GALERII EDILITARE MULTIFUNCTIONALE

8/15/2019 GALERII EDILITARE MULTIFUNCTIONALE

1/24

GALERII EDILITARE MULTIFUNCTIONALE

Elemente generale privind galeriile edilitare multifunctionale

Analiza sistemelor de montare si exploatare a retelelor subterane pune in evidenta

oportunitatea amplasarii acestora in galerii, in urmatoarele cazuri:· pe strazile existente cu retele edilitare dens construite care nu permit instalarea de noi

conducte in subsolul lor;

· pe artere si in intersectii principale;

· in cartierele noi de locuinte;

· in complexe industriale;

· in cazul terenurilor macroporice sensibile la inmuiere.

Exista o mare diversitate a solutiile construite adoptate in cazul galeriilor edilitare,alegerea bazandu-se pe criteriul rezolvarii optime a conditiilor tehnico-economice locale,

materialele disponibile, traseul si conceptia de pozare a retelelor in interiorul galeriei.

Sub aspectul conceptiei de pozare a retelelor in interiorul galeriilor, solutiile practicatedunt rezultatul experientei acumulate in fiecare tara.

Franta a adoptat, inca de la inceputul secolului, pozarea in galerie a retelelor de canalizareimpreuna cu reteaua de distributie a apei si a altor retele; Spania practica solutia pozarii

canalului colector separat in exterior. conceptie speciala s-a folosit in !ermania "#erlin$,unde galeriile edilitare s-au amplasat in tunelul de serviciu al metroului pentru o mai buna


2/24

utilizare a spatiului "fig.%$. &n Elvetia galeriile edilitare sunt amplasate in comun cu canalelepentru apa uzata "fig.'$.

&n tara noastra au existat preocupari in sensul sistematizarii lucrarilor edilitare subteraneprin utilizarea sistemului cu galerii vizitabile. (egea privind sistematizarea, proiectarea si

realizarea arterelor de circulatie prevedea, printre altele, ca retelele magistrale de distributiea apei, energie electrica, telefonie, gaze, termoficare sa fie amplasate in galerii vizitabile si

prevazute cu puncte de bransare, distributie, la distante optime, potrivit studiilor desistematizare.

)entru retelele de energie electrica de inalta tensiune si canalizare, legea prevede

amplasarea pe trasee independente.

&n tara noastra au fost realizate o serie de lucrari importante in acest domeniu dupaproiecte elaborate de )roiect-#ucuresti. &n figura * se indica schema unei galerii

compartimentate care separa retelele calde de retelele reci +%, +'', +'*.


3/24


4/24

n exemplu interesant pentru galeria edilitara se prezinta in fig./. Stalpii intermediari

seversc pentru sustinerea sistemului de rezemare a sistemelor de conducte, de gaze si apa.


5/24

&n fig.0 se prezinta schema galeriei edilitare din orasul 1amburg, in care se observadiversitatea retelelor, modul de orientare a mobilarii galeriei si scoaterea canalului in

exteriorul acestuia "sub radiei$ +'0.n exemplu edificator asupra sistemului de deservire a unei galerii edilitare este prezentat

in fig.2 la galeria executata in !eneva. Sistemul special de transport electric pentruexploatare a servit si la executia conductei - pozitia 0 din fig.2. +'3.


6/24

Conceptia galeriilor edilitare

&n foarte multe tari exista organisme ale administratiei locale care au rolul sa asigure

coordonarea proiectarii, executiei, exploatarii si intretinerii retelelor edilitare subterane +'3,+'4, +*5, +/4, +05, +0'.

)rin galerie edilitara intelegem constructia subterana pentru amplasarea in comun aretelelor tehnico-edilitare, energetice, telefonice si care permite circulatia in lungul galeriei

in scopul monta6ului si exploatarii retelelor. galerie edilitara este compusa din:

· corpul galeriei;

· retelele pozate in galerie "mobilare$;· constructiile si instalatiile anexe de deservire: acces, iluminat, ventilare, epuisment.

&n galeriile edilitare pot fi pozate teoretic toate tipurile de retele subterane ultilizate intr-olocalitate: apa canalizare, gaze, energie termica, retele electrice si de telecomunicatii; in

aceeasi galerie se pot poza retele de acelasi tip cu functiuni diferite "artere sau conducte de

serviciu pentru apa$. Sunt numeroase exemple de galerii in care sunt pozate oricare dintipurile de retele enumerate mai sus.

)roblemele tehnice care se pun se refera la:· dotarea de care dispune galeria edilitara din punct de vedere al depistarii pierderilor,

asigurarea temperaturilor, ventilarii si posibilitatii de izolare termica a unor tronsoane;· siguranta pe care o prezinta retelele pozate in galerii.

&n acest cadru, in situatia in care nu se poate asigura dotarea corespunzatoare a galeriei

este oportun ca retelele de gaze si retelele de canalizare de ape uzate sa se pozezeindependente.

Adoptarea solutiei cu galerie edilitara, prin comparatie cu solutia pozarii independente aretelelor subterane, se va stabili pe baza urmatoarelor criterii:

·in zonele nou construite echipate cu constructii tipizate, dezvoltate de regula peverticala si avand toate dotarile de retele subterane si un numar relativ redus deracorduri;

· prin calcule tehnico-economice pe arterele importante de circulatie, din punct de vedere

al traficului si deservirii localitatii;· strazi cu gabarit redus care nu permit pozarea retelelor pe trasee individuale.


7/24

Amplasarea conductelor si cablurilor in galerii se face, de regula, in doua zone separateprintr-un spatiu central de circulatie, a carui latime ca fi egala cu diametrul conductei celei

mai mari "inclusiv izolatia$ plus %55mm, dar nu mai mica de 255mm.Amplasarea conductelor si cablurilor in sectiunea galeriilor trebuie sa respecte principiul

realizarii unei influente reciproce minime intre diferitele sisteme de retele. &n acest sens:· conductele de gaze se vor amplasa totdeauna la nivelul cel mai de sus, deasupra

oricarei alte retele;· conductele de apa rece se vpr aseze, de regula, la partea inferioara a galeriei si sub

conductele calde;· colectoarele de canalizare se vor amplasa in partea cea mai de 6os a galeriei;

· cablurile electrice vor fi pozate numai deasupra conductelor reci.

7eterminare sectiunii transversale utile se va face luand in considerati:· o inaltime minima a galeriei de %.35m;· dimensiunile de gabarit pentru retelele pozate in galerie cu respectarea distantelor

minime fata de pereti si de alte retele;· spatiul minim pentru inlocuirea unui tronson din oricare conducta pozata in galerie

"corelat cu spatiul de circulatie$; pentru stabilirea acestei dimensiuni se va lua in

consideratie tehnologia de scoatere si de montare a tronsonului "vagonet, platforma,

tren electric pe pneuri$.

8raseele galeriilor edilitare se stabilesc in concordanta cu sistematizarea zonei deservitepentru etapa de perspectiva: alegerea traseului va avea la baza un studiu de sinteza care sa

cuprinda toate elementele zonei: racorduri, accese, retele existente, asigurarea continuitatiiserviciilor, natura terenului in care se pozeaza constructia, accese in galeria, asigurarea

interventiilor, amplasarea baselor de epuisment si a gurilor de ventilatie.

Elementele constructive ale galeriilor se vor stabili in functie de conditiile de amplasare si

de gabaritele necesare.)rincipalii factori care influenteaza alegerea solutiei constructive a galeriei pot fi

sistematizati astfel:· pozarea galeriei sub partea carosabila sau in afara acestetia, corelat cu nivelul apei

subterane;· dotarea tehnica pentru executia galeriei, corelat cu termenele de realizare;· preluarea sarcinilor accidentale "seism, catastrofe naturale, destinatii speciale ale

galeriei$;· retelele admise in galerie.

&n tabelul % sunt indicate patru forme geometrice pentru galerii edilitare care pot fi luatein consideratie pe baza criteriilor enumerate mai sus; la acestea trebuie sa adaugam

elementele de utilizare a spatiului util "mobilare$; fiecare forma prezinta avanta6e sidezavanta6e din punct de vedere al mobilarii, executiei monolite sau prefabricate;

consideram ca pentru fiecare caz particular exista o singura forma care conduce la


8/24

realizarea optimului din punct de vedere al asigurarii serviciilor si costurilor de investitie siexploatare.

7otarea galeriilor edlitare cu instalatii de deservire trebuie sa asigure posibilitati normale

si in conditii de siguranta pentru accesul personalului de exploatare, urmarirea functionariiretelelor montate in galerii si elemente pentru interventii in cazul aparitiei unor avarii laoricare dintre retelele montate in galerii.

&n acest sens sunt necesare:· instalatii de iluminat la o tensiune normala sau redusa; se recomanda ca necesar sa se

asigure o iluminare medie de *5(x la nivelul pardoselii si /5(x in zonele de acces in

galerie;· instalatii de forta care sa asigure energia electrica trifazica pentru motoarele sistemelor

de ventilatie, pompe de epuisment, electrovanele sistemelor de inchidere si aparatura si

mecanismele de interventii;· instalatii de epuisment a apelor provenite din infiltratii sau avariile retelelor montate in

galerii;·

siteme de disparcerizare si comanda pentru supravegherea functionarii galeriilor, aelementelor tehnologice ale retelelor si a instalatiilor anexe.


9/24

Proiectarea galeriilor ediliatare

!aleriile edilitare in constructii subterane vizitabile servesc la amplasarea in comun, in

ansamblu sau partial, a conductelor si cablurilor apartinand urmatoarelor retele subterane;· retele de distributie a apei potabile si industriale;

· retele de canalizare;

· retele de termoficare;

· retele de gaze naturale;

· retle de cabluri de 6oasa si medie tensiune, inclusiv cablurile de comanda, control si

telemecanica aferente;· retele de cluri in telecomunicatii.

&n galeriile edilitare se pot monta si conducte pentru aer comprimat, conducte pentrutransportul combustibilului lichid, posta pneumatica +/4, +00.

Trasee si amplasari in spatiul subteran

#azele stabilirii traseelor si origanizarea spatiilor edilitare in subteran sunt planurile desistematizare care cuprind detalii privind folosirea economica si amena6area ordonata aspatiului de construit.

8raseele galeriilor edilitare trebuie sa fie cele mai economice din punct de vedere tehnic sial exploatarii.

8raseele se proiecteaza pe cat posibil in linie dreapta. )entru schimbarile de directie seutilizeaza constructii speciale. !aleriile de ramificatie sunt perpendiculare pe galeriile

principale; traseele trebuie sa fie cat mai economice din punct de vedere al investitiei siexploatarii si se aleg astfel incat sa cuprinda in interior cat mai multe conducte si cabluri. &n

figura "a, b, c$ sunt prezentate exemple de amplasare a galeriilor edilitare.!aleriile edilitare se amplaseaza de obicei paralel cu axa arterelor de circulatie si, in

subteran, au urmatoarele pozitii, indicate in ordine preferentiala: sub trotuare, sub spatiile

verzi din zonele laterale ale arterelor, sub partea carosabila, pe cat posibil in zonele cucirculatie cat mai redusa; in cartierele noi de locuinte se prefera amplasarea galeriilor

edilitare sub alei de circulatie.

7aca se prevede asezarea galeriei sub partea carosabila, la o incrucisare este necesar caamplasarea sa se faca unde circulatia este mai redusa sau la marginea exterioara a urmei

rotilor.&n cartierele de locuinte sunt de ales doua sisteme de galerii: sistemul de galerii

principala, care se leaga cu galerii de racord la blocurile de locuit si sistemul in care traseultrece partial prin cladire.

9onstructia galeriilor este separata de celelalte constructii sau cladiri si nu se permitramificatii spre acestea fara o compartimentare rezistenta la foc care sa impiedice

comunicarea directa sau eventualelele infiltratii de gaze.7in punct de vedere tehnico-economic este necesar ca galeriile edilitare sa fie fundate la o

adancime mica, dar care sa asigure, pe de o parte o repartitie cat mai favorabila aincarcarilor din circulatie si diverse activitati subterane, iar pe de alta parte sa asigure

conditii potime pentru bilantul termic din interiorul galeriei. Experienta acumulatarecomanda o acoperire minima de 35 cm care indeplineste aceste cerinte.

7aca este necesar ca pentru teritorii cu densitate mare sa se a6unga la adancimi mai mari,se recomanda o constructie in tunel. &n amplasarea galeriilor trebuie sa se tina seama de

distantele minime admisibile si diferitele conducte edilitare de6a amplasate "fig.3$. &n tabelul' sunt date valori orientative pentru distantele minime pe orizontala si valori pentru

distantele minime pe verticala la incrucisari intre conductele edilitare si galeriile edilitare.


10/24


11/24


12/24


13/24


14/24

Amplasarea conductelor si cablurilor in galerii se va face, de regula, in doua zone separateprintr-un spatiu central de circulatie, a carei latime este egala cu diametrul conductei celei

mai mari, inclusiv izolatia %55mm, dar nu mai mica de 255mm.


15/24

7easupra spatiului destinat pozarii retetelor se prevede un spatiu cu inaltimea de 255mmdestinat derivatiilor din retelele magistrale.

)entru reducerea influentelor reciproce dintre diferite tipuri de conducte trebuie sa serespecte urmatoarele reguli de pozare "fig.%% si tabelul *$:

· se vor amplasa la pereti opusi urmatoarle categorii de conducte si cabluri: conductele de

termoficare si cablurile electrice, conductele de termoficare si de apa potabila, cablurile

electrice si telefonice;· conductele de gaz se amplaseaza in partea de sus a galeriei, astfel incat in apropierea

lor sa nu fie cabluri sau alte instalatii care sa constituie surse de aprindere;· cablurile electrice vor fi pozate numai deasupra conductelor de telecomunicatii daca

acestea se afla pe aceeasi parte a galeriei cu cablurile electrice;

· cablurile electrice si de telecomunicatiie nu vor fi asezate sub conducte de apa rece sau

calda;· conductele de apa rece se vor aseza la cote inferioare celor calde;

· colectoarele de canalizare se vor poza la nivelul cel mai de 6os.

Abaterile de la aceste reguli sunt admise numai daca se iau masuri riguroase de siguranta

sau distantele dintre diferitele tipuri de conducte sunt marite.Este de asemenea necesara respectarea unor distante minime intre conducte, cabluri si

peretii interiori ai galeriei, indicate in tabelul /, utilizabil in fig.%'.


16/24


17/24

Montarea conductelor si cablurilor in galeriile edilitare

(a amplasarea retelelor in galerii este necesar ca, pe langa regulile prezentate inparagraful anterior, sa se respecte o seri de norme generale, ca de exemplu:

· panta conductelor edilitare sa corespunda pe cat posibil cu panta galeriilor edilitare;

· diferitele puncte inalte sau 6oase ale conductelor sa fie asezate in aceeasi sectiune a

galeriei;

· armaturile diferitelor conducte sa fie asezate in acelasi loc pe constructie;

· distantele de pozitionare ale conductelor edilitare sa fie alese astfel incat sa se obtina in

rastel o constructie rationala.

9onductele de apa potabila si industriala , asezate in partea de 6os a galeriei, se vorspri6ini de preferinta pe socluri de beton. 7aca se considera ca in galerie vor apare variatii

mari de temperatura se vor prevedea compensatori de dilatare.9onductele de termoficare se pozeaza pe aceeasi parte a galeriei, una sub alta, alegandu-

se partea spre care exista mai multe racorduri.?eazemele fixe si mobile sunt de acelasi tip ca pentru conductele de termoficare pozate in

canale de beton.9a material se folosesc conductele de otel trase si sudate. &mbinarile se fac prin sudura

sau la diametre mici prin flanse. Amplasarea armaturilor se face in galerii, in camere

speciale. @anevrarea vanelor se va dota sa fie efectuata de la distanta. &nstalatiile de goliresi amestec se amplaseaza de obicei in afara galeriilor.

)entru cablurile amplasata in interiorul galeriilor se vor folosi: cabluri cu invelis metalicpentru tensiuni %-*5B, cabluri cu invelis din material plastic pentru tensiuni %-%5B, cabluri

izolate cu plastic si invelis metalic pana la %B +'*, +'/.

(a amplasarea cablurilor electrice si telefonice pe aceeasi parte se vor respectaurmatoarele masuri:

· cablurile telefonice sa se amplaseze sub cablurile electrice cu tensiuni de maximum %B;


18/24

· cablurile electrice cu tensiuni peste %B si cablurile telefonice se amplaseaza pe suporti

separati "fig.%*, %/$ +'', +'*, +'/, +/3.

9ablurile electrice se monteaza pe console metalice sau de beton armat, iar sectiunile lorde rezemare trebuie concepute astfel incat sa nu produca deteriorari ale cablurilor. 9onsolele

sau suporturile cablurilor trebuie sa aiba intre ele urmatoarele distante: orizontal mai mare

sau egala cu %55mm, vertical mai mare sau egala cu *55mm.?azele de curbura admisibile sunt de maximum %0C7e pentru cabluri cu manta metalica si

minim %5C7e pentru cabluri cu manta din material plastic "7e este diametrul exterior al


19/24

cablurilor$. 8oate constructiile de otel ale reazemelor pentru cabluri trebuie sa fie legate lapamant.

&n galeriile edilitare se amplaseaza de regula cabluri cu mai multi conductori pentrudiminuarea efectului inductiv asupra cablurilor telefonice. &n alegerea cablurilor se tine

seama si de urmatorele criterii:· sa aiba o rezistenta termica cat mai mica;

·sa nu aiba ca invelis exterior materiale usor inflamabile.

&mbinarile cablurilor se fac prin mufe de imbinare, mufe de unire, cutii terminale.

9analele se amplaseaza de regula in spatiul de radier inglobate in beton sau intr-un pat denisip cu dale de beton.

)entru canale transversale de-a lungul galeriei, panta galeriei trebuie sa fie aceeasi cu acanalului. )antele minime ale canalului sunt cele care asigura curgerea normala a apei. 7aca

nu este posibila amplasarea canalului in interiorul galeriei acesta se va amplasa lateral sau

inferior galeriri.

Elemente constructive tipizate pentru galerii edilitare

Studii efectuate de )?E7 S.A. si )?&E98 #ucuresti au aratat in perioada anilorD5 casectiunea care indeplineste optim indicele de cost minim cu un cost minim de beton, dar cu

un consum mai mare de otel, este sectiunea rectangulara. Aceasta ofera multe avanta6e

functionale: permite o mobilare cu instalatii mai buna, o hidroizolatie mai buna pe suprafataplana a placii de acoperire; o prindere mai usoara a dispozitivelor de sustinere. &n spri6inuladoptarii sectiunii rectangulare este si avanta6ul posibilitatii construirii lor din elemente

prefabricate.Sectiunile transversale au fost stabilite in limitele valorilor: pentru latimi %.05>/.05m,

pentru inaltimi de '.5>0.5 cu modul de 5.0m +'/.


20/24


21/24


22/24


23/24

Optimiarea !tructurii galeriilor "idroedilitare multifunctionale

Formularea problemei de optimizare

9onceptul clasic al proiectarii si verificarii unei structuri este formulat astfel: data fiind ostructura, avand cunoscute configuratia "forma$, proprietatile mecanice ale materialului si

actiunile exterioare, se cere determinarea eforturilor si deplasarilor in acea structura, astfelincat acestea sa nu depaseasca valoarea capacitatii portante a structurii.

(a proiectarea unei structuri in ideea optimizarii acesteia, problema se poate formulaastfel: date fiind actiunile exterioare cunoscute, sa se determine configuratia "forma$,

eforturile si deplasarile structurii, destinate sa suporte aceste incarcari, in conditiilesatisfacerii cerintelor impuse de procesul tehnologic cu un consum de materiale.

Simplificand ipotezele privind comportarea materialului, negli6and o serie de parametrineesentiali si adoptand un criteriu de optimizare, s-au putut obtine modele adecvate in

studiul problemelor de optimizare a structurilor ce pot fi utilizate in practica.&n cazul structurilor de greutate minima, paramatrii formei structurale sunt determinati

din conditia ca, la starea limita de pierdere a capacitatii portante, structura sa aiba un

consum minim de material. 9ercetari ample in acest domeniu au facut . )rager, @. Soare,. 8aGlor +*%, +*', +*0.

)rincipalele rezultate obtinute in acest domeniu sunt:

· posibilitatea determinarii dimensiunilor structurilor transversale pentru grinzi continue si

cadre de greutate minima;· posibilitatea determinarii grosimii optime a placilor plane si a tevilor cilindrice de

greutate minima.

7in analiza rezultatelor obtinute de diversi autori, pana in prezent, se constataurmatoarele:

· problemele de optimizare rezolvate corespund in ultima instanta unei singure scheme de

optimizare si anume: determinarea formei si dimensiunilor structurii corespunzatoareunei anumite scheme de incarcare si pe baza unui singur criteriu de optimizare, de

rezistenta sau rigiditate;· nu se iau in considerare conditii de optim tehnologic si functional care pot fi esentiale in

alegerea solutiei;

· rezultate remarcabile existente in prezent se limiteaza la domeniul structurilor formate

din bare drepte si mai putin la structuri alcatuite din elemente curbe sau avandcomportare spatiala;

· se remarca faptul ca in faza actuala in constructii, nu exista criterii alsolute de

optimizare.)roblema optimizarii galeriilor hidroedilitare este strans legata de cerintele proiectraii

tehnologice si constructive, si anume:· asigurarea unui grad de ocupare maxim al galeriei la un volum de constructie minim;

· reducerea volumelor construite si implicit a costurilor;

· acceptarea legaturilor reciproce intre forma, eforturi interioare si incarcari;

·definirea apriori a conditiilor ce trebuie indeplinite de structura si calitatea materialuluice trebuie intrebuintat.

Avand in vedere caracteristicile enuntate anterior se pune problema alegerii criteriului deoptimizare in conditiile definirii materialului din care trebuie realizata galeria si a

caracteristicilor ce trebuie sa le aiba structura.Avand in vedere pozarea subterana a structurilor galeriilor, in prezenta sau absenta apelor

subterane, fundata in terenuri avand caracteristici fizico-mecanice diferentiate, in zonecarosabile sau necarosabile, materialul care se impune pentru realizarea galeriilor este

beton armat monolit sau prefabricat.


24/24

Acceptand existenta legaturii reciproce intre forma, legaturile interioare, dimensiuni siincarcari, trebuie determinate acele forme si dimensiuni care asigura structurii caracteristici

de: rezistenta, rigiditate, deformabilitate si durabilitate, tinand seama de actiunile ceintervin in exploatarea acestui gen de lucrari. &n conditiile asigurarii acestor caracteristici

forma si dimensiunile trebuie sa asigure un consum minim de materiale.8oate aceste considerente conduc la alegerea drept criteriu de optimizare al galeriilor,

criteriul greutatii minime in conditiile asigurarii unui grad de echipare maxim al galeriei +*2,+*.

data ales criteriul de optimizare, formularea problemei de optimizare pentru galeriihidroedilitare se poate face astfel: date fiind actiunile exterioare cunoscute: greutatea

proprie, presiunea verticala a pamantului si a imbracamintii rutiere, sarcinile din circulatia

unor mi6loace de transport, impingerea activa a pamantului, sa se determine forma galerieihidroedilitare, eforturile si deplasarile structurii destinate sa suporte incarcarile astfel incat:

· volumul de beton in structura sa fie minim, la procentul de armare optim;· gradul de echipare al galeriei sa fie maxim, pentru o situatie data.

Optimizarea galeriilor hidroedilitare de forma dreptunghiulara

&potezele admise in formularea problemei se refera la comportarea materialului din careeste alcatuita structura, acestea fiind cele unanim acceptate in rezistenta materialelor si

statica constructiilor si anume:· materialul din care este alcatuita structura este continuu, omogen si izotrop;

· eforturile ce se dezvolta in structura nu depasesc limita comportarii elastice si ca o

consecinta se poate admite valabilitatea legii generalizate a lui 1ooe;· ipoteza micilor deformatii;

· ipoteza sectiunilor plane a lui #ernoulli.

Documents

GALERII EDILITARE MULTIFUNCTIONALE