Convenia de la Paris din anul 1858 a dat posibilitatea Principatelor romne s-i

statorniceasc instituiile statale politico-juridice, ele cutnd chiar s cucereasc i restul

libertilor ce nu au fost consacrate n acest act constituional. Adunrile elective instituite prin

Convenie aveau sarcina s-l aleag pe domnitor. Adunarea electiv din Moldova, constituit la

28 decembrie 1858, a rezolvat mai nti situaia alegerii ca deputat a principelui Grigore Sturdza,

care era contestat de alegtori deoarece slujise Porii Otomane cu grad de general de divizie,

dup care, n edina din 5 ianuarie 1859, a ales pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, fostul prefect,

iar ulterior, deputat de Covurlui, cu unanimitate de voturi, n funcia suprem de Domn. n

aceeai edin, Domnul A. I. Cuza a depus urmtorul Jurmnt: "Jur, n numele Prea Sfintei

Treimi i n faa rii mele, c voi pzi cu sfinenie drepturile i interesele Patriei, c voi fi

credincios Constituiei n textul i spiritul ei, c n toat Domnia mea voi priveghea la respectarea

legilor pentru toi i n toate, uitnd toat prigonirea i toat ura, iubind deopotriv pe cel ce m-a

iubit i pe cel ce m-a urt, neavnd dinaintea ochilor mei dect binele i fericirea naiunii

romne. Aa s-mi ajute Dumnezeu i compatrioii mei s-mi fie de ajutor"171.

n Muntenia, Adunarea Electiv se constituie ntre 8 i 12 ianuarie, iar ntrunirea are loc

n 20 ianuarie. n data de 24 ianuarie 1859, prin voina deputailor, Principatul Muntenia alege n

funcia de Domn pe domnitorul Moldovei, reuind s depeasc cu mult prevederile Conveniei

de la Paris.