Epoca contemporana

Republica Moldova

<>   

Autor: S. Musteata

Relevindu-se prin originalitate istorica, continuitate romana si crestinism in etnogeneza, individualizarea fiintei statale medievale, consolidata in epoca de gratie a lui Stefan cel Mare, prin pledoarie de unitate nationala in epoca veleitatilor expansioniste, Basarabia ramine sa creasca din spatiul, cultura si spiritualitatea romaneasca.

Pozitionata geografic in partea de sud-est a Europei, Republica Moldova, traditional numita Basarabia, ocupa cea mai mare parte a spatiului interfluvial Nistru si Prut, precum si o fisie ingusta din stinga Nistrului in cursul sau mijlociu si inferior. Isi margineste hotarele la vest cu Romania, iar la nord, est si sud cu Ucraina. Teritoriul sau cu dimensiunea longitudinala pe directia nord-sud de 350 km si cea laterala pe directia vest-est de 150 km insumeaza un areal de 33,8 mii km.p

Factorii geografici si naturali se imbina armonios suplinind imaginea "plaiului mioritic".

Pe tot intinsul teritoriului se prefigureaza un relief de cimpie deluroasa, inclinata de la nord-vest spre sud-est, mai inalta in zona centrala, atingind altitudinea maxima de 429,5 m pe dealul Balanesti. Zona centrala a tarii este acoperita de paduri, traditional numite codri, care cedeaza spre extremitatea nordica stepei Baltului, iar spre cea sudica-stepei Bugeacului.

O clima temperat-continentala favorizeaza individualitatea celor patru anotimpuri. Iernile blinde si scurte cedeaza in martie-aprilie primaverilor instabile. Acestora le succed verile calduroase si uscate cu temperatura medie de +22 '0 C. Ele sunt preludiul toamnelor bogate, calde, uneori ploioase si suficient de lungi.

Peste 3000 de riuri si riulete isi impletesc cursurile formind reteaua hidrografica a tarii. Doar sapte din ele au o lungime de peste 100 km: Nistrul

cu o lungime de 1 352 km, dintre care 630 km pe teritoriul republicii, Prut cu lungimea de 967 km, inclusiv 695 pe teritoriul republicii, Raut - 286 km, Cogilnic - 243 km, Bic - 155 km, Botna - 152 km, etc.

Trecutul istoric releva semnificatii speciale ale acestor cursuri. Capitala republicii, orasul Chisinau, atestat documentar la data de 17 iulie 1436 a

crescut si s-a dezvoltat pe malurile Bicului. Actualmente este un important centru politic, economic, stiintific si cultural din republica.

Simbolurile de stat sunt drapelul tricolor (rosu, galben, albastru), stema (acvila romana cu cruce in ghiara stinga) si imnul de stat "Limba noastra".

Noua organizare teritorial-administrativa consemneaza 10 judete si doua unitati teritorial-autonome: Gagauz-Yeri si Transnistria cu statut nedefinit.

Statisticile din 1997 atesta o majoritate etnica romaneasca de 65%, fiind in acelasi timp gazda toleranta a mai multor etnii: 13% - ucraineni, 12% - rusi, 10% - bulgari, gaguzi, evrei, armeni, s.a. Intruniti intr-un numar de 4363000 fac o densitate medie de 128 locuitori pe km.p., situindu-se printre primele locuri in Europa de Sud-Est.

Statul recunoaste si garanteaza dreptul tuturor cetatenilor la pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatilor lor etnice, culturale, lingvistice si religioase. Este garantata libertatea constiintei. Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii; sunt autonome si separate de stat. Majoritatea populatiei Republicii Moldova este de confesiune crestin ortodoxa, inclusiv gagauzii, se remarca insa si alte comunitati religioase (catolice si protestante).

Datorita conditiilor climaterice favorabile, precum si fertilitatii inalte a solurilor Republica Moldova este o tara agrar-industriala. Dupa suprafata solurilor fertile, predominante fiind cele de ciornoziom, Republica Moldova ocupa primul loc in lume. Agricultura si industria reprezinta baza economiei, ajungind la 40% din PIB si asigurand locuri de munca la circa 43% din resursele de forta de munca activa. Productia agrara reprezinta 75% din exportul total al Republicii Moldova. Intre tarile Europei de Est Republica Moldova este unul dintre producatorii de baza a vinurilor, fructelor si legumelor. Astfel, vinurile reprezinta 50% din volumul de export al Republicii Moldova pe pietele din Occident, Asia si America. In anul 1998, exportul vinurilor a atins 13,9 mln decalitri la pretul de 190 mln USD.

Busnessul mic si mijlociu in mare masura formeaza piata muncii, producerea marfurilor de consum, a serviciilor de prima importanta pentru necesitatile populatiei.

Atit sistemul economic cit si cel educational se afla in proces de reformare. Se asigura dreptul la invatatura prin invatamintul general obligatoriu, prin invatamintul liceal, profesional, superior precum si prin alte forme de instruire si perfectionare. Invatamintul de stat este laic.

Sistemul educatiei prescolare este format din 1192 de institutii prescolare. Invatamintul general este format din trei trepte: invatamint primar (clasele I-IV), invatamint gimnazial (clasele V-IX) si invatamint liceal (clasele X-XII). In republica functioneaza 1469 scoli de cultura generala, inclusiv 1065 unde studiile se fac in limba romana, celelalte sunt scoli pentru alolingvi - gagauzi, bulgari, ucraineni, rusi, etc.

Se observa o tendinta in cresterea numarului gimnaziilor si liceelor private.

Invatamintul secundar profesional asigura insusirea unei profesii, precum si perfectionarea si recalificarea muncitorilor calificati si a persoanelor disponibilizate.

Invatamintul superior are drept scop pregatirea, perfectionarea si recalificarea la nivel superior a specialistilor si cadrelor stiintifice in diverse domenii. Invatamintul superior include colegii, institute, universitati si academii. Durata studiilor in colegii este de 2-3 ani, iar in universitati de 4-6 ani. In republica functioneaza 11 institutii de invatamint superior de stat si 35 private cu 6 colegii afiliate. Sunt inregistrate de asemenea, 10 colegii independente si 42 institutii preuniversitare.

Transformarile democratice din ultimul deceniu al secolului al XX-lea din Europa de Est si Sud-Est au determinat revirimente esentiale si in evolutia politica a Basarabiei. Dupa destramarea URSS Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 23 iunie 1990 Declaratia de suveranitate, iar la 27 august 1991 Marea Adunare Nationala de la Chisinau proclama Independenta Republicii Moldova, adoptata de catre Parlament in aceeasi zi. Aceste transformari au consfintit revenirea la limba romana, la alfabet latin si spiritualitate romaneasca.

In baza Constitutiei adoptata la 29 iulie 1994 si intrata in vigoare la 27 august 1994 Republica Moldova este un stat independent, suveran si indivizibil. Constitutia proclama neutralitatea statului, neadmiterea dislocarii de trupe militare ale altor state pe teritoriul sau.

Modificarile constitutionale din vara anului 2000 legifereaza forma de guvernamint - republica parlamentara. Anterior - de la 3 septembrie 1990 pina la 29 iulie 1994 a fost republica prezidentiala. Regimul politic de la 29 iulie 1994 pina la 5 iulie 2001 a fost republica semiprezidentiala. Democratia se exercita in conditiile pluralismului politic.

Esichierul politic din Republica Moldova cuprinde potrivit ultimelor date (februarie 2001) 31 de partide si miscari social-politice inregistrate la Ministerul Justitiei.

In rezultatul alegerilor semi-libere din 25 februarie 1990 puterea legislativa este mostenita de Sovietul Suprem al RSSM. Avind in componenta sa o majoritate neocomunista (2/3) confruntata cu o opozitie unionista (1/3) reprezentata de Frontul Popular din Moldova, sub presiunea miscarilor de eliberare nationala si a Marilor Adunari Nationale, acest parlament accepta unele hotariri importante pentru destinul viitoarei Republici Moldova. Intre acestea - schimbarea denumirii de RSSM in Republica Moldova (23 mai 1991); adoptarea "Declaratiei de independenta" (27 august 1991) si a imnului de stat.

Primele alegeri libere din 27 februarie 1994 au favorizat consolidarea unei majoritati parlamentare agrariene, careia i-a revenit dreptul si responsabilitatea adoptarii textului Constitutiei Republicii Moldova la 29 iulie 1994. Noile alegeri parlamentare din anul 1998 au consemnat o victorie relativa a Partidului Comunist care a fost eclipsata de unirea fortelor democratice in Alianta pentru Democratie si Reforme, aflata la guvernare pina la 12 noiembrie 1999. Alegerile anticipate din 25 februarie 2001, cistigate distantat de Partidul Comunist care actualmente detine o majoritate de 2/3 in Parlament.

Primul presedinte al Republicii Moldova a fost ales Mircea Snegur mai intii de catre Parlament la 3 septembrie 1990 iar la 8 decembrie 1991 este ales prin alegeri libere, democratice. La alegerile prezidentiale din decembrie 1996, in cel de-al doilea scrutin electoral victoria i-a revenit lui Petru Lucinschi.

Tentativa de a alege noul presedinte in decembrie 2000 a pus in dificultate Parlamentul, fapt care a condus la dizolvarea sa si la alegeri anticipate.

In zece ani de independenta Republica Moldova a reusit sa stabileasca legaturi diplomatice cu peste 110 state din lume.

La 2 martie 1992 Republica Moldova a devenit membru plenipotentiar al ONU. Republica Moldova este participant activ al Comunitatii Statelor Independente (CSI) dupa aderarea sa la aceasta structura in decembrie 1991.

Prima dintre statele CSI a fost admisa cu drepturi depline la Consiliul Europei in 1995, a doua a semnat documentul-cadru al Parteneriatului pentru Pace. Republica Moldova incearca sa coopereze activ la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantica si Organizatia pentru Pace si Securitate in Europa.

Relatiile actuale ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeana sunt definite de Acordul de Parteneriat si Cooperare, semnat in 1994 si intrat in vigoare in 1998. Strategia proclama drept obiectiv final aderarea la UE, iar drept obiective majore pe termen scurt si mediu - accederea in calitate de membru plenar in Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

Prin semnarea acordului din 1997 Moldova a devenit membru cu drepturi depline al miscarii tarilor francofone.

In anul 1997 a fost inclusa in programul pentru crearea pietei agricole comune a tarilor membre ale Initiativei Central-Europene.

Aceste cooperari ramin calea cea mai reala de integrare a Republicii Moldova in spatiul european de securitate, insa programul electoral al actualei guvernari comuniste stipuleaza alte oportunitati in politica externa privind apropierea de Uniunea Rusia-Bielarusi.

http://www.iatp.md/istorie/romana/contemporana/moldova.shtml