40
Cuprins: 1. Date generale 1.1. Denumirea obiectivului de investitie 1.2. Amplasamentul (judetul, localitatea,strada, numarul) 1.3. Titularul investitiei 1.4. Beneficiarul investitiei 1.5. Elaboratorul documentatiei 2. Informatii generale privind proiectul 2.1. Situatia actuala si informatii privind entitatea responsabiba cu implementarea proiectului 2.1.1. Situatia actuala 2.1.2. Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului 2.2. Descrierea investitiei 2.2.1. Concluziile studiului de fezabilitate ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care a fosteborat prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea investitiei, precum si scenariul tehno-economic selectat 2.2.2. Scenarile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in cazul in care, ulterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborate un

proiect fonduri europene

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: proiect fonduri europene

Cuprins:

1. Date generale

1.1. Denumirea obiectivului de investitie

1.2. Amplasamentul (judetul, localitatea,strada, numarul)

1.3. Titularul investitiei

1.4. Beneficiarul investitiei

1.5. Elaboratorul documentatiei

2. Informatii generale privind proiectul

2.1. Situatia actuala si informatii privind entitatea responsabiba cu

implementarea proiectului

2.1.1. Situatia actuala

2.1.2. Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

2.2. Descrierea investitiei

2.2.1. Concluziile studiului de fezabilitate ale planului detaliat de investitii pe

termen lung (in cazul in care a fosteborat prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si

oportunitatea investitiei, precum si scenariul tehno-economic selectat

2.2.2. Scenarile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot

fi atinse (in cazul in care, ulterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborate un studio de

prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung)

2.2.2.1. Scenarii propuse

2.2.2.1.1. Scenariul fara investitie

2.2.2.1.2. Scenariul constructiv 1

2.2.2.1.3. Scenariul constructiv 2

2.2.2.2. Scenariul recomandat de catre elaborator

Page 2: proiect fonduri europene

2.2.2.3. Avantajele scenariului recomandat

2.2.3. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz

2.2.3.1. Descrierea constructiva

2.2.3.2. Decscrierea functionala

2.2.3.3. Descrierea tehnologica

3. Datele tehnice ale investitiei

3.1. Zona si amplasamentul

3.2. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

3.3. Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenurile

din intravilan si extravilan

3.4. Studii de teren

3.4.1. Studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentul reperelor,

liste cu repere in sistem de referinte national

3.4.2. Studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor

complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul

geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari

3.5. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivelor de investitii

specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu

recomandarea variantei optime pentru aprobare

3.6. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

3.6.1. Necesarul de utilitati pentruvarianta supusa aprobarii

3.6.2. Solutii tehnice de asigurare cu utilitati

Page 3: proiect fonduri europene

3.7. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

4. Durata de realizare si etapele principale- graficul de realizare a

investitiei

5. Costurile estimative ale investitiei

5.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general

5.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare al investitiei generale

6. Analiza cost- beneficiu

7. Sursele de finantare a investitiei

8. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea

investitiei

8.1. Numarul de locuri de munca create in faza de executie

8.2. Numarul de locuri de munca create in faza de operare

9. Principalii indicatori tehnico- economici ai investitiei

Page 4: proiect fonduri europene

A. PIESE SCRISE

I. DATE GENERALE

Studiul de fezibilitate este prezentatsi structurat in conformitate cu regementarile

romanesti in domeniu (Hotararea de Guvern nr.28 din 09.01.2008 privind continutul cadru al

Studiului de Fezibilitate) pentru proiectele ce urmeaza a fi realizate cu asistenta financiara

nerambursabile din partea Comisiei Europene.

Proiectul urmareste implementarea legislatiei si a politicii Uniunii Europene in domeniul

protectiei mediului, asigurarea securitatii sanitare a locuitorilor si dezvoltarea infrastructurii

necesare pentru cresterea nivelului de trai al cetatenilor din comuna Babiciu, judetul Olt in

vederea eliminarii disparitatilor intre satele romanesti si cele din Uniunea Europeana.

I.1 Denumirea obiectului de investitie :

“Infintare centru de asistenta dupa program scolar, de tip “after school” , comuna

Babiciu, judetul Olt’ . Prima infiintare (constructive) si dotarea infrastructurii aferente serviciilor

sociale tip after-school.

I.2 Amplasamentul ( judetul, localitatea, strada, numarul ) :

Proiectul se desfasoara pe teritoriul administrative al comunei Babiciu, situate in partea

Sud-Est a judetului Olt, pe malul drpt al raului Olt, la o distant de 30 km de Municipiu Caracal.

Comuna Babiciu se invecineaza cu urmatoarele localitati:

- La Nord, cu comuna Gostavatu;

- La Sud, cu comuna Scarisoara;

- La Est, cu comuna Sprancenata;

- La Vest, cu comuna Traian.

Accesul in comuna se face pe DJ 642 A .

Page 5: proiect fonduri europene

Investitia de fata se va realize pe terenul aflat in proprietatea Consilului Local al

Comunei Babiciu.

Terenul este proprietatea comunei si figureaza la pozitia 56 in inventarul bunurilor

apartinand comunei Babiciu. Anexa nr 1 la Hotararea Consilului Local Babiciu

25/28.09.2007.

I.3 Titularul investitiei

Unitatea Administrativ Teritoriala, comuna Babiciu, judetul Olt. Gradul de saracie este

39,1% asa cum rezulta din losta localitatilor din regiunile cu grad de saracie ridicat, Anexa

numarul 11 la Ghidul Solicitantului.

I.4 Beneficiarul investitiei:

Unitatea Administrativa Teritoriala , Comuna Babiciu, Judetul Olt.

I.5 Elaborarea documentatiei:

Elaborarea Studiilor de Fezabilitate este SC Euro Proiect SRL, cu sediul in Voluntari,

strada Potcoavei, nr 59, lot 1, vila 6, Ilfov, inregistrata la Registru Comertului sub nr

J23/1149/09.04.2008, avand codul fiscal nr R023685523.

2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1 Situatia actual si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea

proiectului.

2.1.1 Situatia actuala

Prin tema de proiectare a Consilului Local BABICIU, se cere elaborarea studiului de

fezibilitate pentru un centru de asistenta dupa programul scolar de tip “after-school” in comuna

BABICIU, judetul Olt.

Numarul de copii care vor frecventa central de asistenta dupa programul scolar de tip

“aftet school” in comuna BABICIU, judetul Olt este estimate de catre autoritatile locale la circa

Page 6: proiect fonduri europene

20 de elevi. In present, nu exista un spatiu adecvat in care acesti elevi sa-si desfasoare activitatea

dupa orele de curs, sub directa supraveghere a unui personal calificat.

Necesitatea si oportunitatea investitiei

Proiectul propus are in devere prima infiintare si dotare a unui centru de asistenta dupa

programul scolar, in comuna BABICIU, judetul Olt. Acest proiect se incadreaza in activitatile

prevazute in Masura 322din Axa III – “calitatea vietii in zonele ruralesi difersificarea exonomiei

rurale – creaza si dezvolta serviciilor de baza pentru populatia rurala”.Datele statistice pentru

perioada 2007-2013 denota o accentuare a fenomenului migratios in randul populatiei cu varsta

cuprinsa intre 15-30 ani atat datorita posibilitatilor superioare de integrare in campul muncii dar

si datorita facilitatilor de petrecere a timpului liber pe care mediul urban le ofera.

Cele mai mari rate ale migratiei spre alte zone s-au inregistrat in judetele slab si foarte

slab dezvoltate din Estul si Sudul tarii, iar segmental de populatie cel mai mobil, sub aspect

identical, au fost tinerii cu varsta cuprinsa intre 20 si 29 ani.Diversificarea economiei rurale, prin

crearea de noi indeletniciri, depinde insa de calitatea factorului uman, carepune in miscare

intregul angrenaj economic social al comunitatilor rurale, de nivelul de educatie, aptitudini si

calificari ale fortei de munca de la sate. Este cunoscut faptul ca populatia rurala se afla la un

nivel de educatie mult in urma celui existent in mediul urban. In interiorul comunitatilor rurale,

tinerii sunt de regula, mai educati decat categoriile de varsta mai avansate.

Nivelul de educatie a inceput sa se deterioreze din momentul in care pentru categoria de

varsta 15-24 ani, in structura investitiilor scolare, acrescut ponderea educatiei primare si

secundare, comparativ cu a parintilor lor, unde liceul si mai ales scolile profesionale detineau o

pondere semnificativa. Drept urmare, sistemul de educatie practica, in prezent, in mediul rural nu

ofera oportunitati egale cu cele din mediul urban, tineretul preferand orasul, ramanerea lor in

spatial rural fiind dificila pentru gasirea unui loc de munca atractiv aspiratiilor lor, ei putand fi

incadrati doar ca muncitori calificati, sortiti sa aibe venituri limitate. De asemenea, activitatile

alternative economice si non-agrare rurale, ar trebui sa reprezinte un obiect essential pentru

reforma curiculara a invatamantului si pregatirea profesionala a fortei de munca din spatial rural.

Page 7: proiect fonduri europene

Reintoarcerea tinerilor in spatial rural are implicatii deosebit de favorabile pentru

revoltarea activitatilor productive, spiritual lor de antreprenorial fiind usor de format orientat, cu

prioritate, spre activitatile neagricole ce trebuie infiintate si dezvoltate in comunitatile satesti. In

aceste conditii, ar avea loc o crestere a calitatii vietii, s-ar limita migrarea si s-ar atenua

problemele sociale, printer care si reducerea somajului din mediu rural.

Oportunitatea acestei investitii este benefica si din considerente economice:

Creste gradul de educatie in mediul rural;

Posibilitatea dezvoltarii abilitatilor, aptitudinilor si potentialului prescolarilor din mediu

rural;

Dezvoltarea prescolarilor din mediu rural sub aspect psiho-fizic prin cunoasterea

cintinutului de educatie pentru societate.

In comuna exista un numar de 144 elevi din care 60 in ciclul primar.

Conform legislatiei in vigoare; Serviciile sociale se organizeaza la nivel comunitar, in

functie de nevoile identificate, de numarul potentialilor beneficiari, de complexitatea situatiilor

de dificultate si de gradul de risc social.

Necesitatea acestui proiect este justificata de existent in comuna de familii in care ambii

soti sunt angajati cu program normal si nu au in familie o persoana care sa se ocupe de

supravegherea copiilor din momentul finalizarii cursurilor sin ziua respective pana la ora cand

acestia revin de la service.

De asemenea exista si cazuri in care parintii sunt plecati la munca in strainatate si bunicii

care se ocupa de copii lor nu pot oferi suportul necesar pregatirii corespunzatoare a temelor

pentru a doua zi. Aceasta este situatia familiilor ce doresc sa foloseasca serviciile oferite de

acest centru si care au semnat lista atasata la prezenta documentatie.

In prezent nu exista un spatiu adecvat in care elevi sa-si desfasoare activitatea dupa orele

de curs,sub directa supravegherea a unui personal calificat.

2.1.2. Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este Comuna Babiciu, Judetul Olt,

Page 8: proiect fonduri europene

Judetul Olt este situate in partea de sut da tarii, pe cursul inferior al raului care i-a dat

numele si face parte din categoria judetelor riverane fluviului Dunarea. Prin portul dunarean

Caorabia are iesire la Marea Neagra. Suprafata totala de 5.498 kmp., reprezentand 2,3% din

teritoriu tarii, situeaza judetul pe locul 22 la nivelul Romaniei ca suprafata. Din punct de vedere

al populatiei, judetul ocupa locul 18 cu 489.274 locuitori (2002) avand o densitate de 89

locuitori/kmp.

In componenta judetului Olt regasim 8 orase si 104 comune prin care si Comuna

Babiciu.

Comuna are un singur sat component , satul Babiciu, in tabelul de mai joc regasindu-se

numarul de locuitori si de gospodarii din acest sat.

Nr. Denumire sat Numarul de

locuitori

Numarul de

gospodarii

Numarul de

gradinite

Numarul de

scoli

1 Babiciu 2456 923 1 1

In comuna isi desfasoara activitatea si cateva societati comerciale care sunt prezentate in

tabelul urmator:

Nr.

Crt.

Denumire Adreasa

(satul)

Activitatea

desfasurata

Domeniul de

activitate

1 SC BOUREL

MARIUS SRL

BABICIU PRELUCRARE

LAPTELUI

LACTATE

2 HIDROELECTRIC

A SA

BABICIU EXPLOATARE

HIDRO

PRODUCERE

ENERGIE

ELECTRICA

3 SC PM MARIAN BABICIU AGRICULTUR

A

AGRICULTURA

4 SC AGROSPIC BABICIU AGRICULTUR

A

AGRICULTURA

5 SC AGRO BABICIU AGRICULTUR AGRICULTURA

Page 9: proiect fonduri europene

VALMAR A

6 SA GLORIA BABICIU AGRICULTUR

A

AGRICULTURA

In cadrul primariei s-a constituit o echipa de implementare formata din personae cu

competente diferite. Aceasta comisie s-a constituit in premise solutionarii problemelor ce pot

aparea pe parcursul implementarii indifferent de natural or.

Experienta beneficiarului in gestionarea proiectelor/actiunilor desfasurate in parteneriat

cu parteneri locali, este dovedita de numarul acestora si de rezultatele obtinute in implementarea

lor pana in prezent.

2.2. Descrierea investitiei

2.2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiti pe

termen lung ( in cazul in care au fot elaborate in prealabil) privind situatia actuala,

necesitatea si oportunitatea investitiei, precum si scanariul tehnico-economic selectat;

Pentru investitia mentionata nu s-a elaborate un studio de prefezabilitate insa aceasta se

incadreaza in obiectivele generale de dezvoltare ale strategiei judetului Olt.

2.2.2. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi

atinse ( in cazul in care, anterior studiului de fezabilitatea, nu a fost elaborate un studio de

prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung);

Cladirea propusa va avea o structura pe zidarie portanta dezvoltata pe parter, cu century

si samburi din beton armat. Inchiderile exterioare si compartimentarile se vor realize din zidarie

blocuri de b.c.a. de 30 cm grosime. La exterior se va aplica un termosistem din polisteren

expandat de 5 cm grosime. Zidariile se vor realize din b.c.a calitatea I si se va folosi mortar de

zidarie marca M 50-z. Accesul din exterior este prevazut cu rampa pentru persoanele cu handicat

locomotor, conform NP 051. Tamplaria interioara si exterioara este confectionata din lemn

Page 10: proiect fonduri europene

stratificat cu geam termoizolator. Parapetii se vor realize din confectie metalica. Finisajele

interioare si exterioare vor fi in concordanata cu destinatia cladirii.

Prin amplasament, se asigura pozibilitatea racorarii la utilitatile existente in zona: energie

electrica si telefonie. Alimentarea cu apa se face prin bransarea la reteua centralizata de

alimentare cu apa a comunei, apele uzate menajere urmand a fi evacuate prin system centralizat

de canalizare catre statia de epurarea ape uzate menajere. Agentul termic se va gura prin central

proprie cu combustibil solid (lemn).

Gunoaiele menajere vor fi depuse in pubele, acestea fiind depozitate pe platform de

gunoi.Sistematizarea vertical este executata in vederea indepartarii apelor provenite din

precipitatii, de langa cladire si dirijarea acesteia spre zonele de descarcare. Aleea carosabila de

acces are 3,5 m latime sip anta unica; Aleea pietonala va avea o latime de 1,5 m. Aleile pietonale

si carosabile se vor executa la acelasi nivel cu terenul sistematizat. Apele fluvial de la suprafata

aleilor si platformei vor fi dirijate prin casiuri, spre gurile de scurgere proiectate, care se vor

racorda la caminele de canalizare prevazute prin proiect. Pentru sistematizarea vertical, s-au

cuprins si lucrarile de refacere a cadrului natural; acesra va fi materializat prin plantare de gazon,

plante mici, buxus si arbori.

Din punct de vedere al solutiei tehnico – economice vor fi analizate doua scenario in ceea

ce priveste sistemul de acoperire:

Scenariul I : Se propune acoperis de tip sarpanta din lemn ecarisat din brad si invelitoare

din table;

Scenariu II : Se propune un tip sarpanta din lemn ecarisat din brat si invelitoare din tigla.

Se vor asigura hidroizolatotii si termoizolatii adecvate fiecarui tip de system de acoperire.

Scenariu recomandat de elaborator. Pe baza avantajelor de ordin ethnic, precum si de

ordin economic, rezulta ca scenariul II, in care se foloseste acoperis de tip sarpanta din lemn

ecarisat din brad si invelitoare din tigla este mai avantajos decat scenario I, in care se foloseste

acoperis de tip spanta din lemn ecarisat din brad si invelitoare din table.

Page 11: proiect fonduri europene

In concluzie, acoperisul este de tip sarpanta din lemn de brad, ca invelitoare fiind

preferata tigla.

Eleganta si sobrietatea sunt atribuitele estetice principale ale tiglei. O tigla avand profilul

pronuntat si suprafata neteda, va readuce in prim plan imaginea invelitorilor traditionale din sud,

adica invelitoare de olane.

Avantajele scenariului recomandat. Pe langa principalele avantaje de ordin ethnic,

functional si constructive – dintre care se enumera spre exemplu durabilitatea in timp, avantajele

de ordin economic rezultate din devizele generale sunt semnificative.

2.2.2.1. Scenarii propuse

2.2.2.1.1 Scenariul fara investitie

Acest scenario reprezinta mentinerea situatiei prezentate, situatie in care nue xista o

infrastructura destinata asistentei dupa programul scolar pentru elevii din comuna Babiciu,

judetul Olt, si se elimina oportunitatea de a oferi un loc in care elevii sa interactioneze sis a se

bucure de asistenta sociala. Impactul asupra mediului social al zonei va fi unul negative, fiind

evident o atentionare scazuta acordata educatiei in sine. In felul acesta va scadea interesul pentru

educatie si invatamant chiar pentru elevii comunei Babiciu. Interesul fata de educatie si spirit

social va scadea in timp in principal datorita lipsei implicarii si dezvoltarii platformei necesare

pentru cultivarea educatiei a copiilor.

2.2.2.1.2. Scenariu constructive I

Infiintarea si dotarea infrastructurii afernta serviciilor sociale tip after school intr-o

cladire existent, in propietatea Consilliului Local Babiciu. Cladirile avute la dispozitie sunt cele

ale scolii si gradinitei din localitate. Acest centru de asistenta dupa program scoalr solicita un

spatiu de studu pentru elevi si un spatiu pentru profesori, pentru depozitarea materialelor

didactice. In prezent spatiile disponibile nu indeplinesc cerintele si necesitatile infiintarii unui

astfel de centru, insa in cazul unei situatii financiare limitate, se poate incerca amenajarea

centrului de asistenta in cladirea scolii. In prezent infiintarea unui astefel de centru de asistenta

dupa programul scolar in sediul scolii sau gradinitei nu este eligibil pentru obtinerea unei

finantari nerambursabile PNDR.

Page 12: proiect fonduri europene

2.2.2.1.3. Scenariu constructive II

Scenariul II prevede realizarea unei constructii noi, cu functiunea de centru de asistenta

dupa programul scolar, care sa cuprinda : un spatiu adecvat pentru studio individual, grupuri

sanitare differentiate pe sexe, inclusive celelalte functiuni impuse de normele in vigoare, precum

si constructiile si amenajarile din curtea centrului de asistenta, adica imprejmuire, alei pietonale

si carosabile, bransament la apa, canalizare si iluminat incinta.

Terenul pe care se va realize central de asistenta dupa program scolar va fi organizat pe

trei zone, astfel :

-zona ocupata de constructive (Ac)- zona amenajata cu spatii de recreatii;

-zona verde, inclusive gradina cu flori;

-incaperi commune folosite temporar;

-incaperi destinate personalului de educatie si ingrijire.

2.2.2.2 Scenariul recomandat de catre elaborator

Scenariul recomandat de elaborator este scenariul al treilea datorita avantajelor evidente

care conduc la o folosire mai judicioasa a fondurilor europene. Acest rezultat este dovedit si de

analiza cost beneficiu.

2.2.2.3 Avantajele scenariului recomandat

Avantajele scenariului recomandat constau in faptul ca noua cladire destinata centrului de

asistenta dupa program scolar poate fi utilizata de un numar mare de elevi fata de capacitate ape

care ar avea-o intr-o sala amenajata dintr-o cladire existent. Totodata se pot asigura

toateutilitatilesi materialele necesarebunei desfasurari a activitatilorde asistenta dupa prograul

scolar. Prin scenariul ales se vor amenaja spatiiverzi si spatii de joaca pentru copii ramasi dupa

programul scoala, avand astfel o zona de recreere adecvata.

Necesitatea acestui proiecteste justificata de mediul social al zonei, al nevoilor

identificate prin listele de semnaturi ale parintilor ce solicita infiintarea unui centru de asistenta

Page 13: proiect fonduri europene

dupa programul scolar, in scopul promovarii sectorului social si a indeplinirii obiectivelor

strategice ale PNDR.

Oportunitatile care vor surveni realizarii acstui proiect nu sunt de ignorant. Acesteas se

refera la cresterea atractiei fata de sectorul social si fata de sistemul de invatamant, dar si la

imbunatatirea exemplelor de bune practice, care ar putea fi continuate de autoritatile locale si

pastrate de locuitorii comunei.

2.2.3. Descrierea constructiva, functional si tehnologica,dupa caz

2.2.3.1 Descrierea constructiva

In cadrul prezentului studio de fezabilitate se propune realizarea unui centru asistenta

dupa programul scolar situate in comuna BABICIU, judetul OLT. La intocmirea studiului de

fezabilitatea s-a luat in considerare nu numar estimate de 20 copii, domiciliati in comuna

BABICIU.

Cladirea propusa va avea o structura de rezistenta din zidarie portanta cu centuri si

samburi din beton armat

Acoperisul este de tip sarpant din lemn de brad, cu invelitoare din tigla. Pazia si

introdusul stresinii la sarpanta, jgheaburile si burlanele se vor executa din P.V.C.

Inchiderile exterioare sunt realizate din blocuri de B.C.A. de 30 cm grosime, cu

termosistem de polisteren expandat de 5 cm grosime, respective 10 cm peste beton ( samburi si

century la fatada) ; comparimentarilese vor realize din zidarie cu blocuri de B.C.A. (15X10 cm in

sectiune). Zidariile se vor realize din B.C.A. calitatea I sis e voa folosi mortar de zidarie marca

M 50-z.

Accesul din exterior este prevazut cu rampa pentrupersoanele cu handicap locomotor,

conform NP 051. Parapetii se vor realiza din confectie metalica. Tamplaria exterioara si

interioara este din lemn stratificat,cu geam termoizolator. Finisajele sunt in concodanta cu

destinatia de centru de asistenta dupa programul scolar.

Interior

Page 14: proiect fonduri europene

-tencuieli obisnuite cu zugraveli lavabile pe glet de ipsos la ereti si tavane, exceptie

facand magazia de combustibil (lemn) si spatiu destinat centralei termice, unde peretii si tavanele

vor fi zugravite cu lapte de var;

-labriu de P.F.L. melaminat, culoarea lemnului, pe H=1.5m pe hol si perimetral in sala

polifunctionala si in sala de stidiu;

-placaj din faianta : h=2.1 m la grupurile sanitare si h-1.5 m pe holul acestora, in zona

fantanii de baut apa montata pe perete;

-pardoseli din parchet triplu stratificat in sala de studiu;

-pardoseli din gresie antiderapanta in hol, grupuri sanitare, zona de acces, camera pentru

pregatit hrana, bucatarie, vestiar, camera, precum si in camera multifunctionala;

-pardoseli din mozaic de calcar in spatiile destinate centralei termice si magaziei de

combustibil;

-tencuieli speciale pe termosistem, cu zugraveli lavabile la pereti;

-similipiatra pentru socuri.

Prin amplasament, se asigura posibilitatea racordarii la utilitatile existente in zona:

energie electrica si telefonie.

Alimentarea cu apa se va face prin bransament la reteau centralizata de alimentare cu apa

a comunei, apeleuzate menajere urmand a fi evacuate prin sistemul centralizat de canalizare

catre statia de epurare ape uzate menajere. Agentul termic se va asigura prin central propie ci

combustibil solid (lemn).

Gunoaiele menajere vor fi depuse in pubele, acestea fiind depozitate pe platforam de

gunoi proiectata. Evacuarea gunoiului se va face la un interval de 2-3 zile. Platforma de colectare

a gunoiului cuprinde o dala betonata imprejmuita cu gard plasa zincata, montata pe ramde din

otel- beton si stalpi metalici.

Page 15: proiect fonduri europene

Sistematizarea vertical este executata in vederea indepartarii apelor provenit din

precipitatii, si langa cladiri si dirijarea acesteia spre zonele de descarcare. Aceea carosabila de

acces are 5 m latime sip anta unica; sistemul rutier are urmatoarea stractura:

-15 cm imbracaminte din Bcr4.5, turnat intr-un start conform SR 183-1/95.

-20 cm fundatie din ballast conform STAS 6400-84.

Aleea carosabila va fi incadrata spre spatiile verzi cu bordure prefabricate din beton de

ciment cu sectiunea de 20X25 cm, ce vor fi asezate pe o fundatie din beton de ciment clasa

C6/7.5 montate denivelat, la un nivel superior cu 10 cm fata de spatiu carosabil.

Aleea pietonala va avea o latimne de 1.5 cm si va avea urmatoarea structura: 10 cm

fundatie in ballast si 10 cm imbracaminte din betom de ciment BcR 3.5. Aleile pietonale si

carosabile se vor executa la acelasi nivel cu terenul sistematizat. Apele fluvial de pe suprafata

aleilor si platformei vor fi dirijate prin casiuri, spre gurile de scurgere proiectate, care se vor

racorda la caminele de canalizare prevazute prin proiect.

Deoarece cladirea centrului de asistenta dupa programul scolar se afla amplasata in curtea

scolii déjà existent, imprejmuirea va consta doar in imbunatatirea gardului existent. Acesta se va

executa din : soclu din beton armat intre C.T.N. si +0.30; stalpi si panouri decorative din beton

armat. Panourile vor fi pline (1 buc) si traforate (2 buc). Nu sunt prevazute porti de acces.

Pentru sistematizarea vertical, s-au cuprins si lucrarile de refacere a cadrului natural;

acesta va fi amterializatprin plantare e gazon, plante mici, buzus si arbori. Plantarea are rolul

crearii unei perdele verzi, care protejeaza mediul inconjurator. In acelasi timp, prin modul de

combinare a esentelor, se urmareste 0 imbunatatire armonioasa a formelor si culorilor, a

perioadelor de inflorire si se creaza un important rol decorative.

2.2.3.2 Descrierea functional

Cladirea centrului de asistenta dupa programul scolar are regimde naltime parter, iar din

punct de vedere fnctional, asigura spatii pentru:

Page 16: proiect fonduri europene

-sala de studio pentru 20 de copii,cu o suprafata utila de 3.0 mp/copil, cu respectarea

normei de igiena a Ministerului Sanatatii , privind volumul de 9mc de aer necesar pentru fiecare

copil;

-sala polifunctionala, folosita la servirea mesei si la alte activitati collective, cum ar fi

vizionarea de programe educative la T.V. sau la alte echipamente electronice;

-grupuri sanitare pentru copii differentiate pe sex;

-grup sanitar pentru personalul de educatie si ingrijire, dotat si cu o cabina adaptata

persoanelor cu deficient locomotorii;

-bucatarie;

-camera de pregatit hrana;

-depozit alimente;

-vestiar pentru personalul de educatie si ingrijire;

-spatiu pentru personalul de educatie si ingrijire;

-spatiu ethnic pentru central termica;

-magazie pentru combustibil.

2.2.3.3. Descrierea tehnologica

Dupa terminarea programului scolar copii asistati de catre acest serviciu social vor

continua activitatea in cadrul centrului after-school. Aici ei vor fi in permanenta supravegheati de

persoana desemnata in vederea efectuarii temelor pentru a doua zi.

Pentru a organiza in bune conditii acest centru de asistenta dupa programul scolar este

nevoie de sprijin si de aceea comuna Babiciu a incheiat un accord de parteneriat aprobat prin

Hotararea Consilului Local (pentru o perioada de 6 ani de la data finalizarii investitiei) cu

organizatia neguvernamentala CRP- Asociatia de dezvoltare durabila si intercomunitara, prin

Page 17: proiect fonduri europene

care partile isi exprima acordul de colaborare in deverea implementarii componentei sociale a

prezentului proiect ceurmaeaza a fi finantat prin masura 322 din PNDR.

Partenerii trebuie sa contribuie la realizarea functionarii activitatii sociale din cadrul

obiectivului “centru de asistenta dupa programul scolar, de tip after school” sis a isi assume rolul

lor in cadrul proiectului, asa cum este definit in cadrul acestui accord de parteneriat.

Partile trebuie sase consulte in mod regulat sis a se informeze asupra tuturor aspectelor

privind activitatea ce face obiectul acordului de parteneriat.

Partenerii trebuie sa desfasoare activitatile cu respectarea standardelor profesioniste si de

etica cele mai inalte, respective cu maximum de professionalism, eficienta si vigilenta, in

conformitate cu cele mai bune practice in domeniul vizat.

In spiritual acestor clause ONG-ul va propune in luna ianuarie a fiecarui an prezenta o

propundere de program, un plan de activitati precum si un buget privind cheltuielile necesare

realizarii acestora. Dupa o analiza atenta si amanuntita primaria va transmite eventualele

modificari. Programul actualizat va fi aprobat si cei doi parteneri vor incepe desfasurarea

activitatilor propuse.

Planul de promovare a centrului de asistenta dupa programul scolar va identifica cel putin

urmatoarele directii:

1. Anuntul la avizierul primariei

2. Fluturasi ce vor fi distribuiti in comuna

3. Anuntul in presa din judet

4. Anuntul pe situl primariei.

Toate documentele de informare vor respecta regulile de promovare aferente unui proiect

realizar din fonduri europene, respective vor cuprinde referiri la faptul ca proiectul a fost realizat

cu sprijinul comunitar nerambursabil.

Rolurile fiecarui partener, pentru intreaba durara a implementarii actiunii/modului de

organizare si functionare a activitatii centrului de asistenta dupa programul scolar, sunt

prezentate in cele ceurmeaza:

Page 18: proiect fonduri europene

Persoana Functia avuta si principalele

indatoriri

Perioada

Andrei Emilian Primar Toata perioada

Toma Nicolae Viceprimar, responsabil de

implementarea proiectului

in bune conditii cu

respectarea datelor din

memorial justificativ

Pe perioada realizari

obiectivului, pana la punera

in functiune

Stoica Gela Referent, supravegheaza

indeplinirea sarcinilor

descries in prezentul

memorial justificativ pe

toata perioada de

functionare a centrului

social, dar nu mia putin de 5

ani conform angajamentului

asunmat de primarie

Pe toata durata de

functionare

Moise Sicu Director Scoala Generala

Mihai Viteazul, responsabil

de derularea zilnica a

activitatilor, de planificarea

anuala de relatia cu

partenerul ONG

Pe toata durata de

functionare

CRP asociatia de dezvoltare

durabila si intercomunitara

Partener, conform

contractului de parteneriat

acesta va presta toate

activitatile stipulate pentru

indeplinirea in totalitatea a

conditiilor ce au condus la

eligibilitatea proiectului

Pe toata durata de

functionare

Page 19: proiect fonduri europene

3. DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI

Investitia se incadreaza in stategia de dezvoltare judeteana asa cum ezulta din adresa

emisa de Consilul Judetean Olt anexata. Solutiile propuse respecta conditiile specificate in

Planul Urbanistic General al comunei.

Proiectul de infiintare a centrului de asistenta dupa programul scolar in comuna Babiciu,

judetul Olt se incadreaza in prevederile Strategiei judetene de dezvoltare economic-sociale 2008-

1011 respectiv Obiectul nr 3 al strategiei – Revigorarea mediului rural.

3.1. Zona si amplasamentul

Cladirea centrului de asistenta scolar se va construe pe terenul din curtea Scolii Mihai

Viteazul, cu clasele I- VIII.

Terenul este intravilan si are suprafata de 1050mp.

Investitia este colalizata in Judetul Olt, Comuna Babiciu, Satul Babiciu.

Terenulpe care urmeaza a se construe cladirea centrului de asistenta dupa programul

scolar este delimitat de :

-N : Marcu Constantin

-E : DJ 642

-S : SCoala nr 2

-V : Ciobanu Oprea

3.2. Statul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Suprafata de teren pe care este amplasat proiectul este in intravilanul satului Babiciu aflat

in administrarea Consiliului Local sia fost trimis in administrarea Administratiei Domeniului

Public al Comunei Babiciu, in baza HCL 35/28.09.2007.

Page 20: proiect fonduri europene

Terenul pe care urmeaza sa se amplaseze central de asistenta dupa programul scoalar face

parte din suprafata administrate de primaria comunei BABICIU, judetul OLT si va vi pus la

dispozitia constructorului de catre aceasta, liber de orice sarcini.

3.3.Situatia ocuparilor definitive de teren: suparafata totala reprezentand terenuri in

intravilan/extravilan

Suprafata totala ocuata de proiect este de 297.50 mp reprezentand terenuri in intravilan,

din care 296.50 mp suprafata construita, regim de inaltime P.

3.4. Studii de teren

3.4.1. Studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste

cu repere in system de referinte national.

Studii topografice

In vederea proiectării lucrărilor s-au efectuat ridicări topografice in sistemul de

coordinate naţional. Aceste ridicări topografice au pus în evidenţă situaţia existent cu toate

elementele definitorii pentru a putea realize proiectul de detaliu şi a calcula cu corectitudine

volumele de lucrări necesare. Studiul topographic realizat concorm reglementărilor în vigoare

este ataşat la documentaţie.

3.4.2. Studiul geotehnic cuprinzand planuri cu amlasamentul forajelor, fiselor complexe cu

rezultatul determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotenic cu

recomandarile pentru fundare şi consolidări;

Studiul geotehnic

Studiul geotehnic cuprinde conditii generale geomorfologice, geologice si hidrologice.

Este prezentată structura terenului in amplasamentul centrului de asistenţă după programul

şcolar.

Studiul geotehnic cuprinde condiţii si recomandări pentru fundare pentru amplasamentul

centrului de asistenţă după programul şcolar.

Page 21: proiect fonduri europene

In vederea stabilirii condiţiilor geotehnice şi hidrologice, pe acest amplasament s-a

executat un foraj cu un diametru de 4 [toli] şi adâncimea de 7.00 [m] din care s-au recoltat probe

de teren corespunzătoare care au fost analizate în cadrul laboratorului geotehnic.

Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul face parte din CAMPIA ROMANA si

este situal pe tereasa mediana a raului Olt, pe malul drept.

Din punct de vedere geologic depozitele cercetate apartin cuaternarului, Pleistocen

mediu, superior şi Holocen, fiind instituite dintr-o alternantade depozite pelitice (argiloase),

impermeabile cu depozite detritice (nisipuri si pietrisuri).

Nivelul hidrostatic este situate la o adancime 5.80 [m], avand fluctuatii sezoniere +/- 1,00

[m] in functie de volumul precipitatiilor.

Adancimea de inghet-dezghet pentru aceasta zona este cuprinsa intre 0.80-0.90 [m].

Viteza vantului mediata pe un minut, la 10 [m] deasupra terenului pentru un I.M.R. egal

cu 50 de ani (I.M.R. reprezentand Intervalul Mediu de Recurenta) v=35 [m/s]. Presiunea de

referinta a vantului mediate pe durata a 10 [min] masurata la inaltimea de 10 [m] deasupra

pamatului este de 0.5 [kPa], corespunzand unui I.M.R. egal cu 50 de ani, conform codului de

proiectare indicative NP 082-O.

Caracteristici fizico-mecanice:

Umiditatea naturala W=16-18%

Limita de framantare Wp=10.4- 11.7

Plasticitate medie lp=25-28%

Indicele de consistent lc=0.82- 0.87- consistent plastic vartoasa

Greutatea volumetrica in stare naturala Ys=1.72- 1.78[to/mc]

Greutatea volumetrica in stare uscata Ya=1.54- 1.56 [to/mc]

Porozitatea n=42-44%

Indicele de porozitate e=0.67

Unghi de frecare intern a Q= 16- 18 [grade]

Tasarea suplimentara la umezire la pres. de 3 [daN/cmp]

Coeziunea c =0.16- 0.18 [daN/cmp]

Page 22: proiect fonduri europene

Tasarea specifica a e=3.60- 4.20[cm/m]

3.5. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivelor de investitii,

specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a Investitiei, cu

recomandarea variantei optime pentru aprobare.

CLADIRI

Cladirea propusa este o cladire avand functiunea de centru de Asistenta dupa Programul

Scolar.

Principalele caracteristici sunt:

Ac= 297.50 [mp]

Ad= 297.50 [mp]

Au= 241.00 [mp]

Regim de inaltime : P+0

Inaltimea libera: 3.00 [m]

Volumul construit: 1336.50 [mc]

Structura: zidarie portanta cu samburi si cercuri

Fundatie continua de beton

Sarpanta din lemn cu invelitoare de tigla

STRUCTURA CONSTRUCTIVA

INFRASTRUCTURA

Fundatiile se vor realiza din beton clasa C 4/5, pentru betonul de egalizare, iar in blocul

de fundatii si cuzineti, din beton clasa C 12/15. Fundatii au foste armate cu 2 centuri, una la

partea inferioara si una la partea superioara, legate intre ele cu doua plase din armatura OB37.

Stratul support pentru pardoseala este din beton slab armat C 4/5, cu armature din plasa

sudata (Dn 4 [mm] cu ochiuri de 100 x100 [mm]), asezat pe un strat de balast 10 [cm] grosime.

Pentru samburii din beton, mustatile vor porni din centura de la partea inferioara a fundatiilor.

Scara de la intrare si rampa pentru persoanele cu handicap locomotor se vor realize din beton

armat monolit.

Page 23: proiect fonduri europene

Pentru stratul de egalizare, ultimii 20[cm] ai fundului sapaturii se vor executa in ziua

turnarii betonului. Pamantul rezultat din sapatura va fi folosit la umpluturile din jurul

constructiei, excedentul fiind transportat in afara incintei.

Structura de rezistenta este alcatuita din zidarie portanta din B.C.A., cu grosimea peretilor

exteriori de 30 [cm] si a celor interior de 15 [cm], cu samburi din beton armat avand cla C 20/25,

fiind armati cu carcase preasamblate din otel-beton marca PC52 si cu etrieri tot din PC52.

Plansul peste parter, cu grosimea de 13[cm] este din beton armat monolit clasa C 20/25, armat cu

bare independente de PC52. Planseul reazama pe zidurile portante prin intermediul centurilor din

beton armat cu sectiunea 25 x 30 [cm] din beton clasa C 20/25.

PLATFORMA DE GUNOI

Platforma de gunoi se realizeaza dintr-o placa de beton C 8/10, asezata pe un strat de

balast si armat cu carcase (patru bare cu diametrul de 8 [mm]) ce se aseaza perimetral, iar in

camp cu plase STNB. In placa se inglobeaza placute metalice de prindere, pentru stalpii

imprejmuirii.

PRINCIPALELE ULTILAJE DE DOTARE A CONSTRUCTIILOR

Cazan de incalzire (combustibil solid) 40 [kW]

Pompa de circulatie a agentului termic

Vas de expansiune 150 [l]

INSTALATII AFERENTE CONSTRUCTIILOR

INSTALATIILE SANITARE

Instalatiile sanitare cuprind instalatia de apa rece sic ea de canalizare, ce deserves

cgrupurile sanitare si centrala termica. Grupul sanitary va fi echipat cu lavoare din portelan

sanitar L= 450 [mm] montate pe pereti la o inaltime de 70 de [mm], prevazute cu robineti de pa

rece pentru lavoare si cu vase de WC din portelan sanitar, echipate cu rama din polietilena.

Conductele de alimentare cu apa din interior vor fi montate aparent, fiind realizate din

teava de polipropilena cu Dn 20 [mm], pe care au fost prevazuti robineti de sectionare cu sfera.

Pe conductele de legatura la lavoare, se vor monta robineti de inchidere cu sfera.

Page 24: proiect fonduri europene

Agentul termic necesar pentru incalzire este asigurat de centrala termica proprie, cazanul

functionand cu combustibil solid (lemn). Capacitatea cazanului este de 40.000 [W]. sistemul de

distributie al conductelor de incalzire este bitubular. Instalatia de incalzire se va realiza din

conducta de polipropilena , montata aparent, la nivelul pardoselii si al planseului.

INSTALATIILE ELECTRICE

Instalatiile electrice cuprind urmatoarele:

Instalatia de iluminat si priza

Instalatia de iluminat si siguranta

Instalatia de protective

Instalatiile electrice de iluminat se propun a se executa in tub PVC tip IPY, montat

ingropat in tencuiala si conductor din cupru FY, protejat prin tub.

Grupul sanitar se va alimenta din panoul electric de lumina si prize al obiectivului.

Alimentarea se va face in cablu cu izolatia si manta din PVC si benzi de otel .

Se vor folosi corpuri de iluminat etanse de tip armatura cu glob de sticla si gratar metalic.

Partea metalica a corpurilor de iluminat se va lega de nulul de protective al instalatiei, care are

acelasi traseu cu conductoarele active de faza si nul de lucru.

INSTALATII DE ILUMINAT DE SIGURANTA

Conform Normativului 17 din 2002, art. 7.3.15, se va prevede iluminat de siguranta.

Iluminatul este de tipul 4si se va alimenta dinaintea intrerupatorului general al tabloului de

distributie. Se va realize cu corpuri de iluminat lumino bloc prevazute cu baterie semiuscata.

INSTALATIA DE PROTECTIE

Pentru protectia impotriva socurilor electrice, prin atingeri directe, toate elementele

conductoare de curent ale instalatiilor electrice, aflate in mod normal sub tensiune vor fi

inaccesibile unei atingeri intamplatoare, prin amenajari speciale. Pentru protectia impotriva

socurilor prin atingeri indirect, toate elementele metalice ale echipamentelor electrice, care in

mod normal nu sunt sub tensiune, vor fi legate la nulul de protectie al instalatiei, realizat din

Page 25: proiect fonduri europene

conductor din cupru FY, care are acelasi traseu cu conductoarele active de faza si nul de lucru.

Prin prevederea dispozitivelor diferentiate de protectie, in circuitele de prize ale tabloului

electric, se asigura protectia utilizatorului, prin intreruperea automata a alimentarii

UTILITATI

Alimentarea cu apa se va face prin bransarea la reteau de alimenatare cu apa a comunei.

Bransamentul se va realiza din teava de polipropilena de inalota densitate PE 80-SDR 17.

Conductele se vor poza ingropat, sub cota de inghet la adancimea de -1.00 [m] de la cTS , pe un

pat de nissit de 10,00 [cm] si vor fi acoperite cu un strat de nisip de 10.00 [cm] si in completare

cu pamant maruntit rezultat din sapatura.

Alimentarea cu energie termica. Incalzirea obiectivului se va realiza cu agent termic

preparat cu ajutorul unui cazan de incalzire ce va functiona cu combustibil solid (lemn).

MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA

Tema de proiectare prevede realizarea unei constructii noi, cu functia de centru de

asistenta dupa programul scolar, care sa cuprinda: un spatiu adecvat pentru studio individual,

grupuri sanitare diferentiate pe sexe, inclusive celelalte functii impuse de normele in vigoare,

precum si constructiile si amenajarile din curtea centrului de asistenta, adica imprejmuire, alei

pietonale si carosabile, bransament apa, caanlizare si iluminat incinta.

Terenul pe care se va realize central de asistentadupa programul scolar va fi organizat pe

trei zone, astfel:

Zona ocupata de constructie(Ac)

Zona amenajata ca spatiu de recreatie

Constructia propusa pentru realizare prezinta trei categorii de spatiu:

Incaperea proprie studiului individual

Incaperi comune folosite temporar

Incaperi destinate personalului de educatie si ingrijire

Incaperea proprie studiului individual va cuprinde:

Page 26: proiect fonduri europene

Sala de studiu pentru 20 de copii, cu respectarea normei de igiena a Ministerului

Sanatatii

Incaperile comune folosite temporar de copii vor fi:

Windfang

Sala polifunctionala, folosita la servirea mesei si la alte activitati collective, cum

ar fi vizionarea emisiunilor educative la T.V.

Grupuri sanitare pentru copii differentiate pe sexe

Grup sanitar pentru personalul de educatie si ingrijire, dotat si cu o cabina

adaptata persoanelor cu deficient motorii

Incaperile destinate personalului de educatie :

Bucataria

Camera de pregatit hrana

Depozit alimente

Vestiar pentru personalul de educatie si ingrijire

Centrul de asistenta dupa programul scolar va mai cuprinde:

Spatiu ethnic pentru central termica

Magazine pentru combustibil

In incinta se va realize o platforma de depozitare a gunoiului .

Inchiderile exterioare sunt realizate din zidarie de B.C.A. de 30 [cm] grosime, cu

termoizolatie de polistiren de 5 [cm] grosime, respectiv 10 [cm] peste beton (samburi si centuri

din fatada), iar compartimentele din zidarie din B.C.A. de 15 [cm] grosime si de 10 [cm]

grosime.

Interior:

Tencuieli obisnuite cu zugraveli lavabile pe glet de ipsos la pereti si tavane,

exceptie facand magazia de combustibil (lemn) si spatial destinat centralei

termice, unde peretii si tavanele vor fi zugravite cu lapte de var.

Page 27: proiect fonduri europene

Lambriu de P.F.L., melaminat, culoarea lemnului in sala polifunctionala si in sala

de studiu.

Placaj de faianta la grupurile sanitare

Pardoseli din parchet triplu stratificat in sala de studio

Pardoseli din gresie antiderapanta in hol, grupuri sanitare, zona de acces, camera

pentru pregatit hrana, bucatarie, vestiar, camara, precum si in camera

multifunctionala.

Pardoseli din mosaic de calcar in spatiile destinate centralei termice si magaziei

de combustibil