Fonduri Europene 2014 2020

7/21/2019 Fonduri Europene 2014 2020

http://slidepdf.com/reader/full/fonduri-europene-2014-2020-56df2e86c7b85 1/21

INTRODUCERE

Uniunea Europeană este o structură suprastatală, care se defineşte ca o comunitate de state

europene independente, reunite în jurul unor valori politice, economice, culturale şi socialecomune, în urma procesului de cooperare şi integrare început în 1951, odată cu semnareaTratatului de la Paris.

UE nu a avut întotdeauna dimensiunile pe care le are astăi. !"nd s#au pus $aele cooperăriieconomice la nivel european, în anul 1951, %ările participante au fost &elgia, 'ermania,(ran%a, )talia, *u+em$urg şi ările de -os.

e la crearea sa, UE s#a e+tins de la / la 0 de %ări.!"teva alte %ări din Europa de Vest au aderat la UE încep"nd din 19234 anemarca, )rlanda

şi egatul Unit, 'recia 61917, Portugalia şi 8pania 619/7, ustria, (inlanda şi 8uedia619957.

:n urma căderii regimurilor su$ care se aflau în 199, multe %ări fost comuniste din Europa

!entrală şi de Est au aderat la Uniunea Europeană în 0 valuri succesive, Estonia, !ipru, *ituania,

;alta, epu$lica !e<ă, 8lovacia, *etonia, Polonia, 8lovenia şi Ungaria în 0==> şi &ulgariaşi om"nia în 0==2.

!roa%ia a devenit, în 0=13, a 0#a %ară mem$ră.

Bugetul UE este finan%at din surse care includ un procent din venitul na%ional $rut alfiecărui stat mem$ru. cest $uget este orientat către domenii foarte diferite, cum ar fi creştereanivelului de trai în regiunile mai sărace sau garantarea siguran%ei alimentare.

UE dispune de mai multe surse de venit. ?u depinde numai de contri$u%iile primite dela statele mem$re, ci are şi resurse proprii 6ta+e vamale de import aplicate produselor proveninddin afara UE şi un procentaj din ta+a pe valoare adăugată percepută de fiecare %ară7.

in $ugetul UE sunt finan%ate diverse activită%i, de la devoltare rurală şi protec%ia mediului, p"nă la protejarea frontierelor e+terne şi promovarea drepturilor omului. !omisia, !onsiliul şiParlamentul sunt institu%iile care au un cuv"nt de spus în sta$ilirea şi alocarea $ugetului. :nsă!omisia şi statele mem$re răspund de c<eltuirea efectivă a fondurilor.

POLITICILE UNIUNII EUROPENE

e la înfiin%area sa, Uniunea Europeană şi#a e+tins nu numai dimensiunea, prin aderareade noi state mem$re ci şi domeniile în care a devoltat o politică comună europeană.

Uniunea Europeană a creat pia%a unică internă printr#un sistem de legi şi reglementări cegaranteaă li$ertatea de circula%ie a persoanelor, $unurilor, serviciilor şi capitalurilor.

devoltat politici comune pentru comer%, agricultură şi pescuit.e asemenea a luat măsuri pentru punerea în practică a unei politici europene pentru

devoltarea regională.!u aproape 5== de milioane de locuitori, Uniunea Europeană produce peste 3=@ din P)&#ul

mondial, devenind astfel un jucător de prim rang pe plan mondial.Tratatul de instituire a !omunită%ii Economice Europene ce prevede crearea unei pie%e

comune av"nd la $aă principiul li$erei circula%ii 6a $unurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor7, a stat la $aa coordonării treptate a politicilor statelor mem$re şi ladevoltarea ulterioară a politicilor comune europene.



A Politica de dezvoltare

*a $aa politicii de devoltare a Uniunii Europene stau comer%ul şi ajutorul umanitar.Politica de devoltare a luat fiin%ă ca e+presie a dorin%ei Uniunii Europene de a#şi asuma

rolul de jucător important pe plan interna%ional, prin ajutarea %ărilor mai pu%in devoltate de a lupta

A Politica comercială comuă

Politica comercială comună stă la $aa rela%iilor e+terne ale Uniunii Europene.v"nd la $aă un set de regului uniformiate ca parte a Uniunii Bamale şi a Tarifului Bamal

!omun, politica comercială guverneaă rela%iile comerciale ale Uniunii Europene cu %ările non#UE.

A !"utor umaitar

Uniunea Europeană este principalul donor de ajutor umanitar din lume.cest ajutor umanitar este acordat su$ formă de ajutor financiar, $unuri, servicii şi asisten%ă

te<nică.8copul acestei politici europene este de a interveni în cauri de urgen%ă, atunci c"nd sunt

afectate %ările din afara UE, indiferent dacă acestea sunt afectate de deastre naturale sau de crie

de altă natură.c%iunile Uniunii Europene se $aeaă pe principiile umanitare fundamentale deneutralitate, impar%ialitate şi independen%ă.

c%iunile umanitare ale UE sunt implementate de c"tre Oficiul pentru Ajutor Umanitar –

ECHO.A Pia#a Iteră

Tratatul de la oma prevede, în mod e+plicit, instituirea unei uniuni vamale între statelemem$re, care să stea la $aa realiării unei pie%e comune europene.

eşi uniunea vamală a fost înc<eiată în 19/, primele măsuri concrete pentrurealiarea pie%ei comune au venit a$ia în 195 c"nd !omisia Europeană a propus peste 05=de măsuri legislative menite să elimine o$stacolele rămase în calea li$ertă%ii sc<im$urilor comerciale.

ceste măsuri urmau să fie adoptate treptat, timp de 2 ani, iar de la 1 ianuarie 1993 se poatevor$i de o pia%ă internă.



5 h tt p ://eu ro pa . eu /po l/ ta x/ind ex_en.h t m;

htt p ://ec. eu ro pa. eu /taxa ti on_cus to ms/co mmo n/a bout/ welco me/ind ex_ en . ht m/

h tt p : //ec . e u r op a . e u / an ti _ fr a ud /i n d ex _ r o. h tm l; h tt p : // e u r o pa .e u /po l/ f r a ud /ind ex _ e n.h t m

A Politica $iscală

Politica europeană în domeniul impoitării are două mari componente4# impoitarea directă C care este responsa$ilitatea statelor mem$re şi# impoitarea indirectă, ce afecteaă li$era circula%ie a $unurilor şi serviciilor.8tatele mem$re au luat deja măsuri pentru a preveni evaiunea fiscală şi du$la

impoitare, iar politica europeană în domeniu are ca scop să se asigure că pe pia%a internăconcuren%a nu este distorsionată de diferen%e între sistemele şi ratele de impoitare indirectă.

A Com%aterea $raudei

8e estimeaă că, din $ugetul anual de peste 1== miliarde de euro, aproape un miliard estefraudat.

e aceea, pretejarea intereselor financiare ale UE repreintă o prioritate pentru institu%iileeuropene.

Uniunea Europeană are la dispoi%ie o serie de reglementări pentru com$aterea fraudeisu$ toate aspectele sale4 falsificare de $ani, încalcarea drepturilor de proprietate intelectuală,corup%ia at"t la nivelul !omunită%ii c"t şi la nivel interna%ional.

Dficiul European de *uptă contra (raudei (OLAF) este elementul de $aă al lupteiîmpotriva fraudei.

Parte a !omisiei Europene, D*( desfăşoară anc<ete în cadrul institu%iilor europene şi înstatele mem$re.

e asemenea, investig<eaă cauri de fraudă şi în %ările ne#mem$re UE, dar cu careUniunea are acorduri.

http://europa.eu/pol/tax/index_en.htm



http://ec.europa.eu/taxation_customs/common/about/welcome/index_en.htm






http://ec.europa.eu/anti_fraud/index_ro.html





http://europa.eu/pol/fraud/index_en.htm













11

A Politicaidustrială

Tratatul de la oma nu prevedea crearea unei politici industriale comune pentru statelemem$re, acestea av"nd tradi%ii diferite în domeniu, care permiteau grade diferite de protec%ionismşi de stimulare a industriilor na%ionale.

:nsă, Tratatul de instituire a !omunită%ilor Europene introduce no%iunea de competen%ăcomunitară în domeniul politicilor comunitare.

Politica industrială şi pentru întreprinderi urmăreşte să asigure un mediu de afaceri sigur, unmediu atractiv pentru investi%ii şi pentru muncă.

A Politica regioală1

D$iectivul de coeiune economică şi socială al Uniunii Europene a fost introdus în 19/

c"nd a fost adoptat ctul Unic European, iar politica regională a fost definită pentru prima dată înTratatul de la ;aastric<t în 1990.



10

Uniunea Europeană a profitat de aderarea celor 10 noi state mem$re pentru a#şi reorgania

politica regională şi are trei mare o$iective4 convergen%ă, competitivitate şi cooperare.ceastă nouă a$ordare a primit denumirea de Politica de Coeziune.Politica de coeiune urmăreşte să atingă o$iectivele gendei *isa$ona de creştere

economică şi creare de noi locuri de muncă prin transformarea regiunilor europene în locuriatractive pentru investi%ii, prin încurajarea inova%iei, a spiritului antreprenorial şi a economiei

$aate pe cunoaştere şi prin crearea de locuri de muncă mai multe şi mai $une.

A Politica !gricolă Comuă

Politica gricolă a fost considerată de interes comunitar c<iar din 195, de la intrareaîn vigoare a Tratatelor de la oma.

8copul Politicii gricole !omune 6P!7 este de a asigura un nivel de trai ec<ita$il pentrufermieri, de a asigura consumatorilor produse de calitate la pre%uri reona$ile şi de a

preerva mediul rural.P! în cei 5= de ani de e+isten%ă a cunoscut o serie de reforme majore care au dus nu numaila micşorarea ponderii sale în $ugetul comunitar 6de la 2=@ în anii 2=, la 3>@ pentru 0==2#0=137ci şi la reorientarea o$iectivelor urmărite de P! şi la sc<im$area modalită%ilor de sprijinirea fermierilor.

A Politica Comuă de Pescuit



13

Primele reglementări comune în domeniul pescuitului dateaă din 192= şi se referă la accesulla onele de pescuit, instituind o organia%ie comună de pia%ă.

ar a$ia în anul 193, !onsiliul a pus $aele unei politici comune în domeniul pescuituluişi astfel reglementările cu privire la accesul la resurse, la controlul şi conservarea resurselor auînceput să fie aplicate unitar.

Politica !omună de Pescuit include o serie de reglementări şi mecanisme ce acoperăe+ploatarea, procesarea şi comercialiarea resurselor acvatice 6peşte, scoici şi moluşte7 şi a produselor de acvacultură.

!u toate că anii 9= au însemnat reviuirea Politicii de Pescuit, măsurile luate s#au dovedita fi insuficiente pentru a conserva resursele şi mediul marin, pe de o parte şi de a garantasustena$ilitatea economică a flotei europene.

e aceea, în anul 0==0, P!P a cunoscut o nouă reformă, accentul pun"ndu#se pe unmanagement eficient al resurselor marine, men%in"nd totodată locurile de muncă în onele decoastă şi asigur"nd consumatorilor produse de calitate.

:n preent, pescuitul şi acvacultura sunt activită%i economice importante ale UE,repreent"nd apro+imativ 1@ din produsul na%ional $rut al statelor mem$re şi oferind peste jumătate de million de locuri de muncă.

irectoratul 'eneral pentru Pescuit şi faceri ;aritime din cadrul !omisiei Europene,responsa$il cu implementarea acestei politici, dispune de un instrument financiar C Fondul

European pentru Pescuit ( FEP ) pentru a pune în aplicare măsurile aferente acestei politici.

A Politica E&teră 'i de (ecuritate Comuă 6PE(C)

Politica e+ternă şi de 8ecuritate !omună este unul dintre instrumentele Uniunii Europene pentru desfăşurarea rela%iilor sale e+terne.

&aa legală a acestei politici a fost înfiin%ată destul de t"riu, prin Tratatul de la ;aastric<t619937 din caua naturii sensi$ile a acestei politici ce stă în centrul suveranită%ii şi puteriifiecărui stat mem$ru.



1>

A Rela%ii e&tereTermenul de Frela%ii e+terneG acoperă toate aspectele politicii de afaceri interna%ionale

ale UE, cu e+cep%ia comer%ului 6ce repreintă o politică separată7 şi a rela%iilor cu %ările !P6frica# Pacific#!arai$e7 ce cad su$ inciden%a !onven%iei *ome 6acum denumită cordul!otonou7 de mai $ine de 3= de ani.

A Politica vamală

Politica vamală constituie unul din elementele de $aă ale Uniunii Europene şi este esen%ială pentru $una func%ionare a pie%ei interne, ce nu poate e+ista fără un set comun de reguli, aplica$il lagrani%ele e+terne ale Uniunii.

Uniunea vamală pe care au constituit#o statele mem$re ale UE presupune eliminareata+elor şi $arierelor vamale la importul şi e+port intra#comunitar. e asemenea, presupuneadoptarea unui Tarif amal Comun, un tarif ce se aplică tuturor $unurilor importate din state ter%e.



15

A *usti%ie+ li%ertate şi securitate:ncepand cu anii H2=, pe măsură ce anumite pro$leme căpătau o importan%ă din ce în ce maimare, Uniunea Europeană şi#a manifestat dorin%a de a coopera în domenii precum crima organiată,traficul de droguri, imigrarea şi terorismul.

!u toate acestea, cooperarea în domeniul justi%iei şi afacerilor interne s#a dovedit a sedevolta lent, a$ia în 1993 Tratatul Uniunii Europene oferind un nou cadru de cola$orare în nouădomenii considerate de importan%ă comunitară4 politica privind ailul, trecerea frontierelor e+terne,imigrare, com$aterea dependen%ei de droguri, com$aterea fraudei interna%ionale, cooperare

judiciară pe pro$leme civile, cooperare judiciară pe pro$leme penale, cooperare în domeniulvamal şi cooperare poli%ienească.

A ,ediu

Uniunea Europeană s#a implicat în protectia mediului înconjurător a$ia în anii H2=,

c"nd această pro$lemă a devenit de interes la nivel mondial.Primele măsuri luate la nivel European viau ameliorarea calită%ii vie%ii, limitarea poluării,introducerea principiului prevenirii poluării şi cel al ra%ionaliării resurselor naturale.

A Eergie

)ni%ial, politica în domeniul energiei se $aa pe căr$une şi pe energia

nucleară.!ele două componente ale sectorului energetic au fost reglementate c<iar de la înfiin%area!omunită%ii Europene prin Tratatul de instituire a !omunită%ii Europene a !ăr$unelui şi D%elului şi,respectiv, prin Tratatul Euratom.

:n a doua jumătate a anilor H9=, Uniunea Europeană a adoptat măsuri pentru li$eraliarea pie%elor gaelor naturale şi a electricită%ii şi norme pentru standardiarea utilajelor şi a produselor energetice.

;ai mult, UE a luat o serie de măsuri şi a ini%iat programe de ac%iune pentru adiminua

dependen%a fa%ă de furniorii e+terni de com$usti$ili fosili şi de energie şi pentru a garantasiguran%a aproviionării.

pentru comercialiareI



12h tt p : // e u r op a . e u / p o l/t r an s /ind ex _ e n.h t m;

h tt p : // ec . e u r o p a . e u / d g s /e n er g y _ t r a n s po r t/i n d ex _ e n . h t m l

A Trasporturi

Transporturile repreintă una dintre politicile ce au fost considerate de interescomunitar încă de la înfiin%area !omunită%ilor Europene.

e la semnarea Tratatului de la oma, politica în acest domeniu s#a a+at pe desfiin%areafrontierelor între %ările mem$re, contri$uind astfel la atingerea o$iectivului de li$eră circula%ie a $unurilor şi personalelor.

Pentru ca cetă%enii europeni şi companiile din UE să se $ucure pe deplin de $eneficiile pie%eiinterne, în ultimul deceniu Uniunea Europeană a luat măsuri pentru li$eraliarea pie%elor na%ionale de transport, în special cele privind transportul rutier şi aerian şi într#o mai mică măsurătransportul pe căile ferate.

:n urma desc<iderii pie%elor transportului rutier, camioanele pot ac%iona şi în alte %ări dec"tcea de origine, astfel că nu mai sunt nevoite să parcurgă distan%e foarte lungi fărăîncărcătură.

:n 0==3 a intrat în vigoare un prim pac<et de măsuri vi"nd li$eraliarea transportului pe căile ferate, desc<i"nd li$erei concuren%e apro+imativ 2=#=@ din totalul traficului pe căiferate.

!a efect al li$eraliării transportului aerian, călătorii $eneficiaă de tarife mai mici şi de

cone+iuni mai $une între statele mem$re.;ai mult, în 0==2, UE a semnat un acord de Fcer desc<isG cu 8U conform căruia oricelinie aeriană europeană poate $ura din orice oraş al Uniuni către orice oraş din 8U.

e asemenea, Uniunea Europeană promoveaă proiecte majore de infrastructură detransport, aşa numitele !e%ele Trans"Europene ale căror o$iective sunt de a elimina $locajele

pe principalele căi naviga$ile est#vest ce fac legătura între in, ;ain şi unăreI de a pune înaplicare un program menit să reglementee traficul pe rutele maritime congestionate aflate de#a lungul coastelor %ărilor UE şi de modernia mai multe căi ferate ce leagă nordul de sudulEuropei, respectiv estul de vest.

A Educa%ie+ -ormare pro$esioală şi Tieret

http://europa.eu/pol/trans/index_en.htm


http://ec.europa.eu/dgs/energy_transport/index_en.html











1

eşi Politica în domeniul educa%iei este decisă de fiecare stat în parte, mem$rii UE au

recunoscut că împărtăşesc anumite o$iective comune.e aceea, rolul Uniunii este de a sprijini cooperarea între statele mem$re şi, acolo unde este

nevoie, de a completa ac%iunile acestora, mai ales prin sprijinirea mo$ilită%ii şi a cooperării întreinstitu%iile de învă%ăm"nt.

ecunosc"nd importan%a educa%iei şi a formării profesionale, Uniunea Europeană finan%eaăini%iativele statelor mem$re prin patru programe4 *eonardo da Binci 6dedicat formării profesionale7,Erasmus 6finan%eaă cooperarea între universită%i şi sc<im$urile de studen%i7, 'rundtvig 6finan%eaă programe educa%ionale pentru adul%i7 şi !omenius 6finan%eaă cooperarea între şcoli şi profesoriiacestora7.

A Ocuparea $or%ei de muncă, afaceri sociale şi egalitate de şase

Politica socială şi de ocupare a for%ei de muncă este aproape neglijată de Tratatul de la

oma, acesta av"nd prevederi legate numai de li$era circula%ie a persoanelor ca modalitate derealiare a pie%ei unice.

Ddata cu Tratatul de la msterdam, politica socială, ca instrument în lupta împotrivadiscriminărilor de orice fel, a fost considerată de importan%ă comunitară.

!ele două componente de $aă ale politicii sociale şi de ocupare a for%ei de muncă suntrepreentate de 8trategia Europeană pentru Dcupare şi de genda 8ocială.

reptul de a munci oriunde pe teritoriul Uniunii Europene este un drept fundamentalal cetă%enilor europeni.

Uniunea Europeană încurajeaă mo$ilitatea muncitorilor pentru $eneficiile pe care le aduce persoanelor în termeni de devoltare profesională şi individuală, iar serviciile pu$lice de ocupare afor%ei de muncă din 31 de %ări au la dispoi%ie portalul Eures pentru a pu$lica locuri de muncădisponi$ile, un loc unde se pot găsi peste 1 milion de oferte de muncă.

)mplementarea politicii sociale este sus%inută de două agen%ii europene4 A#en%ia Eur opeană pentru $ecuritate şi 8ănătate în ;uncă şi Funda%ia Europeană pentru :m$unătă%ireaCondi %iilor de ia%ă şi de ;uncă.

A Cercetare şi iovare

Principalul motiv pentru e+isten%a unei ac%iuni europene în domeniul cercetării şi inovării îlconstituie nevoia pentru coordonarea activită%ilor %ărilor mem$re pentru creşterea eficacită%ii şireducerii costurilor, precum şi consolidarea competitivită%ii interna%ionale a economiei europene.

Printre cele mai importante realiări în cadrul acestei politici se numără sta$ilirea unuisistem uniform de standarde şi specifica%ii te<nice, ceea ce a dus la diminuarea sau c<iarla eliminarea $arierelor te<nologice în calea li$erei circula%ii.

Principalul instrument al politicii de cercetare şi inovare îl constituie programelecadru multianuale.

:n perioada 0=1>#0=0= se desfăşoară Programul !adru 6P!7. Programul !adru se desfăşoară pe patru paliere4





;ai mult, fiecare cetă%ean tre$uie să ai$ă cunoştin%ele necesare pentru a trăi şi a munci în

această nouă societate informa%ională, Uniunea Europeană pun"nd un accent sporit pe educa%ia pe tot parcursul vie%ii ca o componentă de $aă a modelului social European.

A 8ănătate pu$lică:n anul 0===, !omisia Europeană a lansat o strategie comunitară în domeniul

sănătă%ii, av"nd ca o$iectiv creşterea nivelului de informare asupra sănătă%ii pu$lice, înfiin%areaunui sistem de reac%ie rapidă în caul apari%iei unui pericol major la adresa sănătă%ii şi sta$ilireaunei strategii de cercetare a factorilor determinan%i în domeniul sănătă%ii.

Uniunea Europeană, prin planurile sale de ac%iune vieaă com$aterea cancerului 6înspecial a cancerului determinat de ta$agism, pentru aceasta lu"nd măsuri ce vieaă pu$licitatea,v"narea şi inscrip%ionarea produselor din tutun7, a 8) şi a $olilor transmisi$ile, ato+icomaniei şi a dopajului.

e asemenea, alte priorită%i ale UE sunt promovarea sănătă%ii mentale, a sănătă%ii şi asecurită%ii alimentare.

A (igura%a alimentar ă

Pentru siguran%a alimentară a consumatorilor, Uniunea Europeană a devoltat o seriede standarde privind alimentele, siguran%a şi sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor.

ceste standarde se aplică at"t alimentelor produse în cadrul Uniunii c"t şi alimentelor importate.

Pentru a completa legisla%ia europeană în domeniul siguran%ei alimentare devotată înultimii ani, de la 1 ianuarie 0==5 au intrat în vigoare reglemetări conform cărora producătorii dealimente tre$uie să garantee că toate alimentele, furajele animaliere şi ingredientele dinfuraje pot fi urmărite pe întregul lan% alimentar.

e asemenea, de la 1 ianuarie 0==/ au fost aduse la i reglementările privind igienaalimentară.

:n plus fa%ă de legisla%ia privind alimentele şi furajele, UE a adoptat legisla%ie şi pentruo serie de pro$leme specifice legate de siguran%a alimentară, cum ar fi folosirea pesticidelor,coloran%ilor, anti$iotice şi <ormoni în procesul de produc%ie etc.

e asemenea, au fost adoptate reglemetări privind etic<etarea şi identificarea culturilor şialimentelor ce con%in organisme modificate genetic.

?oile state mem$re care au aderat la UE, de cele mai multe ori $eneficiaă de perioade detrani%ie pentru a alinia legisla%iile şi a putea întruni toate standardele de siguran%ă, timp în carealimentele care nu îndeplinesc aceste standarde nu pot fi e+portate în alte %ări ale UE.

A Protec%ia cosumatorilor0>

Primele regelementări ale politicii în domeniul protec%iei consumatorilor au apărut lamijlocul anilor 2=, c"nd !omisia a lansat primul program de ac%iune în acest domeniu.

:n acest program de ac%iune au fost stipulate cinci drepturi fundamantale, ce au stat la $aadevoltării ulterioare a cadrului legislativ în domeniul protec%iei consumatorilor.

ceste drepturi se refera la4

A Cultur ăeşi Tratatul de la ;aastric<t 619907 recunoaşte formal pentru prima dată dimensiunea

culturală a integrării europene, ini%iativele culturale europene au început mai devreme.



Este vor$a despre programul !apitala !ulturală Europeană ce se desfăşoară cu succes înfiecare an încep"nd cu 195.

)ndustria culturală europeană C cinema, audioviual, pu$lica%ii, arte, muică etc C au oimportan%ă deose$ită în economia EU, fiind sursa a 2 milioane de locuri de muncă şi a unorvenituri importante.

e aceea, Uniunea Europeană deruleaă programe dedicate industriei culturale şi pentru asprijini accesul la oportunită%ile oferite de pia%a unică şi de te<nologiile digitale precum şi pentrua facilita accesul la finan%ări.

Programul !apitala !ulturală Eropeană început în 195 era programat a se înc<eia în 0==>,dar succesul său a făcut să fie reînnoit pentru încă 15 ani.

:n 0==2, cele două oraşe alese a fi !apitale !ulturale au fost 8i$iu şi *u+em$urg.Un alt element de $aă al domeniului cultural este diversitatea lingvistică pe care Uniunea o

încurajeaă şi o sprijină.Uniunea ajută la eforturile de păstrare a lim$ilor minoritare sau regionale 6$asca, $retona,

catalana etc.7 şi încurajeaă cetă%enii europeni să învete cel pu%in încă doua lim$i europene pe l"ngălim$a maternă.

A !udiovizual şi ,edia

)ni%ial, sfera audioviualului %inea e+clusiv de competen%a statelor mem$re.

$ia în anii =, av"nd în vedere natura economică şi culturală a acestui sector, UniuneaEuropeană începe să conturee o politică comună în domeniul audioviualului.

!ea mai importantă reglementare adoptată în acest domeniu este irectiva FTeleviiune fără(rontiereG din 1992.

ceasta directivă a fost reviuită în 1992, iar în decem$rie 0==2 a fost amendată prinadoptarea unei noi directive4 irectiva pentru 8ervicii udioviuale şi ;edia.

A E&tidere

Uniunea Europeană a parcurs un drum lung de la cei / mem$ri ini%iali, ce au creat!omunitatea Europeană a !ăr$unelui şi D%elului în 1950 şi !omunitatea Economică Europeană în195, p"nă în preent c"nd are 0 de mem$ri şi se întinde de la tlantic la ;area ?eagră.

Uniunea Europeană a cunoscut mai multe valuri de aderări, fiecare aderare contri$uind ladiversitatea culturală şi lingvistică ce repreintă deja o marcă a Uniunii Europene.

A Drepturile omului

repturile omului, democra%ia şi statul de drept sunt valorile centrale ale Uniunii Europene,fiind, de altfel şi condi%ii ce tre$uie îndeplinite de orice stat care vrea să adere la UE.

Pentru a reîntări aceste valori, Uniunea Europeană a adoptat în decem$rie 0===Carta %repturilor Fundamentale a Uniunii Europene, ce înglo$eaă pentru prima dată toatedrepturile individuale, civile, politice economice şi sociale, fiind structurată pe / capitole, ce sereferă la4 demnitate, li$ertate, egalitate, solidaritate, drepturile cetă%eneşti şi justi%ie.



(TR!TE.I! EUROP! /0/0RE1U,!T

ocumentul ce stă la $aa strategiei este comunicarea lansată la 3 martie 0=1= de către!omisia Europeană şi intitulată EUROP! /0/0 C D strategie europeană pentru o cr eştere

inteligentă, ecologică şi favora$ilă incluiunii.8copul general al strategiei este acela de a g<ida economia Uniunii Europene 6UE7 în

următorul deceniu, printr#o a$ordare tematică unitară a reformelor în plan economic şisocial, concentrată pe un numar de 3 priorită%i repreentative, structurate în 2 ini%iativeem$lematice şi cuantifica$ile în 5 o$iective principale.

8trategia Europa 0=0= propune trei priorită%i care se sus%in reciproc4I2 creştere inteligentă4 devoltarea unei economii $aate pe cunoaştere şi inovareI

II2 creştere dura$ilă4 promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere alutiliării resurselor, mai ecologice şi mai competitiveI

III2 creştere favora$ilă incluiunii4 promovarea unei economii cu o rată ridicatăa ocupării for%ei de muncă, care să asigure coeiunea socială şi teritorială.

!CORDUL DE P!RTENERI!T /0345/0/6RE1U,!T)

;iisterul -odurilor Europee a transmis vineri+ 11 octom$rie 0=13, serviciilor !omisiei Europene prima versiune a cordului de Parteneriat 0=1>#0=0=.

ocumentul a fost transmis informal deoarece, la nivelul Uniunii Europene, nu au fostadoptate încă regulamentele care vor sta$ili modul în care vor fi implementate fondurileeuropene în viitoarea perioadă de programare.

Prima versiune a cordului de parteneriat 0=1>#0=0= este reultatul cola$orăriituturor ministerelor implicate în atragerea fondurilor europene.

;inisterele responsa$ile cu ela$orarea strategiilor sectoriale au transmis reultateleanalielor socio#ecomice pe domenii, prin care au fost identificate nevoile de devoltare aleom"niei, dar şi priorită%ile propuse pentru a fi finan%ate în perioada 0=1>#0=0=.

;inisterul (ondurilor Europene este institu%ia care a integrat documentele de programare primite de la ministerele de linie şi care a asigurat coordonatoarea întregului proces de programare 0=1>#0=0=.

ocumentele de programare au fost supuse consultării pu$lice şi au fost de$ătute încadrul !omitetului )nterinstitu%ional pentru ela$orarea cordului de Parteneriat 6!)P7, for consultativ constituit în acest scop. !)P este constituit din /> de entită%i, dintre care 2=@repreintă institu%ii pu$lice centrale şi locale, iar 3=@ sunt organia%ii repreentative alemediului economic şi social, ale sindicatelor, mediului academic, organia%ii nonguvernamentale,respectiv al%i repreentan%i ai societă%ii civile.

Prima versiune a cordului de parteneriat 0=1>#0=0= sta$ileşte modalitatea în carevor fi concentrate investi%iile din (ondurile Europene 8tructurale şi de )nvesti%ii în viitoarea perioada de programare pentru a promova competitivitatea, convergen%a şi cooperarea, învederea încurajării o$%inerii unei devoltări inteligente, $aate pe creştere economică şi incluiunesocială.

(ondurile Europene 8tructurale şi de )nvesti%ii alocate om"niei pentru perioada0=1>#0=0= sunt în valoare de apro+imativ >3 miliarde de euro, sumă calculată în pre%uri

curente 0=10.



*a această valoare s#a ajuns prin actualiarea sumei comunicate anterior, de circa 39miliarde de euro, care era calculată în pre%uri curente aferente anului 0=11.

ocumentul nu preintă încă alocarea financiară a fondurilor disponi$ile pentru finan%area priorită%ilor identificate, deoarece aspectele financiare nu au fost definitivate la nivelulregulamentelor europene.

E+istă încă aspecte importante asupra cărora nu s#a ajuns la un acord final la niveleuropean, cum ar fi4 alocările financiare la nivelul ficărui fond prin care se acordă finan%ărileeuropene, condi%ionalită%ile e+#ante, )ni%iativa !omunitară privind Dcuparea Tinerilor, (ondul dejutor European pentru Persoanele cele mai efavoriate, cuantumul reervei de performan%ă.

!u toate acestea, în procesul de ela$orare a cordului de Parteneriat autorită%ilerom"ne au luat în considerare şi planificarea financiară, astfel înc"t odată cu definitivarea şiapro$area cadrului financiar european să fie disponi$ilă o propunere coerentă.

Este prevăută reformarea actualului sistem prin simplificarea structurii institu%ionale, înscopul eficientiării.

POLITIC! DE COE1IUNE

(CURT I(TORIC

3789 – %ările semnatare ale Tratatului de la oma se referă în pream$ulul acestuia lanecesitatea de Fa consolida unitatea economiilor lor şi de a asigura devoltarea lor armonioasă prinreducerea diferen%elor e+istente între diversele regiuni şi a decalajelor cu care se confruntăregiunile mai pu%in favoriateG.

!u e+cep%ia unei referin%e generale la necesitatea consolidării unită%ii economicedintre statele mem$re, tratatul fondator de la oma nu oferă un mandat e+plicit pentruadoptarea unei politici de coeiune.

378:– se constituie două (onduri sectoriale4 (ondul 8ocial European 6(8E7 şi (ondul

European de Drientare şi 'arantare gricolă 6(ED'7. fost nevoie de 1 ani ca politica de coeiune economică şi socială să avansee pe agenda

politica a !omunită%ii Europene, datorită primei e+tinderi care includea state mem$re 6;area&ritanie şi )rlanda7 cu pro$leme considera$ile de devoltare economică şi socială, cuplate cuo încetinire a devoltarii economice datorate criei petroliere din anii 2=.

*a început, politica de coeiune economică şi socială avea un e+plicit caracter redistri$utiv.

3798 – a fost înfiin%at un (ond European de evoltare egională 6(E7 care săcontri$uie la proiectele de devoltare lansate de guvernele na%ionale.

8#a în%eles repede că acest concept minimalist avea deficien%e serioase. ?umeroase proiecte erau cofinantate de (E în $aa unui sistem de cote na%ionale fără

priorită%i e+plicite de devoltare pe termen lung şi fără efect de multiplicare. ?ecesitatea unei reforme radicale a sistemului de distri$u%ie s#a cristaliat dupa e+tinderea

sudică, prin includerea 'reciei 61917, a 8paniei şi a Portugaliei 619/7, toate considera$il înurmă fa%ă de media P)&#ului !omunită%ii Europene de atunci.

'recia a negociat cu !omisia introducerea unor instrumente economice specifice8udului pentru a contra$alansa presiunile economice şi concuren%iale datorate aderării 8paniei şiPortugaliei, am$ele cu o orientare economică similară a sectoarelor primare şi secundare aleeconomiei lor.

)ntroducerea Programelor )ntegrate ;editeraneene 6P);7 pentru perioada 19/#1990 a oferit!omisiei prima oportunitate de a e+perimenta a$ordări inovatoare privind at"t con%inutul

politicilor, c"t şi metodele şi cerin%ele ataşate punerii lor în aplicare.

37:;– actul Unic European creeaă $aele unei politici reale de coeiune menite să



compensee constr"ngerile pie%ei unice pe care le resimt %ările meridionale şi alte regiuni mai pu%infavoriate.

doptarea Programului Pie%ei Unice Europene în 19/ şi semnarea ctului Unic Europeanau semnificat o nouă eră pentru politica de coeiune economică şi socială din !omunitateEuropeană.



Eliminarea $arierelor în calea comer%ului şi li$era circula%ie a persoanelor, capitalului şiserviciilor au fost înso%ite de preocupări privind capacitatea regiunilor defavoriate de a face fa%ă presiunilor concuren%iale ale pie%ei.

37:: – !onsiliul European de la &ru+elles din fe$ruarie, reviuieşte modul de func%ionare afondurilor de solidaritate 6cunoscute acum su$ denumirea de (onduri 8tructurale7 şi le alocă/ miliarde de E!U 6la pre%urile din 19927.

377< – Tratatul de la ;aastric<t desemneaă coeiunea ca fiind, împreună cu uniuneaeconomică şi monetară şi pia%a unică, unul dintre principalele o$iective ale Uniunii.

e asemenea prevede crearea (ondului de !oeiune, pentru sprijinirea proiectelor îndomeniul mediului şi transporturilor în statele mem$re cel mai pu%in prospere.

!onsiliul European de la Edin$urg< 6decem$rie 19937 <otărăşte alocarea a apro+imativ 122miliarde de E!U 6la pre%urile din 19997, adică o treime din $ugetul comunitar, pentru politica decoeiune.

Pe l"ngă (ondurile 8tructurale se creeaă un nou )nstrument (inanciar de Drientare pentruPescuit 6)(DP7.

3779 – Tratatul de la msterdam confirmă importan%a coeiunii şi de asemenea include

un Titlu privind Dcuparea (or%ei de ;uncă care su$liniaă necesitatea cola$orării în vedereareducerii şomajului.

3777 – !onsiliul European de la &erlin ini%iaă reforma (ondurilor 8tructurale şi ajusteaăfunc%ionarea (ondului de !oeiune.

ceste (onduri vor primi peste 3= de miliarde de Euro pe an în perioada 0=== #0==/, adică013 miliarde de Euro în decurs de şapte ani.

)nstrumentul pentru Politici 8tructurale de Preaderare 6)8P7 şi Programul 8pecial dederare pentru gricultură şi evoltare urală 68P7 completeaă programul PJE învederea promovării devoltării economice şi sociale a %ărilor candidate din Europa !entrală şide Est.

/000– 8trategia de la *isa$ona îşi propunea să transforme Europa p"na în anul 0=1=,

Fîn cea mai dinamică şi mai competitivă economie $aată pe cunoaştereG, iar Politica de!oeiune economică şi socială a Uniunii Europene este parte integrantă a acesteia.

/003 – 8trategia de la *isa$ona a fost completată, în cadrul !onsiliului European de la'ot<e$urg cu noi o$iective, printre care cel mai important este asigurarea devoltării dura$ile.

/008 – !omisia Europeană a preentat *iniile 8trategice )ntegrate pentru !reştere şiDcupare, în care se afirma că UE tre$uie să creee o economie $aată pe creştere dura$ilă şi peocupare.

:n conformitate cu *iniile 8trategice )ntegrate pentru !reştere şi Dcupare, se sta$ileau trei priorită%i pentru UE pentru perioada 0==2#0=13, priorită%i cuprinse în Drientarile 8trategice!omunitare 0==2#0=134

1. Europa # un loc mai atractiv pentru investi%ii şi muncăI0. :m$unătă%irea cunoaşterii şi inovării pentru creştereI3. *ocuri de muncă mai multe şi mai $une.

/009 – v"nd în vedere noul conte+t european, marcat de e+tinderea Uniunii Europene şide provocările de la nivel glo$al, a avut loc o nouă reformă a politicii de coeiune.



0/

eforma urmărea să implementee un nou cadru de programare a politicii de coeiune, săsimplifice procedurile şi să descentraliee procesul de programare, implementare şi de luarea deciiei.

stfel4 K s#a adoptat un ?ou !adru *egal al Politicii de !oeiune 0==2#0=13,K s#au sta$ilit noi o$iective de interven%ie pentru principalele instrumentefinanciare prin care se realieaă politica de coeiune.

/033– !omisia Europeană a adoptat un proiect de pac<et legislativ care va constitui uncadru al politicii de coeiune a UE pentru perioada 0=1>C0=0=.

!omisia a propus mai multe sc<im$ări importante ale modului în care politica de coeiuneeste concepută şi pusă în aplicare, şi anume4

5 concentrarea asupra priorită%ilor 8trategiei Europa 0=0= de creştere inteligentă,dura$ilă şi favora$ilă incluiuniiI

5 recompensarea performan%elorI5 sprijinirea programării integrateI5 accentul pus pe reultate C monitoriarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte

atingerea o$iectivelor conveniteI5 consolidarea coeiunii teritoriale şi5 simplificarea aplicării.

ceste sc<im$ări vin ca urmare a adoptării de către !omisie, în iunie 0=11, a unei propunerireferitoare la următorul cadru financiar multianual pentru aceeaşi perioadă4 un $uget pentruaplicarea 8trategiei Europa 0=0=.

:n propunerea sa, !omisia a decis că politica de coeiune ar tre$ui să răm"nă un elementesen%ial al următorului pac<et financiar şi a su$liniat rolul său esen%ial în ceea ce priveşte aplicarea8trategiei Europa 0=0=.

(uma ce revie Rom=iei petru politica de coeziue este de /3+:

miliarde 6pre%uri 0=117, în creştere cu 1=@ fa%ă de alocarea 0==25/03<6situată la nivelul de 37+: miliarde euro)2

Totuşi, va e+ista o distinc%ie între regiunile mai pu%in devoltate, regiunile de trani%ieşi regiunile mai devoltate pentru a asigura concentrarea fondurilor potrivit nivelului produsuluiintern $rut 6P)&7.

8prijinirea regiunilor mai pu%in devoltate va răm"ne o prioritate importantă a politicii decoeiune.

Procesul de recuperare a decalajului în caul regiunilor mai pu%in devoltate din punct de

vedere economic şi social va necesita eforturi sus%inute pe termen lung.ceastă categorie se referă la acele regiuni al căror P)& pe cap de locuitor este mai mic de

25 @ din P)&#ul mediu al UE#02.Ba fi introdusă o nouă categorie # r egiunile de trani%ie # pentru a înlocui sistemul actual de

eliminare progresivă şi de introducere progresivă a asisten%ei.ceastă categorie va cuprinde toate regiunile cu un P)& pe cap de locuitor între 25 @ şi 9=

@ din media UE#02.Regiuile mai dezvoltate # în timp ce interven%iile în regiunile mai pu%in devoltate vor

răm"ne prioritatea politicii de coeiune, e+istă provocări importante care privesc toate statelemem$re, cum ar fi concuren%a glo$ală în economia $aată pe cunoaştere şi trecerea la economia cu



02

emisii scăute de dio+id de car$on.ceastă categorie se referă la acele regiuni al căror P)& pe cap de locuitor este mai mic de

9= @ din P)&#ul mediu al UE#02.:n plus, este creată o plasă de siguran%ă pentru toate regiunile care au fost eligi$ile în cadrul

o$iectivului de convergen%ă din perioada 0==2C0=13, însă al căror P)& pe cap de locuitor estemai mare de 25 @ din P)&#ul mediu al UE#02.

:n ceea ce priveşte categoriile de regiuni de trani%ie sau mai devoltate, acestea primesc o

alocare din fondurile structurale egală cu cel pu%in două treimi din alocarea lor pentru 0==2C0=13.Bor fi sta$ilite cote minime pentru (8E pentru fiecare categorie de regiuni 605 @ pentruregiunile mai pu%in devoltateI >= @ pentru regiunile de trani%ie şi 50 @ pentru regiunile maidevoltate7, duc"nd la o cotă minimă glo$ală pentru (8E de 05 @ din $ugetul alocat politicii decoeiune, adică > de miliarde EU.

(ondul de coeiune va continua să sprijine statele mem$re al căror venit na%ional $rut 6B?&7 pe cap de locuitor este mai mic de 9= @ din media UE#02 pentru realiarea de investi%iiîn re%elele transeuropene de transport 6TE?#T7 şi în domeniul mediului.

D parte din $ugetul (ondului de coeiune 61= miliarde EU7 va fi reervată pentrufinan%area re%elelor de transport de $aă în cadrul facilită%ii F!onectarea EuropeiL.

E+perien%a cadrului financiar actual arată că multe state mem$re au dificultă%i în a a$sor$ivolume mari de fonduri UE într#o perioadă limitată de timp.

;ai mult, situa%ia fiscală din unele state mem$re a îngreunat şi mai mult eli$erareafondurilor pentru a asigura cofinan%area na%ională.:n vederea facilitării a$sor$%iei fondurilor, !omisia propune o serie de măsuri4

K sta$ilirea la 0,5 @ din P)& a plafonului ratelor pentru alocările în domeniul coeiuniiIK reducerea ratelor de cofinan%are la nivelul fiecărei a+e prioritare din cadrul programelor

opera%ionale la 25C5 @ în regiunile mai pu%in devoltate şi în regiunile ultraperifericeI 25@ pentru programele europene de cooperare teritorialăI /= @ în regiunile de trani%ie şi 5=@ în regiunile mai devoltateI

K includerea în contractele de parteneriat a anumitor condi%ii cu privire laîm$unătă%irea capacită%ii administrative.





Documents

Fonduri Europene 2014 2020