64
1 FIŞA DISCIPLINEI* 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu 1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale 1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Inspecţia preciziei geometrice Cod: 39.04.3.503.01.02.D.A.45 2.2 Titularul activităţilor de curs Purcar Carmen Maria 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei O 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 din care 3.3 laborator 1 3.4 Total ore din Planul de învăţământ 42 din care 3.5 curs 28 din care 3.6 laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. - Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. - 3.7. Total ore studiu individual 30 3.8. Total ore din planul de învăţământ 42 3.9 Total ore pe semestru 72 3.10 Numărul de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum cunoştinţe referitoare la precizia dimensională şi geometrică, toleranţe, calcul cu toleranţe, desen tehnic, organe de maşini 4.2 de competenţe competenţe de operare pe calculator (minimal Word şi Interenet Explorer) competenţe de utilizare a instrumentelor simple de măsurare şi control (şubler, micrometru) 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului 5.2 de desfăşurare a laboratorului/proiectului 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Proiectarea şi rezolvarea lanţurilor de dimensiuni Prescrierea preciziei dimensionale, geometrice şi suprafeţei pentru diferitele organe

FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

  • Upload
    vudan

  • View
    250

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

FIŞA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Inspecţia preciziei geometrice Cod:

39.04.3.503.01.02.D.A.45

2.2 Titularul activităţilor de curs Purcar Carmen Maria

2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de studiu 3 2.5

Semestrul 1

2.6. Tipul de

evaluare C

2.7 Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2

curs

2 din care 3.3 laborator 1

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 42 din care 3.5

curs

28 din care 3.6 laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 30

3.8. Total ore din planul de învăţământ 42

3.9 Total ore pe semestru 72

3.10 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum cunoştinţe referitoare la precizia dimensională şi geometrică,

toleranţe, calcul cu toleranţe, desen tehnic, organe de maşini

4.2 de competenţe

competenţe de operare pe calculator (minimal Word şi Interenet

Explorer)

competenţe de utilizare a instrumentelor simple de măsurare şi control

(şubler, micrometru)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului

5.2 de desfăşurare a

laboratorului/proiectului

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Proiectarea şi rezolvarea lanţurilor de dimensiuni

Prescrierea preciziei dimensionale, geometrice şi suprafeţei pentru diferitele organe

Page 2: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

de maşini

Cunoaşterea posibilităţilor de verificare şi control a organelor de maşini

Întocmirea fişei de control pentru organe de maşini

Proiectarea calibrelor

Competenţe

transversale Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă

Utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne în documentare şi învăţare

Utilizarea normativelor naţionale şi internaţionale pentru elaborarea de

proiecte

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Dezvoltarea de competenţe în domeniul prescrierii şi inspecţiei preciziei

organelor de maşini

7.2 Obiectivele

specifice

Studenţii vor fi capabili să aplice principiile privind prescrierea indicatorilor de

precizie pentru organele de maşini, să aleagă metodele cele mai potrivite pentru

controlul pieselor şi să întocmească planuri de control pornind de la condiţiile de

precizie impuse şi aparatura aflată în dotare

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

1. Inspecţia preciziei geometrice cu ajutorul calibrelor

1.1. Generalitaţi. Clasificarea calibrelor

1.2. Principiul de lucru al calibrelor. Proiectarea lor

prelegerea

problematizarea 2

2. Lanţuri de dimensiuni

2.1. Definirea şi clasificarea lanţurilor de dimensiuni.

2.2. Problema directă a lanţurilor de dimensiuni: metoda de

maxim-minim, algebrică.

conversaţia euristică

prelegerea intensificată

2

3. Problema directă a lanţurilor de dimensiuni: metoda

probabilistică; aplicaţii.

conversaţia euristică

prelegerea intensificată

aplicaţii

2

4. Proiectarea lanţurilor de dimensiuni: metoda toleranţei

medii şi a preciziei. Aplicaţii.

conversaţia euristică

prelegerea intensificată

aplicaţii

2

5. Metode particulare de rezolvare a lanţurilor de

dimensiuni: metoda sortării, reglării şi ajustării. conversaţia euristică

prelegerea intensificată 2

6. Precizia şi inspecţia asamblărilor cilindrice filetate conversaţia euristică

prelegerea intensificată

studiu de caz

2

7. Precizia şi inspecţia asamblărilor cu pană şi caneluri conversaţia euristică

prelegerea intensificată

studiu de caz

2

8. Precizia şi inspecţia asamblărilor conice. conversaţia euristică

prelegerea intensificată

studiu de caz

2

9. Precizia şi inspecţia angrenajelor cu roţi dinţate

cilindrice.

conversaţia euristică

prelegerea intensificată

studiu de caz

2

10. Precizia şi inspecţia rulmenţilor. conversaţia euristică

prelegerea intensificată

studiu de caz

2

11. Maşini de măsurat în coordonate conversaţia euristică

prelegerea intensificată 2

12. Întocmirea fişelor de control: principii, aplicaţii conversaţia euristică

prelegerea intensificată 2

Page 3: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

aplicaţii

13. Inspecţia abaterilor de formă, orientare şi bătaie conversaţia euristică

prelegerea intensificată 2

14. Curs de sinteză studiu de caz 2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

1. Inspecţia filetelor cu ajutorul mijloacelor de măsurare

universale

demonstraţia

exerciţii 2

2. Inspecţia roţilor dinţate cu ajutorul mijloacelor de măsurare

universale

demonstraţia

exerciţii 2

3. Inspecţia filetelor cu ajutorul maşinii de măsurat în

coordonate

demonstraţia

exerciţii 2

4. Inspecţia roţilor dinţate cu ajutorul mijloacelor de măsurare

universale

demonstraţia

exerciţii 2

5. Inspecţia preciziei de formă, poziţie şi orientare prin

diferite metode şi cu diverse echipamente de verificare.

demonstraţia

exerciţii 2

6. Intocmirea fişei de control pentru un reper Studiu de caz 4

Total ore laborator 14

Bibliografie:

1. Dumitraş, C., ş.a. Ingineria controlului dimensional şi geometric în fabricarea maşinilor. Bucureşti,

Editura Tehnică, 1997

2. Lăzărescu, I., Şteţiu, Cosmina, Toleranţe. Calcul cu toleranţe. Calibre. Bucureşti, Editura Tehnică,

1984.

3. Natanail, Carmen, Măsurări geometrice în construcţia de maşini-îndrumar de laborator, vol. I.

Sibiu, Editura I.I. Sibiu, 1991.

4. Simion, Carmen, Toleranţe geometrice. Principii şi metode de verificare. Editura "Alma Mater"

din Sibiu, 2006.

5. Simion, Carmen, Toleranţe dimensionale şi geometrice. Editura Universităţii "Lucian Blaga" din

Sibiu, 2001.

6. Nitescu, N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări, verificări şi control dimensional: Indrumar de

laborator, Editura Universitar, Petroşani, 2010

7. Tero, M, Calibre netede şi filetate- îndrumar de proiectare, Universitatea tehnică Tîrgu Mureş,

1993.

*** Colecția de standarde

*** Prospecte/cataloage de firmă

*** http://www.metrologie3d.ro/produse/masini-de-masurat-in-coordonate-mora/

*** http://topmetrology.ro/produse/ro/4-masini-de-masurat-in-coordonate#.VHODE9KsWYU

*** http://www2.mitutoyo.de/ebooks/english/kmg_en/index.html

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

Competentele dobândite vor fi necesare angajaţilor care-şi desfăşoară activitatea în cadrul

firmelor din domeniul ingineriei industriale, ingineri tehnologi şi de proiectare

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Rezolvarea a 2 probleme, realizarea

desenului de execuţie pentru un

calibru şi răspunsuri pentru 7

întrebări din teorie

2 probe scrise – durata

evaluării: 2*1.5 ore 40%*2

10.5 Laborator

Realizarea fiecărei lucrări de

laborator: realizarea măsurătorilor

şi obţinerea rezultatelor corecte

Observarea şi notarea

fiecărui student la

fiecare şedinţă

20%

Page 4: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

4

10.6 Standard minim de performanţă

O problemă rezolvată, răspuns corect la 3 întrebări şi un desen cotat parţial pentru calibru+

realizarea desenelor de execuţie pentru cele 3 proiecte+ participarea activă la minim 50% din

orele de laborator

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/seminar

25.10.2016

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

______________ ______________________

Page 5: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

FIŞA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Teoria reglării automate Cod:

39.04.4.525.01.02.D.A.46

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Radu-Eugen Breaz

Ș.l. dr. ing. Mihai Crenganiș 2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de

studiu III 2.5

Semestrul 5 2.6. Tipul de

evaluare EC 2.7 Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care 3.2

curs

2 din care 3.3

seminar/laborator +proiect

3

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 70 din care 3.5

curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

42

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 36

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 17

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 84

3.8. Total ore din planul de învăţământ 42

3.9 Total ore pe semestru 126

3.10 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştinţe generale de electrotehnică

Cunoştinţe de matematici speciale

4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă

Lectura suportului de curs

5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Lectura bibliografiei recomandate

Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate

Participare activă

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Cunoaşterea principalelor aspecte teoretice ale teoriei sistemelor şi reglajului automat;

Cunoaşterea principalelor aplicaţii ale teoriei sistemelor şi reglajului automat în

domeniul maşinilor-unelte şi sistemelor de producţie;

Page 6: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

Capacitatea de a înţelege, explica şi interpreta schemele bloc ale sistemelor de reglare

automată;

Capacitatea de a înţelege şi opera cu terminologia specifică sistemelor de reglare

automată;

Capacitatea de a proiecta şi implementa sisteme de reglare automată;

Însuşirea tehnicilor de reglare şi acordare a regulatoarelor din structura sistemelor de

reglare automată în scopul stabilizării şi exploatării optime a acestora;

Capacitatea de a elabora modele matematice ale sistemelor de reglare automată pe bază de

funcţii de transfer şi de a simula comportarea acestora utilizând instrumente software

specifice.

Competenţe

transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;

Deprinderea lucrului în echipe mixte, interdisciplinare;

Dezvoltarea încrederii în cunoştinţele şi competenţele proprii;

Capacitatea de a asambla şi conduce echipe interdisciplinare;

Capacitatea de a aborda şi rezolva singur sau în echipă probleme complexe.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi privind analiza şi sinteza sistemelor de

reglare automată

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:

să definească conceptele de bază din domeniul teoriei sistemelor automate;

să identifice relaţiile existente între sistemele automate şi structura acestora;

să construiască modelul matematic al unui sistem automat, pe bază de ecuaţii

diferenţiale şi funcţii de transfer.

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Terminologia teoriei sistemelor automate. Diagrame bloc.

Diagrama bloc a sistemelor automate în buclă închisă.

Standarde naţionale şi internaţionale privind terminologia

specifică.

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Tipuri de semnale vehiculate în sistemele automate. Semnalele

treaptă unitară, rampă unitară şi impuls unitar. Transformata

Laplace si inversa sa. Funcţii de transfer.

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Algebra schemelor funcţionale cu funcţii de transfer.

Conexiunile serie, paralel şi cu reacţie. Scheme complexe.

Simplificarea schemelor funcţionale complexe. Calculul

funcţiei de transfer echivalente.

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz 2

Reprezentarea funcţiilor de transfer în planul complex.

Diagrama Nyquist. Reprezentarea frecvenţială a funcţiilor de

transfer. Diagrama Bode.

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Analiza elementelor simple. Elemente ideale P, I, D. Elemente

cu întârziere de ordinul întâi (PT1) si de ordinul al doilea (PT2).

Exemple de sisteme reale întâlnite în tehnică cu comportări

similare cu cele studiate. Analiza sistemelor automate pe baza

variabilelor de stare.

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Stabilitatea sistemelor automate. Criterii de stabilitate. Criteriul

de stabilitate Routh-Hurwitz. Criteriul de stabilitate în planul s.

Criteriul de stabilitate Nyquist. Criteriul de stabilitate Bode.

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Acordarea regulatoarelor sistemelor automate. Acordarea

regulatoarelor pentru procese lente. Acordarea regulatoarelor

pentru procese rapide.

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Acordarea regulatoarelor sistemelor automate. Acordarea conversaţia euristică 2

Page 7: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

regulatoarelor pentru procese lente. Acordarea regulatoarelor

pentru procese rapide.

explicaţia

studiu de caz

Sisteme automate discrete. Transformata z. Funcţii de transfer

de variabilă discretă. Algebra schemelor funcţionale cu funcţii

de transfer de variabilă discretă. Stabilitatea sistemelor

automate de variabilă discretă.

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Conducerea prin calculator a sistemelor de reglare automată.

Comanda numerică a sistemelor integrate de prelucrare, transfer

şi montaj.

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Sisteme de control al mişcării. Particularităţi specifice

sistemelor de reglare automată a poziţiei şi vitezei. Regulatoare

de poziţie şi viteză continue şi discrete. Modelele matematice

ale sistemelor de control al mişcării

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Modelarea asistată de calculator a sistemelor de reglare

automată. Tehnici şi metodologii. Instrumente software.

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Simularea dinamică asistată de calculator a sistemelor de

reglare automată. Avantajele simulării. Principalele limitări ale

instrumentelor software de simulare.

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Noţiuni generale privind tehnicile avansate de reglare automată.

Regulatoare fuzzy. Reţele neuronale artificiale. Sisteme neuro-

fuzzy.

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Prezentarea mediului Matlab & Simulink conversaţia euristică

experimentul 2

Studiul algebrei funcţionale a sistemelor de reglare automată cu

ajutorul toolbox-ului Control System din mediul Matlab &

Simulink. Sintaxa comenzilor specifice.

conversaţia euristică

demonstraţia

experimentul

2

Studiul stabilităţii sistemelor de reglare automată cu ajutorul

toolbox-ului Control System din mediul Matlab & Simulink.

Sintaxa comenzilor specifice.

conversaţia euristică

demonstraţia

experimentul

4

Studiul comportării sistemelor de reglare automată prin

simulare dinamică cu ajutorul mediului Simulink

conversaţia euristică

demonstraţia

experimentul

2

Modelarea matematică şi simularea dinamică a sistemelor

complexe de control al mişcării cu ajutorul mediului Matlab &

Simulink

conversaţia euristică

demonstraţia

experimentul

2

Acordarea regulatoarelor pentru sistemele de reglare automată a

vitezei în buclă închisă. Încercări experimentale pe standul

echipat cu motoare asincrone cu traductoare de viteză şi

deplasare, comandate prin invertoare de tensiune/frecvenţă.

conversaţia euristică

demonstraţia

experimentul

2

Acordarea regulatoarelor pentru sistemele de reglare automată a

poziţiei în buclă închisă. Servosisteme de reglare automată a

vitezei şi poziţiei în buclă închisă, de putere mică, Technosoft,

echipate cu placă DSP ISCM 4085 cu microprocesoare de

semnal, cu servomotor sincron cu encoder şi senzor Hall

conversaţia euristică

demonstraţia

experimentul

4

Total ore laborator 14

Bibliografie

Minimală obligatorie:

Călin, S., ş.a., Reglarea numerică a proceselor industriale, Editura Tehnică, Bucureşti, 1984

Dumitrache, I., ş.a., Automatizări şi echipamente electronice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982

Complementară: Breaz, R.E., Bogdan, L. Automatizări în sisteme de producţie, Editura Universităţii din Sibiu, 2003

Coloşi, T., Ignat, I., Elemente de teoria sistemelor şi reglaj automat, Litografia IPCN, Cluj-Napoca, 1981

Leonard, W., Control of Electric Drives, Springer Verlag, Berlin, 1985

Page 8: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

4

Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 3, Automatisierung und Steuerungtechnik, VDI Verlag,

Düsseldorf, 1989

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor Lucrare scrisă 40

Rigoarea ştiinţifică a limbajului şi

cunoaşterea terminologiei specifice Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

10.5

Seminar/laborator

Întocmirea şi susţinerea unui

referat, a unei aplicaţii Verificare orală 30

Participare activă la laboratoare Fişă de evaluare

laborator

10

10.6 Standard minim de performanţă

cunoaşterea principiilor teoretice de bază ale teoriei reglajului automat;

capacitatea de calcula funcţii echivalente de transfer continue pentru scheme bloc simple;

cunoaşterea tipurilor de funcţii de transfer pentru elementele ideale;

cunoaşterea criteriilor de stabilitate pentru sistemele continue;

cunoaşterea principalelor tipuri de regulatoare automate şi a criteriilor de acordare a acestora

capacitatea de realiza analiza şi sinteza unor sisteme simple de reglare automată;

capacitatea de a determina răspunsul la semnale de intrare de test utilizând programul Matlab

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/laborator

15.09.2016

______________ Prof. univ. dr. ing. Radu-Eugen BREAZ

Ș.l. dr. ing. Mihai CRENGANIS

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

01.10.2016

Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

Page 9: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

FIȘA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departament Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/Calificarea MUSP /Inginer

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Organe de Maşini 2 Cod: 39.04.2.402.01.01.D.O.47

2.2 Titularul activităţilor de curs prof. univ. dr. ing. Şerban Remus Ioan

2.3 Titularul activităţilor de seminar prof. univ. dr. ing. Florea Adriana

2.4 Anul de

studiu III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei D

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe

săptămână

5 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/proiect 3

3.4 Total ore din planul de

învăţământ

70 din care: 3.2 curs 28 3.3 seminar/laborator/proiect 42

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4

Pregătire seminarii/laboratoare/proiect, teme, referate, portofolii şi eseuri 20

Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi -consultaţii 1

3.7 Total ore studiu individual 55

3.8. Total ore din planul de învătământ 70

3.9 Total ore pe semestru 125

3.10 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

Desen tehnic

Mecanică

Rezistenţa materialelor

Teoria mecanismelor

4.2 de competenţe Reprezentări corespunzătoare desenului tehnic industrial

Sisteme de forţe şi calcul reacţiuni

Calcule de rezistenţă

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a

cursului Sală de curs, dotată cu tabla şi cu laptop, videoproiector şi

software adecvat – Power Point 5.2. de desfăşurare a Laborator dotat cu standuri de laborator conform conţinutului

Page 10: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

seminarului/laboratorului/proiest activitătii de laborator

Sală de proiect dotată cu tablă, videoproiector şi calculator.

6. Competenţele specifice accumulate

Competențe

profesionale

Cunoaşterea funcţiunilor maşinilor şi a elementelor componente ale acestora

Cunoaşterea tehnicilor de proiectare concurenţială şi utilizarea de materiale şi metode

noi de definire a formei pieselor

Competențe

transversale Aplicarea regulilor de munca riguroasă şi eficientă, manifestarea unor atitudini

responsabile faţă de domeniul știinţific și didactic, pentru valorificarea optimă și creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor și a

normelor de etica profesională.

Desfășurarea eficienta și eficace a activităţilor organizate în echipă.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general

al disciplinei Însuşirea mijloacelor fundamentale, procedeelor şi tehnicilor aferente

cunoaşterii organologiei şi a elementelor componente ale maşinilor

7.2 Obiectivele

specifice Cunoaşterea de termeni, relaţii, procese şi perceperea unor relaţii şi

conexiuni.

Realizarea de conexiuni între rezultatele experimentale.

Capacitatea de a transpune în pratică cunoştinţele dobândite.

Capacitatea de a concepe proiecte şi de a le derula.

Capacitatea de a soluţiona probleme virtuale şi reale referitoare la formele

ansamblurile mecanice

Capacitatea de a avea un comportament etic

Abilitatea de a colabora cu specialiţii din alte domenii.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Nr de

ore

Noţiuni de tribologie Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,

demonstraţia, exemplificarea 2

Osii şi arbori Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,

exemplificarea 2

Fusuri, pivoţi Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,

demonstraţia, exemplificarea 2

Lagăre cu alunecare Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,

demonstraţia, exemplificarea 2

Lagăre cu rulmenţi Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,

demonstraţia, exemplificarea 2

Angrenaje: generalităţi, raportul de transmitere,

trenuri de angrenaje cu axe fixe şi mobile

Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,

exemplificarea 2

Angrenaje: evolventa, cremaliera de referinţă,

legea fungamentală a angrenării, gradul de

acoperire

Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,

demonstraţia, exemplificarea 2

Angrenaje: calculul de rezistenţă al

angrenajelor

Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,

demonstraţia, exemplificarea 4

Angrenaje: calculul geometric al angrenajelor Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,

demonstraţia, exemplificarea 2

Cuplaje Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea, 2

Page 11: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

demonstraţia, exemplificarea

Ambreaje şi frâne Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,

demonstraţia, exemplificarea 2

Transmisii prin laţuri şi curele Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,

demonstraţia, exemplificarea 2

Elemente de proiectare a ansamblurilor

mecanice

Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, expunerea,

exemplificarea 2

Total 28

8.2.1. Laborator Metode de predare Nr de

ore

Instructajul de protecţia muncii, prezentarea laboratorului Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Elemente de proiectare a formei arborilor Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Studiul repartiţiei presiunilor în lagărele cu alunecare Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Determinarea capacităţii portante a lagărelor cu rulmenţi Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Cuplaje fixe cu elemente intermediare elastice- referat Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Comportamentul lubrifianţilor (referat) Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Recuperarea componentelor maşinilor (referat) Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Total 14

8.2.2. Proiect Metode de predare Nr de

ore

Stabilirea temei, definirea schemei cinematice a transmisiei Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Calculul rapoartelor de transmitere, a momentelor de

torsiune; dimensionarea arborilor din condiţia de torsiune.

Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Dimensionarea angrenajului: calculul distanţei dintre axe

minime şi a modulului minim

Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Calculul geometric al angrenajului Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Verificarea angrenajului şi optimizarea acestuia

Reprezentare a ansamblului

Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Calculul forţelor în angrenare şi a stării de încărcare a

arborilor

Reprezentare a ansamblului

Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Calculul arborilor şi calculul penelor

Reprezentare a ansamblului

Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Calculul penelor

Reprezentare a ansamblului

Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Calculul rulmenţilor, calculul termic

Reprezentare a ansamblului

Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Dimensionarea transmisiei prin curele Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Alegerea motorului şi a cuplajului elastic Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Reprezentare a ansamblului Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Reprezentare a elementelor componente Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Susţinerea proiectului 2

Total 28

Bibliografie

1. Şerban, RI, Fundamentele proiectării, Ed. Univ. „L. Blaga”, Sibiu, 2007.

Page 12: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

4

2. Gafiţanu, M., Ş.a., Organe de maşini, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2002.

3. Florea, V, Ş.a., Organe de maşini, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2006.

4. Şerban RI., Îndrumar de laborator, Ed. Univ. „L. Blaga”, Sibiu, 2003.

5. Ianuş, G., Îndrumar de proiectare- Transmisie mecanică cu reductor şi curele trapezoidale

înguste, Ed. Politehnium, Iaşi, 2010.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din tara și din străinătate. Pentru o mai buna adaptare la cerinţele pieţei muncii a conţinutului disciplinei au

avut loc întalniri atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri cât și cu profesori de matematică și informatică din învăţământul preuniversitar.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs - corectitudinea și completitudinea

cunoștinţelor asimilate;

- organizarea conţinutului

- coerenţa;

- gradul de asimilare a limbajului

de specialitate;

Lucrare de evaluare finală

în sesiunea de examene

Verificare pe parcurs:

examen partial scris

Participarea activă la

cursuri.

40%

30% din evaluarea

finală

10%

- criterii ce vizeaza aspectele

atitudinale: interesul pentru

studiul individual şi dezvoltarea

profesionala.

10.5

Laborator/

Proiect

Lucrări de laborator

Teme de control, referate

Susţinere şi evaluarea

finală a proiectului (în

ultima oră de proiect)

10%

10%

30%

10.6 Standard minim de performanţă

- activităţi pe parcursul semestrului (punctaje obligatorii de promovare): lucrări de lab., proiect - 50%;

- Teme de control, referate (punctaje obligatorii de promovare) - 50%

- lucrarea de evaluare finală - 60 %;

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

01.10.2016.

..............................

..............................

prof. univ. dr. ing. Şerban Remus Ioan

Data avizării în catedră Semnătura Directorului de Departament

..............................

..............................

prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ

Page 13: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

FIŞA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul MEI

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industriala

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea Masini unelte si sisteme de productie /Nivelul I iniţial de

certificare pentru profesia didactică

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Prelucrări prin aşchiere Cod: 39.04.3.501.01.01.D.O.50

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. Achim MUNTEAN

Prof.dr.ing. Mircea BADESCU 2.3 Titularul activităţilor de laborator

2.4 Anul de studiu 3 2.5

Semestrul 5 2.6. Tipul de

evaluare C 2.7 Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2

curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

2

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5

curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

28

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren -

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 28

3.8. Total ore din planul de învăţământ 42

3.9 Total ore pe semestru 92

3.10 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştinţe privind fenomenul educaţional

4.2 de competenţe

Geometrie analitica si diferentiala

BAGS

Studiul metalelor

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă

Lectura suportului de curs

5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Lectura bibliografiei recomandate

Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate

Participare activă

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Cunoaşterea şi utilizarea modelelor teoretice de calcul pentru formarea aşchiei

Cunoaşterea şi interpretarea corectă a fenomenelor conexe aşchierii

Page 14: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

Intelegerea efectelor mediilor de aşchiere şi al modului de alegere a lor

Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor de optimizarea durabilităţii sculelor

Cunoaşterea şi definirea corectă a regimurilor optime de prelucrare. Competenţe

transversale Abordarea diversităţii ca resursă in mediul educaţional şi social.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Însuşirea principalelor concepte, principii şi metode ale prelucrărilor prin

aşchiere

Formarea deprinderilor pentru alegerea corectă a procedeelor de prelucrare şi a

regimurilor optime de prelucrare

7.2 Obiectivele

specifice

Cunoaşterea şi utilizarea modelelor teoretice de calcul pentru formarea aşchiei

Cunoaşterea şi interpretarea corectă a fenomenelor conexe aşchierii

Intelegerea efectelor mediilor de aşchiere şi al modului de alegere a lor

Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor de optimizarea durabilităţii sculelor

Cunoaşterea şi definirea corectă a regimurilor optime de prelucrare

Caracterizarea interdependenţei factorilor procesului de aşchiere

Determinarea orientării în strategia de optimizare a regimurilor

Aprecierea performanţelor procedeelor de prelucrare

Alegerea corectă a criteriilor de optimizare

Formarea unor aptitudini de alegere corectă a procedeelor şi sculelor

Formarea aptitudinilor calcul al regimurilor optime de aschiere

Exersarea strategiilor şi tehnicilor de obţinere al unor caracteristici impuse

(precizie, starea suprafeţei)

Formarea deprinderilor privind elaborarea unei schiţe a procedeului de

prelucrare şi al sculei

Formarea competenţelor pentru crearea / folosirea unor baze de date în

proiectarea tehnologiilor de prelucrare

Să respecte caracteristicile persoanei.

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Bazele fizice ale aschierii. Deformarea materialului

aşchiat. Analiza procesului de formare a aşchiei

conversaţia euristică

prelegerea intensificată

explicaţia

2

Modele matematice şi fizice ale aşchierii conversaţia euristică

explicaţia

prelegerea intensificată

exemple filmate pe suport

multimedia

2

Fenomene insoţitoare ale aşchierii. Depunerile pe tăiş conversaţia euristică

explicaţia

exemple filmate pe suport

multimedia

2

Fortele in procesul de aschiere.Determinarea forţelor de

aşchiere (componenta principală) conversaţia euristică

explicaţia

prelegerea intensificată

2

Temperatura in procesul de aschiere. Prezentarea

bilanţului termic la aşchiere

conversaţia euristică

explicaţia

organizator grafic

2

Medii de aschiere. Rolul mediilor de aşchiere conversaţia euristică

explicaţia 2

Precizia la prelucrarea prin aschiere. Precizia conversaţia euristică 2

Page 15: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

dimensională şi de formă şi calitate a suprafeţei la

prelucrarea prin aşchiere

explicaţia

prelegerea intensificată

Uzura si durabilitatea sculei aschietoare.Explicarea

fenomenului fizic de uzură

conversaţia euristică

explicaţia

organizator grafic

2

Durabilitatea optimă sculei.Optimizarea durabilităţii

sculei aşchietoare.

conversaţia euristică

explicaţia

prelegerea intensificată

exemple filmate pe suport

multimedia

4

Aşchiabilitatea materialelor. Metode de determinare a

aşchiabilităţii materialelor

conversaţia euristică

explicaţia

prelegerea intensificată

exemple filmate pe suport

multimedia

2

Baze de date folosite la aşchiere conversaţia euristică

explicaţia

prelegerea intensificată

exemple filmate pe suport

multimedia

2

Legile aşchierii conversaţia euristică

explicaţia

prelegerea intensificată

exemple filmate pe suport

multimedia

2

Regimuri optime de aşchiere conversaţia euristică

explicaţia

prelegerea intensificată

exemple filmate pe suport

multimedia

2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Studiul forţelor la strunjire (Strung SN250, dinamometru

strunjire)

conversaţia

dezbaterea 4

Măsurarea temperaturii la aşchiere (Instalaţie de măsurare

cu termocuplu natural, termocuplu artificial )

conversaţia

dezbaterea

explicaţia

demonstraţia

4

Studiul uzurii sculei aşchietoare (Dispozitiv uzură,

SN250)

conversaţia euristică

dezbaterea

demonstraţia

4

Determinarea regimului optim de aşchiere (PC pentium

II, baze de date la aşchiere)

conversaţia euristică

explicaţia

demonstraţia

4

Studiul experimental al aşchiabilităţii materialelor (SN

320)

conversaţia euristică

dezbaterea

observaţia

demonstraţia

4

Studiul rugozităţii la aşchierea metalelor (Rugozimetru

Surtronic 3+)

conversaţia

dezbaterea

explicaţia

demonstraţia

4

Posibilităţi de prelucrare prin abrazare, recuperare lucrări conversaţia

dezbaterea

demonstraţia

4

Total ore laborator 28

Page 16: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

4

Bibliografie

1. Muntean A. Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor. Sibiu Editura ULBS, 2001.

2. Brîndaşu, D. Muntean, A., Bădescu, M. Indrumar pentru lucrări de laborator la BAGS. Sibiu

Ed. Univ. “Lucian Blaga”, 1996

3. Şteţiu G., Lazărescu, I., Oprean,C. şi Steţiu M. Teoria şi practica sculelor aşchietoare. Sibiu,

Editura Universităţii, 1994.

Complementară: 4. Deacu,L.ş.a. Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor. Rotaprint,I.P.Cluj-Napoca,1980.

5. Hollanda, D. ş.a. Aşchiere şi scule aşchietoare. Bucureşti, Ed.didactică şi pedagogică,1980.

6. Lăzărescu, I. Teoria aşchierii metalelor şi proiectarea sculelor. Bucureşti, Ed.didactică şi

pedagogică,1964.

7. Lăzărescu, I. Aşchiere şi scule aşchietoare. Bucureşti, Ed. didactică şi pedagogică,1976.

8. Oancea, N. Bazele aschierii şi generarii suprafeţelor. Rotaprint, Universitatea Galaţi,1978.

9. Oprean, A.Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor. Bucureşti, Ed. did. şi pedagogică,1981

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei

elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor Lucrare scrisă si orala 70

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 5

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 5

10.5

Seminar/laborator

Întocmirea şi susţinerea unui

referat, a unei aplicaţii

Verificare orală

10

Participare activă la laborator Fişă de evaluare

laborator

10

10.6 Standard minim de performanţă

60% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/seminar

01.10.2016

______________ Prof.dr.ing. Achim MUNTEAN

Prof.dr.ing. Mircea BADESCU

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

______________ ______________________

Prof.dr.Danut DUMITRASCU

Page 17: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

FIŞA DISCIPLINEI*

Valabilă an universitar: 2016 - 2017

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie industriala

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea Masini unelte si sisteme de productie/Inginer

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Maşini-unelte 1 Cod:39.04.4.609.01.01.D.O.58

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. dr. ing. Ilie Popp

Conf. dr. ing. Ilie Popp 2.3 Titularul activităţilor de laborator

2.4 Anul de

studiu III 2.5

Semestrul 5 2.6. Tipul de

evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei I

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe

săptămână

3 din care curs 2 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din

Planul de învăţământ

42 din care curs 28 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 16

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 33

3.8. Total ore din planul de învăţământ 42

3.9 Total ore pe semestru 75

3.10 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

Cunostinte in domeniul desenului tehnic industrial, mecanica, mecanisme si

organe de masini, studiul materialelor, bazele aschierii si generarii suprafetelor

pe masini unelte, scule aschietoare, etc.

– cunoasterea, identificarea si aplicarea termenilor de specialitate.

4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă; sa respecte modul si durata de desfasurare a

cursului; nu vor fi tolerate discutiile intre studenti si convorbirile

telefonice in timpul cursului

5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Participare activă; Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate; sa

respecte modul si durata de desfasurare a laboratorului; sa efectueze

lucrarile practice cu acordul cadrului didactic si sub supravegherea

laborantului; sa nu conturbe desfasurarea experimentelor practice si sa

predea referatele de laborator la termenele stabilite.

Page 18: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale

Cunostinte in domeniul masinilor si utilajelor de prelucrare in sisteme neautomate ,

construcţia, cinematica, organologia si posibilitatile tehnologice ale principalelor clase de

maşini unelte universale, citirea schemelor cinematice, ridicarea diagramei fluxului cinematic,

întocmirea schemei cinematice funcţionale generalizate.

- Identificarea – cunoasterea – aplicarea - termenilor de specialitate. Cunoasterea

proceselor, maşinilor, utilajelor şi instaltiilor industriale; a conceptelor de

automatizare, flexibilitate, productivitate, fiabilitate şi fabricatie integrata.

- Prin tematica propusă, lucrările de laborator au menirea să asigure legătura organică

între aspectele teoretice şi soluţiile realizate practic. Se urmăreşte de asemenea

îndrumarea şi iniţierea studenţilor în activităţile de cercetare stiinţifică.

Competenţe

transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;

Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;

Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru automatizarea proceselor;

Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor

articole şi studii de specialitate.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoştinţe privind: procedeele de prelucrare pe maşini unelte, reprezentarea grafică a

maşinilor unelte, lanţurile cinematice complexe, principale, de avans şi auxiliare.

Studiul constructiv, cinematic şi al posibilitatilor de prelucrare al principalelor clase de

maşini unelte universale (de găurit, rabotat si mortezat, de brosat, de frezat, de strunjit,

de rectificat, etc.).

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:

- sa manifeste gândirii critice şi creative în domeniul tehnic şi a muncii în echipă,

- responsabilitate pentru asigurarea calităţii produselor/serviciilor,

- sa manifeste atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul ingineriei

industriale,

- sa se adapteze la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice..

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Maşini unelte-generalitati, definitii; clasificarea si

simbolizarea MU, reprezentarea grafica a MU.

.Prelegerea intensificată:

problematizarea, expunerea

sintetică, explicaţiile,

demonstrarea prin scheme, grafice,

etc.;

Conversaţia euristică.

Metoda: învăţarea prin descoperire

şi studiul de caz.

2

Generarea suprafetelor pe masini unelte; procedee de aschiere

si miscarile aferente. ---’’’’--- 2

Noţiuni generale despre lanţurile cinematice din construcţia

maşinilor-unelte: Ecuaţia şi caracteristicile lanţurilor

cinematice; Legături între lanţurile cinematice

---’’’’--- 4

Lanţul cinematic principal; Lanţuri cinematic de avans si

auxiliare ---’’’’--- 2

Actionarea si organologia specifica lanţurilor cinematice ale

maşinilor-unelte 4

Studiul masinilor unelte universale d.p.v. constructiv,

cinematic si al posibilitatilor tehnologice; clasificare si

domenii de utilizare: 1.Maşini de prelucrat prin rabotare si

2

Page 19: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

mortezare

2 Maşini pentru prelucrarea alezajelor: Maşini de găurit cu

coloană, cu montant, radiale ,in coordonate 2

3 Maşina de broşat 1

4 Maşini de frezat cu consolă, de frezat plan, de frezat

longitudinal. 3

5 Maşina de alezat şi frezat 1

6 Strunguri: strungul normal, frontal, carusel, revolver

orizontal. 3

7 Maşini de rectificat rotund si plan 2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Instrucţiuni de protecţie a muncii. Prezentarea tematicii de

laborator Simbolurile functional- generalizate 2 ore

Studiul individual al lucrarii urmat

de incercari practice pe masininile

din laborator; conversaţia

euristică, explicaţia; se foloseste

experimentul ca metodă.

2

Studiul cinematic si constructive al masinilor de rabotat de tip

Seping S425

---’’’’--- 2

Studiul cinematic si constructive al masinilor de gaurit G40. ---’’’’--- 2

Studiul cinematic si constructive al masinilor de frezat FUS32 ---’’’’--- 2

Studiul cinematic si constructive al masinilor de strunjit

SN320.

---’’’’--- 2

Studiul cinematic si constructive al masinilor de rectificat

RU100.

---’’’’--- 2

Probleme de reglare a lanturilor cinematice la filetare si

divizare.

---’’’’--- 2

Total ore laborator 14

Bibliografie

1. Botez, E., Maşini unelte, , vol.1, 2,3, 4, Ed. Tehnica, Bucuresti 1978-1984.

2. Gheghea, I., ş.a., Maşini-unelte şi agregate, E.D.P., Bucureşti, 1983.

3. Diaconescu, Exploatarea Maşinilor Unelte, – Ed. Didactica, Buc. 1985.

4. Morar, L., Pâslă, A., Ciortea, M., Sisteme integrate de prelucrare, Ed Dacia, Cluj-Napoca, 1998.

5. Boncoi, Gh., Sisteme flexibile de fabricaţie, vol.1,2,3, UniversitateaTransilvania Braşov, 2001.

6. Fetche, V. s.a. Masini unelte, vol I,II,III, indrumar de laborator, Ed. Univ., Sibiu,1991.

7. Fetche, V., Maşini-unelte , Ed. “Alma Mater”, Sibiu, 2002;

8. Fetche, V., Maşini-unelte cu comandă numerică, Ed. Universităţii din Sibiu, 2005.

9. Fetche, V., Maşini-unelte cu comandă numerică Indrumar de laborator, Ed. Universităţii din Sibiu,

2005.

10. Fetche, V., s.a., Programarea numerică a maşinilor-unelte. Aplicaţii, Ed. Universităţii din Sibiu, 1998

11. Popp I., Telea D. Exploatarea maşinilor unelte cu comandă numerică, Ed ULB Sibiu, 2001.

12. Popp I. - Exploatarea, reglarea si intretinerea masinilor unelte – Aplicatii – Ed ULB Sibiu 2003.

13. Racz G., Cojocaru S., Proiectarea masinilor si utilajelor-Teoria: Structura cinematica, Ed ULB,

2003.

14. Racz G., Proiectarea masinilor si utilajelor –Structuri si principii constructive, Ed ULB, 2007.

15. Telea D., Fetche V., Popp I., MAŞINI - UNELTE - Construcţia şi cinematica, Ed ULB Sibiu, 1997.

16. Telea D., Popp I., Breaz R., Maşini, echipamente şi strategii în sisteme flexibile de producţie, Editura

DACIA, Cluj-Napoca, 2008.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

Prelegeri şi studii de caz,

În vederea elaborarii conținutului disciplinei, alegerii metodelor de predare/învățare s-au

organizat o serie de întâlniri cu reprezentanti ai unor agenţi economici, companii industriale din

Page 20: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

4

zona Sibiului şi din imediata proximitate, potenţiali angajatori, precum și cu cadre didactice din

domeniu, titulare în alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor

și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor

instituții de învățământ superior.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs Însuşirea problematicii tratate la

curs;

-răspunsurile la examen/colocviu

(evaluare finală)

verificari pe parcurs si o

lucrare finala de sinteza

60%

- teste pe parcursul semestrului;

- activitaţi gen teme/referate/

proiecte.

20%

10.5

Seminar/laborator

Efectuarea lucrarilor si modul de

desfasurarea a experimentelor;

Prezentarea referatelor

de laborator cu datele

aferente

20%

răspunsurile finale la lucrările

practice de laborator

10.6 Standard minim de performanţă: 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform

pct.10.3.

● Cunoaşterea terminologiei specifice si a conceptelor fundamentale; capacitatea de utilizare adecvată a

noţiunilor; minim nota 6 la laborator (cunoasterea masinilor unelte din dotare).

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de

laborator

15.09.2016 Conf.dr.ing. Popp Ilie

Conf.dr.ing. Popp Ilie

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul

acestora

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

01.10.2016 Prof.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

………………..…..............

Page 21: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie/Inginer

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Acţionarea maşinilor din

sistemele de producţie

Cod:

39.04.4.501.01.02.S.O.50

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Laurean Bogdan

As. Dr. ing. Melania Tera 2.3 Titularul activităţilor de laborator

2.4 Anul de studiu III 2.5

Semestrul 1 2.6. Tipul de

evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei I

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe

săptămână

4 din care 3.2

curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

1 din care 3.4

proiect

1

3.5 Total ore din

Planul de învăţământ

56 din care 3.6

curs

28 din care 3.7

seminar/laborator

14 din care 3.8

seminar/laborator

14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

-

3.9. Total ore studiu individual 69

3.10. Total ore din planul de

învăţământ

56

3.11 Total ore pe semestru 125

3.12 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştinţe: electrotehnică şi electronică, cinematică, mecanisme

4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului

Studenţii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate

convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către

studenţi a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice

personale;

Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi seminar/laborator

întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului

educaţional;

5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun

acord cu studenţii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe

motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea

cu întârziere a lucrărilor de seminar/laborator, lucrările vor fi

depunctate cu 1 pct./zi de întârziere.

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Să cunoască maşinile electrice de curent alternativ-maşina de inducţie, maşina de

curent continuu, maşina pas cu pas, motorul universal;

Page 22: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

Să demonstreze capacitatea de a realiza un automat simplu cu relee;

Să identifice componentele unui sistem de acţionare bazat pe maşina asincronă,

maşina de c.c., maşina pas cu pas precum şi posibilităţile de adaptare a acestora

pentru diferite condiţii de mediu.

Competenţe

transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;

Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;

Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru automatizarea proceselor;

Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor

articole şi studii de specialitate.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Să se familiarizeze cu elementele din domeniul acţionărilor cu maşini electrice

asincrone, de curent continuu, pas cu pas, acţionate pneumatic sau hidraulic.

Automatizarea rigidă, proiectarea automatului rigid cu relee.

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:

să aleagă o soluţie adecvată privind acţionarea unei maşini de lucru;

să realizeze conexiunile de forţă şi de comandă a unei maşini asincrone.

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Generalitati privind acţionarea maşinilor şi sistemelor de producţie:

Tipuri de actionari, Acţionarea electrică, parametrii reţelei elctrice

de acţionare, forma tensiunii de alimentare

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Aspecte cinematice si de conservare a energiei in acţionarea

maşinilor şi sistemelor de producţie

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Convertorul electromecanic, locul lui în acţionarea maşinilor şi

sistemelor de producţie: Tipuri de convertoare electromecanice

(masina asincrona, masina de curent continuu, motorul pas cu pas);

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Actionarea directa si prin elemente intermediare (cutii de viteze,

ambreaje), instalaţii hidropneumatice; Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Actionarea maşinilor şi sistemelor de producţie cu masina

asincrona (MAS): Caracteristica mecanica, reglarea turatiei MAS

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Comanda de la distanta a pornirii intr-un singur sens a MAS; Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Comanda de la distanta a pronirii MAS în doua sensuri de miscare; Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Reglarea turatiei MAS prin invertoare U/f, construcţia unui

invertor U/f, intrări analogice şi intrări digitale, conexiunile MAS-

invertor, reglarea parametrilor maşinii electrice cu ajutorul

invertoarelor

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Acţionarea maşinilor şi sistemelor de producţie cu maşina de

curent continuu (MCC): Caracteristica mecanică, reglarea turaţiei

MCC

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Alimentarea şi schimbarea sensului MCC; Comanda prin

microcontrolere a MCC. Acţionări cu “Brushless DC motor”.

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Acţionarea lanţurilor cinematice ale maşinilor din sistemele de

producţie cu ajutorul motoarelor pas cu pas, reglarea parametrilor

cinematici prin intermediul frecvenţei la intrarea motorului pas cu

pas

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Tipuri de MPP şi utilizarea lor în acţionarea diferitelor tipuri de Prelegerea intensificată 2

Page 23: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

lanţuri cinematice Conversaţia euristică

explicaţia

Alimentarea si comanda acţionarilor cu MPP, drivere consacrate; Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Actionari electro-hidraulice: Structura şi automatizarea acţionarilor

electro-hidraulice.

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Instrucţiuni de protecţie a muncii. Prezentarea laboratorului şi a

temelor de laborator

Alimentarea masinii asincrone prin conectare directa la reţea

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Studiul aparaturii de comandă utilizată frecvent în acţionările

electrice-studiul contactoarelor Conversaţia euristică

explicaţia 2

Studiul aparaturii de comandă utilizată frecvent în acţionările

electrice-studiul releelor intermediare

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Studiul aparaturii de comandă utilizată frecvent în acţionările

electrice-studiul releelor de timp, a elementelor de protecţie Conversaţia euristică

explicaţia 2

Realizarea practică a automatului cu relee pentru o aplicaţie dată Conversaţia euristică

explicaţia 2

Automatizarea pornirii intr-un sens si in doua sensuri a MAS-

studiul automatului cu relee

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Alimentarea si reglarea turatiei MAS prin invertorul NORDAC Conversaţia euristică

explicaţia 2

Automatizarea miscarilor MAS prin controlerul logic programablil,

PLC OMRON CPM 2A

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Comanda acţionărilor industriale prin intermediul PLC MOELLER Conversaţia euristică

explicaţia 2

Automatizarea miscarilor MAS prin controlerul logic programablil,

PLC SIEMENS S7

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Studiul sistemului de actionare cu masina de curent continuu-

realizarea schimbării de sens în cazul alimentării de la o singură

sursă

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Studiul sistemului de actionare cu masina de curent continuu-

realizarea schimbării de sens în cazul alimentării de la două surse

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Studiul sistemului de acţionare cu MCC comandată prin microcontroler

Parallax

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Studiul sistemelor de actionare cu motoare pas cu pas comandate

prin microcontrollere PIC

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Total ore laborator 28

8.2. Proiect (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Prezentarea metodicii de desfasurare a activitatilor in cadrul

proiectului, obligatiile care revin studentului si cadrului didactic

indrumator, predarea temei pentru fiecare student si stabilirea

etapelor obligatorii pentru controlul stadiului lucrarilor, modul de

notare. Pornind de la tema, fiecare student va gandi mai multe

variante posibile din punct de vedere teoretic. Se vor prezenta

variantele posibile si vor fi discutate cu toti ceilalti studenti

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Stabilirea criteriilor de alegere a variantei optime si alegerea

acesteia cu justificarea tehnica, tehnologica si economica

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Calculul cinematic si organologic al elementelor care compun

structura mecanica: surub cu bile, clasic, benzi din otel, curele

dintate

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Page 24: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

4

Calculul puterii motorului de acţionare si a sistemului de

alimentare a acestuia (motor asincron, pas cu pas, de curent

continuu), alegerea şi verificarea motorului

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Programarea sistemului ales pentru conducere, PLC SIEMENS,

PLC OMRON, PLC TELEMECANIQUE, PLC KUHNKE, PLC

MOELLER

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Realizarea de diagrame Ladder bazate pe schemele elctrice clasice,

pentru unul dintre PLC

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Susţinerea şi predarea proiectului. Conversaţia euristică

explicaţia 2

Total ore seminar 14

Bibliografie

Bogdan, L. (1994). Conducerea cu calculatorul a sistemelor flexibile de fabricaţie. Ed.

Universităţii din Sibiu;

Bogdan, L. (1996). Comanda şi acţionarea electrohidraulică a maşinilor unelte şi roboţilor

industriali. Ed. Universităţii din Sibiu;

Bogdan, L. (1997). Acţionări şi comenzi electrice, îndrumar de laborator. Ed. Universităţii din

Sibiu;

Bogdan, L., s.a. (1997). Echipamente numerice, îndrumar de laborator, Ed. Universităţii din

Sibiu;

Bogdan, L. Dorin, A. (1998). Acţionarea electrică a maşinilor unelte şi roboţilor industriali. Ed.

Bren Prod, Bucureşti;

Breaz, R., Bogdan, L.. (2002). Automatizări în industrie. Ed. Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu.

Complementară:

Borangiu, Th.,s.a. (1982). Structuri moderne de conducere automată a MU; E.T., Bucureşti;

Borangiu, T., Dobrescu, R. (1986). Automate programabile. Ed. Academiei, Bucureşti;

Bryan, I. A., Bryan, E.A. Programmable controllers. Theory and implementation. Second

Edition. An Industrial Text Company Pulication, Atlanta, Georgia, USA.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

Prelegeri şi studii de caz, proiecte axate pe controlere logice programabile

Prelegeri şi studii de caz, proiecte axate pe diferite tipuri de microcontrolere

Elaborarea de soluţii pe bază de electropneumatică.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor Lucrare scrisă 30

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

10.5

Seminar/laborator

Participarea la desfăşurarea

lucrărilor de laborator Verificare orală 20

10.6

Proiect

Elaborarea fazelor proiectului Verificare orală 30

10.6 Standard minim de performanţă

50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

Data completării Semnătura titularului de curs/seminar

01.10.2016

______________ Prof. dr. ing. Laurean Bogdan

As. dr. ing. Melania Tera

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

______________ ______________________

Prof.univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

Page 25: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

FIŞA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Inginerie Industriala si Management

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industriala

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea Masini unelte si sisteme de productie

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Scule aschietoare 1 39.04.3.504.01.02.D.O.51

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing.Brindasu Paul Dan,

dr.ing.Mutiu Calin 2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de

studiu III 2.5

Semestrul 5 2.6. Tipul de

evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei DO

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2 din care

curs

2 3.3 din care

seminar/laborator

1

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 42 3.5 din care

curs

28 3.6 din care

seminar/laborator

14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus.

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

3.7. Total ore studiu individual 46

3.8. Total ore din planul de învăţământ 42

3.9 Total ore pe semestru 88

3.10 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştinţe ingineresti generale, BAGS, Prelucrari prin aschiere

4.2 de competenţe Proiectare produs, software CAD

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă

Prezentare informații –lucrari, discutii

5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Parcurgerea bibliografiei recomandate

Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate

Participare activă

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Cunoasterea rolului sculelor aschietoare in procesul de fabricatie

Cunoasterea constructiei sculelor aschietoare

Proiectarea sculelor aschietoare

Evaluarea si alegerea corecta a sculelor aschietoare in cadrul procesului tehnologic

Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi

Page 26: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

paradigma incluziunii sociale.

Competenţe

transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;

Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;

Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoaşterea, înţelegerea constructiei si proiectarii sculelor aschietoare

7.2 Obiectivele

specifice

Dezvoltarea gândirii creative cu aplicare la sculele aşchietoare

Cunoaşterea rolului sculelor aşchietoare în cadrul sistemului tehnologic

Înţelegerea principiilor de construire şi proiectare a sculelor aşchietoare

Cunoaşterea şi alegerea potrivită a sculelor pentru diferite operaţii de

prelucrare prin aşchiere

Identificarea unor aspecte esenţiale în exploatarea şi gestiunea modernă a

sculelor aşchietoare

Familiarizarea cu software-ul de proiectare constructivă şi tehnologică a

sculelor aşchietoare

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Evoluţia sculelor aşchietoare. Stadiul actual al

construcţiei şi utilizării sculelor aşchietoare.

Îmbunătăţirea metodelor de proiectare. Clasificarea

sculelor aşchietoare.

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

2

Proiectarea creativ inginerească a sculelor

aşchietoare.

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

studiu de caz

4

Materiale şi semifabricate utilizate la executarea

sculelor aşchietoare. Semifabricate utilizate la construcţia

sculelor aşchietoare.

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

2

Cuţite - Clasificare. Calculul şi construcţia

cuţitelor de strung. Cuţite din oţel rapid. Cuţite cu plăcuţe

aşchietoare sintetizate.

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

4

Broşe. Clasificare. Proiectarea broşelor pentru

interior.

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

2

Proiectarea broşelor pentru exterior. Broşe pentru

netezire.

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

2

Cuţite profilate. Clasificare. Proiectarea cuţitelor

disc si prismatice .

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

2

Burghie. Clasificare. Proiectarea burghielor

elicoidale. Burghie în trepte. Burghie pentru

centruire,late,cu canale drepte.

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

4

Burghie pentru găuri adânci. prelegerea intensificată

explicaţia 2

Page 27: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

conversaţia euristică

Adâncitoare. Clasificare. Construcţia

adâncitoarelor cilindrice. Adâncitoare conice. Lamatoare

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

2

Alezoare. Clasificare. Proiectarea alezoarelor

cilindrice. Alezoare conice.

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

2

Total ore curs 28

8.2. Seminar (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Protecţia muncii. Prezentarea lucrărilor. conversaţia

dezbaterea 2

Cuţitul de strung. Geometrie, construcţie. Ascuţire.

Măsurare. Tehnologia de execuţie.

-conversaţia

-dezbaterea

-efectuare lucrare

2

Broşe. Geometrie, construcţie. Ascuţire. Măsurare.

Tehnologie de execuţie.

conversaţia

-dezbaterea

-efectuare lucrare

2

Cuţitul profilat disc. Geometrie, construcţie.

Ascuţire. Măsurare. Tehnologie de execuţie.

conversaţia

-dezbaterea

-efectuare lucrare

2

Burghiu. Geometrie, execuţie. Ascuţire. Măsurare.

Tehnologie de execuţie.

conversaţia

-dezbaterea

-efectuare lucrare

2

Lărgitoare, adâncitoare, lamatoare şi alezoare.

Geometrie, construcţie. Ascuţire. Măsurare.

-conversaţia

-dezbaterea

-efectuare lucrare

2

Proiectarea creativ inginereascã a unei scule

aşchietoare

-conversaţia

-dezbaterea

-efectuare lucrare

2

Total ore seminar?laborator/proiect 14

Bibliografie

Minimala

1. Brîndaşu, P.D. , Beju, L.D., Bazele Prelucrării Suprafeţelor. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2012.

2. Brîndaşu, P.D. , Beju, L.D., Scule aschietoare. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2012.

3. Brîndaşu, P.D. , Beju, L.D., s.a.E_Learning si E_Design in domeniul sculelor aschietoare. Editura Universităţii

Lucian Blaga din Sibiu, 2008

4.Beju,L.,D., Brîndaşu, P.D.Proiectarea cutitelor de strung . Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2001

5.Brîndaşu, P.D., Beju L.D. Aşchiere şi scule aşchietoare, vol. II, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2001

6.Brîndaşu, P.D., Beju, L.D., Zilcsak T. Bazele Prelucrării Suprafeţelor şi Scule Aşchietoare, Editura Universităţii

Lucian Blaga din Sibiu, 2002

7.Brîndaşu,P.D. Proiectarea sculelor aşchietoare, Editura Univ.din Sibiu, 1994.

8.Beju L.D. , Brîndaşu, P.D.,s.a. Proiectarea sculelor aschietoare – Indrumar- Editura Universităţii Lucian Blaga din

Sibiu, 2009.

9. Brîndaşu, P.D., Beju, L.D. s.a. Scule Aşchietoare - Aplicatii, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2010

10.Brîndaşu,P.D., ş.a. Îndrumar de proiectare a burghielor de gãuri adânci, Sibiu, 1993.

11.Minciu,C. s.a. Proiectarea sculelor aschietoare. Editura BREN.Bucureşti.1999

12.Minciu,C. şi colectiv.Scule aschietoare.Indrumar de proiectare.vol.I,II Editura BREN. Bucureşti.1995, 1996

13 Popescu, I., Minciu,C.,Tonoiu,S.,Tanase,I.,.Brindasu,D., s.a.Scule aschietoare, dispozitive de prindere a sculelor

aschietoare. Vol.I.Editura MARTIX ROM, Bucuresti.2012

14.Steţiu,G., Lãzãrescu,I.,Oprean, C.,Steţiu, M. Teoria şi practica sculelor aşchietoare. Vol.II,III Ed.Universitãţii

din Sibiu, 1994.

Complementare

1. Belous,V. Sinteza sculelor aşchietoare, Iaşi, Editura Junimea, 1980.

2. Ciocârdia,C.,ş.a. Aliaje dure sinterizate din carburi metalice, Bucureşti, Editura Tehnică, 1985.

3. Elekes,C. Scule pentru găurirea alezajelor lungi, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1985.

4. Minciu,C. şi colectiv. Îndrumar de proiectarea sculelor. BREN. Bucureşti.1999,2000

5. Minciu,C. Broşarea, Bucureşti, Editura Tehnică, 1989.

6. Minciu,C. Proiectarea şi tehnologia sculelor pentru pentru danturare. Bucureşti, Editura Tehnică, 1986.

Page 28: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

4

xxx Modern Metal Cutting - Apractical Handbook Sandvik Coromant, 1994

xxx www. iscar. com

xxx www. sandvik. com

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

Cunoasterea si aplicarea cunostintelor despre scule aschietoare in proiectarea si imbunatatirea

proceselor de fabricatie

Proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor Lucrare scrisă 40

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

10.5

Seminar/laborator

Întocmirea şi susţinerea unui

referat, a unei aplicaţii

Verificare orală

30

Participare activă la seminarii Fişă de evaluare

laborator

10

10.6 Standard minim de performanţă

50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora.

Data completării 01.10.2016 Semnătura titularului de curs/seminar

______________

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

______________ ______________________

Page 29: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

Valabilă an universitar 2016-2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Prelucrări prin deformare plastică la rece

Codul disciplinei: 39.04.4.517.01.02.D.O.52

Domeniul: Inginerie industrială

Specializarea: Masini-unelte si siteme de productie

Departamentul: Maşini şi Echipamente Industriale

Facultatea: de Inginerie

Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu

Anul de studiu: III Semestrul 5 Tipul de evaluare finală Examen

Regimul disciplinei

(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber

aleasă): DI Numărul de credite: 5

Categoria formativă a disciplinei

(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DI

Total ore din planul de

învăţământ 56

Total ore pe semestru:

56

Titularul disciplinei: prof.univ.dr.ing. Octavian Bologa

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ

Total ore/ semestru C S L P Total

28 0 28 0 56

Obiective:

Disciplina urmăreşte dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor legate de

cele mai uzuale metode de deformare plastică la rece. Sunt prezentate

principiul de lucru, parametrii semnificativi de proces, domeniul de aplicare

a fiecărei metode, performanţele ce se obţin, precum şi utilajele specifice,

existente în sectorul de prelucrare

Competenţe

specifice

disciplinei

1. Cunoaştere şi înţelegere:

a posibilităţilor de prelucrare a metalelor prin deformare plastică la

rece

2. Explicare şi interpretare:

a legilor care guvernează deformarea plastică a metalelor

3. Instrumental – aplicative a configuraţiei sculelor şi a utilajelor folosite în prelucrarea metalelor

prin deformare plastică la rece

4. Atitudinale: privind dorinţa de autoperfecţionare, de percepere şi înţelegere a

progresului tehnic în domeniul prelucrării metalelor prin deformare

plastică la rece

Page 30: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.

Denumirea temei Nr. ore

1. Introducere: Noţiuni generale. Scurt istoric al apariţiei şi

dezvoltării procedeelor de deformare plastică la rece.

Clasificarea şi terminologia operaţiilor de deformare la

rece.

Materiale utilizate la prelucrările prin deformare plastică

la rece.

2

2. Elemente teoretice ale deformării plastice. Bazele fizice ale

procesului de deformare plastică: Generalităţi privind

structura materialelor metalice perfecte. Imperfecţiuni în

structura metalelor. Deformarea monocristalelor,

Deformarea policristalelor Ecruisarea materialelor

metalice deformate. Curbe de ecruisare.

2

3. Elemente teoretice ale deformării plastice. Starea de tensiuni

a corpului: Tensiuni pe o suprafaţă înclinată faţă de axele

de coordonate. Tensorul stării de tensiune. Schemele

stării de tensiune.

2

4. Elemente teoretice ale deformării plastice. Starea de

deformare a corpului: Starea de deformare într-un punct.

Tensorul stării de deformare. Viteza de deformaţie.

Schemele stării de deformare.

2

5. Elemente teoretice ale deformării plastice. Relaţii între

tensiuni şi deformaţii. Legile deformărilor plastice (1,2).

2

6. Elemente teoretice ale deformării plastice. Legile

deformărilor plastice (3,4,5,6).

2

7. Elemente teoretice ale deformării plastice. Comportarea la

deformare a materialelor metalice: Clasificarea

materialelor metalice după comportarea lor la deformare.

Rezistenţa la deformare şi factorii care o influenţează.

Legătura dintre structura materialelor metalice şi

comportarea lor la deformare.

2

8. Tăierea. Procesul tăierii. Tăierea cu foarfece. Foarfece.

Tăierea cu ştanţe. Ştanţe pentru tăiere.

2

9. Îndoirea. Procesul îndoirii. Matriţe pentru îndoire. 2

10. Ambutisarea. Procesul ambutisării. Matriţe pentru

ambutisare.

2

11. Fasonarea. Procesul fasonării. Matriţe pentru fasonare. 2

12. Deformarea plastică volumică la rece Procesul fasonării.

Matriţe pentru fasonare.

2

13. Utilaje pentru deformare plastică la rece. : Clasificare. Prese

mecanice cu simplă şi dublă acţiune. Prese hidraulice.

2

14. Mecanizarea şi automatizarea operaţiilor de deformare plastică

la rece. Alimentarea cu semifabricate. Evacuarea pieselor

prelucrate şi a deşeurilor. Linii automate pentru presare

la rece. Prese multipoziţionale.

2

TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR/PROIECTULUI

1. Instrucţiuni generale şi norme de tehnica securităţii muncii 2

Page 31: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

2. Analiza constructiv funcţională a ştanţelor şi matriţelor 2

3. Analiza constructiv funcţională a ştanţelor şi matriţelor 2

4. Analiza constructiv funcţională a ştanţelor şi matriţelor 2

5. Analiza constructiv funcţională a ştanţelor şi matriţelor 2

6. Analiza constructiv funcţională a ştanţelor şi matriţelor 2

7. Alegerea preselor pentru operaţii de presare la rece 2

8. Alegerea preselor pentru operaţii de presare la rece 2

9. Caracteristicile tehnice şi reglajul preselor mecanice cu

excentric tip PAI

2

10 Prelucrări prin tăiere 2

11. Prelucrări prin îndoire 2

12. Prelucrări prin ambutisare 2

13. Prelucrări prin fasonare 2

14. Prelucrări prin deformare plastică volumică la rece 2

Metode de predare /

seminarizare

Procedura urmată în predarea cursului este prelegerea clasică, asistată

de folosirea mijloacelor moderne de proiectare a imaginilor, iar dintre

metodele utilizate sunt de amintit problematizarea, învăţarea prin

descoperire şi studiul de caz. În ceea ce priveşte tehnicile folosite pe

parcursul activităţilor de predare acestea sunt: expunerea sintetică,

explicaţiile, demonstrarea prin scheme, grafice, etc.

La orele de laborator, dezvoltarea se face cu ajutorul experimentelor,

folosind deci experimentul ca metodă.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 80%

- teste pe parcursul semestrului 10%

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 10%

- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. -

- teme de control -

- alte activităti(precizaţi)………………………………

……………………………………………………….. -

- TOTAL 100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive

şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,

proiect etc)

Evaluarea finală se face pe baza unei lucrări scrise (descriptivă) pe bază de bilete, conţinând

câte două întrebări fiecare, din materia predată pe parcursul semestrului.

Cerinţe minime pentru nota 5

La fiecare dintre cele două întrebări de pe biletele

de examinare să răspundă de nota 5 şi să fi

participat, pe parcursul semestrului, la toate

lucrările de laborator.

Cerinţe pentru nota 10 La fiecare dintre cele două întrebări de pe

biletele de examinare să răspundă de notă

maximă, să fi participat la testele

organizate pe parcursul semestrului la care

să fi obţinut calificative maxime; de

asemenea la toate lucrările de laborator.

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 56

Page 32: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

4

Bibliografia

Minimală obligatorie:

1. Bologa, O.: Tehnologia presării la rece. Sibiu, I.I.S., 1982.

2. Bologa, O.; Şteţiu, C.; ş.a.: Ambutisarea şi vibroambutisarea tablelor la

rece. Sibiu, I.I.S., 1984.

3. Bologa, O.; Turcu, N.: Tehnologia presării la rece. Îndrumar de

laborator. Sibiu, I.I.S., 1989.

4. Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu,

Editura Universităţii "Lucian Blaga" , 2005.

5. Braha, V., Nagîţ, G., Negoescu, F.: Tehnologia presării la rece. Iaşi,

Editura Tehnică, Ştiinţifică şi Didactică CERMI, 2003.

6. Ciocârdia, C.; ş.a.: Tehnologia presării la rece. Bucureşti, Ed. D.P.,

1991.

7. Iliescu, C.: Tehnologia presării la rece. Bucureşti, Ed. D. P., 1984.

8. Rosinger, S.: Procese şi scule de presare la rece. Timişoara, Ed. Facla,

1987.

9. Teodorescu, M.; ş.a.: Prelucrări prin deformare plastică la rece.

Bucureşti, Ed. D. P., 1987.

Complementară: 1. Braha, V., Nagîţ, G.: Tehnologii de ştanţare şi matriţare. Îndrumar de

proiectare. Chişinău, Editura TEHNICA-INFO, 2002.

2. Ciupitu, I.: Deformarea plastică la rece. Craiova, Editura Universitaria,

2004.

3. Dragu, D.; Dumitraş, C.: Toleranţe şi lanţuri de dimensiuni în

construcţia de stanţe şi matriţe. Bucureşti, Ed. Tehnică, 1988.

4. Lange, K.: Umformtechnik, Band 1 - 4. Springer - Verlag, 1988.

5. Lăzărescu, I,; Şteţiu, G.: Proiectarea ştanţelor şi matriţelor. Bucureşti,

Ed. D.P., 1973.

6. Oehler-Kaiser, Schnitt-, Stanz- und Ziehwerkzeuge, Springer – Verlag

Berlin – Heidelberg – New York, 1973.

7. Puia, T.; Bologa, O.: Tehnologia ştanţării şi matriţării la rece.

Îndrumător de proiectare., Sibiu, I.I.S., 1979.

8. Romanovski, V.P: Ştanţarea şi matriţarea la rece (traducere din lb. rusă).

Bucureşti, Ed. Tehnică, 1970.

9. Sindilă, G.: Tehnologii de fabricare prin presare la rece. Elemente de

proiectare. Bucureşti, Ed. PRINTECH, 1999.

10. Sindilă, G.: Tehnologii de prelucrare prin deformare plastică la rece.

Metodologie de proiectare. Bucureşti, Ed. PRINTECH, 1999.

11. Sindilă, G.: Normarea prelucrărilor prin deformare plastică la rece.

Bucureşti, Ed. PRINTECH, 1999.

12. Spur, G.; Stoferle, T.: Handbuch der Fertigungtechnik, Band 1 – 5, Carl

– Hanser Verlag, 1986.

13. Tabără, V.; Tureac, I.: Maşini pentru prelucrări prin deformare.

Bucureşti, Ed. D.P., 1983.

14. Teodorescu, M; ş.a. Elemente de proiectare a ştanţelor şi matriţelor.

Bucureşti, Ed. D.P.,1083.

15. *** - Metals Handbook, vol. 14. ASM, Metals Park, Ohio, 1988.

Page 33: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

5

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:

1. Bologa, O.: Tehnologia presării la rece. Sibiu, I.I.S., 1982.

2. Bologa, O.; Şteţiu, C.; ş.a.: Ambutisarea şi vibroambutisarea tablelor la rece. Sibiu,

I.I.S., 1984.

3. Bologa, O.; Turcu, N.: Tehnologia presării la rece. Îndrumar de laborator. Sibiu, I.I.S.,

1989.

4. Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu, Editura

Universităţii "Lucian Blaga" , 2005.

Coordonator de

Disciplină

Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura

Prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa

Director de

Departament

Prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ

Page 34: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

FIŞA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială

1.5 Ciclul de studii Licență

1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Alegerea materialelor şi

tratamente termice 39.04.1.614.01.02.D.A.53

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. Toderița NEMEȘ

Prof.dr.ing. Toderița NEMEȘ 2.3 Titularul activităţilor de laborator

2.4 Anul de studiu III 2.5

Semestrul 6 2.6. Tipul de

evaluare C 2.7 Regimul

disciplinei DO

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2

curs

1 din care 3.3 laborator 1

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 28 din care 3.5

curs

14 din care 3.6 laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14

Pregătire laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 56

3.8. Total ore din planul de învăţământ 56

3.9 Total ore pe semestru 112

3.10 Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă

Lectura suportului de curs

5.2 de desfăşurare a

laboratorului

Lectura bibliografiei recomandate

Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate

Participare activă

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Cunoaşterea clasificării, simbolizării şi destinaţiei materialelor metalice şi

nemetalice.

Înţelegerea interdependenţei dintre structură şi proprietăţile materialelor metalice;

Cunoaşterea principalelor transformări structurale ce au loc în timpul

tratamentelor termice;

Page 35: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

Cunoaşterea principalelor tratamente termofizice (recoaceri, căliri, reveniri)

şi termochimice;

Capacitatea de alegere a materialelor în funcţie de solicitările mecanice.

Aprecierea cantitativă şi calitativă a unor transformări structurale;

Stabilirea tipului de tratament termic aplicat unei piese în funcţie de

materialul din care este confecţionată şi de rolul ei funcţional.

Caracterizarea proprietăţilor unui material în funcţie de solicitările mecanice

la care este supus;

Formarea deprinderilor de analiză chimică şi structurală a materialelor metalice;

Formarea competenţelor pentru aplicarea tratamentului adecvat unui material

dat în funcţie de destinaţie.

Capacitatea de a analiza selectarea unor materiale avansate.

Competenţe

transversale Studenţii vor fi capabili să:

Aibă competenţa de a recomanda şi justifica alegerea unui material sau

tratament pentru scopul propus.

Analizeze cazuri concrete de aplicare a tratamentelor termice pentru diferite

organe de maşini

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Prezentarea principalelor materiale metalice utilizate în construcţia de maşini;

Principiile selectării materialelor în funcţie de natura şi destinaţia lor.

Transmiterea informaţiilor referitoare la tratamente termice şi termochimice,

utilaje şi instalaţii de tratament termic;

7.2 Obiectivele

specifice

Cunoaşterea clasificării, simbolizării şi destinaţiei materialelor metalice

şi nemetalice.

Înţelegerea interdependenţei dintre structură şi proprietăţile materialelor

metalice;

Cunoaşterea principalelor transformări structurale ce au loc în timpul

tratamentelor termice;

Cunoaşterea principalelor tratamente termofizice (recoaceri, căliri,

reveniri) şi termochimice;

Capacitatea de alegere a materialelor în funcţie de solicitările mecanice.

Aprecierea cantitativă şi calitativă a unor transformări structurale;

Stabilirea tipului de tratament termic aplicat unei piese în funcţie de

materialul din care este confecţionată şi de rolul ei funcţional.

Caracterizarea proprietăţilor unui material în funcţie de solicitările

mecanice la care este supus;

Formarea deprinderilor de analiză chimică şi structurală a materialelor

metalice;

Formarea competenţelor pentru aplicarea tratamentului adecvat unui

material dat în funcţie de destinaţie.

Capacitatea de a analiza selectarea unor materiale avansate.

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Materiale metalice (oţeluri şi fonte): clasificare,

simbolizare, destinaţie Prelegerea

Explicația 2

Materiale cu proprietăţi speciale şi destinaţii precizate Prelegerea

Explicația 2

Materiale şi aliaje sinterizate din pulberi metalice Prelegerea

Explicația 2

Page 36: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

Materiale compozite Prelegerea

Explicația 2

Materiale plastice Prelegerea

Explicația 2

Tratamente termice şi termochimice Prelegerea

Explicația 2

Tratamente termice aplicate organelor de maşini Prelegerea

Explicația 2

Total ore curs 14

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Norme de tehnica securităţii muncii. Digrama Fe-Fe3C Explicația

Demonstrația 2

Identificarea operativă a calităţii oţelurilor Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Stabilirea parametrilor de presare si sinterizare a pulberilor

metalice

Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Tratamente termice pentru organe de maşini Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Tratamente termice pentru scule Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Alegerea materialelor metalice în funcţie de destinaţie Explicația

Demonstrația 2

Studiu de caz. Verificarea lucrărilor de laborator. Explicația

Studiul de caz 2

Total ore laborator 14

Bibliografie:

Minimală obligatorie:

. Bibu, M., Nemeş, T. Studiul materialelor. Materiale utilizate în construcţia de maşini, Editura ULBS,

2004;

. Urdaş, V, Tratamente termice, materiale, tehnologii, utilaje, Editura ULBS, 2000.

. Petrescu, V., Nemeş, T. Tratamente termice, tehnici de laborator, Editura ULBS, 2003.

Complementară: . Dulămiţă, T., Tehnologia tratamentelor termice, EDP, Bucureşti, 1982.

. Vermeşan, G., Deac, V. Bazele tehnologice ale nitrurării ionice, Editura Universităţii Sibiu, 1992.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

desfășurarea unor activități, proiecte, studii de caz cu scopul de a aplica competențele dobândite

prin studiul disciplinei

elaborarea unor metode și procedee de îmbunătățire a funcțiilor cognitive

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor Lucrare scrisă 40

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

Page 37: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

4

10.5 Laborator

Întocmirea şi susţinerea unui

referat, a unei aplicaţii Lucrare scrisă 20

Participare activă Verificare orală 20

10.6 Standard minim de performanţă

50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/laborator

______________ Prof.dr.ing. Toderița NEMEȘ

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

______________ Prof.dr.ing. Gabriel RACZ

Page 38: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

FIŞA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială

1.5 Ciclul de studii Licență

1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Tratamente termice 39.04.1.612.01.02.D.A.53

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. Toderița NEMEȘ

Prof.dr.ing. Toderița NEMEȘ 2.3 Titularul activităţilor de laborator

2.4 Anul de studiu III 2.5

Semestrul 6 2.6. Tipul de

evaluare C 2.7 Regimul

disciplinei DA

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2

curs

1 din care 3.3 laborator 1

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 28 din care 3.5

curs

14 din care 3.6 laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14

Pregătire laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 56

3.8. Total ore din planul de învăţământ 56

3.9 Total ore pe semestru 112

3.10 Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă

Lectura suportului de curs

5.2 de desfăşurare a

laboratorului

Lectura bibliografiei recomandate

Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate

Participare activă

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Cunoaşterea principalelor transformări structurale ce au loc în timpul

tratamentelor termice;

Înţelegerea şi interpretarea diagramelor TTT;

Cunoaşterea principalelor tratamente termofizice (recoaceri, căliri, reveniri)

şi termochimice;

Cunoaşterea şi înţelegerea rolului funcţional şi a destinaţiei utilajelor pentru

tratamente termice.

Page 39: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

Caracterizarea proprietăţilor unui material în funcţie de solicitările mecanice

la care este supus;

Aprecierea cantitativă şi calitativă a unor transformări structurale;

Stabilirea tipului de tratament termic aplicat unei piese în funcţie de

materialul din care este confecţionată şi de rolul ei funcţional.

Formarea deprinderilor de analiză chimică şi structurală a materialelor metalice;

Exersarea tehnicilor de stabilire a călibilităţii oţelurilor şi de trasare a

diagramelor TTT.

Formarea competenţelor pentru aplicarea tratamentului adecvat unui material

dat în funcţie de destinaţie.

Competenţe

transversale Studenţii vor fi capabili să:

Aibă competenţa de a recomanda şi justifica alegerea unui material sau

tratament pentru scopul propus.

Analizeze cazuri concrete de aplicare a tratamentelor termice pentru diferite

organe de maşini;

Asigure funcţionarea şi mentenanţa utilajelor de tratament termic.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Prezentarea principalelor materiale metalice utilizate în construcţia de maşini;

Transmiterea informaţiilor referitoare la tratamente termice şi termochimice,

utilaje şi instalaţii de tratament termic;

Principiile selectării materialelor în funcţie de natura şi destinaţia lor.

7.2 Obiectivele

specifice

După parcurgerea disciplinei, studenții vor fi capabili:

să definească principalele transformări de fază ce au loc în timpul tratamentelor termice;

să stabilească parametrii unui tratament termic specific pentru diferite aliaje;

să identifice tipurile de tratamente termice ce se aplică unui semifabricat pe

parcursul procesului de fabricație

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Materiale metalice (oţeluri şi fonte): clasificare, simbolizare,

destinaţie Prelegerea

Explicația 2

Operaţii de bază şi transformări structurale la tratamente termice Prelegerea

Explicația 2

Recoacerile oţelurilor şi fontelor Prelegerea

Explicația 2

Călirea şi revenirea Prelegerea

Explicația 2

Tratamente termochimice (carburarea, nitrurarea) Prelegerea

Explicația 2

Tratamente termice aplicate organelor de maşini Prelegerea

Explicația 2

Utilaje şi instalaţii pentru tratamente termice Prelegerea

Explicația 2

Total ore curs 14

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Norme de tehnica securităţii muncii. Digrama Fe-Fe3C Explicația

Demonstrația 2

Identificarea operativă a calităţii oţelurilor Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Page 40: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

Determinarea călibilităţii oţelurilor prin metoda Jominy Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Tratamente termice pentru organe de maşini Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Tratamente termice aplicate oţelurilor de scule Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Alegerea materialelor metalice în funcţie de destinaţie Explicația

Demonstrația 2

Studiu de caz. Verificarea lucrărilor de laborator. Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Total ore laborator 14

Bibliografie:

Minimală obligatorie:

. Bibu, M., Nemeş, T. Studiul materialelor. Materiale utilizate în construcţia de maşini, Editura

ULBS, 2004;

. Urdaş, V, Tratamente termice, materiale, tehnologii, utilaje, Editura ULBS, 2000.

. Petrescu, V., Nemeş, T. Tratamente termice, tehnici de laborator, Editura ULBS, 2003.

Complementară: . Dulămiţă, T., Tehnologia tratamentelor termice, EDP, Bucureşti, 1982.

. Vermeşan, G., Deac, V. Bazele tehnologice ale nitrurării ionice, Editura Universităţii Sibiu, 1992.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

desfășurarea unor activități, proiecte, studii de caz cu scopul de a aplica competențele dobândite

prin studiul disciplinei

elaborarea unor metode și procedee de îmbunătățire a funcțiilor cognitive

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor Lucrare scrisă 40

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

10.5 Laborator

Întocmirea şi susţinerea unui

referat, a unei aplicaţii Lucrare scrisă 20

Participare activă Verificare orală 20

10.6 Standard minim de performanţă

50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/laborator

______________ Prof.dr.ing. Toderița NEMEȘ

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

______________ Prof.dr.ing. Gabriel RACZ

Page 41: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie/Inginer

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Automatizarea maşinilor şi

sistemelor de producţie1

Cod:

39.04.4.602.01.02.S.O.54

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Laurean Bogdan

As. Dr. ing. Melania Tera 2.3 Titularul activităţilor de laborator

2.4 Anul de studiu III 2.5

Semestrul 2 2.6. Tipul de

evaluare C 2.7 Regimul

disciplinei I

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 42 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 13

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 13

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 33

3.8. Total ore din planul de

învăţământ

42

3.9. Total ore pe semestru 75

3.10. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştinţe: electrotehnică şi electronică, teoria reglării automate

4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului

Studenţii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate

convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către

studenţi a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice

personale;

Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi seminar/laborator

întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului

educaţional;

5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun

acord cu studenţii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe

motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea

cu întârziere a lucrărilor de seminar/laborator, lucrările vor fi

depunctate cu 1 pct./zi de întârziere.

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Să cunoască maşinile electrice de curent alternativ-maşina de inducţie, maşina de

curent continuu, maşina pas cu pas, motorul universal;

Să identifice traductoarele de proximitate, de deplasare, de viteză şi de turaţie;

Page 42: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

Să demonstreze capacitatea de a realiza o configuraţie hardware pe bază de PLC şi

microcontroler;

Să demonstreze capacitatea de a programa o configuraţie hardware pe bază de PLC

şi microcontroler;

Să explice şi să interpreteze structurile hardware şi software destinate

automatizărilor rigide sau flexibile de diferite complexităţi şi bazate pe maşini

electrice asincrone, de curent continuu, pas cu pas şi speciale;

Să identifice componentele unui sistem de automatizare precum şi posibilităţile de

adaptare a acestuia pentru diferite condiţii de mediu.

Competenţe

transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;

Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;

Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru acţionarea proceselor;

Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor

articole şi studii de specialitate.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Să se familiarizeze cu elementele domeniul automatizării proceselor industriale,

programarea, comanda şi conducerea sistemelor electromecanice acţionate cu maşini

electrice asincrone, de curent continuu, pas cu pas, acţionate pneumatic sau hidraulic.

Automatizarea rigidă, proiectarea automatului rigid.

Automatizarea flexibilă, proiectarea automatului bazat pe PLC.

Automatizarea flexibilă, proiectarea automatului bazat pe microcontrolere.

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:

să aleagă o soluţie adecvată privind automatizarea unui proces industrial;

să realizeze o configuraţie hardware pe baza unui PLC sau microcontroler;

să programeze o structură de automatizare bazată pe PLC sau microcontroler.

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Automatizarea, generalităţi, definire, aplicaţii, parametrii fizici si

chimici ce însoţesc sistemele de producţie

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Senzori si sisteme senzoriale, traductoare folosite in automatizarea

SP, construcţia senzorilor Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Senzori si sisteme senzoriale destinate controlului temperaturii,

vibraţiilor, zgomotului, deplasărilor şi poziţiei

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Senzori si sisteme senzoriale pe principiul optic Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Senzori si sisteme senzoriale pe principiul inductiv si capacitiv Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Reprezentarea in funcţii logice a schemelor cu relee Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Scrierea programelor pentru controlere logice programabile in

LADDER diagram

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Structura si funcţionarea PLC Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Automatizarea poziţionării prin traductoare incrementale Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică 2

Page 43: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

explicaţia

Automatizarea poziţionării prin traductoare analogice Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Automatizarea maşinilor şi sistemelor de producţie cu MAS Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Automatizarea maşinilor şi sistemelor de producţie cu

servomotoare de curent continuu

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Automatizarea acţionărilor cu Brushless DC Motor Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Automatizarea maşinilor şi sistemelor de producţie cu ajutorul

microcontrolerelor

Prelegerea intensificată

Conversaţia euristică

explicaţia

2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Studiul elementelor pentru controlul poziţiei şi deplasărilor: senzori

de proximitate inductivi, senzori de proximitate capacitivi, senzori

de proximitate magnetici.

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Studiul traductoarelor pentru controlul temperaturii: termocuplele şi

senzorii de temperatură pe bază de semiconductori Conversaţia euristică

explicaţia 2

Studiul traductoarelor de deplasarea numeric incrementale rotative de

tip encoder de pe standul biaxial de control al mişcării.

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Studiul traductoarelor de tip senzor Hall de pe standul Technosoft

ISCM 4085 Conversaţia euristică

explicaţia 2

Configurarea pe standurile Basic Stamp a aplicaţiilor cu motoare

pas cu pas şi de curent continuu

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Studiul automatizării mişcărilor prin PLC MOELLER Easy 512

DC RC

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Automatizarea mişcărilor cu microcontrollere Parallax folosind

senzorii optici şi de temperatură

Conversaţia euristică

explicaţia 2

Total ore laborator 14

Bibliografie

Bogdan, L. (1994). Conducerea cu calculatorul a sistemelor flexibile de fabricaţie. Ed.

Universităţii din Sibiu;

Bogdan, L. (1996). Comanda şi acţionarea electrohidraulică a maşinilor unelte şi roboţilor

industriali. Ed. Universităţii din Sibiu;

Bogdan, L. (1997). Acţionări şi comenzi electrice, îndrumar de laborator. Ed. Universităţii din

Sibiu;

Bogdan, L., s.a. (1997). Echipamente numerice, îndrumar de laborator, Ed. Universităţii din

Sibiu;

Bogdan, L. Dorin, A. (1998). Acţionarea electrică a maşinilor unelte şi roboţilor industriali. Ed.

Bren Prod, Bucureşti;

Breaz, R., Bogdan, L.. (2002). Automatizări în industrie. Ed. Universităţii “Lucian

Blaga” Sibiu. Complementară:

Borangiu, Th.,s.a. (1982). Structuri moderne de conducere automată a MU; E.T., Bucureşti;

Borangiu, T., Dobrescu, R. (1986). Automate programabile. Ed. Academiei, Bucureşti;

Bryan, I. A., Bryan, E.A. Programmable controllers. Theory and implementation. Second

Edition. An Industrial Text Company Pulication, Atlanta, Georgia, USA.

Page 44: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

4

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

Prelegeri şi studii de caz, proiecte axate pe controlere logice programabile

Prelegeri şi studii de caz, proiecte axate pe diferite tipuri de microcontrolere

Elaborarea de soluţii pe bază de electropneumatică.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor Lucrare scrisă 30

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

10.5

Seminar/laborator

Participarea la desfăşurarea

lucrărilor de laborator Verificare orală 20

10.6

Proiect

Elaborarea fazelor proiectului Verificare orală 30

10.6 Standard minim de performanţă

50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

Data completării Semnătura titularului de curs/seminar

01.10.2016

______________ Prof. dr. ing. Laurean Bogdan

As. dr. ing. Melania Tera

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

______________ ______________________

Prof.univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

Page 45: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

FIŞA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Masini si echipamente industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industriala

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea Masini Unelte si Sisteme de Productie

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Exploatarea sculelor

aschietoare

Cod:

39.04.3.604.01.02.D.O.55

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr.ing. Brindasu Paul Dan

dr.ing. Mutiu Calin 2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de

studiu III 2.5

Semestrul 2 2.6. Tipul de

evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei DO

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2

curs

2 din care 3.3 laborator 2

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5

curs

28 din care 3.6 laborator 28

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 46

3.8. Total ore din planul de învăţământ 56

3.9 Total ore pe semestru 102

3.10 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştinţe legate de procese tehnologice, materiale

4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: Word, Excell,

Internet Explorer).

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă

Prezentare informații susținute de imagini in Power point

5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Parcurgerea bibliografiei recomandate

Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate

Participare activă

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Cunoasterea procedeelor moderne de prelucrare, a sculelor specifice, a

modului lor de utilizare si gestionare

Analiza legaturilor cauzale dintre cerintele beneficiarilor de produse,

Page 46: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

metodologiile moderne de manufacturare, necesitatea gestiunii eficiente, si

a proiectării de produse si tehnologii in moduri optime.

Folosirea de concepte moderne de proiectare si gestionare. Folosirea de softuri

specifice

Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi

paradigma incluziunii sociale.

Competenţe

transversale Obisnuirea studentilor cu o gandire novativa cu focalizarea spre produsul

final si satisfactia clientilor

Dezvoltarea capacităţii de comunicare, a asertivităţii;

Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;

Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Oferirea de cunoștințe legate de modul de alegere a sculelor așchietoare si a

componentelor acestora, necesarul de scula pentru o producție data, alegerea

port sculelor, reglarea sculelor aschietoare, mentenanta sculelor aschietoare,

gestiunea S.D.V.-urilor si calitatea sculelor aschietoare.

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:

Sa aleagă scula optima pentru un proces dat;

Sa stabilească necesarul de scule pentru o producție data

Sa stabilească portsculele necesare

să își dezvolte o gândire inovativă cu focalizarea spre produsul final si

satisfacția clienților;

să promoveze comunicarea asertivă;

să respecte caracteristicile persoanei.

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Introducere. Problematica cursului

Analiza problematicii frezarii (parametrii geometrici, tehnologici,

conditii pentru obtinerea caracteristicilor dorite ale suprafetelor

prelucrate

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

2

Solutii constructive de freze. Alegerea sculei optime pentru o

prelucrare data. Stabilirea necesarului de scule pentru o serie de

productie.

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

4

Analiza formelor constructive si problematica exploatarii sculelor

de filetat

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică studiu

de caz

4

Analiza formelor constructive si problematica exploatarii sculelor

de danturat

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

4

Scule moderne, scule combinate. prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

2

Port scule pentru masini unelte CNC. Reglarea sculelor

aschietoare.

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

4

Page 47: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

rezolvări probleme

Metodologia LEAN Manufacturing, Conceptele SMED si

PokaYoke de proiectare a SDV-urilor. Mentenanta sculelor

aschietoare

prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

2

Metod de gestiune a sculelor aschietoare Rezolvare probleme

2

Managementul fluidelor de aschiere prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

2

Curs de sinteza prelegerea intensificată

explicaţia

conversaţia euristică

2

Total ore curs 28

8.2. Seminar (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Alegerea sculei optime (cutit de strung) pentru prelucrarea unei

suprafete date. Stabilirea necesarului de scule pentru o serie de

productie specificata. Aspecte ale organizarii productieisi

exploatarii SDV-urilor in acest caz.

conversaţia

dezbaterea

probleme

2

Alegerea sculei optime (burghiu) pentru prelucrarea unei

suprafete date. Stabilirea necesarului de scule pentru o serie de

productie specificata. Aspecte ale organizarii productieisi

exploatarii SDV-urilor in acest caz.

conversaţia

dezbaterea

probleme

2

Alegerea sculei optime (freza frontala) pentru prelucrarea unei

suprafete date. Stabilirea necesarului de scule pentru o serie de

productie specificata. Aspecte ale organizarii productieisi

exploatarii SDV-urilor in acest caz.

conversaţia

dezbaterea

probleme

4

Alegerea sculei optime (freza disc) pentru prelucrarea unei

suprafete date. Stabilirea necesarului de scule pentru o serie de

productie specificata. Aspecte ale organizarii productieisi

exploatarii SDV-urilor in acest caz.

conversaţia

dezbaterea

probleme

2

Analiza sculelor pentru filetare. Alegerea sculei optime pentru

prelucrarea unei suprafete date. Stabilirea necesarului de scule

pentru o serie de productie specificata. Aspecte ale organizarii

productiei si exploatarii SDV-urilor in acest caz.

conversaţia

dezbaterea

probleme

2

Modelarea de scule combinate conversaţia

dezbaterea

probleme

4

Analiza sistemelor de prinere ale sculelor aschietoare conversaţia

dezbaterea

probleme

4

Gestiunea sculelor aschietoare conversaţia

dezbaterea

probleme

2

Reglarea sculelor aschietoare conversaţia

dezbaterea

probleme

2

Managementul fluidelor de aschiere conversaţia

dezbaterea

probleme

2

Analiza conceptelor lean manufacturing pentru optimizarea unui

proces de prelucrare. Metodologia Poka Yoke si SMED

conversaţia

dezbaterea

jocul de rol

2

Total ore seminar 28

Page 48: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

4

Bibliografie

1. Brîndaşu, P.D. , Beju, L.D., Bazele Prelucrării Suprafeţelor. Editura Universităţii Lucian Blaga din

Sibiu, 2012.

2. Brîndaşu, P.D. , Beju, L.D., Scule aschietoare. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2012.

3. Brîndaşu, P.D. , Beju, L.D., s.a.E_Learning si E_Design in domeniul sculelor aschietoare. Editura

Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2008

4. Beju L., Brîndaşu D, Muntean A., Bădescu M. Proiectarea sculelor aschietoare. Ed. Univ

“Lucian Blaga” din Sibiu, 2009.

5. Brindasu P.D. Beju L.D., Muntean A., Badescu M. Scule aşchietore – Aplicatii, Editura

Universitătii „Lucian Blaga” din Sibiu , 2010

6. Brîndaşu, P.D. Proiectarea sculelor aşchietoare. Ed. Universităţii din Sibiu, 1994.

7. Brîndaşu D, Beju L., Aşchiere şi scule aşchietoare. Vol. II, Ed. Univ “Lucian Blaga” din

Sibiu, 1999.

8. Lăzărescu,I. Aşchiere şi scule aşchietoare. Bucureşti, Ed. didactică şi pedagogica,1976.

9. Minciu, C., Croitoru, S.M., Bălan, E. Proiectarea sculelor aşchietoare, Bucurereşti, Ed. BREN,

1999.

10. Minciu,C. ş.a. Scule şchietoare. Indrumar de proiectare. Vol I şi II. Editura Tehnică, Bucureşti,

1995.

11. Minciu,C. ş.a. Proiectarea sculelor şchietoare Vol I şi II. Editura Tehnică, Bucureşti, 1994,

1996.

12. Oprean,A. , s.a. Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor. Bucureşti, Ed.did. şi pedagogica,

1981.

13. Sauer, L. Scule cu tăişuri multiple. Editura tehnică, Bucureşti, 1986.

14. Secară, Gh., ş a. Proiectarea sculelor aşchietoare. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti,

1979.

15. Şteţiu,G., Lazărescu,I., Oprean,C. şi Steţiu M. Teoria şi practica sculelor aşchietoare. Vol I, II,

III. Editura Universităţii din Sbiu, 1994.

16. Vlase, A., Bendic,V., Vlase,I. Regimuri de aşchiere şi norme tehnice de timp la strunjire.

Editura Bren, Bucureşti, 1998.

***ISCAR - Cataloage de firmă

***Sandvik Coromant -Cataloage de firmă..

***ISO 5608 –1995 Simbolizarea cuţitelor (suporturilor) de strunjit cu plăcuţe schimbabile.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

Cunoașterea si aplicarea unor instrumente eficiente de imbunatatire a proceselor de fabricație

proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor Lucrare scrisă 40

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

10.5

Seminar/laborator

Întocmirea şi susţinerea unui

referat, a unei aplicaţii

Verificare orală

30

Participare activă la seminarii Fişă de evaluare

laborator

10

10.6 Standard minim de performanţă

50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

Page 49: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

5

Data completării Semnătura titularului de curs/seminar

01.10. 2016

______________

Prof. dr.ing. Paul Dan BRINDASU

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

_____________ ___________________

Prof.dr. ing. Gabriel RACZ

Page 50: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

FIŞA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Departamentul de Mașini și Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție / Inginer

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Hidraulica mașinilor și utilajelor

1

Cod:

39.04.4.604.01.02.S.O.56

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

S.l. univ. dr. ing. Claudia GÎRJOB 2.3 Titularul activităţilor de laborator

2.4 Anul de studiu III 2.5

Semestrul 6 2.6. Tipul de

evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care 3.2

curs

3 din care 3.3 laborator 2

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 70 din care 3.5

curs

42 din care 3.6 laborator 28

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 45

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 35

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 95

3.8. Total ore din planul de învăţământ 70

3.9 Total ore pe semestru 165

3.10 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştinţe privind mecanica, rezistența materialelor, organe de

mașini, mecanisme, mecanica fluidelor.

4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: office, browser

internet).

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă

Lectura suportului de curs

5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Lectura bibliografiei recomandate

Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate

Participare activă

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Cunoaşterea legilor si principiilor de baza din domeniul hidraulic cunoaşterea

elementelor hidraulice din circuitul de forţă al instalaţiei de acţionare,precum si

a celor pentru comanda si reglarea energiei hidraulice;

Page 51: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

Cunoașterea, înțelegerea, explicarea, interpretarea și proiectarea instalațiilor

hidraulice acționare a mașinilor și sistemelor de producție;

Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi

paradigma incluziunii sociale.

Competențe

transversale Dezvoltarea capacității de comunicare, a asertivităţii;

Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;

Dezvoltarea abilităților de cooperare şi muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;

Abordarea diversității ca resursă in mediul social.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale

proiectării instalațiilor hidraulice de acționare și comandă a mașinilor unelte și

a sistemelor de producție;

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:

să proiecteze şi să implementeze lanţuri cinematice de complexitate medie şi mare;

să pune în funcțiune, exploateze şi să întreţină maşini-unelte şi sisteme de

producţie;

să respecte caracteristicile persoanei.

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Noţiuni introductive, legi şi formule de bază utilizate în

hidraulică. Mediul hidraulic

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Convertoare de energie. Generatoare hidraulice. prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

9

Convertoare de energie. Motoare hidraulice. prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

6

Comanda şi reglarea generatoarelor şi motoarelor

hidraulice

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Variatoare hidraulice de turaţii. prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Aparatajul de distribuţie. prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Aparatajul pentru reglarea şi controlul presiunii prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Aparatajul pentru reglarea şi stabilizarea debitului prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Conducte, blocuri şi construcţii modulare pentru

transportul energiei hidraulice

Rezervoare hidraulice, filtre şi acumulatoare hidraulice

Etanşări şi sisteme de etanşare

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Alegerea şi codificarea aparatelor hidraulice folosite la

maşini şi utilaje

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Analiza funcţionării unui sistem de acţionare hidraulică prelegerea clasică, asistată de 3

Page 52: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

Total ore curs 42

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Instructaj de protecţia muncii. Prezentarea SI de

unităţi de măsură. Studiul STAS-urilor referitoare la:

terminologia, simbolizarea şi reprezentarea

schemelor hidraulice

experimentul, metodele euristice 2

Studiul constructiv funcţional şi de proiectare a

generatoarelor şi motoarelor hidraulice şi

pneumatice rotative şi liniare

experimentul, metodele euristice 2

Studiul constructiv, funcţional şi de proiectare a

aparatajului de distribuţie. Codificare.

experimentul, metodele euristice 2

Studiul constructiv, funcţional şi de proiectare a

aparatajului pentru reglarea presiunii. Codificare

experimentul, metodele euristice 2

Studiul constructiv, funcţional şi de proiectare a

aparatajului pentru reglarea şi stabilizarea debitului.

Codificare

experimentul, metodele euristice 2

Studiul circuitelor hidraulice pentru realizarea unor

cicluri funcţionale tip.

experimentul, metodele euristice 4

Studiul constructiv şi de proiectare a panourilor

hidraulice

experimentul, metodele euristice 8

Software specializat in analiza si sinteza instalatiilor

hidraulice

experimentul, metodele euristice 6

Total ore seminar 28

Bibliografie

Bârsan, I., Popp, I., Bogdan, L., Telea, D., Fetche, V. - Acţionări şi automatizări hidraulice.

Elemente de proiectare. Ed. Universităţii Sibiu '96;

Bârsan, I., Beres, V., Telea, D., Fetche, V., Bogdan, L., Popp, I. - Acţionări şi comenzi hidraulice.

Probleme, teste, aplicaţii. Ed. Universităţii Sibiu '96;

Bârsan, I., Fetche, V., Bogdan, L., Popp, I., Breaz, R. - Acţionări şi comenzi hidraulice şi

pneumatice. Îndrumar de laborator. Ed. Universităţii Sibiu '96;

Bârsan, I. - Acţionări hidraulice şi pneumatice, vol. I. Ed. Universităţii Sibiu '96;

Oprean, A., ş.a. - Sistemele hidrostatice ale maşinilor unelte şi preselor, Ed. Tehnică Bucureşti '65;

Radcenco, V., Alexandrescu, N., Ionescu, E., Ionescu M. – Calculul şi proiectarea elementelor şi

schemelor pneumatice de automatizare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1985.

Bărsan, I. - Acţionări şi comenzi hidraulice pentru maşini unelte, vol. I. Ed. Universitatea Sibiu '93;

Ispas, V., ş.a. - Roboţi industriali, Ed. Didactică Cluj Napoca '85;

a II-a '77 şi ediţia a III-a '83;

Ionescu, Fl. - Mecanica fluidelor şi acţionari hidraulice şi pneumatice, Ed. Didactică şi pedagogică

Bucureşti '80;

Ivan, M., Maniut, P., Cristian, I., Dobre, G. - Hidraulica maşinilor unelte, Ed. Universitatea Braşov

'89.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii

proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei

elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere

Page 53: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

4

evaluare din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor Lucrare scrisă 30

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

10.5 Laborator

Întocmirea şi susţinerea unui

referat, a unei aplicaţii

Verificare orală

Formă alternativă de

evaluare-Fişă de

evaluare laborator

40

Participare activă la laborator Fişă de evaluare

seminar

10

10.6 Standard minim de performanţă

50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/seminar

01.10.2016

______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

S.l. univ. dr. ing. Claudia GÎRJOB

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

______________ ______________________

Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

Page 54: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

FIŞA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Departamentul de Mașini și Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție / Inginer

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Proiectarea mașinilor și

sistemelor de producție 1 Cod: 39.04.4.616.01.02.S.O.57

2.2 Titularul activităţilor de curs S.l.. dr. ing. Gabriel RACZ

Asist. univ. dr. ing. Melania TERA 2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de studiu III 2.5

Semestrul 6 2.6. Tipul de

evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care 3.2

curs

3 din care 3.3 laborator 2

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 70 din care 3.5

curs

42 din care 3.6 laborator 28

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 45

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 35

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 95

3.8. Total ore din planul de învăţământ 70

3.9 Total ore pe semestru 165

3.10 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştinţe privind desenul tehnic, mecanică, rezistența materialelor,

organe de mașini, mecanisme, bazele generării suprafețelor, scule

așchietoare.

4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: office, browser

internet).

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă

Lectura suportului de curs

5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Lectura bibliografiei recomandate

Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate

Participare activă

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Cunoaşterea, înțelegerea, explicarea, interpretarea și proiectarea structurii

constructive şi funcţionale a maşinilor-unelte şi sistemelor de producţie;

Page 55: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

Cunoaşterea conţinutului şi a etapelor de elaborare a documentaţiei de proiectare

Cunoașterea elementelor privind precizia, estetica, fiabilitatea şi întreţinerea

maşinilor-unelte

Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi

paradigma incluziunii sociale.

Competențe

transversale Dezvoltarea capacității de comunicare, a asertivităţii;

Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;

Dezvoltarea abilităților de cooperare şi muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;

Abordarea diversității ca resursă in mediul social.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale

proiectării mașinilor unelte și a sistemelor de producție;

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:

să proiecteze şi să implementeze lanţuri cinematice de complexitate medie şi mare;

să pune în funcțiune, exploateze şi să întreţină maşini-unelte şi sisteme de

producţie;

să respecte caracteristicile persoanei.

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Probleme generale privind maşinile-unelte şi sistemele

de producţie.

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Problematica proiectării maşinilor-unelte: etape,

documente, strategii.

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Problematica proiectării maşinilor-unelte: tipizarea şi

modularizarea în construcţia de maşini-unelte.

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:

mecanismul, lanţul cinematic (definiţie, clasificare,

structuri)

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:

lanţuri cinematice principale.

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:

lanţuri cinematice de avans.

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:

lanţuri cinematice auxiliare.

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:

mecanisme de reglare discontinua a mişcării (ordonarea

mărimilor de ieşire din lanţurile cinematice, diagrama

de turaţii, reţele structurale).

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:

mecanisme de reglare discontinua a mişcării (cutii de

viteze).

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:

variatori continui de turaţie

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de 3

Page 56: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

proiectare a imaginilor

Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:

mecanisme inversoare, mecanisme de însumare,

mecanisme de fragmentare.

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Proiectarea structurii cinematice a maşinilor unelte:

mecanisme de transformare a mişcării.

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Proiectarea structurii portante a maşinilor-unelte: arbori

principali.

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Proiectarea structurii portante a maşinilor-unelte:

lagăre.

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

3

Total ore curs 42

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Studiul mecanismelor de reglare a lanţului cinematic

principal. experimentul, metodele euristice 2

Studiul mecanismelor de reglare a avansului.

experimentul, metodele euristice 2

Studiul batiurilor şi ghidajelor MU. Reglarea

jocurilor în ghidaje.

experimentul, metodele euristice 2

Studiul arborilor principali ai maşinilor unelte.

Reglarea jocurilor în lagărele arborilor principali.

experimentul, metodele euristice 2

Studiul şuruburilor conducătoare ale maşinilor

unelte. Reglarea jocului în mecanismele şurub

piuliţă.

experimentul, metodele euristice 2

Divizarea directă, indirectă şi diferenţială. Capete

şi platouri divizoare mecanice şi optice.

experimentul, metodele euristice 4

Construcţia şi cinematica maşinii de alezat şi frezat

AF85.

experimentul, metodele euristice 4

Studiul cinematicii şi construcţiei strungului

automat SARO 25.

experimentul, metodele euristice 4

Structura constructivă şi cinematică a maşinii de

danturat.

experimentul, metodele euristice 4

Lucrare de sinteză şi recuperare. experimentul, metodele euristice 2

Total ore seminar 28

Bibliografie

Botez, E., Maşini-unelte, vol.I, Teoria, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.

Botez, E.,ş.a., Maşini-unelte, vol.II, Organologia şi precizia, Editura Tehnică, 1978.

Cojocaru, S., ş.a., Proiectarea maşinilor-unelte, Îndrumar de laborator, Editura Universităţii

„Lucian Blaga” din Sibiu,1997.

Fetche, V., şa., Maşini-unelte, Litografia Universităţii din Sibiu, 1991.

Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Elemente de structură, Editura Tehnică, Bucureşti,1997.

Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Mecanisme de reglare, Editura Tehnică, Bucureşti,1998.

Moraru, V., Teoria şi proiectarea maşinilor-unelte, EDP, Bucureşti, 1985.

Racz, G., Cojocaru, S., Proiectarea maşinilor şi utilajelor. Teoria. , Editura Universităţii

„Lucian Blaga” din Sibiu, 2003.

Racz, G., Proiectarea maşinilor şi utilajelor, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,

2007.

Telea, D., ş.a., Maşini, utilaje şi strategii în sisteme flexibile de producţie, Editura Dacia,

Cluj – Napoca, 2001.

Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 1 – 4, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989.

Page 57: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

4

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii

proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei

elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor Lucrare scrisă 30

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

10.5 Laborator

Întocmirea şi susţinerea unui

referat, a unei aplicaţii

Verificare orală

Formă alternativă de

evaluare-Fişă de

evaluare laborator

40

Participare activă la laborator Fişă de evaluare

seminar

10

10.6 Standard minim de performanţă

50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/seminar

01.10.2016

______________ Prof. dr. ing. Gabriel RACZ

S.l. dr. ing. Melania TERA

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

______________ ______________________

Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

Page 58: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

Valabilă an universitar 2016-2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Maşini de prelucrat prin deformare 1

Codul disciplinei: 39.04.4.605.01.02.S.O.58

Domeniul: Inginerie industrială

Specializarea: Maşini – unelte şi sisteme de producţie

Departamentul: Maşini şi Echipamente Industriale

Facultatea: de Inginerie

Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu

Anul de studiu: III Semestrul 6 Tipul de evaluare finală Examen

Regimul disciplinei

(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber aleasă): DI Numărul de credite: 2

Categoria formativă a disciplinei

(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS

Total ore din planul de

învăţământ 42

Total ore pe semestru:

42

Titularul disciplinei: prof.univ.dr.ing. Octavian Bologa

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ

Total ore/ semestru C S L P Total

28 0 14 0 42

Obiective:

Formarea unei concepţii inginereşti privind structura, cinematica, acţionarea,

precum şi calculul organologic şi energetic al maşinilor de prelucrat prin

deformare.

Cunoaşterea şi calculul mecanismelor auxiliare de presare, în contextul în care

acestea constituie elemente principale de creştere a productivităţii în sectoarele

de prelucrare prin deformare.

Competenţe

specifice

disciplinei

1. Cunoaştere şi înţelegere:

prin obţinerea deprinderilor necesare pentru conceperea, exploatarea şi

întreţinerea maşinilor de prelucrat prin deformare (prese mecanice cu

manivelă, prese cu genunchi, prese cu şurub, prese mecanice automate).

2. Explicare şi interpretare:

a funcţionării diferitelor subansambluri componente ale maşinilor de

prelucrat prin deformare, precum şi a maşinilor în ansamblul lor (prese

mecanice cu manivelă, prese cu genunchi, prese cu şurub, prese

mecanice automate)..

3. Instrumental – aplicative prin însuşirea paşilor de urmat în configurarea maşinilor de prelucrat prin

deformare (prese mecanice cu manivelă, prese cu genunchi, prese cu

şurub, prese mecanice automate)..

4. Atitudinale: privind dorinţa de autoperfecţionare, de percepere şi înţelegere a

progresului tehnic în domeniul construcţiei maşinilor de prelucrat prin

deformare (prese mecanice cu manivelă, prese cu genunchi, prese cu

şurub, prese mecanice automate)..

Page 59: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

Conţinutul

tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr. crt. Denumirea temei Nr. ore

1. Probleme generale privind construcţia maşinilor de prelucrat

prin deformare.

2

2. Stadiul de dezvoltare a construcţiei maşinilor de prelucrat prin

deformare. Tendinţe ce se manifestă în construcţia maşinilor

prelucrat prin deformare;

2

3. Probleme generale privind construcţia maşinilor de prelucrat

prin deformare: Clasificarea generală a maşinilor de prelucrat

prin deformare;

2

4. Lanţurile cinematice ale maşinilor de prelucrat prin

deformare.

2

5. Calculul şi proiectarea principalelor subansambluri ale

preselor mecanice: Calculul şi proiectarea arborilor principali.

2

6. Calculul şi proiectarea principalelor subansambluri ale

preselor mecanice: Calculul de rezistenţă a bielei; Calculul

mecanismelor de transmisie utilizate la presele mecanice cu

manivelă.

2

7. Calculul şi proiectarea principalelor subansambluri ale

preselor mecanice: Cuplaje, frâne şi sisteme de protecţie.

2

8. Calculul şi proiectarea principalelor subansambluri ale

preselor mecanice: Sisteme de comandă folosite la presele cu

manivelă.

2

9. Calculul şi proiectarea principalelor subansambluri ale

preselor mecanice: Batiul preselor mecanice cu manivelă.

Ghidajele şi culisorul preselor mecanice cu manivelă.

2

10. Calculul şi proiectarea principalelor subansambluri ale

preselor mecanice: Calculul volantului preselor mecanice cu

manivelă.

2

11. Calculul şi proiectarea principalelor subansambluri ale

preselor mecanice: Dispozitive auxiliare utilizate la presele cu

manivelă. Dispozitive şi instalaţii de protecţie

2

12. Prese mecanice cu manivelă: Probleme generale privind presele

mecanice cu manivelă; 2

13. Prese mecanice cu manivelă:; Mecanisme utilizate pentru

executarea mişcării principale;

14. Prese mecanice cu manivelă ( Prese mecanice cu simplă

acţiune): Clasificare. Analiza şi structura cinematică. Calculul

forţelor din mecanismul bielă-manivelă

2

TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR/PROIECTULUI

1. Protecţia muncii. 2

2. Structura şi modul de lucru a sistemului de comandă ale preselor

mecanice. 2

3. Structura şi modul de lucru a sistemului de comandă ale preselor

hidraulice şi pneumatice 2

4. Determinarea rigidităţii batiurilor preselor 2

5. Verificarea preciziei preselor 2

6. Caracteristici funcţional – constructive ale mecanismelor pentru

automatizarea spaţiilor de presare 2

7. Analiza constructiv – funcţională a maşinilor de prelucrat prin presare a

canelurilor 2

Page 60: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

Metode de

predare /

seminarizare

Procedura urmată în predarea cursului este prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de proiectare a imaginilor, iar dintre

metodele utilizate sunt de amintit problematizarea, învăţarea prin

descoperire şi studiul de caz. În ceea ce priveşte tehnicile folosite pe

parcursul activităţilor de predare acestea sunt: expunerea sintetică,

explicaţiile, demonstrarea prin scheme, grafice, etc.

La orele de laborator, dezvoltarea se face cu ajutorul experimentelor,

folosind deci experimentul ca metodă.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen/colocviu (evaluare finală) 80%

- teste pe parcursul semestrului 10%

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 10%

- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. -

- teme de control -

- alte activităti(precizaţi)………………………………

……………………………………………………….. -

- TOTAL 100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive

şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,

proiect etc)

Evaluarea finală se face pe baza unei lucrări scrise (descriptive), pe bază de bilete, conţinând

câte două întrebări fiecare, din materia predată pe parcursul semestrului.

Cerinţe minime pentru nota 5

La fiecare dintre cele două întrebări de

pe biletele de examinare să răspundă de

nota 5 şi să fi participat, pe parcursul

semestrului, la toate lucrările de

laborator.

Cerinţe pentru nota 10 La fiecare dintre cele două întrebări de pe biletele de

examinare să răspundă de notă maximă, să fi

participat la testele organizate pe parcursul

semestrului la care să fi obţinut calificative maxime;

de asemenea la toate lucrările de laborator.

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 42

Bibliografia

Minimală obligatorie:

1. Bologa, O.: Tehnologia presării la rece. Sibiu, I.I.S., 1982.

2. Bologa, O.; Şteţiu, C.; ş.a.: Ambutisarea şi vibroambutisarea tablelor la rece.

Sibiu, I.I.S., 1984.

3. Bologa, O.; Turcu, N.: Tehnologia presării la rece. Îndrumar de laborator.

Sibiu, I.I.S., 1989.

4. Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu, Editura

Universităţii "Lucian Blaga" , 2005.

5. Hesse, S., - Umformmaschinen, Wünzburg, Vogel, 1995..

6. Moldovan, V., Maniu, A., - Utilaje pentru deformări plastice, Bucureşti,

E.D.P., 1982.

7. Rădulescu, Gh., ş.a. – Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini,

Bucureşti, E.T., vol. III, 1986.

8. Tabără, V.; Tureac, I.: Maşini pentru prelucrări prin deformare. Bucureşti, Ed.

D.P., 1983.

9. Teodorescu, M.; ş.a.: Prelucrări prin deformare plastică la rece. Bucureşti, Ed.

D. P., 1987.

10. Ţuţurea, M., - Maşini-unelte pentru prelucrări prin deformare, Vol. I,

Universitatea din Sibiu, 1993, 1996.

Page 61: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

4

Complementară: 1. Blattner, A. – Mecanisme Pressen – Einsatz und Konstruktion – Köln Verlag

TUV Rheinland, 1990.

2. Buzdugan, Gh. – Rezistenţa materialelor, Bucureşti, E.T., 1980

3. Ciupitu, I.: Deformarea plastică la rece. Craiova, Editura Universitaria, 2004.

4. Doege, E., - Umformende Maschinen der Produktionstehnik – Kontruktion,

Automatisierung, Steuerung – IFUM, Universitat Hanover, 1989 şi 1992.

5. Dragu, D.; Dumitraş, C.: Toleranţe şi lanţuri de dimensiuni în construcţia de

stanţe şi matriţe. Bucureşti, Ed. Tehnică, 1988.

6. Lange, K.: Umformtechnik, Band 1 - 4. Springer - Verlag, 1988.

7. Lăzărescu, I,; Şteţiu, G.: Proiectarea ştanţelor şi matriţelor. Bucureşti, Ed.

D.P., 1973.

8. Oehler-Kaiser, Schnitt-, Stanz- und Ziehwerkzeuge, Springer – Verlag Berlin

– Heidelberg – New York, 1973.

9. Puia, T.; Bologa, O.: Tehnologia ştanţării şi matriţării la rece. Îndrumător de

proiectare., Sibiu, I.I.S., 1979.

10. Romanovski, V.P: Ştanţarea şi matriţarea la rece (traducere din lb. rusă).

Bucureşti, Ed. Tehnică, 1970.

11. Sindilă, G.: Tehnologii de prelucrare prin deformare plastică la rece.

Metodologie de proiectare. Bucureşti, Ed. PRINTECH, 1999.

12. Spur, G.; Stoferle, T.: Handbuch der Fertigungtechnik, Band 1 – 5, Carl –

Hanser Verlag, 1986.

13. Teodorescu, M; ş.a. Elemente de proiectare a ştanţelor şi matriţelor.

Bucureşti, Ed. D.P.,1083.

*** - Metals Handbook, vol. 14. ASM, Metals Park, Ohio, 1988.

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:

1. Hesse, S., - Umformmaschinen, Wünzburg, Vogel, 1995..

2. Moldovan, V., Maniu, A., - Utilaje pentru deformări plastice, Bucureşti, E.D.P., 1982.

3. Tabără, V.; Tureac, I.: Maşini pentru prelucrări prin deformare. Bucureşti, Ed. D.P.,

1983.

4. Ţuţurea, M., - Maşini-unelte pentru prelucrări prin deformare, Vol. I, Universitatea din

Sibiu, 1993, 1996.

Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu, Editura Universităţii

"Lucian Blaga" , 2005.

Coordonator de

Disciplină

Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura

Prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa

Director de

Departament

Prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ

Page 62: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

1

FIŞA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini-unelte și sisteme de producție/ Inginer

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Mașini-unelte cu comandă

numerică

Cod:

39.04.4.610.01.02.S.A.59

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Radu-Eugen BREAZ

Ș.L. dr. ing. Melania TERA 2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de

studiu III 2.5

Semestrul 7 2.6. Tipul de

evaluare EC 2.7 Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2

curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

1

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 42 din care 3.5

curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 26

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 22

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 63

3.8. Total ore din planul de învăţământ 70

3.9 Total ore pe semestru 133

3.10 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoștințe de acționarea mașinilor din sistemele de producție

Cunoștințe de teoria reglării automate

4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă

Lectura suportului de curs

5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Lectura bibliografiei recomandate

Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate

Participare activă

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Cunoștințe privind proiectarea rațională, utilizarea, operarea și mentenanța mașinilor-

unelte cu comandă numerică (MUCN)

Cunoștințe privind programarea mașinilor-unelte cu comandă numerică (MUCN)

Page 63: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

2

Competenţe

transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;

Deprinderea lucrului în echipe mixte, interdisciplinare;

Dezvoltarea încrederii în cunoştinţele şi competenţele proprii;

Capacitatea de a asambla şi conduce echipe interdisciplinare;

Capacitatea de a aborda şi rezolva singur sau în echipă probleme complexe.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Dobândirea de cunoştinţe şi abilități privind proiectarea, programarea și utilizarea

mașinilor-unelte cu comandă numerică.

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:

să definească conceptele de bază din domeniul MUCN

să fie capabili să utilizeze rațional și să programeze MUCN

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Principalele tipuri de echipamente tehnologice cu comandă

numerică prin calculator. Mașini-unelte CNC, roboți industriali

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Structura generală a unei mașini-unelte cu comandă numerică

(MUCN). Cinematica MUCN. Transmisii si ghidaje specifice.

Sisteme de schimbare automată a sculelor.

- “ - 2

Sisteme de acționare ale MUCN. Traductoare de poziție și

deplasare din structura MUCN. Sisteme de control al miscării.

Blocurile funcționale ale unui echipament CNC.

- “ -

4

Axe, origini, mișcări ale echipamentelor CNC. Originea

mașinii, originea piesei. - “ - 2

Principiile de bază ale limbajului de programare ISO 6983.

Structura unui program. Fraze și blocuri. Funcții pregătitoare,

funcții geometrice, functii tehnologice, funcții auxiliare.

- “ - 2

Programarea deplasărilor rapide și a deplasărilor liniare cu

avans de lucru. Programarea interpolării liniare. Algoritmi de

interpolare liniară în tehnica impulsurilor de referință. Algoritmi

de interpolare liniară în tehnica cuvintelor de referință.

- “ - 2

Programarea deplasărilor circulare cu avans de lucru.

Programarea interpolării circulare. Algoritmi de interpolare

circulară.

- “ - 4

Corecțiile sculelor. Corecția de lungime a sculei. Conturul

echidistant. Corecția de rază. - “ - 2

Particularități ale programării strungurilor CNC. - “ - 4

Cicluri fixe de prelucrare. Subprograme și subrutine. - “ - 2

Elemente de programare asistată de calculator a MUCN 2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Centrul de prelucrare verticală CNC Haas MiniMill. Reglarea

mașinii, stabilirea originii piesei, măsurarea sculelor.

demonstraţia

experimentul 2

Centrul de prelucrare verticală CNC Haas MiniMill. Transferul,

editarea și simularea programelor. - “ - 2

Realizarea și testarea programelor pentru centrul de prelucrare

verticală CNC Haas MiniMill. - “ - 4

Reglarea și operarea mașinii CNC General Numeric cu 5 axe

comandate numeric - “ - 2

Aplicații în pachetul software CIMCO - “ - 4

Page 64: FIŞA DISCIPLINEI - old.inginerie.ulbsibiu.roold.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · competenţe de operare ... N., Toleranmţe şi ajustaje, măsurări,

3

Total ore laborator 28

8.3. Proiect (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Stabilirea temei de proiect demonstraţia

experimentul 2

Realizarea unui program pentru prelucrare prin frezare a unei

piese (operații de frezare de finisare a conturului + găurire)

- “ - 6

Simularea programului în CIMCO și pe simulatorul Haas - “ - 2

Execuția programului pe centrul de prelucrare verticală CNC

Haas MiniMill

- “ - 4

Total ore proiect 14

Bibliografie

Minimală obligatorie:

Morar, L., Breaz, R., Câmpean, E., Programarea manuală şi asistată de calculator a echipamentelor

numerice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2014

Cofaru, N., Breaz R.E., Programarea şi exploatarea maşinilor unelte cu comandă numerică, Editura

Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2006

*** limbajul de programare ISO 6983

*** cartea mașinii Haas MiniMill CNC

Complementară:

Telea, D., Popp, I.O., Breaz, R.E., Masini, echipamente si strategii in sisteme flexibile de productie,

Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 598 pag., 2009

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

proiectarea şi implementarea unor activități, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul și corectitudinea

cunoștințelor Lucrare scrisă 40

Rigoarea științifică a limbajului și

cunoașterea terminologiei specifice Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

10.5

Seminar/laborator

Întocmirea și susținerea unui

referat, a unei aplicații Verificare orală 30

Participare activă la laboratoare Fişă de evaluare

laborator

10

10.6 Standard minim de performanţă

50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

Cunoașterea și întelegerea principiilor de bază ale funcționării MUCN

Cunoașterea și înțelegerea principiilor de bază ale programării MUCN

Capacitatea de a elabora programe de complexitate mică și medie

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/laborator

15.09.2016 Prof. univ. dr. ing. Radu-Eugen BREAZ/ Ș.L. dr. ing. Melania TERA

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

01.10.2016 Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ