Evaluare Motrica Curs 1

7/26/2019 Evaluare Motrica Curs 1

1/7

ANATOMIA FUNCTIONALA A ARTICULATIILOR

Clasificarea articulatiilor:

Din punctul de vedere al formalitatii si al formatiunilor de legatura articulatiile se

impart in: firoase !sinartro"e#$ cartilaginoase !amfiartro"e#$ sinoviale !diartro"e#%

Ariculatiile firoase !sinartro"ele# sunt aticulatii in care piesele osoase sunt unite

printr&un tesut firos dens care poate fi repre"entat de memrane sau ligamente% Nu permit

miscari sau permit miscari foarte reduse% '(ista ) varietati de articulatii firoase: sindesmo"a

!articulatia in care suprafetele articulare sunt legate printr&un ligament interosos# si suturile !se

gasesc numai la craniu si in care oasele sunt articulate printr&un strat firos#% '(ista mai multe

categorii de suturi: dupa forma marginilor si modul in care se imina acestea$ pot fi dintate$

scuamoase !sol"oase# sau plane% Un tip special de articulatie este gomfo"a care repre"inta

articulatia intr&o e(tremitate osoasa conica si o cavitate alveolara: e(:articulatia dintre

radacinile dintilor si alveole%

Articulatiile cartilaginoase: legatura dintre oase se face prin firocartila* sau cartila*

+ialin% '(ista ) varietati de articulatii cartilaginoase: sincondro"ele si simfi"e% ,incondro"ele

sunt articulatii tran"itorii in care legatura dintre piesele osoase se face printr&un cartila* +ialin:

e(: sincondro"a sfeno&occipitala sau sincondro"a pieselor care formea"a osul co(al% 'le se

osifica si dispar% ,imfi"ele au suprafetele articulare unite printr&un tesut firocartilaginos care

de regula are forma unui disc: articulatiile interverterale sau simfi"a puiana%

Articulatiile sinoviale sunt cele mai numeroase in organism$ sunt comple(e si permit

miscari variate si presupun suprafete articulare de diverse forme in functie de care miscarileposiile sunt mai ample sau mai reduse% Ca si caracteristica$ capetele articulare sunt acoperite

de cartila* articular compresiil si elastic% Atunci cand nu e(ista concordanta completa intre

suprafetele articulare aceasta numindu&se congruenta$ la ea participa doua categorii de

structuri: larul articular !marginea-cadrul articular# care este un firocartila* de marire care

face posiila concordanta dintr&o suprafata articulara sferica !capul articular# si o cavitate

articulara mai putin adanca !cavitatea glenoida pt umar sau cavitatea cotiloida acetaulara pt

sold#% In acest fel$ larul articular *oaca rol si de unire catre capetele articulare% A doua

structura o constituie firocartila*ele intra&articulare respectiv discurile si meniscurile% 'sle

sunt formatiuni anatomice care se gasesc intre suprafetele articulare si au rolul de a asigura oconcordanta cat mai una intre ele% Mi*loacele de unire ale articulatiilor sinoviale sunt

repre"entate de capsula articulara si ligamente% Ligamentele pot fi intra&capsulare si e(tra&

capsulare% Dupa structura$ ligamentele articulare sunt de mai multe tipuri: ligamente

capsulare$ ligamente tendinoase$ ligamente musculare$ ligamente firo"ate$ ligamente intra&

articulare si ligamente la distanta%

Ligamentele capsulare sunt aparute prin diferentierea capsulei articulare si actionea"a

in sensul franarii unor miscari!'(:ligamentele soldului care franea"a anumite miscari#$

ligamentele tendinoase re"ulta prin transformarea unor tendoane in ligament !e(: ligamentul

patelar al genunc+iului#% Ligamentele musculare apar prin atrofierea unor fascicule musculare!e(: ligamentul acromio&coracoid#% Ligamentele firo"ate !e(:ligamentul stilo&+iloid#%


2/7

Ligamentele intra&articulare sunt in interiorul capsulei iar ligamentele la distanta sunt cele

care unesc intre ele doua oase separate de un anumit interval si nu au contact direct cu

capsula%

Articulatiile sinoviale se vor clasifica si in functie de nr oaselor care le compun si in

functie de forma suprafetelor articulare si nr a(elor articulare% Dupa forma suprafetelor e(ista

mai multe grupe de articulatii: articulatiile plane ! suprafetele articulare sunt plane si permit

doar miscari de alunecare&e( artic de la nivelul carpului sau tarsului#$ ginglimul ! articulatia

tro+leara in care o suprafata articulara *oaca rol de scripete iar cealalta suprafata pre"inta o

creasta care corespunde santului scripetelui si ) margini laterale care corespund marginilor

laterale ale scripetelui$articulatiile de tip tro+lear permit miscari de fle(ie&e(tensie si miscari

foarte reduse de lateralitate&e(:artic +umerocuitala sau art interfalangiene#$ tro+oide

!suprafetele artic sunt repre"entate de un cilindru osos continut intr&un inel osteofiros$

miscarile posiile sunt doar cele de rotatie$ respectiv cilindrul se roteste in *urul a(ului sau in

interiorul inelului osteofiros$ tipul clasic este artic atlantoa(oidiana mediala si articradiocuitale pro(imala si distala#$ artic condiliene !pe o suprafata osoasa artic e(ista ) fete

artic rotun*ite iar pe cealalta ) depresiuni corespun"atoare celor ) proeminente rotun*ite$

e(ista ) perec+i de supraf artic cu a(ele paralele intre ele$ aceste artic permit miscari care se

produc intr&un singur plan si doar secundar pot e(ista miscari in alte planuti& artic

genunc+iului#$ artic in sa !de imucare reciproca$ acest tip are suprafetele artic opuse$ concave

intr&un sen si conve(e in celalalt sens$ respectiv concavitatea uneia corespunde conve(itatii

celeilalte$ in acestea sunt posiila miscari de fle(ie&e(tensie$ aductie&adductie si

circumductie e(&articulatia carpometacarpiana a policelui#$ artic elipsoida !artic in care o

suprafata artic are forma unui elisoid mai mult sau mai putin alungit iar cealalta are forma

unei depresiuni corespun"atoare de oicei putin adanca$ sunt posiile miscarile de fle(ie&

e(tensie$ aductie&adductie si circumductie$ e(&articulatia radiocarpiana sau artic

metacarpofalangiana#$ artic sfenoide !colilice$ enartro"e$ supreafetele artic sunt repre"entate

de un cap segm de sfera care patrunde intr&o cavitate in forma de cuva$ acest tip de artic

pre"entand o mare moilitate si permitand miscari de fle(ie&e(t$ add&ad$ circumd si rotatie$

e(&artic scapulo+umerala si co(ofemurala#% Dupa nr a(elor in *urul carora se e(ecuta miscarile

sau dupa nr gradelor de liertate artic se impart in . categ: artic cu un singur grad de liertate

!unia(iale# ele permit miscari opuse intr&un singur plan e(&fle(ia&e(tensia !ginglim# sau

rotatia !tro+oide# asemanatoare sunt si artic condiliene in care miscarile principale se fac intr&

un singur a($ artic cu doua grade de liertate !ia(iale# cu a(ele perpendiculare&artic elipsoidesi artic in sa$ artic cu trei grade de liertate !tria(iale# toate trei fiind perpendiculare&artic

sfenoide%

T'/NICA 0ILANTULUI ARTICULAR !T',TIN1 ARTICULAR#

Din punct de vedere functional artic sunt de trei mai categorii: sinartro"ele !nu sunt

adevarate$ repre"inta doar contactul dinter ) margini osoase 2ariculatii fi(e3$ e(&nivelul

oaselor craniului otinute din iminarea oaselor prin interlinii foarte dantelate$ scopul lor este

de aforma ansamluri solide deci fara moilitate#$ amfiartro"ele !sunt articulatii semi&moile

la care suprafetele de contact articulare sunt unite printr&un ligament central sutire care paotefi pur firos sau firocartilaginos el fiind incon*urat de ligamente periferice e(&artic sacro&


3/7

iliace sau simfi"a puiana$ la nivelul lor e(ista o sc+ita de cavitate articulara si ele nu isi

manifesta aceste structuri calitatea de articulatie decat in anumite conditii e(&in timpul

nasterii#$ diartro"ele !artic moile$ repre"inta oiectul ilantarii in general#

Te+nica de oicei se face prin parcurgerea urmatorilor pasi: masurarea amplitudinii

miscarilor normale$ identificarea miscarilor anormale$ evidentierea unor aspecte clinice

asociate$ daca este posiil studiul radiologic al artic si in final sinte"a tuturor datelor%

0ilantul articular presupune intrunirea unor conditii de e(aminare care sunt esentiale%

In primul rand suiectul de e(aminat treuie sa fie rela(at$ sa aie incredere si sa doreasca sa

colaore"e% 4acientul va fi posturat confortail si treuie sa i se castige increderea si

colaorarea prin manevre lande% 'ste important sa facem diferenta intre anumite aspecte care

tin de patologie si cele care sunt induse de reavointa sau simulare%

4o"itia de referinta: pentru fiecare articulatie po"itia de referinta sau po"itia 5 sau

po"itia neutra este po"itia de la care incepe practic masurarea amplitudinii de miscare$ ingeneral dar nu intotdeauna corespunde po"itiei anatomice dar in orice ca" este esential ca ea

sa se preci"e"e%

Definirea miscarilor:

Miscarile sunt de trei mari categorii: miscari elementare$ miscari cominate si miscari

gloale%

Miscarile elementare: fle(ia !este miscarea care strange segmentele unui memru

unele peste altele$ care apropie e(tremitatile si care strange corpul la volumul cel mai mic#$e(tensia !miscarea inversa prin care se alungesc segmentele unele fata de altele$ se departea"a

e(tremitatile cat mai mult posiil si se da corpului cel mai mare volum posiil#% Treuie sa

facem diferentierea intre starea de fle(ie si miscarea de fle(ie !deplasarea unui segment#%

Treuie sa facem diferentierea intre e(tensie !miscare naturala# si +ipere(tensia !apare in

anumite conditii uneori anormale si se refera la miscarea opusa unei fle(ii care pleaca din 5

e(&cot si genunc+i#$ aductia !miscarea care departea"a un segment de a(ul sau de planul de

simetrie#$ adductia !este miscarea inversa care apropie segmentul de memru sau de planul de

simetrie#$ rotatia a(iala-longitudinala !miscarea care face sa se invarteasca un memru sau un

segment de memru in *urul a(ului sau longitudinal#%

Miscarile cominate: ele presupun miscari elementare in proportii diferite e(&

circumductia se produce intr&o artic cu ) sau . grade de liertate$ comina fle(ia e(tensia pe

de o parte cu aductia si adductia pe de alta parte% '(tremitatea segmentului aflat in miscare

va descrie o cura care straate planurile de referinta%

Miscarile gloale: def se face prin actiunea care se reali"ea"a !e(: aducerea mainii la

ceafa sau aducerea mainii la spate# in acest ca" miscarile se priduc la nivelul mai multor

articulatii si actiunile respective au valoarea unor teste ! e(: ducerea mainii la ceafa evaluea"a

amplitudinea miscarilor de aductie plus rotatie e(terna umar si fle(ia cotului#% Aceste miscari

gloale sunt evaluate calitativ% 'le evidentia"a relatia functionala intre mai multe articulatii incadrul aceleiasi actiuni si evidentia"a anumite limitari cu locali"area deficitului$ mai


4/7

evidentia"a in plus capacitatea sau posiilitatea de supleere a unui deficit prin articulatiile

vecine%

Amplitudinea miscarilor normale: la orice evaluarea articulara treuie sa masuram la

inceput amplitudinea ma(ima a miscarilor normale activ si pasiv% Miscarile active sunt cele

care se e(ecuta la comanda e(aminatorului% 4entru a putea reali"a acest lucru sunt necesare )

conditii: suiectul sa inetleaga miscarea care i se cere si cooperarea si unavointe pacientului%

Miscarile pasive se otin prin manevrarea de catre e(aminator care treuie sa moili"e"e

segmentele cu landete si prudenta$ in orice ca" fi(and cu cealalta mana segmentul care nu se

misca si care treuie sa ramana locat% Cu o mana se reali"ea"a fi(area imoil iar cu cealalta

se reali"ea"a moili"area% Inaintea de moili"area pasiva este necesar sa se otina o

decontracturare si o rela(are cat mai una a suiectului si in aceste conditii daca miscarea este

fi"iologica$ de oicei miscarile pasive sunt mai ample decat cele active% '(: masurarea

ung+iurilor: pentru persoane cu e(perienta se poate a*unge la masurarea ung+iurilor cu

e(actitate suficienta daca ne referim la ung+iurile usor de recunoscut in imaginatie&ung+iul de65$78$95$.5 grade% 4entru inceput$ aprecierea oiectiva se aprecia"a cu a*utorul

goniometrului% 1oniometrul este un instrument care este compus dintr&un cerc gradat in

mi*locul caruia sunt articulate ) rate% In mod normal centrul goniometrul treuie sa se ase"e

in centrul articulatiei adica punctul prin care trece a(a de miscare% Cele doua picioare ale

goniometrului: o latura ramane fi(a paralel cu a(ul segmentului fi( iar cealalta latura paralel

cu a(ul segmentului care se misca urmareste miscarea si astfel pecadranul goniometrului vom

citi gradele%

O alta modalitate de masurare o constituie masurarea distantei intre e(tremitatile liere

a doua segmente putand astfel sa apreciem foarte precis evolutia moilitatii pe parcursule(aminarilor succesive%

Interpretarea re"ultatelor se face in primul rand in raport cu partea opusa$ in raport cu

un suiect comparail$ e(ista norme care tin cont de varsta in linii mari de consitutie$ si de

articulatii !e(:articulatii neperec+e#% 4o"itia de functiune este considerata atitudinea cea mai

convenaila pentru functionarea musc+ilor si a articulatiei$ este po"itia in care articulatia

functionea"a cel mai ine si de oicei aceasta po"itie este cea utili"ata in gestica u"uala$ este

po"itia INDI,4'N,A0ILA pentru articulatia respectiva%

O0,'RATI': treuie preci"ata pt fiecare si va fi mereu po"itia in carearticulatia respectiva va fi imoili"ata%

,'CTORUL UTIL D' MO0ILITAT':

De o parte si de alta a po"itiei de functiune cele ;8 )5 de grade de moilitate articulara

au o importanta esentiala pentru functionalitatea articulatiei in vreme ce ultimile ;8 )5 grade

dintr&o miscare pot deveni inutile% De oicei ele se numesc amplitudine de lu(% 4rimele grade

care incadrea"a po"itia de functiune se mai numesc sau constituie sectorul util de moilitate%

Acest sector util putand fi mai mare sau mai putin amplu$ se intinde pe un nr mai mare sau

mai mic de grade in functie de articulatia considerata%


5/7

CO'FICI'NTUL FUNCTIONAL D' MO0ILITAT'

CAUTAR'A MI,CARILOR ANORMAL':

In fiecare articulatie anumite miscari sunt impiedicate de factori ososi musculari si mai

ales ligamentari% Miscarile anormale sunt acele miscari care se efectuea"a in afara directiei demiscare anatomice si fi"iologice$ deci in afara anatomiei si fi"iologiei datorata rupturilor

ligamentare sau fracturilor articulare% Cautarea miscarilor anormale este mereu comparativa

cu articulatia condro&laterala !simetrica#% Uneori este posiila admiterea unor miscari

anormale dar de amplitudine mica%

'(ista 7 tipuri ma*ore de miscari anormale: miscarile de lateralitate$ miscarile de

sertar$ miscarile de rotatie si miscarile de piston%

Miscarile de lateralitate apar la nivelul articulatiilor cu un singur grad de liertate

!tro+leene& la genunc+i si la cot#% La nivelul genunc+iului miscarea de lateralitate de numestevalgus si poate fi cau"ata de o ruptura a ligamentului colateral intern sau de o fractura a

platoului tiial e(tern sau a condilului femural e(tern% Lateralitatea interna !varus# produsa

prin ruperea ligamentului lateral e(tern sau printr&o fractura a platoului tiial intern sau a

condilului lateral intern al femurului%

Miscarile de sertar se oserva la nivelul genunc+iului$ sunt miscari de alunecare

antero&posterioara a tiiei pe femur% 'le apar in general la genunc+iul in fle(ie dar se

evaluea"a la 65 grade fle(ie% '(ista un sertar posterior determinat de ruptura ligamentului

incrucisat posterointern si un sertar anterior !tiia vine inainte# produs de ruptura ligamentului

incrucisat anteroe(tern%

Miscarile de rotatie la nivelul cotului aceste miscari sunt impiedicare de olecran si de

apofi"a coronoida% La genunc+i ele sunt normale in timpul fle(iei dar in mod normal nu apar

la e(tensie completa datorita tensionarii ligamentelor% Rotatia e(terna este in general

impiedicata de tensionarea ligamentelor laterale$ pre"enta rotatiei evoca ruptura unuia dintre

ligamentele laterale% Rotatia interna este impiedicata de ligamentele incrucisate%

Miscarile de piston$ ele pot fi pre"ente in orice articulatie si repre"inta deplaasarea

memrului sau a segmentului de memru de&a lungul a(ului sau longitudinal% 'le sunt foarte

discrete% 4re"enta unor astfel de miscari denota distructia suprafelelor articulare si-sau aligamentelor creind conditii pt lu(atie% Lu(atia este acea conditie patologica in care

suprafetele articulare isi pierd raportul fi"iologic intre ele% Aceste miscari se intalnesc la

nivelul soldului in lu(atia congenitala de sold sau in fracturile cotiloidiene%

0ILANTUL MU,CULAR:

Continua ilantul articular este esential in diagnosticul functional si uneori poate sa

dea relatii despre atingeri nervoase la nivelul maduvei spinarii$ la nivelul unui ple( nervos sau

la nivelul trunc+iului nervos periferic% Datele evaluarii musculare orientea"a elaorarea

controlul si modificarea programului


6/7

Regulile generale in ilantul muscular:

Nu se poate reali"a ilantul sau testingul muscular daca in prealail nu s&a reali"at

evaluarea articulara%

Nu se face decat pe o articulatie cu amplitudine de miscare indolora pentru a puteapermite efectuarea completa si precisa a evaluarii%

Limitarea miscarii sau pre"enta durerii afectea"a re"ultatele iar anc+ilo"a impiedica

evaluarea%

Retractura unui musc+i sau a unei grupe musculare afectea"a re"ultatul%

4rin definitie ilantul muscular este activ% 4articiparea suiectului este esentiala%

'valuatorul nu face decat ca printr&o cooperarea perfecta cu suiectul sa diri*e"e si sa

incura*e"e desfasurarea e(aminarii% Re"ultateale e(aminarii vor influenta preci"area scopului

viitorului program de recuperare deci pacientul treuie sa fie consient si cooperant pentru a

putea performa acel program% 'sential este ca evaluarea in dinamica sa o faca acelasi

e(aminator%

Conditiile ilantului muscular:

,uiectul treuie sa fie intr&un spatiu confortail$ relativ i"olat de diverse surse de

"gomot sau alti factori perturatori$ sa fie un spatiu suficient si cu o temperatura convenaila

mai ales daca este un suiect cu varste e(treme% ,uiectul de oicei se e(aminea"a pe o masa$

po"itia fiind una confortaila% ,pri*inul treuie sa fie suficient pentru a creea suiectului o

sen"atie de siguranta% Uneori este util si un scaun cu spetea"a inalta pentru e(aminarea

umarului iar ca materiale au(iliare cativa saci de nisip etalonati pentru a reali"a testele de

incarcare%

'valuarea musculara este o evaluare analitica% Testingul muscular se evaluea"a pe o

scala numerica de la 5 la 8 dupa National foundation for infantile paral=sis%

5&e(prima parali"ia completa a musc+iului

;&repre"inta o sc+ita de miscare$ o contractie slaa$ palpaila dar ineficace pentru

miscarea urmarita

)&este o miscare slaa$ musc+iul produce o miscare completa pe toata amplitudinea

articulara disponiila NUMAI IN AFARA 1RAITATI'I$ se elimina efortul contra greutatii

proprii a segmentului de deplasat

.&satisfacator$ miscarea este completa c+iar impotriva gravitatiei invingand greutatea

segmentului moili"at

7&nivel un$ musc+iul reali"ea"a o miscare contra gravitatiei dar poate invinge si o

re"istenta moderata pe care o e(ercita mana e(aminatorului

8&forta normala


7/7

> si ? inaintea notei: > ne arata ca nota se gaseste undeva peste nivelul cotatiei dar mai

aproape de nivelul cotatiei iar ? ne arata ca nota tinde spre nivelul cotatiei urmatoare%

Documents

Evaluare Motrica Curs 1