Fisa de lucru nr.1Surse istorice : A. Vointa libera ( a omului)
este un nume fara realitate, intrucat nu sta in puterea omului sa
indeplineasca binele sau raul. Nu dau voie ca doctrina mea sa fie
judecata de nimeni, nici chiar de ingeri. Cel care nu-mi primeste
doctrina nu poate sa se mantuiasca. ( O predica de-a lui Luther din
1522 )
B. Ziditorul Suprem l-a ales pe om si, asezandu-l in centrul
lumii, i-a vorbit astfel : Tu te vei pronunta singur in privinta
limitelor firii tale, in libertatea vointei pe care am pus-o in
mainile tale. Prin liberul tau arbitru, vei putea sa decazi , sa
imbraci formele cele mai de jos ale vietii ; prin puterea pe care o
ai , vei putea sa renasti in formele cele mai inalte, cele de
natura dumnezeiasca .(Picco della Mirandola -Carte septupla ,
expunere a celor sapte aspecte ale creatiunii)
1. Precizati , din sursa A, conceptia lui Luther despre ratiunea
umana.2. Precizati, din sursa B, contributia liberului arbitru la
involutia sau evolutia omului.
3. Identificati o diferenta in ceea ce priveste vointa omului in
viziunea lui Luther,
respectiv a lui Mirandola.
Fisa de lucru nr.2Surse istorice :
A. Numim predestinare vointa eterna a lui Dumnezeu , prin care
El hotaraste ce vrea sa faca din fiecare om. unii sunt facuti
pentru viata eterna, iar altii pentru vesnica pedapsa. De aceea
spunem ca, dupa rostul cu care un om a fost creat, el este sortit
ori mortii, ori vietii ; si toate se fac prin vointa Lui nestiuta
si de nepatruns. ( Jean Calvin - Institutia religiei crestine )
B. Am inceput sa inteleg ca justitia lui Dumnezeu inseamna acea
dreptate prin care omul traieste prin darul lui Dumnezeu , adica
prin credinta. Justitia lui Dumnezeu este revelata prin Evanghelie
, dupa cum este scris : - cel care este justificat prin credinta ,
va trai . ( Martin Luther , Prefata la editia de Opere, 1545 )
1. Identificati, din sursa A, doua caracteristici ale vointei
lui Dumnezeu.2. Numiti din sursa B ce reprezinta : darul lui
Dumnezeu in viziunea lui Luther.3. Precizati o asemanare intre
ideile celor doi reformatori religiosi si o deosebire in ceea ce
priveste calea spre viata vesnica.
Fisa de lucru nr.3
Surse istorice : A. In 1534, Parlamentul voteaza Actul de
Suprematie , care atribuie regelui conducerea Bisericii din Angia
[] ; toti supusii, laici si credinciosi, trebuie sa depuna juramant
de credinta fata de rege si de respingere a autoritatii Papei. Cei
care nu se supun vor fi supusi unei represiuni neinduratoare.
( S. Berstein, P. Milza Istoria Europei , Vol . III ) B. Art.
XXII . Doctrina Bisericii de la Roma privind purgatoriul,
indulgentele, adorarea moastelor, invocarea sfintilor, este o
inventie frivola, care nu-si are originea in niciun text din Sfanta
Scriptura, fiind mai curand contrara Cuvantului lui Dumnezeu . Art.
XXXVII. Majestatea Sa regala are puterea suverana in acest regat al
Angliei []. Episcopul Romei nu are jurisdictie in regatul
Angliei.
( Cele 39 de articole, baza doctrinara a anglicanismului)
1. Cititi sursa A. Identificati doua obligatii ale supusilor
englezi fata de rege.
2. Cititi sursa B. Precizati doua elemente ale cultului catolic
respinse de anglicani.
3. Cititi sursa B. Precizati care dintre articole decreteaza
suprematia regelui. Fisa de lucru nr. 4Sursa 1 :
Ignacio de Loyola fondatorul Companiei lui Isus 1534 un ordin
religios pentru a combate Reforma. Sursa 2 : Se reafirma rolul
faptelor in mantuire , existenta a sapte taine, valoarea cultului
sfintilor, mai ales a Fecioarei Maria. Papa era recunoscut ca
singurul conducator al Bisericii catolice ; limba de cult ramanea
latina.
S-au condamnat abuzurile, cumulul de functii, nepotismul, s-au
infiintat seminarii pentru formarea morala si intelectuala a
viitorilor clerici . ( Prevederi ale Conciliului de la Trento 1545
1563 , convocat pentru a reforma Biserica catolica si a limita
expansiunea protestantismului , in Fr. Lebrun - Istoria Europei ,
p. 176 )
1. Mentionati doua elemente religioase prezente in imaginea
data.
2. Identificati, in sursa 2, rolul sfintilor si al Papei in
cultul catholic.
3. Mentionati , din sursa 2, doua masuri adoptate de Biserica
catolica pentru a elimina abuzurile care au incurajat Reforma.
TRASATURI COMUNE
Catolicism
Trasaturi specifice
Trasaturi specific
Anglicanism
Trasaturi specifice
TRASATURI COMUNE
Catolicism
Trasaturi specifice
Trasaturi specific
Calvinism
Trasaturi specifice
TRASATURI COMUNE
Catolicism
Trasaturi specifice
Trasaturi specific
Zwinglianism
Trasaturi specifice
TRASATURI COMUNE
Catolicism
Trasaturi specifice
Trasaturi specific
Lutheranism
Trasaturi specifice
