar, mai ales, de a insista pe soluţii, viziuni, remedieri. A fost o acţiune construită cu dăru-ire şi creativitate, care a condus, finalmente, la dezbateri pertinente a cadrului comun de probleme.

Discuţii productive de amploare, fundamentate pe dimensiunea ştiinţifică, au avut loc în toate cele 6 secţiuni ale conferinţei. „Personalita-tea şi învăţarea pe tot parcur-sul vieţii” a constituit tema pentru dezbateri în cadrul Secţiunii a IV-a, moderatori N. Bucun, dr. hab., prof. univ., şi Aglaida Bolboceanu, dr. hab., prof. cercetător (IŞE). Printre participanţi s-au nu-mărat doctori habilitaţi, cerce-tători ştiinţifici, cadre didac-tice din învăţământul general şi special, dar şi cu funcţii de evaluare, psihologi şcolari, ale căror gânduri expuse coerent au vizat şcoala, cadrul didactic competent şi elevul.

Lucia Savca, dr., conf. univ. IŞE, a comunicat şi dezvoltat pe larg repere privind „Familia – factor de risc în dezvoltarea tulburărilor de comportament la preadolescenţi”.Este important că participanţii secţiunii au valo-rificat noi concepte şi orientări în educaţie, precum formarea gândi-rii ştiinţifice la cadrele didactice în contextul reformelor educaţi-onale, reflecţii ale specialiştilor din sfera medicală asupra învăţă-rii pe tot parcursul vieţii, imple-mentarea terapiilor complexe de educaţie recuperatorie a copiilor cu CES, instruirea la domiciliu, arderea emoţională, epuizarea profesională şi caracteristicile so-cial-psihologice ale sindromului arderii emoţionale ş.a.

TEORIA ŞI PRACTICA SUNT INDISPENSABILE

Formarea profesională a cadrelor didactice în contrxtul re-formelor educaţionale şi Practicile şi perspectivele de moderniza-re a formării profesionale continuie au fost discutate şi dezbătrute pe larg în cadrul activităţilor teoretice şi demonstrate în cadrul lucrărilor de laborator la biologie pentru clasele gimnaziale. Cei peste 30 de cadre didactice şi membri ai sectorului, implicaţi în ac-tivitate au demonstrat importanţa lucrărilor de laborator problema-tizate versus lucrările de laborator tradiţionale în vederea formării competenţelor elevilor în cadrul orelor de biologie şi impactul lor asupra calităţii studiilor.

„Învăţăm pe tot parcursul vieţii”

În cadrul activităţilor Mesei rotunde „Şcoala comunitară: re-trospective-perspective” au fost identificate modalităţi eficiente de colaborare trilaterală (nivel cen-tral, administraţie publică locală, unitate şcolară), în scopul pro-movării unei educaţii de calitate. Obiectivul activităţii a avut meni-rea să scoată în evidenţă prezen-tarea şi aplicarea bunelor practici şi parteneriatelor educaţionale de toate nivelurile, apelând la exem-ple din raionul Făleşti, dar şi din mun. Chişinău.

Ca finalitate au fost punctate şi câteva recomandări: monitori-zarea situaţiei copiilor ai căror pă-rinţi (unicul părinte) sunt plecaţi peste hotare; implicarea părinţilor în experienţa şcolară a copiilor lor – indiferent de statut; diversifica-rea parteneriatului şcoală – fami-lie; participarea activă a elevilor în luarea deciziilor; diversifica-rea parteneriatelor dintre şcoală şi serviciile teritoriale: asistenţa socială, poliţie, biserică, institu-ţii medicale, agenţi economici, ONG-uri etc.

Bunele practici şi parteneriatele de succes la ordinea zilei

Atelierul „Modernitatea şi impac-tul ei asupra educaţiei timpurii” a avut în vizor Educaţia timpurie şi politicile educaţionale din perspectiva satisface-rii necesităţilor individuale ale preşco-larilor, tema fiind abordată prin prisma realizării unei educaţii de calitate.

Obiectivele propuse au fost: apli-cabilitatea Curriculumului de educaţie timpurie şi a Standardelor de învăţare şi dezvoltare profesională; pregătirea copilului în debutul şcolar; necesitatea studierii unei limbi străine de la vârsta preşcolară; asigurarea parteneriatului grădiniţă-familie-şcoală; incluziunea copiilor cu CES la treapta învăţămân-

tului preşcolar în contextul politicilor educaţionale recente.

În cadrul atelierului au participat peste 50 de persoane, printre care nume notorii în sistemele educaţionale din Republica Moldova şi România, cerce-tători, cadre didactice şi masteranzi.

Elemente de reiterat: elaborarea conceptului educației timpurii; focali-zarea pe studiul serviciilor educaționale la treapta învățământului preșcolar; abordarea curricula educației timpurii şi dezvoltarea globală a copilului; recon-ceptualizarea pregătirii copiilor pentru şcoală prin asigurarea continuităţii procesului.

Educaţia timpurie - prioritate naţională

Pledoarii educaţionaleÎnvăţământul este temelia perfectă pentru o soci-

etate contemporană. Acest generic a trecut ca un fir roşu prin toate alocuţiunile propuse pentru dezbateri în cadrul Secţiunii Politici educaţionale: realizări şi per-spective (moderator I. Achiri, dr., conf.univ.)

E şi firesc că în acest peisaj au fost propuse pentru dezbateri subiecte incitante, precum „Liceul modern – liceul de succes” (I. Achiri, IŞE), „Reflecţii asupra pe-dagogiei cosmologice (Gh.Rudic, Montreal, Canada), „Pledoarii pentru starea de bine a elevului şi a profeso-rului în şcoală” (Viorica Goraş-Postica, USM), „Despre responsabilitatea managerului unităţii de învăţământ” (Tiberiu Macarie şi a., Universitatea Piteşti, România), „Politica educaţională: reconceptualizare a învăţămân-tului liceal” (A. Gremalschi, UST, Chişinău) ş.a.

Scopul propus de organizatorii conferinţei a fost atins.

Univers Pedagogic Pro Nr. 40 (500), 12 noiembrie 2015

Abonarea „Univers Pedagogic Pro” PM21741; preţ lunar 17 lei

5CONFERINŢĂ ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ LA IŞE

Petru JELESCU, dr. hab., prof. univ., Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă”:„Tematica conferinței desfășurate de In-

stitutul de Știinţe ale Educaţiei este extrem de actuală și binevenită în contextul moderniză-rii sistemului de învățământ în general, și, în particular, al cercetării științifice, psihologice, pedagogice, metodologice etc. Sunt bine pro-iectate secțiunile corespunzătoare, în particu-lar am participat la secțiunea privind formarea profesională a cadrelor didactice în contextul pregătirii acestora în instituțiile de învățământ superior. Apreciez intenția, dar și realizarea practică în ce privește organizarea oportună a dezbaterilor la IȘE și apreciez discuțiile din secțiunea a doua, activismul la masa rotundă organizată în și între echipe. Recomandările lansate de noi pentru rezoluția conferinței vi-zează prioritar pregătirea cadrelor didactice. Pentru că educația reprezintă factorul esențial în dezvoltarea durabilă a unei societăți bazate pe cunoaștere (Codul Educației, art. 4), pro-punem Parlamentului RM să includă în Codul Educației următoarea completare la art. 79.5 privind autonomia universitară: „Instituțiile de învățământ în domeniul pedagogiei, mili-tăriei, securității și ordinii publice dispun de autonomie universitară în limitele reglemen-tate de cadrul normativ al autorităților”.

Cred că este o propunere judicioasă și opor-tună, dat fiind faptul că domeniul educației și pregătirii cadrelor didactice pentru şcoala contemporană este foarte important nu numai pentru universitatea pedagogică, dar și pentru Institutul de Ştiințe ale Educației, care asigură baza științifică, teoretică și metodologică și, îm-preună cu UPS „I. Creangă”, vom face ca școala contemporană să se dezvolte continuu”.

Gheorghe RUSNAC, academician, vicepreşe-dinte al Academiei de Ştiinţe din Moldova:„Aş vrea să menționez doar un singur as-

pect al marii probleme din sistemul educaţio-nal al Republicii Moldova – şi anume că foarte mulţi copii au rămas fără părinți având părinți. Migrația mamelor/taţilor e o problemă socială și cred că procesul nu are sfârșit... E o problemă durută când vezi copilul că vine într-o nouă at-mosferă, cu noi cerințe și tendințe... În ianuarie am fost la Moscova, iar la Ambasadă mi s-a spus că au la studii 50 de mii de tineri din Moldova. În Italia, în anul 2013, învățau circa 25 de mii de elevi de-ai noștri. Ce vă spun aceste date? Și, ca să știți, copiii noștri sunt acolo destul de rezistenți. Iar acesta este un indicator al faptului că aici au primit o educație bună. Nu e corect când se spune că în învățământ nu avem calita-te. Avem, şi anume profesorii constituie resursa noastră care trebuie prețuită. Însă pedagogul are nevoie de condiții ca să activeze, să-şi demon-streze măiestria. În condiţiile şcolilor din țară, foarte complicate de altfel, profesorii reuşesc să obţină asemenea succese! Avem olimpici, mulți, cu ei trebuie să ne mândrim. Şi mai tre-buie să continuăm promovarea reală a valorilor morale, democratice şi naţionale”.

Aliona RADU, învăţătoare, LT „M. Eminescu”, oraşul Făleşti:„Arta de a vorbi frumos și corect este un

lucru important și necesar în viața de zi cu zi. Participând la master-class-ul Arta de a vorbi frumos cu Vera Nastasiu, am înțeles importanța vorbirii corecte și dicției clare. Am admirat cu plăcere când spunea cimilituri, făcea exerciții de încălzire pentru buze, pronunța clar grupurile de litere. A fost interesant să aflăm cum trebuie să ne prezentăm în fața auditoriului, cum să ne stăpânim emoțiile, cum să comunicăm cu publi-cul. Aș dori să avem și noi în localitate un astfel de specialist. Să-i dea Domnul Verei Nastasiu multă sănătate și succese!

Pentru conformitate, Natalia PÎSLARU

Participanţii la lucrările aces-tui forum ştiinţifico-pedagogic internaţional, organizat de Insti-tutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Republica Moldova în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe ale Educa-ţiei din România, au reiterat ideea că şcoala parcurge astăzi un feno-men de extindere şi de asumare a unor noi dimensiuni, aspect deo-potrivă benefic şi problematic şi datorită procesului de globalizare ce accentuează şi accelerează re-formele în educaţie. Pe de o par-te, flexibilizarea fenomenului este necesară datorită deschiderii spre noi arii şi noi specialişti, iar pe de altă parte este sesizabilă o „po-tenţială secătuire de substanţă” (S. Cristea), unde liniile de inter-secţie îşi pierd din consistenţă. În acest ancoraj ştiinţific şi pedago-gic, participanţii la forum au dez-bătut şi au analizat provocările şi oportunităţile şcolii moderne în cadrul celor şase secţiuni, al me-selor rotunde, al workschopurilor şi al master-class-urilor.

Astfel, demersul esenţial al dez-baterilor s-a axat pe realitatea că şcoala semnifică, implicit şi explicit, o instituţie socială care produce în-văţare şi educare, având misiunea sa

milenară de formare a personalităţii tinerelor generaţii.

În cadrul secţiunilor, mese-lor rotunde, a workscopurilor, a master-class-urilor, preocupări-le intense ale specialiştilor din domeniul educației s-au con-cretizat în expunerea ideilor, conceptelor, epistemelor privind analiza problemelor şi identifi-carea unor soluții la provocările apărute în fața şcolii, printre care putem menţiona dificultățile la învățătură, atitudini şi comporta-mente deviante, clasele incluzive, absenteism, abandon şcolar, for-mare profesională continuă etc. Implicit, participanţii au enunţat şi preocupări în avansarea unor formule noi de solidaritate uma-nă, modalităţi de prospectare a unor strategii eficiente pentru sti-mularea progresului la învăţare, modernizarea învățământului pe-dagogic şi a procesului de forma-re continuă a cadrelor didactice.

Oportunităţile implementării acestor provocări sunt determina-te de următoarele priorităţi:- Iniţierea activităţii de organi-

zare a unei Asociaţii Naţionale a Formatorilor, în scopul pro-movării imaginii profesiei de

pedagog şi a statutului, presti-giului şi rolului cadrului didac-tic în societate.

- Corelarea formării profesionale continue cu cercetarea, dezvol-tarea competenţei de cercetare a cadrelor didactice.

- Educaţia centrată pe cadrul di-dactic.

- Asigurarea condiţiilor de viaţă, de învăţare şi a confortului în şcoală.

- Tehnologizarea procesului edu-caţional în beneficiul elevului.

- Dezvoltarea autoformării ca-drului didactic.

- Stabilirea unui mecanism de co-laborare între actorii de la nivel central, APL, unitatea şcolară pentru monitorizarea situaţiei copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi peste hotare.

- Diversificarea formelor de colabo-rare dintre şcoală şi familie.

- Elaborarea concepţiei educaţi-ei timpurii privind adaptarea unui model valid pentru reali-tatea R. Moldova în acest sens, în baza analizei modelelor in-ternaţionale existente.

- Elaborarea unei politici ling-vistice naţionale, urmate de programe de stat şi de acţiuni

concrete de implementare.- Elaborarea unei legi privind

ocrotirea limbii române.- Promovarea metodei imersiunii

lingvistice în procesul de stu-diere a limbii române de către elevii alolingvi.

- Constituirea unui sistem de în-văţare pe tot parcursul vieţii, prin dezvoltarea formelor şi tipurilor de învăţare, prin în-curajarea iniţiativei cetăţenilor şi crearea programelor pentru toate categoriile de beneficiari.

- Crearea unui sistem de asigura-re psihologică a învăţării pe tot parcursul vieţii ce ar urmări: elaborarea fundamentelor psi-hologice ale învăţării pe tot par-cursul vieţii şi asistenţa psiho-logică a autorilor de materiale conceptuale, normative, meto-dologice; dezvoltarea asistenţei psihologice a beneficiarilor prin perfecţionarea instrumentelor (validarea testelor), asigurarea condiţiilor optime de funcţio-nare; oportunităţi de creştere profesională a psihologilor şi remunerare diferenţiată.

Textul Rezoluţiei a fost apro-bat unanim de către participanţii la Conferinţă.

REZOLUŢIAConferinţei Ştiinţifice Internaţionale

„ŞCOALA MODERNĂ: PROVOCĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI” (5-7 noiembrie 2015)

OPINII şi REFLECŢII

Să vorbim corect româneşte!Pe lângă pasiunile ştiinţifice şi pre-

ocupările profesionale, dar şi multitu-dinea de răspunsuri academice privind eficienţa în învăţare, evaluarea corectă a procesului educaţional, învăţarea acti-vă şi integrativă, participanţii conferinţei ştiinţifice internaţionale din 5-7 noiem-brie, curent, s-au arătat interesaţi, mai cu seamă, de frumuseţea limbii române. Astfel, în cadrul unui master-class, cu genericul „Arta de a vorbi frumos”, al că-rui moderatoare au fost Mariana Marin, dr., conf. univ., şi Tamara Cazacu, dr., cu participarea Verei Nastasiu, jurnalistă și prezentatoare radio - TV, inițiatoarea școlii de dicție în Chișinău, au fost relie-fate viziuni despre calitatea limbii şi for-marea vorbitorului cult de limba română.

Participanţii la secţiunea a III-a – Inovaţie şi eficacitate în didactica limbilor – urmare a discu-ţiilor ştiinţifice şi a recomandărilor praxiologice – consideră că la baza educaţiei lingvistice în epoca globalizării şi orientărilor antropologice trebuie să stea teoria lui Eugeniu Coşeriu despre competenţa lingvistică.

În contextul Republicii Moldova, partici-panţii la secţiune au remarcat că şcoala, prin educaţia lingvistică, trebuie să formeze, prio-ritar, conştiinţa lingvistică a vorbitorului care să fie un fundament solid pentru construcţia piramidală a competenţei vorbitorului cult de limbă română.

Dialogul a relevat oportunitatea unei Legi despre ocrotirea limbii române, ur-mând modelul francez; a unei Strategii na-ţionale despre cultivarea vorbirii în limba română; a unui Program naţional pentru îmbunătăţirea studierii limbii române de către populaţia alolingvă prin explorarea modelului de învăţare accelerată, a imersiu-

nii lingvistice care creează mediu, context, situaţii, motivare.

Formulăm şi recomandarea de a promova în practica de cercetare şi-n activităţile educa-

ţionale metoda gândirii şi învăţării tip reţea a materiei curriculare din cadrul educaţiei ling-vistice, utilizând textul ca spaţiu de locuire a ideilor purtate de cuvinte.

Educaţie lingvistică