Informarea Şi Educarea Pentru Igiena Comunităţii

8/18/2019 Informarea Şi Educarea Pentru Igiena Comunităţii

1/26

Informarea şi educarea pentru igiena comunităţiiEducaţie pentru sănătate

Cultura generală, inclusiv cultura sănătăţii, se formează prin instrucţiagenerală a populaţiei în setul continuu al generaţiilor. Această secvenţă a culturiigenerale, ce poartă titulatura speci că „de sănătate”, mai este considerată şi azica ind o activitate de bază şi obligatorie a serviciilor de sănătate, în loc să

e apreciată ca o noţiune de „pregătire continuă”, de „educaţie premanentă”, de„perfecţionare” pe un fond pregătit general în sistemul instrucţiei publice apopulaţiei. eriga principală pe care ar trebui să acţioneze serviciile de sănătate şicele educaţionale pentrua avea rezultate bune, pe termen scurt şi lung, privind

îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, este educaţia pentru sănătate.

!ducaţia pentru sănătate are ca scop creşterea nivelului de cunoştinţemedicale ale populaţiei în domeniul sanogenezei, protecţiei mediului şi preveniriibolilor" formarea şi dezvoltarea unor deprinderi corecte care să promovezesănătatea precum şi crearea unei poziţii active faţă de sănătatea individuală şi deproblemele sănătăţii publice, în sensul atragerii şi capacitării maselor laparticiparea activă în vederea realizării şi consolidării sănătăţii.

#upă C$. %ernez&'ieu( şi ). %ervois, educaţia pentru sănătate îndeplineştetrei roluri, în funcţiede scopul urmărit*

preventiv & temele de educaţie conţin+nd elemente de instrucţie a populaţieipentru prevenireaîmbolnăvirilor"constructiv de realizare a adeziunii opiniei publice în favoarea sănătăţii"

curativ pentru educarea şi convingerea pacienţilor de a urmaprescripţiile medicale.

!ducaţia pentru sănătate presupune acceptabilitate, respect reciproc,cooperarea receptorilor, informare, mi-loace pentru deprinderea diferitelorobiceiuri sanogene bazate pe mesa- educativ de cultură sanitară, imagini dee(empli care şi demonstraţii practice/. !ducaţia pentru sănătate implică,obligatoriu, cunoaşterea şi aplicarea continuă a te$nicilor de comunicare, caelement fundamental.

!ducaţia pentru sănătate se realizează în grupuri mici, în care comunicareaeste mai adecvată nevoilor de formare.

Scopurile realizării educaţiei pentru sănătateAcţiunile de educaţie pentru sănătate se realizează în scopul*


2/26


3/26

dezvoltarea interesului pentru practicarea sportului şi pentru folosireafactorilor naturali în scopul călirii şi întăririi organismului şi a creşterii durateimedii de viaţă"dezvoltarea răspunderii pentru sănătatea proprie, familială şi colectivă.

"i#loacele de educaţie pentru sănătate folosite de mediatorul sanitar

a$ mi-loace auditive*

Con%or&irea'discutia constă dintr&o scurtă e(punere a mediatorului, urmatăde întrebări şi răspunsuri asupra temei propuse, prin aceasta urmărindu&selămurirea unor probleme puţin cunoscute sau neclare. !a poate *

indi%iduală la iniţiativa mediatorului sau a persoanei interesate, (n cadrul grupului mediatorul dialog$ează cu participanţii apoi aceştiadialog$ează între ei. %rupurile pot dintre cele mai variate* bolnavi cu aceeaşiafecţiune, persoane cu aceleaşi preocupări2pro l, tineri, v+rstnici, femei,bărbaţi, etc.

&$mi-loace vizuale*cu rol dominant te(tul* lozinca, articolul, broşura, manualul, 4uturaşul,pliantul"cu rol dominant imaginea* a şul, pliantul, planşa, diapozitivul, mac$ete,e(poziţia.

c$ mi-loace audio&vizuale* lmul, emisiunea televizată, teatrul.

!tapele plani cării şi evaluării educaţiei pentru sănătate*

5. identi carea şi caracterizarea grupului tinta"

6. identi carea nevoilor şi ierar$izarea lor"

7. formularea de scopuri şi obiective strategice teoretice"

8. identi carea resurselor pentru formarea comportamentului favorabil sănătăţii"

9. elaborarea conţinutului şi alegerea metodelor de folosit"

:. acţiunea propriu&zisă de in4uenţare, de formare de atitudini, comportamente"

;. evaluarea sesiunii & continua

& imediată

& de etapă

& terminal.

)esponsa&ilitatile mediatorului in cadrul sesiunilor de educatie pentrusănătate


4/26

să e informaţi, să e la curent cu noile descoperiri în domeniu"să e îndrăzneţi, să&şi depăşească propriile slăbiciuni şi pre-udecăţi"să e e(pliciţi, să nu deruteze oamenii folosind un limba- ambiguu"să evite stereotipia şi blamarea, mai ales dacă este vorba de o afecţiunetransmisibilă"să&şi concentreze eforturile pentru a sc$imba comportamentul în grupurileţintă"

să activeze pe un front larg & mediatorii trebuie să înţeleagă motivele care&ifac pe oameni să continue să se poarte la fel, dăun+nd propriei sănătăţi,găsind alternative acceptabile şi apoi furniz+nd resursele şi spri-inul necesarpentru acceptarea alternativelor.

Sesiuni de educaţie pentru sănătate (n scoli

In%ăţăm*ntul primar


5/26

activităţi de refacere odi$na activă ce cuprinde activităţie(traşcolare deconectante, recreative, reconfortante, distractive, odi$napasivă prin somn/.1giena alimentaţiei cu respectarea orarului de masă inclusiv pac$eţelul cugustare /, servirea igienică a gustării şi a mesei, păstrarea igienică aalimentelor, evitarea consumului de dulciuri între mese.

c$ Igiena (n colecti%itate

în familie* igiena şi înfrumuseţarea mediului familial" relaţiile de microgrupatitudine reciprocă între membrii familiei/" participarea la activităţi utile"

accidente posibile în mediul casnic prevenirea şi primul a-utor" în internate, semiinternate, tabere şi e(cursii* atitudine ecologistă" relaţii demicrogrup" accidente prevenire şi primul a-utor"pe stradă* igiena străzii şi comportament ecologist" accidentul rutier prevenirea şi primul a-utor"

în societate* comportare civilizată" noţiuni elementare de microbiologie,epidemiologie şi pro la(ie" boli transmisibile, into(icaţii.

,n%ăţăm*ntul gimnazial

ematica cuprinde*

Igiena indi%iduală

noţiuni de anatomie şi ziologie"importanţa igienei corporale, vestimentare în prevenirea bolilor contagioase"alimentaţia raţională"in4uenţa nocivă a alcoolului şi tutunului asupra sănătăţii şi a randamentuluila învăţătură"importanţa practicării sportului, călirea organismului prin factorii naturali"noţiuni de igienă şi protecţia muncii.

)egimul igienic de %iaţă

'egimul raţional de învăţătură la domiciliu"


6/26

Activităţi e(traşcolare deconectante, recreative, distractive"!vitarea suprasolicitării zice şi psi$ice.

Igiena (n colecti%itate

noţiuni privind bolile contagioase lanţul epidemiologic/ şi pro la(ia lor"probleme de igienă şi sanitaţie în mediul rural"igiena din internate, semiinternate şi tabere"cultivarea unei atitudini ecologiste"formarea şi consolidarea spiritului de întra-utorare şi solidaritate umană.

Educaţia se uală

modi cările ziologice speci ce acestei v+rste"formarea unor opinii corecte, fundamentate ştiinţi c, despre se(ualitate"noţiuni de igienă se(uală"noţiuni elementare privind bolile cu cale de transmitere se(uală.

,n%ăţăm*ntul liceal


7/26

eri carea aplicării normelor de igienă în comunitate se realizează urmărind dacăcurăţenia se face în conformitate cu normele igienico&sanitare în vigoare. @ormelede igienă în comunitate sunt respectate dacă se realizează curăţenia şi dezinfecţiacu substanţe adecvate. 1nformarea membrilor comunităţii asupra importanţei şinecesităţii aplicării normelor de igienă în comunitate este realizată cupromptitudine şi profesionalism. Controlul igienizării şi dezinfecţiei se face zilnic,conform normelor de igienă.

Să sta&ilească priorităţile pentru aplicarea normelor de igienă

ematica de informare şi instruire se face conform nevoilor comunităţii.

plică măsurile de igienă dispuse de autorităţile competente.

@ormele de igienă se referă la igiena individuală i igiena corporală respectiv*

& 3pălarea m+inilor, spălarea parţială zilnică dinţi, faţă, picioare, organe genitale/

& 1giena parţială periodică părul, ung$iile/

& 1giena generală baia generală/

& 1giena vestimentaţiei

& 1giena locuinţei

& #ezinfecţia este operaţia prin care se efectuează distrugerea masivă a insectelorcare provoacă boli infecţioase. #ezinsecţia se realizează prin mi-loace* mecanice,

zice, c$imice. & #eratizarea este operaţia prin care se urmăreşte distrugereamasiva a rozătoarelor. icierea aerului reprezintă modi carea calităţii zice aaerului. >ipuri de dezinfecţie* c$imică, mecanică, raze ultraviolete, căldura. BC, 31#A, infecţii cu germenipatogeni, viroze respiratorii. Control medical periodic* trimestrial, semestrial,anual.


8/26

Igiena locuinţeiAceastă problemă trebuie tratată încep+nd cu rede nirea noţiunii de sănătate, dela simpla apreciere lipsă de boală la comple(ul de factori ce determinăbunăstarea zică, psi$ică şi socială. Acest fapt a dus la sporirea atenţiei acordateambianţei în care omul trăieşte şi se desăv+rşeşte ca individ şi personalitate.

Dn cadrul acestei ambianţe, locuinţei îi revine un rol important, reprezent+nd unuldin factorii $otăr+tori pentru sănătatea şi confortul populaţiei.

Eocuinţa reprezintă unitatea de mediu în care omul îşi petrece cea mai mare partedin viaţă, c+t şi unul dintre factorii de mediu care in4uenţează cu prioritatesănătatea şi confortul. 'elaţia dintre condiţiile de locuit şi sănătate este a rmatăde numeroasele studii şi cercetări întreprinse de mai multă vreme.

Dn apariţia şi favorizarea diferitelor îmbolnăviri sau stări de disconfort suntresponsabili diferiţi factori ai ambianţei de locuit. Astfel, e(istă îmbolnăviri sau stăride disconfort în relaţie cu ambianţa termică, cu vicierea şi poluarea aerului, cucarenţele de iluminat natural şi arti cial, cu prezenţa zgomotului, cu diferitecondiţii de insalubritate.

#e asemenea, e(istă relaţii între diferite carenţe sanitare ale locuinţei şi frecvenţainfecţiilor respiratorii, digestive şi cutanate, precum şi parazitoze, ra$itism,reumatism, tulburări de vedere, boli neuropsi$ice, accidente de locuinţă.

=entru toate aceste afectări posibile ale stării de sănătate a populaţiei, se impunecu necesitate stabilirea criteriilor sanitare ale locuinţei. !le sunt în conformitate cuindicaţiile


9/26

& asigurarea cerinţelor socio-psihologice & posibilitatea de izolare a ecăreipersoane, satisfacerea unei vieţi familiale normale şi ale nevoilor sociale aleindividului şi familiei, e(istenţa unor ec$ipamente şi dotări care să uşurezeactivitatea gospodărească, a unui aspect plăcut al locuinţei şi împre-urimilor,asigurarea de mi-loace de transport corespunzătoare, e(istenţa spaţiilor liberepentru odi$nă, recreere, -oacă.

< problemă de o deosebită importanţă este amplasarea corectă a locuinţelor înlocalităţi. !(istă aşa&numitele zone de locuit care trebuie să ocupe partea dinteritoriu cu cele mai bune condiţii naturale. >eritoriul respectiv trebuie să asigurecondiţii optime pentru sănătatea populaţiei, să aibă posibilităţi de alimentare cuapă potabilă, de îndepărtare şi neutralizarea apelor meteorice rezultate în urmaploilor, topirii zăpezii/, a apelor uzate şi a reziduurilor solide, protecţie împotrivazgomotului şi a poluării mediului încon-urător, de dezvoltare a zonelor verzi, să eferit de surpări şi alunecări de teren, avalanşe, inundaţii, emanaţii sau in ltraţii desubstanţe to(ice, in4amabile sau e(plozive.

3olul destinat construcţiilor trebuie să e poros şi cu capacitate de autopuri care,de in ltrare a apei şi de dezvoltare a vegetaţiei. @ivelul apei subterane trebuie săe la minimum F,9&5 m de baza fundaţiei, pentru a nu se in ltra apa în construcţie.

Dn stabilirea amplasamentului unei locuinţe trebuie ţinut cont şi de e(istenţa unordisponibilităţi de teren pe care să se amena-eze* spaţii pentru -oacă, pentruparcarea şi gararea autove$iculelor populaţiei din zona respectivă la distanţă deminimum 5F metri de ferestrele camerelor/, spaţii verzi comune, spaţii pentrurecipienţi de colectare a reziduurilor mena-ere pot cuplate cu spaţii pentrubătutul covoarelor/, a4ate tot la distanţă de minimum 5F m de clădire şi ma(imum;F m de intrarea în clădiri.Alte cerinţe vor în legătură cu unităţile de servire a populaţiei alimentare,comerţ, asistenţă medicală/ şi mi-loacele de transport. #e asemenea, trebuiecreate zone de protecţie sanitară între întreprinderile industriale ce polueazăatmosfera sau produc zgomot şi zonele de locuit.

Cerinţele sanitare ale unei locuinţe presupun un iluminat corect, o ventilaţie şi încălzire e ciente.

Iluminatul locuinţei reprezintă un factor de mediu de prim ordin pentru funcţiavederii şi, prin intermediul oc$iului, pentru întregul organism.

1luminatul poate natural sau arti cial. Cel natural se realizează prin lumină solarădirectă, difuzată sau re4ectată. !(istă anumiţi factori de care depinde realizareailuminării naturale. !i sunt*

& clima de lumină a teritoriului ce depinde de poziţia soarelui pe cer, gradul deacoperire a cerului, transparenţa atmosferei, gradul latitudinii"


10/26

& orientarea locuinţei prin poziţionarea faţadelor şi ferestrelor" în ţara noastră,orientările optime sunt cele sudice, sud&estice şi sud&vestice.

& obstacolele din faţa ferestrelor au rol important în reducerea iluminatului" s&astabilit că pentru a evita umbrirea, distanţa între clădiri trebuie să e mai mare saucel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte"

& tipul, forma, dimensiunile şi amplasarea ferestrelor, calitatea geamurilor şi modullor de întreţinere, pot in4uenţa nivelul de iluminare naturală a încăperilor"

& mi-loacele de ecranare a ferestrelor, ad+ncimea camerei, culoarea pereţilor şimobilierului, gradul de încărcare cu mobilă, sunt tot at+ţia factori ce interferă cuiluminatul natural.

1luminatul arti cial & necesitatea sa rezultă din faptul că unele activităţi deosebiteimpun un iluminat local pe suprafaţa de lucru. 1luminatul general reprezintămodalitatea de a realiza, în întreaga încăpere, un nivel ce permite efectuareaactivităţii fără să solicite deosebit aparatul vizual.

Dn cazul iluminatului general, trebuie evitată strălucirea corpului de iluminareamplasarea sa în apropierea tavanului/, iar în cazul iluminatului local, trebuie ca

oc$ii să e menţinuţi în interiorul ung$iului de protecţie al lămpii.

Ventilaţia locuinţei

Cerinţele sanitare ale ventilaţiei sunt*

& reducerea sau păstrarea microclimatului la nevoile confortului termic"& înlăturarea alterărilor de compoziţie a aerului produse prin viciere sau poluare"

& realizarea sa e cientă în orice anotimp"

& evitarea producerii de nocivităţi sau disconfort.

1ndicatorul vicierii aerului este bio(idul de carbon rezultat din respiraţie. 3eapreciază astfel că aerul din încăpere este viciat atunci c+nd concentraţiabio(idului de carbon depăşeşte F,l G.

#eoarece ventilaţia locuinţei se face aproape e(clusiv în condiţii naturale, trebuiesă se ţină seama de faptul că încăperile nu reprezintă spaţii ermetic înc$ise. 1ntreaerul din interior şi cel e(terior se realizează un sc$imb permanent mai mare saumai mic/, av+nd ca rezultat înlocuirea unei părţi din aerul încăperii. Acest sc$imbnatural depinde at+t de unii factori zici ai aerului temperatură, presiune, direcţieşi viteză a curenţilor de aer/, c+t şi de caracteristicile constructive naturamaterialelor, amena-ări/.


11/26

entilaţia naturală e cientă se realizează prin aerisirea încăperilor în timpuldesc$iderii periodice a ferestrelor sau uşilor.< aerisire permanentă, fără alterarea microclimatului şi fără a necesita părăsirea

încăperii, se poate realiza cu a-utorul oberli$turilor.Dn afara ventilaţiei naturale, uneori se impune folosirea sistemelor de ventilaţiearti ciale.

Încălzirea locuinţei

Dn zona noastră climatică, măsurile de izolare termică a locuinţei nu sunt su cientepentru a menţine confortul termic în anotimpul rece. C+teva luni pe an, încălzirealocuinţei este o necesitate. Hără acest lucru, solicitările termice ale organismului ar

foarte mari, ar depăşi capacitatea lui de termoreglare şi ar produce îmbolnăviridatorate frigului. Cerinţele sanitare ale încălzirii*

& ambianţa termică să corespundă la 5;&65 grade de temperatură efectivăcorectată"& temperatura aerului să nu prezinte variaţii mai mari dec+t cele care sunt stimuladecvaţi pentru sistemul de termoreglare variaţii de 5&6 grade C pe orizontală şide 7 grade C pe verticală între podea şi la 5,9 m deasupra ei/"& temperatura pereţilor interiori nu trebuie să aibă variaţii mai mari de 7 grade Cfaţă de temperatura aerului"& umiditatea relativă să nu scadă sub 79 G"& să nu prezinte risc de accidente şi nocivităţi incendiu, zgomot, poluarea aerului/.1ncălzirea poate locală şi centrală*

! Incălzirea locală & diferite tipuri de sobe. Avanta-ele constau în faptul cărealizează o temperatură ambiantă ce corespunde nevoilor individuale şi o bunăventilaţie a încăperilor prin tira-ul realizat.

#ezavanta-ele constau în încălzirea neuniformă, cu diferenţe mari de temperatură,murdărirea încăperilor, poluarea aerului, pericolul de incendiu, consum de energieumană.

"! Incălzirea centrală & instalaţii de conducte cu insu4are de aer cald, calorifere cuapă caldă sau cu vapori de apă, panouri radiante.

Avanta-ele sunt reprezentate de nivelul ridicat şi uniform al temperaturii corpurilorde încălzire, nu poluează aerul, nu murdăreşte încăperea, are bun randament deutilizare a combustibilului, evită pericolul de incendiu şi consumul de energieumană.

#upă ce am văzut care sunt cerinţele igienice ale unei locuinţe, este necesar săprecizăm c+teva lucruri legate de o altă noţiune şi anume microclimatul locuinţei


12/26

Acesta este de nit de factorii de mediu ce se manifestă într&un spaţiu relativrestr+ns* încăperi de locuit, încăperi publice, locuri de muncă, instituţii pentrucopii, spitale, săli de spectacole, centrul populat cu zonele lui funcţionale, spaţiileverzi, staţiunile balneo&climatice.

Dn termenul de microclimat sunt cuprinşi 8 factori zici ce intervin în termoreglaretemperatură, umiditate, viteza de mişcare a aerului şi radiaţiile calorice/. #ar, în

aceeaşi măsură acest termen poate cuprinde & în sens mai larg & şi factori zici cein4uenţează organismul, dar nu intervin în termoreglare* presiune atmosferică,radiaţii luminoase şi ultraviolete, ionizarea aerului etc., precum şi factori chimici şibiologici , ce contribuie la confortul igienic şi la starea generală bună a organismuluisau din contra, pot favoriza unele tulburări sau îmbolnăviri.

C+nd condiţiile termice sunt favorabile, organismul se găseşte într&o stare deconfort de bine/* temperatura corpului este relativ constantă, diferitele funcţiunidecurg normal, subiectiv persoana are o senzaţie plăcută.

!ste necesar ca în locuinţe, la locul de muncă, în încăperi publice, să se realizezeacest microclimat de confort ce va reprezenta garanţia unei activităţi zice şiintelectuale mai bune, un randament mai ridicat.

< problemă de importanţă ma-oră în asigurarea bunei igiene a locuinţei oreprezintă vicierea aerului din încăperi şi in4uenţa sa asupra organismului. Dn

încăperile locuite aerul se viciază, sc$imb+ndu&şi treptat proprietăţile.

!(istă metode de apreciere a gradului de viciere a aerului în încăperile locuite.Astfel, mirosul evidenţiază foarte bine acest lucru, dar este valabil pentru un timpscurt după intrarea în încăpere şi dacă se vine din locuri cu aer curat.

In indicator c$imic deosebit este bioxidul de carbon a cărui concentraţie creşteparalel cu vicierea. #e asemenea, se foloseşte ca indicator, densitatea germenilordin aerul încăperilor număr total de germeni şi număr de streptococi $emolitici pe5 metru cub de aer/.

>rebuie avut în vedere că normele pentru aprecierea vicierii aerului din locuinţe, pebaza densităţii germenilor să e mai cobor+te pentru încăperile de copii, saloanede spital, săli de operaţii din secţii c$irurgicale.

=roblema aerului viciat este importantă nu numai pentru senzaţia dezagreabilă,dată de mirosul, uneori insuportabil, ci mai ales pentru in4uenţele nocive asupraorganismelor. >ulburările ce apar la persoanele ce trăiesc, stau îndelungat saulucrează în aer viciat, în condiţiile unor încăperi suprapopulate, cu ventilaţieproastă, sunt*

& tulburări imediate sau acute stare de rău, astenie, cefalee, ameţeală, greaţă,vărsături, sete, uscăciune a mucoaselor, inapetenţă, scădere a atenţiei şi acapacităţii de muncă, palpitaţii, somnolenţă sau agitaţii, creştere a temperaturii,


13/26

delir, sincopă, c$iar moarte"& tulburări tardive sau cronice scăderea metabolismului energetic, obosealăpersistentă, stare de into(icaţie, la care sunt sensibili în primul r+nd cei cuafecţiuni $epatice şi coronariene & cardiace/, scădere a rezistenţei la infecţii,creştere a frecvenţei tuberculozei, a bolilor neuropsi$ice, a de cienţelor dedezvoltare.

!numerarea tuturor acestor tulburări ce pot apărea prin nerespectarea normelorigienice de viaţă, se constituie în tot at+tea argumente şi într&o pledoarie pentrualegerea unui mod de viaţă în care să primeze respectarea principiilor igienice detrai şi adoptarea unui comportament adecvat pentru aşa&numitul mod de viaţăsanogen & generator de sănătate.

Bucataria, prin functia sa de incapere in care se prepara alimentele necesarefamiliei, trebuie sa realizeze salubritatea si igiena produselor preparate. #inaceasta cauza bucataria trebuie intretinuta intr&o perfecta stare de curatenie.'esturile de alimente pe tacamuri, pe suprafetele mobilierului, pe podea, peperete, pe masina de gatit sunt rau mirositoare si constituie un mediu dedezvoltare al microbilor. 'esturile favorizeaza si dezvoltarea mustelor, gandacilor sic$iar al rozatoarelor. =entru a preveni o serie de neplaceri este necesar sa se iaurmatoarele masuri*& reziduurile mena-ere se colecteaza intr&o galeata sau un recipient special,acoperit obligatoriu cu capac si se evacueaza zilnic

& dupa golirea reziduurilor galeata se spala bine cu apa si cu soda, iar periodic sedezinfecteaza& pe timp de vara, pentru a nu permite mustelor sa intre in bucatarie se monteaza,la ferestre, plasa de sarma cu oc$iuri convenabile

& reziduurile organice depuse pe pardosea, mobilier, masina de gatit seindeparteaza imediat prin spalare

& apa utilizata in bucatarie trebuie sa e potabila

& se vor lua masuri pentru distrugerea mustelor, gandacilor si rozatoarelor intrucatacestea sunt carausi ai microbilor pe care ii depun pe alimente

& in bucatarie sau camara nu se vor tine sticle sau cutii cu substante dezinfectante,insecticide, soda etc.

& substantele organice cazute pe suprafata masinii de gatit, neindepartate la timp,se carbonizeaza prin ardere, producand substante deosebit de nocive ca acroleinasi $idrocarburile cancerigene


14/26

& alimentele usor alterabile se pastreaza la frigider. Ea depozitarea lor in frigider seva respecta urmatoarea regula* alimentele care se servesc ca atare branza, sunca,mezeluri, fructe/ sa nu na in contact cu alimentele care vor preparate prin foc

erbere, pra-ire, coacere/& bucataria va iluminata corespunzator pentru a eta obosirea oc$ilor si uneleaccidente ca taierea degetelor

& in bucatarie nimic nu se face cu mainile murdare si nu se trece de la o operatiemurdara, ca spalarea legumelor, la alta curata, ca taierea fripturii sau a painii.inainte de o astfel de operatie, mainile se spala bine cu apa si sapun

& dupa serrea mesei, vesela si tacamurile se spala cu apa si detergenti specialipentru bucatarie sau cu praf de curatat @u se folosesc detergenti pentru rufe laspalatul veselei si a tacamurilor. @imic nu trebuie sa ramana necuratat si nepus inordine

& trebuie asigurata o buna aerisire a bucatariei pentru indepartarea gazelor si avaporilor noci. !ste bine sa montam deasupra masinii de gatit o $ota cu tira-natural care sa absoarba caldura, fumul si vaporii, ventiland aerul in permanenta.=e timpul pregatirii mesei se va tine geamul desc$is vara/ e intredesc$is candanotimpul este mai rece. 1deal este ca geamul sa aiba o ferestruica, in partea desus, care sa e permanent desc$isa. in aceasta ferestruica se poate monta unventilator. Aspectul general al bucatariei trebuie sa e vesel, luminos, primitor siconforil, facand ca munca monotona si obositoare desfasurata sa dena pe catposibil o actitate agreabila, si de ce nu c/iar placuta.

Aceeasi importanta prind curatenia trebuie acordata si incaperii ane(a a bucatariei

& camara. 1ata cateva reguli pe care trebuie sa le respectam*& in camara se introduc numai alimente sortate. Aran-area alimentelor se face inasa fel incat alimentele de tipuri diferite sa nu na in contact direct. Alimentele vor

pastrate in pungi, cutii, ladite& asa cum am mai aratat, in camara nu se depoziteaza substante to(ice

& pentru combaterea gandacilor, mustelor, rozatoarelor, moliilor de faina,gargaritelor, periodic, dupa ce camara se curata bine, se face dezinsectia. Aceastaoperatie se face cu substante din comert, destinate acestui scop, respectandu&seintocmai instructiunile de utilizare. 3e va avea gri-a ca alimentele sa nu intre incontact cu aceste substante. #ezinsectia nu se practica decat daca este nevoie.=entru combaterea rozatoarelor se pot folosi si curse si capcane cu diferite momeli& camara trebuie sa aiba o buna aerisire

& in camara nu trebuie sa intre vaporii de apa si mirosurile de la bucatarie. =entruaceasta se va tine usa inc$isa.

aia trebuie sa dea direct in vestibul fara sa se mai treaca prin alte incaperi.!ste de dorit ca baia si JC&ul sa e in incaperi diferite. !ste bine ca ecare camera


15/26

de baie sa e dotata si cu un bideu in cazul in care JC&ul este separat de baie,langa acesta trebuie sa e(iste si un bideu si o c$iuveta/. #espre superioritateadusului sau a baii am mai vorbit. 1deal este sa e(iste o baie cada/ prevazuta cudus. Baia trebuie sa aiba podeaua dintr&un material care se curata usor, ciment,gresie. )ontarea unei draperii de material plastic in dreptul cazii sau a dusului estenecesara pentru a se eta stropirea si umezirea intregii camere de baie. Candcamera de baie este prevazuta numai cu dus, este necesar ca sub el sa se asezeun gratar de lemn sau de masa plastica, care eta contactul picioarelor cu gresiasau cimentul pardoselei. in acelasi scop, se pune un gratar si la iesirea din cada.Hiecare obiect sanitar vana, c$iuveta/ trebuie sa e prevazut cu sifoane descurgere. =entru a eta electrocutarile, atat intrerupatorul cat si prizele se aseazanumai pe peretii e(teriori, langa usa.1ncaperea camerei de baie cat si obiectele dinea trebuie mentinute intr&o stare de perfecta curatenie, pentru a preveni posibileleimbolnari si mirosuri neplacute. 1n baie trebuie sa e(iste o buna ventilatie naturalasau arti ciala. Cada de baie, bideul, c$iuveta se spala bine dupa ecare utilizare sisaptamanal se dezinfecteaza. #upa utilizarea camerei de baie, aceasta trebuie sa

e aerisita, pentru a se indeparta aerul ciat cu mirosuri si vapori de apa.)irosul din baie va mereu proaspat, daca pe o mobila a4ata acolo se pune

un buc$et de te medicinale* menta, sale, lavanda. ! cel mai bun deodorant pentrutoaleta.3e va acorda o atentie deosebita JC&ului prin spalare si dezinfectare.#ezinfectarea se poate face cu solutie de cloramina, bromocet, lapte de var sauclorura de var. Aprinderea unui c$ibrit deasupra JC&ului inlatura un miros oricat degreu.)entinerea unei stari de curatenie si de igiena in camera de baie are o importanta

deosebita. =rima impresie pe care ti&o faci cand intri in casa unui om este aceeadupa ce camera de baie si bucataria. Acolo se re4ecta curatenia intregii locuinte si$arnicia membrilor familiei.

Bucataria si camera de baie murdare, datorita caldurilor si umiditatiispeci ce acestor incaperi, constituie un loc bun pentru conservarea si inmultireamultor microbi. )urdaria din camera de baie si bucatarie inseamna si mirosuridezagreabile care se pot imprastia in intreaga locuinta.

=entru a avea o buna stare de sanatate, omul are nevoie de curatenie.

=ersoanele care traiesc in locuinte neingri-ite sunt mai ales atinse de o serie de bolilegate de insalubritate ca* fe&ra tifoida0 /epatita epidemica0 parazitozeleintestinale0 dizenteria0 furunculozele pielii etc. Curatenia locuintei este onecesitate si ea se intretine prin mai multe operatii, din care unele trebuiescefectuate zilnic, altele saptamanal, lunar, trimestrial, anual sau la mai multi ani odata.


16/26

& se desc$id geamurile pentru aerisire, se aran-eaza paturile, se sterge praful. aratinem fereastra desc$isa zi si noapte, ca sa avem cat mai mult aer curat in casa.1arna aerisim de cateva ori pe zi, mai cu seama dimineata, cand facem curatenia siscoatem asternutul la aer" la pranz dupa ce am strans masa, ca sa iasa mirosul demancare" si seara inainte de culcare, ca sa respiram in timpul somnului aer curatAerul din incapere nu trebuie sa aiba o concentratie de dio(id de carbon mai marede F,F;G limita ma(ima/

& se spala pardoseala din $ol, bucatarie, baie

& se spala obiectele sanitare si orice recipient murdar

& se indeparteaza reziduurile din casa.

Saptamanal

4 se face curatenie in intreaga locuinta

& se aspira covoarele

& se dezinfecteaza obiectele sanitare din bucatarie, baie, JC

& se scutura paturile, plapumele

& se spala len-eria de corp. Een-eria de pat se spala cel putin la doua saptamani& se curata masina de gatit, frigiderul.

5unar& se curata de praf peretii

& se curata parc$etul, cu deplasarea mobilelor si stergerea prafului de sub ele.

6rimestrial& se face curatenie generala foarte amanuntita, primavara, vara si toamna

& se spala perdelele, geamurile si tamplaria ferestrelor si usilor

& la curatenia de vara se vor face si micile reparatii ale geamurilor, tamplariei simobilierului. 3e curata cosurile si -g$eaburile pentru evacuarea apei de pe acoperis

& se curata covoarele mari in aer liber

& se curata $usele care acopera mobila

& se curata parc$etul si pardoseala


17/26

& se face ordine in dulapuri inclusiv in cele din bucatarie si in rafturile din camara& debarasati periodic intreaga locuinta de obiecte inutile

4 daca este necesar se face dezinsectia.

5a 347 ani sau dupa necesitati si posi&ilitati4 se zugra%esc peretii si se %opseste tamplaria

& bucataria si camera de baie trebuie zugrate in ecare an, cel mult la doi ani

4 se lustruieste mo&ile

& se rasc$eteaza parc$etul.

Curatenia si ordinea intr&o locuinta necesita un volum mare de munca. #ar aceastamunca ne este rasplatita prin asigurarea unui mediu in care sanatatea noastra si afamiliei noastre va mai bine aparata si promovata. 3i asta in conditiile in care nepetrecem o mare parte din ata in locuinta noastra.

C$imistul germen 'obert Jil$elm Bunsen 5K55&lKLL/, in testament, isi sfatuia ulastfel* sa locuiesti mai presus de posibilitatile tale" sa te imbraci conformposibilitatilor tale" sa mananci mai putin decat posibilitatile taleM .

=rin respectarea regulilor de igiena, locuinta trebuie sa&i ofere omului conditiioptime de odi$na si refacere a fortelor de munca, pentru intrunirea familiei,cresterea copiilor, asigurarea confortului si a sanatatii precum si conditii agreabilede desfasurare a unor actitati casnice, intelectuale si a unor treburi.

Casa in care locuim, oricat ar de modesta si simplu mobilata, trebuie sa eimbietoare si curata, sa e bine ingri-ita.

Igiena personală

1giena este o modalitate simplă şi e cientă de a răm+ne sănătoşi si de a oprezen?ă plăcută pentru cei din -urul nostru. 1giena personală înseamnă un set dereguli simple şi u or de respectat.

Care sunt regulile igienico&sanitare pe care trebuie să le respectămN

Hiecare trebuie să aibă propriile obiecte de îngri-ire personală. !ste foarteimportant ca nici unul dintre aceste obiecte să nu e împrumutat unei alte


18/26

persoane, c$iar dacă persoana este o rudă sau un prieten apropiat. Aceste obiectede e(emplu, len-erie intima/ pot transmite diferiţi viruşi, microbi, paraziţi.

Hiecare membru al familiei trebuie să aibă propria lui* periuţă de dinţi, pieptene,len-erie intimă* şosete, ciorapi, c$iloţi, batistă, ung$ieră sau forfecuţă pentrumanic$iură, aparat de ras.

Dn ecare casă trebuie să e(iste o serie de materiale igienico&sanitare, fără de carepăstrarea unei igiene corespunzătoare este practic imposibilă* săpunul, şamponul,pasta de dinţi, $+rtia igienica, prosoapele, vata, spirtul, detergentul pentru rufe,detergentul de vase, dezinfectanţi pentru casă şi rufe* cloramină, clor, $ipoclorit,pansamente sterile, plasturii cu rivanol, mănuşile de unică folosinţa, apa o(igenată

pentru stoparea s+ngerărilor/, dezinfectanţi pentru toaleta.

1giena zilnică nu trebuie negli-ată*

spălarea cu apă şi săpun* scade pericolul apariţiei bolilor de piele, eliminătranspiraţia şi mirosurile neplăcute"spălarea m+inilor înainte de ecare masă este obligatorie. #e asemenea,este obligatorie spălarea m+inilor înainte şi după folosirea toaletei"spălarea dinţilor după ecare masa. @u trebuie uitat peria-ul dinţilor înainteamicului de-un.spălarea parului este obligatorie, cel puţin o data pe săptăm+nă"len-eria intimă trebuie sc$imbată zilnic"părul trebuie pieptănat în ecare dimineaţă"tampoanele igienice trebuie sc$imbate la c+teva ore şi aruncate, dupăfolosire, la gunoi şi nu în vasul JC.

=rimul a-utor

folosiţi mănuşile de protecţie de unică folosinţă/ " în cazul unei răni uşoare, super ciale, curăţaţi şi spălaţi rana cu apă, apoitamponaţi folosind comprese sterile"după dezinfectare, banda-aţi cu o faşa curată"daca în urma rănirii se produce o s+ngerare abundentă, apăsaţi cu puterepe rana respectivă şi puneţi un pansament.

1giena zilnică

Aliata perfectă pentru igienă, apa ne permite să realizăm gesturile indispensabilecare prote-ează organismul de diverse afecţiuni.

In gest simplu dar esenţial* spălarea m+inilorO


19/26

3pălarea m+inilor este necesară* înainte să gătiţi sau să m+ncaţi"după folosirea toaletei"după o activitate manuală"după ce aţi atins sau v&aţi -ucat cu un animal"c+nd sunteţi bolnav mai ales după ce aţi tuşit, strănutat sau v&aţi ştersnasul/

ori de c+te ori este nevoie, în funcţie de activităţile desfăşurate.Eipsa igienei şi transmiterea microbilor prin intermediul m+inilor murdare suntprincipalele cauze ale bolilor digestive şi ale infecţiilor respiratorii, dar şi aleafecţiunilor cutanate $erpes/.

C+teva recomandări*

evitaţi să duceţi m+inile la gură şi să vă roadeţi ung$iile care sunt lăcaşuriperfecte pentru bacterii"spălaţi&vă pe dinţi după ecare masă, faceţi duş sau baie în ecare zi, maiales după un efort zic, folosind apă călduţă şi un săpun"clătiţi întotdeauna fructele şi legumele pentru a elimina pesticidele şi nitraţiispălaţi şi dezinfectaţi regulat frigiderul"reglaţi temperatura folosită la gătit astfel înc+t să distrugeţi bacteriile şigermenii, dar şi să păstraţi gustul şi vitaminele"ştergeţi mereu parc$etul2 podeaua folosind apă, pentru a garanta un interiorsănătos"contaminarea unei c$iuvete este mult mai importantă dec+t cea ainstalaţiilor sanitare* dezinfectaţi cu regularitate bucătăria blatul de lucru,ustensilele, dulapurile în care sunt depozitate alimentele, etc./.

)entinerea curateniei corpului constituie o conditie esentiala pentru pastrareasanatatii.

=ielea constituie invelisul e(tern al corpului, ea desparte si uneste in acelasi timpcorpul nostru cu mediul incon-urator. !a este formata din tesuturi suprapuse*epidermul la e(terior, dermul profund si $ipodermul & imediat dedesubt, constituindstratul de grasime. =ielea noastra are misiuni multiple si foarte importante ca*

& rol protector impotri in4uentelor e(terioare agresiuni mecanice, zice, c$imice si

biologice/. =rin mobilitatea si elasticitatea sa amortizeaza socurile mecanice, iarprin aciditatea, grasimea si integritatea sa se constituie intr&o bariera impotriagentilor zici, c$imici si biologici"

& rol de organ de simt. =ielea este un imens camp receptor datorita numeroaselorsi riatelor terminatii nervoase libere, care informeaza centrii nervosi superioriasupra proprietatilor obiectelor si fenomenelor cu care organismul vine in contact.=rin posibilitatile de pipaire, prin senzatiile de presiune si durere, de frig si caldura,pielea este un important organ de simt"


20/26

& rol de regulator de caldura care se realizeaza prin reteaua de se de sange dintesutul subcutanat"

& rol e(cretor. =rin glandele sudoripare se elimina din organism apa sub forma desudoare sudoarea contine LLG apa si 5G substante solide/"

& rol secretor. %landele sebacee din piele secreteaza o grasime & sebumul careasigura elasticitatea pielii"

& rol respirator. =ielea este un organ a-utator al aparatului respirator, a-utand laeliminarea dio(idului de carbon.

=ielea are o serie de ane(e* ung$iile, parul, glandele sebacee si sudoripare,terminatiile nervoase, corpusculii tactili si capilarele sanguine. )entinerea acestorfunctii ale pielii se poate realiza numai printr&o buna stare de curatenie si igiena.

=ielea ca invelis e(tern al corpului se murdareste in mod continuu.

& =rin eporarea transpiratiei lasa pe suprafata pielii o serie de substante, mai alessub forma de saruri.

& =rin sebumul de pe suprafata pielii retine diversele impuritati din mediul e(tern,indeosebi pulberile si microorganismele. )urdarindu&se cu diferite pulberi, poriipielii se inc$id si prin aceasta functiile de respiratie si e(cretie sunt multingreunate. Alcalinizarea pielii datorita murdariei permite rezistenta si dezvoltareagermenilor cu aparitia unor afectiuni cutanate microbiene, cum ar * furuncule,piodermite, scabie, trico tie etc. 1ata de ce, curatirea regulata si constiincioasa apielii este o premisa indispensabila pentru mentinerea sanatatii. Curatenia pielii serealizeaza cu apa si sapun.

)olul sapunului in procesul de spalare este urmatorul *

& indeparteaza murdaria prin dizolre si indepartare mecanica"

& este un dezinfectant"

& prin actiunea sa detergenta impiedica re precipitarea murdariilor pe suprafatapielii.

3apunul utilizat trebuie sa e un sapun special sapun de fata/ cu o reactie neutrasau slab acida p0&ul sa e cuprins intre 9,9 & ;,F/. @u se vor folosi sapunurialcaline deoarece acestea irita pielea. #in acelasi motiv nu se inlocui sapunul cuanumiti detergenti. @u se recomanda folosirea sapunului la ecare curatire zilnicaa pielii cu e(ceptia acelora care muncesc in conditii deosebite/, deoarece seindeparteaza stratul protector de sebum de pe piele. 3palarea cu sapun trebuie sase faca o data sau de doua ori pe saptamana.

Curatenia corporala este de doua feluri*


21/26

& %enerala, care cuprinde intreaga suprafata a corpului. !a se recomanda sa sefaca zilnic pentru copii si pentru cei care muncesc in medii nocive. =entru cei celucreaza in conditii normale, curatenia generala se face la 6&7 zile.

& =artiala, care se adreseaza numai anumitor parti ale corpului.

& )ainile se vor spala obligatoriu cu apa si sapun, inainte de luarea mesei si dupafolosirea toaletei.

& Hata se spala dimineata si seara si ori de cate ori este nevoie in timpul zilei.

& 1giena bucala & cel mai bun mi-loc in pro la(ia cariei dentare & se face dupaecare masa, dar obligatoriu dimineata si seara. >oaleta de seara a dintilor este

cea mai importanta, caci in cursul noptii germenii gurii isi manifesta cel mai intensactivitatea daunatoare, ind impiedicati in timpul zilei de miscarile obra-ilor, limbiisi buzelor. Cel mai bun mi-loc de spalare a dintilor este periuta si pasta de dinti.

>oate pastele de dinti sunt bune, dar este de preferat aceea care contine 4uor. >impul minim pentru peria-ul dentar este de 7 minute. =ena-ul trebuie sa eenergic si constiincios. #upa peria- se clateste puternic gura cu apa prin miscari deum4are si dezum4are a obra-ilor. @u utilizati aceeasi periuta mai mult de 7 luni. @utrebuie uitat ca periuta de dinti este un obiect strict personal. #aca nu aveticonditii pentru a spala pe dinti, un mar mancat la sfarsitul mesei curata dintii si&ialbeste. ingri-irea corecta a dintilor contribuie la sanatatea intregului organism.

& =icioarele, care pe parcursul zilei sunt tinute in stransoarea nenaturala aciorapilor si panto lor, trebuiesc spalate in ecare seara. #upa spalare este bine sale masam puternic. Aceste actiuni curata si activeaza circulatia sangelui.

& =arul nu trebuie spalat prea des. =rin spalari prea dese se a-unge la uscarea pieliicapului sau, din contra, glandele sebacee sunt prea tare stimulate si secretia lore(cesi face ca parul sa e fara luciu, aspru sau lipicios. Hiecare trebuie sa gaseascaun ritm de spalare care sa&i e convenabil. 3palarea parului se face cu un samponbland. !ste indicat sa nu ne spalam pe cap cu un sampon prea concentrat. !stefolositor pentru par masa-ul zilnic cu o perie tare. @u utilizati pentru masa-ul siperiatul parului decat peria si pieptenele personal. < serie de boli ca si lisul,favusul sau trico tia Pe pot transmite prin acestea.

C$imicalele, caldura e(cesi, permanentele prea frecvente, pot face parul asprusant.& ingri-irea ung$iilor este o necesitate. )urdaria lipita sub marginea ung$iilor, pelanga faptul ca este inestetica, este un mediu ideal pentru cresterea si inmultirea atot felul de microbi. =entru igiena ung$iilor avem nevoie de*

Q sapun si perie de ung$ii pentru spalarea zilnica

Q pila de ung$ii pentru a le mentine scurte


22/26

Q foarfeca sau cleste pentru a le corecta ocazional forma

+rganele genitale se %or spala zilnic

& 'egiunea anala trebuie spalata cu apa si eventual putin sapun, dupa ecarescaun. #aca acest lucru nu este posibil, spalarea se face obligatoriu in ecaredimineata si seara.=entru curatirea corpului se poate folosi atat apa rece 59 & 6FM C/ cat mai ales apacalda 76 la 7:ARC/. Apa rece are un efect de curatenie mai slab decat apa calda sieste folosita pentru calirea organismului sau mai ales pentru curatenia partiala

dimineata pe fata si pana la brau, pe maini, pe dinti/. Apa calda, constituie apapropice pentru curatenia corpului deoarece*

& are o putere de dizolre mai mare a sarurilor si murdariei

& produce o sodilatatie cutanata cu o intensi care a circulatiei

& are o actiune calmanta, sedati si da buna dispozitie

Apa prea calda peste 7FARC/ este contraindicata bolnavilor si obezilor. =entruigiena generala se pot folosi atat dusul cat si cada. Baia in cada prezintaurmatoarele dezanta-e*

& se utilizeaza pe toata perioada imbaierii aceeasi apa

& tentatia unei bai erbinti, prelungite in cada este daunatoare pentru sanatate, inspecial pentru bolnavii de inima

& este neeconomica, consumand cantitati mari de apa. Itilizarea dusului este depreferat deoarece*

& spalarea se face tot timpul cu apa curata

& ofera posibilitatea riatiei temperaturii apei pe parcursul imbaierii

& face posibila o alternare rapida a apei calde si reci

& -etul de apa are un rol stimulativ, mecanic, asupra pielii prin lovirea de catrestropii de apa proiectati cu putere& este mai economica, folosindu&se cantitati mai mici de apa.

#upa spalare, pielea trebuie uscata cu prosoape moi, de preferinta plusate. Eautilizarea prosoapelor, trebuie respectate urmatoarele reguli*

& prosoapele trebuie sa e tot timpul curate


23/26


24/26

re4ecta mai bine caldura decat una cu aspect poros. imbracamintea prea groasa,neadecvata temperaturii e(terne, determina vasodilatatie, ducand la pierdereaunei cantitati mari de apa si saruri minerale prin transpiratie.

=e timp de iarna, se va utiliza o imbracaminte mai groasa, preferabil din mai multestraturi, de culoare inc$isa si care sa acopere o suprafata cat mai mare din corp.imbracamintea subtire ne corespunzatoare unei temperaturi scazute determina

vasoconstrictia teritoriului cutanat si scaderea transportului de o(igen in piele simusc$i. Aceasta poate duce la cianoza tegumentului, dureri ale e(tremitatilor sic$iar la crampe musculare.

#aca notam cu cifra 5FF cantitatea de caldura absorbita de o tesatura de culoarealba, aceasta cifra va avea urmatoarele valori pentru diferite culori*

1mbracati&va dupa sistemul foilor de ceapa. >rebuie stiut ca nu $ainele propriu&zisementin uniforma temperatura corpului nostru, ci straturile de aer ce se a4a intrediferitele obiecte vestimentare asa&numita manta de aer/. !(plicatia consta infaptul ca aceste spatii, continand aer, sunt rele conducatoare de caldura,functionand deci ca izolatori. Asa se e(plica de ce doua $aine usoare pastreaza maibine caldura decat o $aina groasa. Cine poarta $aine prea groase transpira cand sea4a in spatii inc$ise magazine/ si raceste cand iese afara. )ai bine purtati vestepeste pulovere sau sub $aine, care, daca este prea cald, pot scoase. 3i caciuliletrebuiesc scoase cand intrati de afara in interior, c$iar pentru scurt timp. in caz deintemperii se va purta o imbracaminte impermeabila, care desi nu permite o bunacirculatie a aerului, fereste imbibarea cu apa a imbracamintii, etand prin acestapierderea de caldura si aparitia unor imbolnari.1mbracamintea de corp trebuie sa

e confectionata din tesaturi moi din bre naturale bumbac, lana/. >esaturilesintetice, in contact cu caldura corpului si cu miscarea lui, produc electricitatestatica, care, pentru anumite persoane sau anumite momente poate devenideran-anta sau c$iar nociva. imbracamintea de corp se va sc$imba zilnic sau celmult la doua&trei zile, in functie de actitatea desfasurata, de mediu sianotimp.1mbracamintea, pe langa faptul ca trebuie sa e utila, trebuie sa e sifrumoasa. Cea mai placuta impresie asupra unui oc$i o va face un obiectvestimentar care pune in edenta frumusetea trupului si gustul estetic al celui ce&lpoarta. A corect imbracat dovedeste respect atat pentru cei din -ur, cat si pentrutine insuti. 1mbracamintea trebuie sa aiba si o nota personala, adaptandu&se la

gustul, varsta si ocupatia indidului.Igiena incaltamintei

1ncaltamintea are, de asemenea, o mare importanta pentru sanatatea omului.1ncaltamintea are urmatoarele roluri*

& de a evita traumatismele mecanice ale picioarelor

& de a evita contactul cu asperitatile solului


25/26

& de a feri picioarele de murdarie

& de a prote-a picioarele impotriva frigului si umezelii.

=entru a&si indeplini aceste roluri, incaltamintea trebuie sa indeplineascaurmatoarele conditii*

& sa respecte conformatia anatomica a piciorului, tinand seama ca in timpulmersului acesta se alungeste& sa e cat mai le-era, anterior permitand miscari ample ale degetelor si cat maistransa posterior, pentru a (a cat mai bine piciorul si a nu permite devierile de lanormal, fapt care ar putea fariza producerea de entorse sau lu(atii

& sa nu e prea larga, deoarece produce frecarea piciorului in timpul mersului sifarizeaza aparitia in4amatiilor, dar nici prea stramta, deoarece produce tulburare incirculatia sangelui, cu aparitia de dureri si oboseala, ranirea si c$iar deformareapiciorului. =e timp de iarna o incaltaminte stramta farizeaza degeraturile.

incaltamintea incorecta este adesea cauza unor suferinte care ingreuneaza mersul& sa e 4e(ibila pentru ca piciorul sa se poata indoi nestan-enit

& tocul sa nu depaseasca o inaltime de 6&7 cm si sa aiba o suprafata larga despri-in. >ocurile inalte ale panto lor, la femei, cu pozitia anormala a picioarelor potsa corespunda perfect ultimelor cerinte ale modei, dar nu trebuie sa se uite ca eleproduc scurtarea tendonului lui Ac$ile, dau nastere la degenerarea musc$ilorgambei, farizeaza aparitia piciorului plat, a bataturilor si c$iar a unor suferinte inabdomenul inferior. #e asemenea, uneori miscarile articulatiei gleznelor suntnesigure, putand duce la entorse.

#at ind cele aratate, se impune ca o necesitate ca femeile sa limiteze purtareapanto lor cu toc inalt e(clusiv la ocazii deosebite, iar in activitatea zilnica, sapoarte incaltaminte sanatoasa. =icioarelor um4ate, obosite de mers indelungat, leeste intotdeauna binevenita o baie calda.

& in timpul sezonului cald, incaltamintea va usoara, permitand o buna aerisire apicioarelor. =e timp de vara se recomanda sa umblam desculti, pe iarba, pe nisipsau in casa pe cor.

& in timpul sezonului rece, incaltamintea trebuie sa asigure picioarelor calduranecesara, si sa le fereasca de umezeala. =icioarele trebuie sa e intotdeauna caldesi uscate, indca prin reteaua de nervi, de la ele pornesc trasee direct la cavitateabucala si nazala. #in aceasta cauza racim atat de usor cand ne e frig la picioare.Hrigul si umezeala sunt cauze farizante ale racelilor.

& incaltamintea va confectionata din piele, aceasta ind cel mai bun material. >alpa poate confectionata din piele, din cauciuc, din material plastic poros.


26/26

& incaltamintea va mentinuta in perfecta stare de curatenie, prin indepartareamurdariei. Hetele r unse, pentru asigurarea supletei, si lustruite. in perioada deneutilizare, incaltamintea va aerisita si uscata.

& !ste recomandabil ca in activitatea zilnica sa e(iste la indemana una sau maimulte perec$i de panto , care r purtate alternativ. Astfel de cientele produsepiciorului de una din perec$i, r mena-ate de celelalte perec$i, putand astfel

evitate anumite defecte. Acasa se r purta papuci de casa.& !ste recomandabil ca ciorapii sa e sc$imbati zilnic.

& incaltamintea, pe langa faptul ca trebuie sa e rationala, sa asigure conditii inicepentru picioare, trebuie sa e si estetica, frumoasa.

& 1giena incaltamintei este asigurata de buna igiena a picioarelor.

Documents

Informarea Şi Educarea Pentru Igiena Comunităţii