42
Mai jos veti gasi lista celor mai importante abrevieri gasite in limba Franceza: l'ANPE: l'Agence nationale pur l'emploi Agentia nationala pentru forta de munca AUTOLIB: Masini de inchiriat, care se afla pe strazi une BD: une bande dessinee Banda desenata CDD: un contrat a duree determinee un contract cu durata determinata CDI: un contrat a duree nedeterminee un contract cu durata nedeterminata la CFDT: la Confederation francaise des travailleurs Confederatia franceza a oamenilor muncii DAB: distributeur automatique de billets Distribuitor automat de bilete DOM-TOM: Departement / Territoire d'Outre mer Departament/Teritoriu din afara Frantei metropolitane EDF-GDF: Electricite et gaz de France Regia de electricitate si gaz a Frantei FO: Force ovriere Sindicatul Forta muncitoreasca une HLM: une habitation a loyer modere o locuinta cu chirie mica un PDG: un president-directeur general un presedinte-director general PME: petites et moyennes entreprises Intreprinderi mici si mijlocii IMM-uri le PS: le Parti Socialiste Partidul Socialist (Francez) le RER: le Reseau express regional Reteaua regionala rapida le RMI: le revenu minimum d'inseration Venitul minim de insertie sociala le RPR: le Rassemblement pour la Republique Partidul Adunarea pentru Republica SAMU: le Service d'aide medicale urbain Serviciul de ajutor medical urban un SDF: un sans-domicile fixe o persoana fara domiciliu stabil SEL: systeme d'echange local Sistemul de schimb local SMIC: le salaire minimum interprofessionnel de croissance Salariul minim interprofesional de crestere (venitul minim al unui salariat) SNCF: la Societe nationale des chemins de fer Societatea nationala a cailor ferate TGV: le train a grande vitesse Tren de mare viteza

Franceza

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Basic french

Citation preview

Page 1: Franceza

Mai jos veti gasi lista celor mai importante abrevieri gasite in limba Franceza:

l'ANPE: l'Agence nationale pur l'emploi Agentia nationala pentru forta de munca AUTOLIB: Masini de inchiriat, care se afla pe strazi une BD: une bande dessinee Banda desenata CDD: un contrat a duree determinee un contract cu durata determinata CDI: un contrat a duree nedeterminee un contract cu durata nedeterminata la CFDT: la Confederation francaise des travailleurs Confederatia franceza a oamenilor muncii DAB: distributeur automatique de billets Distribuitor automat de bilete DOM-TOM: Departement / Territoire d'Outre mer Departament/Teritoriu din afara Frantei metropolitane EDF-GDF: Electricite et gaz de France Regia de electricitate si gaz a Frantei FO: Force ovriere Sindicatul Forta muncitoreasca une HLM: une habitation a loyer modere o locuinta cu chirie mica un PDG: un president-directeur general un presedinte-director general PME: petites et moyennes entreprises Intreprinderi mici si mijlocii IMM-uri le PS: le Parti Socialiste Partidul Socialist (Francez) le RER: le Reseau express regional Reteaua regionala rapida le RMI: le revenu minimum d'inseration Venitul minim de insertie sociala le RPR: le Rassemblement pour la Republique Partidul Adunarea pentru Republica SAMU: le Service d'aide medicale urbain Serviciul de ajutor medical urban un SDF: un sans-domicile fixe o persoana fara domiciliu stabil SEL: systeme d'echange local Sistemul de schimb local SMIC: le salaire minimum interprofessionnel de croissance Salariul minim interprofesional de crestere (venitul minim al unui salariat) SNCF: la Societe nationale des chemins de fer Societatea nationala a cailor ferate TGV: le train a grande vitesse Tren de mare viteza VELIB: Bicicletele de inchiriat, care se afla pe strazi

Page 2: Franceza

un film en VO: un film en verion originale Film in versiune originala VRP: voyageur representant placier Reprezentant comercial VTT: velo tout lerrain Bicicleta de teren CQFD: Ce qu'il fallait demontrer/dire Ceea ce era de demonstrat HdB: heures de bureau Ore de birou RAS: Rien a signaler Nimic de semnalat RDV: Randez-vous Programarea, fixarea unei intalniri PSV: Patientez, s'il vous plait Aveti rabdare, va rog ROME: Répertoire opérationnel des métiers et des emplois Lista meseriilor si locurilor de munca recunoscute in Franta DDTEFP: Direction départementale du travail et de la formation professionnelle Departamentul de munca, angajare si formare profesionala l’ANAEM: Agence nationale de l'accueil des étrangers et des migrants Agentia nationala a strainilor si migratiei OFII: Office Français de l'Immigration et de l'Intégration Oficiul francez de emigrare si integrare

Page 3: Franceza

Alfabetul Francez - Alfabetul in limba franceza

Alfabetul francez are 26 de litere dar la sapte dintre acestea se pot adauga diferite accente considerate diacritice ( acut, grav, circumflex, umlaut, cedilla ) precum si doua uniri de litere numite ligaturi intre literele oe si ae. La fel ca si in limba romana in franceza literele pot fi scrise atat cu majuscula "B" cat si cu litera mica "b".

In aceasta lectie veti invata toate literele din limba franceza inclusiv diacriticele impreuna cu pronuntia acestora.

Alfabetul in franceza = L'alphabet en Français {lealfabe an fransee}

Alfabetul Limbii Franceza

A a {a}

À à {a}

 â {a}

B b {be}

C c {se}

Ç ç {se}

D d {de}

E e {eu}

É é {e}

È è {ee - e lung}

Ê ê {ee - e lung}

Ë ë {e / ee}

F f {ef}

G g {ge}

H h {aș}

Page 4: Franceza

I i {i}

Î î {i}

Ï ï {i}

J j {gi}

K k {ca}

L l {el}

M m {em}

N n {en}

O o {o}

Ô ô {o}

P p {p}

Q q {chiu}

R r {er}

S s {es}

T t {te}

U u {iu}Ù ù {uu}Û û {iu}Ü ü {iu}V v {ve}W w {dublu ve}X x {ics}Y y {igrec}Ÿ ÿ {igrec triema}Z z {zet}

Ligaturile :  

Æ æ {ii}

Œ œ {eo}

Page 5: Franceza

Diacritice in limba franceza - Descriere si exemple de cuvinte

In limba franceza se pun accente pe literele a, e, i, o, u, c, y, in plus se formeaza ligaturile ae si oe. In acesta lectie veti invata mai multe despre fiecare tip de accent in franceza impreuna cu exemple de cuvinte care contin aceste diacritice.

1. Accent acut = Accent aigu {acsan eghiu}

Accentul acut in franceza se gaseste doar pe litera "e" si consta intr-o virgula inclinata inspre dreapta "é". Litera e cu accent acut se pronunta ca litera "e" din limba romana, in franceza moderna este folosit acolo unde inainte vocala ar fi fost precedata de o consoana.

Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent acut:

écouter {echiute} = a ascultaétudiant {etudian} = studentcinéma {sinema} = cinemacafé {cafe} = cafeaprévenir {prevnir} = a avertiza

2. Accent grav = accent grave {acsan gravh}

Accentul grav in franceza se gaseste pe literele a, e, u si consta intr-o virgula inclinata inspre partea stanga à, è, ù . Atunci cand se afla pe literele a si u ajuta in unele cazuri la distingerea dintre omonine (cuvinte care se pronunta la fel dar au sensuri diferite) ex: à {a} = la -> a {a} = are ; ou {u} = sau -> où {u} = unde ; iar cand se afla pe litera e se pronunta ca un e mai lung.

Cuvinte in franceza care contin litera "a" cu accent grav:

çà {sa} = aici delà {de.la} = dincolo dedéjà {deja} = dejalà {la} = acolo

Obs!!! Singurul cuvant in franceza care contine litera "u" cu accent grav este où

Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent grav:

Page 6: Franceza

fièvre {fievrâ} = febrathème {tem} = temaarène {aren} = arenacollège {colej} = colegiu

3. Accent circumflex = accent circonflexe {acsan sircumflex}

Accentul circumflex in franceza se gaseste pe literele a, e, i, o, u si consta intr-o gamalie precum a literei "â" din limba romana â, ê, î, ô, û. Accentul circumflex are de obicei rolul de a indica ca dupa el obisnuia inainte sa fie litera s ori o vocala. De mentionat faptul ca accentul circumflex dupa literele isi u nu mai este obligatoriu deoarece el nu serveste la schimbarea pronuntiei sau pentru a face diferenta intre omonime.

Cuvinte in franceza care contin litera "a" cu accent circumflex:

bâtir {batir} = a construipâle {pa.lâ} = pal, palidâme {amh} = sufletâcre {acră} = acru

Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent circumflex:

fêlure {feliur} = crapaturaconquête {conchet} = cucerireforêt {foree} = padureextrême {estremm} = extrema

Cuvinte in franceza care contin litera "i" cu accent circumflex:

une île {iun ilă} = o insula

Cuvinte in franceza care contin litera "o" cu accent circumflex:

côte {cott} = coasta (referire la mare)hôtel {otel} = hotelbientôt {bianto} = curandôter {oti} = a indeparta, a sterge

Cuvinte in franceza care contin litera "u" cu accent circumflex:

Page 7: Franceza

sûr {siur} = sigurmûr {miur} = maturfleûr {fliur} = floare

4. Accent tremă = accent tréma {acsan triema}

Accentul tremă in franceza numit si accent umlaut se gaseste pe literele e, i, u, y si consta in doua puncte deasupra literei ë, ï, ü, ÿ. Acest accent este folosit atunci cand intr-un cuvant se afla doua vocale una langa alta si ambele trebuiesc pronuntate. Litera y cu accent trema este folosita doar in unele nume proprii sau in cuvinte franceze moderne.

Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent trema (umlaut):

ambiguë {abighiu} = ambigucanoë {canoe} = canoeIsraël {Izrael} = IsraelNoël {Noel} = Craciun

Cuvinte in franceza care contin litera "i" cu accent trema (umlaut):

haïr {air} = urăhéroïne {eroinn} = eroinăarchaïque {arca.ic} = arhaicmaïs {meis} = porumbambiguïté {ambiguite} = ambiguitate

Cuvinte in franceza care contin litera "u" cu accent trema (umlaut):

exigüe {egzighiue} = inghesuitargüer {arguer} = a argumenta

5. Sedila (cedila) = cédille {sedile} 

Accentul cedila in franceza se gaseste doar pe litera c si consta intr-o virgula atasate literei in partea de jos ç. Acest accent este folosit doar in fata literelor a, o, u. Francezii folosesc uneori acest accent la inceputul cuvintelor dar niciodata la final.

Cuvinte in franceza care contin litera "c" cu cedila:

Page 8: Franceza

garçon {garson} = baiatleçon {leson} = lectieça {sa} = acesta, aceastafrançais {franse} = franceza

Cand se folosesc ligaturile œ si æ in limba franceza:

In limba franceza aceste ligaturi se numesc "e dans l'o" / "e dans l'a" si sunt folosite deseori in cuvintele de origine latina sau greaca, din pacate nu exista o regula anume pentru cand se folosesc.

Cuvinte in franceza care contin ligaturile œ sau æ:

œuvre {ovră} = muncaœil {oil} = ochisœur {soor} = sora

æquo {ecu} = cravatacurriculum vitæ {curiculum vitee} = curiculum vite (CV)

Page 9: Franceza

Numerele in Franceza de la 1 la 100

Numerele in franceza 1-10

Cifra zero este scrisa la fel ca si in limba romana insa are un accent acut pe litera "e" si se pronunta usor diferit, celelalte cifre pana la 10 se scriu si se pronunta total diferit.

0 - zéro {zeroo}1 - un {an}2 - deux {dio}3 - trois {troa}4 - quatre {catră}5 - cinq {sanc}6 - six {sis}7 - sept {set}8 - huit {u.it}9 - neuf {neof}10 - dix {diz}

Numerele in franceza 11-20

Numerele franceze 17, 18, 19 sunt formate foarte simplu zece + cifrele 7, 8, 9 => dix + sept, huit, neuf

11 - onze {onzâ}12 - douze {duzâ}13 - treize {treezâ}14 - quatorze {catorzâ}15 - quinze {chenzâ}16 - seize {sezâ}17 - dix-sept {di-setâ}18 - dix-huit {diz.uit}19 - dix-neuf {diz-neof}20 - vingt {va}

Acum este timpul sa afli cum se formeaza numerele in franceza dintre 21 si 69, nu este nevoie sa te sperii pentru ca in realitate trebuie sa inveti doar numerele 20, 30, 40, 50 si 60, numerele dintre se formeaza cu ajutorul numerelor invatate pana acum: numerele mari (20, 30, 40, 50, 60) + cifrele 1, 2, 3 ... 9

Page 10: Franceza

21 - vingt et un {va e an}22 - vingt-deux {van-dio}23 - vingt-trois {van-troa}24 - vingt-quatre {van-catră}25 - vingt-cinq {van-sancă}26 - vingt-six {van-sis}27 - vingt-sept {van-set}28 - vingt-huit {van-uit}29 - vingt-neuf {van-neof}

30 - trente {trant}31 - trente et un {trant e an}32 - trente-deux {trant-dio}33 - trente-trois {trant-troa}34 - trente-quatre {trant-catră}35 - trente-cinq {trant-sanc}36 - trente-six {trant-siz}37 - trente-sept {trant-set}38 - trente-huit {trant-uit}39 - trente-neuf {trant-neof}

40 - quarante {carant}41 - quarante et un {carant e an}42 - quarante-deux {carant-dio}43 - quarante-trois {carant-troa}44 - quarante-quatre {carant-catră}45 - quarante-cinq {carant-sanc}46 - quarante-six {carant-sis}47 - quarante-sept {carant-set}48 - quarante-huit {carant-uit}49 - quarante-neuf {carant-neof}

50 - cinquante {sacant}51 - cinquante et un {sacant e an}52 - cinquante-deux {sacant-dio}53 - cinquante-trois {sacant-troa}54 - cinquante-quatre {sacant-catră}55 - cinquante-cinq {sacant-sanc}56 - cinquante-six {sacant-sis}57 - cinquante-sept {sacant-set}58 - cinquante-huit {sacant-uit}

Page 11: Franceza

59 - cinquante-neuf {sacant-neof}

60 - soixante {soasant}61 - soixante et un {soasant e an}62 - soixante-deux {soasant-dio}63 - soixante-trois {soasant-troa}64 - soixante-quatre {soasant-catrâ}65 - soixante-cinq {soasant-sanc}66 - soixante-six {soasant-sis}67 - soixante-sept {soasant-set}68 - soixante-huit {soasant-uit}69 - soixante-neuf {soasant-neof}

Numerele in franceza dintre 70 si 79 se formeaza un pic diferit dar sunt la fel de usor de memorat. Pastrezi 60 si adaugi numerele de la 10-19 => soixante + dix, onze ... dix-neuf

70 - soixante-dix {soasant dis}71 - soixante et onze {soasant e onzâ}72 - soixante-douze {soasant-duzâ}73 - soixante-treize {soasant-trezâ}74 - soixante-quatorze {soasant-catorzâ}75 - soixante-quinze {soasant-chenzâ}76 - soixante-seize {soasant-sezâ}77 - soixante-dix-sept {soasant-diz-set}78 - soixante-dix-huit {soasant-diz-uit}79 - soixante-dix-neuf {soasant-diz-neof}

Numerele in franceza dintre 80 si 89 sunt formate un pic mai ciudat deoarece traducerea numarului 80 in limba romana ar fi 4 de 20 => quatre (4) + vingt (20). La restul numerelor se adauga si cifrele de la 1 .... 9

80 - quatre-vingt {catrâ-van}81 - quatre-vingt-un {catrâ-va-a}82 - quatre-vingt-deux {catrâ-van-deo}83 - quatre-vingt-trois {catrâ-van-troa}84 - quatre-vingt-quatre {catrâ-van-catrâ}85 - quatre-vingt-cinq {catrâ-van-sanc}86 - quatre-vingt-six {catrâ-van-siz}87 - quatre-vingt-sept {catrâ-van-set}

Page 12: Franceza

88 - quatre-vingt-huit {catrâ-van-uit}89 - quatre-vingt-neuf {catrâ-van-neof}

Numerele in franceza dintre 90 si 99 se formeaza foarte similar cu cele dintre 70-79 dar inlocuiesti soixante (60) cu quatre-vingt (80) + numerele de la 10 ... 19

90 - quatre-vingt-dix {catrâ-van-dis}91 - quatre-vingt-onze {catrâ-van-onzâ}92 - quatre-vingt-douze {catrâ-van-duzâ}93 - quatre-vingt-treize {catrâ-van-trezâ}94 - quatre-vingt-quatorze {catrâ-van-catorzâ}95 - quatre-vingt-quinze {catrâ-van-chenzâ}96 - quatre-vingt-seize {catrâ-van-sezâ}97 - quatre-vingt-dix-sept {catrâ-van-di-set}98 - quatre-vingt-dix-huit {catrâ-van-diz-uit}99 - quatre-vingt-dix-neuf {catrâ-van-diz-neof}

100 - cent {san}

Page 13: Franceza

Numerele in franceza 100 - 10 000+

Daca ai invatat sa numeri corect pana la 100 iti va fi foarte simplu sa numeri pana la o mie deoarece nu trebuie sa inveti decat structura cu ajutorul careia vei forma restul numerelor.

Iti reamintesc ca 100 se scrie in limba franceza 'cent' {san}, restul numerelor din suta in suta pana la 1000 se formeaza adaugand denumirea cifrelor 1-9 in fata cuvantului 'cent' + 's'

100 - cent {san}200 - deux cents {dio san}300 - trois cents {troa san}400 - quatre cents {catră san}500 - cinq cents {sanc san}600 - six cents {sis san}700 - sept cents {set san}800 - huit cents {uit san}900 - neuf cents {neof san}

In limba franceza numerele de genul 101-999 se formeaza la fel ca si in limba romana, mai intai spui cuvantul pentru sute si dupa adaugi restul numarului. De retinut faptul ca atunci cand cuvantul 'cent'se afla la sfarsitul numarului primeste un 's' dar atunci cand se afla in interiorul numarului 's'-ul dispare.

101 - cent un102 - cent deux103 - cent trois.......................125 - cent vingt-cinq.......................182 - cent quatre-vingt-deux.......................206 - deux cent six207 - deux cent sept.......................211 - deux cent onze.......................267 - deux cent soixante-sept.......................305 - trois cent cinq

Page 14: Franceza

306 - trois cent six.......................399 - trois cent quatre-vingt-dix-neuf.......................416 - quatre cent seize417 - quatre cent dix-sept.......................545 - cinq cent quarante-cinq546 - cinq cent quarante-six.......................608 - six cent huit.......................732 - sept cent trente-deux733 - sept cent trente-trois.......................820 - huit cent vingt821 - huit cent vingt et un.......................998 - neuf cent quatre-vingt-dix-huit999 - neuf cent quatre-vingt-dix-neuf1000 - mille

Numerele in franceza peste 1000 se formeaza la fel ca si in limba romana, spui mai intai miile, sutele si dupa zecile. Spre deosebire de sute la cuvantul 'mille' nu se mai adauga un 's'.

2000 - deux mille.......................2500 - deux mille cinq cents2501 - deux mille cinq cent un .......................3000 - trois mille.......................3231 - trois mille deux cent trente et un.......................9998 - neuf mille neuf cent quatre-vingt-dix-huit9999 - neuf mille neuf cent quatre-vingt-dix-neuf10 000 - dix mille

In limba franceza atunci cand scrii numere peste 1000 folosesti fie punctul fie un mic spatiu intre cifre precum in exemplul:  9.998 / 9 998 

Numerele peste 10.000 se formeaza la fel ca cele peste o mie, zecile de mii, sutele si zecile.

Page 15: Franceza

10 578 - dix mille cinq cent soixante-dix-huit.......................13 045 - treize mille quarante-cinq.......................100 000 - cent mille .......................1 000 000 - un million.......................2 000 000 - deux millions....................... 2 800 107 - deux million huit cent mille cent sept.......................un miliard - un milliarddoua miliarde - deux milliards

Observati ca denumirea pentru milion si miliard preia acel 's' atunci cand se afla la capatul numarului.

O mica recapitulara pentru numerele 100, 1000, 10 000+ in limba franceza

100 - cent1000 - mille10 000 - dix mille100 000 - cent mille1 000 000 - un million1 000 000 000 - un milliard

Page 16: Franceza

Zilele saptamanii in Franceza

In limba franceza zilele saptamanii se numesc 'les jours de la semaine' {le jur de la semenâ}. 

Zilele saptamanii in franceza:

zi lucratoare = jour de travail {jur de travaie}

luni = lundi {landii}

marti = mardi {mardii}

miercuri = mercredi {mercrădi}

joi = jeudi {jodii}

vineri = vendredi {vandrădi}

sfarsit de saptamana = fin de semaine {fan de semenâ}

sambata = samedi {samdii}

duminica = dimanche {dimanș}

In franceza zilele saptamanii nu se scriu cu litera majuscula decat daca se afla la inceputul propozitiei, sunt de genul masculin si toate denumirile zilelor se termina in ' -di ' cu exceptia zilei de duminica. Calendarele franceze incep saptamana ca cele romanesti cu ziua de luni si se termina cu ziua de duminica.

Alte cuvinte in franceza ce au legatura cu zilele:

Page 17: Franceza

o zi = un jour {an jur}

o saptamana = une semaine {iun semenâ}

ieri = hier {ier}

azi = aujourd'hui {ojurdui}

maine = demain {dema}

saptamana aceasta = cette semaine {set semenâ}

saptamana viitoare = la semaine prochaine {la seman proșenâ}

saptamana trecuta = la semaine dernière {la seman dernier}

Page 18: Franceza

Partile zilei in Franceza:

zori de zi = l'aube {lobă}

rasarit = le lever de soleil {le levee diu soleil}

dimineata = le matin {le matan}

amiaza, pranz, miezul zilei = midi {mi.di}

seara = le soir {le suar}

apus de soare = le coucher de soleil {le cușe de soleil}

noapte = la nuit {la nuii}

miezul noptii = minuit {mi.nuii}

In limba franceza lunile anului se numesc 'Les mois de l’année' {le moa del anee}

Page 19: Franceza

Lunile anului in franceza cu pronuntie:

ianuarie = janvier {janvie}februarie = février {fevrie}martie = mars {mars}aprilie = avril {avril}mai = mai {me}iunie = juin {jun}iulie = juillet {juile}august = août {ut}septembrie = septembre {septambră}octombrie = octobre {octobă}noiembrie = novembre {novebră}decembrie = décembre {desambră}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare lunile anului in franceza impreuna cu diverse prepozitii sau structuri:

'en' + numele unei luni = ' în ' + numele unei luniEx: en mars {an mars} = in martie

O expresie foarte folosita in limba franceza in legatura cu denumirea lunile este 'Au mois de ... 'traducerea exacta fiind 'In luna lui ... ' Ex: Au mois de juin {u moa de jua} = In luna lui iunie

Daca vrei sa spui ca ceva s-a intamplat dupa o anumita luna folosesti prepozitia 'depuis' Ex: depuis octobre {depuii octobă} = dupa octombrie (din octombrie incoace)

un mois {an moa} = o luna ce mois {se moa} = luna aceastale mois prochain {le moa proșan} = luna viitoarece janvier {se javie} = in acest ianuarie (in luna ianuarie a acestui an)en janvier dernier {an javie dernie} = ianuarie trecut (luna ianuarie a anului trecut)en janvier prochain {an javie proșan} = ianuarie viitor (luna ianuarie a anului viitor)de janvier à avril {de javie a avrilă} = din ianuarie in apriliele 8 janvier {le 8 javie} = (pe) data de 8 ianuariele mardi 8 janvier {le mardi 8 javie} = marti 8 ianuariedu vendredi 10 janvier {du vandrădi 10 javie} = din data de 10 ianuarie

Page 20: Franceza

Anotimpurile in franceza cu pronuntie:

primavara = printemps {prantam}

vara = été {etee}

toamna = automne {otonâ}

iarna = hiver {iver}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare anotimpurile in franceza impreuna cu diverse prepozitii sau structuri:

in timpul primaverii = au printemps {o pranta}in timpul verii = en été {an ete} in timpul toamnei = en automne {an otonâ} in timpul iarnii = en hiver {an iver}

in aceasta primavara = ce printemps {se pranta}in aceasta vara = cet été {set ete}in aceasta toamna = cet automne {set otonâ}in aceasta iarna = cet hiver {set iver}

vara trecuta, in vara trecuta = l'été dernier, en été dernier {lete dernie, an ete dernie} vara viitoare, in vara viitoare = l'été prochain, en été prochain {lete proșan, an ete proșan}in timpul verii = pendant l'été {pandaa lete}in vara anului 2013 = pendant l'été de 2013 {pandaa lete de 2013} in timpul lunilor de vara = pendant les mois d'été {pandaa le moa dete}o vara ploioasa = un été pluvieux {iun ete pliuvio}

Page 21: Franceza

Culorile principale in franceza:

culorile =  les couleurs {le culioor}

Culori Masculin sing Feminin sing Masculin plural Feminin plural

alb blanc {blaa} blanche {blanș} blancs blanches

negru noir {nuar} noire {nuar} noirs noires

gri gris {gri} grise {griz} gris grises

maro marron {maruu} marron {maruu} marron marron

rosu rouge {ruuj} rouge {ruuj} rouges rouges

roz rose {rooz} rose {rooz} roses roses

portocaliu orange {oranj} orange {oranj} orange orange

galben jaune {junâ} jaune {junâ} jaunes jaunes

verde vert {veer} verte {vert} verts vertes

albastru bleu {bleo} bleue {bleo} bleus bleues

violet violet {viole} violette {violet} violets violettes

Pronuntia pentru toate culorile in franceza o gasiti intre paranteze, de retinut faptul ca la forma de plural culorile se pronunta ca la singular.

In limba franceza toate cuvintele pentru culori sunt adjective, acestea preiau genul si numarul substantivului sau pronumelui pe care il descriu. Este foarte important sa inveti forma de masculin singular al culorilor in franceza deoarece pentru forma de feminin singular sau formele de plural trebuie doar sa adaugi niste terminatii. Unele culori sunt mai simplu de invatat pentru ca raman la fel precum'orange'.

Page 22: Franceza

Cu unele exceptii terminatiile pentru culorile in franceza sunt: la feminin singular se adauga un 'e' , la masculin plural se adauga un 's' iar la feminin plural un 'es'

Daca vrei sa faci referire la o nuanta a unei culori folosesti cuvant 'clair' pentru nuantele mai deschise si 'foncé' pentru culorile mai inchise. De retinut faptul ca aceste doua cuvinte nu se modifica in functie de gen si numar.

albastru deschis = bleu clair {bleo cler}

albastru inchis = bleu foncé {bleo fonse

Page 23: Franceza

Animale domestice in franceza:

vaca = la vache {la vaș}porc = le cochon {le coșon}oaie = le mouton {le moton}capra = la chèvre {la șevrâ}cal = le cheval {le șeval}soarece = la souris {la sori}

gaina, pui = le poulet {le pulee}rata = le canard {le canaar}gasca = l'oie {loie}

Animale de companie in franceza:

pisica = le chat {le ceat}catel = le chien {le șian}hamster = le hamster {le amster} 

Animale salbatice in franceza:

urs = l'ours {le urs}porc spinos = le porc-épic {le porc epic}lup = le loup {le lu}elefant = l'éléphant {elefan}girafa = la girafe {la jirafâ}leopard = le léopard {le leopaar}leu = le lion {le lio}urs panda = le panda {le pandaa}pantera = le panthère {le panteer}tigru = le tigre {le tigră}zebra = le zèbre {le zebră}antilopa = l'antilope {antilop}castor = le castor {le castoor}caprioara, cerb = le cerf {le ceer}vulpe = le renard {le renaar}

Page 24: Franceza

vidra = la loutre {la lutr}iepure = le lapin {la lapan}raton = le raton-laveur {le raton laver}veverita = l'écureuil {echiureil}maimuta = le singe {le saanj}bivol = le buffle {le buflâ}camila = le chameau {le șamo}ghepard = le guépard {le ghepaar}gorila = la gorille {la goriie}cangur = le kangourou {le cangaruu}rinocer = le rhinocéros {le rinocerosâ}

Animale acvatice in franceza :

peste = le poisson {le poason}delfin = le dauphin {le dofaan}rechin = le requin {le rechian}balena = la baleine {la belenâ}

Reptile in franceza :

crocodil = le crocodile {le crocodilâ}broasca = la grenouille {la gronuil}soparla = le lézard {le lezaar}sarpe = le serpent {le serpo}broasca testoasa = la tortue {la tortiu}

Insecte in franceza :

furnica = la fourmi {la furmi}albina = l'abeille {labee}fluture = le papillon {le papi-ion}gandac = le cafard {le cafaar}melc = l'escargot {lescargo}paianjan = l'araignée {larainee}

Page 25: Franceza

Legumele in franceza:

o legumă = un légume {a leghiumă}

legume = les légumes {le legiumă}

ardei gras = le poivron {le poavroo}

cartof = la pomme de terre {la pom diu teer}

castravete = le concombre {le concombră}

ceapă = un oignon {a oni-o}

ciupercă = le champignon {le șampinion}

conopidă = le chou-fleur {le șo-flior}

dovlecel = une courgette {iun curjet}

dovleac, bostan = la citrouille {la sitroile}

mazăre = les petits pois {le petit poa}

morcov = la carotte {la carot}

porumb = le maïs {le maisă}

praz = le poireau {le puaro}

ridiche = le radis {le radi}

roșie = la tomate {la tomat}

spanac = les épinards {lez epinaar}

țelină = le céleri {le seleri}

usturoi = l’ail {lail}

varză = le chou {le șo}

vânătă = l'aubergine {l'oberjină}

Page 26: Franceza

Fructe in Franceza :

fruct = le fruit {le fruii}

fructe = les fruits {lez fruii}

ananas = l'ananas {lananas}

banana = la banane {la bananâ}

caisa = l'abricot {labrico}

capsuna = la fraise {la frezâ}

cireasa = la cerise {la serizâ}

coacaze = la myrtille {la mirtiie}

grefa = la pamplemousse {la pamp.le.muus}

lamaie = le citron {le sitron}

lamaie verde = le citron vert {le sitron veer}

mar = la pomme {la pomâ}

mure = la mûre {la miur}

nuca de cocos = le noix de coco {le nua du coco}

para = la poire {la puar}

pepene galben = le melon {le meloon}

pepene verde = la pastèque {la pastec}

piersica = la pêche {la peș}

portocala = l'orange {loranj}

prune = la prune {la priuun}

stafide = le raisin sec {le rezan secâ}

strugure = le raisin {le rezan}

Page 27: Franceza

zmeura = la framboise {la frambuazâ}Alimente in franceza:

alimente, mancare = la nourriture {la nurituur}

branza (cascaval) = le fromage {le fromaj}carnat = la saucisse {la sosis}friptura = le bifteck {le bif.tec}galbenus de ou = le jaune d'oeuf {le jon diof}iaurt = le yaourt {le iaurt}orez = le riz {le rii}ou = l'oeuf {leof}peste = le poisson {le puason} paine = le pain {le pa}salam = la salami {la sa.la.mi}salata = la salade {la saladâ}sunca = le jambon {le jamboo}unt = le beurre {le beer}piper  = le poivre {le puavrâ}sare = le sel {le selâ} zahar = le sucre {le sucrâ}sos = le sauce {le sosâ}ulei = l'huile {luilâ}otet = le vinaigre {le vinegră}

Tipuri de carne in franceza :

carne = la viande {la viandâ}carne de curcan = de la dinde {deo la dandâ} carne de gaina = de la poule {deo la pulâ}carne de iepure = du lapin {diu lapan}carne de miel = de l'agneau {de lagneo}carne de porc = du porc {diu porh}carne de pui = du poulet {diu pu.lee}carne de rata = du canard {diu canaar}carne de cerb = du chevreuil {diu șevroil}carne de vita = du boeuf {diu boof}

Page 28: Franceza

carne de vitel = du veau {diu vo}picioare de broasca = des cuisses de grenouille {de chius de gronuile}

Tipuri de peste in franceza :

hering = du hareng {diu haran}macrou = du maquereau {diu macro}pastrav = de la truite {deo la triitâ}sardine = des sardines {dez sardinâ}somon = du saumon {diu so.mo}ton = du thon {diu to}

Deserturi in franceza :

desert = le dessert {le desert}

biscuite, frusec = le biscuit {le biscuii}bomboane = les bonbons {le bon.bon}ciocolata = le chocolat {le șocola}inghetata, gheata = la glace {la glas}placinta = la tarte {la tart} tort = le gâteau {le gato}vanilie = la vanille {la vani.ie}

Bauturi in franceza :

bauturi = les boissons {le boason}

apa = l'eau {lo}apa plata = eau plate {o plaat}apa minerala / carbogazoasa = eau minérale / pétillante {o mineral / petiant}bere = la bière {la bier}cafea = le café {le cafee}cafea cu lapte = café au lait {cafe o le}

Page 29: Franceza

ceai = le thé {le te}ciocolata fierbinte = chocolat chaud {șocola șo}cola = Coca {co.ca}lapte = le lait {leo le}limonada = la citronnade (limonade) {la sitronad / limonad}suc = le jus {le ju}vin = le vin {la van}

Page 30: Franceza

Partile corpului omului in franceza:

corp = le corps {le coorp}corpul omenesc = le corps humain {le corp hiuman}

Cap, fata si gat in limba franceza:

cap = la tête {la tet}păr = les cheveux {lez șovoo}față = le visage {le visaj}ureche = une oreille {iun oreii}urechile = les oreilles {lez oreii}frunte = le front {le fron}ochii = les yeux {le io}un ochi = un œil {an oie}nas = le nez {le ne}obraz = la joue {la ju}obraji = les joues {le ju}gură = la bouche {la buș}buză = la lèvre {la levrâ}buze = les lèvres {le levrâ}dinte = la dent {la dahn}dinți = les dents {le dahn}limbă = la langue {la langâ}bărbie = le menton {le manto}gât = le cou {le cu}ceafă = la nuque {la nucâ}interiorul gâtului = la gorge {la gorjâ}

Partea de sus a corpului in franceza:

spatele = le dos {le do}umeri = les épaules {lez epolâ}umăr = une épaule {iun epolâ}piept = la poitrine {la poatrinâ}sâni = les seins {lez san}sfârc = le mamelon {le mamelon}abdomen = l'abdomen {labdomenâ}buric = le nombril {le nombrilâ}stomac = un estomac {an estoma}

Page 31: Franceza

șold = la hanche {la anș}brațe = les bras {le bra}braț = le bras {le bra}subraț = aisselle {eselâ}coate = les coudes {le cudâ}cot = le coude {le cudâ}incheietura mâinii = le poignet {le poa.ne}mâini = les mains {le mahn}degete = les doigts {le dua}degetul mare = le pouce {le pus}arătătorul = l'index {landex}degetul mijlociu = le majeur {le majoor}inelarul = l'annulaire {lanuleir}degetul mic = le petit doigt {le petit dua}unghii = les ongles {lez onglâ}

Partea de jos a corpului in franceza:

fese = les fesses {le fesâ}picior = la jambe {la jambâ}picioare = les jambes {le jambâ}coapse = les cuisses {le chiuis}genunchi = le genou {le jenu}genunchii = les genoux {le jenu}gleznă = la cheville {la șevi.ie}glezne = les chevilles {le șevi.ie}călcâie = les talons {le taloon}călcâi = le talon {le taloon} talpă = le pied {le pie}tălpi = les pieds {le pie}degetele de la picioare = les orteils {lez orteie}

Page 32: Franceza

Denumirea membrilor unei familii in franceza:

familie = la famille {la famie}parinti = les parents {le paraan}sot = le mari {le marii}sotie = la femme {la faam}mama = la mère {la meer}mama vitrega = la belle-mère {la bel meer}tata = le père {le peer}tata vitreg = le beau-père {le bo peer}copil = l'enfant {lanfa}bebel = le bébé {le be.be}frate = le frère {le freer}sora = la sœur {la soor}baiatul = le fils {le fis}fica = la fille {la fiie}bunici = les grand-parents {lez gran paraan}bunic = le grand-père {le gran peer}bunica = la grand-mère {la gran meer}nepoti = les petits-enfants {lez petits-anfaan}unchi = l'oncle {lonclă}matusa = la tante {la taant}nepot = le neveu {le nevoo}nepoata = la nièce {la nies}verisor = le cousin {le cuzaan}verisoara = la cousine {la cuzin}

Membri familiei in urma casatoriei:

cumnata = la belle-sœur {la bel soor}cumnat = le beau-frère {le boo freer}soacra = la belle-mère {la bel meer}socru = le beau-père {le bo peer}nora = la belle-fille {la bel fiie}ginere = le beau-fils {le bo fis}

Familia inaintea casatoriei :

Page 33: Franceza

iubit, prieten = le petit-ami {le petii amii}iubita, prietena = la petite-amie {la petit amii}relatie = le relations {le relasion}

Obs!!! In limba franceza sunt trei forme de a spune 'al meu', in functie de gen este 'mon' pentru masculin (mon frère), 'ma' pentru feminin (ma mère) si pentru plural folosesti intodeauna 'mes' (mes parents).

Intrebari si raspunsuri posibile despre membrii familiei in franceza:

eu am = j'ai {je}

Ai frati? = Avez-vous des frères ? {Ave-vu de freer?}Da, am un frate = Oui, j’ai un frère. {Ui, je an freer}

Ai copii? = Avez-vous des enfants? {Ave-vu dez anfaa?}Da, am copii. = Oui, j’ai des enfants. {Ui, je dez anfaa}

Esti casatorit(a) = Êtes-vous marié ? {Ete vu ma.ri.e?}Da, sunt casatorit(a) = Oui, je suis marié {Ui, je suii ma.ri.e}Nu, nu sunt casatorit(a) = Non, je ne suis pas marié {No, je ne suii pa ma.ri.e}Sunt singur(a) = Je suis célibataire. {Je suii selibateer}Suntem divortati = Nous sommes divorcés. {Nuz soom divorsee}

Acestia sunt bunicii mei = Ils sont mes grands-parents. {Ilz son mez gran-paraan}Acestia sunt bunica si bunicul meu = Ils sont ma grand-mère et mon grand-père {Ilz son ma grand-meer e mon grand-peer}

Page 34: Franceza

cat este ceasul in Franceza | Ora in Franceza

In acest articol vei invata cum sa citesti ora / ceasul in limba franceza cu ajutorul unor reguli si expresii folositoare. Ar fi de ajutor sa recapitulezi lectia Numerele 1-100 pentru a te putea concentra doar pe regulile si expresiile noi.

In limba franceza nu se folosesc termenii a.m. si p.m. in schimb poti folosi cuvintele 'du matin'pentru a.m. si 'de l'après-midi' pentru perioada dintre pranz si ora 18:00 dupa care poti folosi 'du soir' pana la miezul noptii. (invata mai multe despre Partile zilei). Este totusi bine de mentionat faptul ca de obicei in limba franceza timpul este exprimat pe 24h.

In limba franceza atunci cand vrei sa scrii ora, in loc sa desparti ora de minute prin doua puncte folosesti litera 'h' precum : 15h23

Atunci cand doresti sa intrebi 'Cat este ceasul?' in franceza se foloseste cel mai des expresia'Quelle heure est-il ?' {Che oor et il?}, mai jos vei gasi o serie de raspunsuri posibile pentru a intelege mai bine cum se citeste ora in limba franceza.

1:00

- Il est une heure  {Il et iun oor} = Este ora unu 

- Il est deux heures {Il et doz oor} = Este ora doua

Obs!!! In limba franceza nu poti citi o ora fara sa precizezi si cuvantul 'heure(s)'

Politicos este ca raspunsul sa inceapa intodeauna cu 'Il est ...' care ar fi precum in limba romana'Este ora ...' insa este un raspuns acceptat ca fiind corect si daca contine direct ora: (Ex) 13h00 - Une-heure de l’après-midi

1:10

- Une heure dix {Iun oor diz} = unu si zece

Page 35: Franceza

- Une-heure dix de l’après-midi {Iun oor diz de la premidi} = unu si zece dupa-amiaza

- Une-heure dix du matin {Iun oor diz du matan} = unu zi zece dimineata

3:30

- Il est trois heures et demie {Il e troaz oor e demi} = Este ora 3 jumate

- Il est trois heures trente {Il e troaz oor trant} = Este ora 3 si 30 minute

4:45

- Il est cinq heures moins le quart {Il et sanc oor moa le caar} = Un sfert de ora pana la ora 5

- Il est cinq heures moins quinze {Il et sanc oor moa canză} = Este ora 5 fara 15 minute

- Il est quatre heures quarante-cinq {Il et catră oor carant sanc} = Este ora 4 si 45 minute.

Alte intrebari si raspunsuri posibilie referitoare la ora in limba franceza :

Auriez-vous l'heure, s'il vous plaît ? {Aurie vu leoor, sil vu ple?} = Imi spuneti ora, va rog?

C'est à quelle heure ? {Set a cheel oor?} = La ce ora este? (un eveniment, ceva ce urmeaza a se intampla)

Le concert est à quelle heure? {Le consert et a cheel oor?} = Concertul la ce ora este?

Il arrive dans trois quarts d’heure {Il ariv dan trua catr deoor} = Vine in 45 de minute

Il est cinq heures pile / cinq heures précises {Il et sanc oor pilâ / sanc oor presisâ} = Esta ora 5 fix

Il est presque minuit {Il e presche mi.nuii} = Este aproape miezul noptii

Cuvinte legate de timp in Franceza

Page 36: Franceza

Cu ajutorul acestei lectii in care iti vei dezvolta vocabularul invatand cuvinte noi despre timp in franceza iti va fi mult mai simplu sa-ti faci o programare sau sa porti conversatii uzuale cu noii tai prieteni vorbitori de limba franceza.

acum = maintenant {man.te.na}

mai tarziu = plus tard {pliu tar}

inainte = avant {avan}

cu putin timp in urma = il y à peu de temps {il i a peo de tamp}

imediat = tout de suite {tut de suit}

la timp = à l'heure {a loor}

mai devreme = en avance {an avans}

mai tarziu = en retard {an retaar}

minut(e) = minute(s) {miniut}

ora / ore = heure(s) {oor}

ieri = hier {ier}

azi = aujourd'hui {ojurduii}

maine = demain {demaa}

zilnic = quotidien {cotidiaan}

in fiecare zi = tous les jours {tiuz le jur}

saptamana trecuta = la semaine passée/dernière {la semen pasee / dernier}

saptamana viitoare = la semaine prochaine {la semen proșenă}

o data pe saptamana = une fois par semaine {iun foa par semen}

Page 37: Franceza

in fiecare saptamana = toutes les semaines {tut le semen}

lunar = mensuel {mansuelâ}

anual = annuel {anuelâ}