,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari... · 2011-03-07 · Modul de comportare a iazului de decantare

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej”

„Completări la documentațiile tehnice RIM, RS, IpCT solicitate de

MMP în vederea aplicării prevederilor Convenției Espoo”

2011

- 146 -

VII. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

7.1.1 ANEXA 3 CAPITOLUL DEȘEURI – CLARIFICĂRI

Detalii cu privire la rezultatele analizelor pentru determinarea potenţialului de generare

a apelor acide de către sterilele de flotaţie se prezintă în RIM cap. 3 pag. 18-20.

Anexa 3 a acestui capitol prezintă buletinul de analiză emis de Lakefield Research Ldt.

care conţine rezultatele testului static privitor la Bilanţului Acid-Bază (prescurtat în continuare

ABA) şi a testului de Generare Acid Net (prescurtat în continuare NAG) pentru sterilul rezultat

în urma testelor de pilotare pentru flotarea minereurilor (sterile din iazul de flotaţie) .

7.1.2.MANAGEMENTUL DEȘEURILOR EXTRACTIVE – CLARIFICĂRI.

„Conform HG 856/2008, privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive „Art. 10 :

(1) Planul de gestionare a deșeurilor trebuie să furnizeze informații suficiente

pentru a permite Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, prin autoritățile teritoriale pentru

protecția mediului, și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale să evalueze capacitatea

operatorului de a îndeplini obiectivele din planul de gestionare a deșeurilor, prevăzute la

art. 8 alin. (2), și obligațiile sale conform prezentei hotărâri.

(2) Planul de gestionare a deșeurilor trebuie să specifice în ce mod opțiunea și

metoda aleasă, conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. a) pct. (i) îndeplinesc obiectivele

planului de gestionare a deșeurilor, prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a). „

Cu toate că obiectivele menţionate în solicitarea MMP nu sunt precizate în subcap. 3.4 al RIM

(pag. 28-29), ele fac parte dintre obiectivele Planului de gestionare a deșeurilor/reziduurilor

miniere care a fost elaborat de către CEPROMIN şi care a fost depus la ARPM Timişoara odată

cu RIM şi RS.”

7.1.3. PLANURI DE ÎNCHIDERE ȘI PLANUL DE MANAGEMENTDEȘEURI/REZIDUURI

MINIERE

Planurile referitoare la închiderea activității precum și planul de management al deșeurilor

reziduurilor miniere au fost întocmite conform legislației în vigoare și depuse la autoritățile de

mediu odată cu RIM și RS(în conformiate cu solicitările din îndrumar). Vom anexa aceste

planuri prezentului document de completări.





2011

- 147 -

7.1.4. ÎNCADRAREA DEȘEURILOR

Informaţiile solicitate privind clasificarea deşeurilor conform HG 856/2002 precum şi cantităţile

de deşeuri estimate că vor fi generate (inclusiv nămolurile rezultate în urma proceselor de

epurare) se găsesc în conţinutul „PLANULUI DE MANAGEMENT AL DEȘEURILOR/

REZIDUURILOR MINIERE ” elaborat de S.C. CEPROMIN DEVA S.A

Nămolul de la epurarea apelor menajere poate fi depus pe bermele haldelor de steril sau

pe bermele carierei pentru revegetare. Transportul periodic a nămolului se va face cu mijloace

auto adecvate. Pentru a se putea utiliza drept fertilizant, nămolul generat din treapta biologică a

staţiilor de epurare trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Ordinul comun al MMGA si

al MAPDR nr. 344/708/2004 si să obţină permisul de utilizare în agricultură. Împrăștierea

nămolului se va face numai în perioadele în care sunt posibile accesul normal pe teren și

încorporarea nămolului în sol imediat după aplicare. În cazul în care nu se va putea folosi ca

fertilizant se va depune pe iazul sterile de flotație.

7.1.5. STABILITATEA VERSANȚILOR PE LOCAȚIILE VECHILOR HALDE – CLARIFICĂRI.

1. Pârâul Jdebuleţ se formează chiar din izvorul care va fi capatat pentru apa

potabilă necesară la uzină. Pârâul traversează o zonă deluroasă din vecinătatea actualei halde

Sud ce prezintă alunecări de teren vechi, dar care momentan sunt stabilizate.

Lucrările de amenajare şi construcţie a viitoarei halde Sud prevăd amănunţit lucrări de

amenajare a fundamentului hălzii, ceea ce implică lucrări de stabilizare şi pe zona afectată de

alunecare.

2. Pârâul Coastei Mari, este o denumire preluată pentru tronsonul de pârâu aflat

de la confluenţa Pârâului Măcriş cu Pârâul Căpitanului şi până la confluenţa cu Pârâul Băiegii,

de unde se consideră că începe Valea Hondol. Denumirea consacrată pentru acest tronson este

Pârâul Măcriş, deoarece face parte integrantă din cursul inferior al Pârâului Măcriş.

Acesta trece pe lângă halda de sterile Băiaga şi există posibilitatea spălării şi alunecării

acesteia în cazul unor debite mari de ape. Menţionăm că această haldă este prinsă pentru

ecologizare în Planul de Refacere a Mediului pentru obiectivele aferente Filialei Certej S.A.

(parte componentă a C.N.C.A.F. Minvest S.A.) şi care va fi realizat în viitorul apropiat.

Datorită faptului că halda Băiaga are o vechime de aproximativ 30 ani, pe care de altfel

există construite clădiri ce aparţin Filialei Certej S.A., s-a constatat în urma unor studii de

stabilitate că aceasta este stabilă, iar taluzul prezintă un grad ridicat de echilibru. Valea Băiegii





2011

- 148 -

cum s-a menţionat mai sus, va fii deviată din zona haldei Sud a carieirei, lucrare din viitotrul

proiect minier Certej.

3. Valea Corănzii în viitorul proiect Certej va fii captată şi dirijată pe o galerie

betonată, astfel încât să nu pună în pericol noua haldă de sterile Nord, aferentă carieirei Certej.

Considerăm că tehnologiile care se vor aplica odată cu punerea în funcţiune şi

metodologiile de lucru adoptate, vor conferii siguranţă noilor construcţii miniere şi industriale.

7.2.DEPOZITAREA DEȘEURILOR – COMPLETĂRI/CLARIFICĂRI

7.2.1.PROTECȚIA MUNCII

În RIM cap. 7 Situaţii de risc 7.4. a fost prezentată şi identificarea scenariilor de

accidente potenţiale pentru faza de construcţie (subcap. 7.4.1.1.) , pentru faza de operare

(subcap. 7.4.1.2.) precum şi pentru faza de închidere/postînchidere (subcapitolul 7.4.1.3).

Pentru evaluarea calitativă a riscurilor asociate activităţii desfăşurate în cadrul obiectivului, s-a

utilizat metodologia care a fost prezentată în subcap. 1 (pag. 5-8). S-a procedat la atribuirea unor

valori numerice pentru fiecare nivel de probabilitate de producere şi de gravitate a consecinţelor

eventualului accident imaginat, riscul asociat fiecărui scenariu fiind reprezentat de produsul

dintre cele două valori atribuite.

La stabilirea valorilor asociate nivelelor de probabilitate şi de gravitate se ţine cont de

impactul potenţial şi de măsurile de prevenire prevăzute. O parte din aceste scenarii se referă la

posibile accidente de muncă a căror risc este mai redus dacă se adoptă măsuri adecvate de

protecţia muncii.

Rezultatele obţinute se prezintă în tab. 7.17 (pag. 109-110) pentru faza de construcţie, în

tab. 7.18. (pag. 110-113) pentru faza de operare şi respectiv în tabelul 7.19. (pag. 113-114).

Se constată că toate scenariile vizând accidente de muncă se pot produce ocazional, pot

avea consecinţe minore şi riscul asociat este scăzut ceea ce indică faptul că acţiunile ce trebuie

întreprinse în cazul producerii unui asemenea accident sunt unele obişnuite, de rutină, deci nu

este necesară implementarea unor măsuri speciale de protecţia muncii înafara celor normale,

specifice activităţilor ce se vor desfăşura.

Câteva dintre aceste măsuri se referă la:

- Conformarea cu specificaţiile tehnice de lucru (manipulare, depozitare ..) pentru

fiecare substanţă periculoasă în parte





2011

- 149 -

- Aplicarea normelor tehnice de lucru cu explozivi industriali (depozitare, transport,

manipulare, utilizare)

- Respectarea programelor de revizii şi reparaţii a instalaţiilor şi utilajelor din dotare

- Respectarea normelor tehnice de lucru aferente fiecărui utilaj, loc de muncă, instalaţie

tehnologică

- Respectarea procedurilor de intervenţie în caz de incident / accident

- Respectarea normelor de securitatea muncii pentru lucrul în ampriza iazurilor de

decantare

- Respectarea măsurilor de protecţie contra incendiilor

- Respectarea instrucțiunilor de lucru pentru utilizarea energiei electrice

7.2.2 RESPECTAREA PREVEDERILOR OM NR.757/2004 PENTRU APROBAREA

NORMATIVULUI PRIVIND DEPOZITAREA DEȘEURILOR

„"Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor" aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului

şi Gospodăririi Apelor nr. 757/2004, este elaborat în baza prevederilor Hotarârii de Guvern nr.

162/2002 privind depozitarea deseurilor cu modificările și completările ulterioare, hotarâre ce a

transpus Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor. Hotărârea de guvern 349/2005

abrogă HG 162/ 2002 şi ca atare aplicarea OM 757/2004 trebuie făcută în conformitate cu HG

349/2005.

HG 856/2008 la art. 3 menţionează: „Fără a aduce atingere altor prevederi ale legislației

comunitare, pentru deșeurile din domeniul de aplicare al prezentei hotărâri nu se aplică

prevederile Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu completarile

ulterioare”.

Depozitele de deşeuri la care se referă întrebarea (halde şi iazurile de decantare) urmează să fie

depozitate deşeuri aflate în domeniul de aplicare al HG 856/2008 (conform Art. 2 (1) Prezenta

hotărâre reglementează gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea de prospecțiune,

explorare, extracție din subteran sau de exploatare a carierelor, tratare și stocare a resurselor

minerale, denumite în continuare deșeuri extractive.)

Ca atare acestor depozite nu le sunt aplicabile prevederile HG 349/2005 şi deci nici ale OM

757/2004.





2011

- 150 -

7.2.3. COMPORTAREA IAZURILOR DE DECANTARE ÎN POSIBILE SITUAȚII DE RISC

DATORATE INUNDAȚIILOR.

Modul de comportare a iazului de decantare în situații de risc datorate inundațiilor este detaliat

în documentația ,, Referat de expertizare/avizare a documentașiei tehnice Barajele de la

exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej,, documentație în care se

precizează:

• cap 9, sub cap. 9.2 – Analiza Siguranței În Exploatare pag. 54 ,, sistemul de evacuare a

apelor tehnologice și din precipitații prevăzute în proiect asigură funcționarea barajelor în

siguranță,,

• . De menționat este faptul că ,, În cadrul expertizei Siguranța La Ape Mari a iazului a

fost analizată pentru precipitația de calcul (1/1000) și pentru precipitația de verificare

(1/10000), în conformitate cu prevederile STAS 4068/87 pentru o lucrare de clasa I-a. A

fost făcută de asemenea o verificare la PMP,,. (aceeași pag .54)

7.2.4. INCHIDERE A ACTIVITĂȚII

Privitor la soluția de închidere a iazurilor , soluția adoptată este închiderea uscată (

tehnică BAT 4.3.1.2.2 ) iar iazul CIL se va impermeabiliza înainte de acoperirea acestuia cu sol

vegetal și de revegetalizare .

Închiderea obiectivelor de pe amplasament se va face conform documentului de referință

asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru managementul sterilului și a sedimentelor

reziduale rezultate din activitățile miniere, cap 1, subcap 2.6 ,, Închiderea, reabilitarea și

urmărirea facilităților ,,.

Pentru închidere s-a avut în vedere :

• stabilitatea fizică a construcțiilor depozitelor de deșeuri chiar și în condiții de inundații,

cutremure, eroziune eoliană.

• stabilitatea chimică a sterilelor și a sedimentelor miniere

• folosirea ulterioară a pământului

Au fost depuse la ARPM Timișoara documentaţii referitoare la încetarea activității și planul

de management al de;eurilor /reziduurilor miniere refacerea care conţin detalii referitoare la

soluţia de închidere aleasă şi costurile aferente. Urmează ca, în colaborare cu autoritățile de

mediu și în conformitate cu reglementările în vigoare, să fie elaborate înaintea închiderii noi

planuri actualizate.





2011

- 151 -

Tehnici BAT ce vor fi aplicate la închiderea activității miniere în perimetrul Certej se pot

rezuma la următoarele măsuri :

- prevenirea erodării suprafețelor depozitelor deșeurilor prin haldarea corespunzătoare a

rocilor sterile, acoperirea pantelor cu sol vegetal, administrarea corepunzătoare a apelor

pluviale și prin consolidarea particulelor sedimentelor;

- verificarea și refacerea geometriei haldelor de steril și a plajelor iazurilor de decantare;

- restaurarea / refacerea progresivă a vegetației;

- drenarea , evacuarea , epurarea și analiza apelor și după închiderea activității;

- monitorizarea stabilității iazurilor și a haldelor de steril;

- impermeabilizarea suprafeței iazului CIL înaintea restaurării vegetației.

În documentația ,, Referat de expertizare/avizare a documentașiei tehnice Barajele de la

exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej,, subcap.10.7 pag 59 sunt

prezentate considerațiile privind stabilitatea iazului după închidere concluzionând că:

,, Solutiile constructive prevăzute pentru închiderea celor două iazuri sunt corecte și

conforme cu prevederile. Ele vor fi detaliate pe parcurs în funcție de rezultatele monitorizării și

de evoluția prevederilor legislative.”

7.3. MONITORIZAREA STĂRII DE SIGURANȚĂ AL CELOR DOUĂ IAZURI DE

DECANTARE ȘI PREVEDERILE OM NR.757/2004 PENTRU APROBAREA NORMATIVULUI

TEHNIC PRIVIND DEPOZITAREA DEȘEURILOR.

După cum s-a mai arătat, celor două iazuri de decantare nu le sunt aplicabile prevederile

HG 349/2005 şi deci nici ale OM 757/2004. Ca atare, informaţiile referitoare la controlul

permanent al stării de siguranţă a celor două iazuri de decantare cuprinse în RIM cap.6. nu

reflectă prevederile OM 757/2004. ci prevederile HG 856/2008, care prevede că:

-Planul de gestionare a deseurilor trebuie să conţină şi procedurile de monitorizare şi

control propuse (Art.9, lit. e) – a se vedea Planul de management al deșeurilor/reziduurilor

miniere cap.5 Proceduri de control și monitorizare a depozitelor de deșeuri și cap.6 Planul

de închidere şi proceduri postînchidere şi monitorizare a depozitelor de

deşeuri/reziduurilor miniere.

-La construirea unei noi instalatii pentru deseuri, operatorul este obligat să asigure că

există planuri şi programe corespunzătoare pentru monitorizarea şi inspecţia periodică a





2011

- 152 -

instalaţiei pentru deşeuri de către persoane competente şi pentru a acţiona în cazul în care

rezultatele indică instabilitatea ori contaminarea solului sau a apei (Art.35. alin. 1. lit.c).

După cum s-a mai arătat, în decembrie 2010 s-a înaintat către CONSIB documentaţia

“Proiect de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, jud. Hunedoara” şi

“Referatul de expertizare/avizare”.

În subcap. 6.1 din „Referatul de expertizare/avizare a documentaţiei tehnice referitoare la

“barajele de la EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN

PERIMETRUL CERTEJ, JUD. HUNEDOARA” ÎN VEDEREA OBŢINERII ACORDULUI

DE FUNCŢIONARE în condiţii de siguranţă” se menţionează:

„Asigurarea urmăririi comportării în timp este o obligaţie legală pentru toate tipurile de

construcţii şi este prevăzută în Legea calităţii în construcţii 10/1995 (Art. 18, 25, c), Legea

Apelor 107/1996, (Art.68/1) şi în Legea siguranţei barajelor 466/2001 (Art 10). Barajele de toate

tipurile, inclusive cele care realizează iazuri de decantare pentru şlamuri miniere reprezintă

construcţii de mare risc la care urmărirea comportării în timp capătă o importanţă deosebită. Ca

urmare, proiectul lucrării conţine explicit o secţiune referitoare la sistemul UCC (Urmărirea

Comportării Construcţiilor). Această secţiune respectă Legea 10 care prevede că pentru

construcţiile de categoria “B”, de “importanţă deosebită”, se va întocmi un proiect de

“urmărire spercială”.

Urmărirea specială cuprinde investigaţii specifice regulate, periodice, asupra unor

parametri ce caracterizează construcţia sau anumite părţi ale ei......

Proiectul tehnic întocmit pentru EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-

ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ, JUD. HUNEDOARA” cuprinde un capitol

special care are caracter de “proiect de urmărire specială”.

...barajele care fac obiectul actualei analize sunt singurele care necesită o urmărire

specială. Pentru echiparea lor au fost prevăzute următoarele dispozitive de măsurare: mire

hidrometrice, debitmetre, coloane inclinometrice, piezometre, coloane telescopice de tasare,

borne şi reperi topogeodezici. Prezentăm în continuare aceste dispozitive.

a. Mirele hidrometrice măsoară nivelul apei în iaz.

Se montează câte 2 buc pe versanţii iazurilor iniţiale, în zona apei limpezite. Ele se vor deplasa

şi completa pe măsura ridicării depunerilor din iazuri. Domeniul de măsură trebuie să cuprindă

variaţia de nivel maximă prognozată pentru exploatare.





2011

- 153 -

b. Debitmetrele asigură măsurarea debitelor de apă exfiltrată prin baraje ca şi a apei tranzitate

prin galerie. Se vor monta pe canalul de colectare al apei exfiltrate de la cele două iazuri. Un

deversor se va construi şi pe pârâul Măcriş, în zona de albie regularizată.

c. Coloane inclinometrice şi de tasare. Se montează în corpul barajului, pe măsura înălţării

acestuia (4-6 buc pe baraj). Formate din tubulatură înclinometrică de ABS asamblată cu mufe

speciale ce permit tubulaturii preluarea atât a deformaţiilor orizontale cât şi a deformaţiilor

verticale. Precizia măsurătorilor este de 0,2÷0,3 mm/m pentru deformaţiile orizontale şi ±2÷5

mm pentru deformaţiile verticale (tasări).

d. Coloane telescopice de adâncime cu reperi de tasare (4-6 buc pe baraj). Asigură măsurarea

tasărilor în corpul barajului cu o precizie de ±2÷5 mm. Coloanele sunt alcătuite dintr-o

tubulatură telescopică de PVC pe care se montează reperii de tasare (

e. Borne şi reperi topogeodezici

Se recomandă să se construiască o reţea de pilaştri fundamentali pe versanţi în afara amprizei

finale a barajelor sau a iazurilor. Această reţea va servi drept bază pentru reţelele de urmărire

locale care se refac pe măsura supraînălţării barajelor şi a ridicării nivelului sedimentelor din

iazuri...

Proiectul cuprinde prevederi asupra numărului de puncte de măsură la fiecare obiectiv,

documentele care se completează la execuţia dispozitivelor de măsurare şi la preluarea lor de

către personalul unităţii de exploatare care face urmărirea comportării. Nu sunt precizate

punctele de amplasare urmând ca acestea să fie precizate la detalii de execuţie pe măsura

construirii diferitelor etape de realizare a barajelor.

Sunt precizate de asemenea obligaţiile factorilor participanţi la realizarea lucrării referitor

la întocmirea, păstrarea şi conservarea Cărţii Construcţiei.”

În subcap11 consideraţii privind eficienţa sistemului de monitorizare se arată că „În afara

sistemului UCC, ansamblul iazurilor mai este dotat cu monitoring de mediu (temperaturi,

precipitaţii, evaporaţie, vânt, nivelul şi calitatea apelor subterane etc.) şi cu monitorizarea

exploatării (debite şi presiuni pe sistemul de distribuţie, concentraţia hidromasei, debitele

pompate din bazinul barajului de infiltraţii, debitul de apă decantată pompat spre uzină, debitul

de apă tratată descărcat pe vale etc.). Monitorizarea exploatării furnizează, alături de parametrii

meteorologici determinaţi prin monitoringul de mediu, o serie de elemente necesare evaluării

siguranţei.” şi se concluzionează: „Sistemul de urmărire a comportării în timp răspunde în

general exigenţelor de siguranţă prevăzute de reglementările în vigoare şi de practica





2011

- 154 -

inginerească din domeniu pentru această fază de proiectare. Este necesară o detaliere a

proiectului de urmărire.”

Subcap. 12. RECOMANDĂRI prevede că:

“Capitolul relativ la monitorizare va trebui detaliat în fazele ulterioare de proiectare.....

Recomandările nu condiţionează siguranţa lucrărilor din proiectul examinat.”

În afara informaţiilor din RIM subcap. 6.6 monitorizarea depozitelor de steril, aspecte privind

monitorizarea iazurilor de decantare au fost prezentate şi în IpCT cap. 9, punctele 53 şi 54.

7.4.MĂSURI DUPĂ ÎNCHIDEREA ACTIVITĂȚII – CLARIFICĂRI.

7.4.1. CONDIȚIILE DE ECOLOGIZARE DEPOZITE DE DEȘEURI

Informațiile prezentate în RIM cap.3 Deșeuri subcap. 3.2.3 se referă la deșeurile generate în faza

de închidere/postînchidere; aici nu se tratează închiderea propriu-zisă a depozitelor de deșeuri.

Închiderea depozitelor de deșeuri conform legislației în vigoare este responsabilitatea în

totalitate a titularului de activitate.

În RIM cap.1 subcap.1.8 s-a precizat că implementarea proiectului este în conformitate și în

concordanță cu Planul Regional De Gestiune A Deșeurilor și va respecta Planul Național de

Gestiune a Deșeurilor.

Închiderea proiectului a fost trecută în vedere în RIM (cap. 1 subcap.1.10.3.3. cap 2, cap.4.1,

cap4.2, cap4.3, cap4.4 cap.6).

Ecologizarea/recultivarea depozitelor de deșeuri este descrisă detaliat în Planul inițial de încetare

a activității subcap1.2.5 Lucrări necesare refacerii mediului .

Centralizat, suprafeţele şi lucrările proiectate, pentru incinte şi halde, sunt:

Nr. crt. DENUMIRE LUCRARE U.M.

Total incinte

Platformă halde

Taluz halde

Total Suprafeţe

1 lucrări pregătitoare ha. 20,97 19,18 50 90,15 2 lucrări înierbare ha. 20,97 19,18 40,0 3 lucrări împădurire ha. 50 50 4 lucrări de cleionaje m. 20.000 20.000 5 lucrări împădurire buc. 250.000 250.000 6 zid de sprijin m 900 7 Canale de gardă m 2.200 Total revegetalizare erbacee ha. 20,97 19,18 40,0 Total revegetalizare forestieră ha. 50 50





2011

- 155 -

Centralizat, suprafeţele şi lucrările proiectate, pentru cariera Certej, sunt:

Centralizat, suprafeţele şi lucrările proiectate, pentru iazurile Certej, sunt:

Nr. crt.

DENUMIRE LUCRARE U.M. Suprafaţă iaz sterile de flotaţie

Suprafaţă iaz sterile CIL

Total Suprafeţe

1 lucrări pregătitoare - reconfigurarea suprafaţă iaz

ha. 30 20 50

2 lucrări înierbare ha. 30 20 50 3 lucrări împădurire ha. 11 4 15 4 lucrări de impermeabilizare ha. 20 20 5 Canal de gardă curăţire+bazine de

liniştire m 2.400 1.680

6 Canal de gardă proiectat m 200 150 Total revegetalizare erbacee ha. 30 20 50 Total revegetalizare forestieră ha. 11 4 15

7.4.2. CONTROLUL ACTIVITĂȚILOR PE PARCURSUL PROCESULUI DE ÎNCHIDERE A

ACTIVITĂȚII.

România în urma semnării acordurilor internaţionale în ceea ce priveşte managementul

de mediu şi gestiunea deşeurilor provenite din activitatea minieră, a căutat să-şi îmbunătăţească

strategia de monitorizare a stabilităţii iazurilor de decantare şi a haldelor de steril, cât şi a tuturor

factorilor de mediu, astfel, Guvernul României a decis implementarea unui Sistem de

Monitorizare a Mediului şi de Suport Decizional pentru sectorul minier.

Responsabilitatea coordonării şi implementării acestui Sistem Naţional Informatizat de

Monitorizare, a revenit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, care va colabora cu toate

instituţiile interesate (Ministerul Mediului, Direcţa Generală de Resurse Miniere, Conversmin,

Sistemele de Gospodărire a Apelor, Prefecturi, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, etc.) şi

va acoperii obiectivele miniere existente care prezintă risc de producere a unor accidente şi va

aronda operatorii minieri care actualmente funcţionează şi pe cei viitori.

Nr. crt.

DENUMIRE LUCRARE U.M. Suprafaţă berme

Suprafaţă taluz

Total suprafeţe

1 lucrări pregătitoare ha. 15 26 41 2 lucrări înierbare ha. 3 lucrări împădurire ha. 15 15 4 lucrări împădurire buc. 75.000 75.000 5 Canal de gardă curăţire m 3.422 6 Canal de gardă proiectat m 500 Total revegetalizare erbacee ha. 15 15 Total revegetalizare forestieră ha. 26 26





2011

- 156 -

1. DESCRIERA SISTEMULUI NAŢIONAL INFORMATIC DE

MONITORIZARE (SNIM)

Funcţiile cheie ale Sistem Naţional Informatizat de Monitorizare sunt:

1) facilitarea administrării şi gestionării problemelor şi proceselor de mediu din sectorul

minier,

2) asigurarea stocării şi accesului simplu la informaţiile tehnice de mediu şi miniere,

3) raportarea capabilităţii pentru impacturile de mediu permanente,

4) posibilitatea de a depista şi raporta în timp util orice situaţii de risc apărute,

5) suport pentru o planificare de urgenţă şi un sistem de intervenţie eficientă.

Sistemul informatic trebuie să furnizeze toate informaţiile necesare pentru obiectivele miniere de

monitorizate. Având aceste informaţii, utilizatorul trebuie să poată să evalueze starea de

siguranţă a obiectivelor, respectiv influenţa obiectivului minier asupra mediului.

Realizarea şi implementarea sistemului se concentrează pe următoarele obiective:

• Sistemul în prima etapă trebuie să se axeze pe minele existente aflate în proprietatea

statului, în special cele din bazinul râului Tisa, care intră în proces de conservare şi închidere,

sau care sunt deja închise, dar trebuie să fie capabil să includă mine noi.

• Sistemul trebuie să se axeze pe amplasamentele miniere cu risc ridicat în ceea ce priveşte

integritatea structurală şi probleme şi impacturile de mediu.

• Sistemul va avea în vedere următoarele tipuri de resurse minerale solide: minereuri auro-

argentifere şi polimetalice, minereuri cuprifere, sare, uraniu şi posibil cărbune.

• Sistemul trebuie să fie o soluţie integrată, astfel încât datele să fie create numai o singură

dată şi să fie utilizate unde este necesar în întreg sistemul. Datele statice comune mai multor

module din cadrul sistemului vor fi păstrate într-o singură bază de date centrală utilizată de toate

celelalte componente ale aplicaţiei.

• Sistemul trebuie să fie flexibil, capabil de modificări şi actualizări permanente datorită

diversităţii amplasamentelor, cunoştinţelor limitate în ceea ce priveşte condiţiile de mediu la

unele din amplasamente, cerinţelor legislative care se schimbă foarte des şi perioadei lungi de

timp prevăzută pentru funcţionarea sistemului.

• Sistemul este proiectat pe termen lung datorită numărului şi complexităţii

amplasamentelor ce urmează a fi monitorizate în timpul închiderii şi remedierii ce va dura o





2011

- 157 -

perioadă lungă de timp; chiar şi după stabilizare şi închidere va exista o perioadă lungă pentru

monitorizarea post-închidere.

• A fost proiectat pentru o industrie în creştere. În prezent, se acordă atenţie stabilizării şi

închiderii amplasamentelor vechi. Cu toate acestea, se preconizează că sectorul minier va

continua să se dezvolte, iar sistemul ar putea să trebuiască extins. Sistemul trebuie să includă

monitorizarea din faza incipientă a ciclului minier şi să cuprindă proiecte noi.

• Sistemul trebuie să fie compatibil cu legislaţia românească şi UE pentru sectorul minier.

Pentru implementarea acestui sistem, s-a avut în vedere următoarele:

� identificarea obiectivelor miniere ce prezintă risc de producere a unor accidente

miniere ce pot conduce la dezastre ecologice;

� zonarea obiectivelor miniere cu potenţial de risc, pe bazine hidrografice.

� execuţia în prima etapă a unor laboratoare centrale de analiză a parametrilor de

mediu

� execuţia în etapa a doua a unor Sisteme Naţionale Integrate de monitorizare şi de

transmiterea datelor prin sistem GIS, tuturor instituţiilor guvernamentale

interesate, în scopul atenţionării şi alertării acestora pentru a obţine reacţii rapide

de răspuns în caz de urgenţă.

Sistemul informatic trebuie să gestioneze o gamă largă de informaţii privind obiectele

(obiecte miniere, amenajări, puncte de monitorizare). Aceste informaţii ar putea fi caracteristici

ale obiectelor precum suprafeţele, extinderile, volumele, dar şi documente, fotografii sau hărţi.

Mai mult, trebuie să existe în sistemul informatic toate informaţiile necesare în caz de urgenţă

(adrese, numere de telefon), iar toate datele de monitorizare trebuie să fie stocate şi validate.

În sistemul informatic trebuie introduse următoarele date:

• Datele obiectului (date master, caracteristici, clasificare, ierarhia obiectului)

• Geometrii

• Date de monitorizare (serii de timp) de la staţiile de teren din cadrul sistemului

• Date de monitorizare de la staţiile de teren din cadrul altor sisteme

• Date de inspecţie

• Documente (documente text, fotografii) atribuite obiectelor

În cazul SNIM, arhitectura relaţiei ,,client-server”, va arăta ca în schema din figura nr.1





2011

- 158 -

Figura 1: Arhitectura ,,client-server” în cazul sistemului informaţional

Sistemul informaţional poate importa date de monitorizare de la diferite surse, cum ar fi:

1. introducere manuală de seturi de date cu formate definite

a. fişiere Excel sau ASCII

b. introducere de valori individuale

2. direct de la senzorii de teren prin conexiune GPRS/UMTS

Schema fluxului de date de la senzorii de teren la sistemul informaţional, va arăta ca în fig. nr.2

D ata base w ith tim e se ries

sche m a

W eb serv ices a the app lica tio n server

Interne t conn ectio n

WLAN -c

onnection

S ensor 1 S ensor 2 Se nsor x

M onitoring -M o dul

LA N -C o nnection

D S L/G R PS /U M TS M o dem

Field-com p one nts at m inin g s ite X Y Z

N A M R

M on ito ring A pplica tio n at the app lica tio n server

Figura 2: Schema fluxului de date de la senzorii de teren la sistemul informaţional





2011

- 159 -

Principalele tipuri de obiecte ce pot fi monitorizate prin SNIM, sunt enumerate în tabelul

nr.1. Menţionăm că punctele de monitorizare au fost considerat obiecte.

Tabelul nr. 1: Principalele tipuri de obiecte ce pot fi monitorizate prin SNIM

Tipul obiectului Categoria obiectului Mină Amplasament Perimetru Amplasament Baraj şi iaz de steril de vale Amenajare Baraj şi iaz de steril de versant Amenajare Baraj şi iaz de steril de vale cu canal circular Amenajare Haldă de roci sterile Amenajare Carieră Amenajare Lucrări miniere subterane Amenajare Instalaţie de procesare Amenajare Abataj minier Amenajare

Sistem de colectare a apei din exfiltraţii Amenajare Punct de monitorizare a apelor subterane Punct de monitorizare Punct de monitorizare a apelor de suprafaţă Punct de monitorizare Monitorizare meteorologică Punct de monitorizare Monitorizarea calităţii aerului Punct de monitorizare Monitorizarea calităţii solului Punct de monitorizare Monitorizarea stabilităţii geotehnice Punct de monitorizare

Fiecare obiect obţine un set de date master, informaţii suplimentare privind obiectul şi

caracteristici specifice tipului de obiect. Setul de date master şi informaţiile suplimentare privind

obiectul sunt aceleaşi pentru toate tipurile de obiecte. Setul de date master utilizat pentru toate

obiectele este prezentat în Tabelul nr.2.

Tabelul 2: Lista de date master pentru toate tipurile de obiecte

Notaţie Explicaţie Tip de date Identitatea obiectului Număr unic de identificare internă Număr Denumire Denumirea obiectului Text Traseul obiectului Poziţia obiectului în ierarhia obiectului, auto-

generată Text

Tipul obiectului Tabel de referinţă Categoria obiectului În funcţie de tipul obiectului Tabel de referinţă Observaţii Posibila descriere a obiectului Text Departamentul responsabil Departamente definite ierarhic Tabel de referinţă Coordonate Valoare est / nord Numeric +

geometrie spaţială





2011

- 160 -

Caracteristicile obiectelor considerate ca fiind necesare pentru caracterizarea obiectelor

de interes sunt foarte complexe, astfel pentru un obiect monitorizat , aceste caracteristici sunt

prezentate în tabelul nr.3.

Tabelul 3: Lista, în ordine alfabetică, cu toate caracteristicile definite ale obiectelor şi

atribuirea la tipuri de obiecte .

Denumire Tipul obiectului Tip de date U.M. Observaţii Zonă Mină

Haldă de roci sterile Carieră

număr m2

Bazin hidrografic Puncte de monitorizare a apelor subterane/de suprafaţă

text Descrierea bazinului hidrografic

Clasificarea punctului de monitorizare

Obiecte de categorie Punct de monitorizare

tabel Vezi Tabelul 8

Judeţ Toate obiectele text Lungimea coronamentului

Iazuri de decantare a sterilelor

număr m

Data de construcţie Obiecte de categorie Amenajare

dată

Data de reconstrucţie

Obiecte de categorie Amenajare

dată

Adâncimea orizontului

Lucrări miniere subterane număr m

Elevaţie Obiecte de categorie Punct de monitorizare Obiecte de categorie Amenajare

număr mDM

Înălţimea digului Iazuri de decantare a sterilelor

număr m

Data sistării producţiei

Obiecte de categorie Amenajare

dată

Geologie Punct de monitorizare a apelor subterane Măsurători de stabilitate geotehnică Carieră Lucrări miniere subterane Iazuri de decantare Haldă de roci sterile

text Descrierea condiţiilor geologice

Descrierea amplasamentului

Toate obiectele text

Responsabilitate la nivel local

Toate obiectele text

Materiale Iazuri de decantare a sterilelor

text Materiale utilizate la realizarea iazului





2011

- 161 -

Pantă maximă Haldă de roci sterile Carieră

număr

Proprietar Toate obiectele text • Privat • Comunitate • De stat

Metodă de prelevare a probelor

Obiecte de categorie Punct de monitorizare

text

Stare Obiecte de categorie Punct de monitorizare

tabel • Stare necunoscută

• În construcţie,planificat

• Lichidat, demolat

• Avariat • Activ • Pasiv

Volum Haldă de roci sterile Carieră

număr m3

Regimul apelor freatice

Punct de monitorizare a apelor de suprafaţă

Tabel • Recuperare • Static • Curgere

Parametrii semnificativi care pot suferii modificări fizice sau chimice şi care sunt

consideraţi ca fiind indicatori semnificativi în ceea ce privesc posibile avarii cu risc ecologic,

sunt enumeraţi în tabell nr.4.

Tabel 4: Parametrii semnificativi monitorizaţi

PARAMETRII MONITORIZAŢI PRIN SNIM Care indică modificări fizice

Care caracterizează aspecte hidro-chimice (ape de suprafaţă şi subterane)

Care caracterizează condiţiile atmosferice şi calitatea apelor

Tasare structurală

Concentraţii de substanţe anorganice dizolvate pentru principalii cationi/anioni

Temperatura aerului

Fenomen de subsidenţă a terenului

Concentraţii de substanţe organice dizolvate (benzen, toluen, etil-benzen şi xileni totali, precum şi hidrocarburi petroliere totale).

Presiunea barometrică

Deplasări orizontale

Concentraţii de metale dizolvate radio nuclide

Precipitaţiile

Materii în suspensie în exfiltraţii

Concentraţii de nutrienţi

Viteza / direcţia vântului

Debitul exfiltraţiilor Solide în suspensie Pulberi Suprafaţa piezometrică pH Substanţe organice volatile





2011

- 162 -

Nivelul apelor Alcalinitate totală Presiunea în pori Cianură disociabilă în acizi slabi Cota suprafeţei de apă liberă

Oxigen dizolvat

Debit în structurile de deviere

Solide totale dizolvate

Activitate micro-seismică Conductanţa specifică Temperatura

SNIM este prevăzut cu un sistemul de suport decizional (SSD) carer va asigura un set de

informaţii privind starea obiectelor miniere în scopul de a ajuta utilizatorii să ia decizii şi să

intervină în caz de modificare a stării acestora, precum şi în situaţii de urgenţă.

SSD se concentrează asupra obiectelor miniere. Pentru fiecare obiect se defineşte o aşa-

zisă stare de siguranţă. Această stare de siguranţă a unui obiect rezultă din rezultatele

inspecţiilor care sunt definite pentru fiecare obiect şi din rezultatele activităţii de monitorizare.

După cum s-a menţionat deja mai sus, fiecărui obiect de interes i se atribuie un set de parametrii

critici. Rezultatele de monitorizare ale acestor parametrii critici sunt utilizaţi pentru evaluarea

stării de siguranţă a obiectelor.

La final, pentru fiecare obiect de interes va rezulta o singură stare de siguranţă. Având în

vedere că în unele cazuri există mai multe intrări (de la inspecţii şi monitorizare), starea care

rezultă reprezintă starea cea mai periculoasă din toate intrările singulare.

Arhitectura sistemului de monitorizare pentru un obiect minier, de exemplu un iaz de

decantare, va arăta ca în figura nr.3

Fig. 3 Arhitectura sistemului de monitorizare pentru un iaz de decantare.





2011

- 163 -

Observaţie: - specificăm faptul că acest SNIM este deosebit de complex, iar descrirea în

detaliu a tuturor funcţiunilor şi componentelor sale este foarte vastă, fapt pentru care considerăm

că informaţiile prezentate mai sus, reprezintă doar o scurtă descriere a sistemului, pentru a

înţelege modul de operare al acestuia, când va fi pus în funcţiune.

2. PREZENTAREA ETAPELOR DE IMPLEMENTARE ALE SNIM

Menţionăm că Sistem Naţional Informatizat de Monitorizare (SNIM) va aroda toate

Sitemele Naţionale pilot de monitorizare zonală de pe teritoriul României. În acest scop au fost

demarate lucrările necesare de punere în operă a strategiei mai sus menţionate. Lucrările pentru

început sau împărţit pe două regiuni distincte, care acoperă următoarele bazine hidrografice

majore:

1. Bazinul Siretului ce acoperă zona Bucovinei

2. Bazinul Tisei ce acopera zona de NV a României.

Primul Sistem Naţional pilot a fost pus în funcţiune sub îndrumarea M.E.C.M.A.-

D.G.R.M. prin S.C. CONVERSMIN S.A. Bucureşti şi s-a implementat la S.C. MIN

BUCOVINA S.A. (Vatra Dornei, jud Suceava) la staţia Mestecăniş din localitatea Iacobeni,

pentru realizarea unui sistem complex de monitorizare a factorilor de mediu ce vizează iazurile

de decantare din zona de Nord a ţării.

Sunt deja monitorizate iazurile de la Târnicioara, Dumitrelu, Pârâul Cailor, Valea Straja,

Poarta Veche şi Dealu Negru, urmând ca pe parcurs să fie integrate în acest sistem şi alte iazuri

şi halde de steril, Cuplarea la Sistem Naţional Informatizat de Monitorizare (SNIM) se va face

imediat ce acesta va devenii operativ.

Al doilea Sistem Naţional Pilot va fi pus în funcţiune până la sfârştul anului 2011 –

începutul anului 2012 şi va asigura pentru început monitorizarea iazurilor şi haldelor din Bazinul

Tisei de pe teritoriul României (denumit şi ca Bazinul Mureş -Tisa ), conform planşei nr.4 şi va

avea 3 centre de colectare a datelor, după cum urmează:

1. Oraşul Alba Iulia pentru obiectivele miniere din zona judeţului Alba;

2. Oraşul Baia Mare pentru obiectivele miniere din zona judeţului Baia Mare ;

3. Oraşul Deva pentru obiectivele miniere din zona judeţului Hunedoara;





2011

- 164 -

Fig. 4 Bazinul Tisei pe teritoriul României

În cadrul centrului zonal de la Deva este prevăzut că se vor realiza următoarele:

- un laborator fix pe platforma obiectivului minier Deva;

- un laborator mobil care va opera în obiectivele miniere arondate acestei zone;

- un sistem modern de monitorizare a stabilitatii iazurilor de decantare ce sunt luate

în evidenţă pentru etapa iniţială (iazul Herepeia şi Valea Mureşului ce aparţin de E.M.

Deva şi iazul Valea Mealu ce aparţine de E.M.Certej )

- un sistem informaţional de colectare, centralizare, transmitere prin GIS a datelor

către Sistemul Naţional Informatizat de Monitorizare, având locaţia la E.M. Deva.

Arhitectura SNIM este, conform schiţei de principiu, fig. 5.

Sediul laboratorului fix se va afla in localitatea Deva, judetul Hunedoara

In dotarea laboratorului intra echipamente de ultima generatie pentru realizarea analizelor

chimice. Laboratorul fix este in curs de acreditare, iar în cadrul acestuia se vor realiza

următoarele:

- Tratarea si analiza probelor culese din teren

- Evaluarea rezultatelor analizelor

- Introducerea datelor in softul de monitorizare - alertare

In laborator se vor analiza parametrii menţionaţi mai sus în tabelul nr.:





2011

- 165 -

- conductibilitate - oxigen dizolvat

- turbiditate - metale grele

- potasiu - magneziu

- calciu - sulfati

- sulfurat - cloruri

- sulf total, sulfuri si hidrogen - CCOCr

- Cu, Zn, Cd, Hg, Pb, Mn, Fe, Al, Ni, Co, As, Cr

- cianuri

- Reziduu fix

Tot în cadrul laboratorului fix se va află un server şi un ,,storage data”. Aici se salveaza

rezultatele analizelor chimice cu verificarea depaşirii parametrilor impusi de legislatie. De

asemenea se vor centralizeaza şi datele de la sistemul de monitorizare a stabilităţii iazurilor de

decantare, care vor fi transmise automat instituţiilor guvernamentale interesate.

Laboratorul mobil

Scopul laboratorului mobil va fi pentru:

- Prelevarea probelor de apa, aer, sol de la fiecare obiect monitorizat în parte;

- Realizarea unor analize la faţa locului;

- Conservarea probelor si transportul acestora pentru analize complexe în cadrul

laboratorului fix;

- Culegerea datelor de la ,,data loggerele” ce nu sunt sub acoperire GSM.

Similar cu dotarea prezentată pentru centrul de la Deva, vor fi dotate şi centrele de la

Baia Mare şi Alba Iulia. În viitor SNIM va fi extins în toate regiunle ţării, astfel încât să aibe

raza de acoperire a monitorizării tuturor obiectivelor miniere din toate bazinele hidrografice

Intenţia de viitor a Statului Român, după punerea în funcţiune şi a celui de al doilea

Sistem Naţional pilot de monitorizare a obiectivelor miniere din Bazinul Tisei, va fii

obligativitatea arondării tuturor obiectivelor miniere ce pot genera posibile accidente cu

repercusiuni grave asupra mediului, la Sistemul Naţional Informatizat de Monitorizare, fapt care

va fi legiferat prin acordul şi contribuţia tuturor instituţiilor de stat interesate.





2011

- 166 -

3. ARONDAREA OBIECTIVELOR NECESAR DE MONITORIZAT DIN

VIITORUL PROIECT CERTEJ LA ,,SNIM” PE PERIOADA DE

ÎNCHIDERE ŞI POST -ÎNCHIDERE.

În acest sens, S.C. DEVA GOLD, consideră deosebit de oportună arondarea

monitorizării din perioada de închidere şi post-închidere a iazurilor, haldelor şi carierei, ce vor

rezulta din viitoarea exploatare minieră Certej, la Sistem Naţional Informatizat de

Monitorizare.

Pentru exemplificare s-a creat în extenso, pe schiţa din fig.5, o posibilă arondare a

obiectivelor miniere necesar de monitorizat din cadrul proiectului Certej, la Sistem Naţional

Informatizat de Monitorizare, prin intermediul sistemului naţional pilot de monitorizare ce

acoperă bazinul Tisei. Specificăm faptul că în schiţa din figura 5 este reprezentată modalitatea de

extindere a sistemului naţional pilot din bazinul Tisei cu obiectivele iazuri de decantare din

cadrul viitorului proiect Certej.

Menţiune: Rezultatele evaluării operaţiunilor de monitorizare efectuate de SNIM, cu

privire la diferite obiective miniere, vor putea fi accesate prin internet de către orice persoană sau

instituţie interesată, din ţară sau străinătate, fapt pentru care aceaste informaţii vor devenii

publice.



„Completări la documentațiile tehnice RIM, RS, IpCT solicitate de MMP

în vederea aplicării prevederilor Convenției Espoo”

2011

167

Fig. 5 Sistemul Naţional Informaţional pentru Monitorizarea iazurilor din Bazinul Mureş-Tisa

Documents

,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari... · 2011-03-07 · Modul de comportare a iazului de decantare