Evaluare externa a proiectului Romani CRISS RO-007 fara diacritice.pdf · Romani CRISS: “Nevoie de calitate si egalitate in educatie” – raport de evaluare externa 1 Evaluare

Romani CRISS: “Nevoie de calitate si egalitate in educatie” – raport de evaluare externa 1

Evaluare externa a proiectului Romani CRISS RO-007

“Nevoie de calitate si egalitate

in educatie”

(pentru copiii romi)

Dinu ADAM


- 2008 -


Cuprins:

1. Descrierea proiectului

1.1. Context socio-cultural si organizatoric

1.2. Obiectivele evaluarii

1.3. Metode de analiza si evaluare

2. Obiectivele proiectului

2.1. Analiza cantitativa a rezultatelor

2.2. Analiza calitativa a rezultatelor

3. Analiza tehnico-functionala a activitatilor de proiect

3.1. Metode de derulare, coerenta functionala

3.2. Analiza resurselor de proiect

3.3. Transparenta (mediatizare, publicitate)

4. Concluzii si recomandari

5. Bibliografie

6. Anexe


1. Descrierea proiectului.

Proiectul “Nevoie de calitate si egalitate in educatie” a fost realizat de

Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii Romani CRISS in cursul anilor

2005-2007, avand drept parteneri Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si

Centrul Romilor “Amare Rromentza”. Proiectul a fost finantat de Roma Education

Fund – Budapesta.

1.1. Context socio-cultural si organizatoric

Ideea proiectului s-a conturat in contextul realitatilor specifice din Romania,

statul european cu cea mai numeroasa minoritate roma, aflata sub presiunea

marginalizarii istorice si sub amenintarea excluziunii sociale.

Ca grup vulnerabil, romii din Romania sunt victimele predilecte ale

prejudecatilor rasiale si discriminarii, fiind constant inghesuiti in traiectoria unui

cerc vicios: conditiile de viata precare limiteaza (cand nu chiar exclud) accesul

copiilor si tinerilor romi la educatie, ceea ce conduce la un nivel scazut de insertie

pe piata muncii si afirmare sociala, fenomene care perpetueaza precaritatea

conditiilor de trai.1

Autoritatile statului roman abordeaza aceasta problematica cu consecventa,

insa formalist, in vadita penurie de imaginatie organizationala si cu ignorarea

sistematica a conditiilor specifice din comunitatile de romi, ceea ce se manifesta

prin eficienta scazuta a masurilor reglementare, chiar si atunci cand sunt animate de

1 Studiul «Acces egal la educatie de calitate pentru romi» (2007), efectuat de Open Society

Institute, arata ca, in 2002, 32% din populatia roma nu avea nici un fel de educatie si

numai 29% din romi urmasera un liceu, comparativ cu nivelul national de 64%. Cauzele

principale sunt considerate cele de natura socio-economica. In conformitate cu

Barometrul Relatiilor Etnice din 2002, romii reprezentau cel mai sarac segment al

societatii romanesti: jumatate dintre ei aveau venituri maxime de un million de lei lunar,

16.8% n-aveau nici un fel de venit si doar 1,5% castigau mai mult de 4 milioane de lei

lunar.


cele mai generoase intentii, dar mai ales cand urmaresc doar conformarea la

recomandarile comunitatii europene.

In acest context, oportunitatea proiectelor cu tinta educationala in favoarea

copiilor si tinerilor romi este practic imposibil de contestat, ca metoda de

interventie exemplificativa din partea societatii civile, poate singura in stare sa

stimuleze si sa diversifice eficient actiunea reglementara a autoritatilor statului, atat

la nivel central, cat si local.

Ni se pare, asadar, legitim sa apreciem interesul finantatorului pentru acest

domeniu si sa consideram perfect justificata optiunea sa de a se implica, si prin

acest proiect, in modificarea mentalitatilor care paraziteaza accesul categoriilor

vulnerabile la o educatie de calitate.

Dintru inceput, consideram utila o subliniere (ce se va argumenta ulterior, prin

observatiile referitoare la derularea proiectului): acest gen de proiecte nu-si poate

propune sa suplineasca obligatiile statului in asigurarea drepturilor fundamentale

ale cetatenilor sai, ci doar sa furnizeze exemple de buna practica si de abordari

alternative, capabile sa creasca eficienta si impactul cadrului reglementar legislativ,

care sa poata fi apoi adoptate si aplicate diferentiat - in functie de conditiile

specifice – de catre organele si organismele administrative implicate in procesul

institutional de educatie.

Din aceasta perspectiva, consideram ca realizarea proiectului este oportuna,

pertinenta si necesara, in conditiile in care participarea scolara a copiilor romi este

de trei ori mai mica decat media majoritara (iar la nivel prescolar este de-a dreptul

insignifianta), in pofida masurilor afirmative adoptate de MECT, iar segregarea

scolara continua sa persiste, uneori chiar in circumstante agravate social, chiar daca

exista reglementari explicite ale MECT privind desegregarea si diversitatea.2

2 In pofida cresterii cifrei de scolarizare (de la 138,000 in 1990 la 250,000 in 2007), un raport

al Open Society Institute din 2007 constata ca 25% din romi n-au nici o educatie scolara,

27% au absolvit ciclul elementar de patru clase, si 33% ciclul gimnazial. Comparativ cu

60% din majoritari care n-au absolvit liceul, in cazul romilor proportia este de 95%.

Acelasi raport evidentiaza ca 13% din elevii romi invata in scoli segregate.


Trebuie asadar apreciata pozitiv implicarea MECT ca partener in proiect, ceea

ce dovedeste – pe langa disponibilitatea manifesta a autoritatilor de-a prelua si

aplica experienta din proiect – intentia realizatorilor de a ajuta structurile sistemului

sa-si indeplineasca misiunea si sa-si nuanteze actiunile in interventia asupra

comunitatile de romi.

Cum, drept consecinta a presiunii excluzive si discriminatorii manifestate de

societatea romaneasca (in general) si de sistemul de invatamant (in special), multe

familii rome si-au abandonat traditiile si nu-si mai asuma identitatea etnica si

culturala, este de apreciat, de asemenea, implicarea Centrului Romilor “Amare

Rromentza” in realizarea proiectului, data fiind expertiza specifica a acestei

organizatii in cultivarea stimei de sine, a traditiilor culturale si in promovarea

interculturalitatii in educatie.

1.2. Obiectivele evaluarii

Evaluarea de fata are drept obiectiv principal elaborarea unui raport de

analiza a modului in care a fost implementat proiectul, formularea de recomandari

cu privire la continuarea actiunilor si valorificarea rezultatelor obtinute, precum si

referitoare la implementarea unor viitoare proiecte si, eventual, imbunatatirea

muncii acestei echipe manageriale, in perspectiva exploatarii unor actiuni similare.

Analiza va fi realizata avand drept repere principalele documentele de

referinta solicitate de finantator, inclusiv cele referitoare la activitatile

complementare ale proiectului, realizate in scopul atingerii obiectivelor generale,

precum si documentele interne ale proiectului (rapoarte, minute de discutii, situatii

statistice, auto-evaluari etc.).

Asa cum am subliniat anterior, evaluarea va fi orientata cu precadere pe

rezultatele calitative obtinute prin activitatile de proiect, evident fiind ca interventia

promovata prin acest proiect nu are cum sa modifice cantitativ starile de fapt, ci

doar sa propuna solutii alternative, nuantate, specifice cazurilor abordate, in stare

sa se constituie in exemple de buna practica pentru organismele si structurile

implicate in sistemul educational romanesc.


Raportul de evaluare a fost realizat de Dinu Adam, inginer, scriitor si ziarist,

vicepresedinte al Fundatiei pentru poezie “Mircea Dinescu”, in virtutea experientei

sale anterioare, dobandita prin coordonarea – la nivel national si international – a

unor proiecte cultural-educationale, practica in politica si strategie contractuala,

expertiza in tehnica licitatiilor pentru lucrari publice, organizarea tehnologica a

proceselor de munca, manageriat cultural-artistic si analiza situatiilor de conflict si

criza.

Raportul sau va fi supervizat de catre conf. dr. Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog,

profesor invitat la Facultatea de Psiho-Sociologie din Iasi, membru al Societatii

Internationale de Sociologie, coordonator a numeroase programe internationale cu

aplicatie pe grupuri vulnerabile si defavorizate, specializat in psihologia comunitatii

si analiza socio-institutionala, sociologia cunoasterii, a elitelor intelectuale, culturale

si politice, sociologia educatiei si sociologia muncii.

1.3. Metode de analiza si evaluare

Pentru atingerea obiectivelor propuse, au fost utilizate motode mixte de

abordare – calitative si cantitative – constand din analiza documentelor de proiect,

relationarea cu documentele de referinta (studii, statistici) din literatura de

specialitate, precum si metode empirice de interviu informal cu participanti

implicati in proiect la diferite niveluri de specializare.

Intrucat procesul de evaluare a fost initiat relativ tarziu in raport cu economia

de desfasurare a proiectului si datorita unor particularitati de abordare despre care

se va discuta mai departe, nu s-au putut organiza chestionare sau focus grupuri,

apreciindu-se insa drept satisfacatoare concluziile evaluarilor intermediare si auto-

evaluarilor din cadrul diverselor activitati, vadit fiind ca cercetari suplimentare n-ar

fi putut conduce decat la confirmarea unor ipoteze deja confirmate (ic!) si, eventual,

la inutile cheltuieli.

O loc insemnat in procesul de evaluare a fost ocupat de analiza rapoartelor si

documentelor de proiect, numeroase si multiplu diversificate, data fiind

complexitatea actiunilor si activitatilor propuse si realizate. De mentionat este

deplina disponibilitate a realizatorului de proiect si a partenerilor sai in furnizarea


datelor de evaluare, indicator subiectiv, dar elocvent pentru interesul manifestat de

factorii activi ai proiectului fata de atingerea eficienta a obiectivelor asumate.

Interviurile informale au fost purtate diferiti participanti la proiect, atat din

Bucuresti, cat si din zonele interesate, care au avut diferite grade de implicare in

realizarea actiunilor si activitatilor proiectului. Au fost, astfel consultati membri ai

echipei manageriale (Georgiana Neacsu, Mariana Sandu, Raluca Petcut, Magda

Dinu, Cosmin Rad, Daniela Irimescu), parteneri si colaboratori la sesiunile de

formare (Delia Grigore, Gheorghe Sarau, Marian Daragiu, Elisabeta Constantin,

Ciprian Necula, Ioana Enache), precum si beneficiari si colaboratori din teritoriu

(Alin Banu, Dan Raea, Sorin Sandu, Ecaterina Mindrila, Margareta Iancu, Mariana

Szilagy, Elena Roman, Ionut Dolofan, Elena Marin, Apor Gábor).

De asemenea – si nu in ultimul rand - s-au purtat discutii utile cu beneficiarii

directi ai actiunilor din proiect – cadre didactice, prescolari, elevi din ciclul

gimnazial, elevi de liceu, studenti -, si au fost luate in considerare atat impactul

produs de activitatile proiectului, cat si efectul inregistrat in comunitatile din care

proveneau acesti copii.

In analiza calitativa si cantitativa a rezultatelor s-au utilizat documentele puse la

dispozitie de titularul de proiect si partenerii acestuia, precum si informatiile

extrase din discutiile (interviurile) cu participanti la proiect si beneficiari ai

acestuia. In mod sistematic, s-a urmarit relatia dintre efortul finantatorului si

rezultatele scontate de acesta in raport cu efectele obtinute prin desfasurarea

activitatilor si actiunilor de proiect.

Criteriile de analiza au avut drept reper standardele europene, in perspectiva

avansarii unor exemple de buna practica, accesibile organizatoric si financiar, in

scopul stimularii participarii scolare si a motivatiei comunitatilor, familiilor si

elevilor pentru accesul la o educatie de calitate, precum si catre exigenta critica,

interactiva, fata de procesul de invatamant.

Principalele dificultati in realizarea evaluarii au fost legate de abordarea

neconventionala a procesului de analiza, indreptat in mod deliberat si preferential

catre aspectele calitative ale proiectului, in detrimentul celor cantitative, uzuale in


asemenea evaluari, dar insuficient de relevante pentru natura interventiei si, mai cu

seama, pentru schimbarile de mentalitate urmarite.

Referitor la aspectele cantitative, principalul impediment in efectuarea unei

analize elocvente l-a reprezentat lipsa datelor de referinta initiale, astfel incat

rezultatele obtinute nu au putut fi evaluate in termeni relativi (comparativ cu situatia

in care n-ar fi existat nici o interventie in comunitatile analizate), ci doar in termeni

absoluti, cu raportare numai la datele statistice (indeobste discutabile) furnizate de

literatura.

Un rol insemnat l-au jucat, de asemenea, si modificarile obiective ale datelor

initiale produse pe parcursul derularii proiectului - in special schimbarea locatiilor

si comunitatilor implicate - care au produs discontinuitati in centralizarea

rezultatelor si, mai ales, n-au permis realizarea unor comparatii semnificative, dupa

cum nici urmarirea continua a evolutiei rezultatelor pe o aceeasi comunitate.


2. Obiectivele proiectului

Obiectivele initiale ale proiectului au fost orientate pe patru directii principale

de actiune, definite dupa cum urmeaza:

- Imbunatatirea participarii scolare a copiilor romi in invatamantul prescolar si

primar, cu accent pe informarea si motivarea familiilor si comunitatilor de romi cu

privire la importanta si rolul formelor alternative de invatamant prescolar (gradinite

estivale), cu efecte imediate asupra adaptabilitatii copiilor la mediul scolar, cresterii

frecventei si a performantelor scolare in invatamantul primar.

- Sprijinirea participarii scolare a elevilor romi in invatamantul liceal,

componenta principala constand din informarea si motivarea elevilor din clasele

terminale gimnaziale si ale familiilor acestora in perspectiva continuarii studiilor la

nivel liceal si in scolile de arte si meserii, ca actiune complementara pentru

exploatarea cat mai eficienta a masurilor afirmative adoptate de MECT.

- Facilitarea participarii scolare a tinerilor romi in invatamantul universitar,

urmarindu-se cu predilectie informarea si stimularea absolventilor de liceu pentru a

accesa locurile speciale, puse la dispozitia lor in institutele de invatamant superior.

- Promovarea specificului rom si a aspectelor interculturale, in ideea

conservarii identitatii si traditiilor culturale ale romilor, cu efecte asupra tolerantei

interetnice si a comunicarii interculturale, insistandu-se pe cunoasterea drepturilor

civile si individuale in raport cu obligatiile cetatenesti, pe cresterea stimei de sine,

pe asumarea identitara, toleranta si intelegerea diversitatii culturale, cu aplicatie pe

combaterea discriminarii, segregarii scolare si a intolerantei interetnice.

O prima subliniere se face aici necesara: din informatiile avute la dispozitie si

din literatura referitoare, rezulta ca demersul proiectului de-a aborda problema

educatiei simultan din mai multe directii – formare, informare, reformare -, in

acelasi timp facandu-se apel si la elemente de interculturalitate, este inedit si nu

beneficiaza de experienta (fie ea si esuata) a unor intreprinderi similare anterioare.

Componente abordate separat, fie in legatura cu promovarea masurilor afirmative,


fie referitor la stimularea participarii prescolare si scolare, respectiv la introducerea

interculturalitatii drept componenta educationala alternativa, mai fusesera

intreprinse (chiar de Romani CRISS sau „Amare Rromentza”, dar si de „Ruhama” –

Oradea ori alte organizatii locale, la scara diferita), insa o tentativa anterioara de

integrare a tuturor acestor componente intr-o actiune coerenta nu ne-a fost inca

semnalata.

Din aceasta perspectiva, trebuie remarcat ca - desi obiectivele principale nu

au inregistrat modificari de fond in cursul derularii proiectului –, pe masura

acumularii de rezultate si a dobandirii de noi experiente din contactul direct cu

comunitatile si realitatile/nevoile specifice ale acestora, centrul de greutate al

actiunilor s-a deplasat dinspre componenta formativ-informativa catre cea

reformativa, ceea ce ilustreaza caracterul flexibil, interactiv si constructiv al

proiectului.

Este evident ca, daca in primul an actiunile proiectului au fost orientate spre

formarea cadrelor si informarea comunitatilor cu privire la masurile afirmative

adoptate de MECT, activitatile urmatorilor doi ani – benefeciind deja de experienta

primului an de proiect - au fost axate mai cu seama catre implicarea comunitatilor in

procesul de invatamant si valorificarea componentei interculturale ca vector de

motivare educationala.

Astfel, daca in 2006 au fost infiintate birouri de informare si consiliere in 44 de

comunitati (10 judete si municipiul Bucuresti), care au informat si sfatuit cu privire la

orientarea scolara 2567 de copii, astfel ca 1211 s-au inscris in clasa intii, 1051 elevi

si-au continuat studiile la liceu sau scolile de arte si meserii, iar 88 s-au inscris la

facultate, in anul urmator – 2007 – au fost acoperite 52 de comunitati (13 judete),

birourile de informare si consiliere acordand asistenta unui numar de 2898 de elevi,

dintre care 884 s-au inscris la liceu si 125 au urmat cursuri universitare. In fine, daca

in ultimul an (2008) campania de informare si consiliere a fost desfasurata in doar 5

judete si municipiul Bucuresti (rezultatele acestei campanii neputand fi retinute

decat cu caracter de intentionalitate, intrucat proiectul s-a incheiat inainte de

inceperea noului an scolar), in schimb au fost intensificate actiunile de implicare a


familiilor in procesul educativ (actiuni in gradinite sau mese rotunde cu participarea

parintilor) si de alternative interculturale extra-curriculare (trupa de teatru la care

au participat copii romi impreuna cu copii majoritari).

Drept consecinta, atat din tematica seminariilor si meselor rotunde, cat si din

natura activitatilor intreprinse in ultima parte a proiectului, rezulta ca accentul s-a

deplasat de pe campania de informare catre actiunile de combatere a segregarii

scolare (considerat principal factor de descurajare a participarii scolare a copiilor

romi), sensibilizarea factorilor implicati si promovarea modelelor de educatie

incluziva, cu componenta interculturala pronuntata.

Pastrand neschimbate coordonatele de actiune, proiectul a suferit totusi unele

modificari (notificate finantatorului si acceptate de acesta) cu privire la aria de

acoperire. Astfel, daca in primul an (2006), campania de informare si consiliere s-a

adresat elevilor din 10 judete (Botosani, Braila, Calarasi, Constanta, Covasna,

Dambovita, Gorj, Neamt, Salaj, Vaslui) si Municipiul Bucuresti, in anul 2007 au fost

implicate judetele Calarasi, Covasna, Neamt si Salaj (incluse si in anul precedent),

carora li s-au adaugat judetele Arad, Bistrita-Nasaud, Brasov, Cluj, Dolj, Giurgiu,

Hunedoara, Iasi si Mures.

In fine, in cel de-al treilea an al proiectului (2008), - datorita si faptului ca

perioada de campanie a acoperit doar sfarsitul anului scolar, nu si inceputul

urmatorului an scolar (cand are loc, de fapt, inscrierea elevilor la scoala, deci

perioada optima de prelevare a rezulatelor cantitative ale campaniei de informare

si sensibilizare), si pe fondul schimbarii metodologiei si calendarului de aplicare

pentru locurile speciale din licee si scoli vocationale -, birouri de informare si

consiliere au fost organizate numai in Municipiul Bucuresti si 5 judete: Alba, Brasov,

Dolj, Giurgiu, Neamt, dintre care doar 3 (Brasov, Dolj, Giurgiu) participasera si in

anul precedent.

Aceste schimbari de structura trebuie acceptate drept obiective, fiind

determinate atat de receptivitatea si adaptabilitatea factorilor potential implicati in

proiect fata de obiectivele acestuia (in principal, deficientele de cooperare cu

partenerii de la nivel local si cu inspectoratele teritoriale de invatamant), cat si de


necesitatea aplicarii pe situatii cat mai diferite si mai complexe din punct de vedere

al integrarii sociale.

Este de subliniat ca, in metodologia de elaborare si dezvoltare a campaniilor,

precum si a actiunilor metodice interculturale, s-a optat in general pentru calea

cooperarii si colaborarii, in detrimentul litigarii – considerandu-se, pe buna

dreptate, ca rostul acestui proiect nu este acela de-a interveni ca mediator in

situatiile conflictuale dintre autoritatile locale si comunitati, cat mai cu seama acela

de-a demonstra ca actiunea conjugata a sistemului si a cadrului comunitar poate

conduce la rezultate pozitive, mult mai relevante, si ca amploare, si ca durata.

Modificari s-au mai produs si la nivelul realocarii, fondurile neconsumate fiind

redistribuite – cu acordul finantatorului – pentru realizarea unor activitati

suplimentare, care initial nu fusesera incluse in planul de actiuni, dar s-au dovedit

ulterior oportune in urma contactului cu comunitatile si in relatie cu cresterea

eficientei in realizarea obiectivelor propuse prin proiect.

Practic, proiectul s-a derulat in perioada mai 2006 – iunie 2008, adica pe 3 ani,

acoperind insa doi ani scolari (2006/2007 si 2007/2008), timp insuficient - dupa

opinia noastra - pentru a se putea inregistra rezultate vizibile, nici din punct de

vedere cantitativ, nici la nivelul modificarilor de atitudine a minoritatii rome fata de

sistemul oficial de invatamant.

Pentru realizarea proiectului s-au cheltuit 398.800 euro, din care participarea

finantatorului REF a fost de 368.500 euro.

2.1. Analiza cantitativa a rezultatelor

Apreciat din punct de vedere strict cantitativ, proiectul si-a atins si depasit

consistent obiectivele propuse, fara a afecta prin aceasta executia bugetara. Este

drept ca aceasta concluzie rezulta din considerente strict mecanice de evaluare,

masurarea eficientei reducandu-se de obicei la numararea participantilor implicati

in diferitele actiuni – formularele de evaluare (acolo unde s-au aplicat) au fost

concepute conform uzantelor, adica formalist si fara a furniza informatii utile decat,

eventual, pentru formatori, in perspectiva perfectionarii curriculelor de formare.

Formatted: Highlight


In lipsa unei baze de date care sa radiografieze situatia initiala, precum si a

unei monitorizari sistematice a efectelor produse de actiunile respective, este dificil

de cuantificat – dincolo de cifrele sinoptice - impactul pe care acestea l-au avut

asupra situatiei de fapt, dupa cum se va mentiona mai departe.

In termeni concisi, situatia realizarii parametrilor de proiect este evaluata in

continuare.

2.1.1. Cresterea participarii scolare a copiilor romi de varsta prescolara din 20 de

comunitati, de pe teritoriul a 10 judete in care - in conformitate cu nivelurile statistice –

participarea scolara este foarte scazuta.

La nivel prescolar (copii intre 4-7 ani), proiectul a fost derulat in 10 judete in

2006, 13 judete in 2007 si 2 judete in 2008. Drept urmare a campaniei de

sensibilizare a parintilor romi, precum si a includerii in gradinitele estivale, 1221 de

copii in 2006 si 353 de copii in 2007 s-au inscris in clasa intai; sunt motive sa credem

ca cei 151 de copii prescolari inclusi in activitati interculturale, ca si parintii lor, au

capatat motivatie suficienta pentru inscrierea la scoala in urmatorul an scolar.

Fata de cei 120 de copii de varsta prescolara care se prevedeau a fi inclusi in

doua gradinite estivale cu durata minima de 7 zile, au fost organizate in 2006 4

gradinite de vara, cu durata de 3 saptamani, incluzand 86 de copii, in principal romi

(dar nu numai), din 4 localitati. In anul 2007, au fost organizate 17 gradinite estivale

in 13 judete, cu durata de doua saptamani, care au implicat 414 copii (dintre care

353 s-au inscris in clasa intai, restul fiind integrati in alte forme de invatamant

prescolar).

Din aceasta perspectiva, rezulta ca, la acest capitol, indicatorii de proiect au

fost depasiti spectaculos, fara afectarea cheluielilor preconizate. Ar fi insa complicat

si hazardat sa apreciem in ce masura aceste cifre exprima o imbunatatire a situatiei

existente, atata vreme cat nu exista date de referinta. Nu se poate exclude varianta

ca, data fiind rata ridicata de inscriere la scoala primara, o parte din copiii care au

urmat cursurile gradinitelor estivale s-ar fi inscris oricum la scoala.

Cu alte cuvinte, este de retinut ca - in relevanta unor asemenea actiuni de

interventie – important este modul de selectionare a publicului-tinta, comod fiind


sa-i convingi pe cei deja convinsi (sic!). Nu trebuie insa, pe de alta parte neglijat, ca

astfel de actiuni au caracter exemplificativ, nu neaparat formativ, si oricum

provizoriu, rolul trebuind sa fie preluat efectiv de institutiile statului, la nivel central

si local.

2.1.2. Organizarea a doua mese rotunde cu participarea factorilor care pot

influenta participarea scolara a copiilor romi (Inspectoratele Scolare Judetene, lideri

formali si informali, autoritati locale, mediatori scolari), din 10 judete.

In 2006, s-a organizat o masa rotunda la care au participat 44 de persoane

(reprezentanti ai partenerilor de proiect, ai Ministerului Educatiei, ANR, CNCD,

mass-media), avand drept subiect politicile adresate copiilor romi din Romania,

precum si dezbaterea Memorandumului privind accesul copiilor romi la educatie de

calitate.

In 2007, masa rotunda (organizata in parteneriat cu FONPC) a avut drept

subiect formularea de observatii pe marginea raportului de tara referitor la

drepturile copiilor, cazurile de segregare scolara monitorizate de Romani CRISS si

alte ONG, precum si alte cazuri de violare a drepturilor copilului, implicand copii

romi, cu participarea a 32 de reprezentanti ai unor organizatii rome si ne-rome,

profesori, consilieri scolari, monitori ai drepturilor omului, precum si reprezentanti

ai altor institutii implicate in respectarea drepturilor copilului si educatie.

Masa rotunda din 2008 a fost organizata la Scoala nr. 1 din Rasnov (jud.

Brasov), cu participarea a 17 persoane – profesori, consilieri educationali, parinti ai

copiilor romi si neromi din scoala respectiva.

Din nou se poate aprecia ca obiectivul stabilit prin proiect (2 mese rotunde) a

fost depasit, participarea putand fi considerata consistenta, daca nu chiar

impresionanta, chiar daca nu rezulta de niciunde daca au fost acoperite cele 10

judete propuse, iar ecourile de mediatizare au fost mai curand timide.

2.1.3. Promovarea masurilor afirmative si motivarea continuarii studiilor la nivelul

liceelor si scolilor vocationale din 10 judete.


In anul 2006, au fost informati si consiliati 2567 de elevi din 10 judete; in 2007,

2898 elevi din 13 judete; iar in 2008, 1255 elevi din 5 judete. In total, campaniile au

acoperit asadar 6720 de elevi din, sa zicem, 28 de judete.

Datele vorbesc de la sine, in sensul ca nu ne pot spune nimic exact referitor la

intentia prealabila a acestor elevi, absolventi de gimnaziu, de-a urma sau nu

cursurile liceale sau ale scolilor de arte si meserii pe locurile speciale.

Daca insa avem in vedere ca, in cadrul proiectului, au fost organizate 19 centre

de informare si consiliere, pentru care au fost formati 25 de consilieri, deducem ca -

in medie – un consilier a consiliat la randul sau aproximativ 269 copii, adica intr-o

medie oarecare (adica excluzand perioada de formare) cam 180 de copii/an. Chiar

in conditiile in care campania de informare si consiliere nu este continua, fiind mai

intensa in special in perioadele de pre-absolvire gimnaziala si inscriere a elevilor la

licee si scoli vocationale (grosso-modo 2 luni, adica vreo 50 de zile), o cadenta de 3-

4 elevi consiliati pe zi poate parea destul de modesta, chiar in conditii de discutii

prelungite.

In cadrul actiunilor de formare a cadrelor didactice, au fost cuprisi 42 de

profesori in 2006 si 60 de profesori in 2007. Luand in considerare ca metodica si

modulele de formare au fost asigurate de MECT, iar rapoartele de evaluare si auto-

evaluare trebuie acceptate cu precautia cuvenita documentelor produse de

oficialitati, putem deduce ca MECT a profitat de aceasta componenta a proiectului

pentru a-si acoperi necesitatea interna de perfectionare a cadrelor (din analiza

listelor de participanti, rezulta ca la aceste cursuri de formare un numar de 28 de

cadre didactice au fost participanti constanti, chiar daca parcurgand aceeasi

curricula de formare, adica 66% in 2006 si 40.6% in 2007).

2.1.4. Motivarea absolventilor de liceu si orientarea lor catre continuarea studiilor

la nivel universitar.

Rezultatele obtinute la acest capitol, pastrand proportiile, sunt similare

cantitativ celor din capitolul precedent, adica la fel de bune si, desigur, la fel de

discutabile.


Astfel, in anul universitar 2006/2007, pe cele 408 de locuri pentru absolventii

de liceu de etnie roma, s-au inscris 303 de tineri romi, iar in anul universitar

2007/2008 au accesat locurilespeciale 125 de tineri. Cum am subliniat anterior, nu

exista date de comparatie si nici statistici credibile cu privire la populatia

absolventilor de liceu din etnia roma, intentia initiala a acestora de continuare a

studiilor la nivel universitar, dupa cum nici monitorizari privind evolutia acestor

tineri, respectiv continuitatea, promovabilitatea si motivatia acestora in valorificarea

sansei oferite de masurile afirmative.

De remarcat este ca, desi recomandarile pentru inscrierea la cursuri

universitare nu trebuie sa fie si n-au fost – cel putin in cadrul acestui proiect -

conditionate de activism comunitar in folosul romilor, aceasta n-ar trebui sa excluda

monitorizarea ulterioara, pentru a se urmari felul in care masurile afirmative

contribuie la consolidarea stimei de sine si asumarea conditiei identitare.

2.1.5. Furnizarea de informatii utile pentru copiii si tinerii romi in vederea

accesului la educatie de calitate, prin intermediul unui portal informativ pe internet.

Dintre toate activitatile proiectului, aceasta pare a fi singura care nu s-a

realizat. Dupa opinia noastra, acest esec era previzibil, daca se tine cont de

conditiile reale de dotare a scolilor din comunitatile de romi (care nu dispun adesea

de minime dotari didactice) si de accesul pricipial redus al copiilor si tinerilor romi

la comunicare virtuala - e greu de inchipuit ca, de pilda, intre prioritatile familiilor

de romi, cu grave dificultati economice si sociale, accesul la internet ar reprezenta o

prioritate.

Cu alte cuvinte, putem considera ca acest canal de promovare a campaniei de

sensibilizare si informare a fost initial supralicitat si gresit orientat. Mai util ar fi fost,

probabil, punerea in functiune a unui canal decomunicare cu circuit inchis, pentru

participantii la proiect si pentru promotorii unor proiecte similare, pentru

asigurarea unei vizibilitati sporite si a unei mai bune comunicari si schimburi

privitoare la experientele practice ale proiectului.


2.2. Analiza calitativa a rezultatelor

Complexitatea si, nu in ultimul rand, abordarea multi-directionala inedita a

activitatilor de proiect ar impune cu precadere o evaluare calitativa a rezultatelor,

care – din pacate – nu a fost anticipata in faza de implementare a proiectului si,

drept consecinta, nu a fost urmarita sistematic pe parcursul derularii acestuia. In

pofida acestei carente metodologice, documentele de proiect si informatia furnizata

prin acestea sun in masura sa ne ofere indirect elemente pentru o analiza macar

sumara, diferentiata pe activitatile derulate, chiar daca cuantificabilitatea acestor

rezultate este subiectiva, iar monitorizarea s-a realizat doar intuitiv.

2.2.1. Cresterea participarii scolare a copiilor romi de varsta prescolara din 20 de

comunitati, de pe teritoriul a 10 judete in care participarea scolara este foarte scazuta.

Asa cum am mentionat, este greu de apreciat in ce masura copiii implicati in

gradinitele estivale (in total localitati din 25 de judete) s-ar fi inscris oricum in clasa

intai. Insa, avand in vedere ca acesti copii au fost selectionati dintre cei care nu

urmasera nici un fel de forma de invatamant prescolar institutionalizat, participarea

lor la asemenea forme de educatie prescolara reprezinta cu siguranta un castig,

ajutandu-i sa depaseasca decalajele educationale si de integrare sociala pe care le-

ar avea de recuperat, in conditiile in care n-ar fi avut nici un fel de pregatire

prealabila.

Pe de alta parte, ni se pare semnificativ de semnalat – chiar daca in rapoartele

de proiect acest aspect este semnalat doar accidental (parca cerandu-si scuze!) –

ca, in programele gradinitelor estivale, copiii nu au fost inclusi dupa criterii etnice,

ci dupa masura in care au participat la alte forme de educatie prescolara.

Consideram ca evidentierea si vizualizarea unor asemenea detalii, ce tin in fond de

interculturalitate si toleranta interetnica, ar spori simtitor prestigiul programelor de

acest fel, precum si autoritatea initiatorilor lor.

2.2.2. Organizarea a doua mese rotunde cu participarea factorilor care pot

influenta participarea scolara a copiilor romi (Inspectoratele Scolare Judetene, lideri

formali si informali, autoritati locale, mediatori scolari), din 10 judete.


Daca din punct de vedere cantitativ, acest obiectiv a fost indeplinit (si generos

depasit), ne este dificil de apreciat in ce masura aceste mese rotunde si-au

concretizat concluziile. Desigur, un important punct de reper este adoptarea de

catre autoritatile centrale a “Memorandumului de cooperare privind asigurarea

accesului copiilor si tinerilor romi din Romania la un invatamant de calitate, prin

desegregare scolara si promovarea educatiei pentru identitate”, ce a creat

premisele pentru ulterioara promulgarea a Ordinului MECT nr. 1540/2007, privind

interzicerea segregarii scolare.

Pe de alta parte, in pofida participarii la aceste actiuni a unor reprezentanti ai

mass-media, nu este de ignorat reflectarea mai curand decorativa a acestor

evenimente pe canalele media. Sigur ca presa romaneasca este tributara unor

prejudecati staruitoare si unor incapatanate idei preconcepute cand vine vorba

despre minoritatea roma, insa este evident ca asperitatile si retinerile de acest gen

nu pot fi atenuate prin comunicate de presa.

Din aceasta perspectiva, cea mai utila - in sensul obiectivelor de proiect – ni se

pare a fi fost masa rotunda de la scoala din Rasnov, nu pentru ca ne-am inchipui ca

are fi fost in masura sa dea lumea peste cap, ci pentru ca a creat premisele unui

forum deschis, real, accesibil dialogului intre principalii factori implicati in procesul

de educatie: scoala - comunitate – autoritati locale.

2.2.3. Promovarea masurilor afirmative si motivarea continuarii studiilor la nivelul

liceelor si scolilor vocationale din 10 judete si 2.2.4. Motivarea absolventilor de liceu si

orientarea lor catre continuarea studiilor la nivel universitar.

Aprecierea strict cantitativa (asa cum a fost facuta la punctele 2.1.3, respectiv

2.2.3) devine neserioasa si nedreapta, daca nu se tine seama de aspectele calitative

ale muncii de consiliere si asistenta pentru orientarea profesionala, in conditiile cu

totul specifice ale copiilor proveniti din comunitati de romi. Astfel privite lucrurile,

consideram ca eficienta actiunilor ar trebui cantarita mai degraba in raport cu

situatia reala din comunitatile de romi. Este, de pilda, cunoscut ca, si acolo unde

participarea copiilor romi la procesul de invatamant inregistreaza uneori cresteri

conjuncturale, performanta scolara a acestor elevi (frecventa, promovabilitate)


continua sa se situeaza la niveluri foarte scazute. Nu trebuie ingnorat ca, din ratiuni

de alteritate culturala si conservatorism indelung sedimentat, dar mai ales din

pricina precaritatii nivelului de trai si al dificultatilor economico-sociale, indeosebi

in comunitatile cu pronuntat caracter traditionalist, educatia formala este refuzata de

romi in mare masura, indiferent daca este sau nu obligatorie ori gratuita, precum

gradinitele sau masurile afirmative – locurile speciale in licee si scoli vocationale

sau facultatile de stat.

Fata de un asemenea context, daca dintre cei 6700 de elevi consiliati, macar

20% au fost recrutati dintre cei care initial nu aveau intentia sa-si continue studiile,

am putea considera rezultatele proiectului un succes. Dar, dupa cum rezulta din

raportarile birourilor de informare si consiliere (v. anexa 2), este posibil ca acest

procent sa fie chiar mai ridicat, cel putin daca retinem informatia ca activistii

incadrati in birourile de informare si consiliere au fost frecvent confruntati cu

comunitati in care nu numai parintii si copiii, dar nici macar cadrele didactice din

scoli nu auzisera despre existenta, natura si modalitatea de accesare a masurilor

afirmative.

Principala concluzie ce merita a fi retinuta in legatura cu campania de

informare si consiliere privitoare la masurile afirmative este ca promovarea acestor

facilitati nu trebuie facuta ierarhic, pe canale administrative, ci la nivelul

comunitatilor – adica nu trebuie asteptat ca beneficiarii sa-si solicite drepturile, ci

campania sa-si caute potentialii beneficiarii, abordandu-i acolo unde pot fi direct

accesati de mesajul informativ. O dovada concludenta in acest sens este furnizata de

succesul campaniei media (in special difuzarea spoturilor audio) ce a avut efect

simtitor mai ridicat fata de campania vizuala (afise, pliante, fluturasi) - aproape

jumatate dintre elevii care au apelat in scopul de a obtine informatii si/sau

recomandari cu privire la accesarea locurilor speciale declarand ca au aflat despre

aceasta posibilitate de la radio.

Devine astfel util de retinut ca o campanie vizuala eficienta trebuie localizata in

raport cu frecventa de acces a publicului-tinta (scoli, primarii, dispensare din

zonele cu comunitati compacte sau cu densitate ridicata a publicului-tinta) si nu


neaparat in raport cu zonele de trafic maxim al publicului general (mijloace de

transport, statii de metrou sau cale ferata, aerogari).


3. Analiza tehnico-functionala a activitatilor de proiect

Desigur ca interesul finantatorului este legat in primul rand de calitatea

rezultatelor obtinute. Cum insa intre finantator (Roma Education Fund) si titularul de

proiect exista o relatie traditionala de parteneriat, cu posibile perspective de

dezvoltare in viitor, consideram oportuna si formularea unor consideratii – chiar

daca foarte concise – referitoare la modul de derulare a activitatilor de proiect,

respectiv la abordarea manageriala a acestor activitati.

3.1. Metode de derulare, coerenta functionala

In baza expertizei anterior acumulate si consecvent exprimate de titularul de

proiect, organizarea si planificarea activitatilor au fost abordate prin metodele

clasice; esalonarea GANTT a graficului de activitati si repartizare a resurselor,

analiza SWOT a actiunilor, redistribuire interactiv-elastica a resurselor si

activitatilor in functie de conditiile concrete inregistrate in teritoriu.

Faptul ca metodele de actiune au fost adecvate situatiilor concrete si

imperative ale prioritatilor de proiect este demonstrat in primul rand de faptul ca

indicatorii de proiect au fost realizati (si depasiti), chiar in conditiile in care ratiuni

obiective au impus schimbarea pe parcurs a echipei manageriale, ceea ce

constituie un argument elocvent privind eficienta strategiei generale a organizatiei

Romani CRISS ca administrator de proiecte in domeniul educatiei si actiunilor de

promovare si sustinere a drepturilor copilului.

De asemenea, s-a constatat o buna circulatie si gestionare a informatiei in

interiorul proiectului, atat pe verticala (intre diferitele etaje ale structurii ierarhice),

cat si orizontal (in relatia cu partenerii). De remarcat este, din nou, rolul jucat de

prestigiul pe care titularul de proiect si l-a dobandit in contextul arhitecturii

organizatorice generale, care a permis stabilirea unor relatii flexibil eficiente la

nivel teritorial, majoritatea consilierilor din birourile de informare si consiliere fiind


recrutati dintre activistii cu expertiza verificata din organizatii locale si/sau

profesori de limba romani.

Buna colaborare cu organizatiile rome care activeaza la nivel local, ca si

implicarea retelei de profesori de limba romani (coagulata si intretinuta de MECT

prin intermediul inspectoratelor scolare), au permis abordarea activitatilor de

proiect de la un nivel satisfacator de informare preliminara, ceea ce a asigurat

cursivitate si coerenta in promovarea atat a campaniilor de sensibilizare, cat si a

actiunilor cu caracter intercultural.

Extrem de importanta (si demna de subliniat ca atare) devine astfel

constatarea ca acest gen de colaborare cu organizatiile rome de la nivel local,

precum si cu profesorii de limba romani, faciliteaza in masura considerabila accesul

in comunitatile cu romi, mai ales in cele cu pronuntat caracter traditionalist, care

manifesta principial suspiciune si chiar rezistenta fata de actiunile de interventie ce

au drept scop integrarea romilor, pe care – din motive altfel legitime – le

suspecteaza de abuziva asimilare, aspect indeobste invocat drept impediment de

comunicare in alte demersuri similare.

Deficiente cu privire la gestionarea actiunilor de proiect pot fi semnalate,

eventual, cu privire la modul de selectare a participantilor la unele din aceste

actiuni. Un exemplu ar putea fi anterior mentionata componenta a participantilor la

sesiunile de formare pentru profesori de limba romani si inspectori scolari, care

restrange cercul cadrelor implicate in actiunea de educare a educatorilor,

reducandu-l la un club inchis de initiati, cu relativ reduse posibilitati de extensie.

Dupa cum, exemplificativa este si selectionarea participantilor pentru taberele

de vara, care n-a fost riguros monitorizata de coordonatorii activitatilor, fiind lasata

la latitudinea responsabililor zonali si capatand astfel un caracter destul de

subiectiv. Drept consecinta, la atelierele de educatie interculturala (dedicate

explicit absolventilor de gimnaziu admisi pe locurile speciale), au participat si elevi

din afara grilei de selectie, fie inca elevi in ciclul gimnazial, fie deja in anul II sau III

de liceu.


De remarcat este insa (si poate de retinut in vederea valorificarii ulterioare a

acestei experiente) ca, chiar si in aceste circumstante, activitatile si-au urmat

obiectivele propuse, ramanand ca efectele sa se manifeste pe termen mai

indelungat – prin incurajarea si motivarea fie a elevilor de gimnaziu de a urma mai

tarziu cursurile liceale sau ale scolilor vocationale, fie a elevilor de liceu de a-si

continua studiile la nivel universitar. Oricum, in toate cazurile s-au putut constata

efecte pozitive in sensul cresterii stimei de sine, al asumarii identitare si al

dezvoltarii interesului fata de cultura si traditiile celorlalti si, nu in ultimul rand, al

increderii fata de sansele pe care educatia le ofera pentru afirmarea si reusita

sociala.

In general, din analiza rapoartelor, corespondentei si statisticilor interne,

rezulta ca informatia a fost cursiva, coerenta si semnificativa, cu inadvertentele

curent inregistrate in acest gen de activitati, care insa n-au afectat calitatea

informatiei in ansamblul proiectului.

Principala obiectie care se poate aduce fluxului de informatie (evidenta in

multe din rapoartele interne) este timiditatea in afirmarea individualitatii si

personalitatii raportorilor – ce poate fi, la fel de bine, interpretata drept comoditate

-, manifestata prin adoptarea unui limbaj de lemn, considerat probabil drept

expresie lingvistica a competentei si cultivat constant prin tehnica de copy/paste

facilitata de comunicarea electronica.- daca poate sa faca o recomandare si pentru

finantator, al carui formular “invita” la tipul asta de raportare.

Din aceasta perspectiva, consideram ca este pacatul echipei manageriale care,

interesata mai mult de colectarea informatiilor cantitative, a facut concesii modului

de exprimare si prezentare a acestora. Acest mod de receptionare ingaduitoare a

informatiei poate fi justificat (am subliniat anterior ca experienta anterioara a fost

vicios orientata catre aspectele cantitative ale rezultatelor obtinute prin activitatile

de proiect, in detrimentul celor calitative), dar consideram ca trebuie re-evaluat, in

sensul de a incuraja evaluarea primara, oricat de subiectiva, a rezultatelor din

perspectiva calitativa, furnizandu-se astfel necesare informatii de feed-back pentru

evaluarea globala a eficientei unei activitati.


Disciplina organizatorica a proiectului a fost, indeobste, respectata - chiar daca

nu tocmai cu sfintenie (dovada si intarzierile in realizarea prezentei evaluari sau a

auditului financiar), ceea ce insa n-a afectat semnificativ realizarea obiectivelor

urmarite prin proiect.

3.2. Analiza resurselor de proiect

Acest raport de evaluare nu are in sarcina analiza economico-financiara,

aceasta constituind obiectul auditarii, insa am considerat util sa inseram – macar

schematic – si cateva elemente legate de eficienta utilizarii resurselor, ca indicatori

cantitativi ai performantei proiectului.

In acest scop, am avut in vedere adecvarea resurselor la natura si amploarea

activitatilor derulate, precum si repartizarea echilibrata a acestora in functie de

prioritatile obiectivelor urmarite. Din aceasta perspectiva este important de

subliniat ca un rol insemnat in buna gestionare a resurselor (umane si financiare) de

proiect l-a avut experienta anterioara a titularului de proiect, atat cu privire la

repartizarea parcimonioasa a cheltuielilor, cat si la exploatarea infrastructurii

existente in organizatie. S-a vadit astfel ca experienta manageriala a Romani CRISS

si prestigiul pe care si l-a construit in interiorul sistemului de relatii organizationale

au contribuit salutar la rezolvarea operativa si depasirea fara accidente

semnificative a crizelor aparute pe parcursul derularii proiectului - schimbarea

managerului de proiect in cel de-al doilea an, care s-ar fi putut constitui intr-un

handicap major, cu risc de a afecta semnificativ finalizarea acestuia.

In urma analizarii rapoartelor financiare, am constatat ca n-au fost efectuate

cheltuieli parazite, fara legatura cu obiectivele proiectului, iar resursele de buget

alocate au fost dramuite mai curand cu zgarcenie, nu de putine ori apelandu-se la

resursele extra-bugetare ale titularului de proiect, ceea ce evidentiaza preocuparea

acestuia pentru indeplinirea obiectivelor de proiect si mai putin catre cheltuirea

bugetului alocat de finantator.

De altfel, este semnificativ ca fondurile neconsumate pentru anumite capitole

de cheltuieli au fost elastic realocate unor activitati suplimentare, menite sa

nuanteze si sa accentueze eficienta obiectivelor propuse prin proiect, in special in


directia redimensionarii interventiei interculturale si cresterii impactului unor astfel

de actiuni asupra mediului comunitar.

Referitor la modul de gestionare a personalului de proiect, este de remarcat ca

- independent de obiectul proiectului analizat – Romani CRISS reprezinta un brand

in peisajul organizational romanesc, o pepiniera fertila de activisti competenti si

eficienti, care i-a consolidat in timp un prestigiu greu de contestat, atat in subiecte

privind drepturile omului sau interventia comunitara referitoare la sanatate, cat si in

domeniul educatiei romilor, cu aplicatie pe desegregare, discriminare si

promovare a identitatii culturale.

Din aceasta perspectiva, ni se pare fireasca promovarea si sustinerea unor

cadre tinere, cu scopul de a prelua din mers si a capata expertiza in acoperirea

atributiilor tehnico-organizatorice, sub atenta monitorizare manageriala a cadrelor

cu experienta deja acreditata, oricat de riscanta ar parea o asemenea tentativa in

contextul unui proiect atat de complex si complicat, precum este cel pe care-l

analizam. Este insa demna de remarcat flexibilitatea si eficienta cu care s-a procedat

la inlocuirea echipei manageriale in cel de-al doilea an de derulare a proiectului,

fara a se inregistra deficiente majore in realizarea obiectivelor acestuia, ceea ce

evidentiaza ca restructurarea de personal a tinut seama de imperativele curente ale

strategiei functionale.

Desigur, nu in ultimul rand, trebuie apreciata si disponibilitatea finantatorului,

care n-a obiectat modificarile produse pe parcurs, dovedind prin aceasta ca

intelege investitia pe termen lung pe care si-o asuma.

In ceea ce priveste utilizarea efectiva a resurselor financiare (am mentionat

anterior ca nu s-au identificat cheltuieli nejustificate), consideram elocventa

construirea unor indicatori cantitativi relativ neortodocsi in evaluarea eficientei

obtinute prin proiecte similare, care insa includ o pronuntata componenta calitativa.

Astfel, pentru infiintarea si functionarea a 10 birouri de informare si consiliere

a fost prevazuta cheltuirea a 22.000 euro, adica 2200 euro/birou, dar in realitate s-au

cheltuit 29.916 euro pentru 19 birouri, adica 1.574 euro/birou. Daca avem in vedere

ca, in loc de 10 consilieri deservind aceste birouri, au fost pusi in functiune 25 de


consilieri, care au consiliat si orientat scolar un numar total de 6720 de elevi –

rezulta un efort financiar de 4,3 euro pentru fiecare elev consiliat.

Sigur ca nu exista date de referinta de acest soi in domeniu, dar consideram

aceasta cheltuiala cu totul nesemnificativa in comparatie cu efectele pozitive pe care

generalizarea unei asemenea activitati ar produce-o la nivelul populatiei de romi

din Romania (pentru orice eventualitate, repetam: Romania este statul european cu

cea mai numeroasa - si cea mai saraca - populatie de romi).

Din aceasta perspectiva, regretabil este doar ca nu s-au avut in vedere din

vreme (e drept, ca ar fi fost greu de anticipat o asemenea eficienta) masuri pentru

intretinerea si continuitatea acestor birouri de informare si consiliere, a caror

activitate e de presupus ca a incetat, odata cu incheierea finantarii prin acest

proiect.

Referitor la sesiunile de formare ale cadrelor didadctice si inspectorilor scolari

cu atributii pentru segmentul educational adresat romilor, datele de proiect se

prezinta in felul urmator: a fost prevazuta formarea 50 de cadre/activisti, pentru

care s-a prevazut o cheltuiala de 30.000 de euro, adica 600 euro/persoana; prin

proiect, au fost implicate 65 de persoane, pentru care s-au cheltuit 14.582 euro,

adica 224,5 euro/persoana, cifra care ni se pare suficient de graitoare, fara a mai fi

necesare comentarii.

Pentru organizarea meselor rotunde si a dezbaterilor, bugetul initial al

proiectului prevedea 10.000 de euro, pentru 25 de participanti (reprezentand 400

euro/participant) . In cadrul actiunilor efective ale proiectului, au fost cheltuiti 8.781

de euro, pentru 52 de participanti, adica cca. 169 euro/participant – ceea ce, din

nou reprezinta o reducere de aproape 2,5 a estimarilor initiale.

In fine, ca sa incheiem cu acest gen de indicatori, la scolile de vara s-a

preconizat participarea a 60 de elevi, pentru care au fost prevazuti 42.000 euro,

adica 700 euro/persoana. Proiectul a asigurat participarea a 96 de elevi, care au

cheltuit 29.879 euro, reprezentand aproximativ 311 euro/persoana, adica mai putin

de jumatate din estimarea initiala, in conditiile in care numarul de participanti a fost

semnificativ mai mare.


Aceste elemente de evaluare ni se par utile din dubla perspectiva: pe de o

parte, pentru ca ele pun in evidenta ca - in Romania – cu bani putini se pot obtine

rezultate spectaculoase, daca mijloacele financiare sunt sustinute cu efort uman si

afectiv-participativ; pe de alta, pentru ca sugereaza finantatorului (in functie,

desigur, de expertiza titularului de proiect) o mai mare flexibilitate in gestionarea si

re-alocarea interactiva a resurselor financiare, astfel incat acestea sa fie cat mai

eficient consumate.

3.3. Transparenta (mediatizare, publicitate)

Consideram util de subliniat ca activitatile proiectului au fost derulate in

conditii de maxima transparenta, tinand seama de atitudinea traditional indiferenta,

cand nu chiar reticenta, a canalelor de presa din Romania fata de actiunile pozitive

legate de romi. Chiar fara sa se fi insistat pe o promovare agresiva a obiectivelor

proiectului, se poate aprecia ca mass-media a fost relativ receptiva, iar conferintele

si comunicatele de presa au fost corespunzator pregatite.

Campania de informare si consiliere a inclus o componenta explicita de

mediatizare activa, atat prin materiale de propaganda (s-au distribuit cca. 5.000 de

pliante, au fost lipite 3.000 de postere si afise, au fost impartite 1.500 de fluturasi in

scoli cu pondere ridicata de elevi romi, precum si in comunitatile arondate), cat si

prin spotul radio, care a fost difuzat la posturi centrale si locale, precum si prin

statiile scolilor.

Cu intensitate sporita in perioadele de incheiere a anului scolar si de inscriere

pentru noul an scolar, mediatizarea pe aceste canale a avut efecte vizibile ce s-au

reflectat in numarul mare al elevilor care s-au adresat pentru informatii birourilor de

informare si consiliere sau direct Romani CRISS, tocmai drept urmare a campaniei

audio-vizuale.

Pe de alta parte, celelalte actiuni si activitati ale proiectului - in special, mesele

rotunde si actiunile inter-culturale - au beneficiat de popularizare si mediatizare

corespunzatoare, diferentiate in functie de gradul de interes suscitat, fie la nivelul

scolilor si comunitatilor implicate, fie in mass-media.


Suplimentar, evenimente punctuale, cum sunt datele de 8 aprilie (ziua

internationala a romilor), 1 iunie (ziua internationala a copilului), 20 februarie (ziua

dezrobirii romilor din Romania) ori 10 decembrie (ziua internationala a drepturilor

omului), au fost exploatate activ si eficient, ca prilejuri potrivite pentru organizarea

de dezbateri si actiuni interculturale ale caror ecouri in mass-media au fost

purtatoare si ale mesajelor de promovare a obiectivelor acestui proiect.

De remarcat este ca, cu exceptia campaniilor de informare si sensibilizare cu

privire la masurile afirmative ale MECT (pentru care s-a prevazut prin proiect o

componenta explicita de promovare mediatica), mediatizarea celorlalte actiuni de

proiect nu a necesitat alocarea de resurse financiare suplimentare, titularul de

proiect Romani CRISS dispunand de un lobby mediatic de potential interes,

construit in timp prin actiuni de interventie civica - fara legatura directa cu obiectul

acestui proiect -, care poate fi oricand mobilizat si pus in valoare chiar si cu mai

mare audienta.


4. Concluzii si recomandari

Asa cum am semnalat anterior, actiuni similare celor intreprinse in cadrul

acestui proiect au mai fost derulate anterior, atat de organizatii non-

guvernamentale, cat si de structurile administrative ale statului, cu rezultate notabile

(semnificativa este, in acest sens experienta retelei de gradinite estivale a asociatiei

“Ruhama” din Oradea, performate eficient si convingator si preluate in administrare

de autoritatile locale). Cu toate acestea, este evident ca - in pofida cresterii in

fiecare an a ponderii locurilor speciale, atat la nivelul liceelor si scolilor

vocationale, cat si la nivel universitar – receptivitatea beneficiarilor directi (elevii),

dar si a comunitatilor (cadre didactice, parinti), este in continuare redusa, grevata

in principal de comunicarea deficitara si explicarea incompleta a acestor masuri

afirmative.

Fata de aceasta situatie, proiectul de fata intervine cu o inovatie ce poate fi utila

si altor demersuri similare, combinand sensibilizarea traditionala (prin consiliere si

propaganda audio-vizuala) cu abordarea inter-culturala, specifica educatiei

incluzive, menita sa creasca interesul si increderea elevilor, parintilor si

comunitatilor din care provin in procesul de invatamant, in sistemul educational ca

mediu de manifestare si exprimare sociala. Astfel, masurile afirmative ale MECT –

daca sunt promovate si explicate corespunzator - pot furniza circumstante favorabile

pentru intentia de continuare a studiilor, dar nu pot asigura si continuitatea acestora

pentru copiii romi, daca nu sunt dublate de increderea in sistemul de invatamant,

de asigurarea unui cadru convingator nediferentiat si nediscriminatoriu, a unui

mediu scolar familiar, primitor, favorabil exprimarii individuale, afirmarii identitatii

si alteritatii.

In acest context, un factor suplimentar de noutate l-a constituit promovarea

unor activitati scolare extra-curriculare (atelierul de teatru de la scoala nr. 153 din

Bucuresti) ale carui rezultate pot fi considerate spectaculoase: intr-un termen

record, s-a realizat un spectacol de teatru la care au participat, cot la cot, atat elevi


romi, cat si ne-romi, cu efecte evidente nu doar asupra cresterii stimei de sine, ci si

a rezultatelor scolare si, indeosebi, asupra interesului manifestat de elevi fata de

procesul de invatamant.

La fel de spectaculoase au fost si efectele produse asupra mentalitatii copiilor

care au participat la atelierele educative din taberele de vara, in pofida duratei

scurte a acestor tabere: desprinsi din mediul traditional (uneori de nivel foarte

precar, din punct de vedere al conditiilor de confor si civilizatie), adolescenti

absolventi de gimnaziu si-au descoperit cu interes curiozitatea fata de alteritate,

precum si nevoia de a comunica si a relationa cu colegi de generatie din alt neam,

din alta etnie, crescuti in alta traditie culturala. Semnificativ este, de exemplu, ca

elevii rom-ungri (vorbitori doar de limba maghiara), dupa doar cinci zile de tabara,

invatasera deja cateva vorbe romanesti si romani, ca sa se poata intelege cu colegii

lor romi si romani.

Tot un element de noutate a fost constituit de organizarea unei mese rotunde

pe subiecte concrete privind efectele desegregarii asupra participarii scolare,

reducerii abandonului timpuriu si continuarii studiilor, la care au participat, alaturi

de factorii direct implicati in procesul educativ (managerii scolari si cadrele

didactice), parinti romi si ne-romi. In acest mod s-au creat premise de contact si

comunicare directa, informala, intre elementele cu rol de decizie in orientarea

scolara, experienta foarte potrivita pentru a fi preluata si promovata ca formula de

interventie in favoarea desegregarii scolare, pentru ca nu presupune cheltuieli,

ceea ce lipseste indeobste in contactul inter-comunitar fiind doar initiativa.

Principalele dificultati in derularea proiectului – de altfel, lesne de anticipat –

au privit mai cu seama reticentele ce s-au manifestat la nivelul unor organe

teritoriale (inspectorate scolare), al unor conduceri ale unitatilor de invatamant si al

unor cadre didactice, nu neaparat din rea-vointa, cat din indiferenta si comoditate.

Desigur, n-au lipsit nici suspiciunile si/sau retinerile din partea parintilor romi,

mai cu seama cu privire la segmentul de educatie prescolara (gradinitele estivale),

in unele cazuri acestia neavand incredere sa-si lase copiii singuri in seama

educatorilor.


Incepand cu anul 2007, un element perturbator des invocat de consilierii

scolari l-a constituit migratia parintilor catre tarile occidentale, in cautarea unor

locuri de munca, cu efecte directe si greu de gestionat asupra participarii scolare a

copiilor romi.

Nu in ultimul rand, trebuie subliniat ca nici Ministerul Educatiei, nici Institutul

National de Statistica nu dispun in clipa de fata de informatii relevante

(credibilitatea statisticilor funizate de inspectoratele scolare ar putea constitui

subiectul unei discutii ample, oricum aici inoportuna) pentru a investiga corect

situatia reala din comunitatile rome cu privire la nivelul de educatie si sansele

copiilor si tinerilor romi de-a se integra sistemului de invatamant si cu atat mai putin

referitor la complexitatea abandonului scolar timpuriu si al cauzelor acestor

fenomene sociale, cu incidenta preferentiala asupra comunitatilor de romi.

Explicatia se afla in principal in lipsa de interes din partea autoritatilor pentru

abordarea unui fenomen oricum inconfortabil, pentru care imaginatia sistemului nu

merge mai departe decat asigurarea unor sali de clasa (chiar daca multe dintre ele

in spatii inadecvate) si, eventual, a unor completari de norma pentru profesorii cu

norma incompleta. Abordarea inertial formalista a procesului educativ destinat

copiilor romi este agravata si de fenomene aparent fara legatura cu relatiile inter-

etnice, precum presiunea exercitata de inadecvarea nivelului general al sistemului

romanesc de invatamant la reperele educationale si standardele comunitare, dar si

de conceptia pronuntat sindicalista de abordare a reformelor in invatamant, ce

acorda prioritate intereselor educatorilor in detrimentul nevoilor efective ale

beneficiarilor educatiei.

Oricum, tinand seama de particularitatile complexe ale contextului economico-

social si organizatoric, putem aprecia drept concluzie finala ca titularul de proiect –

impreuna cu partenerii sai – si-a indeplinit onorabil obligatiile asumate fata de

finantator, indeplinind si depasind indicatorii cantitativi propusi, sub rezerva de-a

urmari in timp efectele asupra mentalitatilor si atitudinii fata de subiecte sensibile

precum segregarea scolara, abandonul timpuriu sau dezinteresul fata de procesul

educational manifestat de minoritatea roma.


Este de presupus ca macar o parte din reprezentantii autoritatilor locale cu

atributii in sistemul de invatamant (cadre didactice, manageri scolari, inspectori

pentru romi la nivelul inspectoratelor judetene) au avut prilejul, prin intermediul

acestui proiect, sa ia contact cu alte modalitati de abordare a procesului de

educatie, tinand cont de diversitatea culturala si specificul traditional, mai cu seama

in comunitatile mixte.

Cum unul din partenerii de proiect a fost tocmai Ministerul Educatiei,

Cercetarii si Tineretului, este de asteptat ca o seama dintre experientele acestui

proiect – gradinitele estivale, atelierele interculturale, actiunile extra-curriculare cu

caracter artistic si intercultural - sa fie preluate in curriculele oficiale si promovate

diferentiat, drept exemple de buna practica in abordarea procesului educativ,

indeosebi in comunitatile mixte sau cu preponderenta de romi. Dupa cum,

disponibilitatea cu care reprezentantii MECT s-au implicat in derularea proiectului

ne indeamna sa fim optimisti fata de perspectiva asumarii oficiale a campaniilor de

promovare a masurilor afirmative, cel putin atata vreme cat acestea vor mai fi

valabile.

In acest sens, consideram oportuna in viitor promovarea agentului mediator

scolar, fie cu statut de sine statator (similar celui obtinut pentru mediatorul sanitar),

fie cu statut complementar, prin definirea unor atributii specifice la nivelul

autoritatilor locale, daca nu chiar al scolilor carora le sunt arondate comunitati

mixte. Analiza unui asemenea subiect ar putea constitui obiectul unui proiect in sine

(cu o componenta explicita de lobby), care sa aiba drept scop definirea profilului

profesional si impunerea/acreditarea mediatorului scolar ca factor de facilitare a

contactului dintre sistemul de invatamant institutionalizat si comunitatile mixte sau

preponderent defavorizate din perspectiva educationala.

De asemenea, pe langa diseminarea rezultatelor din proiect, realizata prin

distribuirea brosurii la nivelul participantilor si factorilor potential interesati,

consideram ca ar fi util sa se realizeze o colectie/banca publica constituita din

exemple de buna practica pentru activitatile interculturale (gradinite estivale,

ateliere vocationale, tabere, alte actiuni similare), care sa furnizeze elementele


necesare (inclusiv proceduri si curricule) in organizarea ulterioara si

permanentizarea unor asemenea activitati.

Fara intentia de-a anticipa sau a interveni in intentiile de viitor, nici ale

finantatorului, nici ale realizatorilor proiectului, consideram ca ar fi justificata si

oportuna continuarea actiunilor initiate prin acest proiect, in aceeasi formula de

abordare multi-directionala, indiferent care ar fi sursele de finantare ce-ar putea fi

identificate pentru sustinerea unui asemenea demers, avandu-se in vedere ca

actiunile de interventie in sensul integrarii educationale a comunitatilor de romi nu

pot avea efecte durabile printr-o abordare uni-directionala, mai ales in contextul in

care problematica roma devine un imperativ constant al convietuirii comunitare la

scara europeana.


5. Bibliografie

*** - Acces Egal la Educatie de Calitate pentru Romii din Romania, EUMAP – European

Union Monitoring and Advocacy Program, Open Society Institute, 2007

*** – Comunitattile de romi din Romania. O harta a saraciei comunitare prin sondajul PROROMI, Banca Mondiala (Dumitru Sandu, Universitatea Bucuresti), Iulie 2005,

Bucuresti

*** - Copiii romi din Romania, Raport de cercetare, Save the Children – Romania,

Bucuresti, 1998

*** - Dezvoltarea abilitatilor ONG. Managementul proiectului, Centrul Regional de

Mediu pentru Europa Centrala si de Est, 2002

*** – Education Development. National Report On Romania, 2008

*** – Evaluarea strategiei Guvernului Romaniei pentr imbunatatirea situatiei romilor,

cap. 3.2.1 si 3.4.2, Romanothan

*** - Interculturalitate. Cercetari si perspective romanesti. Colectie de studii realizata de

Centrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice Cluj-Napoca si Institutul Intercultural

Timisoara, 2003.

*** - Participarea la educatia copiilor romi. Probleme, solutii, actori, Studiu realizat de

Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei, Institutul de

Cercetare a Calitatii Vietii si UNICEF, Bucuresti, 2002

*** - Populatie. Structura Demografica - Recensamantul din 1992. Comisia Nationala de

Statistica, Editura Comisiei Nationale de Statistica, Bucuresti,1994

*** - Project Cycle Management, Guidelines of European Commission, 2001

*** - Project Management Body of Knowledge, PMBOK Guide, 2000

*** - Project Management T-kit, Council of Europe DG IV and European Commission,

2000

*** - Romii din Romania. Raport al Centrului de Documentare si Informare despre

Minoritatile din Europa de Sud-Est (CEDIMIR-SE), 2000.

*** - Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor, 23 aprilie 2001

Bercus, Costel; Radulescu, Georgel - Decade Watch. Activistii pentru drepturile romilor evalueaza progresele realizate in cadrul Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2006. Raport OSI privind progresele inregistrate in cadrul Deceniului de Incluziune a

Romilor, 2007

Burtea, Vasile - Marginalizare istorica si cooperare sociala in cazul populatiei de rromi,

in Revista de Cercetari Sociale Nr. 3/1996, Bucuresti, IMAS-SA

Burton, Celia; Michael, Norma - A practical Guide to Project Management, Ed. Kogan

Page, 1997

Cace, S.; Duminica, G.; Preda, M. - Evaluarea programelor pentru comunitatile cu romi din Romania, Editura AMM Design, Cluj Napoca, 2006, UNDP

Ionescu, Mariea; Cace, Sorin - Politici publice pentru romi. Evolutii si perspective,

Editura Expert, 2006


Rostas, Iulius - Problemele sociale ale romilor din Romania, Bucuresti, Biroul National

pentru Romi, 1998

Surdu, Laura - Monitorizarea aplicarii masurilor impotriva segregarii scolare in Romania, Raport Romani CRISS, 2008

Tarnovschi, Daniela - Proiecte pentru romii din Romania1990-2000, volum editat de

Ministerul Informatiilor Publice

Zamfir, Catalin; Zamfir, Elena - }iganii intre ignorare si ingrijorare, Ed. Sigma, 1992

Zamfir, Elena; Preda, Marian; Dan, Adrian - Surse ale excluziunii sociale in Romania,

raport Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, 2004

Documents

Evaluare externa a proiectului Romani CRISS RO-007 fara diacritice.pdf · Romani CRISS: “Nevoie de calitate si egalitate in educatie” – raport de evaluare externa 1 Evaluare