FINANŢARE DURABILĂ ÎN ZONA-PILOT CIOCĂNEȘTI · 2015. 2. 2. · Proiect finanțat în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit, care vizează integrarea măsurilor de acvacultură„

FINANŢARE DURABILĂ ÎN ZONA-PILOT CIOCĂNEȘTI

LUCRĂM ÎMPREUNĂ

PENTRU A INSPIRA

SOLUȚII DURABILE

RO

RAPORT TEHNIC

Autor: Martini Monia

Colaboratori: Maya Bankova-Todorova, Cristina Munteanu, Mara CazacuCoordonator tehnic: Julio Tresierra, PhD, consultant independent

Grafică: Boyan PetkovFoto copertă față: © Cristina MunteanuFoto copertă spate: © Alexander Ivanov

Publicat de WWF Programul Dunăre-Carpați România. Fotografiile și textul nu pot fi reproduse sau copiate în niciun tip de format și nici distribuite fără acordul prealabil al autorului și al organizației WWF-România și fără menționarea titlului și dreptului de copyright.

© 2014 WWF Programul Dunăre-Carpați România. Toate drepturile rezervate.

WWF-RomaniaStr. Ioan Caragea Vodă nr. 26, Sector 1, 010537, București, RomâniaTel. +4 021.317.49.96, Fax +4 021.317.49.97

[email protected], www.wwf.rowww.panda.org/dcpo - The Danube PES Project

WWF este una dintre cele mai importante organizații de conservare independente din lume, cu 5 milioane de voluntari și o rețea globală ce cuprinde birouri în peste 100 de țări. Echipa WWF Dunăre-Carpați este responsabilă pentru coordonarea și implementarea acțiunilor pentru păstrarea, refacerea și gestionarea valorilor naturale din această ecoregiune. Activitatea echipei constă în colaborarea transfrontalieră pentru dezvoltarea de proiecte-model, influențarea politicilor publice, creșterea capacității factorilor de interes, creșterea conștientizării și implicării publice și identificarea de soluții pentru provocările întâlnite în această regiune, în scopul de a asigura sustenabilitatea și prosperitatea comunităților și conservarea biodiversității.

Finanțare Durabilă în Zona-Pilot Ciocănești | 2014

IFinanțare Durabilă în Zona-Pilot Ciocănești | 2014

REZUMAT Acest raport descrie experiența acumulată de către WWF Programul Dunăre-Carpați (WWF - DCP) cu privire la punerea în aplicare a abordării Plăților pentru Serviciile de Mediu (PES) în zona-pilot Ciocănești, situată în județul Călărași, România. PES este un mecanism inovator de finanțare, care are drept obiectiv armonizarea conservării naturii cu obiectivele și nevoile de dezvoltare. În cadrul proiectului Promovarea Plăților pentru Servicii de Mediu și a schemelor de finanțare durabilă în bazinul Dunării (PES Dunăre), WWF - DCP și-a propus să demonstreze și să promoveze PES și schemele de finanțare conexe în zona bazinului Dunării și în alte bazine hidrografice internaționale.

România și Bulgaria au fost selectate pentru stabilirea condițiilor în care schemele PES pot funcționa în regiunea Dunării Inferioare, mai exact pentru a dezvolta și demonstra modele de PES în sectoarele public și privat și schemele conexe (Rezultatul 1 al proiectului). Metodologia utilizată a inclus următorii pași:

1. Analiza zonei-pilot din punct de vedere geografic, dar și sub aspectul biodiversității, al demografiei și economiei;

2. Identificarea unei probleme de mediu bine definite care afectează furnizarea de beneficii sau de servicii de mediu pe care persoanele fizice, întreprinderile și comunitățile le primesc de la natură;

3. Definirea abordării PES ca posibil răspuns pentru armonizarea nevoilor de conservare cu cele de dezvoltare, precum și analiza condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a acestuia;

4. Analiza părților interesate, precum și a tuturor opțiunilor disponibile pentru rezolvarea problemelor de mediu identificate, inclusiv abordarea PES propusă;

5. Definirea aspectelor tehnice ale abordării PES sau a strategiilor intermediare identificate pentru a stabili condițiile PES, cum ar fi structura de management și guvernanță, cadrul legal, sistemul de plată, termenul de punere în aplicare, monitorizarea și raportarea.

În zona-pilot Ciocănești, proiectul a vizat atât testarea integrării măsurilor "prietenoase cu mediul" în managementul activității de acvacultură, cu sprijinul financiar al Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2013, cât și evaluarea acestei scheme de acva-mediu, finanțată de UE, din punct de vedere al încurajării tranziției către o acvacultură responsabilă.

În condițiile acordării sprijinului financiar, calitatea apei de intrare, afectată de practicile agricole intensive de pe terenurile din jurul fermei piscicole a trebuia să fie îmbunătățită, ca și accesul păsărilor ihtiofage pentru hrănire, prin drenarea unui număr mai mic de bazine piscicole, prin reducerea suprafeței acoperite cu plase și prin încetinirea răspândirii stufului. Cu toate acestea, solicitarea de finanțare depusă de partenerul local S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L. a fost respinsă din cauza sistemului deficitar de monitorizare a impactului măsurilor "prietenoase cu mediul" propuse. Prin urmare, echipa de proiect a decis, în primul rând, să reorienteze eforturile în direcția îmbunătățirii măsurilor specifice din Programul Operațional Pescuit în conformitate cu care se acordă plățile de acva-mediu.

Rezumat

II

Mai mult, studiile de fezabilitate (pasul 1) au subliniat faptul că lipsa siguranței cu privire la viabilitatea comercială, afectată de factori externi cum ar fi fluctuațiile pieței din sectorul acvaculturii, subvențiile publice dăunătoare, efectele crizei financiare asupra lanțurilor de aprovizionare și instabilitatea prețurilor, a reprezentat principalul factor determinant pentru adoptarea unor practici "neprietenoase" de către conducerea fermei piscicole de la Ciocănești. Aceasta a condus la pierderea habitatelor specifice zonelor umede și a speciilor de păsări dependente, care a fost recunoscută ca fiind principala problemă de mediu (pasul 2). Pasul 3 a însemnat identificarea abordării PES sub umbrela ecoturismului ca potențială soluție la această problemă. Ca o condiție a funcționării unui astfel de mecanism PES, echipa de proiect a sprijinit partenerul local în procesul de obținere de fonduri inițiale pentru construirea infrastructurii turistice de mici dimensiuni și pentru consolidarea capacităților în zona pilot; echipa de proiect a implicat astfel partenerul local într-o strategie de diversificare a activității de afaceri în direcția ecoturismului sau a dezvoltării acvaculturii multifuncționale, precum și în activități de strângere de fonduri pentru testarea măsurilor "prietenoase cu mediul", care contribuie la dezvoltarea unei acvaculturi responsabile. Mobilizarea de fonduri a fost atinsă doar în perioada aprilie-mai 2014. Unul din proiecte este finanțat prin Programul Operațional pentru Pescuit, Axa 2 - Acvacultura, pescuitul în apele interioare, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură, Măsura 2.1 - Acvacultură, Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului. Celălalt proiect este finanțat de către Centrul de Competențe pentru Dunăre, în cadrul cererii de propuneri Biodiversitate și Turism.

Având în vedere că termenul-limită inițial pentru realizarea unei scheme PES operaționale, respectiv până la sfârșitul anului 2013, nu a putut fi respectat, iar implementarea proiectelor aprobate în perioada aprilie-mai 2014 urmează să funcționeze ca o strategie intermediară de dezvoltare durabilă a afacerilor care creează condițiile necesare pentru o testare mai aprofundată a PES sub umbrela ecoturismului, pasul 5 descrie aspectele tehnice ale punerii în aplicare a acestora, deși un mecanism clar de finanțare nu a fost încă definit.

Aspectul unic al demonstrării abordării PES, așa cum a fost aceasta adoptată de către echipa de proiect, constă în aceea că toate opțiunile care ar putea eventual soluționa problema de mediu identificată a pierderii biodiversității sunt analizate comparativ, astfel încât părțile interesate să poată vedea beneficiile nete ale implicării într-o strategie de dezvoltare durabilă a afacerii (în pregătirea pentru PES sub umbrela ecoturismului, ca posibil răspuns pe termen lung), comparativ cu menținerea practicilor actuale (Business As Usual). Aceste aspecte sunt sintetizate în Modelul conceptual de mai jos:


Acest raport include următoarele recomandări, elaborate de echipa de proiect pentru a asigura implementarea cu succes a strategiei intermediare pentru dezvoltarea durabilă a afacerii, care urmează să fie continuată și după finalizarea proiectului și care are drept scop crearea condițiilor pentru testarea suplimentară a PES sub umbrela ecoturismului:

Acorduri de Parteneriat semnate cu administrația fermei piscicole Ciocănești pentru definirea rolurilor și responsabilităților, inclusiv sprijinul specializat acordat de WWF - România pentru punerea în aplicare a celor două proiecte finanțate prin Programul Operațional pentru Pescuit și prin Centrul de Competențe pentru Dunăre, și operaționalizarea strategiei intermediare pentru dezvoltarea responsabilă a afacerii

Elaborarea unui Protocol de Monitorizare și Evaluare (M&E), împreună cu administrația fermei piscicole Ciocănești, care să ghideze acțiunea în direcția PES sub umbrela ecoturismului. De asemenea, trebuie să se includă și o listă de verificare, pentru o mai bună ilustrare a progreselor realizate de la an la an, dar și a obstacolelor care pot apărea în cursul proiectului

Derularea, în timp util, de acțiuni de strângere de fonduri pentru acoperirea costurilor de monitorizare necesare, pentru a identifica măsura în care faza de testare a creat fundamentele pentru ilustrarea aprofundată a PES sub umbrela ecoturismului

În general, metodele de analiză aplicate în zona-pilot Ciocănești au inclus un sistem de monitorizare a calității apei, o analiză cost - beneficiu, o analiză multiscop, o abordare pe etape pentru realizarea de progrese în direcția PES sub umbrela ecoturismului și conceptul de viabilitate (sustenabilitate). Analizele efectuate sunt caracterizate de următoarele limitări:

Lipsa datelor inițiale de referință în ceea ce privește aspectele socio-economice și de mediu

Adoptarea abordării pe etape într-o etapă ulterioară, în cursul implementării proiectului, care a condus la realizarea cu întârziere a procesului de colectare logică a datelor, întârziere care nu a fost însă foarte semnificativă pentru punerea în aplicare a metodologiei generale

III

Rezumat


Sursa: M. Martini (2014)

Progrese înregistrate în direcția PES

Opțiuni

Nu există implicare a societății comerciale în direcția unui comportament responsabil

Punerea în aplicare a cerințelor legale de mediu

Stabilirea condițiilor necesare pentru PES

(FAZĂ DE TESTARE)

Menținerea practicilor actuale

Respectarea legislației de mediu legate de Natura 2000

Dezvoltarea acvaculturii responsabile

Diversificarea responsabilă a afacerii

Nu se acordă nicio plată

Compensațiile pentru pierderile de venituri acordate în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit

Proiect finanțat în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit, care vizează integrarea măsurilor de acvacultură„ prietenoasă cu mediul" în managementul curent al activității de afaceri

Proiect finanțat de către Centrul de Competențe pentru Dunăre, care vizează transformarea afacerii într-o fermă piscicolă multifuncțională

ESTE NECESARĂ

DEMONSTRAREA ULTERIOARĂ

A ABORDĂRII PES SUB

UMBRELA ECOTURISMULUI?

Rezumat

IV

În concluzie, conceptul fermelor piscicole multifuncționale este văzut nu doar ca un model alternativ de afaceri, în vederea îmbunătățirii performanțelor în contextul condițiilor economice și financiare instabile; prin integrarea măsurilor "prietenoase cu mediul" în managementul obișnuit al afacerii în domeniul acvaculturii se vor crea condițiile necesare pentru ilustrarea mai aprofundată a PES (livrarea de servicii de mediu și definirea beneficiarilor și a furnizorilor) și se va urmări atingerea unui echilibru între conservare și viabilitatea comercială sau nevoile de dezvoltare economică.

Cu toate acestea, un mecanism clar de finanțare nu s-a definit încă, iar în cazul fermei piscicole de la Ciocănești s-a ajuns la stadiul de testare, în care se analizează dacă se pot crea condițiile necesare pentru ilustrarea mai aprofundată a PES. Există însă dovezi cu privire la faptul că la nivel local, regional și național condițiile sunt promițătoare sub mai multe aspecte, inclusiv prin implicarea părților interesate, elaborarea politicilor și dezvoltarea ecoturismului. De asemenea, o abordare PES pare a fi o opțiune viabilă atunci când se încearcă identificarea de oportunități de dezvoltare durabilă în zonele rurale.

În perspectivă, există o serie de provocări: strângerea de fonduri pentru monitorizarea și evaluarea măsurii în care etapa de testare a stabilit condițiile necesare pentru PES, promovarea zonei-pilot ca destinație ecoturistică, menținerea motivației și a simțului de răspundere ale părților interesate la același nivel pe termen lung, precum și activitățile de promovare care folosesc proiectul-pilot de la Ciocănești ca studiu de caz pentru integrarea abordării PES în perioada de programare 2014-2020 și în al doilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice în conformitate cu Directiva-Cadru privind Apa. Realizarea unor corelații suplimentare între politicile privind apa și agricultură ar fi utilă și trebuie subliniat faptul că metoda dezvoltată pentru implementarea unui sistem de monitorizare a calității apei în fermele piscicole din zona Dunării Inferioare este nu doar viabilă, dar permite și monitorizarea calității apei de intrare și a apei folosite și evacuate din bazinele piscicole; acesta reprezintă astfel un instrument valoros pentru abordarea presiunilor externe asupra activităților de acvacultură venite dinspre diverse practici specifice agriculturii intensive.

În cele din urmă, o lecție esențială pentru echipa WWF a constat în aceea că atingerea obiectivului de management durabil al resurselor naturale, precum și de integrare a abordării serviciilor de mediu în procesul decizional din România, în special pentru atingerea obiectivelor specifice Strategiei Europa 2020 și celor specifice Strategiei UE 2020 în domeniul biodiversității, dar și a altor angajamente internaționale, necesită o schimbare culturală fundamentală; autoritățile guvernamentale, în special, trebuie să își dezvolte capacitatea de a crea viziuni de dezvoltare durabilă, bazate pe resursele naturale ale țării și de a planifica strategic, pentru a construi politici coerente și armonioase. În acest sens, procesul care a condus la formularea Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană pentru perioada de programare 2014-2020 reprezintă atât un efort valoros, cât și o oportunitate de a asimila lecții importante, care se pot transforma, ulterior, în bune practici.


CUPRINS

INTRODUCERE 6

1.1. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ 10

1.2. BIODIVERSITATE 11

1.3. DATE DEMOGRAFICE ŞI MIJLOACE DE TRAI 18

2. ANALIZA SITUAŢIEI ECOSISTEMELOR 232.1. ECOSISTEMELE DIN ZONA PILOT 23

2.2. PROBLEME DE MEDIU: AMENINŢĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI 24

2.3. VALORILE ECOSISTEMELOR 33

3. CADRUL PENTRU STABILIREA CONDIŢIILOR DE FINANŢARE A CONSERVĂRII BIODIVERSITĂŢII 363.1. PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN DIRECŢIA PES SUB UMBRELA ECOSISTEMULUI 36

3.4. OPŢIUNI DISPONIBILE PENTRU UN COMPORTAMENT RESPONSABIL 44

ANEXE 62

1. DESCRIEREA ZONEI PILOT 10

3.2. CONDIŢII FAVORABILE 38

3.3. ANALIZA PĂRŢILOR INTERESATE 42

3.5. STRUCTURILE DE MANAGEMENT ŞI DE GUVERNARE 50

3.6. CADRUL LEGAL 51

CONCLUZII 56

1.2.1. FLORA, FAUNA ŞI SOLURILE 11

1.2.2. HIDROLOGIE 13

3.2.1. CONTEXTUL JURIDIC 38

3.2.2. MANAGEMENTUL PREŢULUI APEI 39

3.2.3. CADRUL POLITICILOR PUBLICE 39

3.2.4. VIABILITATEA DEZVOLTĂRII TURISTICE 40

3.8. CALENDARUL IMPLEMENTĂRII 52

3.7. SISTEMUL DE PLATĂ 51

3.9. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE 53

3.10. SUSTENABILITATE 55

GLOSAR DE TERMENI 58

BIBLIOGRAFIE 60

INTRODUCEREÎn ultimii 25 ani, conceptul schemelor de Plăți pentru serviciile de mediu (PES) și cel de Finanțare durabilă (FD) au devenit tot mai populare atât în cercurile conservaționiștilor, cât și în cele orientate spre dezvoltare, acestea reprezentând soluții promițătoare pentru îmbunătățirea nivelului de conservare a naturii și a mijloacelor de trai în zonele rurale. Accentuarea crizei financiare și economice din ultimii ani a determinat instituțiile internaționale, dar și un număr tot mai mare de organizații și instituții naționale și regionale să recunoască rolul fundamental al resurselor naturale și al ecosistemelor în dezvoltarea societăților și întreprinderilor, precum și să caute soluții pentru maximizarea rolului naturii în cadrul proceselor decizionale. În acest context, Comisia Europeană (CE) a lansat inițiativa MAES în 2012, pentru a sprijini dezvoltarea unui cadru analitic coerent care să fie aplicat în toate statele membre și care are ca scop atingerea obiectivelor Acțiunii 5 - Ținta 2, în

1conformitate cu Strategia UE în domeniul biodiversității până în anul 2020 .

Ca urmare, tot mai multe studii se comandă și tot mai multe proiecte se implementează care vor îmbunătăți - sperăm - înțelegerea modului în care trebuie să se articuleze științele naturii și gândirea economică pentru dezvoltarea durabilă, prin elaborarea și armonizarea unor politici adecvate și prin transformarea subvențiilor dăunătoare într-un management eficient al resurselor financiare, inclusiv prin utilizarea de mecanisme inovatoare de finanțare pentru conservarea naturii. În acest context, WWF Programul Dunăre-Carpați (WWF - DCP) a jucat un rol de frunte în Europa, în special prin punerea în aplicare a proiectului Promovarea Plăților pentru servicii de mediu și a schemelor de finanțare durabilă în bazinul Dunării (PES Dunăre) în perioada 2009-2014 . Potrivit Documentului de 2 Proiect revizuit , obiectivul proiectului a fost acela de a ilustra și promova PES și

3

schemele de finanțare conexe în bazinul Dunării și în alte bazine hidrografice internaționale. România și Bulgaria sunt cele două țări care au fost selectate pentru stabilirea condițiilor în care aceste sisteme sau mecanisme financiare pot funcționa în regiunea Dunării Inferioare; acest Raport Tehnic face trimitere la experiența acumulată de echipa WWF - DCP din România la Ciocănești, una dintre cele 5 zone-pilot incluse în proiect.

4

Documentul de Proiect revizuit menționează trei Rezultate preconizate pentru întregul proiect. Activitățile implementate la nivel de pilot fac trimitere la Rezultat nr. 1 - Modele de PES din sectorul public și privat și de scheme conexe dezvoltate și ilustrate în cadrul bazinului Dunării în Bulgaria și România, cu reproducerea abordării în întreaga regiune. Pentru a măsura progresele înregistrate pentru atingerea Rezultatului nr. 1, Documentul de Proiect revizuit prevede un set de indicatori, următorii doi indicatori, din totalul de trei, fiind relevanți pentru activitățile implementate la nivel de pilot:

6 Finanțare Durabilă în Zona-Pilot Ciocănești | 2014

1 Uniunea Europeană (2013). Cartografierea și evaluarea ecosistemelor și a serviciilor aferente acestora. Un cadru analitic pentru evaluarea ecosistemelor în conformitate cu Acțiunea 5 a Strategiei UE în domeniul biodiversității până în anul 2020, Document pentru discuții. Preluat de pe http://ec.europa.eu/environment/nature/knowledge/ecosystem_assessment/pdf/MAESWorkingPaper2013.pdf.

Preluat de pe http://wwf.panda.org/what_we_do/where_we_work/black_sea_basin/danube_carpathian/our_solutions/green_public_funds/pes/the_danube_pes_project/ .

N. Varty, “Anexa 10 - Revizuire recomandată a obiectivelor și rezultatelor proiectului și a indicatorilor și țintelor asociate”, în Raportul intermediar de evaluare (2012).

Zonele-pilot din cadrul proiectului PES Dunăre sunt: pentru România, Mara - Cosău - Creasta Cocoșului în județul Maramureș, ferma piscicolă Iezer și ferma piscicolă Ciocănești în județul Călărași; în cazul Bulgariei, Rezervația Naturală Persina se află pe teritoriul municipiilor Belene și Svistov, iar Rezervația Naturală Rusenski pe cel al Districtului Ruse. Idem.

2

3

4

1. Un total de cel puțin 5 modele locale și naționale de scheme de PES operaționale până la sfârșitul anului 2013;

2. Cel puțin 5 Memorandumuri de Înțelegere pentru parteneriate public/private care să acopere schemele PES semnate până la sfârșitul anului 2012.

În zona-pilot Ciocănești, proiectul a vizat atât testarea introducerii măsurilor "prietenoase cu mediul" în managementul activității obișnuite de acvacultură, cu sprijinul financiar al Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2013, cât și evaluarea modului în care schema de acva-mediu, finanțată de UE, ar putea funcționa pentru a încuraja o schimbare în direcția acvaculturii responsabile. Studiile de fezabilitate au condus la identificarea pierderii biodiversității ca fiind o problemă specifică de mediu din zona-pilot, cauzată de adoptarea de practici "neprietenoase", cum ar fi abandonarea terenurilor, acoperirea cu plase pentru protejarea producției de pește, etc. De asemenea, această schemă a fost gândită ca reprezentând un beneficiu special pentru acvacultorii care nu sunt incluși în siturile Natura 2000, nefiind deci eligibili pentru plățile Natura 2000, dar care dețin ferme piscicole caracterizate de o bogată biodiversitate. Echipa de proiect a dezvoltat măsuri de acvacultură "prietenoase cu mediul" și a intenționat să folosească rezultatele testelor efectuate pe teren în cadrul activității ulterioare de promovare, desfășurată cu Autoritățile de Management, pentru includerea abordării PES în plățile de acva-mediu, în următoarea perioadă de programare a fondurilor europene. În cele din urmă, măsurile specifice acvaculturii "prietenoase cu mediul", concepute de către echipa de proiect, erau destinate îmbunătățirii implementării Directivei-Cadru a UE privind Apa (DCA), punând la dispoziție un studiu de caz pentru calculul costurilor de mediu legate de apă.

Cu toate acestea, în timpul punerii în aplicare a proiectului, ipoteza conform căreia fondurile pentru protecția mediului prin măsuri de acva-mediu în conformitate cu Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013 ar putea fi accesate cu ușurință de către partenerul local S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L. s-a dovedit a fi greșită.În realitate, în 2012, partenerul local S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L. nu a reușit să acceseze fonduri în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit, Axa 2 - Acvacultura, pescuitul în apele interioare, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură, Măsura 2.1 - Acvacultură, Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului. Pentru echipa de proiect, disponibilitatea fondurilor inițiale a reprezentat o condiție necesară pentru testarea eficacității măsurilor de acvacultură "prietenoase cu mediul". Astfel se explică întârzierea în ilustrarea și realizarea unei scheme PES operaționale până la sfârșitul anului 2013.

În plus, studiile de fezabilitate realizate la începutul proiectului au subliniat faptul că lipsa siguranței cu privire la viabilitatea comercială, afectată de factori externi cum ar fi fluctuațiile pieței din sectorul acvaculturii, subvențiile publice dăunătoare, efectele crizei financiare asupra lanțurilor de aprovizionare și instabilitatea prețurilor, a reprezentat principalul factor determinant pentru adoptarea unor practici "neprietenoase" de către conducerea fermei piscicole de la Ciocănești. Astfel, PES sub umbrela ecoturismului au fost identificate ca reprezentând o potențială soluție, prin completarea veniturilor provenind din acvacultură cu venituri provenind din ecoturism. Pentru a stabili condițiile necesare pentru o ilustrare mai detaliată a abordării PES identificate, echipa de proiect a trebuit să obțină finanțarea inițială necesară pentru construirea infrastructurii turistice de mici dimensiuni din zona-pilot și să implice partenerul local într-o strategie de diversificare a afacerii, orientată spre ecoturism sau spre dezvoltarea acvaculturii multifuncționale. În această ultimă privință, reticența inițială arătată de către partenerul local s-a soldat cu întârzierea demonstrării și realizării unei scheme PES operaționale până la sfârșitul anului 2013.

7

Introducere


Prin urmare, echipa de proiect a decis, în primul rând, să reorienteze eforturile în direcția îmbunătățirii măsurilor specifice din Programul Operațional Pescuit în conformitate cu care se acordă accesul la plățile de acva-mediu. Principalul motiv pentru respingerea cererii inițiale depuse de administrația fermei piscicole de la Ciocănești a fost sistemul deficitar de monitorizare a impactului măsurilor "prietenoase cu mediul" propuse, în condițiile în care schema trebuie să fie în măsură să demonstreze că are un impact pozitiv asupra biodiversității și că poate contribui la creșterea biodiversității globale; în caz contrar, valoarea sa în finanțarea inițiativelor de conservare a biodiversității este necunoscută. S-a elaborat următorul plan de acțiune, care a fost respectat de echipa de proiect:

Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a calității apei din bazinele piscicole, în scopul de a îmbunătăți nivelul indicatorilor pentru măsurile "prietenoase cu mediul" elaborate. În acest sens, s-a impus prelevarea de probe de apă și realizarea de analize pe parcursul unui an, în cadrul unui proces tehnologic complet

Lobby pentru includerea, ca exemple, a măsurilor "prietenoase cu mediul" elaborate și ajustate în cadrul proiectului în ghidurile de accesarea plăților de acva-mediu din cadrul Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2013. Interesul scăzut cu privire la Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului, manifestat în cadrul primei cereri de propuneri (doar 3 candidați și un singur proiect contractat) și experiența specifică a administrației fermei piscicole de la Ciocănești au condus la concluzia că potențialii beneficiari nu au o imagine clară în ceea ce privește tipul de măsuri pe care ar trebui să le includă în propunerile de proiecte

Sprijinirea prezentării unei noi propuneri de proiect de către administrația fermei piscicole de la Ciocănești în cadrul celei de-a doua cereri de propuneri pentru Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului (noiembrie-decembrie 2013)

Elaborarea unui document care să includă principii directoare legate de crearea și implementarea unui sistem de monitorizare a calității apei în fermele piscicole situate de-a lungul Dunării Inferioare. Folosind proiectul-pilot de la Ciocănești ca studiu de caz, această acțiune are drept scop sprijinirea includerii abordării PES în cadrul plăților de acva-mediu din următoarea perioadă de programare a UE, ceea ce ar conduce la reproducerea măsurilor "prietenoase cu mediul" în ferme piscicole similare din România

În al doilea rând, echipa de proiect a făcut eforturi pentru ca partenerul local să înțeleagă ce este ecoturismul și felul în care acesta ar putea deveni o oportunitate pentru o mai mare viabilitate comercială. În acest sens, s-a elaborat următorul plan de acțiune, care a fost respectat de echipa de proiect:

Participarea la "acțiuni de familiarizare", organizate la ferma piscicolă de la Ciocănești cu potențialele grupuri-țintă, cu vizitatori - studenți, cercetători - de Ziua Zonelor Umede, de Ziua Păsărilor Migratoare, etc.

Identificarea de oportunități de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii turistice de mici dimensiuni în cadrul fermei piscicole de la Ciocănești

Sprijinirea prezentării unei propuneri de proiect de către administrația fermei piscicole de la Ciocănești, în cadrul cererii de propuneri Biodiversitate și Turism, lansată de către Centrul de Competențe pentru Dunăre în aprilie 2014


Introducere

Ambele propuneri de proiecte au fost aprobate în perioada aprilie - mai 2014. Aceste realizări importante (mobilizarea de fonduri suplimentare necesare și implicarea partenerului local pe baza acordurilor de parteneriat din cadrul proiectului) permit echipei de proiect să se concentreze, din nou, asupra atingerii obiectivului inițial al proiectului, prin punerea în aplicare a unei strategii intermediare pentru stabilirea condițiilor necesare pentru dezvoltarea PES sub umbrela ecoturismului. Intenția este de a continua și după finalizarea proiectului, sprijinind administrația fermei piscicole de la Ciocănești în etapa de implementare a proiectelor, atât în faza de testare a măsurilor "prietenoase cu mediul" cât și în cea de dezvoltare a unei ferme piscicole multifuncționale.

În concluzie, până în prezent, echipa de proiect a reușit să obțină finanțarea pentru stabilirea condițiilor necesare pentru PES, însă nu a definit încă un mecanism clar de finanțare, iar în stadiul actual nu se poate afirma fără echivoc că acesta este sau nu de tip PES.

Experiența proiectului-pilot de la Ciocănești se reflectă în prezentul Raport tehnic după cum urmează:

Capitolul 1 - Zona-pilot este descrisă din punctul de vedere al localizării geografice, sub aspectul caracteristicilor sale legate de biodiversitate și al oportunităților de asigurare a mijloacelor de trai locale, prin comparație cu impactul relativ al acestora asupra mediului;

Capitolul 2 - Se analizează starea ecosistemelor, amenințările și oportunitățile de mediu existente și valoarea principalelor servicii de mediu existente;

Capitolul 3 - Este explicat cadrul pentru stabilirea condițiilor necesare pentru dezvoltarea PES sub umbrela ecoturismului; această secțiune include și considerații cu privire la contextul legal/instituțional și cel legat de politicile publice.

În secțiunea finală se prezintă concluziile la care s-a ajuns după o perioadă de 4 ani.

Introducere

9Finanțare Durabilă în Zona-Pilot Ciocănești | 2014

1. DESCRIEREA ZONEI-PILOT1.1. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ

Zona-pilot

Zona-pilot Ciocănești corespunde suprafeței fermei piscicole care funcționează sub conducerea SC Ciocănești Piscicola S.R.L. Aceasta ocupă o suprafață totală de 233,37 ha (2,3 km ) și are o altitudine medie de 10-14 m. Ferma piscicolă este 2

situată în zona de sud-est a României, în județul Călărași , care se învecinează la sud 5

cu provincia bulgară Silistra, în zona îndiguită a luncii inundabile a Dunării (în locul unde se afla lacul Boianu-Sticleanu), la o distanță de aproximativ 120 km, spre sud-est, de București, la 2 km distanță de Dunăre, la 300 m distanță de satul Ciocănești spre sud și la 30 km de orașul Călărași, spre vest. Accesul la fermă se face din DN 31 Călărași - Oltenița, prin intermediul unui drum secundar cu lungimea de 3 km.

5 Se furnizează informații geografice și socio-economice suplimentare cu privire la județul Călărași, în scopul de a furniza o descriere, în context, a suprafeței relativ reduse a zonei-pilot. Judeţul Călărași are o suprafață totală de 5.088 km ², reprezentând 2,1% din teritoriul țării, fiind al 28-lea județ, ca mărime, din cele 42 de județe ale României. Acesta ocupă partea de sud a Câmpiei Bărăganului și este traversat de râuri mici cu văi adânci. Pe laturile de sud și de sud-est, acesta este delimitat de Dunăre (de la km 300 - Cernavoda - la km 450 - Gostinu), care, în partea de est, se desparte într-o serie de brațe care au format anterior insule și care în prezent sunt drenate; pe latura de vest, râurile Argeș și Dâmbovița formează o vale largă înainte de a se vărsa în Dunăre. Preluat de pe . www.calarasi.ro


România

Figura 1: Harta zonei-pilot Ciocănești

Sursa: Martini M. (2014). Adaptat de pe https://www.google.it/maps/place/Ciocăneşti

1. Descrierea zonei-pilot

1.2. BIODIVERSITATE

În ceea ce privește biodiversitatea și peisajul (de zonă umedă) în general, zona-pilot Ciocănești este reprezentativă pentru mai multe ferme piscicole aflate de-a lungul unei zone care a fost, anterior, mlăștinoasă, cu o întindere apreciabilă din zona Dunării Inferioare și care a fost ulterior îndiguită și drenată în perioada regimului comunist pentru valorificarea suprafețelor ca terenuri arabile suplimentare, în

6vederea transformării României în "grânarul Europei” .

Următoarele specii de pești sunt cultivate la ferma piscicolă de la Ciocănești, în cadrul activității principale, respectiv acvacultura:

1.2.1. FLORA, FAUNA ȘI SOLURILE

Specii omnivoreCrap (Cyprinus carpio)

Specii fitofageNovac (Aristichthys nobilis)Cteno (Ctenopharingodon idella)

Specii planctonofageCaras (Carassius auratus gibelio)Sânger (Hypophthalmichthys molitrix)

Specii nefitofageSomn (Silurus glanis)Știucă (Esox lucius)

În general, din motive legate de eficiența economică, numărul speciilor de pești nefitofagi sau răpitori este limitat, iar acestea sunt de obicei introduse pentru a elimina specimenele bolnave. S-a manifestat dorința de reintroducere a speciilor indigene, cum ar fi Tinca tinca și Leuciscus idus, dar speciile de pești fitofage consumă hrana destinată acestora. Speciile de Caracuda au dispărut complet din

7cauza poluării.

Deși fermele piscicole sunt de obicei asociate cu specii de pești, declarațiile spontane conform cărora biodiversitatea la fermele piscicole de la Ciocănești înseamnă, în primul rând, specii de păsări sunt ușor de înțeles. Această zonă este un loc important pentru hrană, cuibărit și migrație pentru un număr semnificativ de specii locale, naționale și internaționale de păsări. Așa cum se arată în tabelul 1 de mai jos, din 100 de specii diferite observate, cu peste 10.000 de exemplare estimate, pentru 31 de specii care includ 1708 specimene este nevoie de arii de protecție specială, desemnate pentru conservarea acestora în baza Anexei I a Directivei Păsări (Directiva Consiliului European nr. 79/409 CEE); în plus, alte 18 specii, care includ 219 specimene, reprezintă specii de interes național care necesită o protecție strictă în baza Anexei 4B la Ordonanța de urgență nr. 57/20.06.2007 cu privire la managementul ariilor protejate naturale și în special la conservarea faunei sălbatice . 8

Aceste cifre corespund datelor din formularul-tip al sitului Natura 2000 (ROSPA0021 Ciocănești - Dunăre), care include zona-pilot; de asemenea, acestea sunt reprezentative în raport cu numărul total de păsări care populează situl Natura 2000 - conform formularului-tip, situl găzduiește peste 20.000 de păsări specifice zonelor umede în timpul perioadei de migrare .9

6 Preluat de pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Lunca_Dunării.

C. Munteanu, Interviuri cu Marin Hodorogea - administrator al S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L. (2010).

P. Tibu, “Monitorizarea populației de păsări din zona fermei piscicole Ciocănești” (201 1).

Grupul de lucru Natura 2000 (2006). Natura 2000 Formular-tip pentru arii de protecție specială, ROSP A0021 Ciocănești - Dunăre. Preluat de pe www.natura2000.ro.

7

8

9


Statutul de protecție

Păsări protejate la nivel european

31Specii

Tabelul 1. Specii și specimene protejate din zona-pilot

Ciocănești este, de asemenea, o zonă deosebit de importantă pentru diversitatea speciilor de plante. Au fost identificate o serie de 139 de grupuri sau taxoni, printre care un număr reprezentativ de specii din familia Hydropterididae, 117

10plante vasculare ierboase și 21 de plante lemnoase . Diversitatea ridicată este ilustrată prin prezența plantelor tipice zonelor umede, plantelor acvatice și a numeroaselor plante ruderale, influența antropică fiind puternică.

Mai mult decât atât, se cresc oi și vaci pentru combaterea creșterii buruienilor pe cărări și pe marginile digurilor; acestea contribuie și la consolidarea terenurilor.

11La nivel județean , relieful este caracterizat de prezența zonelor de câmpie, a pășunilor și a lacurilor. Câmpiile reprezintă forma de relief dominantă și sunt grupate în patru unități principale: Bărăganului Mostiștei (Bărăganul Sudic), Vlăsiei, Burnazului și Lunca Dunării. Acestea sunt indicate în figura 3, care conține tipurile de relief la nivel de bazin hidrografic: munți, dealuri și câmpii, care alternează de la nord la sud.


10 I. F. Gheorghe, C. Munteanu, “Structura florilor și vegetației asociate cu bazinele din zona fermei piscicole de la Ciocănești și rolul acestora în sechestrarea și retenția carbonului” (2010).

Preluat de pe . www.calarasi.ro


Păsări protejate la nivel național

18

Păsări fără statut de specie protejată

51

1,708Specimene 219 8,709

Sursa: P. Tibu, “Monitorizarea populației de păsări în zona fermei piscicole Ciocănești” (2011)

Figura 2. Proporția relativă a categoriilor de păsări din zona-pilot

Sursa: P. Tibu, “Monitorizarea populației de păsări din zona fermei piscicole Ciocănești” (2011)

Păsări protejate la nivel european

Păsări protejate la nivel național

Păsări fără statut de specie protejată

11

16%

2%

82%



Figura 3. Zona-pilot și forme de relief în bazinul hidrografic "Buzău - Ialomița"

Legendă

Altitudine

0 - 50

50 - 100

100 - 150

150 - 200

200 - 250

250 - 300

300 - 500

500 - 800

800 - 1200

1200 - 1400

1400 - 1800

1800 - 2000

2000 - 2200

2200 - 2400

Zona-pilot0 12.5 25 50

Km

Sursa: Preluat de pe http://www.rowater.ro/dabuzau/Planul%20de%20Management%20al%20Spatiului%20Hidrografic%20Buza/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20Buzau%20-%20Ialomita/Plan%20Management%20SH%20Buzau-Ialomita%20-%20text.pdf, pag. 10

Județul Călărași face parte din bazinul hidrografic "Buzău - Ialomița", care este gestionat de către Administrația bazinelor hidrografice "Buzău - Ialomița" (ABA Buzău - Ialomița), una dintre cele 11 unități teritoriale din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR), constituită prin HG nr. 981/1998 și responsabilă de gestionarea și valorificarea resurselor de apă. Sistemul de Gospodărire a Apelor Călărași (SGA Călărași), o entitate fără personalitate juridică coordonată de ABA Buzău - Ialomița , este responsabilă de gestionarea resurselor hidrologice la nivel de

13 județ .

1.2.2. HIDROLOGIE

12Solurile includ diferite tipuri de cernoziom și soluri aluvionare și sunt deosebit de fertile.

Vegetația forestieră ocupă 4,3 % din suprafața județului și este alcătuită în principal din specii cum ar fi plopul american, salcâmul, stejarul gri, salcia albă, frasinul, chiparosul, ulmul, teiul și arțarul tătăresc.

Fauna cuprinde specii de interes cinegetic, printre care se numără mistrețul, căprioara, fazanul, iepurele, vulpea. Gâștele și rațele sălbatice sunt prezente în zona iazurilor și a lacurilor. Speciile de pești includ carasul, crapul, plătica, bibanul, șalăul și știuca, iar în Dunăre și Borcea întâlnim somnul, sturionii și scrumbia de Dunăre.

12 Preluat de pe . http://en.wikipedia.org/wiki/Chernozem

Preluat de pe . http://www.rowater.ro/daBuzău/default.aspx13

ABA Buzău - Ialomița acoperă o suprafață de 22.289 km², care include bazinele râurilor Buzău și Ialomița, precum și zonele dintre râurile Ialomița - Buzău și Dunăre - Argeș - Ialomița. Așa cum se arată în tabelul nr. 2, zona include sub-bazine hidrografice cum ar fi Ialomița, Buzău, Mostiștea și Călmățui; în același timp, utilizările apei (de exemplu, pentru industrie, agricultură, pescuit, turism) în această zonă sunt facilitate datorită disponibilității apei din bazinele hidrografice vecine -

14Argeș, Siret și Dunăre . Clima zonei este temperat-continentală, dar din cauza reliefului geografic variat se disting trei principale tipuri de climă: munte, deal și câmpie. Temperatura medie anuală este de 11,8°C, iar valorile medii multianuale ale precipitațiilor sunt cuprinse între 1.000 - 1.400 mm în zona montană, 600-800 mm în zona de deal și 300-550 mm în zona de câmpie.

Figura 4. Administrațiile bazinelor hidrografice din România

Sursa: Preluat de pe http://www.rowater.ro/default.aspx.

Figura 5. Unități de gospodărire a apelor din cadrul ABA Buzău - Ialomița

Sursa: Preluat de pe . http://www.rowater.ro/dabuzau/default.aspx

14 Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, "Evaluarea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilității în Europa Centrală și de Est", în cadrul Proiectului Nr. 037005 CECILIA (2008), al Șaselea Program-Cadru al Comisiei Europene 2002-2006.



În conformitate cu Planul de Management, bazinul hidrografic "Buzău - Ialomița" traversează 9 județe, dintre care județul Călărași iese în evidență ca fiind al patrulea

16 ca suprafață acoperită și al șaselea sub aspectul populației (a se vedea tabelul nr 3.) .

Preluat de pe . http://en.wikipedia.org/wiki/Endorheic_basin Preluat de pe http://www.rowater.ro/daBuzău/Planul%20de%20Management%20al%20Spatiului%20Hidrografic%20Buza/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20Buzău%20-%20Ialomi a/Plan%20Management%20SH%20Buzău-Ialomi a%20-%20text.pdfț ț .

15

Tabelul 2. Bazinul Hidrografic Buzău - Ialomița

Bazinele și sub-bazinele hidrografice

Buzău

Ialomița

Călmățui

Mostiștea

15Dunărea și zona endoreică

TOTAL

2Suprafața (km )

5.264

10.350

1.668

1.758

7.165

22.289

Curs de apă principal

Buzău

Ialomița

Călmățui

Mostiștea

Prahova (afluent al Ialomiței)

Din lungimea totală a cursurilor de apă

Lungime (km)

308

400

144

98

176

5.424



Source: Retrieved from .http://www.rowater.ro/dabuzau/default.aspx

Figura 6. Bazinul hidrografic Buzău - Ialomița

Sursa: Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, "Evaluarea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilității în Europa Centrală și de Est", în cadrul Proiectului Nr. 037005 CECILIA (2008), al Șaselea Program-Cadru al Comisiei Europene 2002-2006.

Legendă

0 - 25

25 - 50

50 - 100

100 - 150

150 - 200

200 - 300

300 - 500

500 - 750

750 - 1000

1000 - 1250

1250 - 1500

1500 - 1750

1750 - 2000

2000 - 2550

Limitele sub-bazinelor

Stație hidrometrică

Stație meteo

Pluviometru

0 20 40Km

16

Au fost identificate 20 de lacuri naturale care fac parte din bazinul hidrografic "Buzău - Ialomița" (a se vedea figura 7), din care 2 se află în județul Ilfov, 1 în județul Buzău, 6 în județul Brăila, 8 în județul Ialomița și 3 în județul Călărași, unele dintre acestea fiind folosite pentru pescuit sau în scopuri terapeutice. Lacul Ciocănești este unul dintre lacurile naturale identificate în județul Călărași; caracteristicile sale generale sunt prezentate în tabelul nr. 4.

Tabelul 3. Caracteristicile administrative și demografice ale Bazinului hidrografic "Buzău - Ialomița"

17 Preluat de pe și țhttp://en.wikipedia.org/wiki/Buzău_River http://en.wikipedia.org/wiki/Ialomi a_River.



Sursa: Preluat de pe http://www.rowater.ro/dabuzau/Planul%20de%20Management%20al%20Spatiului%20Hidrografic%20Buza/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20Buzau%20-%20Ialomita/Plan%20Management%20SH%20Buzau-Ialomita%20-%20text.pdf.

No. Județ

Brașov

Covasna

Buzău

Brăila

Prahova

Dâmbovița

Ialomița

Călărași

Ilfov

TOTAL:

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Bazin 17hidrografic

Buzău

Buzău

Buzău

Buzău

Ialomița

Ialomița

Ialomița

Dunăre

Ialomița

Suprafața2(km )

297

705

5190

3242

4716

1686

4453

4015

395

24699

% din suprafața totală a bazinului

1,21

2,85

21,01

13,12

19,13

6,82

18,0

16,26

1,6

100

Populația (locuitori)

3321

18866

417823

360733

821013

294933

290563

252037

50017

2509306

0,13

0,75

16,65

14,38

32,72

11,75

11,58

10,04

2,00

100

% din populația totală la nivelul bazinului

Figura 7. Corpurile de apă de suprafață din bazinul hidrografic "Buzău - Ialomița"

Sursa: Preluat de pehttp://www.rowater.ro/dabuzau/Planul%20de%20Management%20al%20Spatiului%20Hidrografic%20Buza/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20Buzau%20-%20Ialomita/Plan%20Management%20SH%20Buzau-Ialomita%

, pag. 5520-%20text.pdf

LegendăDelimitare corpuri de apă

Corpuri de apă - RÂURI:

Permanente

Nepermanente

Artificiale

Corpuri de apă - LACURI:

Lacuri de acumulare

Lacuri naturale

Localități

Fluviul Dunărea

Limita spațiului hidrografic

Zona-pilot

0 20 40Km

0 10 40

Km

503020

La ferma piscicolă Ciocănești, apa necesară pentru procesele legate de acvacultură provine parțial din precipitații și indirect din Dunăre, precum și din Valea Mostiștei. Așa cum se arată în figura nr. 8, apa provine atât din incinta Boianu, prin canalele de drenaj din jurul fermei, cât și din canalul Botul Dunăricii. Din canalul central de irigare, apa este distribuită cu ajutorul unei rețele de canale mai mici, care alimentează bazinele pentru reproducere, hrănire, iernare și bazinele destinate reproducătorilor. Pentru a controla nivelul apei din bazine se utilizează ecluze; de asemenea, acestea sunt folosite pentru a goli și umple bazinele primăvara și toamna, când populațiile de pești sunt transferate din bazinele utilizate în timpul iernii în bazinele de reproducere și viceversa. Utilizarea eficientă a apei se realizează prin recirculare prin rețeaua de canale, apa fiind oxigenată prin agitare. Când bazinele sunt golite, apa este evacuată în canalele de scurgere în pantă, fiind apoi direcționată

18 către canalul Botul Dunăricii. În cele din urmă, apa se scurge în Dunăre .

Apa este preluată prin pompare cu pompe electrice. Deși alimentarea cu apă a bazinelor se efectuează în special primăvara, în perioada aprilie-iunie (deși acest proces poate continua, în cantități mai mici, pe tot parcursul anului), evacuarea apei are loc mai ales toamna, începând cu luna noiembrie și până la sfârșitul lunii decembrie (deși cantități mici pot fi evacuate pe tot parcursul anului, în funcție de necesități).

Tabelul 4. Caracteristici ale Lacului Ciocănești

Sub-bazinhidrografic

Dunărea



Sursa: Preluat de pe http://www.rowater.ro/dabuzau/Planul%20de%20Management%20al%20Spatiului%20Hidrografic%20Buza/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20Buzau%20-%20Ialomita/Plan%20Management%20SH%20Buzau-

, pag. 105Ialomita%20-%20text.pdf

Numele și codul corpului de apă

Lacul

Ciocănești

LW14.1_N1

Amenajare

piscicolă

Tipul de activitate (pescuit, crescătorie, agricultură)/specii de pești

Pepiniere sau

crescătorii /

Crap și caras

(Cyprinus

carpio, Carrasius

gibelio auratus)

Suprafața(ha) utilizată pentrupescuit / acvacultură

198

Tipologia abiotică și simbolul

Lacul situat în câmpie, adâncime foarte mică, alcalinitate moderată spre ridicată

ROLN02

Altitudine (m)

15 2,5

Geologie

Silicon

18 I. F. Gheorghe, C. Munteanu, M. Martini, “Ghid pentru fermele piscicole din regiunea Dunării Inferioare pentru monitorizarea calității apei” (2103).

Numele lacului/unității amenajate pentru pescuit sau acvacultură

Adâncime medie (m)

1.3. DATE DEMOGRAFICE ȘI CU PRIVIRE LA MIJLOACELE DE TRAI

Ciocăneşti este o comună cu 4.998 locuitori. Aceasta este compusă dintr-un singur sat, Ciocănești, care are o suprafață totală de 12.715 ha, din care 529 ha zonă urbană

19,20și 12.186 ha zonă rurală .

Figura nr. 9 de mai jos arată că principala utilizare a terenului din zona-pilot este 21cea de teren arabil .

Figura 8. Orientarea spațială a fermei piscicole de la Ciocănești și distribuția rețelei de canale

Sursa: C. Munteanu (2012)

19 Preluat de pe . www.ghidulprimariilor.ro

Județul Călărași include două municipii, 3 orașe, 50 de comune și 159 de sate, municipiul Călărași fiind reședința de județ. Din punct de vedere demografic, având în vedere că aproximativ 45% din populația națională locuiește în mediul rural, nivelul de urbanizare al județului este sub media pe țară: în 2009 populația județului a totalizat 312.879 de locuitori (1,5 % din populația națională), din care 38,5% trăiesc în mediul urban și 61,5% în mediul rural.

În general, terenul arabil este principala utilizare a terenurilor la nivel de județ, acesta ocupând 97,3% din suprafața agricolă totală a județului (426.200 ha până la sfârșitul anului 2008, aproximativ 2,9 % din suprafața terenurilor pe care se practică agricultura, la nivel național și peste 84 % din suprafața județului).



20

21

Statie pompare Boianu II

StatiePompareBoianu I

Canal central de desecare CII

Canal dedesecare

Canal alimentare

Canal evacuare

Statie pompare

Legendă

Canal de desecare CI

Conform tabelului nr. 5 de mai jos, care conține informații publice cu privire la 22

economia locală, agricultura este principala activitate în zona-pilot .

Figura 9. Folosința terenurilor în Bazinul hidrografic "Buzău - Ialomița"



22 Din punct de vedere economic, agricultura este, în plan general, principala activitate la nivel de județ, generând circa 3% din producția agricolă a întregii țări. Celelalte sectoare de activitate prezente sunt metalurgia, prelucrarea produselor alimentare, textilele și materialele de construcții. Preluat de pe http://en.wikipedia.org/wiki/Călăraşi_County.

Pe baza datelor din Registrul Unităților de Acvacultură, publicate pe pagina de internet a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la data de 18 septembrie 2013, fermele piscicole sunt înregistrate în România ca amenajare piscicolă, păstrăvărie sau unitate de acvacultură și desfășoară una sau mai multe dintre următoarele activități principale: crescătorie, pepinieră și stație de reproducere artificială. Uneori, pepinierele pot avea și rolul de crescătorii. Termenii amenajare piscicolă și unitate de acvacultură sunt termeni echivalenți care desemnează iazuri, viviere, stații de reproducere artificială sau alte facilități utilizate pentru acvacultură. M. Martini, “Propunere pentru o metodologie pentru implementarea PSE în sectorul acvaculturii - Cazul României” (2012)

Preluat de pe și țhttp://en.wikipedia.org/wiki/Buzău_River http://en.wikipedia.org/wiki/Ialomi a_River.

C. Sut, “Analiza unităților de acvacultură din România” (2013)

Sursa: Preluat de pe http://www.rowater.ro/dabuzau/Planul%20de%20Management%20al%20Spatiului%20Hidrografic%20Buza/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20Buzau%20-%20Ialomita/Plan%20Management%20SH%20Buzau-Ialomita%20-%20text.pdf, pag. 11

Centru administrativ

Ciocănești

Activități tipice

Agricultură

Cultivarea cerealelor și a altor plante

Creșterea animalelor

Comerț

Principalele activități generatoare de venituri

Agricultură

Comerț

Servicii

Industrie

Tabelul 5. Activități economice în comuna Ciocănești

Sursa: Preluat de pe http://www.ghidulprimariilor.ro.

Deși acvacultura nu se numără printre principalele activități la nivel de comună, fermele 23piscicole sunt tipice în zona Dunării Inferioare, acestea fiind construite pe locul

fostelor lacuri și iazuri, datorită apropierii de sursele de apă, de Dunăre și de afluenții 24săi, ceea ce presupune, în general, costuri de producție reduse . În România există, în

total, 547 ferme piscicole înregistrate (cu excepția păstrăvăriilor, a crescătoriilor de sturioni din orașe și a pepinierelor plutitoare), aproximativ 17 ferme piscicole fiind situate în județul Călărași și 131 în județele din regiunea Dunării Inferioare (Brăila,

25 Călărași, Constanța, Dolj, Giurgiu, Mehedinți, Olt, Teleorman, Timiș și Tulcea) .

23

24

25

Legendă

Zone urbane

Zone industriale

Teren arabil

Culturi perene

Zona-pilot

Păduri și arbuști

Zone umede

Luciu de apă

Limita Direcției de Ape 50

Km

403020100 5

În ceea ce privește zona-pilot, ferma piscicolă Ciocănești este administrată de S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L. în baza Contractului de concesiune nr. 142/18.08.2006. În timpul regimului comunist, obiectivul fermei piscicole de la Ciocănești era să fie furnizorul de pește pentru întreaga zonă de sud a României; în perioada 1989-1999, aceasta s-a dezvoltat ca o formă de asociere a sectorului public cu cel privat și a intrat sub incidența regulilor economiei de piață. Dl. Hodorogea deține 60% din proprietate (infrastructură și stocuri de pește) și a lucrat în cadrul fermei piscicole în ultimii 30 ani, obținând concesiunea asupra terenului pe care se află ferma (și anume terenul de sub apă) de la stat, în 1999. Dl. Deacu deține 40% din proprietate (inclusiv concesiunea asupra terenului pe care se află ferma), relația sa cu dl. Hodorogea fiind una de colaborare armonioasă. În conformitate cu prevederile Legii 317/2009, acvacultorii pot cumpăra terenurile aflate sub bazinele cu apă; de fapt, ei pot alege între achiziția terenului sau utilizarea acestuia în calitate de concesionari; cu toate acestea, procesul este întârziat de faptul că documentele nu au fost transferate în totalitate din domeniul statului către ANPA (ceea ce înseamnă că Registrul unităților de acvacultură poate suferi schimbări importante). Terenul agricol este, de asemenea, atribuit în regim de concesiune. Dl. Hodorogea este

28înregistrat atât ca fermier, cât și ca acvacultor .

Utilizarea terenurilor în zona-pilot se desfășoară conform tabelului nr. 6 de mai jos.

26 Preluat de pe . http://www.ciocanesti-piscicola.ro

C. Munteanu, Interviuri cu Marin Hodorogea - administrator al S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L. (2010).

M. Martini, “Card sit model” (2010).

În funcție de sistemul utilizat pentru managementul resurselor hidrice, în Europa se poate distinge între diferite sisteme de producție de pește de apă dulce, cum ar fi acvacultura în iazuri, sisteme cu flux continuu de apă, sisteme cu recirculare și acvacultură în cuști plasate în lacuri cu apă dulce și râuri. De asemenea, există și sisteme mixte, în care se combină două dintre metodele de mai sus. Producția de pește de apă dulce în iazuri este adesea considerată ca fiind cea mai veche formă de piscicultură din Europa, originile sale datând din perioada medievală. Iazurile tipice sunt incinte de pământ în care peștii trăiesc într-un mediu similar mediului lor natural, hrănindu-se natural, cu hrana care crește în iaz datorită luminii naturale, precum și cu substanțele nutritive disponibile în apa din iaz. Producția de pești în iazuri continuă să fie ”intensivă" sau "semi-intensivă" (cu hrănire suplimentară) în cele mai multe țări. În cadrul sistemelor tradiționale de acvacultură cu flux continuu de apă, apa trece prin sistem o singură dată, fiind apoi evacuată înapoi în mediul acvatic. Fluxul de apă care trece prin sistemul de acvacultură furnizează peștilor oxigenul necesar și antrenează deșeurile dizolvate și în suspensie din sistem. Apa este preluată din râu, circulată prin ferma piscicolă și tratată înainte de a fi evacuată în aval. Apa din cadrul fermei este schimbată cel puțin o dată pe zi. Forma cea mai practicată de acvacultură cu flux continuu de apă, pe scară largă, în Europa este creșterea păstrăvului, răspândită în întreaga Europă. Sistemele de Acvacultură cu Recirculare (SAR) sunt sisteme terestre, în cadrul cărora apa este refolosită după efectuarea unor tratamente mecanice, chimice și biologice. Aceste sisteme prezintă o serie de avantaje, cum ar fi: economisirea apei, un control riguros al calității apei, un nivel ridicat de biosecuritate și un control mai ușor al producției de deșeuri în comparație cu alte sisteme de producție. Cu toate acestea, costurile de capital, costurile de exploatare și consumul de energie sunt ridicate. Principalele specii de apă dulce produse în SAR sunt anghila, păstrăvul și somnul. Culturile pe bază de cuști plasate în lacuri cu apă dulce și în râuri reprezintă de asemenea oportunități limitate, dar importante, pentru acvacultura de apă dulce în anumite corpuri de apă. Atecma (Grupul N2K), “Document de orientare privind activitățile de acvacultură în contextul rețelei Natura 2000”, în Contractul nr. 07.0307/2011/605019/SER/B.3, Comisia Europeană (2012).



27

28

Tabelul 6. Tipuri de utilizare a terenurilor în zona-pilot

No. Tip de utilizare a terenurilor

Bazine hidrografice

Suprafață acoperită de stuf

Teren agricol

Drumuri de acces, diguri, construcții

TOTAL

1

2

3

4

Suprafața

187,613 ha

10,386 ha

29,51 ha

5,86 ha

233,369

Sursa: C. Munteanu. Adaptat din “Raport la bilanțul de mediu, nivel I și II, SC Ciocănești Piscicola SRL, Comuna Ciocănești, Județul Călărași” (2007), SC Enviro SRL.

29

Sistemul de producție de la ferma piscicolă Ciocănești este de tip acvacultură de apă dulce în iazuri, caracterul său "extensiv" sau "semi-intensiv" (cu alimentare

29suplimentară) fiind recunoscut la nivel mondial .

Activitatea de acvacultură desfășurată în cadrul fermei piscicole de la Ciocănești constă în creșterea de pești de dimensiuni mici (până la 200 g/pește) pentru popularea bazinelor piscicole, precum și de pești de dimensiuni mari (aproximativ 2 kg/pește) pentru consum. Cea mai mare parte a producției este reprezentată de pește tânăr, în special pentru popularea bazinelor piscicole (pești mici, an I și II); astfel, ferma piscicolă de la Ciocănești poate asigura 40% peștii folosiți pentru popularea unităților din județele Călărași, Ialomița, Giurgiu, Ilfov, Brașov și Prahova. În mod similar, peștii crescuți aici, oricare ar fi dimensiunile lor, sunt vânduți fie altor ferme, fie pe piețele locale. În ceea ce privește veniturile, 80% dintre acestea provin din vânzarea peștilor de dimensiuni mici. Cu excepția furajelor granulate, nu se adaugă hormoni sau stimulatori de creștere la hrana normală pe bază de cereale. Igienizarea corectă este o practică obișnuită de management al

30bazinului piscicol, care contribuie la menținerea stării de sănătate a peștilor .

În prezent, sprijinul public acordat prin Programul Operațional pentru Pescuit, Axa 2 - Acvacultura, pescuitul în apele interioare, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură, Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.2 - Tranziția spre acvacultura ecologică, influențează cota de piață a fermei piscicole de la Ciocănești, prezentând, în același timp, o provocare fundamentală: diversificarea activității de afaceri versus adaptarea la piața organică. Pe de o parte, potențialul de diversificare a activității de afaceri este bun, în special în direcția turismului, pe baza oportunităților din Axa 4 - Dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești; strategia de dezvoltare locală a Grupului de Acțiune Locală pentru Pescuit (GALP) Dunărea Călăreșană include și turismul în Prioritatea 2 - Crearea condițiilor pentru dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești, Obiectivul 2.3 - Conservarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural pentru dezvoltarea/promovarea turismului și a ecoturismului (activități de petrecere a timpului liber) și Prioritatea 3 - Dezvoltarea capacităților actorilor locali care susțin punerea în aplicare a strategiei de dezvoltare, Măsura 3.1.1 - Formarea profesională, informarea, diseminarea care vizează dezvoltarea de noi competențe de către persoanele angajate în sectorul pescuitului și în sectoarele de sprijin (de exemplu, turismul, gastronomia). De asemenea, există și Centrul de Competențe pentru Dunăre, o platformă regională al cărei scop constă în promovarea fluviului Dunărea ca destinație turistică; sprijinul oferit pentru

31cooperare și marketing între membri reprezintă o altă oportunitate importantă .

Pe de altă parte, adaptarea la piața de produse ecologice nu trebuie privită ca fiind singura oportunitate, pe baza considerentelor că în România, ca și în Europa Centrală și de Est în general, producția semi-intensivă de pește de apă dulce în 32iazuri este practica obișnuită și că, prin definiție, aceasta îndeplinește cerințele

33specifice unei acvaculturi durabile, cum ar fi capacitatea de preluare și alte cerințe legate de apă, substanțe nutritive, localizarea fermei și energie.


30 M. Martini, “Profilul de afaceri al fermei piscicole de la Ciocănești” (2010).

Preluat de pe . http://www.danubecc.org

Dezvoltarea naturală a lacului este asistată de metode de producție cu un caracter administrativ mai pronunțat (provenite de la formele tradiționale combinate de piscicultură), cum ar fi introducerea de puiet din pepiniere și furnizarea de hrană suplimentară sau curățarea și fertilizarea iazurilor în fiecare iarnă, contribuind astfel la intensificarea prezenței microorganismelor care stau la baza piramidei alimentare în mediul acvatic. Aceasta încurajează dezvoltarea producției comercializabile de pește cu un randament mai ridicat decât cel specific ecosistemului natural. Preluat de pe http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/aquaculture/aquaculture_methods/index_en.htm.

Capacitatea de preluare (carrying capacity) în acvacultură este definită ca reprezentând biomasa maximă specifică unei specii de crescătorie, care poate fi susținută fără încălcarea nivelului maxim acceptabil al impactului asupra stocului și a mediului acestuia. Capacitatea de preluare depinde, printre altele, de capacitatea de realimentare cu substanțe a ecosistemului, cum ar fi oxigenul, consumate de către toate animalele de crescătorie, sau fitoplanctonul, consumat de scoici bivalve care se hrănesc prin filtrare. Atecma (Grupul N2K), op.cit.

31

32

33


35

Există mai multe inițiative care dezvoltă și actualizează codul de conduită, indicatorii și sistemele de certificări, în scopul semnării de acorduri și al acceptării, de către factorii de decizie, a aspectelor legate de sustenabilitate în acvacultură și de modul în care aceasta poate fi pusă în practică. Vom numi doar câteva: "Codul de conduită pentru un pescuit responsabil" FAO (1995), "Codul de conduită pentru acvacultura europeană" FEAP (2000), "Ghid pentru cooperarea pentru elaborarea de indicatori de dezvoltare durabilă în acvacultură" EVAD (2008), Alianța Globală pentru Acvacultură (GAA) și convenția GLOBALGAP pentru dezvoltarea și armonizarea sistemelor de certificare la nivel mondial pentru sectorul acvaculturii (2009), CONSENSUS (2005-2008) - un proiect finanțat de UE care a dezvoltat un set de indicatori de sustenabilitate care au stat la baza unui sistem de certificare în acvacultură axat pe un impact redus asupra mediului, pe competitivitatea ridicată și pe responsabilitatea privind biodiversitatea și bunăstarea animalelor și SustainAqua (2006), un proiect finanțat în cadrul celui de-al șaselea Program-Cadru al UE, care a identificat îmbunătățirile tehnologice care contribuie la o producția durabilă în domeniul acvaculturii în Europa și care, într-un fel, a contribuit la anticiparea legislației viitoare. SustainAqua - "Abordare integrată pentru o acvacultură durabilă și sănătoasă de apă dulce" (2009). Manualul SustainAqua - Un manual pentru acvacultura durabilă. Aquaculture Stewardship Council ( ) http://www.asc-aqua.orgeste de asemenea important - fondat în 2010 de către WWF și IDH (Inițiativa Olandeză pentru Comerț Durabil), o organizație independentă non-profit, al cărei obiectiv este de a fi cel mai important program de certificare și de etichetare pentru fructe de mare cultivate responsabil; rolul său principal este de a gestiona standardele globale pentru acvacultura responsabilă, care s-au dezvoltat prin Dialogurile WWF cu privire la Acvacultură.

Deși la nivel global acvacultura a fost în continuă creștere, cu o rată anuală de 6,9 %, în UE acest nivel de creștere nu a fost atins, iar producția a rămas la același nivel, începând cu anul 2000. În conformitate cu Reforma Politicii Comune în domeniul Pescuitului, Comisia Europeană dorește să promoveze dezvoltarea sectorului acvaculturii și a publicat o comunicare privind orientările strategice pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector. Potrivit COM(2013) 229, orientările strategice evidențiază patru domenii prioritare de îmbunătățire: reducerea sarcinilor administrative; îmbunătățirea accesului la spațiu și la apă; creșterea competitivității; exploatarea avantajelor competitive, ca urmare a aplicării standardelor de calitate, de sănătate și de mediu. Pe baza acestor linii directoare, s-a constituit un Consiliu consultativ pentru acvacultură, pentru consultarea și consilierea părților interesate și s-a solicitat statelor membre să elaboreze planuri naționale multianuale pentru dezvoltarea acvaculturii durabile. În același timp, legislația "orizontală" a UE, cum ar fi cerințele de protecție a mediului, normele de protecție a sănătății publice pentru produsele pescărești, legea privind sănătatea animală sunt de asemenea aplicabile sectorului acvaculturii și produselor aferente, după caz. Preluat de pe .http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/aquaculture/official_documents/com_2013_229_en.pdf

Plățile se acordă după cum urmează: 800 RON/ha (aproximativ 190 EUR/ha), pentru o pierdere de venituri de până la 35% și 1000 RON/ha (aproximativ 237 EUR/ha) pentru o pierdere de venituri de până la 50 %.

Cu toate acestea, deși legislația și schemele de certificare (inclusiv procesele, sistemele, procedurile și activitățile legate de cele trei funcții de stabilire a standardelor, acreditare și certificare) pentru acvacultura ecologică sunt deja bine stabilite și recunoscute la nivel internațional, european și național, până în prezent nu există criterii exhaustive și

34, 35utilizabile pentru certificarea nivelului de sustenabilitate în acvacultură .

Pe scurt, plățile de acva-mediu actuale, acordate în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit, Axa 2 - Acvacultura, pescuitul în apele interioare, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură, Măsura 2.1 - Acvacultură, Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului și Operațiunea 2.1.4.2 - Tranziția către acvacultura ecologică, reprezintă un stimul esențial pentru adoptarea de practici durabile în acvacultură, iar întreprinderile cu o viziune pe termen lung se pot folosi de acestea pentru a pune bazele propriei competitivități și pentru a fi pregătite atunci când se stabilesc mecanismele de piață și legislația pentru acvacultura durabilă. Administrarea fermei piscicole de la Ciocănești a depus o solicitare de două ori, în cadrul Operațiunii 2.1.4.1 - Protecția Mediului, fapt care confirmă interesul societății cu privire la responsabilitatea de mediu, iar cea de-a doua solicitare a primit un răspuns pozitiv.

Ferma piscicolă de la Ciocănești a beneficiat, de asemenea, de plăți acordate în cadrul

36Operațiunii 2.1.4.3 - Acvacultura durabilă în siturile Natura 2000 și a primit o sumă totală de 80.000 EUR timp de doi ani (40.000 EUR/an), ca despăgubire pentru venitul pierdut.

În concluzie, sprijinirea dezvoltării afacerii este necesară atât pentru diversifi-carea în direcția ecoturismului, cât și pentru integrarea practicilor specifice acvaculturii responsabile, ca oportunități de îmbunătățire a nivelului de trai în zona-pilot.

36



34

2. ANALIZA SITUAŢIEI ECOSISTEMELOR

2.1. ECOSISTEMELE DIN ZONA-PILOT

Tabelul nr. 7 de mai jos prezintă principalele tipuri de ecosisteme din zona-pilot.

Sursa: M. Martini. Adaptat - UNIUNEA EUROPEANĂ, Cartografierea și evaluarea ecosistemelor și a serviciilor acestora. Un cadru analitic pentru evaluarea ecosistemelor în conformitate cu Acțiunea 5 a Strategiei UE în domeniul biodiversității până în 2020. Document de discuție, 2013

Tabelul 7. Ecosistemele tipice prezente în zona-pilot

Tipologia ecosistemelor (nivel 1)

Terestru

Habitatul tipic de zonă umedă, care include în general o vegetație specifică zonelor umede și luciuri de apă, reprezintă ecosistemul principal din zona-pilot, care ocupă o suprafață totală de 198 ha sau 84,84% din zona-pilot.

Teritoriul ocupat de ferma piscicolă de la Ciocănești reprezintă 25,8 % (904 ha) din situl Natura 2000 ROSPA0021 Ciocănești - Dunăre (Figura nr. 10), o arie de protecție specială (SPA) stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 pentru importanța pentru specii de păsări protejate (21, în conformitate cu Anexa 1 a Directivei Păsări, 69 de specii incluse în anexele la Convenția de la Bonn privind speciile migratoare și 5 specii pe cale de dispariție la nivel global), fiind situată în întregime pe teritoriul județului Călărași. Conform formularului standard al sitului, habitatele principale sunt râurile și lacurile, în proporție de 58% (524,3 ha, din care 44,5% fac parte din zona-pilot), culturile cu 18% teren arabil și pădurile de foioase,

37reprezentând 24% (situate la sud, la aproximativ 3 km de Dunăre).

Apă dulce

ACOPERIRE TOTALĂ

Tipologia ecosistemelor (nivel 2)

Terenuri agricole

Zone umede interioare(vegetație de zonă umedă - stuf)

Terenuri cu vegetație rară sau terenuri fără vegetație (drumuri de acces, diguri, construcții)

Râuri și lacuri (iazuri - bazine piscicole)

Suprafața totală (ha)

29,51

10,386

5,86

187,613

233,369

% din zona-pilot

12,64

4,45

2,51

80,39

100


37 Grupul de lucru Natura 2000 (2006). Natura 2000 Formular-tip pentru arii de protecție specială, ROSPA0021 Ciocănești - Dunăre. Preluat de pe www.natura2000.ro.

2.2. PROBLEMELE DE MEDIU: AMENINŢĂRI ȘI OPORTUNITĂŢI

În ceea ce privește habitatul principal specific zonelor umede și, în consecință, speciile de păsări care depind de acesta pentru cuibărit și/sau hrană, s-au identificat următoarele aspecte de mediu în zona-pilot:

Calitatea apei din bazinele piscicole - Apa care provine din râul Mostiștea 39conține deja o cantitate semnificativă de substanțe nutritive . În mod similar, apa

folosită pentru umplerea bazinelor piscicole, care traversează terenul agricol din jurul fermei piscicole de la Ciocănești până la canalele de drenaj prezintă riscul de poluare difuză cu substanțe nutritive, în urma practicilor intensive adoptate de-a lungul timpului, care au inclus utilizarea de substanțe nutritive suplimentare și utilizarea pesticidelor.

2. Analiza situației ecosistemului


Sursa: Preluat de pe . http://natura2000.mmediu.ro/site/36/rospa0021.html

Figura 10. Harta sitului Natura 2000 ROSPA0021 Ciocănești - Dunăre

LaculCiocănești

Dunărea

Astfel, habitatul specific zonelor umede joacă un rol esențial de mediu, atât în zona-pilot, cât și în situl Natura 2000, iar menținerea habitatului specific zonelor umede în zona-pilot este deosebit de importantă, din punctul de vedere al desemnării sitului Natura 2000. Mai mult decât atât, Ciocănești - Dunăre este un potențial sit

38RAMSAR , fapt care evidențiază relevanța internațională a zonei-pilot.

38 Siturile Ramsar sunt zone umede de importanță internațională, desemnate în conformitate cu Convenția de la Ramsar. Convenția Ramsar este un acord internațional semnat la Ramsar, Iran, în 1971, care include prevederi legate de conservarea și utilizarea judicioasă a zonelor umede. Până în prezent, în România există 12 situri Ramsar, cu o suprafață totală de 923.597 ha. Situri Ramsar, coordonate de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Preluat de pe . http://www.ramsar.org

În 2009, raportul transmis Comisiei Europene de către Ministerul Mediului și Pădurilor a clasificat-o drept eutrofică, mezo-eutrofică și hiper-eutrofică. 39

ComunaCiocănești


Din cauza lipsei unei zone-tampon cu vegetație naturală între terenul agricol și canalele de drenaj din jurul fermei piscicole de la Ciocănești, calitatea surselor de apă este scăzută, dacă se iau în calcul pragurile specificate și recunoscute prin Hotărârea de Guvern nr. 100/2002; Hotărârea de Guvern nr. 100/2002 aprobă norme de calitate care trebuie să fie respectate de către apele de suprafață pentru producerea de apă potabilă, precum și norme privind procedurile de prelevare a

40probelor aferente . Numai apa care provine din canalul principal de irigare trece printr-o zonă cu vegetație tipică de zonă umedă (figura nr. 11), reprezentată de plante submerse, care îmbunătățesc semnificativ calitatea acesteia, sub aspectul conținutului de elemente nutritive, încărcare organică și transparență.

Figura 11. Harta zonelor-tampon naturale de la ferma piscicolă Ciocănești

Sursa: C. Munteanu (2012). Modificat de M. Martini (2014).




Canal dedesecare

Canal alimentare

Canal evacuare

Statie pompare

Zonă-tampon naturală

Legendă


40 Valorile specificate în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 100/2002 sunt considerate valori de referință, având în vedere faptul că apa evacuată din fermele piscicole situate de-a lungul Dunării Inferioare ajunge în cele din urmă ajunge în Dunăre, care este principala sursă de alimentare cu apă potabilă pentru orașele din apropiere (Călărași, Brăila, Galați, Tulcea, Sulina, Sfântul Gheorghe, etc.). Preluat de pe și http://en.wikipedia.org/wiki/Buzău_Riverhttp://en.wikipedia.org/wiki/Ialomi a_River. ț


Informațiile cu privire la calitatea apei au fost obținute în urma punerii în aplicare a unui plan de monitorizare a apei, elaborat de echipa de proiect în anul 2013, pentru a înțelege și de a îmbunătăți managementul apei în zona-pilot. S-au prelevat deja probe de apă în aprilie 2010 și în august 2012, pentru a obține informații cu privire la starea apei, însă frecvența a fost mai redusă, iar numărul de parametri semnificativi mai mic. Decizia de a elabora planul de monitorizare a apei a fost luată pe baza rezultatelor obținute în urma analizelor preliminare, care au indicat valori peste limitele admise prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 100/2002; de asemenea, aceste analize nu au fost suficiente pentru a înțelege în amănunt dinamica apei introduse/evacuate în/din bazinele piscicole și procesul tehnologic specific acvaculturii din cadrul fermei piscicole de la Ciocănești. Așa cum se arată în figura nr. 12, planul de monitorizare cuprinde, în total, 10 puncte de prelevare a apei, 6 fiind situate în interiorul bazinelor piscicole, 1 în canalul (care face parte din rețeaua de irigare) în care se evacuează apa din bazinele piscicole și 3 în apropierea stațiilor de pompare. Cele 3 puncte de prelevare din apropierea stațiilor de pompare (P1, P2, P3) au rolul de a stabili calitatea apei care se introduce în bazinele piscicole, în timp ce punctul de prelevare care face parte din rețeaua de irigare (P10) are rolul de a stabili calitatea apei evacuate din bazinele piscicole. Celelalte 6 puncte de prelevare (P4, P5, P6, P7, P8, P9) sunt situate în centrul fiecărui tip de bazin și au rolul de a

41stabili calitatea apei pentru fiecare bazin în parte.


Figure 12. Harta punctelor de prelevare de probe de apă în cadrul sistemului de monitorizare a apelor de la ferma piscicolă de la Ciocănești Canal alimentare

Canal evacuare

Statie pompare

Legendă

Sursa: C. Munteanu (2012).

Modificat de I. Gheorghe (2013)

41 Preluat de pe și țhttp://en.wikipedia.org/wiki/Buzău_River http://en.wikipedia.org/wiki/Ialomi a_River.



Canal dedesecare




S-au monitorizat următorii parametri sensibili la schimbările care se petrec la nivel de fermă sau pe terenul agricol din împrejurimi:

Transparența (suspensii solide) - reflectă nivelul de sedimente în suspensie;

pH - reflectă aciditatea/bazicitatea apei;

Temperatura apei - se măsoară doar în cazul în care alimentarea cu apă este completată cu apă provenind din surse subterane;

Oxigen dizolvat - reflectă condițiile de aerare a apei;

Duritate - reflectă încărcarea cu săruri minerale, care indică în mod indirect gradul de salinitate;

CBO5 și CCO-Cr - subliniază încărcarea cu substanțe organice biodegradabile și nebiodegradabile și consumul de oxigen din apă;

Substanțe nutritive – raportul dintre azotul total/fosforul total și clorofilă indică gradul de eutrofizare;

Metale grele (Pb, Cu, Zn);

Fitoplancton și zooplancton - reflectă situația eutrofizării și furajele potențiale disponibile pentru speciile planctonofage;

Macrofite - reflectă situația eutrofizării și furajele potențiale disponibile pentru 42speciile fitofage.



42 Preluat de pe �i �http://en.wikipedia.org/wiki/Buz�u_River http://en.wikipedia.org/wiki/Ialomi a_River. Practicile stabilite, specifice acvaculturii ecologice, permit ob�inerea unei produc�ii de pe�te de 1500 kg/ha de luciu de ap� �i limiteaz� hr�nirea pe�tilor.

Frecvența prelevării de probe ia în considerare variațiile sezoniere legate de procesele tehnologice specifice acvaculturii. În cazul fermei piscicole de la Ciocănești, sistemul de monitorizare a apei a arătat că managementul actual al bazinului piscicol nu influențează gradul de eutrofizare a apelor de suprafață, iar conținutul de substanțe nutritive care rezultă în urma practicilor agricole reprezintă o problemă, care ar trebui să fie abordată în mod specific în scopul de a atinge nivelul dorit de calitate a apei în bazinele piscicole în combinație cu măsurile de acvacultură "prietenoase cu mediul". Se preconizează că inclusiv certificarea primelor ferme piscicole ecologice din România va trebui să prevadă o durată

43corespunzătoare pentru perioada de conversie la acvacultura ecologică . În acest sens, sistemul de monitorizare conceput pentru zona-pilot poate fi utilizat pentru a stabili perioada de timp necesară pentru ca apa să îndeplinească cerințele standard specifice producției organice de pește.

Prima prelevare de probe de apă, care s-a desfășurat în perioada mai-iulie 2013, atunci când apa este introdusă în bazinele piscicole, a arătat că, în punctele de prelevare P1 P2 și P3, reprezentând sursele de alimentare cu apă a bazinelor piscicole, concentrațiile de particule materiale în suspensie (MTS), CCO-Cr și nitrați depășesc cu mult limitele admise, la punctul de prelevare P1 înregistrându-se cea mai mare valoare a particulelor materiale în suspensie, iar la P2 cea mai mare valoare a CCO-Cr (vezi figurile 13 și 14 de mai jos).

43

Figura 13. Variații ale MTS și CCO- Cr în cele nouă puncte de prelevare de probe de apă în luna mai 2013

Sursa: I. F. Gheorghe, C. Munteanu, M. Martini, “Ghid pentru fermele piscicole din regiunea Dunării Inferioare pentru monitorizarea calității apei” (2013)



Figura 14. Variațiile nitraților din cele nouă puncte de prelevare de probe de apă - mai 2013

Nitrați

Valoare maximaadmisanitrați


În ceea ce privește particulele materiale în suspensie și CCO-Cr, a doua prelevare de probe de apă s-a efectuat în octombrie 2013, în timpul evacuării apei din bazinele piscicole și a indicat o îmbunătățire considerabilă a calității apei la toate punctele de prelevare, cu o reducere de 75% a valorilor particulelor materiale în suspensie (a se vedea figura nr. 15), în timp ce valorile CCO-Cr au scăzut sub valorile maxime admise de 125 mg/l.

Materiile organicein suspensie (MTS)

Valori maximeadmise MTS

CCO-Cr

Variatia MTS si CCO-Cr in cele 9 statii, in mai 2013

Variatia nitratilor in cele 9 puncte, in mai 2013



Figura 15. Variațiile particulelor materiale în suspensie în lunile mai și octombrie 2013

Mai

Oct.

ursa: I. F. Gheorghe, C. Munteanu, M. Martini, “Ghid pentru fermele piscicole din regiunea Dunării Inferioare pentru monitorizarea calității apei” (2013)

Cu toate acestea, există o problemă a valorilor nitraților ilustrată în figura nr. 16, valori care depășesc pragul admis de 1 mg/l la majoritatea punctelor de prelevare, față de luna mai 2013.

Figura 16. Variațiile nitraților la cele nouă puncte de prelevare de probe de apă în lunile mai și octombrie 2013

Mai

Oct.


Figura nr. 17 evidențiază o altă problemă, și anume o creștere semnificativă a nivelului de sulfați, care este de aproximativ 5-6 ori mai mare decât în luna mai 2013. Faptul că valorile mai mari au fost înregistrate la punctele care reprezintă surse de alimentare cu apă indică faptul că nu este o problemă cauzată de practicile curente de acvacultură și care își are originile în bazinele piscicole. În cazul fermei piscicole de la Ciocănești, cea mai plauzibilă explicație este că gipsul sau alte săruri ale acidului sulfuric sunt utilizate ca îngrășăminte pe terenurile agricole din jurul fermei piscicole. Creșterea valorilor sulfaților explică reducerea valorilor particulelor materiale în suspensie, având în vedere că sulfații au un rol de coagulare - floculare.

Comparatie intre concentratiile MTS la cele doua momente de timp

Variatiile nitratilor in cele 9 puncte de monitorizare, in campaniile din mai si octombrie 2013

Figura 17. Variațiile sulfaților în cele nouă puncte de prelevare de probe de apă, în lunile mai și octombrie 2013

Sursa: I. F. Gheorghe, C. Munteanu, M. Martini, “Ghid pentru fermele piscicole din regiunea Dunării Inferi

Documents

FINANŢARE DURABILĂ ÎN ZONA-PILOT CIOCĂNEȘTI · 2015. 2. 2. · Proiect finanțat în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit, care vizează integrarea măsurilor de acvacultură„