ZIAR IN D E P E N D E N T,EXPRESIE A O P IN IE I PUBLICE D IN JUDEŢUL CLUJ

ANUL II. NB. 129 VINERI 1 IUNIE 1980 PAGINI 1 LEU

LIPSA D f POPULARITATE A C A M A I I l j l l ) I l f P f l E S HLa alegerile din 20 mai

a ieşit pregnant în eviden­ţă, la nivelul întregii ţări,

lipsa de popularitate în rin- dul alegătorilor a candida­ţilor independenţi. In ju ­deţul nostru nici «n u l dintre cei care s-au aulo- propus n-au reuşit să convingă un număr în­deajuns de mare -de cetă- ţeni încît să fie aleşi in Senat sau Camera Depu­taţilor, Iată datele exac­te: pentru Senat — Emil Onaca a fost votat de 39.776 alegători, Octavian Buracu — 4i!28, Mircea Puşcă — 4.089, Alexan­dru Şerban — 979, Ioan Pura — 671, Gheorghe Pop — 426; pentru Ca­mera Deputaţilor: Viorel Luca — 925, Grigore Că- mărăşan — B22, Alexan­dru Gavruş — 627, Iustin Radu Cadar — 387, Teo­dor.Hossu — 257, Cristian Nicolae Matei — 250. Ta­bloul schiţat mai sus pre­zintă o curiozitate: Emil Onaca a obţinut mai mul­te : voturi decît partidele „istorice0: P.N.L. — .25.536, iar P.N.Ţ.-c.d. — 16.275, cifra lui neputînd fi comparată cu ale celor­lalţi' candidaţi indepen­denţi. Cazul este însă sin­gular şi pare a avea alle explicaţii. în iest, se •constată o aproape Wtal&i inaderenţă a alegătorilor pentru independenţi. @u toate câ unul dintre ei a- firm a In G.P.U.N. şi pe parcursul campaniei elec­torale că : independenţii pot constitui o alternati­vă la politica partidelor, care politică susţine une­ori interese de grup, Ar­gumentul putea fi luat în considerare, oportunita­tea adevărului exprimat fiind evidentă după ale­geri. cînd s-a constatat şansele mici ale partide­lor de a încropi ,o opozi-

CUTIA PANDOREI• întrebări

* 7 7 sau fără ' 1 răspuns

ţie de luat în seamă. A le - • găto'rii însă, chiar dacă (unii) au fost convinşi câ adevărul se -a flă pe a-

. proape, au optat penlru partide, în condiţiile ln care majoritatea Celor trecuţi pe listele acestora erau la fe l de necunos­cuţi ca şi independenţii. Probabil, investiţia d e în­credere într-un om care

, se propune singur li s-a părut hazardată Intr-un grad mai mare decît ace- ta acordată; reprezentan­ţilor unui partid :. *v

Această lipsă, totală sau parţială; de încredere în oameni este o conse­cinţă a situaţiei grele moştenită în România: Politica de nivelare a so­cietăţii- umane, întreţinu- _ tă de vechiul regim, a ’ avut , drept , rezultat o reacţie care poate fi ase­muită cu o retragere a personalităţii,: cunoscută în cazul multor oameni de mare valoare din dife­rite domenii, un fel de

: ascundere a lor în ano-- nimat, .Conştienţi de fap - : tul că riscurile sînt foar­

te mari, majoritatea; oa­menilor valoroşi s-au com ­plăcut într-o accentuată mediocritate a existenţei. Şi au rămas ■ necunoscuţi. •

Astfel că marea masă a cetăţenilor deveniţi alegă­tori nu le-au ştiut meri-,

- tele. Chiar dacă le aveau. Nici domnul Puşcă n -a întrunit adeziunea unui mare număr de oameni, chiar dacă gestul dînsur lui de a se împotrivi a-

_ legerii dictatorului la u i-' ti mul congres era de dată

recentă şl a făcut oareca­re vîlvă ln municipiul Cluj-Napoca. : ; In . acest caz; se poate pune, între­barea: Pe ce s-au bizui? aceşti oam eni atunci cînd au hotărît să candideze independent pentru Senat sau Camera Deputaţilor?

■ Oare nu şi-au dat seama ; că şansele lor. sînt’ mai mari figurînd pe listele unor partide? Cred că e - . rau conştienţi de perico­lul mare de. a hu f i aleşL Şi totuşi au preferat să

- rişte. Nu vreau să fa c o comparaţie între e i şi cet - câre, mizînd pe, populari­tatea partidelor, s-au „in - ; regimentat" în politica de grup a acestora. D ar: este cert că -valoarea. f cltorva*- candîdaţi independenţi din ţara (riealeşi) este mai mare decît a unora dintre cci care acum sînt senatori sau deputaţi. S i că o parte a lor, dacă ar fi fost aleşi,’ ar fi p u tu t; să contribuie; într-o .m ă­surii mai mare Ia • atinge- , 'rea binelui ţării pe care . sîntem; cu toţii (sau a -

. prdâpej; convinşi că -1 ur­m ăreşte'noul- .Parlament alos. Dar jocu l : politic pare a avea-taine 'pe care, nu toţi le cunosc. Iar p î­nă le vor ' cunoaşte,, va ' : trece.un timp. Care, pen-

- tru unu se vsrdovedi i r e ­versibil. . Regretele noas­tre că n-au fost aleşi toţi cei mai buni nu pot fi a- nulate d e sentimentul de uşurare pe care - . ni-1 dă constatarea că mulţi din-

. tre. candidaţii -indepon- denţi nereuşiţi în alegeri . sînt nu doar iluştri, necu­noscuţi, c i pur *şi simplu

' nulităţi. Care, reuşind să ' in tre-în Parlam ent: dato-': rită hazardatului jo c -po-

„ litic al alegerilor. ■ n-ar fi " fost altceva . d ec ît; un ba- last

Vaier CIIIOREAN U

Interviu ca domnul conf. dr. ing. M ircca Creţu, de­canii! Facultăţii de meca­nică, deputnt in Parlamen­tul României din partea Partidului de Uniune Na­ţională a Românilor ' din Transilvania

— Ce anume v-a deter­minat ţă intraţi în politică, domnule Mircea Creţu? De ce aţi optat pentru Parti­dul de Uniune Naţională a Românilor din Transilva­nia?

— Intrarea in politică a celor din: partidul de care aparţin este consecinţa . U- nei necesităţi resimţite aici, în Transilvania. La puţine zile după victoria revolu­ţiei,' am fost cu toţii mar­torii unor acţiuni în forţă duse de elemente extre­miste din rîndul minorităţii maghiare, elemeiite care au luat In mînă conducerea U.D.M.R., lansînd o cam­panie ce lezează grav dem ­

nitatea noastră naţională,Concomitent, s-a intensi­

ficat propaganda antiromâ- nească din străinătate, pu - nlndu-se sub semnul În­

trebării integritatea noas­tră teritorială, statutul de stat unitar S-a pus în cir­culaţie ideea că în perioada defunctului regim minori­tatea maghiară" ar fi fost supusă unui genocid, că s-a dus o politică românească de deznaţionalizare şi de o - mogenizare. . - ‘

între măsurile ,,reparato­rii* la 'ca re am asistat, a- mintesc doar scoaterea din şcoli a elevilor şi profeso­rilor români, alungarea sub ameninţări din unele jude­ţe a populaţiei. române, în­locui rea - ca „incompetenţi" sau „compromişi'* a unor conducători d e ' unităţi ro­mâni şl altele.

înfiinţarea Partidului de tlniune Naţională a Româ­nilor din Transilvania -se datorează în special fa p - , tului că riici F.S.N., nid celelalte partide.. istorice

. -sau noi. nu au luat o p o - ‘ ziţie fermă de combatere a unor asemenea manifes­tări. extremiste, ce vizea­ză în final unitatea de stat ţi integritatea noastră te?

- ritorială. Faptul că o parte

a electoratului- diri Transil- vania's-a^orientat spre par-'

■ tidul nostru, cii toată întîr- Zierea cu care ’am intrat

-• tn arena; politică; şi d ifi- r cultăţile "r intervenite - pe

: parcursul : campaniei elec- torale; confirmă realitatea

. că, în ciuda unor declaraţii; dulci _■ şl', liniştitoare: ‘ ale conducătorilor .U.D.M.R., românii hrdelerii, care îşi. cunosc bine “istoria, nu vor,

’ ’să mal lase sâ se profite, ca în trecut,'de-slăbiciunea noastră de m om ent.' '

Punîhd'.pe primul plan- ; problema naţională,1 parti-■ ,-dul nostru are Însă şi o so­

lidă platformă economică,’ în? domeniul vieţii sociale, a Invăţămîntului şi culturii.:

- — Consideraţi căopozîţia ... In Parlament tuţâ. de -prin­

cipala formaţiune politică,• care este F.S.N., se va gru-- pa fn Jurul - unui anume

'* partid? ;' • -V • ?— Proporţiile !n carc es­

te reprezentat In Parla­ment Frontul Salvării Na-

„ I. Maxim DANCIU

• Domnii dr. ing. Mir­cea Săndulescu şi dr. doc. Marius Visarion,- specialişti de la Institutul de geologie şi geofizică din Bucureşti, au declarat unui redactor al Rompres:

Avînd In vedere intensi­tatea celor două cutremure din 30 mai şi dimineaţa zi­lei de 31 mai, şi cantitatea destul de mure de energie degajată, s-ar putea pre­supune că în viitorul apro­piat următoarele mişcări seismiefe să fie de intensi­tăţi mai mici.

: • Biroul de presă-al Gu­vernului este împuternicit să com unice: după cum s-a mai anunţat,; Guvernul a hotărît alocarea unei sume importante îri devize pen­tru achiziţionarea unor produse deosebit de tiece- i sare populaţiei

Preţurile de livrare pen­tru produsele considerate a nu fi de strictă, necesitate— băuiuri flne, cafea solu­bilă v N e ss şi ţigări — au fost corelate cu preţurile de cumpărare în devize. în condiţiile actuale nu se pune însă problem a creşte­rii preţurilor produselor de primă necesitate, inclusiv cafeaua, cu atit mai mult cu cit producţia agricoră' â" anului 1990 se anunţă la . nivelul aşteptărilor. ;

/ ' . (Rompres)

Festivalul de fo lclor al cop iilorîncepînd de astăzi, pînă duminică, se desfăşoară la

Cluj-Napoca Festivalul de folclor al cop iilor,' mani­festare dedicată zilei de 1 Iunie şi organizată sub e- gida Societăţii de Caritate -Române, Asociaţiei Berli- ner — Rumanienhilfe şi Asociaţiei coregrafilor din România — filiala Cluj. cu colaborarea: Inspectoratu­lui şcolar judeţean. Sindicatului învăţămînt şi a Clu­bului copiilor şi elevilor din municipiul nostru. Fes-■ ti valul, care se bucură de participarea a 1050 de co ­pii din 22 de judeţe ale ţării, reprezentind 28 de for- maţii folclorice, se doreşte să devină o manifestare tradiţională, expresie a copilăriei libere, în care toţi cei înzestraţi cu talent şi dragoste faţă de valorile folclorice româneşti autentice să se poată-m anifesta într-un cadru adecvat , - V:-; .

în cursul dimineţii de astăzi, formaţiile participan­te vor prezenta spectacole folclorice în piaţa Mihai Viteazul, în cartierele Mănăştur, Qheorgheni şl M ă- răşti, urmînd ca la ora II, In sala Casei Studenţilor să aibă lo c deschiderea festivă. începînd cu ora 14,30 este programată o defilare a formaţiilor participante— inclusiv parada portului popular — pe principalele artere din centrul municipiului, defilare care se va încheia pe Stadionul municipal unde va începe Con­cursul propriu-zis. Cea de a doua zi a festivalului este rezervată unei deplasări la Turda, unde va avea ioc şi un spectacol-maraton al tuturor formaţiilor. In continuare, copiii vor. avea ocazia să viziteze. Grădi­na zoologică. Cheile Turzii ş i oraşul Cîmpia Turzii, .Duminică, participanţii se vor deplasa la Iclod pen­tru a asista la un spectacol cu. obiceiuri folclorice din zonă şi la o serbare cîmpenească. în cursul după- amiezii de duminică se va desfăşura la Casa Student ţilor festivitatea de premiere şi gala laureaţilor. Iată. aşadar, un program încărcat şi, în egală măsură, a - tractiv. Ia care organizatorii invită cu'.dragoste .pe toţi copiii clujeni. - '

M. BOCD

- . ..: „» . ; ' V W -

*

•V

r Z - .

Sî- . . .

Gînduri de 1 Iunie: COPILĂRIA CA ANOTIMP: ■ LdiCe-.se.-VQ }i gindit, oare, titanul Brăncuşi atunci- cînd afirma! „Cînd am încetat a mai f i copii, sîntem deja m orii"? Cu certitudine la ireversibilitatea timpului, ca ' entitate fizică, dar mai ales psihică, spirituală. Desigur şi la necesi­tatea . perpetuării visurilor, elanurilor şi pornirilor sincere ale anilor dinţii pînă

■ spre anotimpurile maturităţii şi senec­tuţii. Poate, şi la existenţa momentului copilăriei privit ca un tărîm al tuturor posibilităţilor, ca un port din care se poate\naviga spre toate zările lumii, ca o bază de plecare spre piscurile cele mai înalte ale planetei.

Dintre însem nele specifice — deşi nu rezervate în exclusivitate celor mici — jocul ni se pare una din marile cuceriri ale speciei'um ane. Fără joacă, probabil, omenirea ar fi avut nevoie de un timp mult mai lung pentru a ajunge la ni­velul civilizaţiei actuale. Activitate su­perioară şi subtilă, joaca celor mici este in acelaşi timp o ocupaţie serioasă, n e­cesară, obligatorie. HOMO . ŞAPIENS

' tinzind spre HOMO COSM1CUS are şi trebuie să-şi -păstreze multe din atribu­ţiile ancestrale ale lui HOMO 'LUDENS , Astăzi, cînd fără îndoială . am intrat tntr-o eră a' libertăţii şi democraţiei, as­tăzi mai. imperios ca oricînd, trebuie să fie dată. sau redată celor ce reprezintă viitorul şansa de a beneficia din plin de, binefacerile acestei îndeletniciri. Să

preţuim simbolul etern al mişcării su­perb e, mingea, imensă cireaşă a tuturor vîrstelor şi anotimpurilor, această Terra ■ in miniatură, acest seducător şi elastic ■ cosmos comprimat. Să împinzim pămln- ; tul cu mingi nu cu obuze, cu terenuri - dc joacă nu cu poligoane de încercare,' cu rachete de tenis nu cu'din cele in - - tercontinentale. Pe cerul copilăriei X să\ zboare puzderie de zmeie,' milioane de baloane colorate, nu doar sateliţi c u ' misiuni strategice. Şă lăsăm copiii şă se joace şi să le tipărim cărţi adecvate; nu concep vîrstă pantalonilor scurţi fără minge, dar nici fără „Cuore“ , „Robinson Crusoe", „Fram, ursul polar" sau „Bas­mele românilor

Respectînd anotimpul unic al' însuşi­rii abecedarului, să ne întoarcem mereu şi mereu la sursa inepuizabilă a ţrţari- lor clasici: Mihai Eminescu, Ion Crean­gă, Petre IspirescU, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu sau Tudor Arghezi. Chiar şi în filozofia lui Lucian Blaga, treptele

'existenţei noastre s-ar putea reduce la joc, dragoste şi înţelepciune, aşa, cum reiese din cunoscutul său poem- - „Trei fe ţe “ : „Copilul rîde înţelepciunea şi iu­birea mea e jocul. / Tînărul cintă: 1 Jo-, cui şi înţelepciunea mea e iubirea, i B ă-. trinul tace: > Iubirea şi jocul m eu , e-n ţe- lepciunea".

Dorin ALM AŞAN

r{DDnţiaăâci’ '«."tn-fe}

ÎN ATENŢIA CITITORILOR NOŞTRI! >IN C E P IN D DE A Z I, 1 IU N IE 1990, PREJUL DE VÎNZARE AL Z IA R U LU I

N O S TR U ESTE DE 1 LEU (ZIARUL DE 4 P A G IN I) Şl 2 LEI (Z IA RU L t)E 8 P A G IN I). A B O N AM ENTELE FĂCUTE PRIN O FIC IILE POŞTALE Şl FACTORII POŞTALI SE V O R LIVRA P IN A LA 30 IU N IE FĂRA M O D IF IC A R E DE PREŢ-

PE LINGĂ A B O N AM ENTELE CE SE V O R FACE PRIN IN TERM EDIUL POŞ TEI C O N F O R M N O U L U I PREŢ (D E L A 1 IULIE A .C ,) D IF U Z O R I A l A D M ! NISTRAŢIEI Z IA R U LU I „S ZA B A D S A G " FA C A B O N A M E N TE PE BAZA DE C H ITA N ŢE Şl PENTRU ZIARUL N O S T R U , LA PREZENTAREA LA D O M IC I LIUL CELO R INTERESAŢI LEGITIMIND U -S E C U DELEGAŢII EMISE DE AD ­M IN ISTRAŢIA „S ZA B A D S A G ". PENTRU A B O N A ŢII IN ACEST SISTEM ZIARE­LE S IN T A D U S E LA D O M IC IL IU DE RESPECTIVII D IF U Z O R I.

= P A G IN A 2

WHOU OBIECTIV MUZEOGRAFIC ÎN SECJIA ÎN AEIi LIBEII DE EA HlilA' ’ în cursul unor cercetări de depistare, Sn

satul Lita a fost identificată o construc­ţie importantă nu numai prin decorul . cioplit în lemnul de stejar din care este alcătuită, c i ţi prin vechimea deosebită consemnată intr-o frumoasă- inscripţie re­dactată cu caractere chirilice: „anul 1709, luna aprilie", cînd a fost construită „a- ceastă poartă de către^ Oltean Simion". Poarta de cimitir de la 'L ita a fost achi­ziţionată şi transferată la secţia în aer li­ber. de la Hcla. După importante lucru i i de restaurare şi conservare, poarta de ci­mitir a fost dată în circuitul de vizitare, Spre satisfacţia numeroşilor vizitatori. Amplasamentul situat în apropierea bise­ricii de la Petrind atrage privirea vizita­torului. Gardul de lemn acoperit cu ţin- . drilă aflat în prelungirea porţii, închide im perimetru în care intenţionăm să plan­tăm un număr de 'sem n e de morminte — cruci din lemn şi din piatră — din toate zonele Transilvaniei, într-un efort de reconstituire a unui autentic . cimitir sătesc. ' 1 • i .■ Din datele traejiţiei locale reiese că

meşterul Oltean Simion a fost unul din­tre cei mai vestiţi meşteri lemnari din zonă,' cate şi-a transmis meşteşugul aşa cum sc obişnuia,' din tată în fiu pînă a- proape de zilele noastre. Astfel, un demn

: urmaş al acestui meşter este Oltean Ghe­orghe care, în a doua jumătate a seco­lului al XVIII-Iea, a construit biserica de lemn a satului — actualmente reconstru­ită în Crăieşti — precum şi două mori hidraulice amplasate pe acel minuscul fir de apă care este pirîul Hăşdăţii, Din­tre cele două mori, una a fost „luată de ape", în 1970, iar cealaltă, abandonată în ' 11948, odată cu instaurarea regimului „de­mocrat popular", a supravieţuit ca prin-

m ,

„ţ.v p. *î9 kS }/ O X . a i V U f H *

Secţia în aer liber a Muzeului etnografic de la pădurea Iloia: poartă de cimitir din Lita. îh plan îndepărtat, biserica <îin

• l ’efrind

tr-o minune pînă astăzi şi a fost achizi­ţionată de către Muzeul etnografic. Re­construcţia morii, alături de recenta da­re în circuit a porţii do cimitir, comple­tează zestrea patrimonială a secţiei în aer liber cu două; obiective. dc o excepţională importanţă, ■ deschizînd noi perspective. pentru reluarea cercetărilor etnografice atît în judeţ, cit şi în întreaga zonă de re­ferinţă a muzeului nostru: Transilvania.

Dumitru IR1M1EŞ,Muzeul • etnografic al Transilvaniei -

COPM SĂRBĂTORIŢI IA CASA ARMATEI

T La Casa Armatei au fost organizate în aceste, zlie mai multe acţiuni menite ■ să marcheze ziua de 1 .Iunie —

'ziua internaţională a copilului. Ne oprim doar asupra cîtorva dintre aceste acţiuni care a u . debutat ieri sub cele mai bune auspicii, intr-un interes’deosebit. £1 'copK ilor şi al părinţilor.

Expoziţia filatelică: „Copiii — florile vieţii" este găz- . tiuită- de „Sala oglinzilor", deschisă zilnic între orele

G—20, în perioada 1—S iunie. Un juriu prezidat de dr. ing. George Arghir a decernat premii pentru cele nsai valoroase exponate: „Lumea mirifică a copiilor" — petru Pitea; ,„Copiii — viitorul de mîine al ţării" — Ana Sur- du; „Să ocrotim natura pentru copiii patriei*. — M eiania

i Potra. S-au evidenţiat în mod deosebit ş î” exponatele ,.Harta pe mărcile poştale" — Valeria Csomos, 10 ani;

' „Să-i iubim, să-i ocrotim " — Fodor Najnal, 14 ani; „Prin muzeele patriei" .— Petru Mureşan.

•' 'La buna reuşită a expoziţiei şi-a adus contribuţia co­lectivul condus de dom nul’ col. (r.) Alexandru ©somos.

■: , De remarcat că pentru expoziţie a fost confecţionată • o ştampilă de către qrhitect mr. (r) Ioan Arboreanu, pre­cum şi o diplomă, de soldaţii Lucian Vait an şi Cristian Suciu, cu sprijinul doamnei Floriea Iancu şi al domnu­lui Dezso Arpad de la Poligrafie.’

Expoziţia de pictură — găzduită tot de „Sala oglinzi­lor" — reuneşte lucrări ale copiilor între 4 şi 8 ani diti cadrul cercului de pictură „Prichindelul", al Casei A r­matei, condus de prof. N orica.M oise, .precum şi- picturi ale’ celor mari, membri ai cercului condus de plt, Ste- lian Dilihei. . '

Spectacolul literar-muzical-coregrafie — organizat in sala de spectacole şi «Carnavalul copiilor" — în „Sala o-

i glinzilor" (cu premii oferite eU;generozitate de către Fa­brica do produse zaharoase „Feleacul". şi cooperativa „Arta jucăriilor") completează paleta manifestărilor de­dicate zilei de 1 Iunie. -

Să mai amintim că buna desfăşurare a fiecăreia din­tre acţiunile amintite a fost posibilă printr-o strînsă co­laborare întie personalul de la Casa Armatei (şef al Casei Armatei — lt. col. Victor Surdu) şi personalul de la Estrada Armatei şi Fanfara militară.

L. EMIL

Scrisoare către redacţieIn ultima perioadă, în'

‘ judeţul nostru s-au des­făşurat concursuri pentru ocuparca posturilor de

’ director de cămin cultu­ral şi bibliotecar din co­mune. In legătură, cu u-, nul din concursuri am primit la redacţie urmă--

; toarea scrisoare: „Sub­semnata Ungur Jenica, domiciliata în comuna Ciucea nr. 29, vă aduc la cunoştinţă următoarele: în 26 aprilie ara partici-

, pat la concursul organi­zat dc Inspectoratul .. ju -, deţean de cultură pentru oţuporca postului de d i-, rector de cămin cultural. La concurs au mal parti­cipat şi Neag M arcela şl Roşea'Gheorghe. Rezulta-, tele au fost: 1. Ungur Je- njea — 9,16; 2. Neag M ar­cela — 9,00; 3. Roşea

1 Gheorghe — 8 , 7 5 . .Roşea Gheorghe a depus con­testaţie. O nouă comisie a notat lucrările astfel: 1. Roşea G heorghe' — 9,19;'' 2. Ungur Jenica —

.9 ,08; 3. Ncag Marcela — - 9,03. Se poate observă că ■diferenţele de notare sînt foarte, mici în .cazul naeu şi al -Marcelei Neag şi foarte mari, cu ridicarea notei âtît; cît .era n&ccsar, în cazul -lui Roşea Ghe­orghe.' Afirm c ă ’ do/nriul Virgil Medan a. intervenit pentru Roşea Gheorghe şi înainte, dar n-â putut schimba hotărîrea com i­siei de.corectare. Mă în­treb, prin ce ^minune* a ajuns acelaşi dom n sti corccteze lucrările ta ce­rerea domnului Roşea .G h e o r g h e ? * •

DOAMNA MIA— Să nu ne părăsiţi,

, doamna Mia! i-a spus fe ­tita Cristina celei care de 36 de ani m odelează în ' gindul înmugurind şi-n su-

: fietul gingaş al copiilor — educatoarea Maria Pont-

.'fiii.Ii întreb pe copii dacă

te pare rău după doamna 'Mia,'-şi-hti răspund, în cor; paaaa!- . ( . - . ^

A cest 1 Iunie marchează pentru educatoarea Maria Poruiiu, da la Grădiniţa nr. ■ 31 Cluj-Napoca (*Fia- c ă ra " f sflrşitul carierei de educatoare, sflrşit ce se prevede a fi mai greu de trecut, emoţional, pentru că, in acest an, grupele ou fost mal „ sensibile“ .

Dar nu, doamna Mia nu-i va părăsi pe copii. A re pregătite şase albume cu fotografii exclusiv din grădiniţă, cu care-şi va umple inima"în zilele lun­gi ce urmează, li ştie pe num e pe toft „absolvenţii" şi-1 identifică, minară, în medici, ingineri, profesori, studenţi, liceeni.

Conştienţi sau nu de c- ccasta, fiecare copil ce a trecut prin mîna su/leful ei s-a îmbogăţit cu excesul de afecţiune pe care fem e­ia ce a visat să aibă un cămin cu părinţi şi copii nu t-a avut nici cînd a fost- copil, nici cînd a fost a- dult. Pentru că Maria Po- ruţiu, a fost orfană de ambii părinţi, iar mai tîr­ziu, natura a frustrat-o de fcricirea de a zămisli co­pii. I-a crescut pe ai ce­lorlalţi sem eni şi le-a dă­ruit cel Tiiai preţuit lucru de pe lume: dragostea. '

M. SANGEORZAN

e x p o z i ţ i e .Sub egida UNIUNII AR­

TIŞTILOR PLASTICI DIN ROM ÂNIA ’ ezi, 1 iunie 1990,, DANA -URDA SÂ- BÂW deschide o expoziţie de pictură.' Vernisajul va avea loc la ora 13,30, la Sala htică, str. 6 Martie din

■ Cluj-Napoca. Publicul iu­bitor de artă este invitat să onoreze acest eveniment cultura] de m arc distincţie,

(IX)Din r.ou salt peste At-

lan1iV,'"îri Mexic, ţara-fcaz- dă a celei de-a IX -a ediţii a Cupei M ondiale.' După 32 de ani, România pre­zentă în turneul final, du­pă preliminarii ' susţinute cu Portugalia (0-3 şi 1-0), Elveţia-C^O .şi 1-0, al doilea jo c în deplasare), şi Grecia (2-2, în deplasare, respec­tiv l - l , acasă). Portugalia a ratat calificarea pierzînd,' la «Atena, cu 2-4 şi termi- nind ia egalitate, 1- 1, cu Elveţia. Prezenţe inedite în turneul final: El Salva­dor, Israel şi Maroc. Iată alcătuirea celor patru gru- ' pe ale turneului final: GRUPA I (la Ciudad de M exico): U.R.S.S., Belgia, M exic si El Salvador; GRUPA A II-A (la Puebla şi Tobica): Italia, Uruguay, Suedia şi Israel; GRUPA A III-A (la Guadalajara): Brazilia, Anglia, C elioslo-. vacia şi România (cea mai grea grupă, adevărată „groapă cu lei“ ); GRUPA Â , IV -A - (la , Leon): R .F.G , Peru, Bulgaria şi Maroc. .

Iată rezultatele înregis­trate în turneul final: Me­xic — U.R.S.Ş. 0-0 (31 mai); Ur iguay —•.Israel, 2-0 ... (2 iunie); Angliai — Românişi 1-0 (2 iunie; ă înscris Huist în min. 65, România a a-* liniat formaţia: Adămache . — L. Sătmăreahu, Lupes- cu, Dinu, M o c a n u iD u - T . raitru,. Nuriweiller VI Dembrovschi,; Tătaru (N ea -. gu, 74), Dumitrache,, Luceş - cu); Peru — Bulgaria 3-2 ’

(2 iunie); Belgia — El Sal­vador 3-0 (3 iunie); Italia— Suedia 1-0 (3 iunie); Brazilia — Cehoslovacia 4-1 (3 iunie); R.F.G. M aroc 2-1 (3 iunie); U.R.S.S. — Belgia 4-1 (6 iu­nie); Italia — Uruguay 0-0 (6 iunie); România — Ce­hoslovacia 2-1 (6 iunie; ce­hii au deschis scorul prin Petras în min. 4, golurile tricolorilor fiind înscrise de Neagu, în min. 53, res­pectiv Dumitrache, în min. 77;. iată.şi „ l l “-ele tricolo­rilor: Adamache — L. Săt- măreanu, Lupescu, Dinu, M ocanu — Dumitru, Nun- welller VI — Dembrovschi, Neagu, Dumitrache, Luces- cu, înlocuit în min. 69 de Tătaru); Peru — 'M a ro c 3-0 (6 iunie); . M csic — El Salvador 4-0 (7 iunie); Suedia — Israel 1-1 (7 iu-: nie); . Brazilia — Anglia t-0 (7 iunie); R.F.G. — Bulgaria 5-2 (7 iunie); U'.R.S.S. — El Salvador 2-T» (10 iunie); Suedia — Uru- guay 1-0 (6 iunie); Brazilia— România 3-2 (10 iunie;

pentru brazilieni âu mar­cat Pele, în min. 19 şi 66, respectiv Jairzinho, Sn min. 22, iar pentru trieo-' lori Dumitrache, ; în mini

. 34, şi" Dembrovschi, în min.’ H3; iată şi „ l l “ -e le aliniat de tricolori: Adamache,

'în lo cu it de Răducanu, în min. 23 — L. Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, M ocanu ~ Dumitru, N unw eiller VI 4- Dembrovschi, Neagu, Du­mitrache, înlocuit de Tă­taru In "min. 71, şi LUees- cu); R.F.G. — Peru 3-1 (10 iunie); M exic — Bel­gia 1-0 (11 iunie); Italia — Israel 0-0 (6 iunie); Anglia — Cehoslovacia 1-0 (11 iu­nie); Bulgaria — Maroc l - l (11 iunie); SFERTU­RILE DE FIN A LĂ (14 iu­nie); Brazilia — Peru 4-2 (la Guadalajara); R.F.G. — Anglia 3-2 (după prelun­giri, la Leon); Italia — M exic 4-1 (la Toluca); U- rug«ay — U.R.S.S. 1-0 (du­pă prelungiri, la Ciudad de M exico); - SEMIFINALE (17 iunie): Brazilia — Uru­guay 3-1 (la Guadalajara) şi Italia — R.F.G. 4-3 (du­pă prelungii!, la Giudad de M exico); FIN A LA MI- CÂ : R.F.G. — Uruguay 1-0 (20 iunie, la Ciudad de Me­xico); FIN ALA (21 iunie): Brazilia — Italia 4-1 (1-1). C fştigînd; -r pentru-' â treia oară, Brazilia a intrat de­finitiv în stăpînirea „Zeiţei de aitir".

Serial realizat de• Victor . MOREA

(va urm a). ■

IM AGINI COhlENTAlE Dn ziffîfîel pcnfriii.. Istoric!:Aşadar, un ultim zîm -

bet înaintea îmbarcării spre Italia. Sub verbul ademenitor şi mina rela­xată a celui (l-am numit pe Cristian Ţopescu) ca­re aplică afacerii numită fotbal unda de sentiment, e şi greu*să nu-fi încăl­zeşti inima. Ţopescu ştie — şi o transmite pe. toa­te canalele — adevărul primar că fotbalul rămî­ne, totuşi, un joc iar jo ­cul înseamnă — înaintea sacului cu bani şi a uri­aşei încrengături de inte­rese — bucuria de a-l să- vîrşi. Iar în perspectiva. acestci mari bucurii, teri-. siunea şi calculele ire-_ buie să facă un pas îna­poi pentru a propulsa in faţă frenezia aşteptării. De tipul celei ilustrate de mezinul formaţiei noas-' Ire, Florin Răducioiu, ă- cel Adonis chemat să probeze pe . stadioanele Italiei cunoscutul adagiu: „Valoarea nu aşteaptă numărul anilor.“ . Şi, in­tr-adevăr, în sfînta In­conştientă a vîrstei, Ră­ducioiu a fost de-a d rep-' tul cuceritor". „Nu m i-e frică de nimeni!"! — de­viza pe care e l.ş i-a însr cris-o pe steag, poate constitui, de acum, em ­blem a tuturor celor care cunosc, la vîrstă dorului, şansa . de-a sc număra prţntre bătrînii şi înţe­lepţii sfetnici ai puterni­cului rege FOTBAb.

Nerăbdătoare - e ţi g e­neraţia de mijloc, chiar dacă reprezentanţii ei (Sabău, Cică Popescu,

Mateuţ) cunosc în bună măiură austeritatea fo t­balului mare. Neliniştea confruntării , şi dorinţa confirmării inundă însă orice zăgaz..'. Hagi în sch im b ,,. e întruchiparea prudenţei..-Devenit de. S zile jucător • al Realului, cu un contract ce-a ctin- vertit în numărul zerou- rilor calibrul talentului, său, ex -stelistu l. a abor­dat, în schimbul mult- aşteptatului „smile demilioane'' mina gra­vă a celui ce ştie de a- cum preţul fiecărei paie fi-a l fiecărui gol. fn con­sens, zimbetul reţinut şi verbul ponderat al jucă­torului aflat dc un timp u i . tranşeele fotbalului profesionist: Rodion Că- mătaru. Cumpăt a mani­festat şi celălalt „bătrîn* ol echipei, Mari Ui Lă câ- tuş, atitudinea şi spusele tale traducînd reflecţia:

al dracului de greu/* Rezumînd, spusele mag­

nificilor ating adevărul de care eram cu toţii convinşi: Italia constituie

o întreprindere aspră, fi­indcă aici nu se joacă doar fotbal, aici se joată prestigii (naţionale), se tranşează destine, se con­feră bastoane de general

i şi se împarte terna uni­formă a napoleonilor fără noroc. -

CU priveşte şansa noas­tră, tricolorii au „anco­rat-o", de cele mai dife- riie nivele ale com peti­ţiei, cutezătorul Sabău purtînd-o pînă în finală, t/nde ajunge, neexprim a­tă, dorinţa fiecăruia din cei „22".

Indiferent însă de di­mensiunea zîmbetului fi natura pronosticului ce­lor pe care i-am avut, marţi noaptea, în fata su­fletelor ,o credinţă a su­nat la unison: „aceea de a face bucurie românilor!"1

Cit ne priveşte, păs­trăvi. bucuria de-a ne fi întîlnit cu mesagerii spe­ranţelor noastre înainte de îmbarcarea lor spre marea încercare a vieţii, A U fel ni i-am adus şi «iai aproape de Inimi aşa că, atunci cind îi vom in- tilni pe terenurile unde ne poartă dorurile, vom fi mai in măsură să le comentăm înţelept de­mersul, .să-i sancţionăm fără răutate, să-i lăudăm pe măsura faptei.- Cît despre urări, să a- vansăm dorinţa ca la . în­toarcere, „magnificii",’ ’ sâ dispună de forţă s\xflc- ■ iească necesară unui. zîm- pet cit mai . . . destins/

Nuşâ DEMIAN

G ALA DEM O N STRA TIVĂ D E KARATE-DO

gluburile „Z cn V şi Budo* organizează simbătă, 2 iunlej o r a /17, la Sala spor­turilor o gală demonstrativă de Karate- Do. Programul va cuprinde o scurtă

prelegere despre artele marţiale, K ATA demonstrativ, J1YW IPPON KWMITE demonstrativ, TAMESIII W ARI (spar­geri),' SHIAI (competiţie) — R A T A , KT5- MIŢE. Invitat de onoare este sensei Dan Stuparu — grad 4 dan.

PAGINA 3

Pentru o circulaţie dezastruoasă: respectaţi... neregulileUn raid cu Poliţia, ratai

exact serviciul de circula- "ţie al municipiului. între 'orele 17 şi 5 ceasuri ale di­mineţii. N-am vrea şă se.

'creadă că cei care-şi bat jo c de Semenii lor, _ care sfidează-regulile civilizaţiei

:rutiere alcătuiesc m ajori­tatea participanţilor la tra­fic. Cei puţini, cei care creează o adevărată bram - bureală pe Străzi şi şosele sînt, realmente, o categorie ciudată, cărora, după ex ­presia .unui confrate, „le-a trecut prea aproape de u - rechi obuzul revoluţiei. Şi, inevitabil, dpm'le, le-d ztfîl-- ‘tîit gînditoriul**.

Dar, să lăsăm gluma, - . Unii iţi cumpără maşini

străine, . puternice (între noi fie vorba, prea bune pentru drumurile noastre),

, vin, *mînă“ în viteza a 5-a, depăşesc'tot Ei, sigur, nu e nevoie de număr de în­matriculare, nu-i nevoie de acte, ce rost mai are în­semnul mărcii autoturis­mului cînd se vede cît de colo că -i i,de-afarău! Aşa gîndeşte şi Aurelia Liliana Hulpe. Zîmbeşte frumos, plăteşte fără să clipească 500 de lei (disciplină occi-

' dentalâ, ce mai!), îşi mai a- . rată o dată dantura splen-

didă şi aleargă (pe roţi, bineînţeles) spre dragul ei logodnic. A rămas o nedu­merise: numărul maşini, este N-832 sau 6-CJ-27U? In caz de accident căutaţi-

• în cartea de telefon. Sau, mă .rog, în cartea de bu­cate!

Altceva!Pentru zona centrală a .

municipiului nostru sint puse indicatoare ce interzic accesul autovehiculelor des­tinate , transportului . de mărfuri; . Sigur, cu excep- . ţ ia . . . Toată lumea se con­sideră însă pe „post" de excepţie. Trei furgoane blo­chează' o "intersecţie. ..'Sufi­cient, nu?, să te apuce

. pandalfile. cînd ai maşină mică şi vezi cum hardu­ghia te împiedică să circuli flu ent Ţ i-s e varsă adre- . nalina în sînge, dragă con-

. ducătorule au to 'd e catego­r i a „B “ l „Barosanului" nici nu-i pasă: 31-CJ-8143 go­neşte, trece pe roşu. © fi vreunul din greviştii care

' cer (nuraai pentru că sînt profesionişti) să se intro­ducă obligativitatea consu­mului de alcool, vom uni- - bla criţă, tangaj pe şosea.marinari de uscat, „uzi“___ 'pe dinăuntru. N-am vrut să-l jignim pe domnul Ilie Radu de la I.J.T.L,., însă e o replică (modestă, ce-x drept) la nonşalanţa c u '

i’ e undo nu-i voie, nici Dumnezeu nu irece

SA*.

r:f

Dacă şi fem eile trag lacare ne-a spus ca n-a gre­şit nimic. Poliţia n-a fost de acord ş i . . plata se face de-acum încolo la unităţile C.E.C., cozi, prezenţă obli­gatorie în 48 de ore. la Po­liţie, (nici aici nu-i puţin de stat la ghişeu), nervi, sau dacă nu se respectă termenul, amenda devine din ce în ce mai ustură­toare. Merită?

Dacă pentru mastodonţii care traversează central ar fi necesară şi intervenţia ecologiştilor, pentru urmă­toarea categorie cerem sprijinul ligii antiaîcoolici- lor. Ileana Turcu (4-6J- B144) avea ceva sînge. . . în alcool. Băţoasa tehniciană

w a s e a ,. .a Institutului agronomic făcea cărăuşie pentru un anume ziar cu care noi nu avem nimic. - (Âu ei, dar asta-i altă treabă). Numai că aşa beată nu şe circulă, nici dacă te-a . rugat să-i faci, acolo, un serviciu, un

. personaj care, se zice, ţine pe umeri mapamondul,

încă una şi gata.Mai exact unu’. Pînă la

urmă ara aflat că-1 cheamă Vasile Rusu, avea şi certi­ficat şi permis (dreptul o- mului să şi le ţină în bu­zunar), numai că n-are voie să bea la volan. Era într-un hal că, atunci cînd a intrat în b irou l' şefului circulaţiei, am crezut că

Fotografiile: N. PETCUnu-i cel prins pe îngusta stradă Teleorman, unde se ju cau _zeci de copii, ci unul de la demolări. A parcat- artistic, „cîş“ , vreau să zic, în .cabină mai avea o sticlă de lichior şi ne-a turnat la gogoşi. . ! A se reţine nu­mărul camionului: 21- 6 J- 901, E un pericol ce tre­buie ocolit cum îl zărim. Sau poate şeful de garaj il va trece la lăcătuşi, aşa cuira a susţinut în prima fază că este. Eăci pilele pe care le-a invocat nu-şi vor mai băga mîna în foc pen­tru el. Nici un verişor de teapa lui nu merită decît oprobiul public.

Radu VIDA

„PRIORITARĂ ESTE PROBLEMA NAŢIONALĂ

•_ (Urmare din pag. t)

ţionale face ca, în aparen­ţă cel puţin, opoziţia să nu joace nici - un rol. Nu este insă exclus, să se manifeste tendinţe .divergente, eau cel puţin-diferite chiar în­tre reprezentanţii formaţiei

-politice majoritare. D eo­camdată nu văd un p a rtid - carc să grupeze In jurul

-eău întreaga, opoziţie, dar există posibilitatea ca un

,. asemenea partid să apară In cei doi ani pînă la ur­mătoarele alegeri. Chtar şl partidul nostru, prin ex ­tinderea ariei de răspîn- dire.şi prin Conlucrarea cii alte partide în direcţiile în care avem opinii apropia- . .te, poate să îşi asume ,în viitor un asemenea rol, fă­cînd bineînţeles o opoziţie

.•«PBştructivă .. şi avînd în pem anenţâ- în vedere in-

- -teresele ■ iMâţlonale:—' Aşa cum evoluează e-

■Vcnimentoie, cum caracte­rizaţi* mersul nostru epre

■ ’tiemowaţic?

— Democratizarea este categoric un proces irever­sibil. Democraţia trebuie Insă să fie învăţată — şi aceasta cere timp. Unele libertăţi care se iau în nu­m ele democraţiei, excesele ,de toate felurile duc nu

1 spre democraţie, ci spre a- narhie. Ca unul care cu­nosc într-o anumită măsu­ră democraţia din Europa, trebuie să vă spun că e- xistă şi acolo foarte multe interdicţii tri toate dom e­niile, pornind de la acti­vitatea' sindicală şi teraoi- nlnd cii comportamentul pe stradă, care la noi, acum, EÎnt respinse, invocîndu-se democraţia. Sperăm însă'

,*u toţii In înflorirea demo- ' oraţiei In cadru l-lega l • *1 unui stat de drept.

— Lucrtnd in invăţ&mîn- : tul superior, întrevedeţi , mutaţii radicale tn acest

; dom eniu? Ln ce trebuie să se aştepte tineretul nostru universitar? ■

—r Da, întrevăd mutaţii importante în domeniul in­

văţămîntului. Se cer îm bu­nătăţiri în domeniul învă- ţănaîntului preuniversitar, al celui iiceal în special, prin orientarea sa,, b să vă surprindă poate , această părere venită de la un in­giner, spre formarea unei solide culturi generale. N u­mai o asemenea', formaţie dă acea deschidcre nece­sară In orice pregătire de specialitate ulterioară.

în ceea ce priveşte tine­retul universitar,, de care, prin ocupaţia mea; dar şi pe plan afectiv, sînt foarte apropiat, acesta trpbuio să

‘ se aştepte exact Ia,ceea ce 'a cerut,.adică la promova­

rea competenţei ca unic ' criteriu de sfelecţic. în aces­

te 1 condiţii trebuie să ne aşteptăm, la săli de curs,

' seminarii, laboratoare pli- ' ne, chiar In condiţiile unei l e g i . care să declare frec­venţa facultativă; Noile condiţii,’1 trecerea ‘ spre eco*

: momi a de fJiaţă. vor face e- vident. îri ciţiva ani. ca o- biectivul prioritar pentru

un studeht să f i e . nu ob­ţinerea unei diplom e ,1 ci dobîndirea acelor cunoş­tinţe care să-i confere competenţă şi com petitivi­tate. Trebuie aici schimba­tă o mentalitate şi acest lucru este mai d ificil şi cere timp.

întrevedem;* bineînţeles, ţi o bază materială subs­tanţial îmbunătăţită, infor­m atizarea» învăţămîntului ţi un acces mult mai larg spre tehnica modernă. De

. asemenea, se vor deschide legăturile noastre cu lumea, astfel încît studenţii noştri

.v o r ' -putea ■bencficia' de bUrse şi- specializări '" în străinătate.' Cred 6ăT tîliCr

| retul 'UniVtrsitaî trCbUie* să ‘ ‘ privească viitorul cu încre­

dere In forţele proprii, dar ş i . cu convingerea că rea­lizarea’ profesională, de ca-

• re este legată la urma ur­mei bunăstarea, fiecăruia, depinde. In bună măsură, de cunoştinţele şi deprin­derile acumulate ln' anii de

'stu d ii

_ fDRTHl, P Î A J D l Şl JIEGLIJtNJSSAU 21 DE ZILE DE „LIBERTATE"

Mureşan Ioan are o activitate de invidiat. De cel de teapa lui, vreau să spun. Meseria — brăţară de aur, şl-â zis," şi s-a calificat. In furturi. A dat băiatul la spargeri . . . Numai că organele de ordine sînt şi ele calificate, aşa că l-au prins de fiecare dată. Cu Decretul-lege din 4 ianuarie 1S90 a scăpat din nou, avînd o . . . restanţă de 10 luni- de detenţie. Rcmuşcăii, tînguielî, că nil şi n u ,' după lege el trebuie să-şi ispăşească toată pedeapsa. Om subţire, n-a avut tupeuL ,să bată la uşă unui penitenciar şi să spună aşa,-dese hi r-', doleanţa ce-i şflrtfca sufletul.

Cum zbuciumul interior nu-1 mai cuprindea, s-a por­nit şă iasă în afară, să dea în foc, adică, şi s-a hotărtţ N7are nici o importanţă că n-a lucrat la Sonsblnătul m e­talurgic Sîmpia Turzii. A cules la repezeală nişte in feaj maţii, a intrat prin poarta combinatului ca prin brinză (aşa spune lumea!), s-a 'dus aţă la oţelăria electrică nr. 1 ş i a „împrumutat" 2J 1,052 lei fix. Că atîta â găsit din­tr-un rest de salarii ale muncitorilor de aici. ;

Boier, nu?Ş-a înţolit băiatul (tot vorba lumii, dar riguros con­

firmat de Poliţie), şi-a luat maşină mică, un M oskvici- 408 şi a şters putina (ce.lim baj doamne!). La Tirgu-Jiu. Nu înainte însă de a vizita plaiurile natale (săt Enciu, comuna Matei, judeţul Bis! tiţa-Năsăud). Bun am ic cu Borşa Ştefan, s-au gîndit să „ude* evenimentul. Să nu se rupă . . . vraja.

Numai că şi conu’ Ştefan avea nevoie de banii Sşlia munciţi cu sudoarea frunţii. A altora bineînţeles. (A m uitat să vă spun că la ieşire din Com binat portarul a răspuns cu amabilitate la salutul jov ia l al lui Mureşan Ioan). Deci, Fănică saltă sacoşa cu suixa respectivă şl nu se lasă pînă ce totul nu-i împărţit frăţeşte. Să-ţi vină o. sutucă de mii de lei aşa, din cer, treci şi la budhism,

' dacă trebuie. '. - . v 'Poliţiştii au însă o religie, mai presus de secte: drep*

tatea.: S-au pus , pe treabă domnii maior Io a n 1 Mureşan, Vasile A lbu şi Giurgiu Constantin, căpitanul GăvrilS^ Rusu, -locotenentul Zariu Martin precum şi _plutonierîi Ioan Balint, Gheorghe Căbuîeaî Ioan 'C ozia (adjutant) şî au avut nevoie doar de 21 de zile pentru â găsi făptaşii.

-Vorba cîntecului: Toamnă, ce trece / Iarna ce vine * Vin tu! ce sufle / Si n-am palton: . .. - - .

■ • ■ ; Radu.'.viDÂ..4r

P.S. Pentru modui deosebit în care .-Poliţia a 'rezo lvat acest caz, prin glasul domnului inginer Radu Hanga, d i­rectorul Combinatului metalurgic Cîmpia Turzii, 5500 dă salariaţi de aici au mulţumit din inimă bravilor poliţişti.

; V : L î Turda: FARFURII ZBUSĂTOARE-’ ;• La magazinul de sticlă­rie şi porţelan din Turda, de la o vreme încoace se intimplă un lucru curios: oricîte seturi de farfurii de porţelan ar fi aduse în Ma­gazin, într-o zi, dacă nu în citeva ore, f a c . . . aripi!• — Cum adică?, între­băm.

— Foarte simplu, ni se răspunde. Glnd oamenii aud că ar» făcut aprovizio­narea, că ne cunosc pro­gramul, fa c o coadă ca l a . . . Stroe. Şi seturile de farfurii de porţelan îşi iau zborul, ©ă noi. nu -puten* să nu le punem în vînzare dacă .Ie avem.

— în ce direcţie? :— Spre . Ungaria.' €ă »■

' polo au o %7aloare mai ma­re decît la n oi de două— trei ori. Aşa încît, dacă' duci 4—5 seturi de farfurii, „m eseria" de turist devine mai mult decît rentabilă. &fu pentru stat, fireşte, ci pentru buzunarul între­prinzătorului. Fiindcă a- r ia . . . transportului peste graniţă, în scopu ri. . . „tu­ristice", a unor bunuri de larg consum şi de folosin ­ţă; îndelungată este cu mult mai numeroasă. Şi

rnim eni-nu se sesizează!

Ion CORDOŞ

Una din graţioasele pre­zentatoare de modele la parada modei care s-a desfăşurat .cu citeva zile fn urmă la Cluj-Napoca

Foto: S. RADU

'UN k P k U l UT IL

Pentru a veni in .spri­jinu l- m icilor producă­tori de legum e şi fructe, ing, Ioan Despu, specia­list îri" agrochimie, din Cluj,' a realizat, în con­cepţie proprie, un apa­rat deosebit de util. A - cesta este destinat efec­tuării tratamentelor _fi- tosanitare şi fertilizări­lor. foliare Sn timpul ve­getaţiei. "

Elaborat şi verificat în ultimii doi ani, apara­tul utilizează' forţa apei din ' reţea. " Avantajele oferite sînt numeroăs»?' în com paraţie cu poiâ~. pele folosite în mod cu­rent, arc o greutate de aproxim ativ 2 • k f şi poate fi manevrat fără eforturi' deosebite, Apoî, aparatul poate fi reglat, pentru realizarea con­centraţiilor necesare ce-

>îor! mai diverse specii de legume şl pomi fruc­tiferi. '.S e pot, . astfel,, combate boli şi dăunâ-

' tori ‘ diritr-'un ' spcctrufoarte la rg .. .. La ora actuală, se în­cearcă perfcctare3.rca-' lizării acestui aparat în' producţie d» serie-

. . " . " 'L a

ADEVĂRUl - IN LIBERTATE - PAGINA t

. A N I V E R S A R I .

• La îm plinirea frumoasei virste de 80 «n i, U urăm scum ­pei noastre mânu* FARAGAU

- M ARIA, din Inrlu de Clmple, multă sănătate, fericire ţl „L a

. m ulţi an i"! Aurelia, Sandu, F lorica, Mia, Elena, Ion. .

«* Cu ocazia zilei de naştere şl a pensionării, dorim dra-

J eei noastre mame, bunici, soacre ţl cuscre AURELIA

' FLUERAŞ, multă sănătate, fe*- rlcire ţl „L a mulţi ani*. Eu­

gen, Rodica, Paul, Călin, cus­crii Topa. (11578)

>MAXRTMQNIALE.

• Tinâră, 25 ani, 1,7*. caut prietenia unul băiat. Telefon S-G8-09. (11420)

-V.tNZARl

# . Cumpăr bibliotecă. Tele­fon 6-64-S7. (11718)

0 Cumpăr pisică siameză, blrmaneză sau angora, exem ­plar tlnăr, preferabil cu pe­digree, Telefon 1-90-01. (M800)

« Cumpăr casetofon nou pentru calculator. T elefon :2-14-71. (11813)

HH232BIERDERI.

• Vînd camioneta pentru.■ transport m arfă Mercedes 638,

încărcătură m aximă 8,5 tone,S.eoo m cubl. T elefon 8-44-60. (11830) •

• Vînd iarbă şt otavă dln - tr -o grădină mare. Telefon

, 1-46-30. (11695)O Vînd garsonieră cu (fără)

preluare rate (ne) m obilată. Str. Dîmboviţei, Mărăşti. T e­lefon ,4-22-31. (11666)

0 - Vind la preţ convenabil,. A udi 100, Audi 80, Opel II e - , kord Combin, Rei mit 18, Re­

nault 18 Combi, cu m otor de schim b,^M ercedes 200 Diesel, V W bus, VW transportor. T e­lefon 5-53-24, orele 14—21, (IG693/A)

• Vînd Dacia 1310 neridica­tă , Telefon A lba lulia 958/2- 06-19, ‘ întro orele 7—11 şi

-18—22. (11543). .Vind urgent Trabant nou,

_ preţ convenabil. Telefon 8-82-90, Cluj-Napoca. (11439)

© V ln d magnetofon Kastan ' cu boxe. Telefon 8-10-00, du­

pă ora 18. (11753)Vind rochie mireasă, uni­

cat. S.U.A., mărimea 42—44. -T elefon 1-64-43. (11754)

; Vind apartament 3 cam e- ; re. confort I, îmbunătăţit, zo­

na Mănăştur, ap. 68, eventual ' schim b cu două camere, etaj.

T elefon 6-71-84. (11752)vind apartament 2 cam e­

ră, p lopilor nr. 18, b loc L 5, _şc. I, ap. 1. (11733) ;

. <> De vinzare apartament 2 can ere . Teleorman 32, etaj 3. T '',"frin 4-15-95. (11784)' *® Vînd casă,str. Făgăraşului

1" Telefon 6-09-78. (11783) Vind televizor color nou.

To "fon 7-31-71, după ora 16, zi!-v!c. fi 1779)

V?M Oltcit 8000 km. T e- le -.i 952/1-39-17. (11771)

® Vind casă familială, gaz, gradină, vie în Turda, strada Horticulturii nr. 2. Informaţii Cluj-Napoca telefon 951/4-13-79. (117791 -

, Vlnd televizor Sport. T e- lei'm 3-05-90, orele 17—19. (11T.T7)

vind videorecorder şi com bină muzicală Sharp. Te­lefon 5-31-80, zilnic 16—18. (11708)

» Vind farfurie satelit d la- melrul 150 Intre orele 20—22, telefon 7-63-63. (11714)

^ "V tnd videorecorrler Sharp, frinider Arctic mare, două fîarnlturi de mobilă. Telefon3-03-78..-.(11717)

De vînzare casă familială• cu confort, cu gr.ldlnă mare. Str. Oitulnl nr. 16, Intre orele IC—?0. (11724)

O Vfnd TV color, Sony. str.. Pala nr. 38. b loc P 1B, etaj

VII. ap. 39, după ora 16. • (11729)

• Cooperativa de consum Iara, judeţul Cluj livrează pe

'bază de comandă sau numerar pl.'ipuml stambă două persoa­ne cu 400 lei/bucată şl plăpumi stambă o persoană 300 lei/ burată. Livrarea se face im e­diat. (11393)

• Cum păr avantajos xerox. T elefon 5-16-42, după Ora II. (11356/13)

O Cum păr teren (grădină) pentru construcţie. Telefon 8-04-36, după ora 19. (11750/A)

• Cum păr rulotă. Telefon î-83-25. Intre ore le 20—Î2.(11713)

• Antrepriza Construcţii Montaj, Brigada nr. 2 Cluj a Reg. C.F. Cluj, Piaţa V ictoriei nr. 17 încadrează: zidari, dul­gheri, fierari betonişti, elec­tricieni, necalificaţi. Se asi­gură permis C.F.R. Informaţii telefon 1-20-23. (11726)0 Servicii închirieri video.

Telefon 5-31-39, zilnic 16—18. (11703/A)

• Absolvenţii clasei x n 12. Liceul industrial „Clujana* prom ofia 1080 să fie prezenţi In 3 iunie 1990 la şcoală, la ora 10. (11738)

®- Onorăm prom pt com enzi sonete (promoţii) policrom ie, hîrtie cretată, lăcuite. Atelier P.I.N. Baia Mare 994'3-36-33. (11100/C)0 Execut rulouri din lemn,

jaluzele sintetice cu garanţie. Adresa: Matei Arghir sat Să- llştea Nouă nr. 11, com una Baciu, Cluj. (11124/C)

• In zilele de 3 şl 10 iunie 1990, intre orele 10—13 la râ- dioclubul Casei Armatei (ca­mbra din C luj-N apoca se execută înscrieri pentru cursul de reparaţii radio TV. T axa : 1000 lei (se acnită la înscrie­re). (11429/A)

• Caut instructor autorizat pentru conducere auto. Vînd Mercedes 240 D. Telefon4-34-36. (11670)

O Fac schimb catedră De­sen titular în SSngeorz-Băl cu oraş Cluj-Napoca sau în ju ­deţul Cluj. Informaţii la te­le fon : 999/7-05-21, Sîngeorz-Băi. (11835)

m m T Â .O Schimb apartament 2 ca­

mere ICRAL cu similar Cons­tanţa. Telefon 5-09-81. (11534)0 Schimb apartament pro­

prietate 4 cam cre, confort Cluj-Napoca cu Sibiu. Telefon7-88-09, Topan. (11719)

• Dau în chirie apartament3 camere mobilate, cu garaj. Informaţii la telefon 4-72-4*. (11167)

• Doi studenţi greci dorim să Închirieri» casă cu două sau trei camcre, aproape do Haş- dou sau de Universitate, cen­tru. Telefon 1-80-27, căm in 1, camera 86—87, orele 13—21.(11463/B)

• Pierdut tn î i mal, zona parcului Central, cline talie mare, lăţos, m aro-grl cu piep­tul alb. Răspunde la Bllck. Găsitorului mare recom pensă. Telefon 8-27-04, 8-20-13, 8-93-08. (11475/B)

• EcJie Silviu pierdut auto­rizaţie macaragist eliberată ds I.S.C.I.R. o declar nulă.(11707)

• Marlş Traian pierdut d o­vada de porum b nr. 47193 eli­berată de Ind. cărnii Huedin. O declar nulă. (11264)

• Hetca Ioan pierdut d o­vada de porumb nr. 45510 eli­berată de Ind. cărnii Huedin, O declar nulă. (11262)

• Safta Simion pierdut, do­vada de porumb nr. 46717 eli­berată de Ind. cărnii Huedin. O declar nulă. (11264)

• Purcel Alexandru pierdut dovada de porum b nr. 48125, eliberata de .Ind. cărnii Hue­din. O declar nulă. (11263)

9 Borlea Ana pierdut dova­da de porumb nr. 4(731», eli­berată d e . Ind. cărnii Huedin.O. declar nulă. (11259)

„ B l& E J U E

• Stmbălâ, z Iunie 1990, orele 13,30, la capela dla Cordoş, com em orăm şas« săptămini de la decesul scum pului nostrn RADU COPAC1U, născut tn Ada- Un, a cărui urnă cu rămă­şiţele pămlnteştl a fost a- dusă din Canada, la do­rinţa Iul, pentru a f l aţe- z a tă ln pămîntul românesc, Ia cimitirul din Cordoş. Io v cc l nem ingîiată fam ilia: tata Guşti, m am a Ninuca, fratele .Vasile, sora Ana, cum natul Nlcu şl nepoţii Sorin, N lcoleta şi Anca le- pure. Dumnezeu să-l Ierte şi să -l odihnească.

• M ereu prezenţi ta Ini­m ile noastre, aducem un plas om agiu scum pilor noştri cop il A l e x a n d r u NEGREA şl CRISTIAN ALEXANDRU NEGREA,

la Împlinirea a 5 luni şl respectiv 11 ani d « la de­ces. Lacrim ile şl dragostea noastră să le vegheze som -

"nul de vccl. Părinţii Su- sana şl Simion Negrea. (11488)

• P ios şt dureros om a­giu la îm plinirea unui ^tn d e la prea tim puria des­părţire de bunul ţ l scum ­

pul nostru ing. BADU MUNTEANU. Comemorarea sîm bătă, 2 iun ie, ora 17, la biserica ortodoxă de pe str. H orea. Fam ilia. (10891)

• In dum inica de Rusa­lii, lacrim i şi flori pe m or-- min tul NAS ASIEI

SALAJAN, la îm plinirea a 5 ani de Ia trecerea In ne­fiinţă. Odihnă veşnică su­fletului nobil. Familia. (11523)

O Zitla de 2 Iunie 1989 a fosţ pentru noi o zi de 1- m ensă durere cînd a tre- cut In nefiinţă, după nu­mai 13 anişori, scumpul

nostru fiu EDUARD SEBASTIAN HORAŢIU

COROIAN, dată de la ca­re azi se Împlineşte un an plin de em oţii, regrete şi m ultă durere în sullet. Chipul său blînd şl bun11 vom păstra ln inim i toată .viata. M am a, tata şi fratele A lin. (11554)

O Sintem alăluTi de fa­m ilia M ircea Gabor tn m area durere care-i încear­că. Fam ilia N icola. (11762)

• îm părtăşim durerea ţl adresăm condoleanţe fami­liei Ia dureroasa despăr­

ţire de neuitatul lor TAM AŞ. Familia Murza. (11758) _____ .

O Colegii din A.C. 4 sini alături de M ircea Ilarşa in clipele grele prin care trece la pierderea tatălui său. (11751) __________________

0 Profunda noastră com ­pasiune colegei Racz Ana la trecerea in eternitate a m amei dragi. Sincere con­doleanţe fam iliei. Corul Fi­larm onicii de stat. (11755)

O Sîntem alături de fa­m ilia Gheorghe şi Ana

Feneşan In marea lor durere prin încetarea din viaţă a m amei lor din Jucu. Familia Clmplan. (11744) ____ ______

0 Aducem mulţumiri tu­turor celor care au fost alături de noi, exprlm in- du-şl compasiunea ta des­părţirea do iubitul nostru soţ, tată, socru, dr. far­

macist LIVIU TEODOR POPA. Familia ln vccl ne- mlngilată. (11743)

> Mulţumim tuturor ce­lor carc au fost alături dc noi In marca durere pri­cinuită de moartea dragu­

lui nosiru GUIŢA GHEORGHE, din Mănăstl- reni. Familia. (11734)

• Mulţumim din suflet tuturor rudelor, locatarilor şi co legilor de muncă de la Fabrica de pensule care au fost alături de noi la

dccesul fiului nostru SILVIU FLORIN. Familia Mureşan. (11782)____________

t Un ultim om agia fos­tului coleg maistru pr. ALEXANDRII PUTICS,

pensionar C.F.R. Colectivul brigăzii 4 A.CJVf. C.F. Cluj. (11778/A)

0 s incere condoleanţe fa­m iliilor Oltean şl Iacubo- vlcl, greu încercate de pier­derea suferită. Locatarii din strada Făcliei nr. 2«.

• Colegii din catedra de filologie rom anică a Uni­versităţii din Cluj-Napoca exprim ă doam nei conf. dr. M aria Căpuşan profunda lor com pasiune la moar­tea m am ei sale, VIORICA IUGA VODA. (11772)

• M em brii corpului pro­fesoral al Facultăţii de fi­lologie exprim ă colegilor, doam nei con f. Maria Vodă Căpuşan şt dom nului conf. Cornel Căpuşan Întreaga com pasiune pentru greaua pierdere suferită. Sincere condoleanţe fam iliei Îndu­rerate. (11773)

• îm părtăşim marea durere a doam nei dr,

Rodica Jelcan Ia trecerea ln nefiinţă a scum pei sale mame, ALEXANDRINA

CORDALI. Transmitem sin cere condoleanţe familiei greu încercate. Colectivul Policlin icii Judeţene Cluj. (U7<9)

• Sintem alături de fi­nul nostru Ioan Roşea In m area durere pricinuită de m oartea m am ei sale dragL Familia Petru Ioan Tat. (117G8)

• Un ultim omagiu ce ­lui carc a fost primul ope­rator p ro iecţion ist, din Ju­deţul nostru IOAN ACIUi Sincere condoleanţe fam i­liei. Colectivul întreprinde­rii cinem atografice Judeţe­ne C1UJ. (117G4)

• Sintem alături de co­legul nostrn Adrian A clu in m om entele grele Ia des­părţirea de tatăl drag. Co­mitetul sindicatului liber al I .C J . C luj. (11764/A)

• Sintem alături de co ­legul nostru Alexandru

Zeie In durerea pricinuită de pierderea tatălui drag. Colectivul de Ia igiena m e­diului. (11763)

• Sintem alături de co­lega noastră Aurica Corda In marea durere pricinuită de moartea m amei dragL Colegii din secţia construc­ţii sudate, Metalul roşu. (11109)

O Sîntem alături de fa­m ilia mecanizatorului

Iuliu Chiş Ia dispariţia tragică a acestuia. Colecti­vul de m uncă de la SJiLA. Vultureni. (11727)0 Pios om agiu celei ca­

re a fost VICTORIA CACOVEANU. Sincere

condoleanţe fam iliei îndo­liate. Nu te voi uita n icio­dată, PUŞA. Ioan Terec.(11720)0 S-au Împlinit şase săp­

tămini de cind a plecat fn veşnicie c e l ' m ai bun soţ, tată şi fiu IOAN TARCEA. Dumnezeu să-l odihnească in pace. Iar noi II vom păstra veşnic viu in amin­tirea noastră. Soţia Rave- ca şi copiii Nelu şi Doru. (11739)

0 Cu durere in suflet a- nuntăm încetarea din via­

ţă a Ini ALEXANDRU LAZAREAN, soţ Iubitor şl tată devotat. Familia îndo­liată. (11731)0 Cu inim ile zdrobite dc

durere ne despărţim de iubitul nostru frate, cum ­

nat, unchi VIKTOR KOPTIL, pe care o moarte fulgerătoare l-a răpit din­tre noi pentru totdeauna Ia vlrsta de numai 27 ani. Nu te vom uita niciodată şi te vom plinge toată viaţa. In veci nrm îngîlal! Iuliu, Rodica, lulia , Teodora. în ­mormîntarea va. avea Ioc tn data de 2 iunie 1990 In Clceu-Polenl, Judeţul Bis- triţa-Năsăud. (1180»

• O m oarte fulgerătoare I-a răpit dintre noi pe Iu­bitul şl scum pul nosiru

frate VIKTOR KOPTIL. Chipul şl bunătatea lui nu le vom uita niciodată. Fra­ţii Augustin şl Alexandru tn veci nemlngllaţi.(11801/A)

• Cu adincă tristeţe to suflete anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre MARIA VADAN, de 3C ani. în ­morm întarea are loc azi,1 Iunie 1990, ora 13, tn sa­tul A girblciu. Familia. (11801)

I.J.T.L. CLUJ

face cunosct«t, publicului călător, că în urma generaliză­rii zilelor de sîmbătă liberă şi a sistării majorităţii acti­vităţilor In zilele de duminică, transportul In com un din municipjul Cluj-Napoca se corelează cu fluxurile de că­lători, desfâşurîndu-se începînd cu data de 2 iunie 1990, după cum urmează: -

A . — In zilele de s îm b ă tă , circulaţia se va desfăşura:— Intre orele 5—23 pe liniile nr. 1, 3, 4, 6, 7. 8, 9, 10,

23 de troleibuze şi nr. 27, 28, 29, 31, 32. 33, 35. 36, 37. 42, 46 de autobuze; • . -

— în orele de v irf (5—8 ; 12— 15 şi 21—23) pe. linia nr. 26; ,

:— pe 1 iniile de tramvaie nr. 100 Intre orele 5—15,- n r. JOI Intre orele 8—12 şi nr. 102 între orele 5— 8 şl 12— 15.. Nu se circulă pe liniile nr. 2,5,14,25 de troleibuze, nr. 30, 34, 38, 39, 41 de autobuze, iar pe liniile de tramvaie nr. 100, 101, 102 după ora 15.

B. — In zilele de duminică, circulaţia se va desfăşura Intre orele 6—22,30 pe liniile nr. 1, 3, 4, 6, 8, 9, 2 3 .da troleibuze, nr. 27, 28, 29, 31, 32, 33, 35, 46 de autobuze.

Nu se circulă pe liniile nr. 2, 5. 7, 14. 25 de troleibu­ze, nr. 26, 30, 34, 36. 37, 38, 39, 41, 42 de autobuze şi pe nici lina din liniile de tramvaie.

Circulaţia pe liniile sezoniere nr. 40 se va desfăşura între orele 8—17 şi nr. 43 între orele 7-—14. -

C. — Programul de circulaţie din cursul săptămînil (luni— vineri) nu se modifică.

D. — Şi cu această ocazie, I.J.T.L. Cluj face apel la publicul călător pentru compostarea biletelor de călăto­rie, urmînd a se intensifica acţiunle,de control în toate perioadele de exploatare şi în colaborare cu organele de politie. (760) x

ACADEMIA DE MUZICA „G . D IM A " .ŞI ASOCIAŢIA COM POZITORILOR CLUJ

anunţă reînfiinţarea formaţiei corale „ANTIFONIA*1, sub ■ conducerea dirijorului Constantin Rîpă. Cei interesaţi sînt invitaţi Ia o audiţie în zilele de 4. 5, 6 'iun ie 1990, între orele 18—20, sala 59 (etajul III), de la sediul Aca­demiei de muzică. (757)

LICFUL INDUSTRIAL NR. 7 CLUJ-NAPOCAcu sediul în str. Tineretului nr. 57, te lefon -5-27-14

organizează concurs pentru ocuparea postului de • con­tabil şef. Condiţii: studii medii, vechime 9 ani în funcţii economice. Concursul va avea loc în data de 12 iunie 1990, ora 9, la sediul unităţii, Cererile de înscriere Ia concurs, !a care se anexează o copie după cap. IX din cartea de muncă si cazierul judiciar, se primesc pînă la data de 8 iunie 1990. (750) - ^

V'^AAAAA<\/^^A/\^^A/\A^AAAAAAAi\AAAAAA>AAA^^A^A/^lSAAAAAAAAAAAAAAAA^AAA/C^AA>AAAyVA^y\^A^l/yA,A^L/kJA|<alyiyy

O Prezent mereu în gin- dul şi sufletul nostru adu­cem uit pios omagiu Înso­ţit de lacrimi şl flori iu ­

bitului nostru IONEL VANEA, la şase săptămini de la dureroasa despărţi­re. Comemorarea va avea loe tn 2 iunie, ora 12 la Biserica din cimitirul Mă- năştur. Familia. (11852)

0 Cu adincă durere ln suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noas­tre m am e, soacre, bunici şi străbunici, văduva ANA PRODAN, In virstă dc 88 ani, \ din satul Pata, jude­ţul Clu). înmormîntarea va avea loc de la casa de­functei din satul Pata, Ju­deţul Cluj, duminică 3 Iu­nie 1990, ora 14. Copiii în ­dureraţi. . ( 1 1 8 3 7 ) _________

0 Se im pllnesc şase săp­tămini de cînd ne-am des­părţit pentru totdeauna de iubitul nostru soţ şl tată GAVRIL DANCIU. Familia indoliată. (11S33)

O Cu adincă durere a- ■nunţăm încetarea din via­ţă a scumpului nostru soţ,

tată şl bunic 1STVAN ZAGON1, pensionar I.L.L- Inm orminlarca va avea loc tn 4 Iunie 1990, ora 14 din capela cimitirului Central. Familia îndoliată. (11829)

0 Profund om agiu ţl veşnică recunoştinţă p ro f.

dr. lng. ALEXANDRU CIIIŞU, prof. dr. lng.

NICOLAE VINTILA, prof. dr. lng. BAZIL POPA, prof. dr. lng. MIHAI

TRIPA, şef lucrări dr. lng. VIRGIL COANDA. Prom o­ţia 1980, Ingineri T.C.M. al Facultăţii de M ecanică din CIuJ-Nâpoca. (11823)

0 Aducem mulţumiri tu­turor care prin prezenţă, flori ţ l cuvinte de m in- gllere au fost alături ţ l au condus-o pe ultimul drum

pc draga noastră AURELIA UOTII. Familia îndurerata. (11780)

0 Cu durere familia a - nunţă Împlinirea unui an de la trecerea în nefiinţă

a celui ce a fost ALEXANDRU RUS, din Turda. Comem orarea a - re lo c tn dum inica Ru­saliilor P ios om agiu. Fa­milia. (11818) . -.

0 Sîntem alături de co ­legul nostru Ioan Roşea în marea durere pricinuită de decesul mamei sale. C olec­tivul Serviciului A provizio­nare. (11817) - ~ '

® Cu nemărginită dure­re anunţ încetarea din via­ţă a mult Iubitului meu SOţ ANDOR GABOS, tn' vîrstă de 76 ani. înm orm în­tarea va avea Ioc în data de 2 Iunie, ora 14 din ca­pela I a cimitirului Cen­tral. Soţia îndurerată. (11812) ' . •

O Cu profundă durere a- nunţăm trecerea ln eterni­tate a iubitului' nostrn soţ,

tată şl bunic VICTOR CRIŞAN, ln data de 30 mal In etate de 80 ani. înm or­mîntarea va avea Ioc azi,1 iunie 1990 în satul Văli- şoara. Judeţul Alba. Fa­milia îndurerată. (11839)

0 Cu Inimile sflşlate de durere anunţăm încetarea din viaţă după o grea su­ferinţă a dragului nostru soţ şl tată conferenţiar u - nlversltar tfMTL RACILA, om de aleasă bunătate şi om enie. II, vom păstra mem oria veşnic vie. în ­mormîntarea va avea Ioc sîmbătă, 2 iunie 1990, din capela cimitirului Centrat Soţia Doina şl copiii Că­lin şl Horea. (11848)________

0 Sintem alături de co ­legul nostru Szosz Andrei tn marca durere pricinuită de moartea tatălui. Colegii do la Bloslntezâ. (11777)___

0 Sintem alături de co ­legul nostru Llca Cimpeanu la dccesul tatălui drag. Co­legii din brigada I C.F. Cluj. (UT7J)_________ '

COIEGIUI D t REOaCVt’ Oto Cftfioo (/odoclo» ie»), Dan Rebreanu (redacta* iar odlunct), î«o ion Bara (secretai aeiw o* da rodocll*), Valat Chioreanu.

Emil lu ca . ion Rui.

RedacU» i CioJ. ttt. Napoca or. t t telelon H M I | tetei orna* Ulterioarei teoretarla) — 129) t e o t » ■Olturall • tt» »' tt>i problem * coalai* fl soom loa • tn , K4, t a j tdmlQlrtre ţla — n i i ap ocra n * «• u s . t a Mtoa publioltat* m prune*t* ttlnlc. tntri or«t* I*—1*. ntnnai ta tdmlnUtratla. ttrada Napoca or. lt . parter.