Flonta Lidia

8/15/2019 Flonta Lidia

1/35

Motto:

“Organismul uman este un sistem cibernetic.” (Norbet Wiener)

1


2/35

Cuprins:

Cap. IIntroducere.....................................................................................................................5

Cap. II Noţiuni de bază ................................................................................................7Cap. III Noţiuni generale ..............................................................................................9

Cap. IV Boala Parkinson. e!iniţie. "tiopatologie .....................................................##

$or!opatologie ..................................................................................................#%

Cauze ................................................................................................................#&

ebutul .............................................................................................................#'

(e)ne *i (i)pto)e. (i)patologie ..................................................................#5

(indroa)e Parkinsoniene ..................................................%+

,!ecţiuni cu si)pto)e ase)ănătoare ...............................%%

Boli *i si)pto)e ase)ănătoare .........................................%&

iagnostic .........................................................................................................%5

-rata)ent. eneralităţi .....................................................................................%/

Neuroprotector .............................................................................%9

(i)pto)atic ................................................................................&+

$edica)entos .............................................................................

C0irurgical ..................................................................................&'

1inetoterapia *i 2rto!onia ...............................................................................&3

Concluzii ...................................................................................................................&'

Bibliogra!ia ................................................................................................................&5

2


3/35

Capitolul I. Introducere

4ngriirea bolna6ului se pierde n negura ti)purilor: n trecutulndepărtat8 cnd !e)eile pansau rănile bărbaţilor ntor*i din luptă sau de la 6nătoare

)ai aroape de noi8 n #/3+8 dată cnd ncepe istoria pro!esiunii noastre de ngriire a bolna6ului ;soră rolul asistentei )edicale este perceput *i descris di6ers. -i)p ndelungat8 ea nu s


4/35

sunte) puternici8 că sunt lucruri pe care ni)eni nu le poate !ace )ai bine dect noin*ine. (ă pri6i) 6iaţa cu oc0i de n6ingător. (ă acceptă) ce este de acceptat *i să)erge) )ai departe. (ă strnge) din dinţi8 să spune) copacului de lngă noi ce nedoare *i să n6aţă) de la el să ră)ne) n picioare *i să ne ntoarce)G 4napoi la6iaţă.

4n concluzie8 6iaţa celui cu proble)e8 )ai )ult sau )ai puţin gra6e8 delngă noi este *i 6iaţa noastră8 o )părţi) )preună8 este 6iaţa lui8 a celui bolna68 dar pri6ită prin oc0ii no*tri *i !aptul cu) 6re) să o acceptă)8 să o )odelă)8 să l aută) pe bolna68 6a de!ini starea lui8 inter6enţia noastră i*i 6a lăsa a)prenta asupra celuineputiincios *i ast!el nu 6a si)ţi greul dect dacă noi cei sănăto*i l re!uză) pe el ca

bolna6. H)betul nostru8 6oinţa *i ncrederea8 spriinul *i atenţia8 6or !i cel )ai bun *ide ncredere trata)ent n autarea *i ngriirea celui bolna6.

4n !ond8 toate lucrurile acestea ar putea !i spuse de unul sau de altul: nue?istă boală8 ci doar bolna6i.

Capitolul II Noţiuni de bază

1.Anatomia ;anaprin i to)eintăiere=ș este o ra)ură a biologiei)or!ologice care studiază !or)a i structura organis)elor8 ca i ale păr ilor lorș ș țco)ponente. 4n )od curent8 ter)enul are )ai ales o conota ie )edicală de i )etodeleț șanato)iei sunt aplicabile pentru orice organis) pluricelular ;inclusi6 ani)ale8 plante8unele ciuperci=. (tudiul anato)iei este strns legat de cel al !iziologiei8 iar cu ti)pul;)ai ales n secolul JJ= din anato)ie s


5/35

(pre deosebire de )bătrnire ;proces dina)ic8 indi!erent de 6rstacronologică=8 senescenţa, cuprinde ulti)a perioadă a 6ieţii. 4n cadrul acesteia sedeli)itează senilitatea, care este o perioadă !inală8 cu deteriorări biologice se6ere.(enescenţa nu este o boală8 este un proces !iziologic8 c0iar dacă )bătrnirea seasociază8 de regulă8 de*i nu oblogatoriu8 cu )bolnă6irile.

4.Gerontologia ;ter)en creat din cu6intele grece tiș geron cu sensul deKbătrn iș logie cu sensul de Kstudiul= este studiul aspectelor sociale8 psi0ologice iș biologice ale )bătrnirii. ,ceasta este di!erită de geriatrie8 care este o ra)ură a)edicinei ce studiază bolile adul ilor n 6rstă. Printre cei care practică gerontologiațse nu)ără cercetători i practican i n do)eniile biologie8 )edicină8 asisten ăș ț ț)edicală8 sto)atologie8 asisten ă socială8 terapie !izică8 psi0ologie8 psi0iatrie8țsociologie8 econo)ie8 tiin e politice8 ar0itectură8 !ar)acie8 sănătate publică8 locuin eș ț ți antropologie.ș

.Cogniţia este un proces de e?tragere *i prelucrare a in!or)aţiei desprestările lu)ii e?terioare *i ale propriului nostru eu

!."enzaţia stă la baza proceselor de cunoa*tere *i reprezintă re!lectareaunei nsu*iri a realităţii obiecti6e ;!or)ă8 greutate8 culoare8 gust8 )iros= n psi0iculu)an *i se realizează prin analizatori.

.

Capitolul III Noţiuni generale

1.#ătr$neţea >etapă !iziologică8 nu boală2.$.(. ;organizaţia )ondială a sănătăţii=8 de!ine*te starea de sănătate ca Ao

stare co)pletă de bine: !izic8 )intal *i social. La bătrni capacităţile !iziceregresează8 are loc o deteriorare intelectuală *i o dezangaare socială cu )arginalizare.-otu*i bătrneţea nu trebuie pri6ită ca o boală. e alt!el8 raportarea la nor)al se !ace8de obicei8 lund ca re!erinţă nor)alul adultului8 !apt care nu corespunde realităţii.,ceastă situaţie ţine *i de !aptul că n6ăţă)ntul )edical se a?ează n general pe)edicina adultului8 de*i practica l con!runtă pe practician8 )ai ales8 cu bolna6ii

6rstnici. e aici8 decurge necesitatea cunoa*terii )odi!icărilor principalelor !uncţii8induse de bătrneţe. Mzura organelor este inegală. $odi!icările de )bătrnire apar8)ai ales8 n siste)ele cardio6ascular8 respirator *i loco)otor. $odi!icările legate denaintarea n 6rsta8 ntre anu)ite li)ite8 aparţin unei )bătrniri nor)ale. ,ceste)odi!icări sunt: scăderea acuităţtii 6izuale *i auditi6e8 slabirea 6ocii8 scăderea !orţei)usculare8 di)inuarea so)nului8 constipaţia8 edentaţia8 )odi!icarea pielii *i !anerelor8etc.

5


6/35

2.%mbătr$nirea p&i'ologi(ă

acă la baza acestui !eno)en stau )odi!icările de 6rstă8 su!erite de di!eriteleorgane *i siste)e8 unele e6eni)ente care inter6in n e?istenţa 6rstnicului o precipită;retragerea din acti6itate8 )bolnă6iri di!erite8 plecarea copiilor8 decesul partenerului8dispariţia 6ec0ilor prieteni8 etc.=. Criza de i)plicare la noile condiţii are )arii)plicaţii psi0ologice. "?a)inarea unui bătrn i)plică unele !uncţii psi0ice: ni6elulde con*tiinţă8 orientarea8 starea a!ecti6ă8 gndirea8 co)porta)entul8 integrarea n!a)ilie *i societate8 li)baul8 etc. (e disting n psi0ologia senescenţei8 trei aspectegenerale:


7/35

,= "OINII":

Boala Parkinson este o boală degenerati6ă ce sur6ine n ur)a distrugeriilente *i progresi6e a neuronilor ntruct zona a!ectată oacă un rol i)portrant ncontrolul )i*cărilor8 pacienţii prezintă gesturi rigide8 sacadate *i incontrolabile8tre)or *i instabilitate posturală. e ase)enea8 boala Parkinson este o )aladie ce

aparţine unui grup de a!ecţiuni reunite sub nu)ele de tulburări ale siste)ului )otor8 boli ce apar ca rezultat al distrugerii celulelor cerebrale producătoare de dopa)ine.

B= "-I2P,-2L2I":

-ulburările legate de boala Parkinson apar cel )ai adesea ntre 5+


8/35

Boala Parkinson are o e6oluţie progresi6ă8 iar se)nele *i si)pto)ele seacu)ulează n ti)p. e*i această a!ecţiune este potenţial in6alidantă8 ea e6olueazălent ast!el nct )aoritatea pacienţilor bene!iciază de nu)ero*i ani de 6iaţă n 6iaţaacti6ă după stabilirea diagnosticului. $ai )ult8 spre deosebire de alte a!ecţiunineurologice gra6e8 boala Parkinson este tratabilă. -rata)entul este )edica)entos *i

c0irurgical dar poate consta *i n i)plantarea unui dispoziti6 pentru sti)ulareacreierului. Leziunile principale sunt situate n Locus Niger 8 care )icroscopic apare palidă8 pig)entul )elanic !iind nglobat de )acro!age. $icroscopic celulele dinsubstanţa neagră dispar n ti)p8 e?istă o di)inuare )ai puţin se6eră a neuronilor dinzonele tegu)ento drogulare un e!ect si)ilar pesticidelor.

8


9/35

d= )edica)ente neuroleptice ;!enotiazina= sau substanţele care bloc0eazăreceptorii de dopa)ină.

e= 0idroce!alia8 tu)orile craniene8 0e)ato) subdural8 boala Dilson8 tulburărileidiopatice degenerati6e.

"= "BM-ML ascuns al bolii Parkinson: iagnosticul de boala Parkinson se stabile*te pe baza si)pto)elor )otorii8 dar

n )o)entul n care acestea apar8 3+


10/35

perioadele de stres. -re)orul ;oscilaţii lente *i regulate= este di)inuat n ti)pul)i*cărilor *i dispare n so)n8 este accentuat de stres *i de oboseală. -re)orulde6ine )ai puţin e6ident pe )ăsura e6oluţiei bolii.

• Sigiditatea se re!eră la cre*terea rezistenţei la )obilizarea pasi6ă a )u*c0ilor*i este )ai e6identă la )i*cările 6oluntare ale )e)brului contralateral.

Bradikinezia se re!eră la lentoarea )i*cărilor8 dar include *i scăderea )i*cărilor spontane *i scăderea a)plitudinii )i*cărilor. Bradiknezia este 6izibilă prin)icrogra!ie ;scris de )na )ic8 ilizibil=8 0ipo)i)ie ;di)inuarea )i*cărilor)i)ice=8 clipit rar *i 0ipo!onie ;6oce di)inuată=. $i*cări ncetinite *i li)itate;bradikinezie=8 )ai ales atunci cnd persoana ncearcă să se )i*te dintr


11/35

Fig.2. /e0i(ienţele ,arin&oniene

#. ,kinezia8 si)pto) !unda)ental care constă n pierderea iniţiati6ei )otorii8 bolna6ul este i)obil8 !acies ine?presi68 !i?8 clipitul este rar sau c0iar lipse*te8)i*cările auto)ate sunt di)inuate sau absente8 6orbirea *i ng0iţirea pot de6eni)ai di!icile *i persoanele respecti6e se pot neca sau pot pierde sali6a pe lacolţurile gurii. Pierderea capacitaţii de contracţie a )u*c0ilor !eţei poate duce la oe?presie !acială !i?ă8 a*a nu)ita T)asca ParkinsonianăT. Nu prezintă balansul

)e)brelor superioare n )ers8 ca *i gesticularea n ti)pul 6orbirii8 )ersul esteezitant la pornire8 )ers cu pa*i )ărunţi >!uge dupa centrul său de gra6itate8 arelateropulsii ;tulburare de ec0ilibru printr


12/35

ntoarcere deplasarea se !ace !ără să )i*te capul. @ipertonia asigură o rezistenţăin6ariabilă la deplasarea pasi6ă8 !i?nd noua poziţie a articulaţitei. "gal distribuită

pe )u*c0ii !le?ori *i e?tensori cu u*oară predo)inanţă pe !le?ori8 ducnd la oatitudine generală de !le?ie a bolna6ului cu genunc0ii u*or !lectaţi8 )e)brelesuperioare n se)i!le?ie8 tendinţă general de !le?ie a ra0isului *i n special a

capului.&. -re)orul parkinsonian ;!ig.#.= are a)plitudine )oderată8 apărut uneori ladebut8 alteori n !or)ele ac0inetice


13/35

sebacee=8 )icţiuni i)perioase ;urinare care este neapărat necesară c0iarobligatorie= *i 0ipotensiune ortostatică ;scăderea tensiunii arteriale stnd n

picioare8 n poziţie 6erticală=. eseori se constată ede)e cu acrocianoză8 tulburăritro!ice cu artoze degenerati6e *i retracţii tendinoase cu 6arus euin *i de!or)ări aledegetelor ;reu)atis) palidal=.

,lte se)ne sunt:

• ,n?ietate sau depresie < an?ietatea este un si)pto) precoce n cazul boliiParkinson: poate să apară att senti)entul de tea)ă *i nelini*te dar *i atacurilede panică8 !ără nici un )oti6 aparent. Ini)a 6a ncepe să bată cu putere8 bătăileacesteia se 6or accelera8 )intea 6a !i in6adată de !el *i !el de lucruri oribile.C0iar dacă atacul de panică dureaza doar cte6a )inute8 6a !i greu de uitat.epresia se 6a )ani!esta ca o pierdere a interesului pentru acti6iţatile obi*nuite8zilnice *i prin incapacitatea de a e?peri)enta acela*i senti)ent de plăcere

pentru lucrurile care nainte declan*au acest senti)ent.• 2boseală generalizată < Parkinson poate cauza8 deseori8 oboseală care persistă o

perioadă )ai ndelungată de două săptă)ni. Pacientul se poate si)ţi epuizat *ie?tenuat8 de*i doar)e su!icient.

• Lipsa e?presiei !aciale < ine?presi6itatea !aciala8 )asca !acială inertă sunt usti!icate n cazul acestei a!ecţiuni printr


14/35

• -ulburări ale so)nului < pacienţii care )ani!estă Parkinson 6or !i so)nolenţi86or dor)i de )ai )ulte ori n ti)pul unei zile8 au co*)aruri pe parcursul uneinopţi ;deseori 6isează că au !ost atacaţi de o persoană sau un ani)al=8 perceplucrurile ca !iind reale *i c0iar se trezesc din so)n de )ai )ulte ori.

• 2bezitate la 6rsta adultă < un alt si)pto) al bolii ar putea !i acu)ularea de

!oarte )ulte kilogra)e n urul 6rstei de '+


15/35

'. Parkinsonis)ul indus )edica)entos: diltiaze)8 neuroleptice8 antie)etice8reserpina:


16/35

degenerati6ă 0eterogenă ce i)plică a!ectarea celulelor ner6oase de la ni6elulcreierului8 a ganglionilor bazali sau a cerebelului= *i n atro!ia siste)ică )ultiplă;ter)en propus pentru asocierea 6ariabilă a ur)atoarelor tulburări: dis!uncţie asiste)ului ner6os autono)8 se)ne e?trapira)idale8 ata?ie ce apare8 )ai ales la 6rstaadultă=

< boala ,lz0ei)er. Con!uzia *i pierderea de )e)orie si)ilare celor din pri)ele stadiiale bolii ,lz0ei)er nu apar dect n stadiile !inale ale bolii Parkinson< leziuni ale siste)ului ner6os central< di!erite a!ecţiuni ale tiroidei< boli ale !icatului< in!ecţii la ni6elul siste)ului ner6os central ;cu) ar !i ence!alita=< tu)ori la ni6elul creierului< in!arctul )iocardic< into?icaţia cu )ono?id de carbon< into?icaţiile cu )etale grele ;cu) ar !i )anganul=

< a!ecţiuni psi0iatrice.,nu)ite )edica)ente ;cu) ar !i antipsi0oticele *i anu)ite )edica)ente

!olosite n trata)entul 0ipertensiunii arteriale= pot8 de ase)enea8 să dea si)pto)esi)ilare celor din boala Parkinson. ,lte si)pto)e ce pot apărea n această a!ecţiune

pot include depresia *i dis!uncţiile se?uale. -rebuie ca aceste proble)e să !ie discutatecu )edicul curant.

I. !oli "i simptome asemănătoare:

#. #ncefalopatia spongiformă $o%ină. Boala 6acii nebune este oa!ecţiune neurologică !atală8 care distruge treptat creierul *i

)adu6a spinării ;siste)ul ner6os central= la 6ite. 2a)enii nu pot contacta boala 6acii nebune. -otu*i8 n cazuri rare8 oa)enii pot contacta o !or)ă speci!ică speciei u)ane a bolii8 nu)ită6ariantă a bolii Creutz!eldt


17/35

de co)porta)ent8 de personalitate8 pierderea abilitaţii de agndi corect *i abilitaţii de a e!ectua acti6itaţile zilnice.Persoanele apropiate8 de obicei )e)brii !a)iliei obser6ă)odi!icările la nceput8 de*i aceste )odi!icări pot !i sesizate *ide bolna6i.

&. 'ipertiroidismul . ,pare cnd glanda tiroidă produce 0or)ontiroidian n e?ces. @or)onul tiroidian controlează)etabolis)ul ;)etodele prin care organis)ul trans!or)ăali)entele n energie= *i in!luenţeaza rata bătăilor cardiace;alura 6entriculară=8 digestia8 tonusul )uscular8 rezistenţaoaselor *i ni6elul colesterolului. 2 persoană cu e?ces de0or)on tiroidian are !uncţiile organis)ului accentuate.

'. (umorile cere$rale. Seprezintă procese e?pansi6e intracranienecaracterizate din punct de 6edere clinic prin apariţia unuisindro) de 0ipertensiune intracraniană alături de un sindro) de

localizare neurologică. (indro)ul de 0ipertensiuneintracraniană este dat de apariţia ede)ului cerebral iarsindro)ul de localizare neurologică de co)presiunea realizatăde tu)oră asupra ţesutului cerebral nconurător.

5. Sclero&a multiplă. "ste o a!ecţiune neurologică cronică8 carea!ectează siste)ul ner6os central8 n )od special creierul8)ădu6a spinarii *i ner6ii optici. (cleroza )ultiplă poate

pro6oca di!icultaţi n !orţa *i controlul )uscular8 tulburări de6edere8 de ec0ilibru8 ale sensibilitaţii *i tulburări ale !uncţiilor

)entale. Creierul8 )ădu6a spinării *i ner6ii optici suntconectate ntre ele prin ner6i *i !ibre ner6oase. Mn n6eli* proteic nu)it teaca de )ielina nconoară *i proteează !ibrelener6oase. ,tunci cnd )ielina se in!la)ează sau este distrusă;proces denu)it de)ielinizare= rezultatul este ntreruperea!lu?ului nor)al al i)pulsurilor ner6oase la ni6elul siste)uluiner6os central.

3. Sclero&a lateral amiotrifică. Cunoscută *i ca boala Lou e0rig8se caracterizează printr


18/35

7. Into)icaţia cu mono)id de car$on. $ono?idul de carbon esteun gaz to?ic incolor8 inodor8 insipid care dacă este in0alat

produce o stare de oboseală8 produce durere de cap saucon!uzie iar n cantitaţi )ari poate produce )oartea. ,tuncicnd )ono?idul de carbon este prezent n aer8 celulele

transportoare de o?igen transportă )ono?idul de carbon ndetri)entul o?igenului8 ast!el 0e)oglobina de6enind saturatăde acesta *i !iind incapabilă să transporte o?igenul necesarcelulelor ;ţesuturile *i organele din organis) care depind deacest o?igen8 nu )ai pot !uncţiona nor)al=.

= I,N2(-IC:

"ste u*or de pus pe e?istenţa celor trei sindroa)e: akinezia8 0ipertonia de tipe?trapira)idal *i tre)orul8 nsă boala este8 de cele )ai )ulte ori8 diagnosticatQ nu)ai

dupQ instalarea si)pto)elor speci!ice. $edicul poate diagnostica boala Parkinson n ȋ!unc ie de istoricul )edical al pacientului8 dupQ analiza si)pto)elor i dupQ unț școntrol neurologic i !izic. $edicul poate solicita8 uneori8 teste pentru a e?clude alteș

boli ase)QnQtoare )aladiei. iagnosticul se )ai poate e!ectua pe baza:

• "?a)enelor instru)entale ;rezonanţa )agnetică=.• -este !ar)acologice ;rezistenţă la Le6odopă=.• ,naliza si)pto)elor principale *i secundare.

#.iagnosticul clinic

iagnosticul este con!ir)at de prezenţa se)nelor caracteristice: lipsa e?presiei!aciale8 clipit rar8 re!le?e posturale alterate8 tulburări de )ers caracteristice ;pa*i )ici8lipsa balansului braţelor n ti)pul )ersului=.

Istoricul bolii cuprinde ntrebări legate de antecedentele de trau)atis)ecraniene8 accident 6ascular cerebral8 0idroce!alie8 e?punerea la to?ine *i prezenţasi)pto)elor sau antecedente de a!ecţiuni neurologice degenerati6e.

%.iagnosticul di!erenţial

• "l trebuie !ăcut n pri)ul rnd cu sindroa)ele e?trapira)idale de tip

parkinson


19/35

de)enţa cu corpi LeFE8 etc. Prezenţa tre)orului n absenţa altor se)necaracteristice indică un stadiu incipient al bolii sau un alt diagnostic. La6rstnici8 reducerea )i*cărilor spontane sau )ersul di!icil8 cu pa*i )ici

pot !i rezultatul depresiei sau al de)enţei.• Paralizia supranucleară progresi6ă care apare n urul 6rstei de 3+ ani *i

care se prezintă n cadrul unui proces degenerati6 cu o!tal)oplegiesupranucleară la care se adaugă rigiditatea *i dietonia a?ială8 paralizie pseudobulbară8 bradikinezia8 !eno)ene pre!rontale8 instabilitate posturală.

• Parkinsonis) asociat cu (L, *i de)enţă ;co)pl? ua)=.• Virotic cu 6irus lent8 boala lui Creutz!eldt


20/35

• (cala -inetti: analizează )ersul *i capacitatea pacientului de a )enţineec0ilibrul.

• $ini $ental (tate: e6aluează orientarea n spaţiu8 )e)oria8 atenţia *icapacitatea de calcul8 de e6ocare8 li)baul8 practica constructi6ă. (corul)a?i) este de &+ puncte: sub %' de puncte se presupune un de!icit

cogniti68 sub #7 puncte8 de!icit se6er. 4nainte de aplicarea acestui testtrebuie să se ţină sea)a de inter!erenţa care o poate aduce un de!icit deauz sau 6izual8 tre)urul sau i)pactul la )i*care.

• (cala BeckYs *i (cala eriatrică de epresie: constă n realizarea dec0estionare cu pri6ire la starea de spirit prezentă *i trecută a pacientului8relaţia sa cu ceilalţi8 senti)entul de singurătate *i gradul satis!acţiei al6ieţii. 4n a)bele cazuri8 cu ct scorul este )ai )are8 cu att depresia

pacientului este )aoră. ,ceste teste iniţiale 6or !i e!ectuate periodic att pentru a controla că situaţia nu s


21/35

#.eneralităţi La nceput8 pacienţii cu boala Parkinson pot să nu aibă ne6oie de

trata)ent8 dacă si)pto)ele sunt u*oare. $edicul 6a putea a)na )o)entul prescrierii trata)entului pnă cnd si)pto)ele bolii de6in supărătoare *i inter!eră nacti6itatea zilnică. $etodele de trata)ent adiţionale cu) ar !i e?erciţiile !izice8

!izioterapia *i terapia ocupaţională pot !i de autor n toate stadiile bolii Parkinson8)ai ales n )enţinerea tonusului8 )obilitaţii *i independenţei. e*i nu e?istă un trata)ent curati6 pentru boala Parkinson8 si)pto)ele

sale pot !i atenuate cu autorul )edica)entelor8 dar *i prin )odi!icarea stilului de6iata. 4n general8 si)pto)ele pot !i controlate cu succes dacă trata)entul este adaptate6oluţiei bolii. 4n ciuda depresiei *i a an?ietaţii cauzate de boala Parkinson8 sereco)andă )enţinerea unui stil de 6iaţa acti6.

2biecti6ul trata)entului constă n controlarea se)nelor *i si)pto)elor pe o perioadă de ti)p ct )ai lungă8 ct *i reducerea e!ectelor ad6erse.$edica)entele o!eră un bun control si)pto)atic ti)p de ' > 3 ani. upă acest

inter6al8 in6aliditatea progresează n ciuda trata)entelor8 iar nu)ero*i pacienţidez6oltă co)plicaţii )otorii pe ter)en lung. ,lte cauze ale in6aliditaţii n stadiiletardi6e ale bolii Parkinson sunt instabilitatea posturală ;tulburările de ec0ilibru= *ide)enţă.

$edicul curant )preuna cu ntreaga ec0ipă ce supra6eg0ează pacientul bolna6 de Parkinson l pot ndru)a pe acesta n ceea ce pri6e*te suportul e)oţional *ieducaţia )edicală8 speci!ice acestei a!ecţiuni. ,cestea sunt i)portante pe ntregul

parcurs e6oluti6 al bolii. Nu e?ista nici un trata)ent care să oprească distrugerea celulelor

ner6oase ce duce la apariţia acestei a!ecţiuni. -otu*i8 unele )edica)ente pot a)eliorasi)pto)ele bolii. -rata)entul c0irurgical poate !i8 de ase)enea8 !olositor n tratareasi)pto)elor8 dar n cazul unui nu)ăr )ic de persoane.

-rata)entul este di!erit pentru !iecare persoană n parte *i se poatesc0i)ba pe )ăsură ce boala e6oluează. Vrsta8 ocupaţia8 !a)ilia *i condiţiile de 6iaţa

pot in!luenţa deciziile pri6ind nceperea trata)entului8 tipul acestuia *i cnd să se)odi!ice )edicaţia. acă starea de sănătate se )odi!ică trata)entul trebuie *i elaustat pentru a obţine un ec0ilibru ntre calitatea 6ieţii8 e!ectele secundare ale bolii *icosturile trata)entului.

%.-rata)ent neuroprotector ;posibil= -erapiile neuroprotectoare sunt cele care ncetinesc pierderea neuronilor

dopa)inergici. 4n prezent8 nu e?istă nicio terapie cu rol neuroprotector de)onstrat pentru boala Parkinson.

(elegilina este )edica)entul considerat drept un posibil agentneuroprotector8 de*i e!ectele sale bene!ice nu au !ost n ntregi)e de)onstrate.(elegilina poate !i prescrisă nca de la debutul bolii. "a di)inuează degradarea

21


22/35

dopa)inei naturale *i a dopa)inei !or)ate cu autorul le6odopei. 4n plus8 se pare căselegilina )piedica !or)area de radicali liberi *i de to?ine8 protend ast!el celulelesănătoase.

&.-rata)entul si)pto)atic

$o)entul adec6at pentru iniţierea )edicaţiei depinde de )ai )ulţi!actori ;6rsta8 stilul de 6iaţă8 gra6itatea si)pto)elor8 etc.=. $edica)entele prescriseau rolul de a reduce si)pto)ele bolii8 dar nu opresc e6oluţia sa. (e reco)andăse)nalarea oricărui nou si)pto) ce apare n ti)pul trata)entului8 pentru a !ace)odi!icările necesare. ,socierea dintre le6edopa *i un in0ibitor de dopa<decarbo?ilază ;carbidopa sau benserazida= este trata)entul si)pto)atic standard

pentru boala Parkinson8 cu cele )ai puţine e!ecte ad6erse pe ter)en scurt. Le6odopa sau L


23/35

con!uzionale. e ase)enea nu se 6or asocia cu psi0otrope8 antidepresi6e8 care crescriscul con!uziei )intale.

$edicaţia dopa)inergică are ca scop co)pensarea de!icitului dedopa)ină din striatul bolna6ilor cu Parkinson. Cu) dopa)ina nu trece bariera0a)ato


24/35


25/35

< Sasagilina #)g )onoterapie la debut apoi n asociere cu L


26/35

5.-rata)entul c0irurgical Pentru pacienţii ce se găsesc ntr


27/35

(ti)ularea subtala)ică8 este n prezent cea )ai co)una inter6enţiec0irugicală n boala Parkinson *i constă n i)plantarea unui sti)ulator n nucleulsubtala)ic. (ti)ularea subtala)ică controlează toate si)pto)ele cardinale ale boliiParkinson precu) *i !luctuaţiile )otorii *i diskinezia.

-ransplantul de celule ner6oase este un trata)ent a!lat ncQ n !aza ȋ ȋ

e?peri)entalQ. P nQ n acest )o)ent8 nu se cunosc in!or)a ii despre bene!iciileȃ ȋ țacestei proceduri.

I. 1IN"-2-"S,PI, *i 2S-2O2NI,

1inetoterapia este un adu6ant terapeutic i)portant *i constă n e?erciţii !izicezilnice *i gi)nastică8 reeducarea !uncţională8 re!acerea ec0ilibrului postural8 etc.2rto!onia per)ite tratarea disartriei ;tulburări de 6orbire=8 datorate unei articulaţiidi!icile.

*bie(ti5e:

• $enţinerea autono)iei8 prin scăderea li)itării per!or)anţelor !izice *i psi0ice;asistenţă pro!ilactică *i de recuperare prin antrena)ent !izic=.

• 4)bunătăţirea circulaţiei.• Seeducarea respiraţiei.• $enţinerea tonusul )uscular.• $enţinerea supleţei articulare.• Corectarea tulburărilor de )ers.• "ducarea *i reeducarea stabilităţii8 )i*cării controlate *i abilităţii.• Corectarea *i con*tientizarea posturii.

Mi6loa(e 7i te'ni(i 0olo&ite:• "?erciţii de ncălzire.• "?erciţii de )obilitate *i de coordonare.• "?erciţii de ec0ilibru.• "?erciţii pentru )obilitatea gleznei.•

"?erciţii de )i)ică.• Posturări.• "?erciţii cu obiecte.• i)nastică respiratorie.• Pli)bări pe iarbă8 pe pietri* *i nisip8 pentru a sti)ula reacţiile la ec0ilibru.• "le)ente din terapia ocupaţională.• -erapia de grup.

27


28/35

• "le)ente din sport !ără caracter co)petiti6.• @idrokinetoterapia.

,rogram de re(uperare:

a. "?erciţii de ncălzire. ,ceste e?erciţii per)it pacientului perceperea propriuluiorganis)8 pnă cnd 6a !i n gradul de a !ace anu)ite )i*cări:

• ,nte6ersia *i retro6ersia bazinului ;)ers nainte *i napoi=.• $i*cări de eliberare a u)erilor8 *oldurilor8 etc.

#. ecubit dorsal8 ante6ersia *i retro6ersia bazinului8 cu inspiraţie


29/35

o Aca6aler


30/35

e. "?erciţii de )i)ică. ,ceste e?erciţii au o i)portanţă )aoră pentru 6iaţa relaţionalăa pacientului. (e 6or e?ersa toţi )u*c0ii !aciali8 deoarece ser6esc la e?pri)areae)oţiilor8 ast!el:

• "?erciţii de ridicarea !runţii8 strangerea oc0ilor8 arătarea dinţilor8 str)bareanasului8 z)bate8 u)!larea obrailor alternati68 deplasarea li)bei pe arcadeledentare8 deplasarea gurii la dreapta *i la stnga.

-eabilitare indi5idualăPrin acest tip de e?erciţii se obţine un grad crescut de autono)ie n acti6ităţile 6ieţiicotidiane. "?erciţiile pe care le propun n această !ază sunt o sinteză a unui progra)de reabilitare )ai a)plu8 structurat ast!el nct să per)ită pacientului e!ectuareae?erciţiilor n autono)ie la do)iciliu. 4n !uncţie de !inalitatea prestabilită8 e?erciţiilesunt )părţite n ' grupuri:

1. 8er(iţii de &tret('ing 7i mobilizare2biecti6: pre6enirea retragerilor )usculo


31/35

2. in poziţia n genunc0i cu *ezutul pe călcie8 se ntinde trunc0iul cu braţele nainte8

!ără a ridica *ezutul. (e )enţine poziţia %+ de secunde8 apoi se rela?ează. (e repetă de& ori.

3. 4n *ezut pe podea8 cu genunc0iul drept ndoit *i cel stng ntins8 se!le?ează coloana ntinzndu


32/35

-eabilitare de grup2biecti6e pentru a reduce declinul !uncţional *i pentru a )bunătăţi calitatea 6ieţii

pacienţilor a!ectaţi de Parkinson:• In!or)area *i antrenarea pacienţilor *i a caregi6er


33/35

• !olosirea )ocasinilor sau *ireturilor elastice• !olosirea unui ncălţător cu )ner lung• a cere unui )e)bru al !a)iliei să se ocupe de ulti)ile austări ale

)brăcă)inţii

%n baie

Baia este de obicei cel )ai periculos loc pentru persoanele cu proble)e de ec0ilibru8)ers sau tre)urat. $ulte băi sunt )ici8 au podea dinn gresie *i cadă din porţelan.Cnd aceste supra!eţe sunt u)ede8 pot de6eni !oarte alunecoase. Mnele )ăsuri pentrua nlătura riscul de cădere pot !i:

• !olosirea unui pre* aderent pe !undul căzii sau pe platoul du*ului• eli)inarea u*ilor de sticlă la cabina du*ului• !olosirea unui scaun de cadă sau c0iar la du*• !olosirea unui du* cu !urtun lung care poate aunge la pacient cnd acesta stă pe

scaun•

legarea săpunului sau sticlei de săpun cu un *nur pentru a putea !i u*or de luatoricnd *i pentru a e6ita ca această să cadă• e6itarea spriinului pe suportul de prosoape8 deoarece nu este destul de solid• !olosirea unor )nere !i?ate n perete pentru siguranţă *i spriin la ne6oie

4n plus8 un colac nălţător pentru scoica Fc


34/35

Con(luzii

K$aladia este aceea i pentru to i pacientii cu Parkinson. Ceea ce neș țdi!eren iază pe unii de ceilal i este atitudinea. acă adop i o atitudine de luptător8 dacăț ț ț

e ti )oti6at să duci o 6ia ă bună8 ai toate ansele să treci !oarte u or peste boală i săș ț ș ș șai o e6olu ie lungă i !ru)oasă8 )eta!oric spus8 a bolii. acă8 n sc0i)b8 adop i oț ș țatitudine de n6ins8 de o) )arginalizat i )ergi cu capul n pă)nt i nu găse tiș ș ș)oti6a ie n ni)ic8 e ti pierdut8 pentru că atunci boala progresează !oarte repede iț ș șco)plica iile nu ntrzie să apară. Pe lngă )edica ie ai ne6oie de un psi0ic bun8 iț ț țtrebuie un stil de 6ia ă ct )ai sănătos8 cu )i care8 cu ali)enta ie potri6ită8ț ș țec0ilibrată8 iar totul 6a !i alt!el

Boala Parkinson este o su!erinţă e?tre) de i)portantă n societatea noastră *i nntreaga lu)e8 de!apt pentru că din păcate este cea de a doua boală ca !rec6enţă dintre

bolile neuorodegenerati6e din lu)e8 inclusi6 n ţara noastră. Pri)a boală ca !rec6enţăeste boala ,lz0ei)er care este tot o boală neurodegenerati6ă.

Boala Parkinson este cunoscută de )ultă 6re)e8 nu)ai că cercetările dinulti)ii ani au adus la lu)ină noi aspecte nebănuite8 att din punct de 6edere al)ecanis)elor bolii ct *i n apropierea de cunoa*tere a unora dintre posibilele cauzeale acestei boli. Clasic ea este cunoscută prin in!la)aţiile )otorii pe care le producedatorită di!icultăţilor de )i*care8 blocaelor )otorii8 incapacităţii n ti)p ca pacienţinetrataţi să i*i ducă n condiţii opti)e 6iaţa de zi de zi.

,stăzi *ti) nsă că boala Parkinson este )ult )ai )ult de att dar *i cănceputul rar al acestei a!ecţiuni este cu !oarte )ulţi ani8 cel puţin cu zece nainte de

debutul pri)elor se)ne )otorii *i cu ct trata)entul ncepe )ai precoce cu attcalitatea 6ieţii pacienţilor pe ter)en ndelungat este )ai bună *i acesta este probabilcel )ai i)portant )esa care ar !i *i pe care a* ncerca să l trans)it pacienţilor.

34


35/35

#ibliogra0ia

#. Lucreţia -itircă > 0id de Nursing8 "ditura Viaţa $edicală So)nească8Bucure*ti %++#.

%. Ion $oldo6anu8 abriela Pa6lic > Boala Parkinson ,specte iagnostice *i-rata)ent8 C0i*inău %+##.

&. $arilena 1orE 1inetoterapia Pacienţilor cu Boala Parkinson8 "ditura Sisopront8 Clu

Documents

Flonta Lidia