Upload
ady-gaby
View
116
Download
4
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Fonduri europene
Citation preview
1 / 60
Curs Fonduri Europene si Nationale (descriere,
mecanisme, ghid practic)
Titular curs:
Formator: cercetator stiint. gr. 1 dr ing. Gabriel Spiridon
Coautor: ing. th pr gr 1 G. Spireanu
Partener consortiu: IPA.SA
2 / 60
Curs 1 – Generalitati
1.1 Scop si obiective
Scopul principal al acestui curs este de a sustine companiile, intreprinderile, de a
identifica cele mai adecvate surse de finantare nationale si europene si de a gasi pasii
adecvati pentru a aplica la aceste fonduri. Aceste fonduri se refera atat la posibilitati de
finantare in domeniile cercetare aplicativa- dezvoltare-inovare cat si la finantari pentru
dezvoltarea institutionala, a infrastructurii, dezvoltare durabila.
Programele dedicate diferitelor fonduri acopera sectoare diverse de activitate, precum
energie, telecomunicatii, protectia mediului, dezvoltare durabila si infrastructura,
aeronautica, tehnologiile societatii informationale, sanatate si medicina, calitatea vietii si
managementul resurselor umane, etc.
Cursul se doreste un ghid, un instrument puternic pentru o companie care doreste sa
acceseze diferite fonduri europene sau nationale.
Pentru o buna receptivitate a cursului, orientarea acestuia este pentru problemenel
generale de interes ale unui posibil aplicant la fonduri.
Obiectivele acestui curs sunt de a oferi pentru o companie mijloace comune dar si
specifice, astfel incat aceasta sa asimileze usor logistica si instrumentele principale
necesare pentru a aplica cu succes la mecanisme de finantare de genul celor enumerate
mai sus.
Daca ne referim la fonduri europene, cvasitotalitatea acestora au atribute generale
comune, precum:
a) fiecare fond european are scop, obiective si prioritati clare;
b) sunt fundamentate pe baza unei legislatii specifice europene;
c) pentru a putea aplica la un astfel de fond este necesar de a depune o propunere de
proiect, cuprinzand parti administrative, economico-financiare si tehnice;
d) se bazeaza pe apeluri la termene fixe sau apeluri ―deschise‖, continand in corpul
apelului(‗Call for Proposals‖) toate informatiile de baza necesare( data incepere, termen de
depunere, bugetul apelului, parteneri eligibili, tipuri de proiecte, etc); suplimentar, atasate
3 / 60
apelului, sunt ghidul aferent( Guide for Proposals) si Programul de lucru( Work
Programme);
e) proiectele sunt evaluate dupa criterii de eligibilitate si de evaluare specifice
programului respectiv;
f) multe din fondurile europene sunt administrate prin organisme nationale aferente(
evaluarile intermendiare si finale, plati aferente catre parteneri, etc;
g) activitatile derulate, platile aferente efectuate, sunt reglementate prin raportari si
reguli economico-financiare si de implementare specifice;
h) majoritatea acestor fonduri au un mecanism de co-finantare care reprezinta o parte
componenta a bugetului proiectului;
i) toate activitatile desfasurate in conformitate cu scopul si obiectivele proiectului
trebuiesc realizate in conformitate cu principiile etice stipulate in Cartea europeana a
drepturilor fundamentale ale omului( EU Fundamental Rights Chart) si cu drepturile de
proprietate intelectuala ( Intelectually Property Rights).
1.2 Structura curs
Structura cursului este astfel realizata incat sa incerce sa acopere toate aspectele si sa
ofere un suport cat mai substantial celor ce doresc sa acceseze astfel de programe.
Cursul cuprinde doua parti:
Modul 1 – Ghiduri practice pentru accesarea fondurilor europene ( cursuri 1-4)
Modul 2 – Diferite fonduri europene si nationale (cursuri 5-8)
In cursul 2 sunt prezentate mecanismele financiare generale pentru diferite fonduri,
structura generala a unor astfel de fonduri, scopul si obiectivele diferitelor fonduri,
mecanismul financiar general pentru un proiect, incluzand reguli economico – financiare.
In cursul 3 sunt prezentati pasii necesari pentru a accesa un fond, pornind de la prima
informatie despre fond, pana la realizarea propunerii de proiect. Sunt prezentati pasii
principali necesari in constructia propunerii de proiect.
Pentru a avea o buna credibilitate si a gestiona corect un proiect, cu toate etapele sale de
implementare, pentru a fi persuasivi in fata evaluatorilor, in sensul ca proiectul aferent
unui fond va fi dezvoltat si pus in functiune in concordanta cu regulile generale si
specifice ale fondului respectiv, in cursul 4 sunt date reguli care sa genereze un bun Plan
4 / 60
de Management, care reprezinta un instrument puternic in mainile Managerului de
proiect pentru adezvolta si controla evolutia proiectului.
Fiecare proiect are un consortiu care contribuie la realizarea taskurilor acestuia, a scopului
si obiectivelor asumate. Calitatea consortiului este esentiala pentru succesul proiectului. In
acest sens, tot in cursul 4 sunt enumerate criterii de selectie ale partenerilor.
In urmatoarele cursuri(din Modulul 2) au fost selectate diverse astfel de programe/fonduri
care ar fi de interes pentru companiile romanesti. Aceste programe, fonduri, apartin
Comisiei Europene, diverselor banci europene, destinate dezvoltarii regionale si
interregionale, administrate direct de aceste organisme europene sau prin intermediul
autoritatilor Nationale, fiind descrise in format standard, astfel incat o companie romana sa
poata analiza, evalua, interpreta, compara intre diferite programe / fonduri pentru a decide
care este cel mai potrivit pentru zona sa de propusa dezvoltare. Pentru fiecare program/
fond, indicatorii standard includ structura economico-financiara, scop si obiective
strategice, buget total si per proiect, acoperire geografica, puncte de contact, coorodnate.
O parte importanta din Modulul 2 este dedicata finantarilor nationale.
5 / 60
CURS 2 – MECANISMELE LOGISTICE SI FINANCIARE ALE
DIFERITELOR FONDURI.
2.1 Structura generala a programelor / fondurilor
Finantarea din partea Uniunii Europene este in legatura cu diverse sectoare
economice, in numar de aprox. 30, precum energie, mediu, transport, IST, cercetare,
educatie, dezvoltarea resurselor umane, etc.
Comisia Europeana reprezinta institutia centrala a Uniunii Europene.
Finantarea europeana este asigurata de catre Uniunea Europeana si administrata de
catre Comisia Europeana.
In mod uzual, Pentru accesarea fondurilor europene, propunerile de proiect trebuiesc
trimise direct la Comisia Europeana, Brussels.
In unele cazuri, programele / finantarile UE nu sunt platite direct de catre Comisia
Europeana ci prin intermediul unor organisme Nationale, care administreaza aceste
programe(d.p.d.vedere logistic si financiar) din insarcinarea CE ; de exemplu, Fondul
European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European, etc).
Programe/ fonduri precum FP7 – Framework Programme 7, E!–Eureka, CIP –
Competitivenes Innovation Programme, NATO –civil components, LIFE, sunt
programe europene de dezvoltare tehnologica si inovare.
Fondurile regionale europene ofera masuri suport tehnico- financiare pentru sustinerea
reformei economice si dezvoltarea componentei sociale in zone geografice specifice(
Balkani, tarile Mediteraneene, Europa Centrala si de Est, tarile riverane Marii Negre);
Unele fonduri sunt fonduri de investitii bancare; acestea sunt destinate cu prioritate
unor sectoare precum Transport si Telecomunicatii – retele locale, nationale si trans –
europene; productia si distributia de Energie electrica; economisirea de energie,
reducerea emisiilor poluante si a gazelor cu efect de sera; industrie;
Joint Ventures (asociere de intreprinderi din diferite state in vederea unui anumit
program comun) este un mecanism suport unor asocieri transnationale, in special
dedicate IMM-urilor.
6 / 60
Finantarile Nationale sunt realizate prin intermediul mai multor ministere precum
MedC, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului,
Ministerul sanatatii, Ministerul Mediului, Ministerul Muncii, etc. Acester finantari
cuprind activitati de cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea resurselor umane,
dezvoltarea infrastructurii, cresterea competitivitatii economice, relansarea economica.
2.2 Scopul si obiectivele programelor / fondurilor
Obiectivul general principal al finantarilor europene si nationale este promovarea
progresului economic si social, a dezvoltarii durabile, in principal prin promovarea
unei arii europene de dezvoltare extinse, fara frontiere si prin promovarea coeziunii
economice si sociale.
Un alt obiectiv principal este de a reduce si eradica discrepanta intre tarile/ regiunile
puternic dezvoltate si cele defavorizate, de a promova dezvoltarea durabila, de a
asigura o coeziune economica si sociala prin reducerea disparitatilor intre regiuni sau
grupuri sociale, acordarea de sanse egale tuturor cetatenilor europeni;
Fondurile europene focalizate spre anumite domenii economice (energie, mediu,
biotehnologii, eSanatate, eGuvernare, telecomunicatii, transport, etc) derulate in cadrul
generos al Zonei Europene de Cercetare, au drept scop dezvoltarea excelentei in stiinta
si tehnologie, a competitivitatii si inovarii, incurajandu-se proiecte de cercetare-
dezvoltare cu grad mare de risc care sa conduca spre zonele de ―frontiera cunoasterii‖.
Scopul principal al fondurilor financialre bancare este de a contribui spre integrarea,
dezvoltarea echilibrata, coeziunea economica si sociala, de a sustine strategii de
dezvoltare credibile pe termen mediu si lung; prioritatile majore in acest sens se
indreapta spre IMMuri, prin operatiuni de tip ―loan capital‖( refinantare) sau ―joint
venture capital‖ (asociere de intreprinderi din diferite state in vederea unui anumit
program comun) si spre retele de transport si energie trans-europene.
Cu referire la fondurile nationale, scopul principal al acestora este relansarea
activitatilor economice in toate sectoparele si ―arderea‖ unor etape de dezvoltare care
despart economia nationala de tarile puternic dezvoltate si vestul Europei, SUA si
Japonia.
7 / 60
2.3 Mecanismele financiare pt diferite fonduri
Principalele mecanisme utilizate pt a asigura sprijinul financiar al Uniunii Europene
sunt finantarile nerambursabile(―grants‖) si refinantarile ( ―loans‖ ) ; finantarile
nerambursabile variaza uzual de la 50% pana la 100% si de la cateva mii de euro la
milioane de euro, depinzand de tipul programului si de schema de finantare;
De cele mai multe ori, Comisia Europeana cere, prin programele sale, o schema de
cofinantare( de ex., daca un partener intr-un proiect primeste 50% din bugetul
proiectului, partenerul respectiv trebuie sa asigure o cofinantare proprie de 50%, in
servicii sau in bani efectivi);
Cu referire la fondurile de la Comisia Europeana( de ex. FP7, Intelligent Energy
Europe, etc) schema de finantare presupune o contributie de 50-100% din bugetul
proiectului, in functie de tipul de instrument utilizat( de ex. pt FP7 - proiecte STREP,
IP, CSA(CA), CO, NoExcelence, etc-), modelul financiar ( costuri totale, costuri
aditionale, etc) si tipurile de activitati( activitati demonstrative, pregatire, cercetare si
dezvoltare tehnologica, etc) unde propunerea de proiect este incadrata; restul pana la
100% din bugetul proiectului este acoperit din bugetele nationale, partenerii si / sau
alte institutii de finantare;
Exista initiative Europene independente( cum ar fi programul Eureka sau AAL-
Ambient Assisted Living) la care fiecare tara finanteaza intr-un fel sau altul o mare
parte din bugetul proiectelor, partenerii contribuind cu o cota de cofinantare de 25-
50%;
Imprumuturile europene de tip ―loan‖ sunt adesea la rate prefrerentiale; in general,
bancile europe3ne dau pt proiecte ―loans‖( individual loans, global loans) imprumuturi
care reprezinta pana la 50 % din costurile totale; pentru a fi implicata in finantari
europene, o companie trebuie sa fie pregatita sa indeplineasca obligatiile impuse in
accesarea acestor fonduri, iar proiectele propuse sa se identifice cu nevoile reale si
specifice fondurilor respective.
2.4 Mecanismul financiar general pentru un proiect
8 / 60
Fiecare participant trebuie sa aiba- bazat pe un Apel cu termene de depunere- o
propunere de proiect, construita in concordanta cu Ghidul aferent Apelului;
Fiecare proiect are un buget, care trebuie sa acopere cheltuielile eligibile, directe si
indirecte(regia);
Suma bugetelor proiectelor propuse la finantare, constituie bugetul fondului pentru
perioada data;
Bugetul proiectului este constituit din doua parti: i) contributia financiara a fondului si
ii) cofinantarea sau autofinantarea, care complementeaza prima parte;
In general, contributia financiara a fondului este platita in concordanta cu urmatoarele
principii:
- un avans de aprox 30-40% vor fi transferate coordonatorului intr-un interval de 30-60
zile de la semnarea contractului; coorodonatorul va transmite spre parteneri avansul alocat,
in conformitate cu prevederile unui Acord de parteneriat sau direct a contractului;
- platile periodice vor fi primite de catre coordonator de la fond, dupa aprobarea
rapoartelor periodice de progres; coordonatorul va transmite conform contract, sumele
cuvenite fiecarui partener;
- plata finala va fi realizata dupa aprobarea Raportului final si atunci cand toate livrarile
proiectului ( ―Deliverables‖), scopul si obiectivele acestuia vor fi indeplinite;
Bugetul proiectului cuprinde cheltuieli directe si cheltuieli indirecte, acoperind
cheltuieli pentru costurile de personal,echipamente, deplasari si diurna, tehnica de
calcul, consumabile, regii( acestea intra la cheltuieli indirecte); aceste cheltuieli sunt
impartite in sume fixe penteru fiecare categorie; in general este permis de a realiza
transfer intre diferite categorii de cheltuieli, dar in limita de 10-15% si cu o aprobare
din partea Programului respectiv; de la fond la fond, de la Program la Program,
mecanismele financiare generale descrise mai sus pt un proiect variaza, in
conformitate cu reglementarile specifice fiecarui fond.
9 / 60
Curs 3 – Pasii necesari pt accesarea fondurilor europene
a) Alegerea celui mai adecvat fond pt proiectul propus si pt competentele
si posibilitatile propuneatorului
In general, munca pt a aplica la un Program/fond printr-un proiect, inseamna o
activitate de aproximativ 3- 4 luni; o greseala in selectarea fondului / programului,
chiar daca proiectul este in esenta foarte bun, inseamna rejectarea solicitarii financiare;
Pt aceasta este necesar a avea o imagine de ansamblu a tuturor programelor posibile a
fi abordate in legatura cu profilul de activitate al companiei, cu tema propusa, pt a
avea posibilitatea de a analiza, evalua, de a compara diferite fonduri, utilizand criterii
de evaluare adecvati, pt a decide care este cel mai potrivit program pt aplicatia
propusa;
In acest scop, cel putin urmatoarele aspecte de comparabilitate( intre propunerea de
proiect si Program/fond) trebuie sa fie luate in considerare:
- tarile eligibile pentru Program; pt fiecare Program este specificat grupul de tari care
indeplinesc conditiile de a participa la fond;
- entitati eligibile; pt fiecare Program sunt specificate entitatile eligibile ( ex. IMMuri,
societati comerciale, institutii publice, Universitati, institute de cercetare, ONGuri, etc)
care au voie sa participe la Programul lansat;
- capabilitatea financiara a aplicantului; daca compania indeplineste criteriile de
eligibilitate financiara: balanta financiara corespunzatoare pt ultimul(ultimii) an(i)
financiar(i); regie –cheltuieli indirecte-corespunzatoare; putere de co-finantare, etc;
- capacitate tehnico-stiintifica demonstrata in concordanta cu cerintele Programului;
Cerintele de mai sus reprezinta conditii minime necesare dar nu suficiente pentru o
companie de a fi eligibila pentru participare.
b) Aspecte logistice in legatura cu aplicarea la un fond
Principalele aspecte logistice curind:
- constructia consortiului proiectului, in concordanta cu cerintele proiectului si cu
regulile cerute; desemnarea directorului de proiect;
10 / 60
- constructia in interiorul fiecarui partener, a echipei de specialisti si desemnarea
coordonatorului echipei pt fiecare partener;
- echipa de lucru trebuie sa aiba urmatoarele atribute: sa lucreze in folosul
proiectului, in paralel cu rezolvarea unor alte sarcini curente( proiecte in lucru,
etc); o buna cunoastere a limbii engleze; Cvuri corespunzatoare, care sa
demonstreze capabilitatea de a realiza taskurile proiectului; cunostinte avansate de
utilizare PC;
- punerea in functiune a unui sistem computerizat puternic, care va face posibil o
dezvoltare adecvata a proiectului: LAN PCs, pachete software corespunzatoare(
MS Windows, MS Office- Word, Excel, Power Point) Acrobat Reader&Writer,
software specializat pt dezvoltari grafice, antivirus performant, Skype, Forum de
discutii, etc., preferabile in cea mai noua versiune, facilitati internet puternic;
- stabilirea unei legaturi permanente cu autoritatile nationale ( Puncte Nationale de
Contact sau similar) care vor superviza Programul in tara unde se aplica; in acest
mod, partenerul respectiv este conectat permanent cu particularitatile de aplicare
ale programului in tara sa( componenta nationala); de asemenea, utilizand sistemul
Punctelor Nationale de Contact aferente tuturor tarilor europene, se poate obtine
asistenta, suport in constructia si dezvoltarea proiectului.
c) Pasii principali in constructia proiectului
c1) Ideea de proiect
Trebuie sa aiba urmatoarele atribute specifice:
- sa fie elaborata in cateva versiuni, pornind de la acceasi idee principala, pt. a avea
posibilitatea de a o alege pe cea mai buna;
- sa aiba valoare adaugata europeana;
- sa fie suficient de noua;
- sa fie puternic conectata la prioritatile Nationale ;
- sa fie in deplina concordanta cu scopurile si obiectivele fondului ;
- sa fie apta de a fi dezvoltata de catre consortiul partwenerilor;
- piata produsului/metodei, sa fie suficient de generoasa pt a oferi o buna dezvoltare
economica si un mare grad de repetabilitate la a produsului rezultat;
11 / 60
c2) Alegerea fondului / programului
Urmatoarele criterii pt alegerea fondului / programului trebuiesc luate in considerare:
- concordanta ideii de proiect cu scopul si obiectivele fondului;
- eligibilitatea fondului in tarile partenerilor;
- teremenele de lansare Apel si termenele de depunere;
- nivelul financiar al fondului / programului;
- procentul de cofinantare necesar;
- posibilitatea indeplinirii criteriilor de eligibilitate cerute de catre Program.
c3) Titlu proiect si acronim
Titlul nu poate cuprinde tot ceea ce se vrea in proiect!
Pt aceasta, exista suficient spatiu in rezumatul proiectului si in dezvoltarea
propunerii;
Dar titlul si acronimul trebuie sa fie sugestive si atractive.
c4) Scopul si obiectivele proiectului
Este foarte important de a stipula extrem de clar scopul si obiectivele in concordanta
cu scopul si obiectivele Programului
c5) Constructia propunerii de proiect
Consortiul proiectului va diviza responsabilitatile, taskurile si livrarile acestuia;
Pentru acest motiv, structura consortiului are o mare importanta in dezvoltarea
normala a acestuia;
In acelasi timp. trebuie respectate criteriile de eligibilitate ale Programului
referitoare la structura consortiului si expertiza necesara a partenerilor;
c6) Divizarea sarcinilor intre parteneri
Avand ca baza Programul de lucru(Work Programme) lista pachetelor de lucru( Work
Packages), taskurile si livrarile (Deliverables) aferente precum si Planul de Management-
construite in concordanta cu scopul si obiectivele proiectului, Comitetul de Proiect va
12 / 60
diviza munca intre parteneri, pe baza complementaritatii tehnico-financiare si expertiza
fiecarui partener.
c7) Bugetul fiecarui partener
Doua parti constituiente:
- grantul, care reprezinta contributia Programului, care variaza de la 100% pana
la aprox. 50%;
- componenta de cofinantare, care complementeaza punctul a) astfel incat sa
complerteze pana la 100% bugetul;
Bugetul proiectului va fi construit astfel incat sa acopere numai
costurile eligibile ale acestuia;
Pentru aceasta, costurile vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie necesare pentru proiect;
- sa fie inregistrate in gestiunea economico-financiara a proiectului;
- sa fie realizate in timpul executiei proiectului;
- sa fie incluse in lista cheltuielilor eligibile ale Programului
Cheltuielile se divid in costuri directe si indirecte
- Cheltuielile directe includ:
cheltuieli de personal;
subcontractare;
echipamente;
cheltuieli de deplasare;
„computing‖ si consumabile;
alte costuri
coordonarea administrativa si financiara( numai managerul de proiect al
consortiului)
Costurile indirecte in general includ costuri de regie: administrare si management,
electricitate, incalzire, apa, comunicatii( fax, telefon, corespondenta, internet, etc).
13 / 60
Curs 4 - Cum se construieste un Plan de Management de proiect;
selectia partenerilor
4.1 Planul de Management
Planul de Management(PM) este un instrument puternic in mainile coordonatorului de
proiect, ajutandu-l pe acesta sa organizeze derularea proiectului, coordonarea consortiului,
raportarile proiectului si legatura cu Autoritatea Contractanta, implementarea proiectului,
livrarile aferente.
PM asigura o mai buna comunicare si coordonare intre parteneri.
Cand PM contine si o parte de Asigurarea Calitatii(AC) proiectului, aceasta parte asigura o
mai buna dezvoltare a acestuia intrucat toate activitatile proiectului vor fi realizate pe baza de
Proceduri operationale.
Managementul proiectului este bazat pe trei componente principale:
- Managerul de proiect;
- Comitetul de Management de proiect(CMP);
- Comitetul de conducere al proiectului(CCP);
Directorul de proiect este seful executiv al proiectului si coordonatorul CMP;
El este responsabil pt strategia generala a proiectului, pt strategia de comunicare, pt
rezolvarea conflictelor
CMP este compus din responsabilii de proiect ai partenerilor.
Atributiile PCM sunt urmatoarele:
- aprobarea fazelor proiectului, a rapoartelor periodice, a costurilor;
- aprobarea reorganizarii proiectului si a replanificarii taskurilor acestuia, daca este cazul;
- rezolvarea conflictelor intre parteneri, daca este cazul.
CCP cuprinde reprezentantii legali autorizati ai fiecarui partener si Managerul de
Proiect; CCP se intruneste la cererea CMP pt a rezolva probleme importante care
afecteaza dezvoltarea normala a proiectului si care nu au putut fi rezolvate de catre
CMP
14 / 60
Rolul CCP:
- ia decizii importante referitoare la schimbari in evolutia proiectului;
- rezolva conflicte majore intre partenerii consortiului
Asigurarea calitatii(AC) proiectului
Fiecare partener va desemna o persoana care va fi responsabila cu AC in interiorul
echipei partenerului respectiv;
Consortiul proiectului va implementa cateva proceduri operationale in legatura directa
cu scopul si obiectivele proiectului si care vor fi aplicate in timpul dezvoltarii
proiectului;
Exemple de proceduri ce pot fi implementate:
- Procedura de comunicatie intre partenerii consortiului;
- Procedura pt structura livrarilor si a rapoartelor periodice;
- Procedura pt verificarea pe parcurs si verificarea finala a documentelor realizate de catre
parteneri in folosul proiectului, etc.
4.2 Selectia partenerilor
Consortiul reprezinta un grup de parteneri muncind intr-o complementaritate tehnico-
financiara, care impart bugetul, taskurile, responsabilitatile si riscurile. Calitatea consortiului
este esentiala pentru succesul proiectului.
4.2.1 Mai jos enumeram principalele criterii pentru alegerea partenerilor
Nu alegeti parteneri de alibi
De multe ori promotorul proiectului alege parteneri in mod formal, numai pt a satisface
cerintele minime de eligibilitate( nr de parteneri, nr de tari din cele elgibile. Aceasta este o
greseala, consecinta fiind, daca proiectul iese castigator, la disfunctionalitati tehnice,
manageriale si financiare in executia proiectului.
Complementaritate in scopul si obiectivele proiectului.
15 / 60
O distributie echilibrata a taskurilor, pachetelor de lucru, livrarilor intre partenrii
proiectului, bazata pe competenta tehnico-stiintifica, in paralel cu o distributie financiara
similara, va asigura o evolutie normala a acestuia.
- Partenerii care coopereaza intr-un mod complementar in proiect vor asigura o echipa mai
puternica decat partenerii care au aceleasi sarcini;
- Partenerii care au o expertiza complementara realizeaza un consortiu mai puternic decat
partenerii care au expertize similare sau identice.
Concluzia este:
-complementari in scope si obiective;
- complementari in expertiza
Distributia geografica
O distributie geografica echilibrata a partenerilor ore foarte multe avantaje, printre care: o
imagine buna a evaluatorilor, un potential de diseminare puternic, potential de
implementare a proiectului puternic dupa finalizarea teoretica a proiectului, etc
Puternic motivati si competenta dovedita
Egalitate de sanse si de gen
Acest ultim aspect este stipulat in articolele 2 si 3 ale Tratatului Uniunii Europene; pt acest
motiv, in aproape toate domeniile de activitate ale Comisiei Europene, incluzand
cercetarea si dezvoltarea tehnologica, egalitatea de sanse si gen sunt promovate si
garantate.
Ca paradigma, aceste doua cerinte sunt incluse in critetriile de evaluare ale programelor
Nationale de CDI precum si in toate programele similare (FP7, EUREKA, CIP, NATO,
LLL, etc) ale Comisiei Europene.
4.2.2 Proceduri pentru cautarea partenerilor
Contact direct utilizand cooperari anterioare
Diferite evenimente( brokerage events, conferinte, seminarii, workshops);
Reteaua Punctelor Nationale de Contact, existenta in fiecare tara Europeana;
Diferite baze de date;
16 / 60
EOI- procedura Expression of Interes( in special pentru FP7, propuneri aferente IST
dar nu numai);
In mod indirect( parteneri recomandati de alti parteneri)
4.2.3 Baze de date pentru cautarea partenerilor
CORDIS –Community Research Developing Information Service
https://cordis.europa.eu/partners/web/guest/home
CORDIS - Community Research Developing Information Service /Expression of
Interest
http://www.ideal-ist.eu/
http://www.ideal-ist.eu/partner-search/pssearch
http://www.ideal-ist.eu/node/add/ps
Network of National Contact Points (NCPs) in Member States and Associated States
http://cordis.europa.eu/fp7/ncp_en.html
CORDIS - Community Research Developing Information Service / Fiind a project
http://cordis.europa.eu/projects/home_en.html
E! EUREKA
http://www.eurekanetwork.org/
http://www.eureka.be
LLL – Life Long Learning
http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc78_en.htm
Energy
http://portal.enterprise-europe-network.ec.europa.eu/about/sector-groups/intelligent-
energy
ANCS, UEFISCDI, NCP Romania
http://ancs.ro/ro/categorie/1565/programe-internationale-cost
http://ancs.ro/ro/categorie/1628/programe-internationale-fundatia-europeana-de-cercetare
http://ancs.ro/ro/categorie/1580/programe-internationale-esa
17 / 60
http://ancs.ro/ro/categorie/1549/programe-internationale-cooperari-bilaterale
http://ancs.ro/ro/categorie/1126/programe-nationale-planul-national-de-cercetare-
dezvoltare-si-inovare-2007-2013
http://fonduristructurale.ancs.ro/
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/593/PARTENERIATE.html
18 / 60
Curs 5 – Fonduri ale Comisiei Europene si alte fonduri europene
5.1 Programul Cadru 7 (FP7 – Framework Programme Seven)
a) Descriere succinta FP7
Programul Cadru 7 al Comisiei Europene (2007-20130 este principalul instrument al
Uniunii Europene pentru finantarea cercetarii in Europa, avand un rol determinant in
Cercetare, Dezvoltare, Inovare pentru comunitatea tehnico-stiintifca si tehnologica
europeana. Acest mega – program este in stransa cooperare si complementare cu alte
program eprecummCIP- Competitiveness and Innovation Framework Programme,
porgramele de pregatire profesionala(LLL) si educatie, fondurile structurale si de
coeziune.
Acest program este divizat in mai multe programe specifice, avand drept scop promovarea
si incurajarea polilor europeni de excelenta tehnico-stiintifica.
b) Componenta programului
Programul Cadru 7 este divizat in cinci programe specifice:
i) Cooperare
ii) Idei
iii) Oameni
iii) Capacitati
iiii) Cercetarea nucleara
c) Reguli specifice FP7
Programul Cadru 7 permite participarea unor largi categorii de participanti: IMM-uri,
universitati, autoritati publice, cercetatori individuali.
Organizatii publice: autoritati regionale, universitati publice, etc;
Companii private: institute de cercetare private, IMM-uri, participanti industriali;
19 / 60
Organizatii si cercetatori din afara UE, precum tari candidate, tari asociate, Canada,
SUA, Japonia, China, etc.;
Cercetatori individuali, atat din companii private cat si din organizatii publice.
Ca reguli minime generale de participare:
Cel putin trei parteneri din cel putin 3 tari membre UE sau asociate;
Fiecare din cei 3 participanti trebuie sa fie independent fata de ceilalti doi, in
sensul ca nu este in mod direct sau indirect controlat de acestia, si reciproc- mai mult de
50% sau putere de decizie-.
O organizatie european de tip JRC – Joint Research Center poatge fi asimilat ca
fiind un partener dintr-o tara UE;
d) Tipuri de proiecte
i) Proiecte colaborative(CP)
- STREP, activitati de cercetare – dezvoltare de anvergura medie sau mica, cu o
finalizare rapida de 2-3 ani;
- IP, proiecte de integrare, cu un buget mult mai mare si o derulare in timp semnificativa,
tintind obiective multiple, un set coerent de activitati bine definite.
ii) Coordonare si Actiuni Specifice( CSA), cuprinzand schimburi de buna practica,
retele, workshopuri, studii, conferinta, divizate in Actiuni de coordonare(CA) si Actiuni
Suport Specifice(SSA)
iii) Retele de Excelenta ( NoE), cuprinzand teme de cercetare in comun, realizate de
echipe multiple de cercetatori europeni, lucrand prin complementaritate tehnico-stiintifica
si financiara.
Toate cele de mai sus se mai numesc si scheme de finantare FP7
e) Buget program, cerinte economico- financiare
Bugetul programului este de 53,272 miliarde euro, din care 2,751 miliarde euro pentru
Euroatom(cercetare nucleara)
Divizarea bugetului pe programe specifice si subprograme este prezentata aperox in
tabelul de mai jos.
20 / 60
COOPERATION
Themes Budget(Meuro)
Health 6100
Food, Agriculture and Fisheries, and Biotechnology 1935
Information and Communication Technologies 9050
Nanosciences, Nanotechnologies, Materials
and new Production Technologies 3475
Energy 2350
Environment (including Climate Change) 1890
Transport (including Aeronautics) 4160
Socio-economic Sciences and the Humanities 623
Security and Space Space 1430
Security 1400
Total COOPERATION 32413
IDEAS European Research Council 7510
PEOPLE Marie Curie Actions 4750
CAPACITIES
Research Infrastructures 1715
Research for the benefit of SMEs 1336
Regions of Knowledge 126
Research Potential 340
Science in Society 330
Coherent development of research policies 70
Activities of International Co-operation 180
Total CAPACITIES 4097
Non-nuclear actions of the Joint Research Centre 1751
Total EC 50521
Euratom for nuclear research and training activities 2751
Total 53272
Din punct de vedere al regulilor de finantare, grantul CE merge de la 50% ( uzual dar nu
neaparat) din bugetul proiectului pt proiecte colaborative de tip CP, pana la 100% pentru
NoE si CSA
f) Cum se aplica pentru FP7
- Definire propunere de proiect;
- Alegere Apel de participare ( Call for Porposals);
21 / 60
- Alegere schema de finantare;
- Definire consortiu proiect si coordonator proiect;
- Buget proiect;
- Inscriere proeict in Baza de date a programului;
- Scriere formulare administrative, economico-financiare si tehnico-stiintifice;
- Verificare pe parcurs si finala proiect;
- Verificarea propunerii pe baza criteriilor de eligibiltate si a celor de evaluare specifice
programului
- Transmitere proiect prin sistemul de transmitere electronica EPSS ( Electronic Proposal
Submission System)
g) Baza de date FP7, bibliografie
http://cordis.europa.eu/fp7
http://cordis.europa.eu/fp7/understand_en.html
http://cordis.europa.eu/fp7/participate_en.html
http://cordis.europa.eu/fp7/pp_en.html
http://ec.europa.eu/research/participants/portal/page/fp7_calls
http://cordis.europa.eu/fp7/get-support_en.html
https://cordis.europa.eu/partners/web/guest/home
http://cordis.europa.eu/fp7/projects_en.html
http://cordis.europa.eu/fp7/find-doc_en.html
https://cordis.europa.eu/emmfp7/index.cfm
http://ec.europa.eu/dgs/jrc/index.cfm
5.2 Initiativa europeana Eureka(E!)
a) Descriere succinta
Intiativa europeana Eureka a luat fiinta in 1985, ca suport pentru dezvoltarea
cercetarii aplicative orientate spre piata, a inovarii industriale europeane. In prezent E! are
39 tari membre iar UE este cel de-al 40–lea membru.
22 / 60
Adresabilitatea este pentru IMM-uri, Institute de Cercetare-Dezvoltare,
Universitati publice si particulare, industrie.
Obiectivul principal al Programului este spre o dezvoltare durabila europeana, prin
promovarea de noi servicii, produse, procese, cu mare impact asupra dezvoltarii calitative
a pietei in domeniu.
Domeniile din cadrul EUREKA sunt urmatoarele:
(http://www.eureka.be/home.do):
a. ELECTRONICA SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICATII ,
b. PRELUCRAREA INDUSTRIALA A MATERIALELOR,
c. ALTE TEHNOLOGII INDUSTRIALE,
d. ENERGIE,
e. CHIMIE FIZICA STIINTE
f. STIINTE BIOLOGICE,
g. AGRICULTURA SI RESURSE MARINE,
h. TEHNOLOGII ALIMENTARE,
i. MASURATORI SI STANDARDE,
j. TEHNOLOGII PENTRU SANATATE SI PROTECTIA MEDIULUI
b) Componenta programului
b1) Proiecte individuale
Acest tip de proiecte sunt preponderente in cadrul Eureka, reprezentand in general proiecte
de cercetare aplicativa, de nivel european, orientate spre piata
b2) Eureka Clusters
Un cluster E! reprezinta dezvoltari cu o componenta industriala predominanta, pe termen
lung, avand in consortiu un numar f. mare de parteneri si dezvoltand tehnologii de varf, cu
preponderenta pentru domeniile ICT, energie, biotehnologii. Partenerii proiectului sunt de
la IMM-uri, pana la companii foarte mari, universitati, institute de cercetare, „catalizatori‖,
etc. Un „cluster‖ contine mai multe proiecte specifice
b3) Eureka Umbrellas
23 / 60
O „Umbrella‖ reprezinta o retea tematica care permite in interiorul acesteia, dezvoltarea de
propuneri de proiecte( individuale) in domeniul tematicii specificate( de ex. medicina,
sanatate, biotehnologii, robotica, etc). Logistica si activitatile acestei retele sunt
coordonate de experti si decidenti recunoscuti in domeniu.
b4) Eureka’s Eurostars Programmes
Programul Eurostars are drept scop stimularea IMM-urilor europene-cu specific inovativ!-
prin activitati colaborative de cercetare – dezvoltare de nivel european, pentru dezvoltarea
de noi produse, tehnologii, servicii cu aplicabilitate imediata pe piata europeana.
Programul este finantat si monitorizat printr-o initiativa comuna EC si 33 de membri E!.
Cel putin 50% din activitatile proiectului trebuie realizate de catre IMM-uri. Nici un
participant sau tara nu poate investi mai mult de 75% din costurile intregului proiect.
c) Reguli specifice
Riscurile si beneficiile cerectarii se asuma de catre toti partenerii
Bottom- up principle
Cel putin 2 parteneri din cel putin 2 tari membre Eureka.
Fiecare partener(prin fonduri nationale aferente) participa proportional la bugetul
proiectului si beneficiaza in final de rezultatele intregului proiect.
De asemenea, partenerii trebuie sa completeze prin cofinantare o parte din bugetul
proiectului.
d) Buget program, cerinte economico- financiare
Toate proiectele Eureka cu participanti romani se desfasoara in cadrul PN II –
Inovare, prin Modulul 5 – Cooperare europeana, pt dezvoltarea de proiecte in cadrul
Initiativei EUREKA pt. cresterea competitivitatii economiei românesti, in special a
industriei, prin obtinerea de produse, tehnologii si servicii noi‖.
Pentru perioada 2007-2013, bugetul alocat INOVARE este de 2.025
milioane lei.
Nivelul de finantare de la buget
24 / 60
Grantul acordat pentru un proiect de tip E! reprezinta maxim 50% din bugetul partii
românesti din proiect (cheltuieli eligibile), limitele maxime fiind :
„- 300.000 lei / an pentru proiecte traditionale EUREKA, in baza Acordului
european de parteneriat si obtinerii statutului de proiect EUREKA;
- 500.000 lei / an pentru proiectele CLUSTER, in baza Acordului european de
parteneriat si a adresei oficiale din partea proiectului CLUSTER, care face
dovada selectarii proiectului in urma competitiei internationale;
- 800.000 lei / an pentru proiectele EUROSTARS, in limita numarului de proiecte
selectate pentru finantare‖ ( citat din Pachetul de Informatii Inovare)
e) Cum se aplica pentru Eureka, legislatie
Se va realiza Descrierea propunerii de proiect in limba engleza ( Anexa 2B-5)
si Acordul de parteneriat european.
Acordul de parteneriat trebuie sa contina cel putin informatiile ref la:
- scop, obiective, sarcini parteneri, etape, activitati, diagrame de realizare;
- livrari pe parcurs;
- rezultate estimate, responsabilitati, mod de raportare;
- stipularea drepturilor de proprietate intelectuala;
- semnat si insusit de catre toti reprezentantii legali ai partenerilor
- O. G. nr. 5 din 1998, privind participarea României la initiativa europeana EUREKA, in
conditiile Declaratiei de la Hanovra si ale Memorandumului de intelegere dintre membrii
EUREKA, din 6 noiembrie 1985;
- Legea nr. 174 din 1998 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. 5 din 1998;
- H. G. nr. 164 din 1997, privind sprijinirea participarii României la initiativa europeana
EUREKA;
- H. G. nr. 631 din 1998, privind sprijinirea participarii României la initiativa europeana
EUREKA.
f) Baza de date Eureka, bibliografie
http://www.eurekanetwork.org/
25 / 60
http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/Inovare%20Modul%205%20EUREKA/PachetMa
rtie2008.pdf
www.amcsit.ro
http://ancs.ro/
http://www.ancs.ro/ro/articol/1021/despre-ancs-legislatie
5.3 Programul CIP – Competitiveness and Innovation Framework
Programme
a) Descriere succinta
Este un program european complementar lui FP7;
Se adreseaza cu preponderenta IMM-urilor;
Promoveaza actiuni de eco-inovare, incurajand in special utilizarea adecavata a
ICT;
Promoveaza cresterea utilizarii energiilor regenerabile si a eficientei energetice;
b) Componenta programului
CIP este compus din 3 programe operationale, fiecare cu obiective generale si specifice,
avand drept obiectiv general cresterea competitivitatii si a capacitatii inovative a
intreprinderilor
Cele 3 programe operationale sunt:
The Entrepreneurship and Innovation Programme (EIP)
Programul EIP este focalizat pe activitatidestinate promovarii culturii a Aceasta este
realizata prin studii, analize destinate politicilor de inovare, focalizate pe diferite sectoare
industriale, activitati specifice de promovare a culturii antreprenoriale, conferinte,
Erasmus pt tinerii antreprenori, Saptamana IMM-urilor europene. Sunt promovate actiuni
pt a incuraja infiintarea de intreprinderi (start-up) conduse de femei: The European
Network to Promote Women's Entrepreneurship (WES) and Female Entrepreneurship
Ambassadorsntreprenoriale si optimizarea cadrului de functionare in UE ale IMM-urilor
The Information Communication Technologies Policy Support Programme (ICT-
PSP)
26 / 60
ICT- PSP urmareste promovarea pe scara larga a serviciilor ICT de ultima generatie,
inovative, aplicarea acestora in tot spatiul european, de catre mediul de afaceri, cetateni,
servicii publice, guvernamentale.
Orientarea ICT-PSP cuprinde zonele de interes public, spre realizarea unor schimbari
esentiale pt societate, precum „low carbon economy‖ sau „imbatranirea activa a
cetatenilor europeni.
Ca si activitati de baza:
-Biblioteci digitale;
- ICT dedicate sanatatii, incluziunii sociale, imbatranirii active;
- ICT dedicate cresterii eficientei energetice, mobilitatii inteligente;
-Cele dedicate imbunatatirii serviciilor publice;
- Perfectionarea si evolutia internetului, web multicultural
Se sustin de asemenea activitati( prin networking) pe scara larga pt diseminarea
experientelor dobandite, a solutiilor inovative ICT, activitati de monitorizare a Societatii
Informationale prin benchmarking, analize si campanii de informare.
The Intelligent Energy Europe Programme (IEE)
With about € 730 million of funds available between 2007 and 2013, the Intelligent
Energy Europe Programme (IEE) will help deliver on the ambitious climate change and
energy targets that the EU has set for itself.
The programme supports concrete projects, initiatives and best practices via annual calls
for proposals.
Examples of projects funded under this programme include:
Training on new construction techniques that can lead to 50 percent or more
energy savings compared with traditional buildings;
Improving the effectiveness of support schemes for electricity generation from
renewable energy sources across Europe;
Helping Europe's cities to develop more energy-efficient and cleaner transport.
c) Reguli specifice CIP
27 / 60
In concordanta cu Programele de lucru si masurile suport specifice celor trei Programe
operationale
d) Tipuri de proiecte / suport specific
Asistenta companiilor europene prin EEN - Enterprise Europe Network;
Un acces optimizat la finantare prin instrumente specifice CIP;
Suport financiar nerambursabil pt proiecte pilot din domeniul ICT sau Eco –
inovare;
Suport financiar nerambursabil pt retele si schimburi de buna practica;
Suport financiar pt elaborarea de studii si analize pt generarea evolutiilor viitoare
in diferite sectoare de activitate la nivel european, global;
e) Buget program, cerinte economico- financiare
Programul actual este pe perioada 2007-2013.
Bugetul CIP este de 3621 MEuro
Implementarea financiara a CIP este realizata de catre CE prin Fondul de Investitii
European
f) Baza de date. Bibliografie
http://ec.europa.eu/energy/intelligent/contact/national-contact/index_en.htm
http://ec.europa.eu/cip/
http://www.access2finance.eu/
http://ec.europa.eu/energy/intelligent/contact/national-contact/index_en.htm
http://www.iprhelpdesk.eu/
http://ec.europa.eu/energy/intelligent/in-action/local-and-regional-energy-
agencies/index_en.htm
http://ec.europa.eu/cip/faq/index_en.htm#0901262484312759
28 / 60
CURS 6, 7 – ALTE FONDURI( Regionale, Europene)
I. Fondul european de coeziune (2007-2013)
a) Descriere succinta
Fondul de coeziune este destinat suportului in domeniile protectiei mediului si al retelelor
transeuropene de transport in cele zece noi state membre ale UE, precum si in Spania,
Grecia si Portugalia. Fondul se inscrie in obiectivul „Convergenta‖ al politicii de coeziune
reformate pentru perioada 2007-2013.
Pentru perioada 2007-2013, dispozitiile generale privind Fondul european de dezvoltare
regionala, Fondul social european si Fondul de coeziune prevad ca Fondul de coeziune
sprijina actiunile din cadrul obiectivului „Convergenta‖. Acest obiectiv vizeaza
accelerarea convergentei statelor membre si a regiunilor mai slab dezvoltate, prin
imbunatatirea conditiilor de crestere si de ocupare a fortei de munca.
b) Componenta program / fond
Domeniile de interventie ale Fondului de coeziune sunt:
• mediul (in cadrul prioritatilor politicii comunitare de protectie a mediului, astfel
cum au fost definite in programul de politici si de actiune in domeniul mediului. In acest
context, Fondul poate interveni, de asemenea, in domenii care tin de dezvoltarea durabila
si de transport, in afara retelelor transeuropene;
• retelele transeuropene de transport, indeosebi proiectele prioritare de interes
european.
In 2007-2013, fondul de Coeziune nu mai functioneaza independent, ci face parte din
obiectivul convergenta. Aceleasi reguli de derulare a programelor si de gestionare se
aplica celor trei Fonduri enumerate mai sus.
• Cele trei obiective noi integreaza misiunile vechilor precum si pe cele ale
vechilor initiative comunitare.
29 / 60
Obiectiv convergenta
Obiectivul convergenta vizeaza sa stimuleze cresterea si ocuparea fortei de munca in
regiunile mai putin dezvoltate. Pune accentul in special pe inovatie si societatea
cunoasterii, pe adaptabilitatea la schimbarile economice si sociale si pe calitatea mediului
si eficacitatea administrativa. Este finantat de FEDER si FSE, dar si de Fondul de
Coeziune si vizeaza statele membre si regiunile mai putin dezvoltate.
Obiectiv competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca
Obiectivul competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca acopera toate zonele
Uniunii Europene care nu sunt eligibile pentru obiectivul convergenta. Este menit sa
contribuie la consolidarea competitivitatii si atractivitatii regiunilor, precum si a ocuparii
fortei de munca, anticipând schimbarile economice si sociale. Este finantat de FEDER si
FSE.
Obiectiv cooperare teritoriala europeana
Obiectivul cooperare teritoriala europeana vizeaza consolidarea cooperarii la nivelurile
transfrontalier, transnational si inter-regional. Actioneaza in completarea celorlalte doua
obiective, intrucât regiunile eligibile sunt aceleasi ca pentru convergenta sau
competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca. Este finantat de FEDER. Vizeaza
promovarea unor solutii comune pentru autoritatile din diferite tari, in domeniile
dezvoltarii urbane, rurale si de coasta, dezvoltarea relatiilor economice si inter-relationarea
intreprinderilor mici si mijlocii (IMM). Cooperarea este axata pe cercetare, dezvoltare,
societatea informatiei, mediu, prevenirea riscurilor si gestionarea integrata a apei.
In cadrul celor trei obiective, principiile de interventie sunt aceleasi ca pentru perioada
2000-2006, si anume: complementaritate, coerenta, coordonare, conformitate si
aditionalitate. Sunt introduse principii noi: proportionalitatea, egalitatea intre barbati si
femei si nediscriminarea, dezvoltarea durabila si concentrarea Fondurilor asupra
prioritatilor de la Lisabona. Aceste principii sunt comune celor trei obiective.
c) Reguli specifice
30 / 60
Asistenta financiara din partea Fondului este conditionata, in masura in care Consiliul:
• decide ca exista un deficit public excesiv intr-un stat membru beneficiar;
• constata ca statul membru in cauza nu a intreprins nicio actiune efectiva in urma
unei recomandari a Consiliului. Consiliul poate decide suspendarea totala sau partiala a
angajamentelor Fondului de care beneficiaza statul membru in cauza.
Procentele de cofinantare:
Exista plafoane pentru procentele de cofinantare, dar acestea nu mai depind de prioritati
(ca mediul, de exemplu).
Procentul maxim de cofinantare :
Convergenta: intre 75% si 85%;
Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca: intre 50 si 85%;
Cooperare teritoriala europeana: intre 75% si 85%;
Fondul de Coeziune: 85%;
d) Tipuri de proiecte
In cele doua domenii de actiune prevazute in tratat, fondul poate sprijini:
— proiectele de mediu care contribuie la indeplinirea obiectivelor mentionate la articolul
174 din tratat in urmatoarele domenii: calitatea mediului, sanatatea oamenilor, utilizarea
resurselor naturale, probleme ecologice de anvergura regionala si planetara. Printre aceste
proiecte se numara cele care rezulta din masurile adoptate in conformitate cu articolul 175
si care se inscriu in special in cadrul prioritatilor atribuite politicii comunitare de protectie
a mediului prin cel de al cincilea program de politica si actiune in domeniul mediului si al
dezvoltarii durabile;
— proiectele in domeniul infrastructurii de transport de interes comun finantate de statele
membre si care se inscriu in cadrul orientarilor vizate la articolul 155 din tratat; totusi,
proiectele care contribuie la realizarea obiectivelor mentionate la articolul 154 cu privire
la retelele transeuropene pot fi finantate pâna ce liniile directoare corespunzatoare vor fi
adoptate de Consiliu .
— studii pregatitoare cu privire la proiectele eligibile;
— masuri de sprijin tehnic si studiile care se raporteaza la acestea.
31 / 60
e) Buget program, cerinte economico- financiare
Pentru perioada 2007-2013, politicii de coeziune i-a fost atribuit un buget de 347 de
miliarde de euro (exprimat in preturile actuale), adica peste o treime din intregul buget
european. Dar ea nu se rezuma la un simplu ajutor financiar. Miza este ameliorarea
competitivitatii si potentialului de crestere la nivel local, regional si national.
Competitivitatea economiilor este de folos tuturor teritoriilor Uniunii, inclusiv regiunilor
convergentei.
Repartizarea bugetului pe obiective:
Resursele disponibile se ridica la 308,041 miliarde de euro (exprimate in preturile din
2004) sau 347,410 miliarde de euro (exprimate in preturile actuale):
• 81,5% pentru obiectivul convergenta;
• 16% pentru obiectivul competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca;
• 2,5% pentru obiectivul cooperare transfrontaliera europeana.
Repartizarea pe state membre:
Comisia procedeaza la repartizari indicative anuale pe stat membru, in functie mai ales de
urmatoarele criterii: populatie eligibila, prosperitate nationala si regionala, precum si rata
somajului.
f) Cum se aplica pentru program / fond
Un program operational nu priveste decât unul dintre cele trei obiective si nu beneficiaza
decât de finantare dintr-un singur Fond.
Exista o exceptie la aceasta ultima regula: FEDER si Fondul de Coeziune intervin
impreuna pentru programe de infrastructura si mediu.
Comisia evalueaza fiecare program propus, pentru a determina daca acesta contribuie la
obiectivele si la prioritatile:
• orientarilor strategice ale Uniunii in privinta coeziunii;
• cadrului de referinta strategic national.
Punctele principale pe care trebuie sa le cuprinda programele operationale:
• o analiza a zonei eligibile (puncte forte si puncte slabe);
32 / 60
• justificarea prioritatilor retinute (in functie de orientarile comunitare si de cadrul
national);
• obiectivele specifice ale axelor prioritare;
• planurile de finantare;
• punerea in practica a programelor (desemnarea autoritatilor de gestionare, de audit si de
certificare; descrierea sistemului de evaluare si de supraveghere);
• lista indicativa a proiectelor mari (adica a proiectelor care depasesc 25 milioane de euro
pentru mediu si 50 milioane de euro pentru celelalte proiecte).
g) Baza de date program / fond, bibliografie
http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_framework/g24233_en.htm
http://eufinantare.info/politica-coeziune.html
http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/policies/regionalcohesion/article_726
0_ro.htm
II). Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
a) Descriere succinta
Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala contribuie la promovarea unei
dezvoltari rurale durabile in intreaga Comunitate, venind in completarea politicilor de
piata si de sustinere a veniturilor aplicate in cadrul politicii agricole comune, al politicii de
coeziune si al politicii comune in domeniul pescuitului.
b) Componenta program / fond
Regulamentul stabileste normele generale pentru sprijinul comunitar in favoarea
dezvoltarii rurale finantat prin FEADR. Regulamentul defineste, de asemenea, obiectivele
politicii de dezvoltare rurala si cadrul in care se inscrie aceasta politica.
Fondul contribuie la:
• imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier;
33 / 60
• imbunatatirea mediului si a peisajului;
• imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si incurajarea diversificarii economiei
rurale.
FEADR intervine in completarea actiunilor nationale, regionale si locale care contribuie la
realizarea prioritatilor Comunitatii. Comisia si statele membre asigura, de asemenea,
coerenta si compatibilitatea FEADR cu celelalte masuri comunitare de sprijin.
Exista sase orientari strategice :
1. imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier;
2. imbunatatirea mediului si a regiunilor rurale;
3. cresterea calitatii vietii in zonele rurale si incurajarea diversificarii;
4. construirea capacitatii locale de ocupare a fortei de munca si de diversificare;
5. transpunerea prioritatilor in programe;
6. complementaritatea cu alte instrumente comunitare.
c) Reguli specifice
Micro-intreprinderile, atât cele existente cât si cele nou infiintate trebuie sa fie
inregistrate si sa-si desfasoare activitatea propusa prin proiect in spatiul rural (atât sediul
social, cât si punctul de lucru trebuie sa fie amplasate in mediul rural). Toti beneficiarii
acestei masuri trebuie sa fie inregistrati si sa-si desfasoare activitatea propusa prin proiect
in spatiul rural.
• In cazul investitiilor in agroturism, beneficiarul/ membrul gospodariei agricole
trebuie sa desfasoare o activitate agricola in momentul aplicarii;
• Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei;
• Micro-intreprinderea sa nu fie in dificultate
• Structurile de primire turistice rurale vor fi in conformitate cu normele de
clasificare prevazute in legislatia nationala in vigoare (Ordinul ministrului pentru
intreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale nr. 1296/ 2010 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice.
Pentru investitii noi, modernizare si extindere in cazul structurilor de primire turistice
34 / 60
rurale, altele decât cele agroturistice, nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin
proiect trebuie sa atinga standardul de calitate de minim 3 margarete/ stele;
• Pentru investitii in structuri de primire agro-turistice se va respecta definitia
agroturismului data in cadrul acestei fise, iar nivelul de confort si calitatea serviciilor
propuse prin proiect trebuie sa atinga standardul de calitate de minim o margareta;
• In cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisa doar
modernizarea si extinderea structurilor de primire turistice
• Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa respecte prevederile
PUG;
• Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa respecte/ pastreze
arhitectura specifica locala
• Pentru investitiile noi in structurile de primire turistice, suprafata de teren aferenta
structurii de primire turistice (inclusiv in structuri de primire agroturistice) trebuie sa fie de
cel putin 1000 mp4; in vederea evitarii supraaglomerarii si a fragmentarii excesive a
peisajului natural;
• Angajament din partea beneficiarului ca va introduce obiectivul investitional in
circuitul turistic;
• Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect sa faca dovada detinerii de
aptitudini manageriale / marketing sau in acord cu activitatea propusa prin proiect
(experienta / cursuri de formare profesionala absolvite – cel putin nivel de initiere, cursuri
de calificare, etc.) sau sa le dobândeasca pâna la efectuarea ultimei plati
• Beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si acordurile necesare investitiei
respective;
• Beneficiarul trebuie sa prezinte avizele/ autorizatiile de mediu5 necesare
investitiei, sa respecte dupa caz cerintele de mediu specifice investitiilor in perimetrul
ariilor protejate;
•
• Beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului pe care
urmeaza sa realizeze investitia sau dreptul de folosinta pe o perioada de cel putin 10 ani;
35 / 60
• Beneficiarul trebuie sa declare pe propria raspundere ca va asigura cofinantarea
proiectului
d) Tipuri de proiecte
Investitii in active corporale, eligibile pentru produsele agricole:
• Constructii noi si/ sau modernizarea cladirilor folosite pentru procesul de
productie, inclusiv constructii destinate protectiei mediului, infrastructura interna si
utilitati, precum si bransamente si racorduri necesare proiectelor;
• Constructii noi si/ sau modernizari pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite
frigorifice en-gross;
• Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi utilaje, instalatii, echipamente,
aparate si costuri de instalare;
• Investitii pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime,
semifabricatelor, produselor si subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si
marketing;
• Investitii pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;
• Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport
specializate necesare activitatii de productie si, identificate ca necesare prin studiul de
fezabilitate sau memoriul justificativ.
Investitii in active necorporale:
• Organizarea si implementarea sistemelor de management a calitatii si de siguranta
alimentara, daca sunt in legatura cu investitiile corporale ale proiectului;
• Cumpararea de tehnologii (know-how), achizitionarea de patente si licente pentru
pregatirea implementarii proiectului;
• Costurile generale ale proiectului cum ar fi: taxe pentru arhitecti, ingineri si
consultanti, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si
autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia
nationala, pentru pregatirea implementarii proiectului (maxim 8% din valoarea totala
eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii si maxim 3% in cazul in care
proiectul nu prevede realizarea constructiilor);
36 / 60
• Achizitionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau
memoriul justificativ.
e) Buget program, cerinte economico- financiare
EADR dispune de un buget alocat de 96 319 miliarde de EUR (in preturi actuale) pentru
perioada 2007-2013, reprezentând 20 % din fondurile aferente PAC. La initiativa statelor
membre, FEADR poate finanta, in limita a 4 % din suma totala aferenta fiecarui program,
activitati de pregatire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare si control al
interventiilor programelor.
Cuantumul sprijinului comunitar pentru dezvoltare rurala, defalcarea anuala a acestuia si
cuantumul minim care urmeaza sa fie alocat regiunilor ce pot beneficia de obiectivul
„convergenta‖ sunt stabilite de Consiliu. Acesta se pronunta cu majoritate calificata, la
propunerea Comisiei si in conformitate cu perspectivele financiare pentru perioada 2007-
2013 si cu Acordul interinstitutional privind disciplina bugetara si imbunatatirea
procedurii bugetare. Statele membre iau in considerare, in scopul programarii, si
cuantumurile rezultate din modulare . In plus, Comisia se asigura ca totalul alocarilor
anuale din FEADR si din alte fonduri comunitare, cum sunt Fondul european de
dezvoltare regionala, Fondul social european si Fondul de coeziune, se incadreaza in
anumiti parametri economici.
In cadrul gestiunii partajate intre Comisie si statele membre, acestea din urma trebuie sa
desemneze, pentru fiecare program de dezvoltare rurala: o autoritate de gestionare, un
organism platitor si un organism de certificare. De asemenea, acestea sunt responsabile cu
informarea si publicitatea privind operatiunile cofinantate. Fiecare stat membru trebuie sa
constituie si un comitet de monitorizare care se asigura de eficienta punerii in aplicare a
programului de dezvoltare rurala. In plus, autoritatea de gestionare a fiecarui program
trebuie sa transmita Comisiei un raport anual privind executia programului.
f) Cum se aplica pentru program / fond
-Definire propunere de proiect;
37 / 60
- Alegere Apel de participare ;
- Alegere schema de finantare;
- Definire consortiu proiect si coordonator proiect;
- Buget proiect;
- Inscriere proiect in Baza de date a programului;
- Scriere formulare administrative, economico-financiare si tehnico-stiintifice;
- Verificare pe parcurs si finala proiect;
- Verificarea propunerii pe baza criteriilor de eligibiltate si a celor de evaluare
specifice programului.
g) Baza de date program / fond, bibliografie
http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_framework/l60032_en.htm
http://eufinantare.info/Agricultura/feadr.html
http://creativconsult.com.ro/?p=382
III). Fondul European de Dezvoltare Regionala
a) Descriere succinta
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) este un fond special al comunitatii
europene, creat in anul 1975 in vederea reducerii decalajelor dintre gradul de dezvoltare a
regiunilor Comunitatii. Odata cu crearea FEDR a fost definita o politica regionala la nivel
comunitar si a devenit in scurt timp cea mai importanta componenta a sprijinului
structural.
b) Componenta program / fond
FEDR finanteaza:
• ajutoare directe pentru investitiile in intreprinderi (in special, IMM-uri) in vederea
crearii de locuri de munca durabile;
38 / 60
• infrastructuri legate, in special, de cercetare si inovare, telecomunicatii, mediu,
energie si transporturi;
• instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regionala etc.)
destinate sa sprijine dezvoltarea regionala si locala si sa favorizeze cooperarea intre orase
si regiuni;
• masuri de asistenta tehnica.
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) poate interveni in sprijinul a trei noi
obiective de politica regionala:
• convergenta;
• competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca;
• cooperare teritoriala europeana.
c) Reguli specifice
Dispozitiile generale privind FEDER, FSE si Fondul de coeziune prevad ca statele
membre transmit Comisiei o descriere a sistemelor de gestionare si de control si un raport
care prezinta rezultatele unei evaluari a punerii in aplicare a acestor sisteme.
Comisia se bazeaza pe aceste documente pentru a se asigura ca statele membre folosesc
ajutorul financiar respectiv in conformitate cu normele si principiile aplicabile necesare
pentru protejarea intereselor financiare ale UE. In acest sens, regulamentul prezentat aici
indica informatiile pe care trebuie sa le contina documentele mentionate.
De asemenea, regulamentul stabileste dispozitii specifice privind:
• organismele intermediare, autoritatile de gestionare si autoritatile de certificare;
• controlul operatiunilor;
• descrierea si evaluarea sistemelor de gestionare si de control;
• conditiile care trebuie respectate cu ocazia realizarii verificarilor la fata locului prin
esantionare;
• elementele care trebuie incluse in inregistrarile contabile si in pistele de audit.
Neregularitati
39 / 60
Statele membre prezinta Comisiei o situatie a neregularitatilor care au facut obiectul unui
prim act de constatare administrativa sau judiciara. Acestea notifica ulterior Comisiei
procedurile initiate in legatura cu toate neregularitatile comunicate anterior, precum si
modificarile semnificative care rezulta din aceste proceduri.
Fiecare stat membru comunica Comisiei si celorlalte state membre vizate neregularitatile
constatate sau presupuse, cu privire la care exista temeri ca vor avea repercusiuni imediate
in afara teritoriului sau sau care denota recurgerea la o noua practica ilegala.
Corectii financiare
In cazul in care un stat membru nu mentine nivelul-tinta convenit al cheltuielilor
structurale publice in decursul unei perioade de programare, nu se aplica nicio corectie
financiara daca diferenta intre nivelul-tinta convenit si nivelul atins este mai mica sau
egala cu 3 % din nivelul-tinta convenit (prag de minimis).
d) Tipuri de proiecte
FEDER finanteaza investitii in dezvoltarea IMM-urilor, in unitati de productie,
in infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si sustine dezvoltarea economica
durabila la nivel regional si local pe zone aflate in dificultate. FEDR este destinat
divesificarii structurilor economice in domenii precum inovare, cercetare si dezvoltare
tehnologica; antreprenoriat; intreprinderi mici si mijlocii; servicii de sprijin pentru afaceri
si crearea de fonduri de garantare, investitii, energie, turism, mediu-protectia mediului si
prevenirea accidentelor ecologice, infrastructura, educatie, societatea informationala,
asistenta tehnica.
e) Buget program, cerinte economico- financiare
• Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR) beneficiaza de 201 miliarde EURO
pentru finantarea proiectelor.
f) Cum se aplica pentru program / fond
40 / 60
-Definire propunere de proiect;
- Alegere Apel de participare ;
- Alegere schema de finantare;
- Definire consortiu proiect si coordonator proiect;
- Buget proiect;
- Inscriere proiect in Baza de date a programului;
- Scriere formulare administrative, economico-financiare si tehnico-stiintifice;
- Verificare pe parcurs si finala proiect;
- Verificarea propunerii pe baza criteriilor de eligibiltate si a celor de evaluare specifice
programului.
g) Baza de date program / fond, bibliografie
http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_framework/g24234_en.htm
IV) Fondul European pentru Pescuit(2007-2013)
a)Descriere succinta
Fondul European pentru Pescuit (FEP) este propus de catre Comisia Europeana drept un
instrument nou de programare pentru pescuit, in cadrul perspectivei financiare a Uniunii
Europene 2007 -2013.
Fondul European pentru Pescuit va implementa Politica Comuna de Pescuit(PCP) care se
refera la asigurarea pe termen lung a activitatilor de pescuit printr-o exploatare eficienta a
resurselor acvatice, la dimensionarea flotelor de pescuit, precum si dezvoltarea si
imbunatatirea vietii marine, a lacurilor si zonelor de coasta afectate de activitatile intensive
de pescuit si acvacultura.
b) Componenta program / fond
FEP va ajuta implementarea schimbarilor majore ale reformei PCP pe 5 axe prioritare:
1) Masuri pentru ajustarea flotei de pescuit comunitare
41 / 60
2) Acvacultura, procesare si comercializarea produselor din pescuit si acvacultura
3) Masuri de interes colectiv
4) Dezvoltarea durabila a zonelor costiere de pescuit
5) Asistenta tehnica
1) Masuri pentru ajustarea flotei de pescuit comunitare
Ajutorul financiar va fi acordat proprietarilor de nave si echipajelor navelor afectate de
planurile de refacere a stocurilor pescaresti, sistarea temporara a activitatii datorita
masurilor de urgenta, nereinoirea acordurilor de pescuit sau alte dezastre naturale.
Fondurile vor fi disponibile pentru compensari socio-economice in vederea sprijinirii
gestionarii flotei (incluzând pregatire profesionala), finantarea investitiilor la bordul
navelor carora li se cere schimbarea tehnicilor de pescuit. Ajutorul pentru reinoirea
navelor va inceta.
2) Acvacultura
FEP poate sprijini investitiile in acvacultura. Asemenea investitii pot fi facute in vederea
dezvoltarii si aplicarii de metode si practici care sa reduca impactul negativ al acvaculturii
asupra mediului si sa imbunatateasca conditiile privind igiena, sanatatea animala,
siguranta alimentara si calitatea produselor.
3) Masuri de interes colectiv
Ajutorul va fi acordat organizatiilor din sectorul pescaresc sau de acvacultura in vederea
sprijinirii actiunilor colective care contribuie la gestionarea durabila sau conservarea
resurselor si la transparenta pietelor produselor de pescuit si acvacultura si pentru
promovarea parteneriatului intre cercetare si operatorii din sector.
4) Dezvoltare durabila a zonelor costiere pescaresti
Ajutorul financiar va fi indreptat catre zonele afectate de masurile luate pe baza planurilor
multi anuale in vederea reducerii dependentei fata de acest sector. Va fi acordat sprijin
42 / 60
financiar pentru promovarea "turismului verde", protectia mediului marin, costier si
lacustru, diversificarea economiilor locale si refacerea potentialului productiv dupa
dezastre naturale sau industriale.
5) Asistenta tehnica
FEP va putea finanta masurile de evaluare, audit si control necesare implementarii
legislatiei propuse
c) Reguli specifice
Inainte de a putea face cereri de plata, fiecare stat membru trebuie sa desemneze:
• o autoritate de gestionare a programului care sa selecteze si sa monitorizeze
operatiunile finantate;
• o autoritate de certificare care sa verifice masura in care cheltuielile indeplinesc
normele comunitare;
• o autoritate de audit care sa verifice buna functionare a autoritatilor de gestionare si
de certificare;
• un comitet de monitorizare la care participa cu titlu consultativ un reprezentant al
Comisiei si care evalueaza progresele inregistrate in vederea atingerii obiectivelor
programului operational.
In fiecare an, autoritatile de gestionare trebuie sa prezinte Comisiei un raport anual;
Comisia va raspunde cu propriile observatii cu privire la acest raport. Comisia face o
sinteza a acestor rapoarte in raportul sau anual pe care il transmite Parlamentului
European, Consiliului, Comitetului Economic si Social European si Comitetului
Regiunilor. Pâna la 31 martie 2017, statele membre trebuie, de asemenea, sa prezinte un
raport final privind punerea in aplicare a programului operational
d) Tipuri de proiecte
Se pot finanta proiecte pentru pescuitul marin,pescuitul in apele
interioare,acvacultura,pentru anumite zone pescaresti si anumite activitati pescaresti.
e) Buget program, cerinte economico- financiare
FEP este dotat cu 4 304 milioane de euro pentru perioada de programare 2007-2013. In
aceasta perioada, Comisia propune sa se aloce in medie 615 milioane de euro pe an
43 / 60
statelor membre care au decis sa beneficieze de ajutoarele acordate de FEP (toate statele
membre cu exceptia Luxemburgului).
Sumele sunt repartizate statelor membre tinând cont de importanta sectorului pescuitului,
de numarul de persoane care activeaza in sector si de ajustarile considerate necesare pentru
pescuit si pentru continuitatea masurilor actuale.
Cu exceptia unor cheltuieli efectuate de Comisie si suportate de FEP in proportie de 100
%, contributia maxima a FEP se calculeaza intotdeauna ca procent din totalitatea
cheltuielilor publice. Contributia variaza in functie de axa prioritara si este mai importanta
in regiunile dezavantajate si in noile state membre, adica in zonele care intra sub incidenta
noului obiectiv „Convergenta‖ din cadrul Fondurilor structurale. In plus, intensitatea
ajutorului public autorizat pentru fiecare operatiune finantata variaza in functie de aceiasi
parametri (a se vedea anexa II la prezentul regulament).
Regulamentul stabileste regulile de eligibilitate a cheltuielilor (articolul 55), de gestiune
financiara, corectii financiare, angajamente bugetare si rambursare. Regulamentul instituie
un Comitet al Fondului european pentru pescuit, care sa asiste Comisia in gestionarea
FEP.
f) Cum se aplica pentru program / fond
Unul dintre obiectivele principale ale FEP este simplificarea modului de alocare si de
gestionare a fondurilor. Pentru a beneficia de un ajutor din partea Fondului european
pentru pescuit, statele membre trebuie sa prezinte Comisiei un plan strategic si un program
operational.
Planurile strategice nationale trebuie sa indice obiectivele si prioritatile nationale pentru
punerea in aplicare a PCP. Pâna la 31 decembrie 2011, Comisia va organiza o dezbatere cu
statele membre pentru a analiza, pe baza concluziilor evaluarilor intermediare, progresele
inregistrate cu privire la punerea in aplicare a planurilor strategice.
Planurile strategice servesc drept baza pentru elaborarea programelor operationale vizând
punerea in aplicare a politicilor si prioritatilor care urmeaza sa fie cofinantate din FEP.
Dupa ce verifica conformitatea acestor programe operationale cu obiectivele FEP, Comisia
le aproba printr-o decizie. Daca este necesar, Comisia poate solicita adaptarea programelor
operationale in cauza.
44 / 60
Programele operationale sunt supuse la trei evaluari. Statele membre sunt responsabile cu
evaluarile previzionale si intermediare, iar Comisia realizeaza evaluarea finala. Partea din
buget rezervata asistentei tehnice poate fi utilizata pentru finantarea acestor evaluari. gentii
economici trebuie sa parcurga urmatoarele etape :
1. Intrarea in posesie si studierea actelor normative
- OUG 120 / 25.09.2002, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 727 / 04.10.2002;
- HG 1557 / 18.12.2002, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 19 / 15.01.2003;
- OG 74/2004 , privind modificarea si completarea OUG 120 / 2002, publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 774/24.08.2004
- HG 2206/2004, privind modificarea si completarea HG 1557 / 2002, publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 1234/21.12.2004;
- Ordinul ministrului agriculturii 158 / 03.03.2003, privind componenta, organizarea si
functionarea Comisiei, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 159 / 12.03.2003;
- Ordinul ministrului agriculturii 751 / 15.10.2004, privind modificarea si completarea
ordinului 158 privind componenta, organizarea si functionarea Comisiei, publicat in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 988 / 27.10.2004;
- Ordinul ministrului agriculturii 508 / 27.06.2005, privind componenta, organizarea si
functionarea Comisiei, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 578 / 05.07.2005;
- Legea 245 din 18.07.2005, pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului
120/2002, privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu
finantare de la bugetul de stat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 632/19.07.2005.
- HG 108 din 26.01.2006 privind modificarea si completarea HG 1557 / 2002, publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 106/03.02.2006;
2. Intocmirea documentatiei care va cuprinde urmatoarele :
2.1 Cerere tip conform HG 1557 / 2002;
2.2 Documente pentru indeplinirea conditiilor de eligibilitate pentru agentul economic :
- statutul societatii;
- certificatul de inregistrare la registrul comertului;
- ultimul bilant contabil anual;
- certificatul fiscal privind impozitele si taxele locale
45 / 60
- certificatul de atestare fiscala de la directia finantelor publice;
- declaratia pe propria raspundere privind corectitudinea datelor;
- declaratia pe propria raspundere privind existenta resurselor financiare pentru
cofinantare;
- declaratia pe propria raspundere privind faptul ca suma solicitata de la buget, impreuna
cu celelalte sume primite de la buget ca sprijin in ultimii trei ani nu depasesc valoarea de
400.000 lei RON;
- organigrama societatii
- decizia de numire a comisiei pentru intocmirea si implementarea proiectului;
- licente de fabricatie conform OG 42 / 1995, privind productia de produse alimentare
destinate comercializarii.
2.3 Proiectul va cuprinde urmatoarele parti :
- denumirea cu precizarea tipului de proiect;
-situatia existenta a societatii si apoi a laboratorului;
-justificarea propunerii din proiect;
-oportunitati de export;
-specificatia tehnica a echipamentelor sau masurilor propuse;
-deviz estimativ si grafic de esalonare a platilor;
-elemente care fundamenteaza rezultatele estimate;
-elemente care asigura sustenabilitatea rezultatelor estimate ( proiectii ale principalilor
indicatori financiari pe urmatorii trei ani).
Un agent economic poate beneficia de un singur proiect in cursul unui an.
Solicitantii vor depune documentatiile la registratura Ministerului Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale, din Bd. Carol I, nr.24, Sector 3 Bucuresti si vor tine legatura cu
secretariatul Comisiei , la telefoanele : 021 / 3078678 si 021 / 3072482.
Precizari stabilite in sedinta din 27.10.2006 de catre Comisia de examinare a
documentatiilor:
1) Proiectele depuse dupa 01.11.2006 vor avea documentatia in ordinea stricta a
documentelor solicitate in Ghid.
46 / 60
2) In documentatie se va numerota, semna si stampila fiecare pagina.
g) Baza de date program / fond, bibliografie
http://europa.eu/legislation_summaries/maritime_affairs_and_fisheries/fisheries_sector_or
ganisation_and_financing/l66004_en.htm
V) Fondul Social European(2007-2013)
a) Descriere succinta
Fondul Social European (FSE) este principalul instrument financiar al Uniunii Europene
care finanteaza ocuparea fortei de munca din statele membre si promoveaza coeziunea
economica si sociala. Cheltuielile FSE se ridica la aproximativ 10% din bugetul total al
UE.
FSE este unul dintre fondurile structurale ale UE dedicate imbunatatirii coeziunii sociale si
a bunastarii economice in regiunile Uniunii. Fondurile structurale sunt instrumente
financiare redistributive care finanteaza coeziunea in Europa prin concentrarea
cheltuielilor in regiunile mai putin dezvoltate. Obiectivul special al cheltuielilor FSE este
de a sustine crearea de locuri de munca mai multe si mai bune in UE prin cofinantarea
proiectelor locale, nationale si regionale care imbunatatesc ratele de ocupare a fortei de
munca, incluziunea pe piata muncii si calitatea locurilor de munca in statele membre si in
regiunile acestora.
b) Componenta program / fond
Finantarile sunt acordate pentru sase domenii prioritare specifice:
• Imbunatatirea capitalului uman (34% din finantarea totala);
• Imbunatatirea accesului la ocupare si durabilitatea (30%);
• Cresterea adaptabilitatii lucratorilor, a intreprinderilor si a antreprenorilor (18%);
• Imbunatatirea incluziunii sociale a persoanelor defavorizate (14%);
• Consolidarea capacitatii institutionale la nivel national, regional si local (3%);
• Mobilizarea pentru reforme in domeniul ocuparii si al incluziunii (1%).
In orice regiune, distribuirea reala a fondurilor va fi diferita, in functie de
prioritatile locale si regionale. Toate cele sase prioritati sunt aplicabile atât pentru
47 / 60
obiectivul „Convergenta‖, cât si pentru obiectivul „Competitivitate regionala si ocuparea
fortei de munca‖; cu toate acestea, regiunile aflate sub incidenta obiectivului
„Convergenta‖ se vor concentra, in mod normal, pe prioritatea „imbunatatirea capitalului
uman‖.
c) Reguli specifice
Nivelul finantarii FSE difera de la o regiune la alta, in functie de bogatia sa relativa.
Regiunile UE sunt impartite in patru categorii de regiuni eligibile, in functie de PIB-ul lor
regional per cap de locuitor in comparatie cu media UE (UE cu 25 sau cu 15 state
membre), si atribuite celor doua obiective.
Obiectivul „Convergenta‖ include:
• regiunile aflate sub incidenta obiectivului „Convergenta‖: cu un PIB per cap de
locuitor mai mic de 75% din media UE-25;
• regiunile aflate in faza de eliminare progresiva a sprijinului financiar: cu un PIB
per cap de locuitor mai mare de 75% din media UE-25, dar mai mic de 75% din media
UE-15.
Obiectivul „Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca‖ include:
• regiunile aflate in faza de introducere progresiva a sprijinului financiar: cu un PIB
per cap de locuitor mai mic de 75% din media UE-15 (pentru perioada 2000-2006), dar
mai mare de 75% din media UE-15 (pentru perioada 2007-2013);
• regiunile aflate sub incidenta obiectivului „Competitivitate regionala si ocuparea
fortei de munca‖: se aplica pentru toate celelalte regiuni UE.
In regiunile aflate sub incidenta obiectivului „Convergenta‖, cofinantarea FSE pentru
proiecte poate ajunge pâna la 85% din costurile finale. In regiunile aflate sub incidenta
obiectivului „Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca‖, se intâlneste mai des
un nivel de 50% al cofinantarii. Pentru regiunile si statele membre mai bogate, finantarea
FSE completeaza initiativele nationale existente privind ocuparea; in statele membre mai
putin bogate, finantarea FSE poate constitui principala sursa de fonduri pentru initiativele
privind ocuparea fortei de munca.
48 / 60
d) Tipuri de proiecte
Implementarea FSE la fata locului se realizeaza prin intermediul proiectelor pentru care se
solicita finantarea si care sunt puse in aplicare de o varietate cuprinzatoare de organizatii,
atât din sectorul public, cât si din cel privat. Acestea includ: autoritati locale, regionale si
nationale, institutii de invatamânt si de formare, organizatii neguvernamentale (ONG-uri)
si sectorul de voluntariat, precum si parteneri sociali, de exemplu, sindicate si comitete de
intreprinderi, asociatii industriale si profesionale si companii individuale.
Beneficiarii proiectelor FSE sunt diferiti, de exemplu: lucratori individuali, grupuri de
persoane, sectoare industriale, sindicate, administratii publice sau companii individuale.
Grupurile de persoane vulnerabile, care intâmpina o dificultate specifica in gasirea unui
loc de munca sau in promovarea la un loc de munca, precum somerii pe termen lung sau
femeile, reprezinta un grup tinta specific. Ca un indicator, se estimeaza ca peste 9 milioane
de persoane din aceste grupuri vulnerabile primesc anual ajutor prin participarea la
proiecte FSE – consultati tabelul 1.
e) Buget program, cerinte economico- financiare
Actualul ciclu de programare al FSE acopera perioada 2007-2013 si se desfasoara sub
mottoul „Investitii in oameni‖. In aceasta perioada, FSE investeste aproximativ 75
miliarde euro, aproape 10% din bugetul UE, in proiecte care vizeaza stimularea ocuparii
fortei de munca.
f) Cum se aplica pentru program / fonde
-Definire propunere de proiect;
- Alegere Apel de participare ;
- Alegere schema de finantare;
- Definire consortiu proiect si coordonator proiect;
- Buget proiect;
- Inscriere proiect in Baza de date a programului;
- Scriere formulare administrative, economico-financiare si tehnico-stiintifice;
- Verificare pe parcurs si finala proiect;
49 / 60
- Verificarea propunerii pe baza criteriilor de eligibiltate si a celor de evaluare specifice
programului.
g) Baza de date program / fond, bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Social_European
http://en.wikipedia.org/wiki/European_Social_Fund
50 / 60
CURS 8 - – Fonduri Nationale
Planul National II
a) Descriere succinta
Prin acest plan ce se deruleaza in perioada 2007-2013, se implementeaza de catre
ANCS strategia nationala de cercetare-dezvoltare-inovare, cu 3 componente principale:
cresterea competitivitatii economiei romanesti, imbunatatirea componentei sociale,
largirea orizontului de cunoastere);
Principiile PN II:
- transformare cheltuieli publice aferente in investitii CDEI;
- prin cercetari de varf la frontiera cunoasterii, sustinerea inovarii reale, investitii in resurse
umane;
- sustinerea puternica a sectorului privat;
- evaluare corecta si acces larg al tuturor categoriilor de cercetatori;
b) Componenta programului
Programe componente:
- Resurse umane(coordonator program UEFISCDI);
- Capacitati(coordonator program UEFISCDI);
- Idei(coordonator program UEFISCDI);
- Parteneriate in domeniile prioritare(coordonator program UEFISCDI);
- Inovare(coordonator program UEFISCDI);
- Sustinerea performantei institutionale(coordonator program UEFISCDI);
c) Reguli specifice
Regulile se aplica in conformitate cu Pachetul de informatii aferent fiecarui program de la
punctul b)
d) Tipuri de proiecte / suport specific
i) Proiecte de CDI, structurate astfel:
- Proiecte complexe;
51 / 60
- Proiecte de cercetare exploratorie.
- Proiecte de tip „era career‖, pt excelenta performantei individuale in CDI;
- Proiecte de CDI orientate
ii) Proiecte de mobilitati;
iii) Proiecte suport;
iiii) Proiecte de investitii;
iiiii) Proiecte suport pt cofinantarea participarii la diverse programe europene( FP7, etc), si
altele.
e) Buget program, cerinte economico- financiare(*)
(*) preluare mai jos din documentul ANCS: „Planul National de
Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2007 – 2013”
Finantarea Planului National II de la bugetul
de stat
Total Plan National II – 15 000 milioane lei de la bugetul de stat, din care:
I. Resurse umane – 1350 milioane lei;
II . Capacitati – 2025 milioane lei;
III . Idei – 2700 milioane lei;
IV . Parteneriate in domeniile prioritare – 5400 milioane lei, din care:
1) Tehnologia Informatiei si Comunicatii ............................................10%
2) Energie ...................................................................................10%
3) Mediu .....................................................................................14%
4) Sanatate .................................................................................14%
5) Agricultura, siguranta si securitate alimentara ..............................12%
6) Biotehnologii ..............................................................................7%
7) Materiale, procese si produse inovative .......................................15%
8) Spatiu si securitate .....................................................................8%
9) Cercetare socio-economica si umanista ......................................10 %
V. Inovare –2025 milioane lei;
52 / 60
VI . Sustinerea performantei institutionale – 1500 milioane lei;
Cerintele economico-financiare( procent grant-cofinantare, etc) sunt specifice fiecarui
program de la pct b) si sunt mentionate in Pachetul de informatii aferent.
f) Baza de date. Bibliografie
http://ancs.ro/uploads/imported/1188313421PN2%20ro.pdf
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/452/IDEI.html
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/451/RESURSE-UMANE.html
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/593/PARTENERIATE.html
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/594/INOVARE.html
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/739/CAPACITATI.html
53 / 60
6. Fonduri structurale
a) Descriere succinta
Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de catre Comisia
Europeana, al caror scop este sa acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din
Fondurile Structurale este destinat, in principal, regiunilor mai putin dezvoltate, in scopul
de a consolida coeziunea economica si sociala in Uniunea Europeana.
Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune
Economica si Sociala a Uniunii Europene:
Convergenta sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot
solicita finantare pentru regiunile care au PIB/capita sub 75% din media europeana.
Competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca. Statele pot solicita
finantare pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenta.
Cooperarea teritoriala europeana. Obiectiv tematic care sprijina adaptarea si
modernizarea politicilor si sistemelor de educatie, instruire si angajare a fortei de munca.
b) Componenta programului
1. Programul Operational Regional - POR
Obiectivul general al PO Regional consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale,
echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei, corespunzator nevoilor lor si
resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin imbunatatirea
conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei,
in special cele ramase in urma, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a
munci.
Obiective specifice:
Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin adoptarea unei
abordari policentrice, in vederea stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a Regiunilor
Imbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si in particular a accesibilitatii centrelor
urbane si a legaturilor cu zonele inconjuratoare
Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor
54 / 60
Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru afaceri
Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor
2. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice - POS
CCE
Obiectiv general al POS-Cresterea Competitivitatii Economice il constituie cresterea
productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de
productivitatea medie la nivelul Uniunii. Masurile intreprinse vor genera pana in 2015 o
crestere medie a productivitatii de cca. 5,5% anual si vor permite Romaniei sa atinga un
nivel de aproximativ 55% din media UE.
Obiective specifice:
Consolidarea si dezvoltarea durabila a sectorului productiv;
Crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a intreprinderilor;
Cresterea capacitatii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperarii intre
institutii de cercetare dezvoltare si inovare (CDI) si intreprinderi, precum si cresterea
accesului intreprinderilor la CDI;
Valorificarea potentialului tehnologiei informatiei si comunicatiilor si aplicarea
acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (intreprinderi, cetateni);
Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, prin
promovarea surselor regenerabile de energie
3. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU
Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea
competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii
si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii
moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane.
Obiectivele specifice:
Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si
continua, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;
55 / 60
Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii
muncii;
Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;
Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive;
Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele
rurale;
Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare;
Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile.
4. Programul Operational Sectorial de Mediu - POS Mediu
Obiectivul general al POS Mediu consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea
Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere
cantitativ, cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente,
cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului „poluatorul
plateste‖.
Obiectivele specifice
Imbunatarirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana
in 2015.
Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor , prin imbunatatirea
managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30
de judete pana in 2015.
Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de incalzire urbana in cele mai
poluate localitati pana in 2015.
Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.
Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei,
prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.
56 / 60
5. Programul Operational Sectorial de Transport - POS Transport
Obiectivul general al POS Transport consta in promovarea, in Romania, a unui sistem de
transport durabil, care sa permita deplasarea rapida, eficienta si in conditii de siguranta a
persoanelor si bunurilor, la servicii de un nivel corespunzator standardelor europene, la
nivel national, in cadrul Europei, intre si in cadrul regiunilor Romaniei.
Obiective specifice:
modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea masurilor
necesare pentru protectia mediului inconjurator
modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale de transport, in conformitate cu
principiile dezvoltarii durabile
promovarea transportului feroviar, naval si intermodal
sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale
transportului asupra mediului si imbunatatirea sigurantei traficului si a sanatatii umane.
6. Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative
Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administratii
publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-economic al societatii romanesti.
Obiective specifice:
Obtinerea unor imbunatatiri structurale si de proces ale managementului ciclului de
politici publice.
Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe
procesul de descentralizare
7. Programul Operational Asistenta Tehnica - POAT
Obiectivul general al Programului Operational de Asistenta Tehnica este acela de a asigura
sprijinul necesar procesului de coordonare si implementare sanatoasa, eficienta, eficace si
transparenta a instrumentelor structurale in Romania.
Obiective specifice:
57 / 60
Asigurarea sprijinului si a instrumentelor adecvate in vederea unei coordonari si
implementari eficiente si eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 si
pregatirea pentru urmatoarea perioada de programare a instrumentele structurale.
Asigurarea unei diseminari coordonate la nivel national a mesajelor generale cu
privire la instrumentele structurale si implementarea Planului de Actiuni al ACIS pentru
comunicare in linie cu Strategia Nationala de Comunicare pentru Instrumentele
Structurale.
8. Programul National pentru Dezvoltare Rurala - PNDR
Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) este un instrument de
finantare creat de uniunea Europeana pentru a sprijini tarile membre in implementarea
Politicii Agricole Comune.
Politica Agricola Comuna este un set de reguli si mecanisme care reglementeaza
producerea, procesarea si comercializarea produselor agricole in Uniunea Europeana si
care acorda o mare atentie dezvoltarii rurale.
FEADR reprezinta o oportunitate de finantare pentru spatiul rural romanesc, in valoare de
aproximativ 7,5 miliarde de euro, incepand cu 2007 si pana in 2013. FEADR se bazeaza
pe principiul cofinantarii proiectelor de investitii private.
Fondurile europene pentru agricultura pot fi accesate in baza documentului-cheie
Programul National pentru Dezvoltare Rurala(PNDR).
9. Programul Operational pentru Pescuit - POP
Programul Operational pentru Pescuit al Romaniei (POP) contribuie la realizarea viziunii
strategice exprimate in Planul National Strategic pentru Pescuit, si anume: „Un sector
piscicol competitiv, modern si dinamic, bazat pe activitati durabile de pescuit si
acvacultura care ia in considerare aspectele legate de protectia mediului, dezvoltarea
sociala si bunastarea economica".
Obiective generale:
Dezvoltarea competitivitatii si a durabilitatii sectorului piscicol primar;
Dezvoltarea pietei pentru produsele sectorului piscicol;
58 / 60
Sustinerea dezvoltarii durabile a zonelor pescaresti si imbunatatirea calitatii vietii
in aceste zone;
Sustinerea unei implementari adecvate a PO in cadrul Politicii Comune pentru
Pescuit.
10. Programe de Cooperare Teritorala
Cooperare Teritoriala Transfrontaliera
Programele de cooperare transfrontaliera sunt acele programe care finanteaza proiecte de
accesibilitate, mediu si prevenirea riscurilor, dezvoltarea economica si sociala si actiuni
„people to people la granitele interne si externe ale UE‖.
Cooperare Teritoriala Transnationala
Programele de cooperarea transnationala au ca obiectiv principal finantarea de actiuni si
dezvoltarea de retele care sa duca la dezvoltare teritoriala integrata in domenii precum:
mediu, dezvoltare urbana, inovatie si accesibilitate.
Cooperare Teritoriala Interregionala
Programele de cooperarea interregionala sprijina cooperarea intre autoritatile publice pe
probleme de interes comun, prin transferul de experienta si bune practici intre regiunile
Uniunii Europene, prin constituirea de retele intre orasele UE, precum si intre cercetatorii
UE.
c) Reguli specifice
Regulile se aplica in conformitate cu Ghidul Solicitantului Conditii Specifice aferent
fiecarui program de la punctul b) si fiecarei axe prioritare aferente programelor respective.
d) Tipuri de proiecte / suport specific
Tipurile de proiecte care pot fi finantate sunt detaliate in Ghidul Solicitantului Conditii
Specifice aferent fiecarei cereri de propuneri de proiecte. In majoritate proiectele finantate
prin fonduri structurale sunt de 2 tipuri:
59 / 60
Proiecte strategice - proiectele implementate la nivel national, multi-regional sau
sectorial, punându-se accent pe promovarea proiectelor in parteneriat, inclusiv prin
cooperare transnationala. Proiectele strategice multi-regionale sunt proiecte implementate
in cel putin doua regiuni de dezvoltare.
Proiecte de grant - proiectele implementate la nivel multi-regional, regional sau
local, punându-se accent pe promovarea proiectelor in parteneriat, inclusiv prin cooperare
transnationala.
e) Buget program, cerinte economico- financiare
Total buget Romania peste 28 (30) miliarde de Euro:
- Agricultura si dezvoltare rurala - peste 11 miliarde Euro
- Instrumente Structurale- peste 17 miliarde Euro
Valoarea totala a proiectului (bugetul cererii de finantare) va fi exprimata in lei.
Cursul de schimb care va fi utilizat pentru stabilirea acestei valori este cursul Inforeuro
aferent lunii calendaristice in care se lanseaza cererea de propuneri de proiecte si va fi
publicat in Ghidul solicitantului - Conditii specifice pentru fiecare cerere de propuneri de
proiecte.
Cursul de schimb Inforeuro este disponibil pe pagina web:
http://ec.europa.eu/budget/inforeuro/index.cfm?fuseaction=dsp_html_monthly_rates&Lan
guage=en
Alocarea financiara orientativa pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte este
prevazuta in Ghidul Solicitantului - Conditiile Specifice corespunzator cererii respective
de propuneri.
In cazul in care valoarea cererilor de finantare primite si selectate depaseste alocarea
financiara pentru o anumita cerere de propuneri de proiecte, autoritatea de management
poate utiliza, in limita fondurilor disponibile, fonduri suplimentare din alocarea financiara
corespunzatoare domeniului major de interventie respectiv.
In general, pentru un proiect strategic conditiile financiare sunt:
Valoarea totala a unui proiect strategic poate fi cuprinsa intre:
60 / 60
Echivalentul in lei a minimum 500.000 euro si maximum 5.000.000 euro (respectiv
intre minimum 2.094.150 lei si maximum 20.941.500 lei).
Durata de implementare a unui proiect strategic trebuie sa fie cuprinsa intre:
Minimum 6 (sase) luni si maximum 3 (trei) ani.
iar pentru un proiect de grant:
Valoarea totala a unui proiect de grant poate fi cuprinsa intre:
Minim 185.000 lei si maxim 1.849.999 lei.
Durata de implementare a unui proiect de grant este de minim 6 (sase) luni si maxim 2
(doi) ani.
f) Baza de date. Bibliografie
1. http://www.fonduri-structurale.ro/
2. http://www.fseromania.ro/
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fonduri_structurale
4. http://www.mdrt.ro/dezvoltare-regionala/programul-operational-regional-2007-
2013
5. http://amposcce.minind.ro/
6. http://www.mmediu.ro/beta/programe/finantate-din-fonduri-externe-
nerambursabile/pos-mediu/
7. http://www.ampost.ro/main.php?module=home