MATEI

995

Cartea genealogiei lui IsusHristos, fiu* al lui David, fiu** allui Avraam.

Avraam* a născut pe Isaac; şiIsaac** a născut pe Iacov; şiIacov� a născut pe Iuda şi pe fraţiilui; şi Iuda* a născut pe Fares şi peZara, din Tamar; şi Fares** anăscut pe Esrom; şi Esrom a născutpe Aram; şi Aram a născut peAminadab; şi Aminadab a născutpe Naason; şi Naason a născut peSalmon; şi Salmon a născut peBoaz, din Rahav; şi Boaz a născutpe Obed, din Rut; şi Obed a născutpe Iese; şi Iese* a născut pe David,împăratul.Şi Davida** a născut pe So-

lomon, din cea care fusese soţie alui Urie; şi Solomon* a născut peRoboam; şi Roboam a născut peAbia; şi Abia a născut pe Asa;şi Asa a născut pe Iosafat; şi Iosafata născut pe Ioram; şi Ioram a năs-cut pe Ozia; şi Ozia a născut peIoatam; şi Ioatam a născut pe Ahaz;şi Ahaz a născut pe Ezechia;şi Ezechia* a născut pe Manase; şiManase a născut pe Amon; şiAmon a născut pe Iosia; şi Iosia*a născut pe Iehonia şi pe fraţii lui,pe timpul deportării** în Babilon.Şi, după deportarea în Babilon,

Iehonia* a născut pe Salatiel; şiSalatiel a născut pe Zorobabel**;şi Zorobabel a născut pe Abiud;şi Abiud a născut pe Eliachim; şiEliachim a născut pe Azor; şi Azora născut pe Sadoc; şi Sadoc anăscut pe Achim; şi Achim anăscut pe Eliud; şi Eliud a născutpe Eleazar; şi Eleazar a născut peMatan; şi Matan a născut peIacov; şi Iacov a născut pe Iosif,

bărbatul Mariei, din care S-anăscut Isus, care Se numeşteHristos.

Deci toate generaţiile de laAvraam până la David sunt pai-sprezece generaţii; şi de la Davidpână la deportarea în Babilon,paisprezece generaţii; şi de ladeportarea în Babilon până laHristos, paisprezece generaţii.

Iar naşterea lui Isus Hristosb

a fost aşa: fiind logodită mamaLui, cMaria, cu Iosif, înainte de afi ei împreună, s-a aflat însărci-natăd de la* Duhul Sfânt. DarIosif, soţul ei, fiind drept şi ne-vrând s-o expună* public, şi-apropus s-o lase pe ascuns. Dar întimp ce se gândea el la acestea,iată, un înger al Domnului i s-aarătat în vis, spunând: �Iosife, fiual lui David, nu te teme să iei peMaria, soţia ta, pentru că ce s-azămislit în ea este de la DuhulSfânt. Şi ea va naşte* un Fiu şi-Ivei pune numele Isus; pentru căEl** va mântui pe poporul Său depăcatele salee�. Iar toate acesteaau avut loc ca să se împlineascăce a fost spus de Domnul prinprofetul care zice: �Iată*, fecioarava fi însărcinată şi va naşte unFiu şi-I vor pune numele Emanuel�,care tradus este: Dumnezeu cu noi.Şi Iosif, trezindu-se din somn, afăcut cum îi poruncise îngerul Dom-nului; şi a luat la el pe soţia sa şin-a cunoscut-o până când ea L-anăscut pe Fiul* ei cel întâi-năs-cutf; şi el I-a pus numele Isus.

Iar după ce S-a născut* Isus înBetleemul din Iudeea, în zileleîmpăratului Irod, iată, nişte magide la răsărit** au venit la

EVANGHELIA DUPĂ MATEI

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

1

2

3

6

7

10

11

12

1819

21

23

25

1

*Ps. 132.11.Is. 11.1.Ier. 23.5.Cap. 22.42.Ioan 7.42.Fap. 2.30;13.23.Rom. 1.3.**Gen. 12.3;22.18.Gal. 3.16.*Gen. 21.2,3.**Gen. 25.26�Gen. 29.35.*Gen. 38.27.**Rut 4.18.1 Cr. 2.5,9.*1 Sam.16.1;17.12.**2Sam.12.24

*1 Cr. 3.5,10.

*2 Împ.20.211 Cr. 3.13.

*1 Cr.3.15,16**2 Împ. 24.14-16; 25.11.2 Cr.36.10,20Ier. 27.20;39.9; 52.11;52.15,28-30.Dan. 1.2.*1Cr. 3.17,19**Ezra 3.2;5.2.Neem. 12.1.Hag. 1.1.

Genealogialui IsusHristos

(Lc. 3.23-38)

*Lc. 1.35.*Deut. 24.1.

*Lc. 1.31.**Fap. 4.12;5.31;13.23,38.

*Is. 7.14.

*Ex. 13.2.Lc. 2.7,21.

*Lc. 2.4,6,7.**Gen. 10.30;25.6.1 Împ. 4.30.

Naşterea luiIsus Hristos(Lc. 1.26-38;

2.1-7)

Vizitamagilor

a Unele ms. ad. �împăratul� b Unele ms. �Iar naşterea Hristosului�; alte ms.�Iar naşterea lui Hristos, Isus�; alte ms. �Iar naşterea Hristosului, Isus�c Unele ms. ad. �adică� d Lit. �având în pântece� e Lit. �de păcatele lor�f Unele ms. omit �cel întâi-născut�

2

1

MATEI

996

*Osea 11.1.

*Ier. 31.15.

*Cap. 3.13.Lc. 2.39.

*Ioan 1.45.**Jud. 13.5.1 Sam. 1.11.

*Ios. 14.10.*Cap. 4.17;

Ierusalim, spunând: �Unde* esteÎmpăratul iudeilor care tocmai S-anăscut?a pentru că I-am văzutsteaua** în răsărit şi am venit săne închinăm Lui�.

Dar Irod, împăratul, auzind,s-a tulburat, şi tot Ierusalimul îm-preună cu el. Şi, adunând pe toţipreoţii* de seamă şi pe cărturarii**poporului, a căutat să afle� de la eiunde urma să Se nască Hristosulb.Şi ei i-au spus: �În Betleemul dinIudeea, pentru că aşa este scrisprin profetul: «Şi tu, Betleeme*, ţarăa lui Iuda, nu eşti nicidecum cea maineînsemnată dintre căpeteniile luiIuda; pentru că din tine va ieşi unConducător care va păstori** pepoporul Meu, Israel»�.

Atunci Irod, chemând pe magiîn ascuns, a aflat întocmai de laei timpul când se arătase steauac.Şi, trimiţându-i la Betleem, aspus: �Mergeţi, cercetaţi exactdespre Copilaş; şi, când Îl veţigăsi, daţi-mi de ştire, ca să vinşi eu să mă închin Lui�. Şi ei,ascultând pe împăratul, au plecat;şi, iată, steaua pe care o văzuserăîn răsărit mergea înaintea lor,până când a venit şi a stat dea-supra, unde era Copilaşul. Şi,când au văzut steaua, s-au bucuratcu bucurie foarte mare. Şi, in-trând în casă, au văzutd Copilaşulcu Maria, mama Lui, şi, căzând lapământ, I s-au închinat; şi, des-chizându-şi comorile, I-au adusdaruri*: aur şi tămâie şi smirnă. Şi,fiind divin înştiinţaţi în vis* să nuse întoarcă la Irod, au plecat înţara lor pe alt drum.

Iar după ce au plecat ei, iată,un înger al Domnului se arată învis lui Iosif, spunând: �Ridică-te,ia Copilaşul şi pe mama Lui şifugi în Egipt şi rămâie acolo până

când îţi voi spune; pentru că Irodva căuta Copilaşul ca să-L omoa-re�. Şi, ridicându-se, a luat Co-pilaşul şi pe mama Lui, noaptea,şi a plecat în Egipt şi a rămasf

acolo până la moartea lui Irod,ca să se împlinească ce a fostspus de Domnul prin profetul carezice: �Am* chemat pe Fiul Meudin Egipt�.

Atunci Irod, văzând că fuseseînşelat de magi, s-a mâniat foartetare; şi a trimis şi a omorât pe toţibăieţii care erau în Betleem şiîn toate ţinuturileg lui, de la doiani în jos, după timpul pe care îlaflase întocmai de la magi. Atuncis-a împlinit ce a fost spus prinh

profetul Ieremia, care zice: �Un*glas s-a auzit în Rama, iplâns şijale mare: Rahela plângându-şicopiii şi nevrândj să fie mângâia-tă, pentru că nu mai sunt�.

Dar, după ce a murit Irod, iată,un înger al Domnului se arată învis lui Iosif în Egipt, spunând:�Ridică-te, ia Copilaşul şi pe ma-ma Lui şi mergi în ţara lui Israel;pentru că au murit cei care căutauviaţak Copilaşului�. Şi el, ridicân-du-se, a luat Copilaşul şi pe mamaLui şi a venit în ţara lui Israel.Dar, auzind că Arhelau împără-ţeşte peste Iudeea în locul lui Irod,tatăl său, s-a temut să meargă a-colo; şi, fiind divin înştiinţat învis, a plecat în părţile* Galileii şia venit şi a locuit într-o cetate nu-mită Nazaret*, ca să se împlineas-că ceea ce s-a spus** prin profeţi:El Se va chema Nazarinean.Şi în zilele acelea ·a venit Ioan

Botezătorul, predicând în* pustiulIudeii şil spunând: �Pocăiţi-vă,pentru că s-a apropiat Împărăţia*cerurilor�. Pentru că acesta estecel despre care s-a spus prin pro-

2:2

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

2

3

2

4

6

11

12

15

18

22

23

12

*Lc. 2.11.**Num. 24.17.Is. 60.3.

*2 Cr.36.14.**2 Cr.34.13.�Mal. 2.7.

*Mica 5.2.Ioan 7.42.**Apoc.2.27.

*Ps. 72.10.Is. 60.6.

*Cap. 1.20.

Omorâreacopilaşilor

a Sau �Unde este Cel care S-a născut Împărat al Iudeilor?� b Articulat, se referă la Mesia, Unsul:atribut sau caracter al Domnului Isus; apare frecvent în evanghelii. Nearticulat, �Hristos�, se referă laNumele Său; apare frecvent în epistole. c Lit. �timpul stelei care se arăta� d Unele ms. �au găsit� e Lit.�fii� f Lit. �a fost� g Lit. �hotarele� h Unele ms. �de către� i Unele ms. ad. �tânguire şi� j Lit. �nuvroia� k Sau �sufletul�; în gr. acelaşi cuvânt înseamnă şi viaţă şi suflet l Unele ms. omit �şi�

Fuga înEgipt

Întoarcereala Nazaret(Lc. 2.39)

3Lucrarea lui

IoanBotezătorul(Mc. 1.1-8;Lc. 3.1-18;Ioan 1.6-8;1.19-28)

MATEI

997

fetul Isaia, care zice: �Glas* al ce-luia care strigă în pustiu: «Pregă-tiţi** calea Domnului, neteziţi-Icărărileb»�. Şi acest Ioan* îşiavea** îmbrăcămintea din păr decămilă şi un brâu din piele în ju-rul mijlocului său; şi hrana lui eralăcuste� şi miere�� sălbatică.

Atunci Ierusalimul* şi toatăIudeea şi tot ţinutul din jurul Ior-danului ieşeau la el; şi erau bote-zaţi* de el înc Iordan, mărturisin-du-şi păcatele.

Dar, văzând pe mulţi dintrefarisei şi dintre saduchei venindpentru botezul lui, le-a spus: �Puide năpârci*, cine v-a înştiinţat săfugiţi de mânia** viitoare? Faceţideci rod vrednicd de pocăinţă; şi nuvă gândiţi să ziceţi în voi înşivă:«Avem* pe Avraam ca tată!»;pentru că vă spun că Dumnezeupoate din pietrele acestea să ridicecopii lui Avraam. Şi securea estedeja înfiptăe chiar la rădăcinapomilor; deci orice pom* care nuface rod bun este tăiat şi aruncatîn foc. Eu, în adevăr, vă* botez înapă spre pocăinţă; dar Cel carevine după mine este mai puternicdecât mine şi eu nu sunt vrednicsă-I duc sandalele; El** vă vaboteza cuf Duh Sfânt şi cu foc: Cela cărui vânturătoare este în mânaSa*; şi Îşi va curăţa în întregimearia şi Îşi va aduna grâul în grâ-nar, iar pleava o va arde** cufoc de nestins�.

Atunci ·a venit Isus din Ga-lileea* la Iordan, la Ioan, ca să fiebotezat de el; dar Ioan Îl oprea,spunând: �Eu am nevoie să fiu bo-tezat de Tine, şi Tu vii la mine?�Şi Isus, răspunzând, i-a zis: �Lasăacum; pentru că aşa se cuvine,să împlinim toată dreptatea�.Atunci ·L-a lăsat. Şi Isus, după

ce a fost botezat, a ieşit îndată dinapă; şi, iată, cerurile I s-au deschisşi a văzut Duhul* lui Dumnezeucoborând ca un porumbel şi venindpeste El; şi iată un glas* din cerurispunând: �Acesta** este Fiul MeuPreaiubitg, în care Îmi găsescplăcerea�.

Atunci Isus a fost dus def Du-hul* în pustiu, ca să fie ispitit dediavolul. Şi, după ce a postit pa-truzeci de zile şi patruzeci denopţi, la urmă a flămânzit. Şi is-pititorul, apropiindu-se de El, I-aspush: �Dacă eşti Fiu al lui Dum-nezeu, spune ca pietrele acesteasă se facă pâinii�. Dar El, răspun-zând, i-a spus: �Este scris: «Omul*nu va trăi numai cu pâine, ci cuorice cuvânt care iese dinj gura luiDumnezeu»�.

Atunci diavolul ·L-a luat însfânta* cetate şi ·L-a pus pe strea-şina templuluik şi ·I-a spus: �Dacăeşti Fiu al lui Dumnezeu, arun-că-Te jos, pentru că este scris:«Va* porunci îngerilor Săi pentruTine şi Te vor purta pe mâini, canu cumva să-Ţi loveşti piciorulde vreo piatră»�. Isus i-a spus:�Din nou este scris: «Să* nu ispi-teşti pe Domnul Dumnezeul tău»�.

Din nou diavolul ·L-a luat pel

un munte foarte înalt şi ·I-a arătattoate împărăţiile lumii şi glorialor şi ·I-a spus: �Toate acestea Ţile voi da Ţie, dacă vei cădea lapământ şi Te vei închina mie�.Atunci Isus ·i-a spus: �Pleacăm,Satan, pentru că este scris: «Dom-nului* Dumnezeului tău să te în-chini şi numai Lui să-I slujeşti»�.

Atunci diavolul ·L-a lăsat; şi, iată,îngeri* s-au apropiat şi Îi slujeau.Şin, auzind* că Ioan a fost în-

chiso, a plecat în Galileea; şi, pă-răsind Nazaretul, a venit şi a lo-

4

5

6

7

89

10

11

12

13

14

15

16

17

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1213

16

17

1

4

5

6

7

10

11

3

4

5

6

7

9

10

11

12

13

*Is. 40.3.Mc. 1.3.Lc. 3.4.Ioan 1.23.**Lc. 1.76.*Mc. 1.6.**2 Împ. 1.8.Zah. 13.4.�Lev. 11.22.��1Sam.14.25;14.26.

*Mc. 1.5.Lc. 3.7.

*Fap. 19.4;19.18.

*Cap. 12.34;23.33.Lc. 3.7-9.**Rom. 5.9.1 Tes. 1.10.

*Ioan 8.33;8.39.Fap. 13.26.Rom. 4.1,11;4.16.

*Cap. 7.19.Lc. 13.7,9.Ioan 15.6.

*Mc. 1.8.Lc. 3.16.Ioan 1.15,26;1.33.Fap. 1.5;11.16; 19.4.**Is.4.4;44.3.Mal. 3.2.Fap. 2.3,4.1 Cor. 12.13.*Mal. 3.3.**Mal. 4.1.Cap. 13.30.

*Cap. 2.22.

*Is. 11.2;42.1.

*Ioan 12.28.**Ps. 2.7.Cap. 12.18;17.5.Lc. 9.35.Ef. 1.6.Col. 1.13.2 Pet. 1.17.

*1Împ. 18.12Ezec. 3.14;8.3; 11.1,24;40.2; 43.5.Fap. 8.39.

*Deut. 8.3.

*Neem.11.1;11.18.Is. 48.2; 52.1Cap. 27.53.Apoc. 11.2.*Ps.91.11,12

*Deut. 6.16.

*Deut. 6.13;10.20.Ios. 24.14.1 Sam. 7.3.

*Ev. 1.14.

4:13

4

a Sau �unuia� b Lit. �faceţi drepte cărările Lui� c Unele ms. ad. �râul� d Unele ms. �roade vrednice�e Lit. �stă deja� f Lit �în�, cu sensul de �în puterea Duhului Sfânt�, având natura sau caracterul DuhuluiSfânt g Sau �cel Preaiubit� h Unele ms. �apropiindu-se, I-a zis� i Sau �pâine� j Lit. �prin�k Gr. �hieron�, ansamblul curţilor şi al clădirilor templului l Lit. �spre� m Unele ms. �Înapoia Mea�; altems. �Pleacă înapoia Mea� n Unele ms. ad. �Isus� o Lit. �predat�

Botezul luiIsus

(Mc. 1.9-11;Lc. 3.21-22;

Ioan 1.29-34)

Ispitirea luiIsus

(Mc. 1.12-13;Lc. 4.1-13)

Isus înCapernaum

(Mc. 1.14-15;Lc. 4.14-15)

MATEI

998

cuit în Capernaum, care este lân-gă marea, în ţinuturileb lui Za-bulon şi Neftali, ca să se împli-nească ceea ce s-a spus prin pro-fetul Isaia, care zice: �Ţara* luiZabulon şi ţara lui Neftali, pecalea mării, dincolo de Iordan,Galileea naţiunilor: poporul* carestătea în întuneric a văzut o lu-mină mare şi celor care stăteau înţinutul şi în umbra morţii le-a ră-sărit lumină�.

De atunci* a început Isus săpredice şi să spună: �Pocăiţi-vă**,pentru că s-a apropiat Împărăţia�cerurilor�.Şic, umblând pe lângă Marea

Galileii, a văzut doi fraţi: peSimon, care se numeşte Petru, şipe Andrei, fratele lui, aruncândun năvod în mare, pentru că eraupescari. Şi ·le-a spus: �Veniţidupă Mine şi vă voi face pescaride oameni�. Şi ei, lăsând îndată*plasele, L-au urmat. Şi, mergândde acolo mai departe, a văzut alţidoi fraţi: pe Iacov, al lui Zebedei,şi pe Ioan, fratele lui, în corabiecu Zebedei, tatăl lor, reparân-du-şi plasele; şi i-a chemat. Şi ei,lăsând îndată corabia şi pe tatăllor, L-au urmat.Şi Isus străbătea toatăd Ga-

lileea, învăţându-i* în sinagogilelor şi predicând Evangheliae**Împărăţiei şi vindecând� oriceboală şi orice slăbiciune trupeascăîn popor. Şi faima Lui s-a răs-pândit în toată Siria; şi au adus laEl pe toţi cei care erau bolnavi,suferind de felurite boli şi chinuri,şif pe demonizaţi şi pe lunaticişi pe paralitici; şi El îi vindeca.Şi mari mulţimi L-au urmat* dinGalileea şi din Decapole şi din Ie-rusalim şi din Iudeea şi de dincolode Iordan.Şi, văzând mulţimile, El S-a

suit* pe munte şi, aşezându-Se,

ucenicii Săi au venit la El; şi,deschizându-Şi gura, îi învăţa,spunând:

�Ferice de cei săraci în duh,pentru că* a lor este Împărăţiacerurilor. Ferice* de cei careplâng, pentru că** ei vor fi mân-gâiaţi. Ferice* de cei blânzi,pentru că ei vor moşteni** pă-mântulg. Ferice de cei flămânzi şiînsetaţi după dreptate, pentru că*ei vor fi săturaţi. Ferice de ceimiloşi, pentru că* ei vor găsi milă.Ferice* de cei cu inima curată,pentru că** ei vor vedea peDumnezeu. Ferice de cei care facpace, pentru că ei vor fi chemaţifii ai lui Dumnezeu. Ferice* de ceipersecutaţi pentru dreptate, pen-tru că** a lor este Împărăţia ce-rurilor. Fericiţi* sunteţi voi cândvă vor defăima şi vă vor persecu-ta şi, minţindf, vor spune împotri-va voastră orice lucruf rău, dincauza Mea. Bucuraţi-vă* şi vese-liţi-văh, pentru că răsplata voastrăeste mare în ceruri; pentru căaşa** i-au persecutat pe profeţiicare au fost mai înainte de voi.

Voi sunteţi sarea pământuluii;dar, dacă sarea* îşi pierde gustul,cu ce va fi sărată? Nu mai estebună de nimic, decât să fie arun-cată afară şi să fie călcată în pi-cioare de oameni. Voi* sunteţi lu-mina lumii; o cetate aşezată pevârful unui munte nu poate fiascunsă; nici nu se aprinde* olumină şi se pune sub baniţă, ciîn sfeşnic, şi luminează pentru toţicei care sunt în casă. Astfelsă lumineze lumina voastră îna-intea oamenilor, încât să* vadălucrările voastre cele bune şi să-Lglorifice** pe Tatăl vostru careeste în ceruri.

Să* nu gândiţi că am venitsă desfiinţez legea sau profeţii:n-am venit să desfiinţez, ci să

4:14

a Aici, Marea Galileii (Lacul Tiberiada sau Ghenezaret) b Lit. �hotarele� c Unele ms. ad. �Isus�d Unele ms. omit �toată�; alte ms. omit �Isus� e Gr. �vestea bună a� f Unele ms. omit g Sau �ţara�h Lit. �Bucuraţi-vă şi săltaţi de bucurie� i Sau �ţării�

14

15

16

17

18

19

2021

22

23

24

25

12

15

16

17

20

23

25

1

3

4

5

6

7

8

10

1112

13

14

15

16

*Mc. 1.14.Lc. 3.20;4.14,31.Ioan 4.43.

*Is. 9.1,2.

*Is. 42.7.Lc. 2.32.

*Mc.1.14,15.**Cap. 3.2;10.7.�Dan. 2.44.

*Mc. 10.28.Lc. 18.28.

*Cap. 9.35.Mc. 1.21,39.Lc. 4.15,44.**Cap. 24.14Mc. 1.14.�Mc. 1.34.

*Mc. 3.7.

*Mc. 3.13.

*Ps. 51.17.Pr. 16.19;29.23.Is. 57.15;66.2.*Is. 61.2,3.**Ioan 16.202 Cor. 1.7.Apoc. 21.4.*Ps. 37.11.**Rom. 4.13.*Is. 55.1;65.13.*Ps. 41.1.Cap. 6.14.Mc. 11.25.2 Tim. 1.16.Ev. 6.10.Iac. 2.13.*Ps. 15.2;24.4.**1Cor.13.12Ev. 12.14.1 Ioan 3.2,3.*1 Pet. 3.14.**2Cor. 4.172 Tim. 2.12.*1 Pet. 4.14.*Fap. 5.41.Rom. 5.3.Iac. 1.2.1 Pet. 4.13.**2Cr. 36.16Neem. 9.26.Cap.23.34,37Fap. 7.52.1 Tes. 2.15.

*Mc. 9.50.Lc. 14.34,35.

*Pr. 4.18.Filip. 2.15.

*Mc. 4.21.Lc. 8.16.

*1 Pet. 2.12.**Ioan 15.8.1 Cor. 14.25.

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

Chemareaprimilorucenici

(Mc. 1.16-20;Lc. 5.1-11;

Ioan 1.40-42)

Lucrarea înGalileea

(Mc. 3.7-12;Lc. 6.17-19)

5

Sareapământului şilumina lumii(Lc. 11.33-36)

Împlinirealegii şi a

profeţiilor

PREDICA DEPE MUNTE

Fericirile(Lc. 6.20-23)

MATEI

999

împlinesca. Pentru că adevărat văspun: până* nu va trece cerul şipământul, nicidecum nu va treceo singură iotă sau o singurăfrântură de literă din lege, până nuse vor împlini toate. Deci oricine*va desfiinţab una din cele mai micidin aceste porunci şi-i va învăţa peoameni în felul acesta va fi chematcel mai mic în Împărăţia cerurilor;dar oricine le va împlini şi îi va în-văţa pe alţii aşa, acela va fi chematmare în Împărăţia cerurilor. Pentrucă vă spun că, dacă dreptatea voas-tră n-o va întrece* pe cea a cărtu-rarilor şi a fariseilor, nicidecum nuveţi intra în Împărăţia cerurilor.

Aţi auzit că s-a spus celor dinvechime: «Să* nu ucizic»; iaroricine** va ucide va fi supusjudecăţii; dar Eu vă spun căoricine se mânied pe fratele săuva fi supus judecăţii; iar oricine*va spune fratelui său: «Racae», vafi supus judecăţii sinedriuluif; iaroricine va spune: «Nebunule», vafi supus gheenei foculuig. Deci,dacă* îţi vei aduce darul la altarşi acolo îţi vei aminti că frateletău are ceva împotriva ta, lasă-ţi*darul acolo, înaintea altarului, şidu-te, întâi împacă-te cu frateletău şi apoi vino şi adu-ţi darul.Învoieşte-te* cu împotrivitorul tăurepede, cât** eşti pe drum cu el,ca nu cumva împotrivitorul să te deape mâna judecătorului şi jude-cătorul să te predea executorului şisă fii aruncat în închisoare. Ade-vărat îţi spun, nicidecum nu veiieşi de acolo până nu vei plăti celdin urmă bănuţh.

Aţi auzit că s-a spusi: «Să*nu comiţi adulter»; dar Eu vă spuncă oricine se uită* la o femeie cas-o poftească a şi comis adultercu ea în inima lui. Iar dacă* ochiul

tău cel drept te face să te potic-neşti, scoate-l** şi aruncă-l de latine; pentru că îţi este de folos săpiară unul din mădularele tale şisă nu-ţi fie aruncat tot trupul îngheenă. Şi, dacă mâna ta ceadreaptă te face să te poticneşti,taie-o şi arunc-o de la tine; pentrucă îţi este de folos să piară unuldin mădularele tale, şi să nu-ţifie aruncat tot trupul în gheenă.

De asemenea s-a spus: «Ori-cine* îşi va lăsa soţia, să-i dea oscrisoare de despărţire»; dar Euvă spun că oricine* îşi va lăsasoţia, în afară de motiv de curvie,o face să comită adulter; şi oricinese căsătoreşte cu cea lăsată debărbat comite adulter.

Din nou aţi auzit că s-a spuscelor din vechime: «Să* nu juristrâmb, ci să** împlineşti faţă deDomnul jurămintele tale»; dar Euvă spun: Nu juraţi* deloc; nici pecer**, pentru că este tronul luiDumnezeu; nici pe pământ, pentrucă este aşternutul picioarelor Sale;nici pe Ierusalim, pentru că estecetatea* marelui Împărat; nici pecapul tău să nu juri, pentru că nupoţi face un singur păr alb saunegru. Ci cuvântul* vostru să fie:«Da, da», «nu, nu»; iar ce este maimult decât acestea este de la cel rău.

Aţi auzit că s-a spus: «Ochi*pentru ochi şi dinte pentru dinte»;dar Eu vă spun: Nu* vă împo-triviţi răului; ci, oricui** teloveştej peste obrazul drept, în-toarce-i şi pe celălalt; şi celui carevrea să meargă la judecată cu tineşi să-ţi ia cămaşa, lasă-i şi haina;şi oricine te va obliga* să mergio milă, mergi cu el două. Celuicare îţi cere, dă-i; şi nu te întoarcede la cel care doreşte să seîmprumute* de la tine.

5:42

18

19

20

21

22

23

24

25

26

2728

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

17

18

19

20

21

22

23

24

25

27

28

29

31

32

33

34

35

37

38

39

41

42

*Rom. 3.31;10.4.Gal. 3.24.*Lc. 16.17.

*Iac. 2.10.

*Rom. 9.31;10.3.

*Ex. 20.13.Deut. 5.17.**1 Ioan 3.15*Gen. 2.20.

*Cap. 8.4;23.19.

*Iov 42.8.Cap. 18.19.1 Tim. 2.8.1 Pet. 3.7.

*Pr. 25.8.Lc. 12.58,59.**Ps. 32.6.Is. 55.6.

*Ex. 20.14.Deut. 5.18.

*Gen. 34.2.2 Sam. 11.2.Iov 31.1.Pr. 6.25.*Cap. 18.8,9.Mc. 9.43-47**Rom. 8.131 Cor. 9.27.Col. 3.5.

*Deut. 24.1.Ier. 3.1,8.

*Cap. 19.9.Rom. 7.3.1 Cor. 7.10;7.11.

*Ex. 20.7.Lev. 19.12.Num. 30.2.Deut. 5.11.**Deut.23.23*Iac. 5.12.**Is. 66.1.*Ps. 48.2;87.3.

*Col. 4.6.Iac. 5.12.

*Ex. 21.24.Lev. 24.20.Deut. 19.21.*Pr. 20.22;24.29.Rom. 12.17;12.19.1 Cor. 6.7.1 Tes. 5.15.1 Pet. 3.9.**Is. 50.6.Plân. 3.30.*Cap. 27.32.Mc. 15.21.*Deut. 15.8;15.10.

a �Să arăt plinătatea�; Hristos vine ca o revelare a plinătăţii lui Dumnezeu prefigurată în lege şi înprofeţi b Sau �va dezlega�, �va încălca� c Să nu comiţi crimă d Unele ms. ad. �degeaba� e Aram. �omde nimic�, �prost� f Consiliul şi tribunalul suprem evreiesc g De la cuvântul ebr. �Ge-Hinnom� (valeaTofet � 2 Împ. 23.10) h Gr. �kodrantes�, un sfert dintr-un �asarion� i Unele ms. ad. �celor din vechime�j Unele ms. �te va lovi�

Uciderea

Adulterulşi divorţul

(Mt. 19.1-12;Mc. 10.1-12;

Lc. 16.18)

Iubireavrăjmaşilor

(Lc. 6.27-36)

Jurământul(Mt. 23.16-22)

MATEI

1000

Aţi auzit că s-a spus: «Să*iubeşti pe aproapele tău şi să**urăşti pe vrăjmaşul tău»; dar Euvă spun: Iubiţi* pe vrăjmaşii voş-tri, binecuvântaţi pe cei care văblestemă, faceţi bine celor care văurăsca şi rugaţi-vă** pentru ceicare se poartă rău cu voi şib văpersecută, ca să fiţi fii ai Tatăluivostru care este în ceruri: pentrucă El face să răsară* soarele Săupeste cei răi şi peste cei buni şitrimite ploaie peste cei drepţi şipeste cei nedrepţi. Pentru că, dacăiubiţi* pe cei care vă iubesc, cerăsplată aveţi? Nu fac şi vameşiic

la fel? Şi, dacă salutaţi numai pefraţii voştri, ce lucru neobişnuitfaceţi? Nu fac şi naţiuniled la fele?Voi deci fiţi* desăvârşiţi, dupăcum** Tatăl vostru cel cerescf estedesăvârşit.

Fiţi atenţi, nu faceţi miloste-niag voastră înaintea oamenilor, casă fiţi văzuţi de ei; altfel, nu aveţirăsplată la Tatăl vostru care esteîn ceruri. Deci, când faci* milos-tenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cumfac făţarniciih în sinagogi şi pestrăzi, ca să aibă glorie de laoameni; adevărat vă spun, şi-auluat răsplata. Dar tu, când facimilostenie, să nu ştie stânga ta ceface dreapta ta, astfel încâtmilostenia ta să fie în ascuns; şiTatăl tău, care vede în ascuns, iîţiva răsplătij*.Şi, când te rogi, să nu fiik ca

făţarnicii, pentru că lor le placesă se roage stând în picioare însinagogi şi la colţurile străzilor,ca să se arate oamenilor; adevăratvă spun, şi-au luat răsplata. Dartu, când te rogi, intră* în cămă-ruţa ta şi, după ce ţi-ai închis uşa,

roagă-te Tatălui tău care este înascuns; şi Tatăl tău, care vede înascuns, îţi va răsplătij.

Iar când vă rugaţi, nu spuneţi*aceleaşi vorbe fără rost, ca ceidintre naţiuni; pentru că** eigândesc că prin vorbirea lor multăvor fi ascultaţi. Deci nu vă asemă-naţi cu ei; pentru că Tatăl vostruştie de ce aveţi nevoie mai înaintede a-I cere voi. Voi deci rugaţi-văastfel: «Tatăl nostru care eşti înceruri, sfinţească-se Numele Tău;viel Împărăţia Ta; facă-se* voiaTa, precum** în cer, aşa şi pepământ; pâinea* noastră zil-nicăm dă-ne-o nouă astăzi; şi neiartă* nouă greşelilen noastre,după cum şi noi iertăm celor carene-au greşit; şi* nu ne duce înispită, ci scapă-ne** de răuo».Pentru că, dacă* iertaţi oameni-lor greşelile lor, şi vouă vi le vaierta Tatăl vostru cel ceresc; dardacă nu* iertaţi oamenilor greşe-lile lorp, nici Tatăl vostru nu vă vaierta greşelile voastre.

Iar când postiţi*, nu fiţi cafăţarnicii, posomorâţi; pentru căîşi schimonosesc feţele ca să searate oamenilor că postesc; adevă-rat vă spun, şi-au luat răsplata. Dartu, când posteşti, unge-ţi* capulşi spală-ţi faţa, ca să nu te arăţioamenilor că posteşti, ci Tatăluitău, care este în ascuns; şi Tatăltău, care vede în ascuns, îţi varăsplătij.

Nu vă strângeţi* comori pepământ, unde molia şi rugina stri-că şi unde hoţii spargq şi fură; ci*strângeţi-vă comori în cer, undenici molia, nici rugina nu strică, şiunde hoţii nu spargq, nici nu fură.Pentru că unde este comoara tar,

5:43

43

44

45

46

47

48

2

3

4

5

6

43

44

45

46

48

2

4

6

7

8

9

10

1112

13

14

15

16

17

18

19

20

21

7

10

11

1213

14

15

16

17

19

20

*Lev. 19.18.**Deut. 23.6.Ps. 41.10.*Lc. 6.27,35.Rom. 12.14;12.20.**Lc. 23.34.Fap. 7.60.1 Cor.4.12,131 Pet. 2.23;3.9.

*Iov 25.3.

*Lc. 6.32.

*Gen. 17.1.Lev. 11.44;19.2.Col. 1.28;4.12.Iac. 1.4.1Pet. 1.15,16**Ef. 5.1.

*Rom. 12.8.

*Lc. 14.14.

*2 Împ. 4.33.

*Ecl. 5.2.**1Împ.18.26;18.29.

*Cap. 26.39;26.42.Fap. 21.14.**Ps. 103.20;103.21.*Iov 23.12.Pr. 30.8.*Cap. 18.21.*Cap. 26.41.Lc. 22.40,46.1 Cor. 10.13.2 Pet. 2.9.Apoc. 3.10.**Ioan 17.15*Mc. 11.25;11.26.Ef. 4.32.Col. 3.13.*Cap. 18.35.Iac. 2.13.

*Is. 58.5.

*Rut 3.3.Dan. 10.3.

*Pr. 23.4.1 Tim. 6.17.Ev. 13.5.Iac. 5.1.*Cap. 19.21.Lc. 18.22.1 Pet. 1.4.

a Unele ms. omit �binecuvântaţi pe cei care vă blestemă, faceţi bine celor care vă urăsc� b Unele ms.omit �se poartă rău cu voi şi� c Perceptori de tributuri cuvenite autorităţii romane de ocupaţie d Unelems. �vameşii� e Unele ms. �astfel� f Unele ms. �care este în ceruri� g Unele ms. �dreptatea� h Gr.�hipokritees�, actori care jucau mai multe roluri într-o piesă de teatru i Unele ms. ad. �El� j Unelems. ad. �pe faţă� k Unele ms. �când vă rugaţi, să nu fiţi� l Să vină m Sau �cea necesară până mâine�n Sau �datoriile� o Unele ms. ad. �Pentru că a Ta este Împărăţia şi puterea şi gloria pentru totdeauna.Amin� (1 Cr. 29.11) p Unele ms. omit �lor� q Sau �sapă� r Unele ms. �voastră�

6Milostenia şirugăciunea

Comori în cer(Lc. 11.34-36;12.33-34)

Tatăl nostru(Lc. 11.1-4)

Postul

MATEI

1001

acolo va fi şi inima taa. Luminatrupului este ochiul; deci, dacăochiul tău este curatb, tot trupultău va fi plin de lumină; dar, dacăochiul tău este rău, tot trupul tăuva fi plin de întuneric. Deci,dacă lumina care este în tine esteîntuneric, ce mare este întuneri-cul! Nimeni* nu poate slujic la doistăpâni; pentru că, sau va urî peunul şi va iubi pe celălalt, sau seva alipi de unul şi va dispreţuipe celălalt. Nu** puteţi slujic luiDumnezeu şi lui Mamona.

De aceea vă spun: Nu* vă în-grijoraţi pentru viaţa voastră, ceveţi mânca şi ce veţi bea; nici pen-tru trupul vostru, ce veţi îmbrăca.Nu este viaţa mai mult decât hra-na, şi trupul mai mult decât îm-brăcămintea? Uitaţi-vă* la păsă-rile cerului, că nu seamănă, nicinu seceră, nici nu adună în grânareşi Tatăl vostru cel ceresc le hră-neşte; nu sunteţi voi cu mult maide preţ decât ele? Dar cine dintrevoi, îngrijorându-se, poate să ada-uge un singur cot la staturad lui?Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcă-minte? Priviţi cu atenţiee criniicâmpului cum cresc: ei nu trudesc,nici nu torc; dar vă spun că nicichiar Solomon, în toată gloria lui,nu s-a îmbrăcat ca unul dintreaceştia. Iar dacă astfel îmbracăDumnezeu iarba câmpului, careastăzi este şi mâine se aruncă încuptor, oare nu cu mult mai multvă va îmbrăca pe voi, puţin-cre-dincioşilor? Deci nu vă îngrijo-raţi, spunând: «Ce vom mânca?»sau: «Ce vom bea?» sau: «Cu cene vom îmbrăca?», pentru că toateacestea naţiunile le caută; pentrucă Tatăl vostru cel ceresc ştie căaveţi nevoie de toate acestea.Căutaţi* dar întâi Împărăţia luiDumnezeu şi dreptatea Lui şi toateacestea vi se vor da pe deasupraf.

Nu vă îngrijoraţi deci pentru ziuade mâine, pentru că ziua de mâinese va îngrijora de ea însăşig.Ajunge zilei necazul ei.

Nu* judecaţi, ca să nu fiţijudecaţi; deoarece, cu ce judecatăjudecaţi, veţi fi judecaţi; şi* cu cemăsură măsuraţi, vi se va mă-surah. Dar de ce vezi paiul careeste în ochiul fratelui tău, şi nuzăreşti bârna care este în ochiultău? Sau cum vei spune frateluitău: «Lasă să scot paiul din ochiultău», şi, iată, bârna este în ochiultău? Făţarnicule, scoate întâibârna din ochiul tău şi atunci veivedea limpede să scoţi paiul dinochiul fratelui tău.

Nu* daţi ce este sfânt câinilor;nici nu aruncaţi perlele voastre îna-intea porcilor, ca nu cumva să lecalce în picioare şi, întorcându-se,să vă sfâşie.

Cereţii* şi vi se va da! Căutaţişi veţi găsi! Bateţi şi vi se va des-chide! Pentru că oricine* cereprimeşte; şi cine caută găseşte; şicelui care bate i se va deschide.Sau cine este omul acela dintrevoi care, dacă îi va cere fiul săupâinej, el îi va da o piatră? şi, dacăîi va cere un peşte, îi va da unşarpe? Deci dacă voi, fiind* răi,ştiţi să daţi daruri bune copiilorvoştri, cu cât mai mult Tatăl vos-tru care este în ceruri va da lu-cruri bune celor care Îi cer?Toate deci* câte doriţi să vă facăvouă oamenii, faceţi-le şi voi lafel; pentru că în aceasta** estelegea şi profeţii.

Intraţi pe poarta cea strâmtă!pentru că lată este poarta şi largăeste calea care duce la pieire şimulţi sunt cei care intră pe ea;pentru că strâmtă este poarta şiîngustă este calea care duce laviaţă şi puţini sunt cei care ogăsesc.

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

24

25

26

33

34

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

1

2

6

7

8

11

12

*Lc. 16.13.**Gal. 1.10.1 Tim. 6.17.Iac. 4.4.1 Ioan 2.15.

*Ps. 55.22.Filip. 4.6.1 Pet. 5.7.

*Iov 38.41.Ps. 147.9.

*1 Împ.3.13.Ps. 37.25.Mc. 10.30.1 Tim. 4.8.

*Rom. 2.1;14.3,4,10,13.1 Cor. 4.3,5.Iac. 4.11,12.*Mc. 4.24.

*Pr. 9.7,8;23.9.Fap. 13.45;13.46.

*Cap. 21.22.Mc. 11.24.Lc. 18.1.Ioan 14.13;15.7;16.23,24.Iac. 1.5,6.1 Ioan 3.22;5.14,15.*Pr. 8.17.Ier.29.12,13.*Gen. 6.5;8.21.

*Lc. 6.31.**Lev. 19.18Cap. 22.40.Rom.13.8-10Gal. 5.14.1 Tim. 1.5.

a Unele ms. �voastră� b Lit. �simplu� c Slujire de rob d Sau �creşterea�, �vârsta� e Ca să învăţaţide la f Lit. �vi se vor adăuga� g Unele ms. �de ale sale� h Unele ms. ad. �în schimb� i Cereţistăruitor j Lit. �Sau cine este omul dintre voi, de la care, dacă fiul său va cere pâine�

Judecareaaltora

(Lc. 6.37-38;6.41-42)

Cerere înrugăciune

(Lc. 11.9-13)

Poarta ceastrâmtă

(Lc. 13.24)

7

7:14

Îngrijorările(Lc. 12.22-31)

MATEI

1002

Dar păziţi-vă* de falşii pro-feţi, care** vin la voi în haine deoi, dar pe dinăuntru sunt lupi�răpitori. După* roadele lor îi veţicunoaşte; oare se culeg struguridin spini sau smochine din mără-cini? Astfel, orice* pom bun faceroade bune, dar pomul răua faceroade rele. Un pom bun nu poatesă facă roade rele, nici un pomrăua să facă roade bune. Orice*pom care nu face rod bun este tă-iat şi aruncat în foc. Astfel, dupăroadele lor îi veţi cunoaşte.

Nu oricine Îmi zice «Doam-ne*, Doamne!» va intra în Împă-răţia cerurilor, ci cel care face voiaTatălui Meu care este în ceruri.Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea:«Doamne, Doamne! nu în NumeleTău am* profeţit şi nu în NumeleTău am scos demoni şi nu înNumele Tău am făcut multelucrări de putere?» Şi atunci* levoi spune deschis: «Niciodată nuv-am cunoscut; plecaţi** de laMine, lucrători ai fărădelegii».

Deci pe oricine aude acestecuvinte ale Mele şi le face, îl voiasemăna cu un om chibzuit, careşi-a zidit casa pe stâncă; şi a că-zut ploaia şi au venit şuvoaiele şiau suflat vânturile şi au bătut încasa aceea şi nu a căzut, pentrucă fusese întemeiată pe stâncă.Şi oricine aude aceste cuvinte aleMele şi nu le face va fi asemănatcu un om nechibzuit, care şi-azidit casa pe nisip; şi a căzutploaia şi au venit şuvoaiele şi ausuflat vânturile şi au izbit în casaaceea şi ea a căzut şi căderea ei afost mare�.Şi a fost că, atunci când Isus a

sfârşit cuvintele acestea, mulţimi-le erau uimite* de învăţătura Lui;pentru că* El îi învăţa ca avândautoritateb şi nu precum cărturariilorc.

Iar când a coborât de pe mun-te, mari mulţimi L-au urmat. Şiiată, un lepros a venit la Eld şi Is-a închinat, spunând: �Doamne,dacă vrei, poţi să mă curăţeşti�.Şi Isuse, întinzând mâna, l-a atins,spunând: �Vreau, fii curăţit!�Şi îndată a fost curăţit de lepra lui.Şi Isus ·i-a spus: �Vezi* să nu spuinimănui; ci mergi, arată-te** preo-tului şi adu darul pe care l-a rân-duit Moise, ca mărturie pentru ei�.Şi, după ce a intratf în Caper-

naum, a venit la El un centurion,rugându-L şi spunând: �Doamne,slujitorul meu zace în casă pa-ralizat, chinuindu-se cumplit�.Şi Isus ·i-a spus: �Voi veni şi îlvoi vindeca�. Şi centurionul, răs-punzând, a spus: �Doamne, nu*sunt vrednic să intri sub acope-rişul meu; ci numai rosteşte**un cuvânt, şi slujitorul meu seva vindeca. Pentru că şi eu suntom sub autoritate, având în sub-ordinea mea ostaşi; şi-i zic aces-tuia: «Du-te!» şi se duce; şi al-tuia: «Vino!» şi vine; şi robuluimeu: «Fă aceasta!» şi face�.Şi Isus, auzind, S-a minunat şi le-aspus celor care-L urmau: �Ade-vărat vă spun, nici chiar în Israeln-am găsit atâta credinţă. Dar văspun că vor veni mulţi* de larăsărit şi de la apus şi vor stala masă cu Avraam şi Isaac şiIacov în Împărăţia cerurilor;iar* fiii Împărăţiei vor** fi arun-caţi în întunericul de afarăg; acolovor fi plânsul şi scrâşnirea din-ţilor�. Şi Isus i-a spus centurionu-lui: �Du-te şie fie-ţi după cum aicrezut�. Şi slujitorul lui a fostvindecat în ceasul acela.Şi, când a venit Isus în casa

lui Petru, a văzut-o pe soacra*acestuia zăcând şi cu febră; şi i-aatins mâna şi a lăsat-o febra; şiea s-a ridicat şi I-a slujith.

7:15

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

15

161719

21

22

23

28

29

2

3

4

5

6

78

9

10

11

12

13

14

15

4

8

11

12

14

*Deut. 13.3.Ier. 23.16.Cap. 24.4,11.Mc. 13.22.Rom. 16.17.Ef. 5.6.Col. 2.8.2 Pet. 2.1-3.1 Ioan 4.1.**Mica 3.5.2 Tim. 3.5.�Fap. 20.29.*Cap. 12.33.*Ier. 11.19.*Cap. 3.10.Lc. 3.9.Ioan 15.2,6.

*Osea 8.2.Cap.25.11,12Lc. 13.25.Fap. 19.13.Rom. 2.13.Iac. 1.22.*Num. 24.4.Ioan 11.51.1 Cor. 13.2.

*2 Tim. 2.19.**Ps. 5.5;6.8.Cap. 25.41.

*Cap. 13.54.Mc. 1.22;6.2.Lc. 4.32.*Ioan 7.46.

*Cap. 9.30.Mc. 5.43.**Lev. 14.3;14.4,10.Lc. 17.14.

*Lc. 15.19.**Ps. 107.20.

*Gen. 12.3.Is. 2.2,3;11.10.Mal. 1.11.Lc. 13.29.Fap. 10.45;11.18; 14.27.Rom. 15.9.Ef. 3.6.*Cap. 21.43.**Cap.13.42;13.50; 22.13;24.51; 25.30.Lc. 13.28.2 Pet. 2.17.Iuda 13.

*1 Cor. 9.5.

Vindecareaunui lepros

(Mc. 1.40�45;Lc. 5.12�16)

a Sau �stricat�, �putred� b Sau �putere� c Unele ms. omit �lor�; alte ms. �cărturarii şi fariseii lor�d Unele ms. omit �la El�; alte ms. �venind, I se închina� e Unele ms. omit f Unele ms. ad. �Isus� g Sau�cel mai din afară� h Unele ms. �le-a slujit�

8Falşii profeţi(Lc. 6.43-44)

Vindecareaslujitorului

unui centurion(Lc. 7.1-10;

Ioan 4.43-54)

Vindecări încasa lui Petru(Mc. 1.29-39;Lc. 4.38-44)

Casa zidităpe stâncă

(Lc. 6.46-49)

MATEI

1003

Şi, când s-a făcut seară, auadus la El mulţi demonizaţi. ŞiEl a scos duhurile prin cuvânta şii-a vindecat pe toţi care eraubolnavi; ca să se împlineascăceea ce s-a spus prin profetul Isa-ia, care zice: �El* Însuşi a luatneputinţele noastre şi a purtat bo-lile noastre�.Şi Isus, văzând mari mulţimi în

jurul Său, a poruncitb să treacă departea cealaltă. Şi un cărturar,apropiindu-se, I-a spus: �Învăţă-torule, Te voi urma oriunde veimerge�. Şi Isus ·i-a spus: �Vulpileau vizuini şi păsările ceruluiau cuiburi, dar Fiul Omului n-areunde să-Şi plece capul�. Iar unaltul, dintre ucenicii Săic, I-a spus:�Doamne, dă-mi* voie întâi sămerg şi să-l înmormântez pe tatălmeu�. Dar Isus i-a spus: �Urmea-ză-Mă! şi lasă morţii să-şi în-mormânteze morţii�.Şi, după ce a intrat în corabie,

ucenicii Săi L-au urmat. Şi, iată,s-a stârnit o furtună puternicăpe mare, încât corabia era aco-perită de valuri; iar El dormea.Şi uceniciid s-au apropiat şi L-autrezit, spunând: �Doamne, sal-vează-ne, pierim!� Şi El ·le-aspus: �De ce sunteţi fricoşi, pu-ţin-credincioşilor?� Apoi, ridi-cându-Se*, a mustrat vânturile şimarea şi s-a făcut linişte mare.Iar oamenii se mirau, spunând:�Ce fel de Om este Acesta, că şivânturile şi marea ascultă de El?�Şi, când a venit El de partea

cealaltă, în ţinutul ghergheseni-lore, L-au întâmpinat doi demoni-zaţi, ieşind din morminte, foartefurioşi, încât nimeni nu puteatrece pe drumul acela; şi, iată, eiau strigat, spunând: �Ce avem noia face cu Tine, f Fiu al lui Dumne-

zeu? Ai venit aici ca să ne chinu-ieşti înainte de vreme?� Şi, depar-te de ei, era o turmă cu mulţi porcipăscând. Şi demonii Îl rugau,spunând: �Dacă ne scoţi afară,trimite-neg în turma de porci�. ŞiEl le-a spus: �Duceţi-vă!� Şi ei,ieşind, s-au dus în turma deh

porci; şi, iată, toată turmai s-arepezit de pe malul abrupt în mare;şi a pierit în ape. Dar cei care îipăşteau au fugit şi s-au dus încetate şi au spus tot, şi cele cudemonizaţii. Şi, iată, toată cetateaa ieşit în întâmpinarea lui Isus;şi, văzându-L, L-au* rugat să ple-ce din ţinuturilej lor.Şi, intrând în corabie, a trecut

de cealaltă parte şi* a venit încetatea Sa. Şi, iată, I-au adus unparalitic, zăcând pe pat. Şi Isus,văzându-le* credinţa, i-a spusparaliticului: �Îndrăzneşte, copi-le; iertate ksunt păcatele tale�.Şi, iată, unii dintre cărturari auzis în ei înşişi: �Acesta huleşte�.Şi Isus, ştiindu-le* gândurile, le-aspus: �De ce gândiţi voi rele îninimile voastre? Pentru că ce estemai uşor, a spune: «Iertate-ţi suntpăcatelel», sau a spune: «Ridi-că-te şi umblă»? Dar, ca să ştiţică Fiul Omului are autoritatem

pe pământ să ierte păcatele�, a-tunci ·i-a spus paraliticului: �Ridi-că-te, ia-ţi patul şi du-te acasă!�Şi, după ce s-a ridicat, a plecatacasă. Iar mulţimile, văzând aceas-ta, s-au temutn şi L-au glorificat peDumnezeu care a dat oamenilor oastfel de autoritatem.Şi Isus, trecând de acolo mai

departe, a văzut un om, numit Ma-tei, şezând la vamă şi ·i-a spus:�Urmează-Mă!� Şi el s-a ridicat şiL-a urmat. Şi a fost că, pe cândstăteao El la masă în casă, iată,

16

17

18

19

20

21

22

2324

25

26

27

28

29

17

21

26

30

31

32

33

34

2

3

4

5

6

78

9

10

34

12

4

*Is. 53.4.1 Pet. 2.24.

*1 Împ.19.20

*Ps. 65.7;89.9; 107.29.

*Deut. 5.25.1 Împ. 17.18.Lc. 5.8.Fap. 16.39.

*Cap. 4.13.*Cap. 8.10.

*Ps. 139.2.Cap. 12.25.Mc. 12.15.Lc. 6.8;9.47; 11.17.

a Sau �cu un cuvânt� b Ucenicilor c Unele ms. omit d Unele ms. ad. �Săi�; alte ms. omit �ucenicii�e Unele ms. �gadarenilor�; alte ms. �gherasenilor� f Unele ms. ad. �Isuse� g Unele ms. �dă-ne voie sămergem� h Unele ms. omit �turma de� i Unele ms. ad. �de porci� j Lit. �hotarele� k Unele ms. ad.�îţi� l Unele ms. �Iertate sunt păcatele tale� m Sau �putere� n Unele ms. �s-au minunat� o Stăteaîntins

9:10

Potolireafurtunii

(Mc. 4.35-41;Lc. 8.22-25)

Vindecarea a doi

demonizaţi(Mc. 5.1-17;Lc. 8.26-37)

Chemarea luiMatei

(Mc. 2.13-17;Lc. 5.27-32)

Vindecareaunui paralitic(Mc. 2.1-12;Lc. 5.17-26)

(9)

Cum să-Lurmăm pe

Isus(Lc. 9.57-62)

MATEI

1004

mulţi vameşi şi păcătoşi au venitşi au stat la masă cu Isus şi cuucenicii Săi. Şi fariseii, văzândacestea, au spus ucenicilor Săi:�De ce mănâncă Învăţătorul vos-tru cu vameşii* şi cu păcătoşii**?�Iar Isusa, auzind, le-a spusb: �Nucei sănătoşic au nevoie de doctor,ci cei care sunt bolnavi. Mergeţidar şi învăţaţi ce înseamnăd:«Milă* voiesc, şi nu jertfă»; pen-tru că n-am venit să chem pe ceidrepţi, ci** pe păcătoşie�.

Atunci ucenicii lui Ioan ·au ve-nit la El, spunând: �De ce* noi şifariseii postim adesea, iar uceniciiTăi nu postesc?� Şi Isus le-a spus:�Se pot întrista prietenii* mireluif

în timp ce mirele este cu ei? Darvor veni zile când mirele va fi luatde la ei şi atunci** vor posti.Nimeni dar nu pune un petic destofă nouă la o haină veche;pentru că peticul ei rupe din hainăşi se face o ruptură mai rea.Nici nu se pune vin nou în burdu-furi vechi; dacă s-ar pune, sespargg burdufurile şi vinul se var-să şi burdufurile se vor strica; cise pune vin nou în burdufuri noi şiamândouă se păstrează împreună�.

În timp ce le vorbea acestea,iată, un mai-mare al sinagogii,venindh, I s-a închinat, spunând:�Fiica mea tocmai a murit; darvino şi pune-Ţi mâna peste ea, şiva trăi�. Şi Isus, ridicându-Se, l-aurmat şi la fel şi ucenicii Săi. Şi,iată, o femeie care avea de doispre-zece ani hemoragie, venind pe di-napoi, a atins margineai haineiLui; pentru că zicea în sinea ei:�Dacă voi atinge numai haina Lui,voi fi vindecatăj�. Dar Isus, întor-cându-Se şi văzând-o, a spus: �În-drăzneşte, fiică; credinţa* ta te-avindecatk�. Şi femeia a fost vin-decată din ceasul acela.Şi, când a venit Isus la casa

mai-marelui* sinagogii şi a văzutpe cei care cântau din fluier şi mul-ţimea tulburată, le-a spusl: �De-părtaţi-vă*, pentru că fetiţa n-amurit, ci doarme�. Şi râdeau deEl. Dar, când mulţimea a fost scoasăafară, El a intrat, a apucat-o demână şi fetiţa s-a ridicat. Şi vesteaaceasta a ieşit în tot ţinutul acela.Şi, pe când trecea Isus de acolo

mai departe, doi orbi L-au urmat,strigând şi spunând: �Ai milă denoi, Fiu* al lui David!� Şi, când aintrat în casă, orbii au venit la El şiIsus ·le-a spus: �Credeţi că potface aceasta?� Ei ·I-au spus: �Da,Doamne�. Atunci le-a atins ochii,spunând: �Fie-vă după credinţavoastră!� Şi ochii lor s-au deschis;şi Isus le-a poruncit cu tărie, spu-nând: �Vedeţi*, nimeni să nu ştie!�Dar* ei, când au ieşit, L-au făcutcunoscut în tot ţinutul acela.Şi, pe* când ieşeau ei, iată,

I-au adus un om mut, demonizat.Şi, după ce a fost scos demonul,mutul a vorbit; şi mulţimile seminunau, spunând: �Niciodată nus-a văzut aşa ceva în Israel!�Dar fariseii spuneau: �El* scoatedemonii prin căpetenia demo-nilor�.Şi Isus străbătea* toate cetă-

ţile şi satele, învăţându-i** însinagogile lor şi predicând Evan-ghelia Împărăţiei şi vindecândorice boală şi orice neputinţă tru-peascăm. Dar, când* a văzut mul-ţimile, I s-a făcut milă de ele, pentrucă erau necăjiten şi risipite ca**nişte oi fără păstor.

Atunci El ·a spus ucenicilorSăi: �Secerişul*, în adevăr, estemare, dar lucrătorii, puţini; rugaţideci* pe Domnul secerişului săscoată lucrători la secerişul Său�.Şi, chemând la Sine pe cei

doisprezece ucenici ai Săi, le-adat autoritateo asupra duhurilor

9:11

11

12

13

14

15

16

17

18

1920

21

22

23

11

13

1415

22

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

23

24

27

30

31

32

34

35

36

37

38

*Cap. 11.19.Lc. 5.30.**Lc. 15.2.Gal. 2.15.

*Osea 6.6.Mica 6.6-8.Cap. 12.7.**1 Tim.1.15

*Lc. 18.12.*Ioan 3.29.**Fap.13.2,3;14.23.1 Cor. 7.5.

*Lc. 7.50;17.19; 18.42

*2 Cr. 35.25.

*Fap. 20.10.

*Cap. 15.22;20.30,31.Mc.10.47,48.Lc. 18.38,39.

*Cap. 8.4;12.16; 17.9.Lc. 5.14.

*Mc. 7.36.

*Cap. 12.22.Lc. 11.14.

*Cap. 12.24.Mc. 3.22.Lc. 11.15.

*Mc. 6.6.Lc. 13.22.**Cap. 4.23.

*Mc. 6.34.**Num.27.171 Împ. 22.17.Ezec. 34.5.Zah. 10.2.

*Lc. 10.2.Ioan 4.35.

*2 Tes. 3.1.

a Unele ms. omit b Unele ms. �a spus� c Sau �tari� d Lit. �ce este� e Unele ms. ad. �la pocăinţă�f Lit. �fiii camerei de nuntă� g Lit. �altfel se sparg� h Sau �intrând� i Sau �ciucurele� j Sau �mântuită� k Sau�te-a mântuit� l Unele ms. �le spune� m Unele ms. ad. �în popor� n Unele ms. �obosite� o Sau �putere�

Postul(Mc. 2.18-22;Lc. 5.33-39)

Vindecareaa doi orbi

Vindecareaunui mutposedat

Nevoia delucrători

Trimiterea ce-lor doisprezece(Mc. 6.7-11;

Lc. 9.1-6)

10

Vindecareaunei femeişi înviereaunei fetiţe

(Mc. 5.21-43;Lc. 8.40-56)

MATEI

1005

necurate, ca să le scoată afarăşi să vindece orice boală şi oriceneputinţă trupească.

Iar numele celor doisprezece*apostoli sunt acestea: primul,Simon**, care se numeşte Petru, şiAndrei, fratele lui; Iacov al luiZebedei şi Ioan, fratele lui; Filipşi Bartolomeu; Toma şi Matei,vameşul; Iacov al lui Alfeuşi Lebeu, zis Tadeu; Simon*Canaanitula şi Iuda** Iscario-teanul, care L-a şi vândutb.

Pe aceştia doisprezece i-atrimis Isus, când le-a poruncit,spunând*: �Nu mergeţi pe vreocale a naţiunilorc şi nu intraţi învreo cetate a samaritenilord**,ci* mergeţi mai degrabă la oile**pierdute ale casei lui Israel. Şi,mergând, predicaţi, spunând:«Împărăţia cerurilor este a-proape!» Vindecaţi pe bolnavi,înviaţi pe cei morţi, curăţiţi peleproşie, scoateţi demoni; fără*plată aţi primit, fără plată daţi.Nu* vă luaţif aur, nici argint, niciaramăg la brâiele voastre, nicitraistă pentru drum, nici douăhaineh, nici încălţămintei, nicitoiag; pentru că* vrednic estelucrătorul de hrana lui. Dar în*orice cetate sau sat intraţi, cer-cetaţi cine este vrednic acolo; şiacolo rămâneţi până când veţipleca. Şi, când intraţi în casă,salutaţi-o. Şi* dacă, în adevăr,casa este vrednică, pacea voastrăsă vină peste ea; dar** dacă nueste vrednică, pacea voastră să seîntoarcă la voi. Şi*, dacă cinevaj

nu vă va primi, nici nu va ascultacuvintele voastre, când plecaţidin casa sau din cetatea aceea,scuturaţi** praful de pe picioa-rele voastre. Adevărat vă spun căva fi mai* uşor pentru ţinutul

Sodomei şi al Gomorei în ziuajudecăţii, decât pentru cetateaaceea.

Iată*, Eu vă trimit ca pe nişteoi în mijlocul lupilor; fiţi** darprudenţi ca şerpii şi nevinovaţik�ca porumbeii. Dar păziţi-vă deoameni; pentru că vă* vor predasinedriilor şi vă** vor biciui în si-nagogile lor; şi veţi* fi aduşi îna-intea guvernatorilor şi a împăraţi-lor pentru Mine, spre mărturiepentru ei şi pentru naţiuni. Iar* cândvă vor preda, nu vă îngrijoraţicum sau ce veţi vorbi, pentru căvi** se va da în ceasul acela ce săvorbiţi; pentru că* nu voi sunteţicei care vorbiţi, ci Duhul Tatăluivostru care vorbeşte în voi.Şi frate* va da la moarte pe

frate, şi tată pe copil; şi copiii sevor ridica împotriva părinţilor şivor face să fie omorâţil. Şi veţi fiurâţi de toţi, pentru Numele Meu;dar* cine va răbda până la sfârşit,acela va fi mântuit.

Iar, când* vă vor persecuta încetatea aceasta, fugiţi în alta;pentru că, adevărat vă spun, nuveţi sfârşi cetăţile lui Israel,până** când va veni Fiul Omului.Nu* este ucenic mai presus decâtînvăţătorul său, nici rob mai pre-sus decât stăpânul său. Ajungeucenicului să fie ca învăţătorulsău, şi robului ca stăpânul său.Dacă pe* stăpânul casei L-aunumitm Beelzebuln, cu cât mai multpe cei din casa Lui? Deci nu vătemeţi de ei; pentru că* nu este ni-mic acoperit care nu va fi desco-perit, nici ascuns care nu va fi cu-noscut. Ce vă spun Eu la întuneric,vorbiţi la lumină; şi ce auziţi la ure-che, predicaţi de pe acoperişuri.Şi nu* vă temeţi de ceio care

ucid trupul, dar nu pot ucide su-

2

3

4

5

67

8

910

11

1213

14

15

2

4

5

6

7

8

9

10

11

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

28

*Mc. 3.14.Lc. 6.13.**Ioan 1.42.

*Lc. 6.15.Fap. 1.13.**Ioan 13.26

*Cap. 4.15.**2Împ.17.24.Ioan 4.9,20.

*Cap. 15.24.Fap. 13.46.**Is. 53.6.Ier. 50.6,17.Ezec. 34.5;34.6,16.1 Pet. 2.25.*Cap. 3.2;4.17.Lc. 10.9.*Fap. 8.18;8.20.

*1 Sam. 9.7.Lc. 10.4;22.35.*Lc. 10.7.1 Cor. 9.7.1 Tim. 5.18.

*Lc. 10.8.

*Lc. 10.5.**Ps. 35.13.

*Lc. 10.10;10.11.**Neem.5.13Fap. 13.51;18.6.

*Cap.11.22;11.24.

*Lc.10.3.**Rom.16.19Ef. 5.15.�1 Cor.14.20Filip. 2.15.*Cap. 24.9.Mc. 13.9.Lc. 21.12.**Fap. 5.40.*Fap. 12.1;24.10; 25.7;25.23.2 Tim. 4.16.*Mc. 13.11.Lc. 21.14,15.**Ex. 4.12.Ier. 1.7.*2 Sam.23.2.Fap. 4.8;6.102 Tim. 4.17.*Mica 7.6.Lc. 21.16.

*Dan. 12.12;12.13.Cap. 24.13.Mc. 13.13.

*Cap. 2.13;4.12; 12.15.Fap. 8.1;9.25; 14.6.**Cap.16.28.

*Lc. 6.40.Ioan 13.16;15.20.*Cap. 12.24.Mc. 3.22.Lc. 11.15.Ioan 8.48,52.

*Mc. 4.22.Lc. 8.17.

*Is. 8.12,13.1 Pet. 3.14.

a Foarte probabil cuvântul ebraic pentru termenul grecesc �Zelotul� b Lit. �predat� c Gr. nearticulat:se referă la oricare dintre naţiuni d Sau �de samariteni� e Unele ms. pun �curăţiţi pe leproşi� înainte de�înviaţi pe cei morţi�; alte ms. omit �înviaţi pe cei morţi� f Sau �Nu faceţi rost de� g Bani de aramăh Sau �cămăşi� i Lit. �sandale� j Lit. �Şi oricine� k Lit. �fără amestec� l Prin instanţe juridicem Unele ms. �supranumit� n Sau �Beelzebub�, căpetenia demonilor o Lit. �nu daţi înapoi de teama celor�

10:28

Anunţareapersecuţiilor(Lc. 12.2-12)

MATEI

1006

fletul; ci temeţi-vă mai degrabă deAcela care poate să omoare şisufletul şi trupul în gheenă. Nu sevând oare două vrăbii cu un bana?Şi nici una din ele nu va cădea pepământ fără ştirea Tatălui vostru;dar vouă chiar perii* capului, toţivă sunt număraţi. Deci nu vă te-meţi! Voi sunteţi mai de preţ decâtmulte vrăbii. Deci* pe oricine Măva mărturisi înaintea oamenilor, îlvoi mărturisi** şi Eu înaintea Ta-tălui Meu care este în ceruri.Dar* pe oricine Mă va tăgăduiînaintea oamenilor, pe acela îl voităgădui şi Eu înaintea Tatălui Meucare este în ceruri.

Să nu* gândiţi că am venit săaducb pace pe pământ; n-am ve-nit să aducb pace, ci sabie. Pentrucă am venit să* întorc pe omîmpotriva tatălui său şi pe fiicăîmpotriva mamei sale şi pe norăîmpotriva soacrei sale; şi vrăj-maşi* ai omului vor fi cei din casalui. Cine* iubeşte pe tată sau pemamă mai mult decât pe Minenu este vrednic de Mine; şi cineiubeşte pe fiu sau pe fiică maimult decât pe Mine nu este vred-nic de Mine. Şi cine* nu-şi iacrucea sa şi vine după Mine nueste vrednic de Mine. Cine* îşigăseşte viaţa o va pierde; şi cineîşi pierde viaţa pentru Mine o vagăsi. Cine* vă primeşte pe voi peMine Mă primeşte; şi cine Măprimeşte pe Mine primeşte pe Celcare M-a trimis pe Mine. Cine*primeşte un profet în numele unuiprofet va primi răsplata unuiprofet; şi cine primeşte un omdrept în numele unui om drept vaprimi răsplata unui om drept. Şi*oricine va da de băut numai unpahar cu apă rece unuia dinmicuţii aceştia, în numele unui

ucenic, adevărat vă spun, nicide-cum nu-şi va pierde răsplata�.Şi a fost că, atunci când Isus

terminase de poruncit celor doi-sprezece ucenici ai Săi, a plecat deacolo, ca să-i înveţe şi să prediceîn cetăţile lor.

Iar Ioan, auzind în* închisoa-re despre lucrările lui Hristosc,a trimis prin ucenicii săi şi I-aspusd: �Tu eşti Cel* care vine, sausă aşteptăm pe altul?� Şi Isus, răs-punzând, le-a spus: �Mergeţi şispuneţi lui Ioan ce auziţi şi vedeţi:orbiie* văd şi şchiopii umblă, le-proşii sunt curăţiţi şi surzii audşif morţii înviază şi săracilor** lise vesteşte Evanghelia; şi fericiteste oricine nu se va* poticni deMine�. Iar pe când plecau, Isus aînceput să vorbească mulţimilordespre Ioan: �Ce aţi ieşit să priviţiîn pustiu? o trestie* clătinată devânt? Dar ce aţi ieşit să vedeţi?un om îmbrăcat în hainef fine? Iată,cei care poartă cele fine sunt încasele împăraţilor. Dar ce aţi ieşitsă vedeţi? un profet?g Da, vă spun,şi* mai mult decât un profet;pentru căh acesta este cel desprecare este scris: «Iată*, Euf trimitînaintea feţei Tale pe solul Meu,carei Îţi va pregăti calea înainteaTa». Adevărat vă spun că, între ceinăscuţi din femei, nu s-a ridicatunul mai mare decât Ioan Bote-zătorul; dar cine este mai micj înÎmpărăţia cerurilor este mai maredecât el. Iar din* zilele lui IoanBotezătorul până acum, Împărăţiacerurilor este luată cu năvală şicei năvalnici o apucă. Pentru cătoţi* profeţii şi legea au profeţitpână la Ioan; şi, dacă vreţi săprimiţi, el este Ilie* care trebuiesă vinăk. Cine* are urechi de auzitsă audă. Dar cu* cine voi asemăna

10:29

*1Sam. 14.452 Sam. 14.11Lc. 21.18.Fap. 27.34.

*Rom. 10.9;10.10.**Apoc. 3.5.

*Mc. 8.38.Lc. 9.26.2 Tim. 2.12.

*Lc. 12.49;12.51-53.

*Mica 7.6.

*Ps. 41.9;55.13.Ioan 13.18.*Lc. 14.26.

*Cap. 16.24.Mc. 8.34.Lc. 9.23;14.27.*Cap. 16.25.Lc. 17.33.Ioan 12.25.

*Cap. 18.5.Lc. 9.48;10.16.Ioan 12.44;13.20.Gal. 4.14.*1Împ.17.10;18.4.2 Împ. 4.8.

*Cap. 18.5,6;25.40.Mc. 9.41.Ev. 6.10.

29

3031

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

30

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

1516

2

3

5

6

7

9

10

12

1314

15

16

*Cap. 14.3.

*Gen. 49.10.Num. 24.17.Dan. 9.24.Ioan 6.14.*Is. 29.18;35.4-6; 42.7.Ioan 2.23;3.2; 5.36;10.25,38;14.11.**Ps. 22.26.Is. 61.1.Lc. 4.18.Iac. 2.5.*Is. 8.14,15.Cap. 13.57;24.10; 26.31.Rom. 9.32,331 Cor. 1.23;2.14.Gal. 5.11.1 Pet. 2.8.*Ef. 4.14.

*Cap. 14.5;21.26.

*Mal. 3.1.Mc. 1.2.Lc. 1.76;7.27.

*Lc. 16.16.

*Mal. 4.6.*Mal. 4.5.Cap. 17.12.Lc. 1.17.*Cap. 13.9.Lc. 8.8.Apoc. 2.7,11;2.17,29;3.6,13,22.*Lc. 7.31.

a Gr. �asarion�, o monedă cu valoare foarte mică b Lit. �să arunc� c Sau �Hristosului� d Unele ms.�trimiţând pe doi dintre ucenicii săi, I-a spus� e Toate substantivele din v.5 în gr. sunt nearticulatef Unele ms. omit g Sau �Dar pentru ce aţi ieşit? să vedeţi un profet?� h Unele ms. omit �pentru că�i Unele ms. �şi� j Sau �cel mai mic� k Acela care avea această caracteristică pentru evrei, conformprofeţiei.

Mărturia luiIsus despre

IoanBotezătorul(Lc. 7.18-35)

11

MATEI

1007

generaţia aceasta? Este asemeneaunor copiia stând în pieţe şistrigând către tovarăşii lorb şispunândc: «V-am cântat din fluierşi n-aţi jucat; v-am cântatd de jaleşi nu v-aţi jelite». Pentru că a venitIoan, nici mâncând, nici bând, şi eispun: «Are demon!» A venit FiulOmului, mâncând şi bând, şi ei spun:«Iată un om mâncăcios şi băutor devin, prieten* al vameşilor şi al păcă-toşilor». Şi înţelepciunea a fostîndreptăţită de copiiif ei�.

Atunci a început să mustrecetăţile în care avuseseră loc celemai multe din lucrările Lui deputere, pentru că nu se pocăiseră.�Vai de tine, Horazine! Vai detine, Betsaida! Pentru că, dacă înTir şi în Sidon ar fi avut loclucrările de putere care au avut locîn voi, de mult s-ar fi pocăit* însac şi cenuşă. Dar vă spun că mai*uşor va fi pentru Tir şi Sidon înziua judecăţii, decât pentru voi.Şi tu, Capernaume, care ai fostînălţat* până la cerg, vei fi cobo-râth până la Locuinţa morţilori,pentru că, dacă lucrările de puterecare au avut loc în tine ar fi avutloc în Sodoma, ar fi rămas pânăastăzi. Dar vă spun că mai uşorva fi pentru pământul Sodomei înziua judecăţii, decât pentru tine�.

În timpul acela, Isus, răspun-zând, a spus: �Te laud, Tată, Domnal cerului şi al pământului, pentrucă* ai ascuns acestea de cei înţe-lepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperitpruncilor. Da, Tată, pentru că aşaa fost plăcut înaintea Ta. Toate*Mi-au fost date de Tatăl Meu; şinimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul,în afară de Tatăl; nici** pe Tatălnu-L cunoaşte deplin cineva, înafară de Fiul şi de acela căruia

vrea Fiul să i-L descopere. Veniţila Mine toţi cei trudiţi şi împovă-raţi şi Eu vă voi da odihnă. Luaţijugul Meu asupra voastră şi* în-văţaţi de la Mine, pentru că Eu suntblând şi smerit** cu inima; şi� veţigăsi odihnă pentru sufletele voas-tre. Pentru că* jugul Meu este bunj

şi sarcina Mea este uşoară�.În timpul acela, Isus mergea*

în sabat prin semănături; şi uceni-cii Săi erau flămânzi şi au începutsă smulgă spice şi să mănânce. Iarfariseii, văzând aceasta, I-au spus:�Iată, ucenicii Tăi fac ce nu estepermis a face în sabat�. Dar El le-aspus: �N-aţi citit ce* a făcut Davidcând a flămânzit, elk şi cei careerau cu el? cum a intrat în casa luiDumnezeu şi a mâncat pâinile*punerii înainte, pe care nu era per-mis să le mănânce nici el, nici ceiîmpreună cu el, ci** numai preoţii?Sau n-aţi citit în lege* că, în sa-bat, preoţii din templul profaneazăsabatul şi sunt nevinovaţi? Dar văspun că Unul m* mai mare decâttemplull este aici. Dar, dacă aţi ficunoscut ce înseamnăn: «Milă* voiesc,şi nu jertfă», nu i-aţi fi condamnat pecei nevinovaţi. Pentru că FiulOmului este Domno al sabatului�.Şi, plecând de acolo, a intrat

în sinagoga lor. Şi, iată, era un omavând mâna paralizatăp; şi L-auîntrebat, spunând: �Este permis*a vindeca în sabat?�, ca să-L poatăacuza. Dar El le-a spus: �Cine esteomul dintre voi care are o singurăoaie şi, dacă* aceasta cade îngroapă în sabat, n-o va apuca şin-o va ridica? Cu atât mai de preţeste deci un om decât o oaieq! Aşacă este permis a face bine însabat�. Atunci ·i-a spus omului:�Întinde-ţi mâna!� Şi el a întins-o

17

18

19

20

21

22

23

24

25

2627

19

21

22

23

25

27

28

29

30

2

3

4

5

6

7

8

910

11

12

13

29

30

1

3

4

5

6

7

10

11

*Cap. 9.10.

*Ioan 8.7,8.

*Cap. 10.15.

*Is. 14.13.Plân. 2.1.

*Ps. 8.2.1 Cor. 1.19;1.27; 2.8.2 Cor. 3.14.*Ioan 3.35;13.3; 17.2.1 Cor. 15.27.**Ioan 1.18;6.46; 10.15.

*Ioan 13.15.Filip. 2.5.1 Pet. 2.21.1 Ioan 2.6.**Zah. 9.9.Filip. 2.7,8.�Ier. 6.16.*1 Ioan 5.3.

*Deut.23.25.

*1 Sam.21.6.

*Ex. 25.30.Lev. 24.5.**Ex.29.32;29.33.Lev. 8.31;24.9.*Num.28.9.Ioan 7.22.

*2 Cr. 6.18.Mal. 3.1.

*Osea 6.6.Mica 6.6-8.Cap. 9.13.

*Lc. 13.14;14.3.Ioan 9.16.*Ex. 23.4,5.Deut. 22.4.

a Unele ms. �copilaşi� b Unele ms. omit �lor� c Unele ms. �stând în pieţe, care, strigând către tovarăşiilor, spun� d Unele ms. �am cântat� e Sau �nu v-aţi bătut în piept� f Unele ms. �din lucrările� g Unelems. �Şi tu, Capernaume, ai fost înălţat până la cer?� h Unele ms. �vei coborî� i Gr. �hades�, ebr. �şeol�,loc distinct de gheenă (loc al chinului) j Lit. �uşor de purtat� k Unele ms. ad. �însuşi� l Gr. �hieron�m Unele ms. �Cel care este� n Lit. �ce este� o Unele ms. ad. �şi�

p Lit. �uscată� q Sau �Cât de mult sedeosebeşte deci un om de o oaie�

12:13

Mustrareacetăţilor

nepocăite(Lc. 10.13-15)

Isus laudă peTatăl. Chemarea

la odihnă(Lc. 10.21-22)

Isus, Domnal sabatului(Mc. 2.23-28;

Lc. 6.1-5)

Omul cumâna

paralizată(Mc. 3.1-6;Lc. 6.6-11)

12

MATEI

1008

şi s-a făcut sănătoasă ca cealal-tă. Dar fariseii*, ieşind, s-ausfătuit împotriva Lui cum să-Lomoare.

Dar Isus, cunoscând aceasta,a plecat* de acolo; şi** marimulţimi L-au urmat şi i-a vindecatpe toţi; şi le-a poruncit* cu tăriesă nu-L facă să fie cunoscut pu-blic, ca să se împlinească ce a fostspus prin profetul Isaia, care zice:�Iată* Robul Meu pe care L-amales, Preaiubitul Meu în** caresufletul Meu Îşi găseşte plăcerea.Voi pune Duhul Meu peste El şiva vesti judecată naţiunilor. Nu Seva certa, nici nu va striga, nici nu-Iva auzi cineva glasul pe străzi.Nu va rupe o trestie frântă şi nuva stinge un fitil care fumegă,până va aducea biruinţa judecăţii.Şi naţiunile vor spera în NumeleLui�.

Atunci* I s-a adus un demoni-zat orb şi mut; şi El l-a vindecat,încât mutul vorbea şi vedeab.Şi toate mulţimile erau uimite şispuneau: �Oare Acesta este Fiullui David?� Dar fariseii, auzind,au spus*: �Acesta nu scoatedemonii decât prin Beelzebulc,căpetenia demonilor�. Dar Eld,ştiindu-le* gândurile, le-a spus:�Orice împărăţie dezbinată împo-triva ei însăşi este pustiită; şi oricecetate sau casă dezbinată îm-potriva ei însăşi nu va dăinui.Şi, dacă Satan scoate afară peSatan, el este dezbinat împotrivalui însuşi; deci cum va dăinuiîmpărăţia lui? Şi, dacă Eu scotdemonii prin Beelzebulc, fiiivoştri prin cine-i scot? De aceea,ei vor fi judecătorii voştri. Dar,dacă Eu scot demonii prin Duhullui Dumnezeu, atunci Împărăţia*lui Dumnezeu a venit peste voi.Sau* cum poate cineva să intre încasa celui tare şi să-i jefuiască

bunurile, dacă nu va lega întâipe cel tare? Şi atunci îi va jefuicasa. Cine nu este cu Mine esteîmpotriva Mea; şi cine nu adunăcu Mine risipeşte. De aceea văspun: Orice* păcat şi orice hulăvor fi iertate oamenilor; dar**hula împotriva Duhului nu vafi iertată oamenilore. Şi oricuiva rosti* un cuvânt împotrivaFiului Omului, i se va ierta**;dar oricui va vorbi împotrivaDuhului Sfânt, nu i se va iertanici în veacul acesta, nici în celviitor. Ori faceţi pomul* bun şirodul lui bun, ori faceţi pomulrăuf şi rodul lui răuf; pentru cădupă rod se cunoaşte pomul.Pui* de năpârci, cum puteţi voisă vorbiţi cele bune, fiind răi?Pentru că** din prisosul inimiivorbeşte gura. Omul bun scoatecele bune din comoara bunăg; şiomul rău scoate cele rele dincomoara rea. Dar vă spun că deorice cuvânt nefolositor, pe care-lvor rosti oamenii, vor da so-coteală în ziua judecăţii. Pentrucă din cuvintele tale veifi îndreptăţit şi din cuvintele talevei fi condamnat�.

Atunci* unii dintre cărturarişi dintre farisei I-au răspunsh, zi-când: �Învăţătorule, dorim să ve-dem un semn de la Tine�. Dar El,răspunzând, le-a spus: �O gene-raţie rea şi adulteră* cere unsemn; şi nu i se va da un alt semn,decât semnul profetului Iona.Pentru că*, aşa cum Iona afost în pântecele peştelui celuimare trei zile şi trei nopţi, aşava fi Fiul Omului în inima pă-mântului trei zile şi trei nopţi.Bărbaţi niniviteni se vor ridicala judecată cu generaţia aceastaşi* o vor condamna: pentrucă** ei s-au pocăit la vestirea luiIona; şi, iată, aici este mai mult

12:14

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

14

15

16

18

22

24

25

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

31

32

33

34

38

39

40

41

*Cap. 27.1.Mc. 3.6.Lc. 6.11.Ioan 5.18;10.39; 11.53.

*Cap. 10.23.Mc. 3.7.**Cap. 19.2.*Cap. 9.30.

*Is. 42.1.**Cap. 3.17;17.5.

*Cap. 9.32.Mc. 3.11.*Cap. 9.34.

*Cap. 9.4.Ioan 2.25.Apoc. 2.23.

*Dan. 2.44;7.14.Lc. 1.33;17.20,21.

*Is. 49.24.Lc.11.21-23.

*Ev. 6.4;10.26,29.1 Ioan 5.16.**Fap. 7.51.

*Cap. 11.19;13.55.Ioan 7.12,52.**1 Tim.1.13

*Cap. 7.17.Lc. 6.43,44.

*Cap. 3.7;23.33.**Lc. 6.45.

*Cap. 16.1.Mc. 8.11.Lc. 11.16.Ioan 2.18.1 Cor. 1.22.*Is. 57.3.Cap. 16.4.Mc. 8.38.Ioan 4.48.*Iona 1.17.

*Ier. 3.11.Ezec. 16.52.Rom. 2.27.**Iona 3.5.

a Sau �va arăta� (după ce a fost ţinută ascunsă un timp) b Unele ms. �cel orb şi mut şi vorbea şi vedea�c Sau �Beelzebub� d Unele ms. �Isus� e Unele ms. omit f Sau �stricat�, �putred� g Unele ms. ad. �ainimii� h Unele ms. �au răspuns�

Robul alesşi preaiubit

al luiDumnezeu

Vindecareaunui demoni-zat orb şi mut(Mc. 3.20-30;Lc. 11.14-23;12.10)

Semnul luiIona

(Lc. 11.29-32)

MATEI

1009

decât Iona. O împărăteasă* dinsud se va ridica la judecată cugeneraţia aceasta şi o va con-damna: pentru că ea a venit de lamarginile pământului ca să audăînţelepciunea lui Solomon; şi,iată, aici este mai mult decâtSolomon.

Iar când duhul necurat a ieşitdin om, umblă* prin locuri fărăapă, căutând odihnă, şi nu găseşte.Atunci spune: «Mă voi întoarceîn casa mea, de unde am ieşit»;şi, venind, o găseşte neocupatăa,măturată şi împodobită. Atuncimerge şi ia cu sine alte şapte du-huri mai rele decât el şi, intrând,locuiesc acolo; şi* starea din urmăa acelui om devine mai rea decâtcea dintâi. Astfel va fi şi cu gene-raţia aceasta rea�.

Iar pe când vorbea El încămulţimilor, iată, mama şi fraţiiLui stăteau afară, căutând să-Ivorbească. Atunci cineva I-a spus:�Iată, mama Ta şi fraţii* Tăi stauafară, căutând să-Ţi vorbească�.Dar El, răspunzând, a spus celuicare I-a vorbit: �Cine este mamaMea şi cine sunt fraţii Mei?�Şi, întinzându-Şib mâna spreucenicii Săi, a spus: �Iată mamaMea şi fraţii Mei. Pentru că ori-cine* va face voia Tatălui Meucare este în ceruri, acela Îmi estefrate sau soră sau mamă�.Şi, în ziua aceea, Isus a ieşit

din casă şi şedea lângă mare.Şi s-au adunat la El mari mulţimi,încât El, intrând* în corabie,S-a aşezat; şi toată mulţimeastătea pe ţărm. Şi le-a vorbit multeîn parabole, spunând: �Iată,semănătorul a ieşit să semene. Şi,pe când semăna el, unele seminţeau căzut lângă drum; şi au venitpăsările şi le-au mâncat. Şi alteleau căzut pe locurile stâncoase,unde nu aveau mult pământ; şiîndată au răsărit, pentru că nu

aveau pământ adânc; dar, cânda răsărit soarelec, au fost arseşi, pentru că nu aveau rădăcină,s-au uscat. Şi altele au căzut întrespini şi spinii au crescut şi le-auînăbuşit. Şi altele au căzut pepământul cel bun şi au dat rod:una o sută*, alta şaizeci şi altatreizeci. Cine* are urechid săaudă�.Şi ucenicii s-au apropiat şi

I-au spus: �De ce le vorbeşti înparabole?� Iar El, răspunzând,le-a spus: �Pentru că vouă* văeste dat să cunoaşteţi taineleÎmpărăţiei cerurilor, dar lor nu leeste dat; pentru că* oricui are ise va da şi va avea din belşug;iar oricui nu are, şi ceea ce are ise va lua. De aceea le vorbesc înparabole, pentru că, văzând, ei nuvăd şi, auzind, nu aud, nici nuînţeleg. Şi în ei se împlineşteprofeţia lui Isaia care zice: «Cuurechile veţi* auzi şi nicidecumnu veţi înţelege; şi cu ochii veţivedea şi nicidecum nu veţi cu-noaşte. Pentru că inima acestuipopor s-a împietrit şi au auzitgreu* cu urechile şi şi-au închisochii; ca nu cumva să vadă cuochii şi să audă cu urechile şi săînţeleagă cu inima şi să se întoar-căe şi să-i vindec». Dar ferice* deochii voştri, pentru că văd; şi deurechile voastre, pentru că aud.Pentru că, adevărat vă spun,mulţi* profeţi şi oameni drepţi audorit să vadă ceea ce vedeţi voişi n-au văzut; şi să audă ceea ceauziţi voi şi n-au auzit. Voi deciascultaţi parabola semănătorului.Când aude cineva Cuvântul Împă-răţiei* şi nu-l înţelege, cel rău vineşi răpeşte ceea ce a fost semănatîn inima lui; acesta este cel semă-nat lângă drum. Iar cel semănat pelocurile stâncoase, acesta este celcare aude Cuvântul şi îndată îlprimeşte* cu bucurie; dar nu are

*1 Împ.10.1.2 Cr. 9.1.

*Iov 1.7.1 Pet. 5.8.

*Ev. 6.4;10.26.2 Pet.2.20-22

*Cap. 13.55.Mc. 6.3.Ioan 2.12;7.3,5.Fap. 1.14.1 Cor. 9.5.Gal. 1.19.

*Ioan 15.14.Gal. 5.6;6.15.Col. 3.11.Ev. 2.11.

*Lc. 5.3.

42

43

44

45

46

47

48

49

50

2

3

4

5

42

43

45

47

50

2

.

*Gen. 26.12.

*Cap. 11.15.

*Cap. 11.25;16.17.1 Cor. 2.10.1 Ioan 2.27.

*Cap. 25.29.Mc. 4.25.Lc. 8.18;19.26.

*Is. 6.9.Ezec. 12.2.Ioan 12.40.Fap. 28.26.Rom. 11.8.2 Cor. 3.15.

*Ev. 5.11.

*Cap. 16.17.Lc. 10.23,24.Ioan 20.29.

*Ev. 11.13.1 Pet. 1.10.

*Cap. 4.23.

*Is. 58.2.Ezec.33.32.Ioan 5.35.

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

8

9

11

12

14

15

16

17

19

20

13:21

Duhulnecurat

(Lc. 11.24-26)

Mama şi fraţiilui Isus

(Mc. 3.31-35;Lc. 8.19-21)

Parabolasemănătorului(Mc. 4.1-20;Lc. 8.4-15)

13

a Goală b Unele ms. �întinzând� c Unele ms. �răsărind soarele� d Unele ms. ad. �de auzit� e Să seîntoarcă la Dumnezeu

MATEI

1010

rădăcină în el însuşi, ci este numaipentru un timp; şi când vine necazsau persecuţie din cauza Cu-vântului, îndată se* poticneşte.Şi cel semănat* între** spini,acesta este cel care aude Cu-vântul; şi grija veaculuia acestuiab

şi înşelăciunea bogăţiei înăbuşăCuvântul şi el devine neroditor.Dar cel semănat pe pământul celbun, acesta este cel care aude Cu-vântul şi-l înţelege; care, în adevăr,rodeşte şi face: unul o sută, altulşaizeci şi altul treizeci�.

Le-a pus înainte altă parabolă,spunând: �Împărăţia cerurilor seaseamănă cu un om care seamă-nă sămânţă bună în ogorul lui;dar, în timp ce oamenii dormeau,vrăjmaşul lui a venit şi a semănatneghinăc printre grâu şi a plecat.Iar când a crescut firul şi a făcutrod, atunci s-a arătat şi neghina.Şi robii stăpânului casei au venitşi i-au spus: «Domnule, n-aisemănat sămânţă bună în ogorultău? De unde are atunci neghi-năd?» Şi el le-a spus: «Un vrăjmaşa făcut aceasta». Şi robii i-au spus:«Vrei deci să mergem şi să oadunăm?» Dar el a spus: «Nu, canu cumva, adunând neghina, săsmulgeţi şi grâul* odată cu ea.Lăsaţi-le să crească amândouă îm-preună până la seceriş; şi, la timpulsecerişului, voi spune secerăto-rilor: culegeţi întâi neghina şi le-gaţi-o în snopi, ca să fie arsă; iargrâul adunaţi-l în grânarul meu»�.

Le-a pus înainte altă parabolă,spunând: �Împărăţia* ceruriloreste asemenea unui grăunte demuştar, pe care l-a luat un om şil-a semănat în ogorul lui: el este,în adevăr, mai mic decât toate se-minţele, dar, după ce a crescut,este mai mare decât verdeţurileşi se face un copac, astfel încât

păsările cerului vin şi se cuibărescîn ramurile lui�.

Le-a spus altă parabolă: �Îm-părăţia cerurilor este asemeneaunui aluat pe care l-a luat o feme-ie şi l-a ascuns în trei măsuride făină, până s-a dospit tot�.

Toate acestea* le-a vorbit Isusmulţimilor în parabole şi fărăparabolă nu le vorbeae, ca să seîmplinească ce a fost spus prinprofetul care zice: �Îmi voi* des-chide gura în parabole, voi** rostilucruri ascunse de la întemeierealumiib�.

Apoi, dând drumul mulţimi-lor, Elf a intrat în casă; şi uceniciiSăi au venit la El, spunând:�Explică-ne parabola neghinei dinogor�. Iar El, răspunzând, le-aspusg: �Cel care seamănă sămânţabună este Fiul Omului; şi ogorul*este lumea; şi sămânţa bună, aceş-tia sunt fiii Împărăţiei; iar neghinasunt fiii** celui rău; şi vrăjmaşulcare a semănat-o este diavolul; şisecerişul* este sfârşitul veaculuih;şi secerătorii sunt îngerii. Deci,după cum se adună neghina şi searde în foc, aşa va fi la sfârşitulveaculuii. Fiul Omului va trimitepe îngerii Săi şi* ei vor aduna dinÎmpărăţia Sa toate prilejurile depoticnire şi pe cei care practicănelegiuirea şi* îi vor arunca încuptorul de foc; acolo** va fi plân-sul şi scrâşnirea dinţilor. Atunci*cei drepţi vor străluci ca soareleîn Împărăţia Tatălui lor. Cine areurechij să audă.

kÎmpărăţia cerurilor este ase-menea unei comori ascunse înogor, pe care un om, găsind-o, aascuns-o; şi, de bucuria eil, mergeşi vinde* tot ce are şi cumpără**ogorul acela.

Din nou, Împărăţia ceruriloreste asemenea unui negustor care

13:22

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

21

22

29

31

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

34

35

38

39

41

42

43

44

*Cap. 11.6.2 Tim. 1.15.

*Cap. 19.23.Mc. 10.23.Lc. 18.24.1 Tim. 6.9.2 Tim. 4.10.**Ier. 4.3.

*Cap. 3.12.

*Is. 2.2,3.Mica 4.1.

*Mc. 4.33;4.34.

*Ps. 78.2.**Rom.16.25;16.26.1 Cor. 2.7.Ef. 3.9.Col. 1.26.

*Cap. 24.14;28.19.Mc.16.15,20.Lc. 24.47.Rom. 10.18.Col. 1.6.**Gen. 3.15.Ioan 8.44.Fap. 13.10.1 Ioan 3.8.*Ioel 3.13.Apoc.14.15.

*Cap. 18.7.2 Pet. 2.12.

*Cap. 3.12.Apoc. 19.20;20.10.**Cap. 8.12.

*Dan. 12.3.1 Cor. 15.42;15.43,53.

*Filip. 3.7,8.**Is. 55.1.Apoc. 3.18.

a Cu sensul de �curs al evenimentelor� b Unele ms. omit c Gr. �zizania� d Unele ms. �neghina�e Unele ms. ad. �nimic� f Unele ms. �Isus�; alte ms. omit g Unele ms. �a spus� h Gr. �aion�, perioadăde timp nedeterminată, având înţeles profetic i Unele ms. �acestui veac� j Unele ms. ad. �de auzit�k Unele ms. ad. �Din nou:� l Unele ms. �lui�

Explicareaparaboleineghinei

Parabolacomoriiascunse

Parabolaperlei

Parabolaneghinei

Parabolagrăuntelui de

muştar(Mc. 4.30-32;Lc. 13.18-19)

Parabolaaluatului

(Lc. 13.20-21)

MATEI

1011

caută perle frumoase; şi, găsinda

o* perlă de mare valoare, a mersşi a vândut tot ce avea şi a cum-părat-o.

Din nou, Împărăţia ceruriloreste asemenea unui năvod aruncatîn mare şi care a adunat* de toate;din care, când s-a umplut, tră-gându-l pe ţărm şi stând jos, auadunat în vase pe cele bune şi auaruncat afară pe cele rele.Aşa va fi la sfârşitul veacului:îngerii vor ieşi şi vor despărţi* pecei răi din mijlocul celor drepţi;şi* îi vor arunca în cuptorul defoc: acolo va fi plânsul şi scrâş-nirea dinţilor�.

Isus le-a spusb: �Aţi înţelestoate acestea?� Ei ·I-au spus: �Da,Doamnec�. Şi El le-a spus: �Deaceea, orice cărturar care a fostfăcut ucenic pentrud Împărăţiacerurilor este asemenea unuistăpân al casei care scoate dincomoara lui lucruri noi* şi vechi�.Şi a fost că, atunci când Isus a

sfârşit parabolele acestea, a plecatde acolo; şi*, venind în patria Sa,îi învăţa în sinagoga lor, astfelîncât ei erau uimiţi şi spuneau:�De unde are Acesta înţelepciu-nea aceasta şi lucrările de putere?Nu* este Acesta fiul tâmplarului?Nu se numeşte mama Lui Maria,iar fraţii** Lui, Iacov� şi Iosife şiSimon şi Iuda? Şi surorile Lui, nusunt toate la noi? De unde are Elatunci toate acestea?� Şi se potic-neau* de El. Dar Isus le-a spus:�Un profet** nu este dispreţuit de-cât în patria lui şi în casa lui�. Şin-a făcut multe lucrări de putereacolo, din cauza necredinţei lor.

În timpul acela, tetrarhulIrod a auzit de faima lui Isus; şispunea slujitorilor săi: �Acestaeste Ioan Botezătorul; el a înviatdintre cei morţi şi de aceea lucră-rile de putere se manifestă prin el�.

Pentru că Irod îl prinsese peIoan şi îl legase şi-l pusese în în-chisoare, din cauza Irodiadei, so-ţia fratelui său, Filipc; pentru căIoan îi spunea: �Nu-ţi* este per-mis s-o ai�. Şi, dorind să-l omoa-re, se temea de mulţime, pentrucă* ei îl considerau profet.Dar, când s-a sărbătorit ziuanaşteriif lui Irod, fiica Irodiadei adansat în mijlocul lor şi a plăcutlui Irod. De aceea el a promis cujurământ să-i dea orice ar cere.Dar ea, îndemnată de mama ei,·a spus: �Dă-mi aici, pe o farfurie,capul lui Ioan Botezătorul�.Şi împăratul s-a întristat, dar, dincauza jurămintelor şi a celor carestăteau la masă împreună cu el, aporuncit să-i fie dat; şi a trimis şia tăiat capul lui Ioan în închisoa-re. Şi capul lui a fost adus pe ofarfurie şi a fost dat fetei; şi ea l-adus mamei sale. Şi ucenicii lui auvenit şi au luat trupul şi l-au în-mormântat; şi au venit şi au dat deştire lui Isus.Şi Isus, când a auzit*, a plecat

de acolo într-o corabie, spre unloc pustiu, deoparte; şi mulţimile,auzind, L-au urmat pe jos, din ce-tăţi. Şi, ieşind, Elg a văzut o maremulţime şi I* s-a făcut milă de eişi a vindecat pe bolnavii lor. Iarcând s-a făcut seară, uceniciih auvenit la El, spunând: �Locul estepustiu şi timpul deja trecut; dădrumuli mulţimilor, ca să mear-gă în sate şi să-şi cumpere mân-care�. Dar Isus le-a spus: �N-aunevoie să meargă; daţi-le voi sămănânce�. Dar ei ·I-au spus:�N-avem aici decât cinci pâini şidoi peşti�. Şi El le-a spus: �Adu-ceţi-le aici la Mine�. Şi, poruncindmulţimilor să stea jos pe iarbă şic

luând cele cinci pâini şi cei doipeşti, privind spre cer, a bine-cuvântat* şi, frângând pâinile,

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

2

46

47

49

50

52

54

55

57

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

1819

4

5

13

14

19

*Pr. 2.4;3.14,15;8.10,19.

*Cap. 22.10.

*Cap. 25.32.

*Vers. 42.

*Cânt. 7.13.

*Cap. 2.23.

*Is. 49.7.Lc. 3.23.Ioan 6.42.**Cap.12.46.�Mc. 15.40.

*Cap. 11.6.**Ioan 4.44.

*Lev. 18.16;20.21.

*Cap. 21.26.Lc. 20.6.

*Cap. 10.23;12.15.*Cap. 9.36.

*Cap. 15.36.

a Unele ms. �care, găsind� b Unele ms. omit �Isus le-a spus�; în greacă verbul este la timpul prezentc Unele ms. omit d Sau �în� e Unele ms. �Iose�; alte ms. �Ioan� f Unele ms. �Dar, când a venitsărbătoarea naşterii� g Unele ms. �Isus� h Unele ms. ad. �Săi� i Unele ms. ad. �deci�

14:19

14

Parabolanăvodului

Necredinţăla Nazaret(Mc. 6.1-6;Lc. 4.16-30)

Uciderea lui Ioan

Botezătorul(Mc. 6.14-29;Lc. 3.19-20;

9.7-9)

Primaînmulţire a

pâinilor(Mc. 6.30-44;Lc. 9.10-17;Ioan 6.1-13)

MATEI

1012

le-a dat ucenicilor, şi uceniciimulţimilor. Şi toţi au mâncat şis-au săturat; şi au ridicat prisosulde firimituri, douăsprezece coş-niţea pline. Iar cei care mâncaserăerau cam cinci mii de bărbaţi, înafară de femei şi de copii.Şi îndată Elb i-a obligat pe

ucenicii Săic să intre în corabie şisă treacă înaintea Lui de cealaltăparte, până va dad drumul mulţi-milor. Şi, după ce a date drumulmulţimilor, S-a suit pe munte,deoparte, ca să Se roage; şi, cânds-a făcut seară, era singur acolo,iar corabia era acum în mijloculmării, bătută de valuri, pentru căvântul era împotrivă. Dar, la apatra strajă din noapte, Elb apornit spre ei, umblând* pe mare.Şi ucenicii, văzându-L umblândpe mare, s-au tulburat, spunând:�Este o nălucăf!�; şi, de frică, austrigat. Dar Isus le-a vorbit îndată,spunând: �Îndrăzniţi; Eu sunt, nuvă temeţi!� Şi Petru, răspunzân-du-I, a spus: �Doamne, dacă eştiTu, porunceşte-mi să vin la Tinepe ape�. Şi El i-a spus: �Vino!� ŞiPetru, coborând din corabie,umbla pe ape, ca să vină la Isus.Dar, văzând vântul puternic, s-atemut; şi, începând să se afunde,a strigat, spunând: �Doamne,scapă-mă!� Şi îndată Isus a întinsmâna şi l-a apucat şi ·i-a spus:�Puţin-credinciosule, pentru cete-ai îndoit?� Şi, când au intratg

ei în corabie, vântul s-a potolit;iar cei din corabie au venit şi Is-au* închinat, spunând: �Cuadevărat eşti Fiu al lui Dum-nezeu!�Şi, trecând dincolo, au venit

în ţinutul Ghenezaretului. Şi, cândoamenii din locul acela L-au

recunoscut, au trimis în tot ţinutulacela şi au adus la El pe toţi aceiacare erau bolnavi; şi Îl rugau canumai să-I atingă margineah hainei;şi toţi câţi* s-au atins au fostvindecaţi deplin.

Atunci cărturarii şi fariseii dinIerusalim ·au venit la Isus, spu-nând: �De ce ucenicii Tăi încalcătradiţia* bătrânilori? pentru că nuîşi spală mâinile când mănâncăpâine�. Iar El, răspunzând, le-aspus: �Dar voi, de ce încălcaţiporunca lui Dumnezeu pentrutradiţia voastră? Pentru că Dum-nezeu a poruncit, spunândj: «Ono-rează* pe tată şi pe mamăk»; şi:«Cine** vorbeşte de răul pe tatăsau pe mamă să moară negreşitm»;dar voi spuneţi: «Oricine va spunetatălui săuc sau mamei: Orice aiputea folosi de la mine este con-sacratn lui Dumnezeu!, onu vaonorap nicidecum pe tatăl săusau pe mama sa»; şi aţi desfiinţatporuncaq lui Dumnezeu pentrutradiţia voastră. Făţarnicilor, binea profeţit Isaia despre voi, spu-nând: «Poporul* acestar Mă ono-rează cu buzele, dar inima luis estedeparte de Mine; dar în zadar Mise închină ei, învăţând* ca în-văţături porunci ale oamenilor»�.Şi, chemând la Sine mulţimea,

le-a spus: �Ascultaţi şi înţelegeţi:Nu* ceea ce intră în gură întineazăpe omt, ci ceea ce iese din gură,aceea întinează pe omt�. Atunciucenicii Săic, apropiindu-se, ·I-auspus: �Ştii că fariseii, auzindcuvântul acestac, s-au poticnit?�Iar El, răspunzând, a spus: �Ori-ce* plantă pe care n-a plantat-oTatăl Meu cel ceresc va fi dez-rădăcinată. Lăsaţi-i; sunt* călăuzeoarbe ale orbilor: iar dacă un orb

14:20

*Iov 9.8.

*Ps. 2.7.Cap. 16.16;26.63.Mc. 1.1.Lc. 4.41.Ioan 1.49;11.27.Fap. 8.37.Rom. 1.4.

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

3435

25

33

36

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

36

2

4

8

9

11

13

14

*Cap. 9.20.Mc. 3.10.Lc. 6.19.Fap. 19.12.

*Col. 2.8.

*Ex. 20.12.Lev. 19.3.Deut. 5.16.Pr. 23.22.Ef. 6.2.**Ex. 21.17.Lev. 20.9.Deut. 27.16.Pr. 20.20;30.17.

*Is. 29.13.Ezec. 33.31.

*Col. 2.18;2.22.Tit 1.14.

*Fap. 10.15.Rom. 14.14;14.17,20.1 Tim. 4.4.Tit 1.15.

*Ioan 15.2.1 Cor. 3.12.*Is. 9.16.Mal. 2.8.Cap. 23.16.Lc. 6.39.

a Coş de mână, pentru călătorie, în care poartă un om hrana pentru o zi b Unele ms. �Isus� c Unele ms.omit d Lit. �va fi dat� e Unele ms. ad. �deci� f Gr. �fantasma� g Unele ms. �s-au suit� h Sau �ciucurii�i Sau �ceea ce a fost dat de bătrâni� j Unele ms. �Pentru că Dumnezeu a spus� k Unele ms. �pe tatăl tăuşi pe mama ta� l Sau �blestemă� m Lit. �de moarte să moară� n Ebr. �corban� � Lev. 1.2 o Unele ms.ad. �şi� p Unele ms. �nu onorează� q Unele ms. �legea�; alte ms. �Cuvântul� r Unele ms. ad. �se apropiede Mine cu gura lor şi� s Lit. �lor� t Lit. �omul�

15Isus umblă

pe mare(Mc. 6.45-52;Ioan 6.16-21)

Vindecări laGhenezaret

(Mc. 6.53-56)

Fariseii şitradiţia

(Mc. 7.1-13)

Lucrurile careîntinează

pe om(Mc. 7.14-23)

MATEI

1013

călăuzeşte pe un orb, amândoivor cădea în groapă�. Şi Petru,răspunzând, I-a spus: �Explică-neparabola aceastaa�. Iar Elb a spus:�Şi* voi sunteţi tot fără pricepe-re? Încăa nu înţelegeţi că orice*intră în gură trece în pântece şi searuncă în hazna? Dar* ceea ce iesedin gură vine din inimă şi acesteaîntinează pe omc. Pentru că* dininimă ies gânduri rele, ucideri,adultere, curvii, furturi, mărturiifalse, hule; acestea sunt cele careîntinează pe omc; dar a mâncaavând mâini nespălate nu înti-nează pe omc�.Şi Isus, ieşind de acolo, a

plecat în părţiled Tirului şiale Sidonului. Şi, iată, o femeiecanaanită, ieşind din acele ţi-nuturie, a strigatf, spunându-I: �Aimilă de mine, Doamne, Fiu al luiDavid! Fiica mea este chinuitărău de un demon�. Dar El nu i-arăspuns nici un cuvânt. Şi uceniciiSăi s-au apropiat şi-L rugau,spunând: �Dă-i drumul, pentru căstrigă după noi�. Dar El, răs-punzând, a spus*: �Nu sunt trimisdecât la oile pierdute ale caseilui Israel�. Dar ea a venit şi Is-a închinat, spunând: �Doamne,ajută-mă!� Iar El, răspunzând, aspus: �Nu este bineg să iei pâi-nea copiilor şi s-o arunci lacăţeih*�. Dar ea a spus: �Da,Doamne, dar şi căţeii mănâncădin firimiturile care cad de lamasa stăpânilor lor�. Atunci Isus,răspunzând, i-a spus: �O, femeie,mare este credinţa ta; fie-ţi dupăcum doreşti!� Şi fiica ei a fostvindecată din ceasul acela.Şi Isus*, plecând de acolo, a

venit lângă** Marea Galileii; şiS-a suit pe munte şi a stat josacolo. Şi* mari mulţimi au venit

la El, având cu ei şchiopi, orbi,muţi, ciungi şi mulţi alţii, şi i-auaruncat la picioarele Luii şi El i-avindecat; astfel că mulţimilej seminunau văzând pe muţi vorbind,pe ciungi sănătoşi, kpe şchiopiumblând şi pe orbi văzând; şi-Lglorificau pe Dumnezeul lui Is-rael. Dar Isus, chemând la Sinepe ucenicii Săi, a spus: �Mi-emilă de mulţime, pentru că staudeja de trei zile cu Mine şi n-auce să mănânce; şi nu vreau să ledau drumul flămânzi, ca nu cum-va să leşine pe drum�. Şi uceni-cii* Săia ·I-au spus: �De unde săavem noi atâtea pâini în pustiu,încât să săturăm o mulţime atâtde mare?� Şi Isus ·le-a spus:�Câte pâini aveţi?� Iar ei au spus:�Şapte şi câţiva peştişori�. Şi Ela poruncit mulţimilor să se aşezepe pământ; şi, luând* cele şaptepâini şi peştii, a mulţumit**, le-afrânt şi le-a dat ucenicilor Săia,şi ucenicii, mulţimii. Şi toţi aumâncat şi s-au săturat; şi au ri-dicat prisosul de firimituri, şaptecoşuril pline; iar cei care aumâncat erau patru mii de bărbaţi,în afară de femei şi de copii. Şi*,dând drumul mulţimilor, a intratîn corabie şi a venit în ţinuturilem

Magdalan.Şi fariseii* şi saducheii, apro-

piindu-se, I-au cerut, ispitindu-L,să le arate un semn din cer. Iar El,răspunzând, le-a spus: �Când seface seară, voi spuneţi: «Timp bun,pentru că cerul este roşu»; şi dimi-neaţa: «Furtună astăzi, pentru căcerul este roşu-întunecat»; oînfăţi-şarea cerului ştiţi să o deosebiţi,dar semnele timpurilor nu le puteţideosebi?p O generaţie* rea şiadulteră cere un semn; şi nu i seva da un alt semn, decât semnul

*Cap. 16.9.

*1 Cor. 6.13.

*Iac. 3.6.

*Gen. 6.5;8.21.Pr. 6.14.Ier. 17.9.

*Cap. 10.5,6.Fap. 3.25,26;13.46.Rom. 15.8.

*Cap. 7.6.Filip. 3.2.

*Mc. 7.31.**Cap. 4.18.

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

16

17

18

19

24

26

29

*Is. 35.5,6.Lc. 7.22.

*2 Împ. 4.43.

*Cap. 14.19.**1 Sam. 9.13Lc. 22.19.

*Mc. 8.10.

*Cap. 12.38.Lc. 11.16;12.54-56.1 Cor. 1.22.

*Cap. 12.39.

31

32

33

34

35

36

37

38

39

2

3

4

30

33

36

39

1

4

a Unele ms. omit b Unele ms. �Isus� c Lit. �omul� d În vecinătatea e Lit. �hotare� f Unele ms.ad. �către El� g Unele ms. �drept�; alte ms. �potrivit� h Gr. expresie mai dispreţuitoare decât �câini�i Unele ms. �lui Isus� j Unele ms. �mulţimea� k Unele ms. ad. �şi� l Coş mai mare, purtat de douăpersoane, folosit pentru a transporta peşte m Lit. �hotarele� n Unele ms. �Magadan�; alte ms.�Magdalan� o Unele ms. ad. �făţarnicilor� p Unele ms. omit de la �Când� din v.2 până la sfârşitul v.3.

16:4

Femeiacanaanită

(Mc. 7.24-30)

A doua înmul-ţire a pâinilor

(Mc. 8.1-9)

Aluatulfariseilor şi alsaducheilor

(Mc. 8.11-21;Lc. 11.29)

16

MATEI

1014

lui Ionaa�. Şi i-a lăsat şi a plecat.Şi, când ucenicii Săib au venit

pe celălalt ţărm, uitaseră să iapâine. Şi Isus le-a spus: �Vedeţi*şi fiţi atenţic la aluatul fariseilorşi al saducheilor�. Şi ei se gândeauîn ei înşişi, spunând: �Pentru căn-am luat pâine�. Şi Isus, ştiindaceasta, le-a spusd: �Pentru ce văgândiţi în voi înşivă, puţin-cre-dincioşilor, că nu aţi luat pâine?Tot nu* înţelegeţi, nici nu văamintiţi de cele cinci pâini alecelor cinci mii şi câte coşniţe aţiluat? Nici* de cele şapte pâini alecelor patru mii şi câte coşuri aţiluat? Cum nu înţelegeţi că nudespre pâine v-am spus: «Fiţie

atenţi la aluatul fariseilor şi alsaducheilor»?� Atunci au înţelescă nu le-a spus să fie atenţi la alua-tul de pâinef, ci la învăţătura fa-riseilor şi a saducheilor.

Iar când a venit Isus în părţileCezareii lui Filip, i-a întrebat peucenicii Săi, spunând: �Cine zicoamenii că sunt Eu, Fiul Omu-luig?� Şi ei* au spus: �Unii, IoanBotezătorul; iar alţii, Ilie; iar alţii,Ieremia sau unul dintre profeţi�.El ·le-a spus: �Dar voi, cine ziceţică sunt Eu?� Şi Simon Petru,răspunzând, a spus: �Tu* eştiHristosul, Fiul Dumnezeului celuiviu�. Şi Isus, răspunzând, i-a spus:�Ferice de tine, Simone, fiul luiIona, pentru că* nu carnea şi sân-gele ţi-au descoperit aceasta, ciTatăl** Meu care este în ceruri.Şi Eu de asemenea îţi spun că tu*eşti Petruh şi pe** această stâncăi

voi zidi Adunarea Mea şi� porţileLocuinţei morţilorj nu o vor învin-ge. Şi îţi* voi da cheile Împărăţieicerurilor; şi orice vei lega pe pă-mânt va fi legatk în ceruri şi oricevei dezlega pe pământ va fi dezle-

gatl în ceruri�. Atunci* a poruncitucenicilor Săim să nu spună ni-mănui că El esten Hristosul.

De atunci, Isus a început să learate* ucenicilor Săi că El trebuiesă meargă la Ierusalim şi să su-fere multe de la bătrâni şi de lapreoţii de seamă şi de la cărturarişi să fie omorât şi a treia zi săînvieze. Şi Petru, luându-L deopar-te, a început să-L mustre, spunând:�Dumnezeu să Se îndure de Tine,Doamne! Nicidecum să nu Ţi seîntâmple aşa cevao!� Dar, întor-cându-Se, i-a spus lui Petru: �Plea-că înapoia Mea, Satan*! Tu** eştiun prilej de poticnire pentru Mine,pentru că gândurile tale nu sunt lacele ale lui Dumnezeu, ci la celeale oamenilor�. Atunci* Isus le-a spusucenicilor Săi: �Dacă vrea cinevasă vină după Mine, să se lepedede sine însuşi şi să-şi ia crucea şisă Mă urmeze; pentru că oricine*va vrea să-şi salveze viaţa o vapierde; dar oricine îşi va pierdeviaţa pentru Mine o va găsi; căcice i-ar folosi unui om dacă arcâştiga toată lumea şi şi-arpierde sufletul? Sau ce* va da unom în schimb pentru sufletul său?Pentru că Fiul* Omului va veni îngloria Tatălui Său, cu** îngeriiSăi, şi� atunci va da fiecăruiadupă faptele lui. Adevărat vă spun,sunt unii dintre cei care stau aicicare nicidecum nu vor gusta moar-tea până nu vor vedea pe FiulOmului venind în Împărăţia Sa�.Şi, după şase zile, Isus ·i-a luat

cu Sine pe Petru şi pe Iacov şipe Ioan, fratele lui, şi ·i-a dus peun munte înalt, deoparte. Şi a fosttransfiguratp înaintea lor şi faţaLui a strălucit ca soarele, iar hai-nele Lui au devenit albe ca lumi-na. Şi, iată, Moise şi Ilie li s-au

16:5

*Lc. 12.1.

*Cap. 14.17.Ioan 6.9.

*Cap. 15.34.

*Cap. 14.2.Lc. 9.7-9.

*Cap. 14.33.Ioan 6.69;11.27.Fap. 8.37;9.20.Ev. 1.2,5.1 Ioan 4.15;5.5.*Ef. 2.8.**1 Cor.2.10Gal. 1.16.

*Ioan 1.42.**Ef. 2.20.Apoc. 21.14.�Iov 38.17.Ps. 9.13;107.18.Is. 38.10.*Cap. 18.18.Ioan 20.23.

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

1516

17

18

19

6

9

10

14

16

17

18

19

*Cap. 17.9.

*Cap. 20.17.Mc. 9.31;10.33.Lc. 18.31;24.6,7.

*2Sam.19.22**Rom. 8.7.

*Cap. 10.38.Lc. 14.27.Fap. 14.22.1 Tes. 3.3.2 Tim. 3.12.

*Lc. 17.33.Ioan 12.25.

*Ps. 49.7,8.

*Cap. 26.64.**Dan. 7.10.Zah. 14.5.Cap. 25.31.Iuda 14.�Iov 34.11.Ps. 62.12.Pr. 24.12.Ier. 17.10;32.19.Rom. 2.6.1 Cor. 3.8.2 Cor. 5.10.1 Pet. 1.17.Apoc. 2.23;22.12.

20

21

22

23

24

25

26

27

28

2

3

20

21

23

24

25

26

27

Primul anunţal morţii şi alînvierii Sale(Mc. 8.31-

9.1; Lc. 9.22-27)

a Unele ms. ad. �profetul� b Unele ms. omit �Săi�; un singur ms. omite �ucenicii Săi� c Vegheaţi, ca săvă păziţi de d Unele ms. �a spus� e Unele ms. �Să fiţi� f Unele ms. �aluatul fariseilor şi al saducheilor�g Unele ms. �că este Fiul Omului� h Gr. �petros� sau �o piatră� i Gr. �petra� j Gr. �hades� k Sau �afost deja legat� l Sau �a fost deja dezlegat� m Unele ms. omit n Unele ms. ad. �Isus� o Sau �să nu-Ţifie aceasta� p Sau �S-a schimbat la faţă�

Mărturia luiPetru despre

Isus(Mc. 8.27-30;Lc. 9.18-21)

Transfigurarea(Mc. 9.2-13;Lc. 9.28-36)

17

MATEI

1015

arătat, vorbind cu El. Şi Petru,răspunzând, I-a spus lui Isus:�Doamne, este bine ca noi să fimaici; dacă vrei, să facem aici treicorturia: pentru Tine unul şi pentruMoise unul şi unul pentru Ilie�.Pe când* vorbea el încă, iată, unnor luminosb i-a umbrit; şi iată unglas din nor, spunând: �Acesta**este Fiul Meu Preaiubitc în� careÎmi găsesc plăcerea; de�� El săascultaţi!� Şi* ucenicii, auzind, aucăzut cu faţa la pământ şi s-autemut foarte mult. Şi Isus, apro-piindu-Se, i-a atins* şi le-a spus:�Ridicaţi-vă şi nu vă temeţi!�Şi, ridicându-şi ochii, n-au văzutpe nimeni, decât pe Isus singur.Şi, pe când coborau de pe munte,Isus* le-a poruncit, zicând: �Nuspuneţi nimănui viziunea, până vaînvia Fiul Omului dintre morţi�.Şi uceniciid L-au întrebat, zi-când: �Atunci de ce* spun cărtu-rarii că trebuie să vină întâi Ilie?�Şi Ele, răspunzând, le-a spusf:�În adevăr, Ilie vine întâig şi varestabili* toate. Dar* Eu vă spuncă Ilie a venit deja şi ei nu l-aucunoscut, ci** i-au făcut ce auvrut; tot astfel şi� Fiul Omului aresă sufere din partea lor�. Atunciucenicii au înţeles că le vorbeadespre Ioan Botezătorul.Şi, pe când veneau spre mul-

ţime, s-a apropiat de El un om, acăzut în genunchi înaintea Lui şia spus: �Doamne, ai milă de fiulmeu, pentru că este lunatic şisuferă răuh; pentru că deseori cadeîn foc şi deseori în apă. Şi l-amadus la ucenicii Tăi şi ei n-auputut să-l vindece�. Şi Isus, răs-punzând, a spus: �O, generaţienecredincioasă şi stricată, pânăcând voi fi cu voi? până când vă

voi îngădui? Aduceţi-l aici laMine!� Şi Isus l-a mustrat şi de-monul a ieşit din el şi băiatul afost vindecat din ceasul acela.Atunci ucenicii, apropiindu-se deIsus, deoparte, au spus: �Noi dece n-am putut să-l scoatem?�Şi Ele ·le-a spus: �Din cauza ne-credinţei voastre. Pentru că, ade-vărat vă spun, dacă* veţi aveacredinţă cât un grăunte de muştar,veţi zice muntelui acestuia: «Mu-tă-te de aici acolo!», şi se vamuta; şi nimic nu vă va fi impo-sibil. Dar acest fel de demoni nuiese decât prin rugăciune şi post�.i

Şi, pe când* locuiauj ei în Ga-lileea, Isus le-a spus: �Fiul Omuluiva fi dat în mâinile oamenilor; şi eiÎl vor omorî şi a treia zi va învia�.Şi ei s-au întristat foarte mult.Şi, când au venit în Caperna-

um, cei care strângeau didrah-melek au venit la Petru şi i-auspus: �Învăţătorul vostru nu plăteş-te didrahmele?� El ·a spus: �Bada!� Şi, când a intrat în casă, Isusi-a luat-o înainte, spunând: �Ce gân-deşti, Simone? Împăraţii pămân-tului de la cine primesc vamă sautaxă? De la fiii lor, sau de la stră-ini?� Petrul ·I-a spus: �De la stră-ini�. Isus i-a zis: �Deci fiii suntscutiţi. Dar, ca să nu-i facem săse poticnească, mergi la mare şiaruncă o undiţă şi ia primul peştecare vine; şi, deschizându-i gura,vei găsi un staterm; ia-l şi dă-li-llor pentru Mine şi pentru tine�.

În ceasul acela*, ucenicii auvenit la Isus, spunând: �Cine estedeci mai mare în Împărăţia ce-rurilor?� Şi Isusn, chemând laSine un copilaş, l-a pus în mijlocullor şi a spus: �Adevărat vă spun,dacă* nu vă veţi întoarce şi nu

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

5

6

7

9

10

11

12

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

2

3

20

22

13

*2 Pet. 1.17.**Cap. 3.17.Mc. 1.11.Lc. 3.22.�Is. 42.1.��Deut.18.15;18.19.Fap. 3.22,23.*2 Pet. 1.18.

*Dan. 8.18;9.21;10.10,18.

*Cap. 16.20.Mc. 8.30.

*Mal. 4.5.Cap. 11.14.

*Mal. 4.6.Lc. 1.16,17.Fap. 3.21.*Cap. 11.14.**Cap.14.3,10�Cap. 16.21.

*Cap. 21.21.Mc. 11.23.Lc. 17.6.1 Cor. 12.9;13.2.

*Cap. 16.21;20.17.Mc. 8.31; 10.33Lc. 9.22;18.31; 24.6,7.

*Lc. 22.24.*Ps. 131.2.Lc. 18.16.1 Cor. 14.20.1 Pet. 2.2.

18:3

a Unele ms. �voi face aici trei corturi�; sau �trei colibe� b Cuvânt folosit şi referitor la norul careacoperea şi umplea de glorie Cortul Întâlnirii cLit. �Fiul Meu cel Preaiubit� dUnele ms. ad. �Săi�e Unele ms. �Isus� f Unele ms. �a spus� g Unele ms. omit �întâi�; alte ms. pun �întâi� după �va restabili�h Unele ms. �este într-o stare rea� i Unele ms. omit v. 21 j Sau �străbăteau� k Două drahme constituiautaxa personală anuală pentru templu (cf. Ex. 30.13,16) l Unele ms. �el� m Monedă de argintgrecească, echivalentă cu două didrahme n Unele ms. �El�

18 Mai mare înÎmpărăţiacerurilor

(Mc. 9.33-37;Lc. 9.46-48)

Vindecareaunui lunatic

(Mc. 9.14-29;Lc. 9.37-43)

Taxa pentrutemplu

Al doilea anunţal morţii şi alînvierii Sale

(Mc. 9.30-32;Lc. 9.43-45)

MATEI

1016

veţi fi precum copilaşii, nici-decum nu veţi intra în Împărăţiacerurilor. Oricine* deci se va smerica acest copilaş, acela este maimare în Împărăţia cerurilor. Şi ori-cine* va primi un astfel de copilaşîn Numele Meu, pe Mine Măprimeşte.

Dar oricui va face să se potic-nească unul singur din aceşti micuţicare cred în Mine, îi este de folossă i se atârne de gât o piatră marede moarăa şi să fie scufundat înadânculb mării. Vai de lume, dincauza prilejurilor* de poticnire;pentru că trebuie să vină prilejuride poticnire; dar vai** de omulacelac prin care vine prilejul depoticnire! Şi, dacă* mâna tasau piciorul tău te fac să te po-ticneşti, taie-led şi aruncă-le de latine; este mai bine pentru tine săintri în viaţă ciung sau şchiop,decât, având două mâini sau douăpicioare, să fii aruncat în foculetern. Şi, dacă ochiul tău te facesă te poticneşti, scoate-l şi arun-că-l de la tine; este mai bine pen-tru tine să intri în viaţă cu unsingur ochi, decât, având doi ochi,să fii aruncat în gheena focului.

Vedeţi să nu dispreţuiţi pevreunul din aceşti micuţi; pentrucă vă spun că îngerii* lor, înceruri, privesc** neîncetat faţaTatălui Meu care este în ceruri.Pentru că* Fiul Omului a venit sământuiască ce era pierdut.e

Ce gândiţi? Dacă un om ar avea osută de oi şi una dintre ele s-arrătăci, nu merge el şi o caută pecea care s-a rătăcit, lăsându-le pecele nouăzeci şi nouă pe munţi?Şi, dacă ar fi să o găsească, ade-vărat vă spun că se bucură deea mai mult decât de cele nouă-zeci şi nouă care nu s-au rătăcit.Tot aşa, nu este voiaf Tatălui vos-

tru care este în ceruri ca unul din-tre aceşti micuţi să piară.

Iar* dacă fratele tău va păcă-tui împotriva tag, mergi şic mus-tră-lh între tine şi el singur. Dacăva asculta de tine, ai** câştigat pefratele tău. Dar, dacă nu tec va as-culta, ia cu tine încă unul sau doi,ca* «prin gura a doi martori sau atrei» să fie întărită orice vorbă.Iar dacă nu va asculta de ei, spu-ne-l adunării; şi, dacă nu va ascultanici de adunare, să-ţi* fie ca unuldintre naţiuni sau vameş. Adevă-rat vă spun, orice* veţi lega pe pă-mânt va fi legati în cer; şi oriceveţi dezlega pe pământ va fi dez-legatj în cer. Din nou vă* spun că,dacă doi dintre voi se vor învoipe pământ asupra oricărui lucru,orice ar cere, li se va facek** dela Tatăl Meu care este în ceruri.Pentru că unde sunt doi sau treiadunaţi înl Numele Meu, acoloEu sunt în mijlocul lor�.

Atunci Petru, venind la El, I-aspus: �Doamne, de câte ori va pă-cătui fratele meu împotriva mea,şi eu îl voi ierta? până* la şapteori?� Isus îi spune: �Nu îţi spunpână la şapte ori, ci* până laşaptezeci de ori câte şapte.

De aceea, Împărăţia cerurilorse aseamănă cu un împărat care avrut să se socotească cu robii săi.Şi, începând să facă socoteala, i-afost adus unul care îi datora zecemii de talanţi. Dar, neavând cu cesă plătească, domnul luic a porun-cit să* fie vânduţi el şi soţia lui şicopiii luic şi tot ce avea şi să seplătească datoria. Robulm deci,căzând la pământ, i s-a închinat,spunând: «Doamnec, ai răbdare cumine şi îţi voi plăti tot». Şi dom-nul acelui rob, făcându-i-se milă,i-a dat drumul şi i-a iertat datoria.Dar robul acela, ieşind, a găsit pe

18:4

*Cap. 20.27;23.11.

*Cap. 10.42.

*1 Cor.11.19.**Cap.26.24.

*Cap. 5.29;5.30.

*Ps. 34.7.Zah. 13.7.Ev. 1.14.**Est. 1.14.Lc. 1.19.*Lc. 9.55;19.10.Ioan 3.17;12.47.

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

4

5

7

8

10

11

*Lev. 19.17.Lc. 17.3.**Iac. 5.20.1 Pet. 3.1.*Deut. 17.6;19.15.Ioan 8.17.2 Cor. 13.1.Ev. 10.28.*Rom. 16.17.1 Cor. 5.9.2 Tes. 3.6,14.2 Ioan 10.

*Cap. 16.19.Ioan 20.23.1 Cor. 5.4.

*Cap. 5.24.**1Ioan3.22;5.14.

*Lc. 17.4.

*Cap. 6.14.Mc. 11.25.Col. 3.13.

*2 Împ. 4.1.Neem. 5.8.

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

15

16

17

18

19

21

22

25

Prilejuri depoticnire

(Mc. 9.42-48;Lc. 17.1,2)

Parabolaoii rătăcite(Lc. 15.4-7)

a Piatră de moară învârtită cu ajutorul unui măgar, mai mare decât piatra de moară învârtită manualb Unele ms. �adâncurile� c Unele ms. omit d Unele ms. �taie-l� e Unele ms. omit v.11 f Lit. �nu este voieînaintea� ; şi unele ms. �Tatălui Meu� g Sau �faţă de tine�; unele ms. omit �împotriva ta� h Dovedeşte-i vinai Sau �a fost deja legat� j Sau �a fost deja dezlegat� k Sau �le va fi� l Lit. �pentru� m Unele ms. ad. �acela�

Disciplinareafratelui

Etapelecorectăriiunui frate

MATEI

1017

unul dintre cei împreună-robi cuel, care îi datora o sută de dinari.Şi, apucându-l, îl strângea de gât,spunând: «Plăteşte-mia ce eştidatorb!» Deci cel împreună-rob cuel, căzând la pământ, la picioa-rele luic, îl ruga, spunând: «Airăbdared cu mine şi îţi voi plătie!»Dar el nu a vrut, ci a mers şi l-a a-runcat în închisoare, până va plătice datora. Dar cei împreună-robicu el, văzând cele întâmplate, s-auîntristat foarte mult şi au venit şii-au istorisit domnului lor tot ce seîntâmplase. Atunci domnul lui,chemându-l la sine, ·i-a spus:«Rob rău, eu ţi-am iertat toată da-toria aceea, pentru că m-ai rugat;n-ar fi trebuit ca şi tu să ai milăde cel împreună-rob cu tine, dupăcum şi eu am avut milă de tine?»Şi domnul său, mâniindu-se, l-apredat chinuitorilor, până va plătitot ce îi datora. Tot astfel* vă vaface şi Tatăl Meu cel ceresc, dacănu veţi ierta, din inimile voastre,fiecare fratelui săuf�.Şi a fost că, atunci* când Isus

a sfârşit cuvintele acestea, a ple-cat din Galileea şi a venit în ţi-nuturileg Iudeii, dincolo de Iordan.Şi* mari mulţimi L-au urmat şiEl i-a vindecat acolo.Şi au venit la El fariseiih, is-

pitindu-L şi spunândi: �Este per-mis unui om să-şi lase soţia pentruorice motiv?� Iar El, răspunzând,a spusj: �Nu aţi citit că* Cel carei-a făcut, de la început i-a făcutk

bărbat şi femeie, şi a spus: «Deaceea* va lăsa omul pe tatăl săuşi pe mama sa şi se va lipi desoţia sa şi cei** doi vor fi un sin-gur trupl»? astfel că nu mai suntdoi, ci un singur trup; deci ce a

unitm Dumnezeu, omul să nu des-partă�. Ei ·I-au spus: �Atunci dece* a poruncit Moise să-i dea ocarte de despărţire şi să on lase?�El ·le-a spus: �Din cauza împie-tririi inimii voastre v-a permisMoise să vă lăsaţi soţiile, dar dela început nu a fost aşa. Dar Eu*vă spun că oricine îşi va lăsasoţia în afară de motiv de curvieşi se va căsători cu alta, comiteadulter; şi cine se căsătoreşte cuuna lăsată de bărbat comite adul-ter�. Ucenicii Săin I-au spusx:�Dacă* astfel este situaţia omuluicu soţia luin, nu este de foloso săse căsătorească�. Şi El le-a spus:�Nu* toţi pot primi cuvântul aces-ta, ci aceia cărora le este dat; pen-tru că sunt fameni care au fost năs-cuţi aşa din pântecele mamei; şisunt fameni care au fost făcuţi fa-meni de către oameni; şi sunt fa-meni* care singuri s-au făcutfameni pentru Împărăţia cerurilor.Cine poate primi, să primească�.

Atunci I-au fost aduşi copilaşica să-Şi punăp mâinile peste ei şisă Se roage; iar ucenicii i-aumustrat. Dar Isus a spusj: �Lăsaţicopilaşii şi nu-i opriţi să vină laMine, pentru că Împărăţia ceru-rilor este a* unora ca ei�. Şi, dupăce Şi-a pusq mâinile peste ei, aplecat de acolo.Şi, iată, un om, apropiindu-se,

I-a spus: �Învăţătoruler*, ce bines

să fac ca să am viaţă eternă?�Şi El i-a zis: �Ce Mă întrebi de-spre bunătate? Unul singur estebunt. Dar, dacă vrei să intri înviaţă, ţine poruncile�. El ·I-a spus:�Care?� Şi Isus i-a spus: �Să* nuucizi, să nu comiţi adulter, să nufuri, să nu mărturiseşti fals; ono-

*Pr. 21.13.Cap. 6.12.Mc. 11.26.Iac. 2.13.

*Ioan 10.40. *Cap. 12.15.

*Gen. 1.27;5.2.Mal. 2.15.

*Gen. 2.24.Ef. 5.31.**1 Cor. 6.16;7.2.

29

30

31

32

33

34

35

2

3

4

5

6

35

12

4

5

*Deut. 24.1.Cap. 5.31.

*Cap. 5.32.Lc. 16.18.1 Cor. 7.10;7.11.

*Pr. 21.19.

*1 Cor. 7.2;7.7,9,17.

*1 Cor. 7.32;7.34; 9.5,15.

*Cap. 18.3.

*Lc. 10.25.

*Ex. 20.13.Deut. 5.17.

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

7

9

10

11

12

14

16

18

a Unele ms. �Plăteşte� b Unele ms. �Plăteşte-mi, dacă (sau �pentru că�) eşti dator� c Unele ms. omit�la picioarele lui� d Lit. �îndelungă-răbdare� (şi în v. 26) e Unele ms. ad. �tot� f Unele ms. ad.�greşelile lor� g Lit. �hotarele� h Unele ms. �farisei� i Unele ms. �spunându-I� j Unele ms. �le-a spus�k Sau �Cel care i-a făcut de la început, i-a făcut� l Lit. �spre o singură carne� m Lit. �ce a înjugatîmpreună� n Unele ms. omit o Sau �nu este avantajos�, �nu este convenabil� p Unele ms. �să pună�q Unele ms. �a pus� r Unele ms. �Bunule Învăţător� s Sau �ce lucru bun� t Unele ms. �Pentru ce Mănumeşti bun? Nimeni nu este bun, decât Unul singur, Dumnezeu�; alte ms. �Unul singur este Cel bun�

19:19

Isus şi bogatul(Mc. 10.17-31;Lc. 18.18-30)

19Desprecăsătorie,

divorţ,necăsătorie

(Mc. 10.1-12)

Isus şicopilaşii

(Mc. 10.13-16;Lc. 18.15-17)

MATEI

1018

rează* pe tatăl tău şi pe mamataa; şi să** iubeşti pe aproapeletău ca pe tine însuţi!� Tânărul·I-a spus: �Toate acestea le-amţinutb; ce-mi mai lipseşte?� Isusi-a spus: �Dacă vrei să fii desăvâr-şit, du-te*, vinde ce ai şi dă la să-raci şi vei avea comoară în cer;şi vino, urmează-Mă!� Dar tână-rul, când a auzit cuvântul acesta, aplecat întristat, pentru că avea mul-te proprietăţi. Şi Isus le-a spusucenicilor Săi: �Adevărat vă spun:Cu greu* va intra un bogat în Îm-părăţia cerurilor. Şi din nou vă spun:Mai uşor este să treacăc o cămilăprintr-o ureche de ac, decât săintred un bogat în Împărăţia luiDumnezeu�. Şi uceniciie, când auauzit, au fost foarte uimiţi, spu-nând: �Cine deci poate fi mântuit?�Dar Isus, privind la ei, le-a spus:�La oameni, aceasta este imposi-bil, dar* la Dumnezeu toate suntposibile�. Atunci Petru, răspun-zând, I-a spus: �Iată, noi* am lăsattoate şi Te-am urmat; ce va fi decicu noi?� Şi Isus le-a spus: �Ade-vărat vă spun că voi, care M-aţiurmat, când Fiul Omului va şedeape tronul Său de glorie, la în-noireaf tuturor lucrurilor, veţi*şedea şi voi pe douăsprezecetronuri, judecând cele douăspre-zece seminţii ale lui Israel. Şi ori-cineg a lăsat case, sau fraţi, sau su-rori, sau tată, sau mamă, sau soţieh,sau copii, sau ogoare, pentru Nu-mele Meu, va primi însutiti şi vamoşteni viaţa eternă. Dar* mulţidin cei dintâi vor fi cei din urmăşi cei din urmă vor fi cei dintâi.

Pentru că Împărăţia ceruriloreste asemenea unui stăpân alcaseij care a ieşit dis-de-dimi-neaţă ca să angajeze lucrători

pentru via sa. Şi, învoindu-se culucrătorii pentru un dinar pe zi, i-atrimis în via sa. Şi, ieşind pe laceasul al treileak, a văzut pe alţiistând în piaţă fără lucru; şi lorle-a spus: «Mergeţi şi voi în vie şivă voi da ce este drept». Şi eis-au dus. Din nou, ieşind pe la cea-sul al şaselea şi al nouălea, a fă-cut la fel. Ieşind iar pe la ceasull

al unsprezecelea, a găsit pe alţiistândm şi ·le-a spus: «De ce staţiaici toată ziua fără lucru?» Ei ·i-auspus: «Pentru că nu ne-a angajatnimeni». El ·le-a spus: «Mergeţişi voi în vie şi veţi primi ce estedreptn». Dar, când s-a făcut seară,stăpânul viei ·i-a spus administra-torului său: «Cheamă pe lucrătorişi dă-le platao, începând de lacei din urmă, până la cei dintâi».Şi, când au venit cei de pe laceasul al unsprezecelea, au primitfiecare câte un dinar. Şi, când auvenit cei dintâi, gândeau că vorprimi mai mult şi au primit şi eicâte un dinar. Şi, când l-au primit,murmurau împotriva stăpânuluicasei, spunând: «Aceştia din urmăau lucrat un ceas şi i-ai făcut egalicu noi, care am dus greul zilei şi ar-şiţa». Dar el, răspunzând, i-a spusunuia dintre ei: «Prietene, nu tenedreptăţesc; nu te-ai învoit cumine pentru un dinar? Ia ce esteal tău şi pleacă! Dar vreaup să dauacestuia din urmă ca şi ţie. Nu-mieste permis* să fac ce vreau cuale mele? qEste** ochiul tău răupentru că eu sunt bun?» Astfel*vor fi cei din urmă întâi, şi cei din-tâi în urmă, pentru că** mulţi suntchemaţi, dar puţini aleşir�.Şi* Isus, suindu-Se la Ierusa-

lim, a luat la Sine pe cei doispre-zece ucenicil deoparte, pe drum,

19:20*Cap. 15.4.**Lev.19.18.Cap. 22.39.Rom. 13.9.Gal. 5.14.Iac. 2.8.*Cap. 6.20.Lc. 12.33;16.9.Fap. 2.45;4.34,35.1 Tim. 6.18;6.19.

*Cap. 13.22.1 Cor. 1.26.1 Tim. 6.9;6.10.

*Gen. 18.14.Iov 42.2.Ier. 32.17.Zah. 8.6.Lc. 1.37.*Deut. 33.9.Cap. 4.20.Lc. 5.11.

*Cap. 20.21.Lc. 22.28-30.1 Cor. 6.2,3.Apoc. 2.26.

*Cap. 20.16;21.31,32.Lc. 13.30.

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

19

21

23

26

27

28

30

*Rom. 9.2.**Deut. 15.9.Pr. 23.6.Cap. 6.23.

*Cap. 19.30.**Cap.22.14.

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

15

16

a Lit. �pe tatăl şi pe mama�; alte ms. �pe tatăl tău şi pe mama� b Unele ms. ad. �din tinereţea mea�c Unele ms. �să intre� d Unele ms. omit �să intre� e Unele ms. ad. �Săi� f Renaşterea g Lit. �oricinecare� h Unele ms. omit �sau soţie� i Unele ms. �mult mai mult� j Lit. �om stăpân de casă� k Unelems. �pe la al treilea ceas� l Unele ms. omit m Unele ms. ad. �fără lucru� n Unele ms. omit �şi veţi primice este drept� o Unele ms. �dă plata� p Sau �este voia mea� q Unele ms. ad. �Sau� r Unele ms. omit�pentru că mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi�

(20)Parabolalucrătorilor

vieiAl treilea anunţ

al morţii şi alînvierii

(Mc.10.32-34;Lc.18.31-34)

MATEI

1019

şi le-a spus: �Iată*, ne suim laIerusalim şi Fiul Omului va fipredat preoţilor de seamă şi căr-turarilor; şi Îl vor condamna lamoarte şi* Îl vor preda naţiunilorca să-L batjocorească şi să-L bi-ciuiască şi să-L răstignească; şia treia zi va învia�.

Atunci a venit la El mamafiilor* lui Zebedei împreună cu fiiiei, închinându-se şi cerându-I ce-va. Şi El i-a spus: �Ce vrei?� Ea·I-a zis: �Spune ca să şadă* aceştidoi fii ai mei, unul la dreapta Taa

şi altul la stânga Taa, în Împără-ţia Ta�. Şi Isus, răspunzând, aspus: �Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi săbeţi paharul* pe care îl voi beaEub?� Ei ·I-au spus: �Putem�. Şia

El ·le-a zis: �În adevăr*, veţi beapaharul Meuc, dar a şedea ladreapta Mea şi la stânga Meaa

nu este al Meu să** dau, ci se vada acelora pentru care a fostpregătit de Tatăl Meu�. Şi ceizece, auzind*, s-au supărat pe ceidoi fraţi. Dar Isus, chemându-i laSine, a spus: �Ştiţi că stăpânitoriinaţiunilor domnesc peste ele şicei mari exercită autoritate asu-pra lor. dÎntre* voi nu va fi aşa,ci oricine** va fie mare între voiva fif slujitorul vostru; şi* oricineva fi cel dintâi între voi să fierobul vostru; după* cum Fiul**Omului n-a venit ca să I se slu-jească, ci� ca El să slujească şisă-Şi�� dea viaţa ca răscumpăra-re pentru*� mulţi�.Şi, pe când ieşeau din Ierihon,

o mare mulţime Îl urma. Şi, iată,doi* orbi, şezând lângă drum,auzind că trece Isus, au strigat,spunând: �Ai milă de noi, Doam-ne, Fiu al lui David!� Iar mulţi-mea îi mustra, ca să tacă. Dar eistrigau şi mai tare, spunând: �Ai

milă de noi, Doamne, Fiu al luiDavid!� Şi Isus, oprindu-Se, i-achemat şi le-a zis: �Ce vreţi să văfac?� Ei ·I-au spus: �Doamne, săni se deschidă ochii!� Şi Isus, fă-cându-I-se milă, le-a atins ochii;şi îndată ochii lor şi-au primitvedereag; şi L-au urmat.Şi, când s-au apropiat de Ie-

rusalim şi au venit la Betfaghe,spre Muntele* Măslinilor, atunciIsus a trimis doi ucenici, spunân-du-le: �Mergeţi în satul dinainteavoastră şi îndată veţi găsi omăgăriţă legată şi un măgăruşcu ea; dezlegaţi-i şi aduceţi-i laMine. Şi, dacă vă va zice cinevaceva, veţi spune: «Domnul arenevoie de ei»; şi îndată îi vatrimite�. Dar aceastah s-a făcut casă se împlinească ce a fost spusprin profetul care zice: �Spuneţi*fiicei Sionului: «Iată, Împăratultău vine la tine blând şi călarepe măgar, chiar pei măgăruş,mânzul unei măgăriţej»�. Iarucenicii, mergând şi făcând cumle poruncise Isus, au adus măgări-ţa şi măgăruşul, şi peste ei au*pus hainele lor, şi El S-a aşezatk

peste ele. Iar o mare parte dinmulţime şi-a aşternut hainele pedrum şi alţii* tăiau ramuri dincopaci şi le aşterneau pe drum.Şi mulţimile care mergeau înain-tea Luia şi cele care mergeaudupă El strigau, spunând: �Osa-nal* Fiului lui David; binecuvân-tat** fie Cel care vine în NumeleDomnului; Osana în celem prea-înalte!� Şi, pe când* intra înIerusalim, toată cetatea a fostpusă în mişcare, spunând: �Cineeste Acesta?� Şi mulţimile spu-neau: �Acesta este Isus, Pro-fetul*, Cel din Nazaretul Ga-lileii�.

*Ioan 12.12.*Cap. 16.21.

*Cap. 27.2.Mc. 15.1,16.Lc. 23.1.Ioan 18.28.Fap. 3.13.

*Cap. 4.21.

*Cap. 19.28.

*Cap. 26.39;26.42.Mc. 14.36.Lc. 22.42.Ioan 18.11.*Fap. 12.2.Rom. 8.17.2 Cor. 1.7.Apoc. 1.9.**Cap. 25.34.

*Mc. 10.41.Lc. 22.24.

*1 Pet. 5.3.**Cap. 23.11.Mc. 9.35.*Cap. 18.4.*Ioan 13.4.**Filip. 2.7.�Lc. 22.27.Ioan 13.14.��Is.53.10,11Dan. 9.24,26.Ioan 11.51,521 Tim. 2.6.Tit 2.14.1 Pet. 1.19.*�Cap.26.28.Rom.5.15,19.Ev. 9.28.

*Cap. 9.27.

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

2930

31

1718

19

20

21

22

23

24

26

2728

30

*Zah. 14.4.

*Is. 62.11.Zah. 9.9.

*2 Împ. 9.13.

*Lev. 23.40.

*Ps. 118.25.**Ps.118.26.Cap. 23.39.

*Mc. 11.15.Lc. 19.45.Ioan 2.13,15.

*Cap. 2.23.Lc. 7.16.Ioan 6.14;7.40; 9.17.

32

3334

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1

5

7

8

9

10

11

a Unele ms. omit b Unele ms. ad. �şi (alte ms. �sau�) să fiţi botezaţi cu botezul* cu care sunt botezat Eu�(*Lc. 12.50) c Unele ms. ad. �şi (alte ms. �sau�) veţi fi botezaţi cu botezul cu care sunt botezat Eu�d Unele ms. ad. �Dar� e Sau �ar vrea să fie� f Sau �să fie� g Sau �îndată au văzut�; alte ms. �îndată ochiilor au văzut� h Unele ms. ad. �toată� i Lit. �şi pe�; unele ms. omit �pe� j Lit. �fiul celei de sub jug�k Unele ms. �ei L-au aşezat� l Ebr. �Mântuieşte acum� m Cerurile

21:11

21Cererea mamei fiilorlui Zebedei

(Mc. 10.35-45)

Doi orbivindecaţi

(Mc. 10.46-52;Lc. 18.35-43)

Intrarea înIerusalim

(Mc. 11.1-11;Lc. 19.28-40;

Ioan 12.12-19)

MATEI

1020

Şi Isus a intrat în templula luiDumnezeub şi i-a scos afară petoţi cei care vindeau şi cumpărauîn templua şi a răsturnat meseleschimbătorilor* de bani şi scaune-le celor care vindeau porumbei.Şi ·le-a spus: �Este scris: «Casa*Mea va fi numită casă de rugă-ciune», dar** voi aţi făcutc din ea«peşteră de tâlhari»�. Şi au venit laEl, în templua, orbi şi şchiopi,şi El i-a vindecat. Şi, când preo-ţii de seamă şi cărturarii au văzutminunile pe care le făcea şi pecopii strigând în templua şi spu-nând: �Osana Fiului lui David!�,s-au indignat; şi I-au zis: �Auzice spun aceştia?� Şi Isus ·le-aspus: �Da! N-aţi citit niciodată:«Din* gura pruncilor şi a sugarilorŢi-ai pregătit laudă»?� Şi, lăsân-du-i, a ieşit afară din cetate, spreBetania*, şi a înnoptat acolo.

Iar dis-de-dimineaţă, pe cândSe întorcea în cetate, a flămânzit;şi, văzând un smochin lângă drum,a venit la el şi n-a găsit nimic înel decât numai frunze. Şi ·i-a zis:�dSă nu mai fie rod din tine nicio-dată!� Şi smochinul s-a uscat în-dată. Şi, când au văzut ucenicii a-cest lucru, s-au minunat, spunând:�Cum s-a uscat smochinul îndată?�Şi Isus, răspunzând, le-a spus:�Adevărat vă spun, dacă* aveţi cre-dinţă şi nu** vă îndoiţi, veţi face nunumai ce s-a făcut smochinului, ci�chiar dacă aţi zice muntelui acestuia:«Ridică-te şi aruncă-te în mare», seva face. Şi toate* câte veţi cere înrugăciune, crezând, veţi primi�.Şi, când a venit în templua, pe

când îi învăţa, preoţii de seamăşi bătrânii poporului s-au apropiatde El, spunând*: �Cu ce autorita-tee faci acestea? şi cine Ţi-a datautoritatea aceasta?� Şi Isus, răs-punzând, le-a spus: �Vă voi între-ba şi Eu un singur lucru şi, dacă

Îmi veţi răspunde, vă voi spune şiEu cu ce autoritate fac aceste lu-cruri: Botezul lui Ioan de undeera? din cer, sau de la oameni?� Şiei se gândeau în ei înşişi, spunând:�Dacă vom zice: «Din cer», ne vaspune: «Atunci de ce nu l-aţi cre-zut?» Iar dacă vom zice: «De laoameni», ne temem de mulţime,pentru că* toţi îl consideră pe Ioanprofet�. Şi, răspunzând lui Isus,I-au spus: �Nu ştim�. El, de aseme-nea, le-a zis: �Nici Eu nu vă spuncu ce autoritate fac aceste lucruri.

Dar ce gândiţi? Un om aveadoi copii şi, venind la cel dintâi, aspus: «Copile, du-te astăzi, lucrea-ză în via meaf». Şi el, răspunzând,a spus: «Nu vreau»; dar dupăaceea, părându-i rău, s-a dus. Şi,venind la al doilea, a spus la fel;şi el, răspunzând, a zis: «Eu,domnule, mă duc», şi nu s-a dus.Care dintre cei doi a făcut voiatatălui?� Ei ·I-au spusg: �Cel din-tâi�. Isus ·le-a spus: �Adevărat*vă spun că vameşii şi curvele mergînaintea voastră în Împărăţialui Dumnezeu. Pentru că Ioan* avenit la voi peh calea dreptăţii şinu l-aţi crezut, dar** vameşii şicurvele l-au crezut; iar voi aţi vă-zut lucrul acesta şi nu v-aţi căitdupă aceea, ca să-l credeţi.

Ascultaţi o altă parabolă. Era unstăpân al caseii care* a plantat ovie şi a împrejmuit-o cu gardşi a săpat un teasc în ea şi a ziditun turn şi a arendat-o unor viti-cultori şi a plecat** din ţară. Iarcând s-a apropiat timpul roade-lor, a trimis pe robii săi la viticul-tori, ca* să primească roadele lui.Şi viticultorii* au luat pe robii lui,şi pe unul l-au bătut, pe altul l-auomorât şi pe altul l-au ucis cupietre. A trimis din nou alţi robi,mai mulţi decât cei dintâi, şi le-aufăcut la fel. Şi, la urmă, l-a trimis

21:12

*Deut. 14.25

*Is. 56.7.**Ier. 7.11.

*Ps. 8.2.

*Mc. 11.11.Ioan 11.18.

*Cap. 17.20.Lc. 17.6.**Iac. 1.6.�1 Cor. 13.2.

*Cap. 7.7.Mc. 11.24.Lc. 11.9.Iac. 5.16.1 Ioan 3.22;5.15.

*Ex. 2.14.Fap. 4.7;7.27.

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

12

13

16

17

21

22

23

*Cap. 14.5.Mc. 6.20.

*Lc. 7.29,50.

*Cap. 3.1.**Lc. 3.12;3.13.

*Ps. 80.9.Cânt. 8.11.Is. 5.1.Ier. 2.21.**Cap.25.14;25.15.*Cânt. 8.11;8.12.*2 Cr. 24.21;36.16.Neem. 9.26.Cap. 5.12;23.34,37.Fap. 7.52.1 Tes. 2.15.Ev. 11.36,37.

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

26

31

32

33

34

35

Curăţireatemplului

(Mc. 11.15-19;Lc. 19.45-47;Ioan 2.14-16)

Parabolaviticultorilor(Mc. 12.1-12;Lc. 20.9-19)

Autoritatea lui Isus

(Mc. 11.27-33;Lc. 20.1-8)

a Gr. �hieron� b Unele ms. omit �lui Dumnezeu� c Unele ms. �faceţi� d Unele ms. ad. �De acumînainte� e Sau �putere� f Unele ms. omit g Unele ms. �spun� h Lit. �în� i Lit. �un om stăpân de casă�

Smochinulneroditor

(Mc. 11.12-14;11.20-24)

Parabolacelor doi fii

MATEI

1021

la ei pe fiul său, spunând: «Îl vorrespecta pe fiul meu». Dar viticul-torii, văzând pe fiul, au zis întreei: «Acesta* este moştenitorul;veniţi**, să-l omorâm şi să luămîn stăpânirea moştenirea lui!»Şi* l-au luat şi l-au scos afarădin vie şi l-au omorât. Deci, cândva veni stăpânul viei, ce va faceel viticultorilor acelora?� Ei ·I-auspus: �Pe cei răi, îngrozitor îi vaomorî*, iar** via o va arenda altorviticultori, care îi vor da roadelela timpul lor�. Isus ·le-a spus:�N-aţi* citit niciodată în Scripturi:«Piatra pe care au lepădat-oziditorii, aceasta a ajunsb cap deunghi; aceasta a fost de la Domnulşi este minunată în ochii noştri»?De aceea vă spun că* Împărăţialui Dumnezeu va fi luată de la voişi va fi dată unei naţiuni care vaface roadele ei. Şi cine va* cădeape piatra aceasta va** fi sfărâmat;iar pe acela peste care va cădeaea, îl va spulbera�. Şi preoţii deseamă şi fariseii, auzind parabo-lele Lui, au înţeles că despre eivorbeşte. Şi, căutând să-L prindă,s-au temut de mulţimi, pentru că*Îl considerau profet.Şi Isus, răspunzând, le-a vor-

bit* din nou în parabole, spunând:�Împărăţia cerurilor se aseamănăcu un împărat care a făcut nuntăc

fiului său; şi a trimis pe robii săisă cheme pe cei invitaţi la nuntăc.Şi ei n-au vrut să vină. A trimisdin nou alţi robi, zicând: «Spuneţicelor invitaţi: Iată, am pregătitmasa mea; boii* mei şi vitele melecele îngrăşate sunt înjunghiate şitoate sunt gata; veniţi la nuntă».Dar ei, nesocotind aceasta, auplecat: unul la ogorul lui şi altulla negustoria lui. Iar ceilalţi,punând mâna pe robii săi, s-aupurtat rău cu ei şi i-au omorât.Şi împăratuld s-a mâniat şi, tri-miţând armatele* sale, i-a omorât

pe ucigaşii aceia şi le-a ars cetatea.Atunci ·le-a spus robilor săi: «Nun-ta este gata, dar cei invitaţi n-aufost vrednici*. Mergeţi deci la răs-pântiile drumurilore şi, pe câţi îiveţi găsi, invitaţi-i la nuntă». Şirobii aceia au ieşit la drumurie şii-au* adunat pe toţi pe care i-augăsit, şi răi, şi buni, şi sala denuntăf s-a umplut cu oaspeţi. Şiîmpăratul, intrând să priveascăoaspeţii, a văzut acolo un om carenu era îmbrăcat* în haină de nuntă.Şi ·i-a spus: «Prietene, cum aiintrat aici neavând haină de nun-tă?» Iar el a amuţit. Atunci împă-ratul le-a spus slujitorilor: «Le-gaţi-i picioarele şi mâinile şi luaţi-lg

şi aruncaţi-l* în întunericul de afară!Acolo va fi plânsul şi scrâşnireadinţilor. Pentru că* mulţi suntchemaţi, dar puţini aleşi»�.

Atunci fariseii au mers şi s-ausfătuit cum să-L prindă cu vorba.Şi ·au trimis la El pe ucenicii lorcu irodianii, spunând: �Învăţătoru-le, ştim că eşti adevărat şi că îiînveţi calea lui Dumnezeu în ade-văr şi că nu-Ţi pasă de nimeni,pentru că nu priveşti la înfăţişareaoamenilor. Spune-ne deci ce gân-deşti: se cuvine să dăm tributCezarului, sau nu?� Dar Isus, cu-noscându-le răutatea, a spus: �Pen-tru ce Mă ispitiţi, făţarnicilor? Ară-taţi-mi moneda pentru tribut�. Şi I-auadus un dinar. Şi El ·le-a spus: �Alecui sunt chipul acesta şi inscripţia?�Ei ·I-au spus: �Ale Cezarului�. A-tunci El ·le-a zis: �Daţi* deci Ceza-rului cele ale Cezarului şi lui Dum-nezeu cele ale lui Dumnezeu!�Şi, când au auzit, s-au minunat; şiL-au lăsat şi au plecat.

În ziua aceea au venit la Elnişte saduchei, care* zic că nuexistă înviere; şi L-au întrebat,spunând: �Învăţătorule, Moise* aspus: «Dacă va muri cineva ne-având copii, fratele său să ia în

*Ps. 2.8.Ev. 1.2.**Ps. 2.2.Cap. 26.3,4;27.1.Ioan 11.53.Fap. 4.27.*Cap. 26.50.Mc. 14.46.Lc. 22.54.Ioan 18.12.Fap. 2.23.*Lc. 21.24.Ev. 2.3.**Fap. 13.46;15.7; 18.6;28.28.Rom. 10.19;11.11.*Ps. 118.22.Is. 28.16.Fap. 4.11.Ef. 2.20.1 Pet. 2.6,7.

*Cap. 8.12.

*Is. 8.14,15.Zah. 12.3.Rom. 9.33.1 Pet. 2.8.**Is. 60.12.Dan. 2.44.

*Vers. 11.Lc. 7.16.Ioan 7.40.

*Apoc.19.7,9

*Pr. 9.2,3.

*Dan. 9.26.Lc. 19.27.

38

3940

41

42

43

44

45

46

2

3

4

5

6

7

38

39

41

42

43

44

46

1

4

7

*Cap. 10.11;10.13.Fap. 13.46.

*Cap. 13.38;13.47.

*2 Cor. 5.3.Ef. 4.24.Col. 3.10,12.Apoc. 3.4;16.15; 19.8.

*Cap. 8.12.

*Cap. 20.16.

*Cap. 17.25.Rom. 13.7.

*Fap. 23.8.*Deut. 25.5.

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

1920

21

22

23

24

8

10

11

13

14

21

2324

a Unele ms. �să avem noi� b Sau �a fost făcută� c Lit. �sărbătoare de nuntă� d Unele ms. ad. �auzind�e Drumuri mari f Lit. �şi nunta� g Unele ms. omit �şi luaţi-l�

22:24

Parabolanunţii fiuluide împărat

(Lc. 14.16-24)

TributulCezarului

(Mc. 12.13-17;Lc. 20.20-26)

22

Despre înviere(Mc. 12.18-27;Lc. 20.27-40)

MATEI

1022

căsătorie pe soţia lui şi să-i ridi-ce urmaşa fratelui său». Şi erau lanoi şapte fraţi; şi cel dintâi, dupăce s-a căsătorit, a murit; şi, ne-având urmaş, a lăsat pe soţia luifratelui său. În acelaşi fel şi aldoilea, şi al treilea, până la alşaptelea. Şi la urma tuturor amurit şi femeia. Deci, la înviere,căruia dintre cei şapte îi va fi so-ţie? pentru că toţi au avut-o�. ŞiIsus, răspunzând, le-a spus: �Vărătăciţi, necunoscând* Scripturile,nici puterea lui Dumnezeu. Pentrucă la înviere nici nu se însoară,nici nu se mărită, ci sunt* ca în-geriib lui Dumnezeuc în cer. Iar de-spre învierea morţilor, n-aţi cititce vi s-a spus de către Dumnezeu,care zice: «Eu* sunt Dumnezeul luiAvraam şi Dumnezeul lui Isaac şiDumnezeul lui Iacov»? Dumne-zeud nu este Dumnezeu al celormorţi, ci al celor vii�. Şi, cândmulţimile au auzit aceasta, au*fost uimite de învăţătura Lui.

Dar fariseii, auzind că El aînchis gura saducheilor, s-au adu-nat. Şi unul dintre ei, învăţător allegii, L-a întrebat, ispitindu-L şispunânde: �Învăţătorule, care po-runcă este cea mare în lege?�Şi Elf i-a spus: «Să* iubeşti peDomnul Dumnezeul tău cu toatăinima ta şi cu tot sufletul tău şicu tot cugetulg tău». Aceasta esteporunca cea mare şi cea dintâih.Şi o a doua asemenea ei este: «Să*iubeşti pe aproapele tău ca pe tineînsuţi». De aceste* două poruncidepind toată legea şi profeţii�.Şi fariseii fiind adunaţi, Isus

i-a întrebat, spunând: �Ce gândiţivoi despre Hristos? Al cui fiueste?� Ei ·I-au spus: �Al lui Da-vid�. El ·le-a spus: �Cum atunci

David, vorbind în Duh, Îl numeşteDomn, spunând: «Domnul* a zisDomnului meu: Şezi la dreaptaMea până voi pune pe vrăjmaşiiTăi sub picioarelei Tale»? Deci,dacă David Îl numeşte Domn,cum este El fiu al lui?� Şi nimeni*nu I-a putut răspunde un cuvânt;nici n-a** îndrăznit cineva, dinziua aceea, să-L mai întrebe.

Atunci Isus a vorbit mulţimi-lor şi ucenicilor Săi, spunând: �Pescaunul lui Moise s-au aşezatcărturarii* şi fariseii. Deci toatecâte vă spun ei, faceţi şi ţineţij, darnu faceţi după faptele lor, pentrucă ei* spun şi nu fac, cik* leagăpoveri grele şi greu de purtat şi lepun pe umerii oamenilor, dar einici cu degetul lor nu vor să lemişte. Şi toate faptele lor le fac*ca să fie priviţi de oameni; pentrucăl îşi** lăţesc filacteriilem şi îşilărgesc marginilen hainelor loro;şi iubesc* locul de seamă la meseşi scaunele de seamă în sinagogişi saluturile în pieţe şi să fie nu-miţi de oameni: Rabip, Rabi; darvoi* să nu fiţi numiţi Rabi, pen-tru că** unul singur este Îndru-mătorulq vostrur; şi voi toţi sun-teţi fraţi. Şi nu numiţi tatăl vostrupe nimeni pe pământ, pentru căUnul singur este Tatăl vostru:Acela care este în ceruri; nici sănu vă numiţi îndrumători, pentrucă Unul singur este Îndrumătorulvostru: Hristosul. Iar cine* estemai mare între voi va fis slujitorulvostru. Şi oricine* se va înălţa pesine va fi smerit; şi oricine se vasmeri pe sine va fi înălţat.

Dar vai* de voi, cărturari şifarisei, făţarnicilor! pentru că voiînchideţi Împărăţia cerurilor îna-intea oamenilor; pentru că nici voi

22:25

*Ioan 20.9.

*1 Ioan 3.2.

*Ex. 3.6,16.Fap. 7.32.Ev. 11.16.

*Cap. 7.28.

*Deut. 6.5;10.12; 30.6.

*Lev. 19.18.Cap. 19.19.Rom. 13.9.Gal. 5.14.Iac. 2.8.*Cap. 7.12.1 Tim. 1.5.

25

26

2728

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

4142

43

29

30

32

33

37

39

40

*Ps. 110.1.Fap. 2.34.1 Cor. 15.25.Ev. 1.13;10.12,13.

*Lc. 14.6.**Mc. 12.34.Lc. 20.40.

*Neem. 8.4,8Mal. 2.7.*Rom. 2.21.*Lc. 11.46.Fap. 15.10.Gal. 6.13.

*Cap. 6.1;6.2,5,16.**Num.15.38Deut. 6.8;22.12.Pr. 3.3.*Lc. 11.43.3 Ioan 9.

*2 Cor. 1.24.Iac. 3.1.1 Pet. 5.3.**Mal. 1.6.

*Cap. 20.26;20.27.

*Iov 22.29.Pr. 15.33;29.23.Lc. 14.11;18.14.Iac. 4.6.1 Pet. 5.5.*Lc. 11.52.

44

45

46

2

3

4

5

6

78

9

10

11

12

13

44

46

2

34

5

6

8

11

12

13

a Lit. �sămânţă� b Lit. �îngeri ai� c Unele ms. omit �lui Dumnezeu� d Unele ms. �El� e Unele ms. omit �şispunând� f Unele ms. �Isus� g Minte, gândire, înţelegere h Unele ms. �cea dintâi şi cea mare� i Unelems. �ca aşternut al picioarelor� j Unele ms. �toate câte vă spun ei să ţineţi, ţineţi şi faceţi� k Unele ms.�pentru că ei� l Unele ms. �şi� m Cutii conţinând texte din Scriptură (Deut. 6.8; 11.18) n Sau �ciucurii�o Unele ms. omit �hainelor lor�; alte ms. �marginile hainei� p Lit. �Rabi, stăpânul meu�; unele ms. omitq Unele ms. �Învăţătorul� r Unele ms. ad. �Hristosul� s Sau �să fie�

(23)

Porunca ceamare

(Mc. 12.28-34;Lc. 10.25-28)

Al cui fiu esteHristosul

(Mc. 12.35-37;Lc. 20.41-44)

Mustrareacărturarilorşi a fariseilor

(Mc. 12.38-40;Lc.20.45-47)

MATEI

1023

nu intraţi, nici pe cei care intrănu-i lăsaţi să intre. Vai de voi,cărturari şi farisei, făţarnicilor!pentru că* devoraţi casele vădu-velor şi, de ochii lumii, vă rugaţiîndelung; de aceea, veţi primi maiaspră sentinţă.a Vai de voi, căr-turari şi farisei, făţarnicilor!pentru că înconjuraţi marea şiuscatul ca să faceţi un singurprozelit şi, când s-a făcut, îl faceţifiu al gheenei de două ori maimult decât voi. Vai de voi, călău-ze* oarbe, care spuneţi: «Orici-ne** va jura pe templub nu estenimic; dar oricine va jura pe aurultempluluib este datorc»! Nebuni şiorbi! pentru că ce este mai mare,aurul, sau* templulb care sfinţeşteaurul? Şi: «Oricine va jura pe altarnu este nimic; dar oricine va jurape darul care este deasupra luieste dator». Nebuni şi orbi!d pentrucă ce este mai mare, darul, sau al-tarul* care sfinţeşte darul? Deci cinejură pe altar jură pe el şi pe toatecâte sunt deasupra lui. Şi cine jurăpe templub jură pe el şi pe Cel*care locuieştee în el. Şi cine jurăpe cer jură pe tronul* lui Dum-nezeu şi pe Cel care stă pe el. Vaide voi, cărturari şi farisei, făţar-nicilor! pentru că* daţi zeciuialădin mentă şi din anason şi dinchimion şi aţi lăsat** deopartecele mai grele lucruri ale legii:judecata şi mila şi credinţa; peacestea trebuia să le faceţi, şipe acelea să nu le lăsaţi nefăcu-te. Călăuze oarbe, care strecuraţiţânţarul, dar înghiţiţi cămila!Vai de voi, cărturari şi farisei,făţarnicilor! pentru că* voi cură-ţaţi exteriorul paharului şi alfarfuriei, dar în interior sunt plinede jefuire şi de necumpătaref.Fariseu orb! curăţă întâi interio-rul paharului şi al farfuriei, pentruca şi exteriorul lor să fie curat.

Vai de voi, cărturari şi farisei,făţarnicilor! pentru că* sunteţica mormintele văruite, care înafară se arată frumoase, dar înă-untru sunt pline de oasele morţilorşi de orice necurăţie. Aşa şi voi,în afară vă arătaţi drepţi oame-nilor, dar înăuntru sunteţi plini defăţărnicie şi de nelegiuire. Vai devoi, cărturari şi farisei, făţarni-cilor! pentru că* voi zidiţi mor-mintele profeţilor şi împodobiţimonumentele celor drepţi şi spu-neţi: «Dacă am fi fost noi în zi-lele părinţilor noştri, n-am fi fostpărtaşi cu ei la sângele profeţilor».Astfel dar mărturisiţi despre voiînşivă că sunteţi* fii ai celor carei-au omorât pe profeţi; şi voi*umpleţi măsura părinţilor voştri!Şerpi, pui* de năpârci! cum veţiscăpa de judecata gheenei?

De aceea*, iată, Eu trimit lavoi profeţi şi înţelepţi şi cărturari;şig pe** unii dintre ei îi veţi ucideşi îi veţi răstigni şi pe� unii din-tre ei îi veţi biciui în sinagogilevoastre şi-i veţi persecuta din ce-tate în cetate; ca* să vină asupravoastră tot sângele nevinovath

vărsat pe pământ, de la** sângelelui Abel, cel drept, până la sân-gele� lui Zaharia, fiul lui Bara-chia, pe care l-aţi omorât întretemplub şi altar. Adevărat vă spun,toate acestea vor veni peste ge-neraţia aceasta.

Ierusalime*, Ierusalime, ceta-te care omoară pe profeţi şi**ucide cu pietre pe cei trimişi laea! De câte ori am vrut să� adunpe copiii tăi cum îşi adună ogăină puii sub�� aripi, şi n-aţivrut! Iată, vi se lasă casa pustie.Pentru că vă spun: Nicidecum nuMă veţi mai vedea de acum,până când veţi zice: «Binecuvân-tat* fie Cel care vine în NumeleDomnului!»�

*2 Tim. 3.6.Tit 1.11.

*Cap. 15.14.**Cap. 5.33;5.34.

*Ex. 30.29.

*Ex. 29.37.

*1 Împ. 8.13.2 Cr. 6.2.Ps. 26.8;132.14.*Ps. 11.4.Cap. 5.34.Fap. 7.49.*Lc. 11.42.**1Sam.15.22Osea 6.6.Mica 6.8.Cap. 9.13;12.7.

*Mc. 7.4.Lc. 11.39.

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

14

16

17

19

21

22

23

25

*Lc. 11.44.Fap. 23.3.

*Lc. 11.47.

*Fap. 7.51;7.52.1 Tes. 2.15.*Gen. 15.16.1 Tes. 2.16.

*Cap. 3.7;12.34.

*Cap. 21.34;21.35.Lc. 11.49.**Fap. 7.58;7.59.�Cap. 10.17.Fap. 5.40;22.19.2 Cor. 11.24;11.25.*Apoc.18.24**Gen. 4.8.1 Ioan 3.12.�2 Cr. 24.20;24.21.

*Lc. 13.34.**2 Cr.24.21�Deut.32.11;32.12.��Ps. 17.8;91.4.*Ps. 118.26.Cap. 21.9.

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

3839

27

29

31

32

33

34

35

37

39

a Unele ms. omit v.14 b Gr. �naos�, templul propriu-zis c Obligat să ţină jurământul d Unele ms.�Orbilor!� e Unele ms. �Şi-a stabilit locuinţa� f Unele ms. �nedreptate�; alte ms. �necurăţie� g Unelems. omit h Lit. �drept�

23:39

Isus plângepentru

Ierusalim

MATEI

1024

gă), atunci cei care sunt în Iudeeasă fugă în munţi; cine este peacoperiş să nu coboare ca să iaceleg din casa lui; şi cine este lacâmp să nu se întoarcă înapoi casă-şi ia hainah. Dar vai* de celeînsărcinate şi de cele care alăp-tează în acele zile! Rugaţi-vă însăca fuga voastră să nu fie iarna,nici în sabat; pentru că* atunci vafi necaz mare, aşa cum nu a fostde la începutul lumii până acum,nici nu va mai fi vreodată. Şi,dacă n-ar fi fost scurtate zileleacelea, n-ar fi fost mântuită nici ofăpturăi; însă*, datorită celoraleşi, zilele acelea vor fi scurtate.Atunci*, dacă cineva vă va spune:«Iată, aici este Hristosul», sau:«Aici», să nu credeţi. Pentru că se*vor ridica falşi Hristoşi şi falşiprofeţi şi vor facej semne mari şiminuni, ca să amăgească, dacă**este posibil, chiar pe cei aleşi. Iată,v-am spus dinainte. Deci, dacă eivă spun: «Iată, este în pustiu!», sănu ieşiţi; «Iată-L în cămăruţe as-cunsek!», să nu credeţi.

Pentru că*, aşa cum iese ful-gerul de la răsărit şi se arată pânăla apus, aşa va fil venirea FiuluiOmului. Pentru căm oriunde* estecadavrul, acolo se vor adunavulturii. Iar îndată* după necazulacelor zile, soarele** se va întu-necat şi luna nu-şi va da luminaşi stelele vor cădea din cer şi pu-terile cerurilor vor fi clătinate. Şiatunci* se va arăta semnul FiuluiOmului în cer şi atunci toate**seminţiile pământului se vor jelişi� vor vedea pe Fiul Omuluivenind pe norii cerului cu putereşi cu glorie mare. Şi* va trimitepe îngerii Săi cu sunet puternicde trâmbiţă şi vor strânge pealeşii Săi din cele patru vânturi,de la o margine a cerurilor până

24:1

2

3

4

5

6

7

89

10

11

12

1314

15

Şi Isus a ieşit şi a plecat dela templua; şi ucenicii Săi s-auapropiat ca să-I arate clădiriletemplului. Şi El, răspunzând, le-aspusb: �Nu vedeţi voi toate aces-tea? Adevărat vă spun*, nu va filăsată aici piatră pe piatră carenu va fi dărâmată�. Şi, pe când şe-dea El pe Muntele Măslinilor,ucenicii au venit la El, deoparte,spunând: �Spune-ne* când vor fiacestea şi care este semnul veniriiTale şi al sfârşitului veaculuic�.Şi Isus, răspunzând, le-a spus:�Vedeţi* să nu vă amăgeascăcineva! Pentru că* mulţi vor veniîn Numele Meu, spunând: «Eusunt Hristosul»; şi vor amăgi pemulţi. Şi veţi auzi de războaie şide zvonuri de războaie; vedeţi sănu vă tulburaţi, pentru că toated

trebuie să fie. Dar nu este încăsfârşitul. Pentru că se va ridica*naţiune contra naţiune şi împă-răţie contra împărăţie; şi vor fifoamete şi epidemiie, şi cutremureîn diferite locuri. Dar toate acesteavor fi începutul durerilor. Atunci*vă vor da necazului şi vă vorucide; şi veţi fi urâţi de toatenaţiunile pentru Numele Meu.Şi atunci mulţi se vor* poticni şise vor vinde unii pe alţii şi sevor urî unii pe alţii. Şi mulţi* falşiprofeţi se vor** ridica şi voramăgi pe mulţi. Şi, din cauză căse va înmulţi nelegiuirea, dragos-tea celor mai mulţi se va răci;dar* cine rabdă până la sfârşit,acela va fi mântuit. Şi aceastăEvanghelie* a Împărăţiei va** fipredicată în toată lumeaf, spremărturie pentru toate naţiunile; şiatunci va veni sfârşitul.

Când* veţi vedea deci urâciu-nea pustiirii, despre care s-a spusprin profetul Daniel**, stând înloc sfânt (cine� citeşte să înţelea-

a Gr. �hieron� b Unele ms. �Şi Isus le-a spus� c Gr. �aion�, vezi adn. din Mt. 13.39 d Unele ms. omit;alte ms. �acestea�; alte ms. ad. �acestea� e Unele ms. omit �şi epidemii� f Lit. �în tot pământul locuit�g Unele ms. �ceva� h Unele ms. �hainele� i Lit. �carne� j Lit. �vor da� k Unele ms. omit l Unelems. ad. �şi� m Unele ms. omit �Pentru că�

1617

18

19

20

21

22

23

24

2526

27

28

29

30

31

*1 Împ. 9.7.Ier. 26.18.Mica 3.12.Lc. 19.44.*1 Tes. 5.1.

*Ef. 5.6.Col. 2.8,18.2 Tes. 2.3.1 Ioan 4.1.*Ier. 14.14;23.21,25.Ioan 5.43.

*2 Cr. 15.6.Is. 19.2.Hag. 2.22.Zah. 14.13.

*Cap. 10.17.Ioan 15.20;16.2.Fap. 4.2,3;7.59; 12.1.1 Pet. 4.16.Apoc.2.10,13*Cap. 11.6;13.57.2 Tim. 1.15;4.10,16.*Cap. 7.15.Fap. 20.29.2 Pet. 2.1.**1 Tim. 4.1.

*Cap. 10.22.Ev. 3.6,14.Apoc. 2.10.*Cap. 4.23;9.35.**Rom.10.18Col. 1.6,23.

*Mc. 13.14.Lc. 21.20.**Dan. 9.27;12.11.�Dan.9.23,25

*Lc. 23.29.

*Dan. 9.26;12.1.Ioel 2.2.

*Is. 65.8,9.Zah. 14.2,3.

*Mc. 13.21.Lc. 17.23;21.8.

*Deut. 13.1.2 Tes.2.9-11.Apoc. 13.13.**Ioan 6.37;10.28,29.Rom.8.28-302 Tim. 2.19.

*Lc. 17.24.

*Iov 39.30.Lc. 17.37.

*Dan.7.11,12**Is. 13.10.Ezec. 32.7.Ioel 2.10,31;3.15.Amos 5.20;8.9.Mc. 13.24.Lc. 21.25.Fap. 2.20.Apoc. 6.12.*Dan. 7.13.**Zah.12.12.�Cap. 16.27.Mc. 13.26.Apoc. 1.7.

*Cap. 13.41.1 Cor. 15.52.1 Tes. 4.16.

2

3

4

5

7

9

10

11

13

14

15

19

21

22

23

24

27

28

29

30

31

24Dărâmareatemplului şiînceputuldurerilor

(Mc. 13.1-37;Lc. 21.5-36)

Urâciuneapustiirii

Venirea FiuluiOmului

MATEI

1025

meu întârzie să vinăi», şi va în-cepe să-i bată pe cei împreu-nă-robi cu el şi va mânca şi vabeaj cu beţivii, domnul acelui robva veni într-o zi în care el nu aş-teaptă şi într-un ceas pe care nu-lştie; şi îl va tăia în două şi îi va rân-dui partea cu cei făţarnici; acolo*va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.

Atunci Împărăţia cerurilor seva asemăna cu zece fecioarecare, luându-şi candelelek, au ieşitîn întâmpinarea mirelui*. Şicinci* dintre ele erau chibzuite, şicinci nechibzuitel. Cele nechibzui-te şi-au luat candelele şi n-auluat untdelemn cu ele, dar celechibzuite au luat untdelemn învasele lor, odată cu candelele lor.Dar mirele întârziind, ele au*aţipit toate şi au adormit. Dar lamiezul nopţii a fost un* strigăt:«Iată mirelem, ieşiţi-i în întâm-pinare!» Atunci toate fecioareleacelea s-au ridicat şi şi-au* pre-gătit candelele. Şi cele nechib-zuite au spus celor chibzuite:«Daţi-ne din untdelemnul vostru,pentru că ni se sting candelele».Dar cele chibzuite le-au răspuns,zicând: «Nu, ca nu cumva să nune ajungă nici nouă, nici vouă;nmergeţi mai bine la cei care vândşi cumpăraţi-vă». Dar, pe cândmergeau ele să cumpere, a venitmirele; şi cele care erau gata auintrat cu el la nuntăo şi uşa afost* închisă. După aceea auvenitx şi celelalte fecioare, spu-nând: «Doamne*, Doamne, des-chide-ne!» Dar el, răspunzând, azis: «Adevărat vă spun, nu* văcunosc». Vegheaţi* deci, pentrucă nu ştiţi ziua, nici ceasulp.

Pentru că* este ca un om care,plecând din ţară, i-a chemat pe ro-bii săi şi le-a încredinţat averea

la cealaltă margine a lor.Dar de* la smochin învăţaţi pa-

rabola: când ramura lui este dejafragedă şi dă frunze, cunoaşteţi că**vara este aproape. Aşa şi voi, cândveţi vedea toate acestea, să ştiţi căestea aproape, la uşi. Adevărat văspun: Nicidecum nu* va treceaceastă generaţie, până nu vor avealoc toate acestea. Cerul* şi pământulvor trece, dar cuvintele Mele nicide-cum nu vor trece.

Dar despre* ziua aceea şidespre ceasul acelab, nimeni nuştie, nici îngerii cerurilorc, cinumai** Tatăld. Şi cum au fostzilele lui Noe, aşa va fi şi venireaFiului Omului. Pentru că, aşacum* erau oamenii în zileledinainte de potop, mâncând şibând, însurându-se şi măritân-du-se, până în ziua când a intratNoe în corabie, şi n-au ştiut pânăa venit potopul şi i-a luat petoţi, aşa va fi şi venirea Fiului O-mului. Atunci* doi vor fi la câmp:unul este luat şi unul este lăsat;două măcinând la moară: unaeste luată şi una este lăsată. Ve-gheaţi* deci, pentru că nu ştiţiîn care cease vine Domnul vostru.Dar să ştiţi* aceasta că, dacă ar fiştiut stăpânul casei la care strajădin noapte vine hoţul, ar fi vegheatşi n-ar fi lăsat să i se spargăf casa.De aceea* şi voi fiţi gata, pentrucă în ceasul în care nu gândiţivine Fiul Omului. Cine este atuncirobul* credincios şi chibzuit, pecare l-a pus stăpânul săug pesteservitorii săih, ca să le dea hranala timp? Fericit* este robul acelape care stăpânul lui, când va veni,îl va găsi făcând aşa. Adevăratvă spun că* îl va pune peste toatăaverea lui. Dar, dacă robul acelarău va zice în inima lui: «Stăpânul

32

33

34

35

36

37

38

39

40

4142

43

44

45

46

47

48

49

50

51

2

3

4

56

7

8

9

10

11

12

13

14

*Lc. 21.29.**Iac. 5.9.

*Cap. 16.28;23.36.Mc. 13.30.Lc. 21.32.*Ps. 102.26.Is. 51.6.Ier. 31.35,36.Cap. 5.18.Mc. 13.31.Lc. 21.33.Ev. 1.11.

*Mc. 13.32.Fap. 1.7.1 Tes. 5.2.2 Pet. 3.10.**Zah. 14.7.*Gen. 6.3-5;7.5.Lc. 17.26.1 Pet. 3.20.

*Lc. 17.36.

*Cap. 25.13.Mc. 13.33.Lc. 21.36.

*Lc. 12.39.1 Tes. 5.2.2 Pet. 3.10.Apoc. 3.3;16.15.

*1 Tes. 5.6.

*Lc. 12.42.Fap. 20.28.1 Cor. 4.2.Ev. 3.5.

*Apoc.16.15.

*Cap. 25.21;25.23.Lc. 22.29.

32

34

35

36

38

40

42

43

44

45

46

47

*Cap. 8.12;25.30.

*Ef. 5.29,30.Apoc. 19.7;21.2,9.*Cap. 13.47;22.10.

*1 Tes. 5.6.

*Cap. 24.31.1 Tes. 4.16.

*Lc. 12.35.

*Lc. 13.25.

*Cap.7.21-23*Ps. 5.5.Hab. 1.13.Ioan 9.31.*Mc. 13.33;13.35.Lc. 21.36.1 Cor. 16.13.1 Tes. 5.6.1 Pet. 5.8.Apoc. 16.15.

*Cap. 21.33.Lc. 19.12.

51

1

2

5

6

7

10

11

12

13

14

25:14

Îndemn laveghere

25

a Sau �El este� b Unele ms. omit �acela� c Unele ms. ad. �nici Fiul� d Unele ms. �Tatăl Meu� e Unelems. �zi� f Lit. �să i se sape� g Unele ms. omit h Gospodăria sa i Unele ms. omit �să vină� j Unelems. �să mănânce şi să bea� k Sau �torţele� l Unele ms. �cinci dintre ele erau nechibzuite, şi cincichibzuite� m Unele ms. ad. �vine� n Unele ms. ad. �ci� o Lit. �sărbătoarea de nuntă� p Unele ms. ad.�în care vine Fiul Omului�

Parabolacelor zecefecioare

Parabolatalanţilor

MATEI

1026

lui; şi unuia i-a dat cinci talanţi,altuia doi şi altuia unul: fiecăruia*după puterea lui; şi îndată a plecatdin ţară. Şi cel care primise ceicinci talanţi s-a dus, a lucrat cu eişi a câştigata alţi cinci talanţib.Tot astfel şi cel care primise ceidoi a câştigatc alţi doi. Dar celcare primise unul s-a dus şi a să-pat în pământ şi a ascuns banuld

stăpânului său. Şi, după mult timp,stăpânul robilor acelora vine şi sesocoteşte cu ei. Şi cel care primisecei cinci talanţi s-a apropiat şi aadus alţi cinci talanţi, spunând:«Doamne, mi-ai încredinţat cincitalanţi; iată, am câştigat alţi cincitalanţie». fStăpânul său i-a spus:«Bine, rob bun şi credincios, aifost credincios peste* puţine, tevoi pune peste multe; intră înbucuria** domnului tău». Şi celcare primiseb cei doi talanţi s-aapropiat şi el şi a spus: «Doamne,mi-ai încredinţat doi talanţi; iată,am câştigat alţi doi talanţie».Stăpânul său i-a spus: «Bine, robbun şi credincios, ai fost cre-dincios peste puţine, te voi punepeste multe; intră în bucuria dom-nului tău». Şi cel care primise untalant, apropiindu-se şi el, a spus:«Doamne, te ştiam că eşti omaspru, care seceri unde n-ai se-mănat şi aduni de unde n-aivânturat; şi, temându-mă, m-amdus şi am ascuns talantul tău înpământ; iată, ai ce este al tău».Şi stăpânul său, răspunzând, i-aspus: «Rob rău şi leneş, ştiai căsecer unde n-am semănat şi adunde unde n-am vânturat; se cuve-nea deci ca tu să depui banuld

meu la schimbătorii de bani şi eu,venind, aş fi luat ce este al meucu dobândă. Luaţi-i deci talantulşi daţi-l celui care are cei zecetalanţi. Pentru că* oricui are i seva da şi va avea din belşug, darde la cel care nu are, şi ceea ce

are i se va lua. Şi aruncaţi pe ro-bul nefolositor în* întunericul deafară. Acolo va fi plânsul şiscrâşnirea dinţilor».

Dar, când* va venig FiulOmului în gloria Sa, şi toţi îngeriih

cu El, atunci va şedea pe tronulgloriei Sale; şi toate naţiunile vor*fi adunate înaintea Lui şi** le vadespărţi pe unele de altele, aşacum desparte păstorul oile decapre; şi va pune oile la dreaptaSa şi caprele la stânga. AtunciÎmpăratul va spune celor de ladreapta Sa: «Veniţi, binecuvân-taţii Tatălui Meu, moşteniţi*Împărăţia** pregătită pentru voide la întemeierea lumii. Pentrucă* am fost flămând şi Mi-aţi datsă mănânc; am fost însetat şiMi-aţi dat să beau; am fost stră-in** şi M-aţi primit; dezbrăcat*şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnavşi M-aţi vizitat; am fost în**închisoare şi aţi venit la Mine».Atunci cei drepţi Îi vor răspun-de, spunând: «Doamne, cândTe-am văzut noi flămând şi Te-amhrănit? sau însetat şi Ţi-am datsă bei? Şi când Te-am văzutnoi străin şi Te-am primit? saudezbrăcat şi Te-am îmbrăcat?Şi când Te-am văzut noi bolnavsau în închisoare şi am venit laTine?» Şi Împăratul, răspunzând,le va zice: «Adevărat vă spun,întrucât* aţi făcut acestea unuiadintre aceşti foarte mici fraţi aiMei, Mie Mi-aţi făcut». Atunci vaspune şi celor de la stânga: «Ple-caţi* de la Mine, blestemaţilor,în** focul etern, pregătit pentru dia-volul� şi îngerii lui. Pentru că amfost flămând şi nu Mi-aţi dat sămănânc; am fost însetat şi nu Mi-aţidat să beau; am fost străin şinu M-aţi primit; dezbrăcat şi nuM-aţi îmbrăcat; bolnav şi înînchisoare şi nu M-aţi vizitat».Atuncii vor răspunde şi ei, zicând:

25:15*Rom. 12.6.1 Cor. 12.7;12.11,29.Ef. 4.11.

*Cap. 24.47.Vers. 34,46.Lc. 12.44;22.29,30.**2Tim.2.12.Ev. 12.2.1 Pet. 1.8.

*Cap. 13.12.Mc. 4.25.Lc. 8.18;19.26.Ioan 15.2.

15

16

1718

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

15

21

29

*Cap. 8.12;24.51.

*Zah. 14.5.Cap. 16.27;19.28.Mc. 8.38.Fap. 1.11.1 Tes. 4.16.2 Tes. 1.7.Iuda 14.Apoc. 1.7.*Rom. 14.10.2 Cor. 5.10.Apoc. 20.12.**Ezec.20.38;34.17,20.Cap. 13.49.*Rom. 8.17.1 Pet. 1.4,9;3.9.Apoc. 21.7.**Cap.20.23.Mc. 10.40.1 Cor. 2.9.Ev. 11.16.*Is. 58.7.Ezec. 18.7.Iac. 1.27.**Ev. 13.2.3 Ioan 5.*Iac.2.15,16.**2Tim.1.16.

*Pr. 14.31;19.17.Cap. 10.42.Mc. 9.41.Ev. 6.10.

*Ps. 6.8.Cap. 7.23.Lc. 13.27.**Cap.13.40;13.42.�2 Pet. 2.4.Iuda 6.

30

31

32

3334

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

30

31

32

34

35

36

40

41

a Unele ms. �a făcut� b Unele ms. omit c Unele ms. ad. �şi el� d Sau �argintul� e Unele ms. ad. �pelângă ei� f Unele ms. ad. �Iar� g Sau �va fi venit� h Unele ms. �sfinţii îngeri� i Unele ms. ad. �Îi�

Judecatanaţiunilor

MATEI

1027

«Doamne, când Te-am văzut noiflămând, sau însetat, sau străin,sau dezbrăcat, sau bolnav, sau înînchisoare şi nu Ţi-am slujit?»Atunci El le va răspunde, zicând:«Adevărat vă spun, întrucât* n-aţifăcut unuia dintre aceştia foartemici, nici Mie nu Mi-aţi făcut».Şi aceştiaa vor* merge la pedeap-să eternă, iar cei drepţi la viaţăeternă�.Şi a fost că, atunci când a

sfârşit Isus toate cuvintele acestea,a spus ucenicilor Săi: �Ştiţi*că după două zile este Paşteleşi Fiul Omului va fi datb să fierăstignit�. Atunci* preoţii de seamăc

şi bătrânii poporului s-au adunatîn curtea palatului marelui preotcare se numea Caiafa; şi au ţinutsfat împreună, ca să-L prindă peIsus prin viclenie şi să-L omoare.Dar spuneau: �Nu în sărbătoare,ca să nu fie tulburare în popor�.

Iar* Isus fiind în Betania**, încasa lui Simon Leprosul, a venitla El o femeie având un vas dealabastru cu mir foarte scump şil-a turnat pe capul Lui, pe cândstătea la masă. Dar, când au văzutuceniciid acest lucru, s-au supărat,spunând: �Pentru ce risipa aceas-ta? Pentru căe acesta se putea vindecu mult şi să se dea săracilor�. DarIsus, cunoscând aceasta, le-a spus:�De ce faceţi supărare femeii? Pen-tru că ea a făcut o lucrare bunăfaţă de Mine. Pentru că* pe săraciîntotdeauna îi aveţi cu voi, dar**pe Mine nu Mă aveţi întotdeauna.Pentru că ea, turnând acest mirpe trupul Meu, a făcut-o pentruînmormântarea Mea. Adevărat văspun, oriunde va fi predicatăEvanghelia aceasta, în toată lu-mea, se va vorbi şi despre ce afăcut femeia aceasta, spre amin-tirea ei�.

Atunci* unul din cei doispre-zece, cel numit Iuda** Iscariotea-nul, a mers la preoţii de seamă şile-a spus: �Ce* vreţi să-mi daţi,şi eu vi-L voi preda?� Şi ei i-auhotărâtf treizeci de arginţi. Şi deatunci căuta o ocazie potrivită casă-L predea.

Iar în* cea dintâi zi a Azime-lor, ucenicii au venit la Isus, spu-nândg: �Unde vrei să-Ţi pregătimsă mănânci paştele?� Şi El aspus: �Mergeţi în cetate la cutareom şi spuneţi-i: «Învăţătorul zice:Timpul Meu este aproape; voifaceh Paştele în casa tai, cu uce-nicii Mei»�. Şi ucenicii au făcutcum le poruncise Isus şi au pre-gătit paştele.Şi, când s-a făcut seară, El a

stat la masă cu cei doisprezecej.Şi, pe când mâncau, El a zis:�Adevărat vă spun că unul dintrevoi Mă va preda�. Şi ei, întristân-du-se foarte mult, au început să-Ispună fiecare: �Nu cumva sunteu, Doamne?� Iar El, răspunzând,a spus: �Cel* care a înmuiatk cuMine mâna în farfurie, acela Măva preda. Fiul Omului Se duce, înadevăr, după cum* este scris de-spre El; dar vai** de omul acelaprin care este vândut Fiul Omului!Bine ar fi fost pentru omul aceladacă nu s-ar fi născut�. Şi Iuda, celcare L-a predat, răspunzând,I-a zis: �Nu cumva sunt eu, Rabi?�El ·i-a spus: �Tu ai zis�.Şi, pe când mâncau ei, Isus,

luând* pâinel şi binecuvântândm,a frânt-o şi a dat-o ucenicilor şi aspus: �Luaţi, mâncaţi; acesta** estetrupul Meu�. Şi, luând paharuln şimulţumind, le-a dat, spunând:�Beţi toţi din el; pentru că acesta*este sângele Meu, al** noului le-gământo, cel care se varsă pentru�mulţi spre iertarea păcatelor. Dar

45

46

2

3

4

5

67

8

910

11

12

13

45

46

2

3

6

11

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

14

15

17

23

24

26

28

*Pr. 14.31;17.5.Zah. 2.8.Fap. 9.5.

*Dan. 12.2.Ioan 5.29.Rom. 2.7,8.

*Ioan 13.1.

*Ps. 2.2.Ioan 11.47.Fap. 4.25;4.26.

*Ioan 11.1,2;**Cap.21.17.

*Deut. 15.11.Ioan 12.8.**Cap.18.20;28.20.Ioan 13.33;14.19;16.5,28;17.11.

*Ioan13.2,30**Cap. 10.4.*Zah. 11.12.Cap. 27.3.

*Ex. 12.6,18.

*Ps. 41.9.

*Ps. 22.Is. 53.Dan. 9.26.Mc. 9.12.Lc. 24.25;24.26,46.Fap. 17.2,3;26.22,23.1 Cor. 15.3.**Ioan 17.12

*1 Cor.11.23-25.**1Cor.10.16*Ex. 24.8.Lev. 17.11.**Ier. 31.31.�Cap. 20.28.Rom. 3.15.Ev. 9.22.

26:29Trădarea lui

Iuda(Mc. 14.10-11;

Lc. 22.3-6)

a Cei de la stânga b Lit. �este predat� c Unele ms. ad. �şi cărturarii� d Unele ms. ad. �Săi� e Unelems. ad. �mirul� f Sau �cântărit� g Unele ms. �spunându-I� h Unele ms. �fac� i Unele ms. �la tine�j Unele ms. ad. �ucenici� k Sau �înmoaie� l Unele ms. �pâinea� m Sau �mulţumind� n Unele ms. �unpahar� o Unele ms. �al legământului�

26

Descoperireatrădătorului

(Mc. 14.17-21;Lc. 22.21-23;

Ioan 13.21-30)

Ungerea luiIsus laBetania

(Mc. 14.3-9;Ioan 12.1-8)

SărbătorireaPaştelui

(Mc.14.12-21;Lc. 22.7-13;22. 21-23;

Ioan 13.21-30)Sfat împotriva

lui Isus(Mc. 14.1-2;Lc. 22.1-2;

Ioan 11.45-53)

InstituireaCinei Domnului(Mc. 14.22-25;Lc. 22.15-20;

1 Cor. 11.23-25)

MATEI

1028

vă spun că de acum nicidecum nuvoi bea din acest rod al viţei,până* în ziua aceea când îl voi beacu voi noua, în Împărăţia TatăluiMeu�. Şi, după ce* au cântat ocântare de laudăb, au ieşit spreMuntele Măslinilor.

Atunci Isus ·le-a spus: �În noap-tea aceasta toţi* vă veţi** poticnide Mine, pentru că este scris: «Voibate� păstorul şi oile turmei se vorrisipi». Dar, după învierea Mea,voi* merge înaintea voastră înGalileea�. Şi Petru, răspunzând, I-aspus: �Dacăc toţi se vor poticni deTine, eu niciodată nu mă voi potic-ni�. Isus i-a zis: �Adevărat îţi spuncă, în noaptea aceasta, mai înaintede a cânta cocoşuld, de trei ori Măvei tăgădui�. Petru ·I-a spus: �Chiardacă ar trebui să mor împreună cuTine, nicidecum nu Te voi tăgădui�.Şi toţi ucenicii spuneau la fel.

Atunci* Isus ·a venit cu eiîntr-un loc numit Ghetsimani şi·le-a spus ucenicilore: �Şedeţi aicipână voi merge să Mă rog acolo�.Şi, luând cu Sine pe Petru şi pe*cei doi fii ai lui Zebedei, a începutsă Se întristeze şi să Se tulbureadânc. Atunci Elf ·le-a spus: �Su-fletul Meu este foarte întristat*,până la moarte; rămâneţi aici şivegheaţi împreună cu Mine�. Şi,mergând puţin mai înainte, a căzutcu faţa la pământ, rugându-Se* şispunând: �Tatăl Meu, dacă esteposibil, să treacă** de la Minepaharul acesta; însă nu� cum vreauEu, ci cum vrei Tu�. Şi ·a venit laucenici şi ·i-a găsit dormind şi ·i-aspus lui Petru: �Aşa, n-aţi fost înstare un singur ceas să vegheaţiîmpreună cu Mine? Vegheaţi* şirugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită;duhul, în adevăr, este plin de râvnăg,dar carnea, fără putere�. Mergând

din nou, a doua oară, Se ruga, spu-nând: �Tatăl Meu, dacă nu se poatesă treacăh acestai fără să-l beau, fa-că-se voia Ta�. Şi, venind, i-a găsitj

din nouk dormind, pentru că ochiile erau îngreuiaţi. Şi, lăsându-i, amers din nou şi S-a rugat a treiaoară, spunând acelaşi cuvânt.Atunci ·a venit la ucenicil şi ·le-aspus: �Dormiţi de acum şi odih-niţi-vă; iată, s-a apropiat ceasul, şiFiul Omului este dat în mâinile pă-cătoşilor. Ridicaţi-vă, să mergem!Iată, s-a apropiat cel care Mă vinde�.Şi, pe când* vorbea El încă,

iată, a venit Iuda, unul din cei doi-sprezece, şi cu el o mare mulţimecu săbii şi cu ciomege, de la preo-ţii de seamă şi de la bătrânii po-porului. Iar cel care L-a vândut ledăduse un semn, spunând: �Pecare-L voi săruta, Acela este; a-pucaţi-L!� Şi îndată, apropiin-du-se de Isus, a spus: �Salutarem,Rabi!�; şi L-a* sărutat multn. DarIsus i-a spus: �Prietene, pentru ceai venit?� Atunci ei, apropiin-du-se, au pus mâinile pe Isus şiL-au apucat. Şi, iată, unul dintrecei care erau cu Isus a întinsmâna, şi-a scos sabia şi, lovind perobul marelui preot, i-a tăiat ure-chea. Atunci Isus ·i-a spus: �Pu-ne-ţi sabia la locul ei, pentru că*toţi cei care iau sabia, de sabie vorpieri. Sau gândeşti că nu pot sărog acum pe Tatăl Meu, şi să-Mipună la îndemână mai* mult dedouăsprezece legiuni de îngeri?Atunci cum se vor împlini Scrip-turile, care zic că* aşa trebuie săfie?� În ceasul acela, Isus a spusmulţimilor: �Aţi ieşit ca împotrivaunui tâlhar, cu săbii şi cu ciomege,ca să Mă prindeţi? În fiecare zişedeam cu voio învăţându-vă întemplup şi nu M-aţi prins. Dar

26:30*Fap. 10.41.

*Mc. 14.26.

*Ioan 16.32.**Cap. 11.6.�Zah. 13.7.*Cap. 28.7;28.10,16.Mc. 16.7.

*Ioan 18.1.

*Cap. 4.21.

*Ioan 12.27.

*Ev. 5.7.**Cap.20.22.�Ioan 5.30;6.38.Filip. 2.8.

*Mc. 13.33.Ef. 6.18.

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

29

30

31

32

36

37

38

39

41

*Fap. 1.16.

*2 Sam.20.9.

*Gen. 9.6.Apoc. 13.10.

*2 Împ. 6.17.Dan. 7.10.

*Is. 53.7.Vers. 24.Lc. 24.25;24.44,46.

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

47

49

52

53

54

a Nu din nou, ci într-un fel nou b Un psalm c Unele ms. �Chiar dacă� d Lit. �cocoş� (şi în v.74, 75)e Unele ms. ad. �Săi� f Unele ms. �Isus� g Lit. �gata� h Unele ms. ad. �de la Mine� i Unele ms.�acest pahar� j Unele ms. �îi găseşte� k Unele ms. �Şi, venind din nou, i-a găsit� l Unele ms. �uceniciiSăi� m Lit. �Bucură-Te�, formulă prescurtată de salut; aici cu sens dispreţuitor

n Sau �L-a acoperit cusărutări� o Unele ms. omit �cu voi� p Gr. �hieron�

Înştiinţareaucenicilor

(Mc. 14.27-31;Lc. 22.31-34;

Ioan 13.36-38)

Ghetsimani(Mc. 14.32-42;Lc. 22.39-46)

Arestarealui Isus

(Mc. 14.43-50;Lc. 22.47-53;Ioan 18.3-11)

MATEI

1029

toate acestea au avut loc ca săse împlinească Scripturile* profe-ţilor�. Atunci** toţi ucenicii L-aupărăsit şi au fugit.

Iar cei care-L apucaseră pe IsusL-au dus la Caiafa, marele preot,unde erau adunaţi cărturarii şibătrânii. Şi Petru Îl urma de de-parte până la curtea marelui preotşi, intrând înăuntru, şedea cu slu-jitorii, ca să vadă sfârşitul. Şi pre-oţii de seamă şi bătrâniia şi totsinedriul căutau mărturie falsăîmpotriva lui Isus, ca să-L omoare.Şi n-au găsit nici unab, deşi au ve-nit mulţi* martori falşi. Dar la urmăau venit doi** martori falşi şi auspus: �Acesta a zis: «Eu pot* să dă-râm templulc lui Dumnezeu şi întrei zile să-l zidesc»�. Şi marelepreot, ridicându-se, I-a spus: �Nurăspunzi nimic? Ce mărturisescaceştia împotriva Ta?� Dar Isus*tăcea. Şi marele preot, răspunzând,I-a spus: �Te** jur pe Dumnezeulcel viu, să ne spui dacă Tu eştiHristosul, Fiul lui Dumnezeu�.Isus ·i-a spus: �Tu ai zis. Maimult, vă spun: de* acum veţi vedeape Fiul Omului şezând** la dreaptaputerii şi venind pe norii cerului�.Atunci* marele preot şi-a sfâşiathainele, zicând: �A hulit! Ce nevo-ie mai avem de martori? Iată, acumaţi auzit hulad. Ce gândiţi?� Şi ei,răspunzând, au spus*: �Este vino-vat de moarte!� Atunci* L-auscuipat în faţă şi L-au bătut cupumnii şi unii L-au** pălmuite,spunând: �Profeţeşte-ne, Hristoa-se, cine este cel care Te-a lovit?�

Dar Petru şedea afară, în cur-tea palatului; şi o servitoare avenit la el, spunând: �Şi tu eraicu Isus Galileeanul�. Dar el a tă-găduit înaintea tuturorf, spunând:�Nu ştiu ce zici�. Şi, când a ieşitîn pridvor, l-a văzut alta şi ·a spus

*Plân. 4.20.Vers. 54.**Ioan 18.15.

*Ps. 27.12;35.11.Mc. 14.55.Fap. 6.13.**Deut.19.15*Cap. 27.40.Ioan 2.19.

*Is. 53.7.Cap.27.12,14**Lev. 5.1.1 Sam.14.24;14.26.*Dan. 7.13.Cap. 16.27;24.30; 25.31.Lc. 21.27.Ioan 1.51.Rom. 14.10.1 Tes. 4.16.Apoc. 1.7.**Ps. 110.1.Fap. 7.55.*2Împ.18.37;19.1.

*Lev. 24.16.Ioan 19.7.*Is. 50.6;53.3.Cap. 27.30.**Ioan 19.3.

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

56

60

61

63

64

65

66

67

*Vers. 34.Mc. 14.30.Ioan 13.38.

*Ps. 2.2.Lc. 22.66.*Cap. 20.19.Fap. 3.13.

*Cap. 26.14;26.15.

*2Sam.17.23Fap. 1.18.

*Fap. 1.19.

*Zah. 11.12;11.13.

72

73

74

75

2

3

4

5

6

7

8

9

10

75

1

2

3

5

8

9

27:10

a Unele ms. omit �şi bătrânii� b Unele ms. ad. �şi�, repetând �n-au găsit nici una� după �falşi�c Gr. �naos�, templul propriu-zis d Unele ms. ad. �Lui� e Sau �L-au lovit cu nuiele� f Unele ms.�înaintea lor, a tuturor� g Unele ms. ad. �îi� h Sau �cu privire la� i Unele ms. omit j Sau �să-i aruncăm�k Gr. �corban� l Sau �au luat� m Unele ms. �i-au dat�

celor de acolo: �Şi acesta era cuIsus Nazarineanul�. Şi din nou ela tăgăduit cu jurământ: �Nu cu-nosc pe Omul acesta�. Şi puţindupă aceea, cei care stăteau acoloau venit şi i-au spus lui Petru: �Cuadevărat şi tu eşti dintre ei, pentrucă şi vorbirea ta te dă pe faţă�.Atunci el a început să se blestemeşi să se jure: �Nu cunosc pe Omulacesta�. Şi îndată a cântat cocoşul.Şi Petru şi-a adus aminte de cu-vântul lui Isus, careg spusese:�Mai înainte* de a cânta cocoşul,de trei ori Mă vei tăgădui�. Şi aieşit afară şi a plâns cu amar.Şi, când s-a făcut dimineaţă,

toţi* preoţii de seamă şi bătrâniipoporului au ţinut sfat împotrivah

lui Isus, ca să-L omoare. Şi, le-gându-L, L-au dus şi L-au dat înmâna lui Ponţiui Pilat, guverna-torul*.

Atunci* lui Iuda, care L-a vân-dut, văzând că a fost condamnat,i-a părut rău şi a restituit cei trei-zeci de arginţi preoţilor de seamăşi bătrânilor, spunând: �Am păcă-tuit, dând sânge nevinovat�. Darei i-au spus: �Ce ne pasă nouă? Tepriveşte!� Şi el, aruncând arginţiiîn templuc, a plecat; şi* s-a dus şis-a spânzurat. Şi preoţii de seamăau luat arginţii şi au spus: �Nueste permis să-i punemj în vis-tieriek, pentru că sunt preţ desânge�. Şi, ţinând sfat, au cumpăratcu ei �Ogorul olarului�, ca loc deînmormântare pentru străini. Deaceea, ogorul* acela a fost numit�Ogorul sângelui�, până astăzi.Atunci s-a împlinit ce a fost spusprin profetul Ieremia, care zice: �Şiam luatl cei treizeci de arginţi, pre-ţul Celui preţuit, pe care L-au*preţuit unii din fiii lui Israel, şi i-amdatm pentru «Ogorul olarului», dupăcum mi-a poruncit Domnul�.

Judecataînaintea

sinedriului(Mc. 14.53-65;Lc. 22.54,55;

22.63-71;Ioan 18.12,13;18.19-24)

Tăgăduirealui Petru

(Mc. 14.66-72;Lc. 22.56-62;

Ioan 18.15-18;18.25-27)

27 Isus dus la Pilat(Mc. 15.1;Lc. 23.1;

Ioan 18.28-38)

Sinuciderealui Iuda

(Fap. 1.16-19)

MATEI

1030

Iar Isus stătea înaintea guver-natorului; şi guvernatorul L-a în-trebat, spunând: �Tu eşti Împăratuliudeilor?� Şi Isus i-a spus*: �Tuzici�. Şi, când era acuzat de preo-ţii de seamă şi de bătrâni, nurăspundea nimic*. Atunci Pilat ·I-aspus: �Nu auzi* câte mărturisescei împotriva Ta?� Şi El nu i-arăspuns nici măcar un singur cu-vânt, încât guvernatorul se mirafoarte mult. Şi, la sărbătoare, gu-vernatorul obişnuia să eliberezemulţimii un întemniţat, pe care-lvoiau ei. Şi aveau atunci un în-temniţat vestit, numit Baraba.Ei deci fiind adunaţi împreună,Pilat le-a spus: �Pe care vreţi săvi-l eliberez, pe Baraba, sau peIsus, Cel numit Hristos?� pentru căştia că din invidie Îl dăduseră înmâna lui. Iar pe când stătea el pescaun la judecată, soţia lui a trimisla el, spunând: �Să n-ai nimic aface cu Omul Acela drept, pentrucă am suferit mult astăziîn vis pentru El�. Dar preoţii* deseamă şi bătrânii au convins mul-ţimile să ceară pe Baraba, iarpe Isus să-L omoare. Şi guverna-torul, răspunzând, le-a spus: �Pecare din cei doi vreţi să vi-l eli-berez?� Şi ei au spus: �Pe Baraba!�Pilat ·le-a spus: �Ce să fac decicu Isus, care Se numeşte Hristos?�Ei toţi ·i-aua spus: �Să fie răstig-nit!� Şi elb a spus: �Dar ce rău afăcut?� Iar ei şi mai tare strigau,spunând: �Să fie răstignit!� Şi Pi-lat, văzând că nimic nu foloseşte,ci se face mai mare tulburare, aluat* apă, şi-a spălat mâinile îna-intea mulţimii şi a spus: �Suntnevinovat de sângelec acestuiDrept. Vă priveşte!� Şi tot popo-rul, răspunzând, a spus: �Sângele*

Lui fie asupra noastră şi asupra co-piilor noştri!� Atunci le-a eliberatpe Baraba, iar pe Isus, după ce L-abiciuit*, L-a dat ca să fie răstignit.

Atunci ostaşii guvernatorului,luând pe Isus cu ei în pretoriud,au adunat în jurul Lui toată ceatae;şi, dezbrăcându-L de haina Lui,L-au* îmbrăcat cuf o mantie sta-cojie. Şi, împletind* o cunună despini, I-au pus-o pe cap, şi o tres-tie în mâna dreaptă. Şi îngenun-cheau înaintea Lui şi îşi băteaujoc de El, spunând: �Salutareg,Împărate al iudeilor!� Şi, scui-pându-L*, luau trestia şi-L băteaupeste cap. Şi, după ce şi-au bătutjoc de El, L-au dezbrăcat demantie şi L-au îmbrăcat cu hai-nele Lui şi* L-au dus să-L răstig-nească.Şi, pe când* ieşeau, au găsit

un om, un cirenean, cu numeleSimon; pe el l-au obligat sămeargă cu ei, ca să-I ducă crucea.Şi, venind la un loc numit Gol-gota, care înseamnăh �Locul Că-păţânii�, I-au* dat să bea oţeti

amestecat cu fiere; şi, gustând,n-a vrut să bea. Şi, după ce L-aurăstignit, au împărţit* hainele Luiîntre ei, aruncând sorţij. Şi*, stândjos, Îl păzeau acolo. Şi au pusdeasupra capului Său acuzaţiaLui scrisă: �Acesta este Isus, Împă-ratul iudeilor�. Atunci ·au fost răs-tigniţi împreună* cu El doi tâlhari,unul la dreapta şi unul la stânga.Iar trecătorii* Îl huleau, dând dincapk şi spunând: �Tu*, Cel caredărâmi templull şi îl zideşti în treizile, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi!Dacă** eşti Fiu al lui Dumnezeu,coboară de pe cruce!� Şim la felşi preoţiin de seamă, bătându-şijoc de El, cu cărturarii şi cu

27:11

*1 Tim.6.13.*Cap. 26.63.Ioan 19.9.*Cap. 26.62.Ioan 19.10.

*Mc. 15.11.Lc. 23.18.Ioan 18.40.Fap. 3.14.

*Deut. 21.6.

*Deut. 19.10.Ios. 2.19.2 Sam. 1.16.1 Împ. 2.32.Fap. 5.28.

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

1112

13

20

24

25

*Is. 53.5.

*Lc. 23.11.

*Ps. 69.19.Is. 53.3.

*Is. 50.6.Cap. 26.67.

*Is. 53.7.

*Num. 15.35.1 Împ. 21.13.Fap. 7.58.Ev. 13.12.*Ps. 69.21.Vers. 48.

*Ps. 22.18.

*Vers. 54.

*Is. 53.12.

*Ps. 22.7;109.25.*Cap. 26.61.Ioan 2.19.**Cap.26.63.

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

3637

38

3940

41

26

28

29

30

31

32

34

35

36

38

39

40

a Unele ms. �au� b Unele ms. �guvernatorul� c Unele ms. ad. �acesta� şi omit �acestui Drept� d Salaîn care judeca guvernatorul roman e Lit. �cohorta� f Lit. �I-au pus împrejur� g Lit. �Bucură-Te�,formulă prescurtată de salut; aici cu sens dispreţuitor h Lit. �se numeşte� i Unele ms. �vin�; băuturaostaşilor romani era vinul acrit j Unele ms. ad. �ca să se împlinească ce a fost spus prin profetul: «Auîmpărţit hainele mele între ei şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi»� k Lit. �clătinându-şi capetele� l Gr.�naos�, templul propriu-zis m Unele ms. omit �Şi� n Unele ms. �La fel preoţii�

Isus batjocoritde ostaşi

(Mc. 15.16-20;Ioan 19.2-3)

Judecataînaintea lui Pilat

(Mc. 15.2-15;Lc. 23.2-7;23.13-25;

Ioan 18.28-40;19.1-16)

Răstignirea(Mc. 15.21-32;Lc. 23.26-35;

Ioan 19.17-24)

MATEI

1031

bătrâniia, spuneau: �Pe alţiii-a mântuit, pe Sine Însuşi nu Sepoate mântui! bEste Împăratul luiIsrael: să coboare acum de pecruce şi vom crede în Elc! S-a* în-crezut în Dumnezeu: să-L scapeacum, dacă-L vrea! Pentru că aspus: «Sunt Fiu al lui Dumnezeu»�.Şi tâlharii care fuseseră răstig-niţi împreună cu El Îi aruncauaceleaşi* insulted.

Iar de la* ceasul al şaselea s-afăcut întuneric peste toată ţarae

până la ceasul al nouălea. Şi, pela ceasul al nouălea, Isus a* stri-gat cu glas tare, spunând: �Eli**,Eli, lama sabactani?�, adică: �Dum-nezeul Meu, Dumnezeul Meu,pentru ce M-ai părăsit?� Şi uniidintre cei care stăteau acolo, cândau auzit, au spus: �Pe Ilie îl chea-mă Acesta!� Şi unul dintre ei,alergând îndată şi luând un bure-te, după ce l-a umplut* cu oţet şil-a pus într-o trestie, Îi dădea săbea. Dar ceilalţi spuneau: �Lasă,să vedem dacă vine Ilie să-Lmântuiască!� Şi Isus, strigând dinnou cu glas tare, Şi-a dat duhul.Şi, iată, perdeaua* templuluif s-arupt în două, de sus până jos, şipământul s-a cutremurat şi stân-cile s-au despicat; şi morminteles-au deschis şi multe trupuri alesfinţilor care adormiseră au în-viatg; şi, ieşind din morminte,după învierea Lui, au intrat însfânta cetate şi s-au arătat multo-ra. Iar centurionul* şi cei care-Lpăzeau pe Isus împreună cu el,văzând cutremurul şi cele ce s-auîntâmplat, s-au temut foarte mult,spunând: �Cu adevărat, Acestaera Fiu al lui Dumnezeu!�Şi erau acolo multe femei,

privind de departe, care-L* urma-seră pe Isus din Galileea, slujin-du-I, între care erau Maria din

Magdala şi Maria, mama lui Ia-cov şi a lui Iose, şi mama fiilorlui Zebedei.Şi, când s-a făcut seară, a venit

un om bogat din Arimateea, cunumele Iosif, care era şi el ucenical lui Isus. Acesta, venind la Pilat,a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilata poruncit să-i fie dat trupulh. ŞiIosif, luând trupul, l-a înfăşuratîntr-o pânză curată de in şi l-a*pus în mormântul său nou, pecare-l săpase în stâncă. Şi, prăvă-lind o piatră mare la uşa mormân-tului, a plecat. Şi erau acolo Mariadin Magdala şi cealaltă Marie,stând în faţa mormântului.Şi, a doua zi, care este după

Pregătire, preoţii de seamă şifariseii s-au adunat la Pilat, spu-nând: �Domnule, ne-am amintitcă înşelătorul Acela, când era încăîn viaţă, a spus: «După* trei zileînviez». Porunceşte deci ca mor-mântul să fie bine păzit până atreia zi, ca nu cumva să vinăucenicii Luii şi să-L fure şi săspună poporului: «A înviat dintrecei morţi!», şi înşelăciunea dinurmă să fie mai rea decât ceadintâi�. Şih Pilat le-a spus: �Aveţio pază; mergeţi, asiguraţi-o cumştiţi�. Şi au mers şi au asigurat*mormântul cu paza, după ce aupecetluit piatra.

Iar târziu, în sabat, pe când seînsera spre ziua întâi a săptămâ-niij, Maria din Magdala şi* cea-laltă Marie au venit să vadămormântul.Şi, iată, s-a făcut un mare cu-

tremur; pentru că un înger alDomnului, coborând din cer, a ve-nit şi a răsturnat piatrak şi şedeadeasupra ei. Şi înfăţişarea* lui eraca fulgerul şi îmbrăcămintea lui,albă ca zăpada. Şi, de frica lui,paznicii s-au cutremurat şi au fost

*Ps. 22.8.

*Mc. 15.32.Lc. 23.39.

*Amos 8.9.*Ev. 5.7.**Ps. 22.1.

*Ps. 69.21.Lc. 23.36.Ioan 19.29.

*Ex. 26.31.2 Cr. 3.14.

*Vers. 36.

*Lc. 8.2,3.

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

43

44

4546

48

51

54

55

*Is. 53.9.

*Cap. 16.21;17.23; 20.19;26.61.Mc. 8.31;10.34.Lc. 9.22;18.33;24.6,7.Ioan 2.19.

*Dan. 6.17.

*Cap. 27.56.

*Dan. 10.6.

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

2

3

4

60

63

66

1

3

a Unele ms. ad. �şi cu fariseii� b Unele ms. ad. �Dacă� c Unele ms. �Îl vom crede� d Unele ms. �Îlbatjocoreau în acelaşi fel� e Sau �peste tot pământul� f Gr. �naos� g Sau �s-au ridicat� h Unele ms.omit i Unele ms. omit �Lui�; alte ms. ad. �noaptea� j Sau �pe când era crepusculul zilei următoare dupăsabat� k Unele ms. ad. �de la uşa mormântului�; alte ms. ad. �de la uşă�

28:4

Păzireamormântului

28

Înmormân-tarea lui Isus

(Mc. 15.42-47;Lc. 23.50-56;

Ioan 19.38-42)

Moartealui Isus

(Mc. 15.33-41;Lc. 23.44-49;Ioan 19.30)

Învierea luiIsus

(Mc. 16.1-11;Lc. 24.1-12;

Ioan 20.1-18)

MATEI

1032

ca morţi. Şi îngerul, răspunzând,le-a spus femeilor: �Nu vă temeţi;pentru că ştiu că voi Îl căutaţi peIsus cel răstignit. Nu este aici,pentru că a înviat, după cum* aspus. Veniţi, vedeţi locul unde erapus Domnula. Şi mergeţi repedeşi spuneţi ucenicilor Săi că aînviat dintre cei morţi. Şi, iată, Elmerge* înaintea voastră în Gali-leea; acolo Îl veţi vedea. Iată,v-am spus�. Şi, plecând repede dela mormânt, cu teamă şi cu marebucurie, ele au alergat să dea deveste ucenicilor Săi. Şib iată, Isusle-a şi întâmpinat, spunând: �Bu-curaţi-văc!� Şi ele, apropiindu-se,I-au cuprins picioarele şi I s-auînchinat. Atunci Isus ·le-a spus:�Nu vă temeţi; mergeţi, daţi de ves-te fraţilor* Mei ca să meargă înGalileea şi acolo Mă vor vedea�.Şi, pe când mergeau ele, iată,

unii din pază au venit în cetate şiau vestit preoţilor de seamă toatecele petrecute. Şi, după ce s-au

28:5

*Cap. 12.40;16.21; 17.23;20.19.

*Cap. 26.32.Mc. 16.7.

*Ioan 20.17.Rom. 8.29.Ev. 2.11.

5

6

7

8

9

10

11

12

6

7

10

*Cap. 26.32.*Dan 7.13,14Cap. 11.27;16.28.Lc. 1.32.Ioan 5.22.Fap. 2.36.Rom. 14.9.Ef. 1.10,21.Filip. 2.9,10.Ev. 1.2; 2.8.1 Pet. 3.22.Apoc. 17.14.*Is. 52.10.Lc. 24.47.Fap. 2.38,39Rom. 10.18.Col. 1.23.*Fap. 2.42.

13

14

15

16

17

18

19

20

1618

19

20

adunat cu bătrânii şi au ţinut sfat,au dat mulţi bani ostaşilor, zi-când: �Spuneţi: «Ucenicii Săi, ve-nind noaptea, L-au furat pe cânddormeam noi». Şi, dacă se va auziaceasta la guvernator, îl vom con-vinge noi şi vă vom scăpa deorice grijă�. Şi ei au luat banii şiau făcut după cum fuseseră învă-ţaţi. Şi s-a răspândit vorba aceas-ta printre iudei până astăzi.

Dar cei unsprezece ucenici aumers în Galileea, la muntele unde*le rânduise Isus. Şi, când L-auvăzut, Id s-au închinat, dar uniis-au îndoite. Şi Isus, apropiin-du-Se, le-a vorbit, spunând: �Toa-tă* putereaf Mi-a fost dată în cerşi pe pământ. Mergeţig şi faceţiucenici* din toate naţiunile, bote-zându-i pentru Numele Tatălui şial Fiului şi al Sfântului Duh, în-văţându-i* să păzească toate câtev-am poruncit! Şi, iată, Eu suntcu voi în toate zilele, până la sfâr-şitul veaculuih�. Amind.

a Unele ms. �El� b Unele ms. ad. �pe când mergeau ele să dea de vesteucenicilor Săi� c Formulă prescurtată de salut d Unele ms. omit e Sau �nuştiau ce să creadă�, �ezitau� f Sau �autoritatea� g Unele ms. ad. �deci� h

Gr. �aion�, vezi adn. Mt. 13.39

Isus înGalileea