61

episcopul Partenie al Adrianopolei vor consacra: 4. în aprilie 1668, la Târgovişte, pe Grigorie, episcop de Buzău (m. 1691) 5. Grigore episcopul de Buzău, Serafim de Râmnic, Ieronim al Târnovei, Emanoil

al Patrelor, Partenie al Adrianopolei, Iosif al Cevenilor

vor consacra în 21.V.1668 pe Theodosie Theodor Spudei Veştemeanul (1620 Râmnic – 27.I.1708 Bucureşti), mitropolit al Ungro-Vlahiei (1668-1672; 1679-1708). El va muta capitala mitropoliei de la Târgovişte la Bucureşti (8.VI.1668)

6. Theodosie Veştemeanul, asistat de Neofit al ?, Ioasaf al Lacedemoniei consacră

în 23.VIII.1680, la Bucureşti, pe Iosif Budai de Pischinţ (m. 1682, Eciu-Brâncoveneşti) ca mitropolit al Ardealului

7. Theodosie Veştemeanul, asistat de Auxentios fost al Sofiei, Iona de Chios şi Gherman de Niceea aleg pe Ioasaf al Lacedemoniei ca mitropolit al Ardealului (1.IV.1682) (m. sfârşitul lui 1683)

8. Theodosie Veştemeanul, asistat de Gherman al Nisei, Auxentios fost al Sofiei vor consacra în 1684, la Bucureşti, pe Sava Veştemeanul (m. vara lui 1685), ca mitropolit al Ardealului

9. Theodosie Veştemeanul va consacra în 1685, la Bucureşti, pe Varlaam, ca mitropolit al Ardealului (m. 1692)

10. Theodosie Veştemeanul, asistat de Auxentios fost al Sofiei şi de Ghenadie fost al Dristorului vor consacra în 18.IX.1693, la Bucureşti, pe Theofil Toma Serémy (m. iulie 1697) ca mitropolit al Ardealului. Acesta va ţine un sinod de unire cu Biserica Romano-Catolică în 19-21.III.1697

11. Theodosie Veştemeanul, asistat de Auxentios fost al Sofiei, Clement de Adrianopole, Neofit al Sevastiei vor consacra, la Bucureşti, în 22.I.1698, pe Athanasie Anghel Popa de Ciugud ca „episcop pentru episcopia Ardealului” (m. 19.VIII.1713, Alba-Iulia)

62

I D) Descendenţa apostolică a lui Christian August von Sachsen-Zeitz I. Este presupusă o reconsacrare sub conditione a lui Athanasie Anghel Popa la

Viena, în 25.III.1701, conferită de arhiepiscopii Leopold cardinal von Kollonich de Esztergom, Christian August von Schsen-Zeitz episcop de Győr şi Lászlo Mattyaszovszky de Nitra

II. Christian August von Sachsen va consacra în 4.III.1708 la Bratislava pe

Imre (Mirek) Esterházy de Galántha (20.VII.1665 Vágujhely-Belzkovien – 6.XII.1745 Bratislava), numit în 23.XII.1706 episcop de Vác, numit episcop de Zagreb în 9.IX.1709, episcop de Veszprém în 23.I.1723 şi arhiepiscop de Esztergom în 31.VIII.1725

Unul din aceşti doi episcopi îl va consacra în 1712 pe Rafael Markovich, ca episcop de Platea–Marča–Svidnitza, numit în 20.VII.1709, preconizat în 1.I.1712 (m. 1726 Zagreb). Rafael Markovich episcop greco-catolic, va consacra:

în iunie-iulie 1723 la Zagreb pe Ioan Constantin Giurgiu Pataky (1682 Stâmbu CJ – 29.X.1727 Sâmbăta de Jos, BV), numit episcop în 9.I.1715, preconizat în 15.VI.1721 ca episcop de Făgăraş

I E) Descendenţa apostolică a Patriarhului Ieremia al II-lea

Ieremias al II-lea Tranos (1530 Anchialos – 1595 Constantinopol), consacrat episcop de Larissa în 1541, Patriarh ecumenic între 1572-1579, 1580-1584 şi 1587-1595. El consacră:

63

în 1.VIII.1589, la Kiev, pe Michail Rohoza (Rahoza) (1540 Volhinia – 1599), mitropolit al Kievului din 1589; în 1590 va fi unul dintre semnatarii Unirii de la Brest. El va consacra:

în 6.VI.1593, la Volodimir, pe Ipatii Adam Potii (Pociej, Potiei) (12.VIII.1541 Rozanka – 8.VIII.1613 Volodimir-Volinskyi), văduv, monah basilitan din 1592, episcop de Volodimir-Brest din 1593, din 1599 mitropolit al Kievului. El va consacra:

în iunie 1611, la Vilno, pe Iosif Veliamin Rutskyi (1574 Korsak – 5.II.1637 Dermanin Volhinia) calvin, devenit greco-catolic în 1590, basilitan din 1607, mitropolit de Kiev, din 5.IV.1614. El va consacra:

în 1624, la Vilno, pe Antin Sielava (Sialiava, Seliava) (1583 Polotsk – 5.X.1655), basilitan din 1612, preot în 1617, episcop de Polotsk din 1624, din 18.III.1641 mitropolit al Kievului. El va consacra:

64

în 1652, în Ucraina, pe Gavriil Iurii Kolenda (1606 Vilnius – 11.II.1674 Polotsk), preot din 1633, episcop de Mstislav din 1652, episcop de Pinsk din 1653, din 22.IV.1665 mitropolit al Kievului. El va consacra:

în 15.III.1671, la Vilno, pe Kiprian Ştefan Johovskyi (Žohovskyi) (1635 Polotsk – 26.X.1693 Polotsk), preot din 1663, episcop coadjutor miropolitan cu titlul de Vytebsk din 1670, din 11.II.1674 mitropolit al Kievului. El va consacra:

în decembrie 1678, la Grodno, pe Lev Szlubic Zalenskyi (1648 Lubycz – 21.VII.1708 Volodimir-Volynski) din 30.XI.1678 numit coadjutor de Volodymyr-Brest, diecezan din 1679, din 16.IX.1695 mitropolit al Kievului. El va consacra:

în 6.VI.1700, la Przemysl, pe Gabriel Iurii Vynnyczkyi (1660 Przemysl – 22.IX.1713 Straszewice), din 1691 greco-catolic (avea un frate episcop ortodox!), numit episcop de Przemysl din 6.V.1700, din 1707 administrator apostolic al diecezei (nepreconizate) de Munkács, din 7.V.1710 mitropolit al Kievului. Acesta va consacra:

în 15.III.1711 pe Lev Luka Kiszka (1663 Kovel – 19.XI.1728 Kupieczow), preot din 1687, din 1711, episcop de Volodymyr-Brest, din 17.IX.1714, mitropolit al Kievului. El va organiza Sinodul din Zamoszcz (1720). Tot el va consacra:

în 21.XII.1716, la Lvov, pe Ghenadii Gheorghe Bizanczy (1657 Veliki Rukovec – 22.VII.1733 Csernek/Csaki-Gorbo), preot din 1701, preconizat în 3.IV.1716,

65

episcop titular de Sebastopolis (Munkács) G.G. Bizanczy (Bizancy) va avea conflicte jurisdicţionale la Munkács cu: 1) Iosif Hodermanski, numit episcop de M. de împăratul Iosif I (20.IX.1707 – retras 1715, m. 22.II.1729 Lvov), nepreconizat; 2) Petronie Kaminsky, numit episcop de M. de Francisc Rakoczy II, nepreconizat; 3) Polykarp Filipowicz, numit episcop de M. de papă, neacceptat de împărat. G.G. Bizanczy va consacra:

la Munkács, în 5.XI.1730 pe Inochentie Ioan Micu-Klein, baron de Sad (24.VI.1700 (1692?) Sadu, BV – 22.IX.1768 Roma), preot din 1729, preconizat episcop de Făgăraş din 13.IX.1730, abdicând din conducerea diecezei în 10.V.1751.

Micu va consacra:

în Máriapócs, în 9/21.XII.1743, pe Manuel Mihail Olsavszky (1700 – 5.XI.1767 Máriapócs), episcop titular de Rhosum (Munkács), din 8.II.1743 vicar general pentru ritul bizantin al episcopului de Eger (Agria).

Manuel Olsavszky va consacra: 1) în 16.IX.1748 la Máriapócs, pe Meletie Kovács (1707 – 11.IV.1775 Oradea), episcop titular de Tegea, preconizat în 12.VII.1748, vicar pentru ritul bizantin al episcopului latin de Oradea-Mare

2) 21.VIII.1754, la Máriapócs, pe Petru Pavel Aaron de Bistra (1709 Bistra – 9.III.1764 Baia-Mare), numit episcop de Făgăraş în 4.XI.1751, preconizat în 9.IV.1753

66

3) în 11.XI.1759 la Máriapócs pe Vasilij Trifun Božicskovics (11.II.1709 Batinyan – 1785), preot din 1744, numit episcop titular de Diocletiana din 4.IX.1759 (vicar al ritului bizantin pentru episcopul latin de Zagreb), numit apoi episcop de Križevci (Körös) în 23.VI.1777, după preconizarea acestei episcopii

4) în 15.V.1765 la Munkács pe Athanasie II Alexandru Rednic de Giuleşti (? Giuleşti – 2.V.1772 Blaj) numit episcop de Făgăraş în 30.VI.1764, preconizat în 1765

Vasilij Trifun Bozicskovics va consacra:

1) în Viena, în 4.V.1773 (gregorian)/ 23.IV.1773 (iulian), pe Grigore Gavriil Maior (1714 Sărăuad SJ – 7.II.1785 Alba-Iulia), preconizat episcop de Făgăraş în 8.III.1773 abdicând în 12.VIII.1782

2) în Viena, în 6.VI.1773 pe Andrej Bacsinszky (14.XI.1732 Benetine – 19.XII.1809), episcop de Munkács (dieceza preconizată în 19.XI.1771)

Melentie Kovács de Tegea va consacra

67

în 1.V.1768 la Máriapócs pe Ioan Bradács (14.II.1732 Toryskach – 4.VII.1772 Munkács) ca episcop titular de Rhosus (vicar bizantin al episcopul latin de Eger pentru Munkács), din 19.XI.1771 episcop de Munkács.

Grigorie Gavriil Maior va consacra:

1) în 5.XI.1777 la Oradea pe Moise Dragoş Dragossy (1725 Turda – 16.IV.1787 Oradea), preot din 1725, preconizat episcop greco-catolic de Oradea Mare în 23.VI.1777. (Unii dau datele consacrării 11.XI sau 9.XI)

2) în 6.VI.1784, la Blaj, pe Ioan Bobb de Copalnic (1739 Orman CJ – 2.X.1830 Blaj), preot din 1778, preconizat episcop de Făgăraş în 15.XII.1783.

Ioan Bobb va consacra:

1) la Blaj, în 13.III.1790, pe Ignatie Dărăbant (1730 Sălaj – 31.X.1805 Oradea), preconizat ca episcop greco-catolic de Oradea Mare în 3.II.1790

68

2) la Blaj, în 6.VI.1807, pe Samuel Vulcan (1758 Blaj – 25.XII.1839 Oradea), din 1788 canonic de Oradea Mare

Samuel Vulcan va consacra: 1) în 8.I.1809, la Oradea, pe Mihail Bradács (2.IV.1748 Kamionka – 1815), preot din 1777, numit episcop titluar de Doryläeum şi auxiliar de Munkács, în 30.IX.1808 2) în toamna lui 1816, la Oradea, pe Alexius Pócsy (1753

Kokod – 11.VII.1831), preot din 1779, activ la Arad, preconizat episcop de Munkács, în 11.VIII.1816

3) în 28.V (iulian)/ 9.VI (gregorian)1833, la Oradea, pe Ioan Lemeny (23.IV.1780 Dezmir CJ – 29.III.1861, Viena), preot din 1805, canonic la Blaj din 1819, preconizat episcop de Făgăraş în 16.IV.1833, abdicat în martie 1850

Ioan Lemeny va consacra:

1) la Blaj, în 11.VI.1843, pe Vasile Ardeleanu baron Erdélyi (1.VIII.1794 Macău, Cenad – 27.III.1862 Oradea), preot din 1820, canonic orădean din 1835, preconizat episcop gr.cat. de Oradea în 30.I.1843

69

2) la Viena, în 17.V.1857, pe Spiridon Lytwynowycz (Litvinovici, Lytvynovych) (n. 6.XII.1810 Nadrichne – 4.VI.1869 Lvov), preot din 1835, episcop titluar de Canatha, auxiliar al arhidiecezei de Lvov din 1857, din 30.VI.1863 numit mitropolit de Lvov

Vasile Ardeleanu baron Erdélyi va consacra:

în 22.VII.1851, la Oradea, pe Alexandru Sterca Şuluţiu de Cărpiniş (15.II.1790 Abrud – 7.IX.1867 Blaj), preot căsătorit din 1814, apoi văduv, preconizat în 17.II.1851 episcop de Făgăraş şi mitropolit de Alba-Iulia şi Făgăraş din 1853. Din 12.XII.1850 împăratul Francisc Iosif restaurează mitropolia de Alba-Iulia şi Făgăraş, preconizată de Papa Fer. Pius IX în 26.XI.1853

De obicei mitropolitul îşi va consacra sufraganii, iar aceştia îşi vor consacra mitropolitul ales, când va fi cazul. Alexandru Sterca Şuluţiu a consacrat:

1) în 28.X.1855, la Blaj, pe Ioan Alexi (21.I.1801 Mălădia SJ – 29.VI.1863 Gherla), preot din 1825, canonic de Oradea din 1843, preconizat episcop de Gherla în 16.XII.1854

2) în 28.X.1855, la Blaj, pe Alexandru Dobra (15.II.1794 Şopteriu BN – 13.IV.1870 Lugoj), preot din 1818, canonic de Oradea din 1843, preconizat episcop de Lugoj din 17.XI.1854

70

3) în 3.V.1863, la Blaj, pe Iosif Papp Szilágyi de Illésfalva (Băseşti) (13.IV.1813 Tarcea BH – 5.VIII.1873 Oradea), canonic de Oradea din 1845, preconizat în 16.III.1863 episcop de Oradea Mare.

Iosif Papp-Szilágyi a consacrat:

1) la Oradea, în 3.XII.1856, pe Ioan Vancea de Buteasa (18.V.1820 Văşad BH – 31.VII.1892 Blaj), preot din 1845, canonic de Oradea din 1855, preconizat episcop de Gherla din 25.IX.1865, episcop de Gherla (25.IX.1865 – 11.VIII.1868), mitropolit de Alba-Iulia şi Făgăraş între 21.XI.1868-1892

2) la Oradea, în 18.XII.1870, pe Ioan Olteanu (25.XII.1839 Sinteşti CS – 29.XI.1877 Oradea), preot din 1863, prelat papal din 1870, episcop de Lugoj (25.VI.1870 – 16.IX.1873), episcop de Oradea Mare (16.IX.1873-1877)

Ioan Vancea de Buteasa va consacra:

1) la Blaj, în 26.I.1873, pe Mihai Pavel de Peteritea (6.IX.1827 Recea MM – 1.VI.1902 Slatina / Solotvina Ucraina Carpatica), preot din 1852, vicar general al Maramureşului din 1861, episcop de Gherla (11.IX.1872 – 29.I.1879), episcop de Oradea Mare (29.I.1879 – 1902)

71

2) la Blaj, în 14.II.1875 pe Victor Mihalyi de Apşa (19.V.1841 Ieud M – 21.I.1918 Blaj), preot din 1863, episcop de Lugoj (25.XI.1874 – 9.XI.1894) şi mitropolit de Alba-Iulia şi Făgăraş (9.XI.1894 – 1918)

Mihai Pavel de Peteritea va consacra:

în 15.V.1879, la Oradea, pe Ioan Szabo de Cristelnic (16.VIII.1836 Moftinul Mic SM – 1.V.1911 Gherla), preot din 1859, canonic din 1867, preconizat episcop de Gherla din 14.V.1879

Victor Mihaly de Apşa va consacra:

1) în 9.V.1897, la Blaj, pe Demetriu Radu (7.XI.1862 Aiud – 8.XII.1820 Bucureşti), preot din 1885, episcop de Lugoj (22.XI.1896 – 12.V.1903), apoi episcop de Oradea Mare (12.V.1903-1920)

2) în 21.IX.1903 la Blaj pe Vasile I. Hossu de Kisnyéres (11.II.1866 Tg. Mureş – 13.I.1916, Budapesta) preot din 1888, canonic de Blaj, episcop de Lugoj (16.V.1903 – 15.XI.1911), apoi episcop de Gherla (15.XI.1911 – 1916)

72

3) în 14.I.1913, la Blaj pe Valeriu Traian Frenţiu (25.VII.1875 Reşiţa – 11.VII.1952 Sighet), martir, preot din 1898, episcop de Lugoj (4.XI.1912 – 17.I.1922) apoi episcop de Oradea Mare (17.I.1922 – 1952), administrator apostolic al arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş între 25.VII.1941 – III.1946, locţiitor de mitropolit din 27.VI.1948

4) în 4.XII.1917 la Blaj pe Iuliu Hossu de Milaş (30.I.1885 Milaşul Mare BN – 28.V.1970 Bucureşti), mărturisitor al credinţei, preot din 1910, episcop de Gherla din 3.III.1917, din 1930 episcop de Cluj-Gherla până în 1970, între 19.VII.1930 – 2.II.1931 administrator apostolic al diecezei Maramureşului, între 1941-1946 administrator apostolic al diecezei de Oradea Mare, cardinal din 1969 (28.IV)

Demetriu Radu (asistat de Valeriu T. Frenţiu şi Iuliu Hossu) a consacrat:

în Blaj, în 1.I.1920 (14.I.1920 cal. gregorian) pe Vasile Suciu (13.I.1873 Copăcel BV – 25.I.1935 Blaj), vicar general capitular din 1918, ales mitropolit de Alba-Iulia şi Făgăraş în 9.V.1919

Vasile Suciu a consacrat:

1) în 18.VI.1922, la Blaj, pe Alexandru Nicolescu (6.VII.1882 Tulgheş – 5.VI.1941 Blaj), preot din 1904, episcop de Lugoj între 25.II.1922 – 29.VIII.1936, mitropolit de Alba-Iulia şi Făgăraş din 30.VIII.1936

73

2) în 30.I.1931 la Blaj pe Alexandru Russu (22.XI.1884 Şeulia de Câmpie MS – 9.V.1963 Gherla, martir), preot din 1910, canonic de Blaj din 1923, episcop de Maramureş între 17.X.1930 – 1963, ales mitropolit în 1946, acţionând ca mitropolit din 11.VII.1952

Alexandru Nicolescu a consacrat:

1) în 18.X.1936, la Blaj, pe Ioan Bălan (11.II.1880 Teiuş – 4.VIII.1959 Ciorogârla/Bucureşti?, martir), preot din 1903, canonic de Blaj din 1919, episcop de Lugoj între 30.VIII.1936 – 1959

2) în 5.VI.1940 la Blaj pe Vasile Aftenie (14.VI.1899 Lodroman – 10.V.1950 Văcăreşti, martir) ca episcop titular de Ulpiana, vicar general pentru Vechiul Regat, preot din 1926, canonic de Blaj din 1937

Valeriu Traian Frenţiu a consacrat:

1) în 19.XII.1922 (cal. gregorian) la Oradea, pe Florian Stan (17.III.1853 Iegheriştea Veche – 15.V.1924 Oradea) ca episcop titular de Axiopolis, preot din 1887, canonic de Oradea din 1906, vicar general diecezan din 1912

74

2) în 22.VII.1940 pe Ioan Suciu (4.XII.1907 Blaj – 27.VI.1953 Sighet, martir) ca episcop titular de Moglena (numit în 6.V.1940), auxiliar al diecezei de Oradea Mare, vicar general al episcopiei de Oradea Mare între 30.VIII.1940 – 29.VIII.1941, administrator apostolic al arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş din 1946 până în 1953

3) în 25.IV.1949 la Căldăruşani (domiciliu forţat) pe Tit Liviu Chinezu (22.XII.1904 Huduc Maioreşti MS – 15.I.1955 Sighet, martir) ca episcop titular de Regiana, coadjutor al administratorului apostolic arhidiecezan (I. Suciu). Data anterioară (24/25.XII.1949) vehiculată pentru consacrare este greşită!

4) în 24/25.XII.1949 la Căldăruşani (domiciliu forţat) pe Ioan Chertes (10.IX.1911 Sărăţel BN – 31.I.1992 Cluj-Napoca), episcop titular de Campania în Macedonia, coadjutor al episcopului Iuliu Hossu, din 14.III.1990 arhiepiscop titular de Cantano; preot din 1935, canonic de Cluj-Gherla din 1947, va renunţa la exercitarea jurisdicţiei după 1964; mărturisitor al credinţei.

Cu episcopul IoanChertes se stinge linia succesiunii apostolice directe a vechii mitropolii de Alba-Iulia şi Făgăraş.

N.B.: În decembrie 1922 era numit episcop titular de Tesbia prepozitul Ioan Boroş (27.X.1850 Carei – 29.I.1937 Lugoj), una dintre personalităţile marcante ale diecezei lugojene. Din datele pe care le avem până acum însă el nu a fost consacrat ca episcop.

75

II Ascendenţe apostolice ale episcopilor din România de după 1948

II A) Descendenţi ai cardinalului Scipione Rebiba di Rebbibia

Scipione Rebiba (3.II.1504 San Marco d’Alunzio – 23.VII.1577), consacrat episcop în 14.V.1541 la Roma, probabil de Papa Paul al III-lea (nu există încă documente care să ateste cu certitudine consacratorul) ca episcop titular de Amyclae, auxiliar de Chieti, cardinal din 1555, arhiepiscop de Pisa (1556-1560), de Troia (1560-1565), patriarh latin de Constantinopol (1565-1573), episcop de Albano (1573-1577) va consacra:

la Roma, în 12.III.1566 pe Giulio Antonio Santorio (6.VI.1532 Caserta – 9.V.1602), arhiepiscop de Santa Severina, cardinal din 1595. Acesta va consacra:

la Roma, în 7.IX.1586 pe Girolamo Bernerio, OP (1540 Corregio – 5.V.1611) episcop de Ascoli-Piceno (1585-1603), de Albano (1603-1607), de Porto e Santa Rufina (1607-1611), cardinal din 1586. El va consacra:

la Roma, în 4.IV.1604, pe Galeazzo Sanvitale (1566 Parma – 8.IX.1622 Bari) ca arhiepiscop de Bari-Canosa. Acesta va consacra:

la Roma, în 2.V.1621, pe Ludovico Ludovisi (27.X.1595 Bologna – 18.XI.1632), cardinal din 1621, arhiepiscop de Bologna din 1621. Acesta va consacra:

76

la Roma, în 12.VI.1622, pe Luigi Caetani (1595 Piemonte – 15.IV.1642), patriarh latin de Antiohia (1622-1624), arhiepiscop de Capua (1624-1627), cardinal din 1626. El va consacra:

la Roma, în 7.X.1630, pe Ulderico Carpegna (24.VI.1595 Scavolino – 24.I.1679), episcop de Gubbio (1630-1638), episcop de Todi din 1638, cardinal din 1633, având şi alte beneficii romane. El va consacra:

la Roma, în 2.V.1666, pe Paluzzo Paluzzi Altieri Degli Albertoni (8.VI.1623 Roma – 29.VI.1698), episcop de Montefiascone (1666-1670), arhiepiscop de Ravenna din 1670, cardinal din 1666. El va consacra:

la Roma, în 3.II.1675, pe Pietro Francesco Orsini de Gravina (Papa Benedict al XIII-lea) (2.II.1649 Gavrina di Puglia – 23.II.1730), cardinal din 1672, arhiepiscop de Manfredonia (1675-1686), de Benevento (1686-1701), de Frascati (1701-1715), ales papă în 29.V.1724. El va consacra:

77

la Roma, în 16.VII.1724, pe Prospero Lorenzo Lambertini (Papa Benedict al XIV-lea) (31.III.1675 Bologna – 3.V.1758), arhiepiscop titular de Theodosia, cardinal in pectore din 1726, public din 1728, arhiepiscop de Bologna din 1731, ales papă în 17.VIII.1740. El va consacra:

la Roma, în 29.XII.1743, pe Enrique Enriquez (30.IX.1701 Campi, I – 25.IV.1756), arhiepiscop titular de Nazianz din 1743, nunţiu apostolic în Spania, cardinal din 1753. El va consacra:

la Madrid, în 16.III.1749, pe Manuel Quintano Bonifaz (1699 Salas de los Infates – 18.XII.1774), episcop titular de Pharsalus, auxiliar de Toledo, administrator apostolic al arhidiecezei de Toledo din 1755, mare inchizitor al tuturor Spaniilor. El va consacra:

la Madrid, în 28.VI.1761, pe Bonaventura Córdoba Espinosa de la Cerda (23.III.1724 Madrid – 6.V.1777), cardinal din 1761, arhiepiscop titular de Neocaesareea in Ponto, patriarh al Indiilor de Vest. El va consacra:

la San Idelfonso de la Granja, în 22.VIII.1773, pe Giuseppe Maria Doria Pamphilj (11.XI.1751 Genova –8.II.1816), arhiepiscop titular de Seleucia in Isauria, nunţiu în Franţa, cardinal din 1785, episcop de Frascati din 1803, şi de Porto Santa Rufina din 1814. El va consacra:

78

la Roma, în 17.VIII.1800, pe Francesco Maria Saverio Felice Castiglioni (Papa Pius al VIII-lea) (20.XI.1761 Cingoli – 30.XI.1830), episcop de Montalto (1800-1816), de Cesena din 1816, cardinal din 1816, ales papă în 31.III.1826. El va consacra:

la Roma, în 3.VI.1827, pe Giovanni Maria Mastai-Ferretti (Fericitul Papă Pius al IX-lea) (13.V.1792 Senigallia – 7.II.1878), arhiepiscop de Spoleto din 1827, de Imola din 1832, cardinal in pectore din 1829, publicat în 1830, ales papă în 16.VI.1846. El va consacra:

la Roma, în 12.I.1874, pe Raffaele Monaco La Valletta (23.II.1827 Aquila – 14.VII.1896), cardinal din 1868, episcop titular de Heraclea, din 1884 episcop de Albano, având şi diferite beneficii curiale. El va consacra:

la Roma, în 10.VII.1888, pe Francesco Satolli (21.VII.1839 Marsciano – 8.I.1910), arhiepiscop titular de Naupactus, cardinal din 1895, având diferite însărcinări curiale. El va consacra:

79

la Roma, în 14.VI.1903, pe Dennis Joseph Dougherty (16.VIII.1865 Homesville, PA, USA – 31.V.1951), episcop de Nuova Segovia (1903-1908), de Jaro (1908-1915), de Buffalo (1915-1918), arhiepiscop de Philadelphia din 1918. El va consacra:

la Philadelphia (Pennsylvania), în 20.V.1929, pe Gerald Patrick O’Hara (4.V.1895 Green Ridge – 16.VII.1963 Londra), episcop titular de Heliopolis în Fenicia, auxiliar de Philadelphia, din 1935 episcop de Savannah Georgia, regent apostolic la Bucureşti între 19.II.1947-5.VIII.1950, apoi nunţiu în Irlanda, delegat apostolic în Marea Britanie din 1954, arhiepiscop titular de Pessinus din 1959.

Regentul apostolic Gerald Patrick O’Hara va consacra:

1) la Bucureşti, în 5.IV.1948 (asistat de Al. Cisar), pe Anton Durcovici (Durkowitsch) (17.V.1888 Bad Deutsch Altenburg – 11.XII.1951 Sighet, martir), episcop de Iaşi din 30.X.1947, administrator apostolic al arhidiecezei de Bucureşti între 1.I.1949 – 26.VI.1949.

2) la Bucureşti, în 30.XI.1948 (asistat de Al. Cisar), pe Ioan Ploscaru (19.XI.1911 Frata, CJ – 31.VII.1998 Lugoj), ca episcop titular de Trapezopolis, din 21.XI.1948, coadjutor al diecezei de Lugoj, administrator apostolic de Lugoj din 4.VIII.1959, episcop de Lugoj între 14.III.1990 – 20.XI.1995, mărturisitor al credinţei.

80

3) la Bucureşti, în 8.XII.1948 pe Ioan Duma (5.XI.1896 Valea Mare, BC – 16.VII.1981 Târgu-Jiu), episcop titular de Iuliopolis, auxiliar al diecezei Iaşilor, mărturisitor al credinţei.

4) la Bucureşti, în 12.XII.1948, pe Adalbert Bela Boroş (20.IX.1908 Pădureni, AR – 6.VI.2003 Timişoara), episcop titular de Ressiana, iniţial coadjutor al diecezei de Timişoara, apoi auxiliar al acesteia, din 4.III.1990, arhiepiscop titular de Ressiana, mărturisitor al credinţei.

5) la Bucureşti, în 2.II.1949 (asistat de I. Ploscaru), pe Alfred Imre Eröss (7.VII.1909 Prisian, CS – 31.VII.1950 Cluj), episcop titular (titlul s-a pierdut), coadjutor de Alba-Iulia; a decedat din cauza meningitei.

6) la Bucureşti, în 14.II.1949, pe Fericitul Szilàrd Ignatiu Constantin Bogdanffy de Ebesfalva (21.II.1911 Crna Bara/ Feketető – 3.X.1953 Aiud, martir), episcop de Oradea. Odată ce statul comunist român a denunţat unilateral Concordatul cu Sf. Scaun, diecezele de Oradea şi Satu-Mare nu mai aveau nici un motiv canonic de a rămâne unite „ad personam”.

81

7) la Bucureşti, în 6.III.1949 (asistat de I. Ploscaru), pe Ioan Maria Dragomir (11.X.1905 Ariniş, MM – 25.IV.1985 Bucureşti), episcop titular de Paleopolis, coadjutor al diecezei de Maramureş, administrator apostolic al Maramureşului din 9.V.1963, vicar apostolic al Vechiului Regat cu întreruperi între 1949-1950 şi după august 1964 până la moarte, proiedru (întâi-stătător al Bisericii Greco-Catolice din România) între 28.V.1970 – 1985, mărturisitor al credinţei.

8) la Bucureşti, în 28.VII.1949, pe Iuliu Hirţea (13.IV.1914 Vinţerea, BH – 28.VI.1978 Cluj) ca episcop titular de Nebbi, coadjutor al diecezei de Oradea Mare, administrator apostolic al acesteia după decesul lui Valeriu Traian Frenţiu, mărturisitor al credinţei.

9) la Bucureşti, în 30.VI.1950, pe Iosif (Joseph) Schubert (24.VI.1890 Bucureşti – 4.IV.1969 München), numit în 26.VI.1949 arhiepiscop titular de Ceramusa, administrator apostolic al arhidiecezei de Bucureşti între 26.VI.1949-17.II.1951, legitim după moartea lui Al. Cisar. Mărturisitor al credinţei.

Ioan Dragomir, episcop titular de Paleopolis va consacra:

1) la Bucureşti, în 12.I.1983, pe Octavian Cristian (31.V.1920 Lăscud, MS – 13.II.1989 Baia Mare), pe care îl numeşte coadjutor pentru Maramureş. Între 25.IV.1985 – 13.II.1989 îşi va disputa jurisdicţia asupra diecezei de Maramureş cu Lucian Mureşan.

82

2) la Bucureşti, în 10.VII.1984 (asistat de Octavian Cristian), pe Justin Ştefan Paven (1.VI.1925 Bucureşti – 19.XI.1999 Bucureşti), pe care îl numeşte coadjutor pentru Vechiul Regat, ulterior coadjutor al episcopului Cristian. Din 13.II.1989 până în 14.III.1990 îşi va disputa jurisdicţia asupra diecezei de Maramureş cu Lucian Mureşan. Mărturisitor al credinţei.

3) la Bucureşti, în 18.IV.1985 pe Emil Riti (12.XI.1926 Sânmartin CJ – 21.II.2006), pentru dieceza de Cluj-Gherla, conform scrisorii trimise Sf. Scaun şi semnate de Alexandru Todea, din 18.IV.1981. Mărturisitor al credinţei.

Iosif Schubert, arhiepiscop titular de Ceramusa va consacra

la Bucureşti, în 19.XI.1950, pe Alexandru Todea (5.VI.1912 Teleac, MS – 22.V.2002 Târgu-Mureş) ca episcop titular de Caesaropolis, numit din 4.VII.1950, auxiliar al arhidiecezei Blajului, administrator apostolic al acesteia după decesul mitropolitului ales Alexandru Rusu, proiedru al Bisericii Greco-Catolice din România din 30.IV.1985, administrator apostolic al diecezei de Cluj-Gherla între 11.VII.1987 – 17.VI.1990, numit mitropolit de Alba-Iulia şi Făgăraş în 14.III.1990, cardinal din 1991, din 8.IX.1992 pensionat. Mărturisitor al credinţei.

Alexandru Todea a consacrat:

1) la Baia Mare, în 27.V.1990 (asistat de I. Ploscaru şi Guido del Mestri), pe Vasile II Hossu (17.V.1919 Carei – 8.VI.1997 Oradea), numit episcop de Oradea Mare din 14.III.1990. Mărturisitor al credinţei.

83

2) la Baia Mare, în 27.V.1990 (asistat de Ploscaru şi del Mestri), pe Lucian Mureşan (n. 23.V.1931 Ferneziu MM), episcop diecezan de Maramureş între 14.III.1990 – 4.VII.1994, din 4.VII.1994 mitropolit de Alba-Iulia şi Făgăraş, din 16.XII.2005 mitropolit major.

3) la Cluj-Napoca, în 17.VI.1990 (asistat de Ioan Ploscaru şi Lucian Mureşan), pe George Guţiu (30.III.1924 Vaidei MS – 8.V.2011 Cluj-Napoca), episcop de Cluj-Gherla între 14.III.1990 – 18.VII.2002, din 20.VII.1994 arhiepiscop ad personam, administratorul apostolic al arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş între 8.IX.1992 – 20.VIII.1994. Mărturisitor al credinţei.

Lucian Mureşan a consacrat:

1) la Blaj, în 8.IX.1994 (asistat de I. Ploscaru şi G. Guţiu), pe Virgil Bercea (n. 9.XII.1957 Habic MS), episcop titular de Pupiana între 20.VII.1994 – 8.VI.1997, auxiliar al arhidiecezei, din 6.XI.1996 coadjutor de Oradea Mare, din 8.VI.1997 episcop de Oradea Mare.

2) la Blaj, în 8.IX.1994 (asistat de I. Ploscaru şi G. Guţiu), pe Alexandru Mesian (n. 22.I.1937 Ferneziu MM), episcop coadjutor de Lugoj, din 20.XI.1995 episcop de Lugoj.

84

3) la Baia Mare, în 11.IX.1994 (asistat de Al. Mesian şi V. Bercea), pe Ioan Şişeştean (11.VI.1936 Siseşti MM – 12.IV.2011 Baia Mare), ca episcop de Maramureş, numit din 20.VII.1994.

4) în Canton, USA, în 24.VIII.1996, pe John Michael Botean (n. 9.VII.1955 Canton, USA), episcop de St. George’s în Canton din 29.III.1996. A fost asistat de episcopii Judson Michael Procyk (n. 1931, din familia episcopală descendentă din Pius XII, Rebiba) şi de Nicholas James Samra (n. 1944 din familia episcopală melkită).

5) la Blaj, în 16.XII.2007 (asistat de V. Bercea şi Al. Mesian), pe Mihai Cătălin Frăţilă (n. 10.XII.1970 Alba-Iulia), numit episcop titular de Novae din 27.X.2007, vicar general pentru Vechiul Regat.

6) la Blaj, în 16.XII.2007 (asistat de Ioan Siseştean şi Florentin Crihălmean), pe Vasile Bizău (n. 14.X.1969 Dragomireşti), numit episcop titular de Appiaria din 27.X.2007, auxiliar al arhidiecezei, din 11.VI.2011 episcop de Maramureş.

85

Mihai Cătălin Frăţilă a consacrat:

la Atena, în 24.V.2008, pe Dimitrios Salachas (n. 7.VI.1939, Atena), numit în 23.IV.2008 episcop titular de Carcabia şi exarh apostolic greco-catolic pentru Grecia. A fost asistat de episcopii Franghiskos Papamanolis (n. 1936, linia episcopală Odescalchi/Rebiba) şi Hlib Lonchyna (n. 1954, linia episcopală Ioan Lemeni).

Cardinalul Guido Del Mestri (13.I.1911 Banja Luka – 2.VIII.1993) cohirotonitor al episcopilor L. Mureşan şi Vasile II Hossu aparţine liniei episcopale ce descinde din Papa Clement al XIII-lea, tot din familia Rebiba. II A 1. Cardinalul Francesco Satolli (II A) va consacra:

la Roma, în 13.V.1900, pe Angelo Maria Dolci (12.VII.1867 Civitella di Agliano – 13.IX.1939 Civitella di A.), episcop de Gubbio (1900-1906), delegat apostolic în diverse ţări sud-americane, din 1906 arhiepiscop titular de Nazianz, apoi de Amalfi din 1911, de Hierapolis în Syria din 1914, cardinal din 1933, nunţiu apostolic în România între 24.VIII.1923 – 13.III.1933, episcop de Palestrina din 1936.

Dolci va consacra:

1) la Timişoara, în 15.V.1927, pe Augustin Pacha (26.XI.1870 Moritzfeld CS – 4.XI.1954 Timişoara), preot din 1893, canonic de Cenad din 1911, episcop titular de Lebedo, din 3.IV.1927, administrator apostolic al diecezei de Cenad în partea deservită României din 17.II.1923, episcop de Timişoara din 16.X.1930, mărturisitor al credinţei.

86

2) la Oradea, în 7.XII.1930, pe István Fiedler (14.X.1871 Becicherecul Mare, Zrenjanin – 23.X.1957 Oradea), preot din 1894, canonic de Cenad din 1923, episcop de Oradea şi Satu-Mare între 27.X.1930 şi 14.XII.1939, din 15.XII.1939 episcop titular de Mulia.

II A 2. Papa Benedict al XIV (Prospero Lambertini) (vezi II A) va consacra:

la Roma, în 19.III.1743, pe Carlo della Torre Rezzonico (Papa Clement al XIII-lea) (7.III.1693 Veneţia – 2.II.1769), cardinal din 1737, episcop de Padova din 1743, ales papă în 6.VII.1758. El va consacra:

la Roma, în 25.IV.1762, pe Marcantonio Colonna Jr. (16.VIII.1724 Roma – 4.XII.1793), arhiepiscop titular de Corinth, cardinal din 1759, din 1784 episcop de Palestrina. El va consacra:

la Roma, în 2.III.1777, pe Hyacinthe Sigismond Gerdil (23.VI.1718 Samoens, CH – 12.VIII.1802), episcop titular de Dibona, cardinal din 1777. Acesta va consacra:

87

la Roma, în 21.XII.1788, pe Giulio Maria della Somaglia (29.VII.1744 Piacenza – 2.IV.1830), patriarh latin de Antiohia, cardinal din 1795, episcop de Frascati din 1814, de Porto Santa Rufina din 1818, de Ostia-Velletri din 1820. El va consacra:

la Roma, în 25.V.1823, pe Carlo Odescalchi SI, Venerabil (5.III.1785 Roma – 17.VIII.1841), arhiepiscop de Ferrara din 1823, cardinal din 1823, renunţă la cardinalat în 1840 pentru a intra în monahism. Acesta va consacra:

la Roma, în 21.XII.1828, pe Constantino Patrizi Nara (4.IX.1798 Siena – 17.XII.1876), arhiepiscop titular de Philippi, cardinal in pectore din 1834, publicat în 1836, episcop de Albano din 1849, episcop de Sabina şi Poggio Mirteto din 1860, de Ostia – Velletri din 1870. El va consacra:

la Roma, în 5.XI.1871, pe Lucido Maria Parocchi (13.VIII.1833 Mantua – 15.I.1903), episcop de Pavia, din 1877 arhiepiscop de Bologna, cardinal din 1877, având apoi alte beneficii eclesiastice. Acesta va consacra:

88

la Roma, în 27.III.1892, pe Girolamo Maria Gotti. OCD (29.III.1834 Genova – 19.III.1916), arhiepiscop titular de Petra in Aegypto, nunţiu în Brazilia din 1892, cardinal din 1895, din 1896 primind alte beneficii eclesiastice. El va consacra:

la Roma, în 5.XI.1905, pe Raymund Netzhammer, OSB (19.I.1862 Erzingen – 18.IX.1945 Insel Werd), arhiepiscop de Bucureşti între 16.IX.1905 – 14.VII.1924, apoi arhiepiscop titular de Anazarbus. Acesta va consacra:

la Bucureşti, în 15.VII.1920, pe Alexandru Theodor Cisar (21.X.1880 Bucureşti – 7.I.1954 Bucureşti, otrăvit de Securitate), episcop de Iaşi între 22.IV.1920 – 12.XII.1924, apoi arhiepiscop de Bucureşti până în 17.IX.1948, când acceptă pensionarea, episcop titular de Nicopole, administrator apostolic al arhidiecezei bucureştene între 29.VI.1949 – 21.V.1950 şi 1.VIII.1953 –1954.

Cisar va consacra:

1) la Iaşi, în 20.IX.1925, pe Mihai Robu (9.IV.1884 Săbăuani NT – 27.IX.1944 Stâna de Vale BH), episcop de Iaşi din 5.VII.1925 – 1944

89

2) la Alba Iulia, în 7.VI.1936, pe Adolf Vorbuchner (23.III.1890 Arad – 10.IX.1938 Viena), episcop titular de Tinin, coadjutor de Alba-Iulia, episcop de Alba-Iulia între 28.V.1938 – 10.IX.1938

3) la Bucureşti, în primăvara lui 1951, pe Victor Győző Simon Macalik (1.III.1890 Sibiu – 19.VIII.1953 Jilava, martir), episcop titular de Azotus în Palestina, canonic diecezan de Alba-Iulia din 1941, coadjutor de Alba-Iulia

II A 3. Cardinalul Lucido Maria Parocchi (vezi II A 2) va consacra:

la Roma, în 22.I.1893, pe Alfonso Maria Mistrangelo, SchP (26.IV.1852 Savona – 7.XI.1930), episcop de Pontremoli între 1893-1899, arhiepiscop de Florenţa din 1899, cardinal din 1915. El va consacra:

la Florenţa, în 24.V.1914, pe Andrea Cassulo (30.XI.1869 Castelletto d’Orba – 9.I.1952 Istambul), din 1914 episcop de Fabriano şi Matelica, arhiepiscop titular în diferite ţări, Nunţiu Apostolic în România între 14.VI.1936 – 12.II.1947 (în 10.XI.1946 declarat de marionetele comuniste persona non grata), apoi delegat apostolic în Turcia. Acesta va consacra:

90

1) la Cluj, în 12.II.1939, pe Áron Márton (28.VIII.1896 Sândominic HR – 29.IX.1980 Alba-Iulia), preot din 1924, canonic de Alba-Iulia din 1937, administrator apostolic de Alba-Iulia între 14.IX.1938 – 24.XII.1938, episcop de Alba-Iulia între 24.XII.1938 – 2.IV.1980, administrator apostolic al diecezelor de Satu Mare şi Oradea între 14.XII.1939 – 28.VI.1941 şi 26.III.1942, arhiepiscop ad personam din 1949, mărturisitor al credinţei, venerabil.

2) la Bucureşti, în 25.VII.1943, pe Marcu Frey Glaser (25.IV.1880 Landau/Saratov RU – 25.V.1950 Iaşi, martir), canonic de Tiraspol din 1908, episcop titular de Caesaropolis din 20.I.1943, vizitator apostolic al Transnistriei, administrator apostolic al diecezei Iaşilor între 18.X.1944 – 30.X.1947 şi 26.VI.1949 – 25.V.1950.

II A 4. Ascensiunea apostolică a Fericitului Papă Ioan Paul al II-lea Papa Clement al XIII-lea (Carol della Torre Rezzonico) (vezi II A 2) va consacra:

la Roma, în 19.XI.1758, pe Henry Benedict Mary Clement Stuart duce de York (6.III.1725 Roma – 13.VII.1807), cardinal din 1747, arhiepiscop titular de Corinthus din 1758, din 1761 episcop de Frascati. Acesta va consacra:

la Frascati, în 24.II.1794, pe Annibale Francesco Clemente Sermattei della Genga (Papa Leon al XII-lea) (22.VIII.1760 Monticelli della Genga – 10.II.1829), arhiepiscop titular de Tyrus, cardinal din 1816, ales papă în 28.IX.1823. El va consacra:

91

la Roma, în 15.VIII.1826, pe Chiarissimo Falconieri Mellini (7.II.1780 Roma – 30.I.1862), arhiepiscop de Ravenna din 1826, cardinal din 1840. Acesta va consacra:

la Roma, în 14.VII.1839, pe Camillo di Pietro (10.I.1806 Roma – 6.III.1884), cardinal in pectore din 1853, publicat din 1856, cu diferite însărcinări curiale. El va consacra:

la Roma, în 3.XI.1861, pe Mieczyslav Halka Ledóchowski SI (29.X.1822 Gorki – 22.VII.1902), arhiepiscop titular de Thebae din 1861, arhiepiscop de Gniezno din 1866, cardinal din 1875. El va consacra:

la Roma, în 25.III.1886, pe Jan Maurycy Pawel Puzyna de Kozielsko (23.IX.1842 Gwozdiec – 8.IX.1911), episcop titular de Memphis, auxiliar de Lvov (latin), arhiepiscop de Cracovia din 1895, cardinal din 1901. Unul dintre co-hirotonitorii lui a fost şi mitropolitul Josyf Sembratowich (din familia Ioan Lemeni). Jan Pawel Puzyna de Kosielsko va consacra:

92

la Lvov, în 20.I.1901, pe Sf. Józef Bilczewski (26.IV.1860 Wilamowice – 20.III.1923), din 1900 arhiepiscop de Lvov (latin). Va fi canonizat în 2005. Acest va consacra:

la Lvov, în 12.I.1919, pe Boreslaw Twardowski (18.II.1864 Lvov – 22.IX.1945), episcop titular de Telmissus, auxiliar de Lvov, din 1923 arhiepiscop de Lvov (latin). El va consacra:

la Lvov, în 5.XI.1933, pe Eugeniusz Baziak (8.III.1890 Tarnopol – 15.VI.1962), episcop titular de Phocaea, auxiliar de Lvov, din 1944 arhiepiscop titular de Parium, coadjutor de Lvov, din 1951 administrator apostolic al arhidiecezei de Cracovia. El va consacra:

la Cracovia, în 28.IX.1958, pe Fericitul Karol Józef Wojtyla (Papa Ioan Paul al II-lea) (18.V.1920 Wadowice – 2.IV.2005), episcop titular de Ombi, auxiliar de Cracovia, arhiepiscop de Cracovia din 1964, cardinal din 1967, ales papă în 16.X.1978.

93

Papa Ioan Paul al II-lea va consacra:

1) la Roma, în 6.I.1982, pe Traian Crişan (21.V.1918 Iara CJ – 6.XI.1990 Roma), numit din 7.XII.1981 arhiepiscop titular de Drivastum, secretar al Congregaţiei pentru Canonizări. Ceilalţi doi episcopi cohirotonitori aparţin tot familiei Rebiba.

2) la Roma, în 6.I.1997, pe Florentin Crihălmeanu (n. 7.IX.1959 Iaşi), numit în 6.XI.1996 episcop titular de Silli, coadjutor de Cluj-Gherla, din 18.VII.2002 episcop de Cluj-Gherla.

3) la Roma, în 6.I.1997, pe Jean-Claude Périsset (n. 13.IV.1939 Estavayer-le-Lac CH), numit episcop titular de Accia (16.XI.1996), arhiepiscop titular de Justiniana Prima (12.XI.1998), nunţiu apostolic în România între 1998-2007, apoi în Germania

4) la Roma, în 6.I.2000, pe Anton Coşa (n. 23.XI.1961 Valea Mare BC), numit episcop titular de Pesto, administrator apostolic al Rep. Moldova (30.X.1999), numit episcop de Chişinău în 27.X.2001.

94

Traian Crişan a consacrat:

La Detroit, în 26.VI.1983 pe Vasile Louis Puşcaş (13.IX.1913 Aurora Ill. USA – 3.X.2009), numit în 4.XII.1982 episcop titular de Leuce, administrator apostolic de St. George Canon pentru românii greco-catolici din SUA, episcop de St. George în Canton între 26.III.1987 – 2.VII.1993. Cohirotonisitori ai săi au fost episcopii Michael Dudich (1917-2007) şi Emil Michalik (1920-1989) ambii din familia apostolică a lui S. Rebiba.

Jean-Claude Périsset a consacrat:

la Timişoara, în 28.VIII.1999 pe Martin Roos (n. 17.X.1942 Satchinez), numit din 24.VI.1999 episcop de Timişoara.

Martin Roos a consacrat:

la Oradea, în 7.III.2009 pe László Böcskey (n. 11.VII.1965 Gătaia), numit în 23.XII.2008 episcop de Oradea (latin).

95

II A 5. Succesiunea apostolică din partea Sf. Papă Pius al X-lea Cardinalul Lucido Maria Parocchi (vezi II A 2) va consacra:

la Roma, în 16.XI.1884, pe Sf. Giuseppe Melchiore Sarto (Papa Pius al X-lea) (2.VII.1835 Riese – 20.VIII.1914), episcop de Mantova între 1884-1893, cardinal din 1893, patriarh al Veneţiei din 1893, ales papă în 4.VIII.1903. Acesta va consacra:

la Roma, în 22.XII.1907, pe Giacomo della Chiesa (Papa Benedict al XV-lea) (21.XI.1854 Pegli – 22.I.1922), arhiepiscop de Bologna între 1907-1914, cardinal din 1914, ales papă în 3.IX.1914. Acesta va consacra:

la Roma, în 13.V.1917, pe Eugenio Maria Giuseppe Giovanni Pacelli (Ven. Papă Pius al XII-lea) (2.III.1876 Roma – 9.X.1958 Castelgandolfo), din 1917 arhiepiscop titular de Sardes, cardinal din 1929, ales papă în 2.III.1939. El va consacra:

la Roma, în 27.III.1941, pe Carlo Confalonieri (25.VII.1893 Seveso – 1.VIII.1986), arhiepiscop de Aquila între 1941-1977, episcop de Ostia din 1977, cardinal din 1958. El va consacra:

96

1) la Roma, în 30.IX.1951, pe Corrado Ursi (26.VII.1908 Andria – 29.VIII.2003 Napoli), episcop de Nardó între 1951-1961, de Acerenza între 1961-1966, arhiepiscop de Napoli între 1966-1987, cardinal din 1967.

2) la Roma, în 16.XII.1965, pe Petru Pleşca (5.II.1905 Fântânele – 19.III.1977 Iaşi), numit în 4.XII.1965 episcop titular de Voli, ordinariu al diecezei Iaşilor.

Cardinalul Corrado Ursi va consacra:

la Bari, în 9.II.1975 pe Francesco Colasuonno (2.I.1925 Grumo Appula – 31.V.2003) din 1974 arhiepiscop titular de Truentum fiind delegat apostolic sau nunţiu în diferite ţări, cardinal din 1998.

Colasuonno va consacra:

1) la Şumuleu Ciuc, în 29.IV.1990, pe György Miklós Jakubinyi (n. 13.II.1946 Sighetul Marmaţiei), din 14.III.1990 episcop titular de Aquae Regiae, auxiliar de Alba-Iulia, administrator apostolic al armenilor din Transilvania (13.VI.1991), administrator apostolic arhidiecezan între 4.XII.1993 – 21.IV.1994, din 8.IV.1994 arhiepiscop de Alba-Iulia (latin).

97

2) la Satu-Mare, în 1.V.1990, pe Pál Reizer (6.I.1943 Turulung – 18.IV.2002 Debrecen), numit episcop de Satu-Mare în 14.III.1990.

Arhiepiscopul György Jakubinyi va consacra:

1) la Şumuleu Ciuc, în 1.III.1997, pe József Tamás (n. 12.XI.1944 Şiculeni), numit episcop titular de Valabria din 18.XII.1996, auxiliar de Alba-Iulia.

2) la Satu-Mare, în 21.VI.2003, pe Jenö Schönberger (n. 18.VI.1959 Turulung), numit în 30.IV.2003 episcop de Satu-Mare.

Episcopul Jenö Schönberger va fi co-hirotonisitor,

în 15.VIII.2007, al lui Ferenc Cserháti (n. 12.II.1947 Turulung), numit episcop titular de Centuria, auxiliar al arhidiecezei Budapesta-Esztergom.

98

II A 6. O descendenţă apostolică a cardinalului Carlo Odescalchi SI Carlo Odescalchi SI (vezi II A 2) va consacra:

la Roma, în 14.X.1832, pe Sf. Eugène Charles Joseph de Mazenod (1.VIII.1782 Aix-en-Provence – 21.V.1861), episcop titular de Icosium între 1832-1837, arhiepiscop de Marsilia din 1837. El va consacra:

la Marsilia, în 11.III.1842, pe Joseph Hippolyte Guibert, OMI (13.XII.1802 Aix-en-Provence – 8.VII.1886), episcop de Viers între 1841-1857, arhiepiscop de Tours între 1857-1871, arhiepiscop al Parisului din 1871, cardinal din 1873. El va consacra:

la Paris, în 11.II.1872, pe François Marie Richard de la Vergne (1.III.1819 Nantes – 28.I.1908), episcop de Belley între 1871-1875, arhiepiscop titular de Larissa în Thesalia din 1875 coadjutor al Parisului, arhiepiscop al Parisului din 1886, cardinal din 1889. Acesta va consacra:

la Paris, în 6.III.1898, pe Pietro Gasparri (5.V.1852 Capovallaza di Ussita – 18.XI.1934), din 1898 arhiepiscop titular al Caesareei din Palestina, cardinal din 1907, având diferite însărcinări curiale (secretar de stat între 1914-1930). El va consacra:

99

la Roma, în 8.VIII.1920, pe Clemente Micara (24.XII.1879 Frascati – 11.III.1965), arhiepiscop titular de Apamea în Siria, nunţiu apostolic, cardinal din 1946, episcop de Velletri din 1946, având şi alte sarcini curiale. El va consacra:

la Roma, în 16.IV.1950, pe Antonio Samorè (4.XII.1905 Bardi – 3.II.1983), arhiepiscop titular de Ternobus, cardinal din 1967, cu diferite sarcini curiale. El va consacra:

la Asti, în 15.I.1978, pe Angelo Sodano (n. 23.XI.1927 Isola d’Asti), din 1977 arhiepiscop titular de Nova Caesaris, cardinal din 1991, secretar de stat între 1991-2006.

Sodano va consacra:

1) la Timişoara, în 28.IV.1990, pe Sebastian Kräuter (22.XII.1922 Nitzkydorf – 29.I.2008 Timişoara), episcop al Timişoarei între 14.III.1990 – 24.VI.1999.

100

2) la Iaşi, în 1.V.1990, pe Petru Gherghel (n. 28.VI.1940 Gherăieşti NT), numit episcop de Iaşi din 14.III.1990.

Episcopul Petru Gherghel va consacra:

la Iaşi, în 8.XII.1999 pe Aurel Percă (n. 15.VIII.1951 Săbăuani), numit episcop titular de Mauriana şi auxiliar al Iaşilor din 28.IX.1999.

II A 7. O descendenţă apostolică a papei Paul al VI-lea Papa Pius al XII-lea (vezi II A 5) (Eugenio Pacelli) va consacra:

la Roma, în 25.VII.1937, pe Eugène Gabriel Gervais Laurent Tisserant (24.III.1884 Nancy – 21.II.1972), arhiepiscop titular de Iconium, cardinal din 1936, cu diferite sarcini curiale. El va consacra:

la Roma, în 12.XII.1954, pe Giovanni Battista Montini (papa Paul al VI-lea) (26.IX.1897 – 6.VIII.1978), arhiepiscop de Milano între 1954-1958, cardinal din 1958, ales papă în 21.VI.1963. El va consacra:

101

1) la Roma, în 16.VII.1967, pe Augustino Casaroli (24.XI.1914 Castel S. Giovanni – 9.VI.1998), arhiepiscop titular de Cartagine, cardinal din 1979, secretar de stat între 1979-1990. Mărturisitor al credinţei.

2) la Roma, în 13.II.1972, pe Antal Jakab (13.III.1909 Chileni – 5.V.1993 Alba-Iulia), numit episcop titular de Astigi din 23.XII.1971 şi coadjutor de Alba-Iulia, episcop de Alba-Iulia între 2.IV.1980 – 14.III.1990.

Cardinalul Agostino Casaroli va consacra:

la Roma, în 8.XII.1984, pe Ioan Robu (n. 6.XI.1944 Tg. Secuiesc), numit din 25.X.1984 episcop titular de Cellae in Proconsulari şi administrator apostolic al arhidiecezei Bucureştilor, iar din 14.III.1990 arhiepiscop de Bucureşti.

Episcopul Antal Jakab va consacra:

la Alba-Iulia, în 29.IX.1981 pe Lajos Bálint (6.VIII.1929 Delniţa – 4.IV.2010 Odorheiul Secuiesc) numit din 9.VII.1981 episcop titular de Novae, auxiliar de Alba-Iulia, iar între 5.VIII.1991 – 29.XI.1993 arhiepiscop de Alba-Iulia.

102

Arhiepiscopul Ioan Robu va consacra:

la Bucureşti, în 8.XII.2003 pe Cornel Damian (n. 8.V.1960 Jibou), numit din 31.X.2003 episcop titular de Iziriana, auxiliar al arhidiecezei Bucureştilor.

II A 8. Succesiunea apostolică poloneză (tot rebbibiană) Cardinalul Girolamo Bernerio (vezi II A) a consacrat la Roma, în 10.I.1593, pe Claudio Rangoni (26.IX.1559 Modena – 2.IX.1621), episcop de Reggio Emilia din 1592, nunţiu apostolic în Polonia. Acesta va consacra:

în Polonia, în 1.IV.1601, pe Wawrzyniec Gembicki (5.VIII.1559 – 10.II.1624), între 1601-1610 episcop de Chelmo, între 1610-1616 episcop de Wloclawek, apoi arhiepiscop de Gniezno. El va consacra:

în Polonia, în 1620, pe Jan Wężyk (1575 – 27.III.1638), episcop de Przemysl între 1619-1624, de Poznan între 1624-1626, apoi arhiepiscop de Gniezno. Acesta va consacra:

103

la Varşovia, în 22.II.1637, pe Piotr Gembicki (1585 – 14.VII.1657), din 1636 episcop de Przemysl. El va consacra:

la Cracovia, în august 1653, pe Jan Gembicki (1602-1675), episcop de Chelmo între 1653-1655, de Plock 1655-1674, de Wloclawek din 1674. El va consacra:

la Varşovia, în 27.XII.1672, pe Bonaventura Madalinski (1620 Gnesnen – 1691), episcop titular de Methone, coadjutor de Plock, episcop de Plock între 1674-1681, apoi episcop de Wloclawek. El va consacra:

la Varşovia, în 9.IX.1676, pe Jan Kazimierz Malachowski (1623 – 20.VIII.1699), episcop de Chelmo între 1676-1681, apoi episcop de Cracovia. El va consacra:

la Varşovia, în 5.III.1690, pe Stanislaw Szembek (1650 – 2.VIII.1721), episcop titular de Dionysias, auxiliar al Cracoviei, din 1700 episcop de Wloclawek, din 1706 arhiepiscop de Gniezno. El va consacra:

104

la Lvov, în 20.II.1707, pe Felicjan Konstanty Szaniawski (24.XI.1668 Posteniecz – 2.VII.1732), episcop de Wloclawek între 1706-1720, apoi de Cracovia din 1720. El va consacra:

la Czestochowa, în 13.II.1724, pe Andrzej Stanisław Załuski (2.XII.1695 Jedlinsk – 16.XII.1758), episcop de Plock între 1723-1736, de Luck între 1736-1739, de Chelmo între 1739-1746, apoi episcop de Cracovia. El va consacra:

la Cracovia, în 28.X.1749, pe Adam Ignacy Komorowski (24.V.1699 Treszozanica – 2.III.1759), arhiepiscop de Gniezno din 1749. El va consacra:

la Varşovia, în 7.V.1759, pe Wladyslaw Aleksander Łubieński (1703 – 20.VI.1767), arhiepiscop de Lvov (latin) între 1758-1759, apoi arhiepiscop de Gniezno. El va consacra:

105

la Skiermiewice, în 2.II.1767, pe Andrzej Mikołaj Kostka Młodzejowski (30.XI.1717 Goszizonovien – 20.II.1780), episcop de Przemysl 1766-1768, apoi episcop de Poznan. El va consacra:

la Varşovia, în 8.X.1775, pe Kasper Kazimierz Cieciszowski (1745 Livena – 28.IV.1831), episcop titular de Theveste, coadjutor de Lvov (latin), din 1784 episcop de Kiev (latin), de Luck din 1798, arhiepiscop de Mohilev din 1828. El va consacra:

la Luck, în 20.IV.1817, pe Franciszek Borgiasz Mackiewicz (14.X.1765 Lubartow – 13.I.1842), episcop de Kamienec. El va consacra:

la Luck, în 6.V.1827, pe Michael Piwnicki (1771 Niesuchojeźe – 29.V.1845), episcop titular de Ramata, auxiliar de Luck şi Zytomir, din 1828 episcop de Luck şi Žytomir. Acesta va consacra:

la St. Petersburg, în 15.II.1829, pe Ignacy Ludwik Pawlowski (1776 – 20.VI.1841), episcop titular de Megara, auxiliar de Kamienets-Podolski, din 1841 arhiepiscop de Moghilev. El va consacra:

la St. Petersburg, în 29.VI.1841, pe Kazimierz Roch Dmochowski (1780 – 11.I.1851), episcop titular de Meloe în Lycia, auxiliar de Vilnius, din 1849 arhiepiscop de Moghilev. Acesta va consacra:

la St. Petersburg, în 17.XII.1848, pe Wacław Žyliński (1803 Merecz –1863), între 1848-1856 episcop de Vilnius, din 1856 arhiepiscop de Moghilev. El va consacra:

106

la St. Petersburg, în 27.II.1859, pe Alexander Kazimierz Beresniewicz (4.VI.1823 Szevelnic – 4.VI.1902), episcop titular de Maximianopolis în Palestina, auxiliar de Žemaitija, din 1875 episcop de Žemaitija, din 1883 episcop de Wloclawek. El va consacra:

la St. Petersburg, în 13.V.1883, pe Szymon Marcin Kozlowski (5.XI.1819 Alytus – 26.XI.1899), între 1883-1891 episcop de Luck, din 1891 episcop de Luck, din 1891 arhiepiscop de Moghilev. El va consacra:

la St. Petersburg, în 22.V/3.VI.1883, pe Mieczyslaw Leonard Pallulon (19.XI.1834-21.V.1908), episcop de Žemaitija (Telšiai). El va consacra:

la St. Petersburg, în 21.XI.1897, pe Boleslaw Hieronim Klopotowski (13.III.1848 Szarogrodzie – 24.II.1903), episcop titular de Eleutheropolis, coadjutor de Luck, episcop de Luck între 1899-1901, apoi arhiepiscop de Moghilev. El va consacra:

la St. Petersburg, în 30.VI.1901, pe Jerzy Józef Elizeusz Szembek (14.VI.1851 – 1905), episcop de Plock între 1901-1903, apoi arhiepiscop de Moghilev. El va consacra:

la St. Petersburg, în 23.XI.1902, pe Stanislaw Kazimierz Zdzitowiecki (12.II.1854 Bareskowieze – 11.II.1927), episcop de Wloclawek (Kujaw-Kalisz). El va consacra:

107

la St. Petersburg, în 22.VI.1913, pe Aleksander Kakowski (5.II.1862 Dembina – 30.XII.1938), arhiepiscop de Varşovia din 1913, cardinal din 1919. Cardinalul Kakowski va consacra:

la Varşovia, în 28.X.1919, pe Ambrogio Damiano Achille Ratti (Papa Pius XI) (31.V.1857 Desto – 10.II.1939), arhiepiscop titular de Naupactus din 1919, nunţiu apostolic în Polonia, arhiepiscop de Milano din 1921, cardinal din 1921, ales papă în 6.II.1922. Acesta va consacra:

la Roma, în 8.I.1928, pe Jusztinián Győrgy Serédi, OSB (23.IV.1884 Deaki – 29.III.1945), arhiepiscop de Esztergom din 30.XI.1927, cardinal din 1927.

Serédi va consacra:

1) la Satu-Mare, în 17.V.1942, pe Fericitul János Scheffler (29.X.1887 Kalmand/Cămin SM – 6.XII.1952 Jilava, martir), episcop de Satu-Mare din 26.III.1942, administrator apostolic de Oradea între 26.III.1942 – 17.IX.1948.

108

2) la Esztergom, în 25.III.1944, pe Endre Hamvas (27.II.1890 Piszke – 4.IV.1970), episcop de Cenad între 1944-1964, apoi arhiepiscop de Kalocsa.

Episcopul Endre Hamvas va consacra:

la Budapesta, în 28.X.1964 pe József Ijjas (5.XI.1901 Baja – 29.IV.1989), episcop titular de Tagarta, administrator apostolic de Cenad, din 1969 arhiepiscop de Kalocsa. El a consacrat

la Budapesta, în 16.III.1972 pe László Lékai (12.III.1910 Zalalovo – 30.VI.1986), episcop titular de Girus Tarasii, administrator apostolic de Veszprém între 1972-1976, din 1976 arhiepiscop de Esztergom, cardinal din 1976. El a consacrat

la Veszprém, în 5.IV.1978 pe László Paskai (n. 8.V.1927 Szeged), episcop titular de Bavagaliana, administrator apostolic de Veszprém, din 1979 episcop de Veszprém, din 1987 arhiepiscop de Esztergom, cardinal din 1988, din 2002 pensionat. Cardinalul László Paskai a consacrat

109

la Oradea, în 26.IV.1990 pe József Tempfli (n. 9.IV.1931 Urziceni), episcop de Oradea între 14.III.1990 – 23.XII.2008. Episcopul József Tempfli a fost co-hirotonisitor al episcopilor Pál Reizer şi Jenö Schönberger.

II A 9.

Episcopul român greco-catolic Vasile Cristea (24.II.1906 Somoştelnic – 17.I.2000 Roma), aflat în Exil în 1948, a fost numit în 2.VII.1960 episcop titular de Lebedo, administrator apostolic pentru românii greco-catolici din Exil.

A fost consacrat la Roma, în 8.IX.1960 de episcopul Giovanni Mele (1885-1979) de Lungro, asistat de episcopii Giuseppe Perniciaro de Piana (1907-1981) şi Platon Piotr Kornyliak (1920-2000). Episcopii Mele şi Perniciaro, deşi greco-catolici, aparţin tot familiei episcopale rebibbiene. Episcopul Kornyliak, exarh greco-catolic ucrainean din Germania, apaţine familiei episcopale a lui Ioan Lemeny. III A 1. O altă descendenţă apostolică greco-catolică provenită de la episcopul Ioan Lemeny de Făgăraş

Episcopul Ioan Lemeny, fost al Făgăraşului, va consacra:

110

la Viena, în 17.V.1857 pe Spyrydon Lytvynovych (Spiridon Litvinovici) (6.XII.1810 Nadriczne – 4.VI.1869 Lvov), episcop titular de Canatha, auxiliar al arhidiecezei Lvovului, administrator apostolic al arhidiecezei de Lvov, iar din 1863 mitropolit de Lvov. Acesta va consacra:

la Lvov, în 10.VI.1865 pe Iosyf Sembratowicz (1821 Krynica – 23.X.1900 Roma), numit în 24.III.1865 episcop titular de Nazianz, mitropolit de Lvov din 27.VI.1870, din 22.XII.1882 arhiepiscop titular de Theodosiopolis în urma abdicării sale. În 25.III.1886 a fost unul dintre co-hirotonisitorii viitorului cardinal Jan Maurycy Puzyna (un antecesor apostolic al papei Ioan Paul al II-lea). Mitropolitul Iosyf Sembratowicz a consacrat

la Lvov, în 20.IV.1879 pe Sylvester Sembratowicz (3.IX.1836 Desznica – 4.VIII.1898 Lvov), numit episcop titular de Iuliopolis, auxiliar de Lvov, din 27.III.1885 mitropolit de Lvov, din 1895 cardinal. Frate cu Iosyf S. Sylvester Sembratowicz a consacrat

la Peremysl, în 17.VIII.1890 pe Julian Sas-Kuiłovsky (1.V.1826 Koniushky-Royal – 4.V.1900 Lvov), episcop titular de Ephesus, auxiliar de Przemysl/Peremysl, din 1891 episcop de Stanislaviv (Ivano-Frankivsk), din 1898 mitropolit de Lvov. Acesta a consacrat

111

la Lvov, în 17.IX.1899 pe Venerabilul Andrzej Alexander Szeptycki (Andrei Sheptytsky) (29.VII.1865 Przylbice/Prylbych – 1.XI.1944 Lvov), din 1899 episcop de Ivano-Frankivsk (Stanislaviv), din 1900 mitropolit al Lvovului, unul dintre co-hironisitorii Sf. Józef Bilczewski (antecesor apostolic al Papei Ioan Paul al II-lea). Mitropolitul Andrei Sheptytsky a consacrat

la Lvov, în 20.X.1929 pe Ivan Buchko (Bučko) (1.X.1891 Hermaniv – 21.IX.1974), episcop titular de Cadi, auxiliar al Lvovului, din 17.IV.1940 auxiliar al diecezei de Philadelphia (în SUA), din 1953 arhiepiscop titular de Leuce. Acesta va consacra:

în 28.VIII.1974 pe Miroslav Marushyn (26.VI.1924 Kniazhe – 21.IX.2009), episcop titular de Cadi din 1974, din 14.IX.1982 arhiepiscop titular de Cadi, secretar al Congregaţiei Orfentale între 1982-2001. A fost unul dintre co-hironisitorii lui Florentin Crihălmeanu la Roma, în 6.I.1997.

Majoritatea episcopilor ucraineni greco-catolici din Diaspora sau Exil provin din consacrările făcute de mitropolitul Andrei Skeptytsky, fiind în descedendenţa apostolică a episcopului Ioan Lemeny. III B. Succesiuni apostolice bizantine legate de Episcopia Muncaciului şi corelate cu activitatea unor greco-catolici români III B 1. Mitropolitul Kievului Luka Lev Kiszka va consacra:

în 13.IX.1715 pe Athanasyi Sheptytsky (Atanazy Szeptycki) (1686 Voshchatychi – 12.XII.1746), episcop de Lvov între 1715-1729, din 1729 mitropolit al Kievului – Halici. Acesta va consacra:

1) în 1735 pe Simeon Olšavszky (1692 Olshavicja –24.XII.1737 Máriapócs) din 1726, vicar general al Muncaciului, numit în 26.VIII.1733, episcop de Muncaci (vicar al episcopului latin de Eger), preconizat în 20.V.1735 ca episcop titular de Pella

112

2) în 27.XII.1738 pe Gavriil George Blažovskyi (? – 20.XII.1742 Kisberesznyő), din 14.I.1738 vicar bizantin al episcopului latin de Eger, din 11.V.1738 numit episcop de Muncaci, titular de Agnus.

III B 2. Episcopul Onofrio Costantini de Debra va consacra: la Roma, în V.1700, pe Filoteo Zassi (20.I.1654 Mezzojuso – 26.VII.1726), vicar apostolic de Durrazzo/Durrës. Acesta va consacra: la Roma, în 1715, pe Basilio Matranga (1677 – 1748), numit în 26.VIII.1715 episcop titular de Dionysias, din 1726 arhiepiscop de Ochrida. Arhiepiscopul Matranga va consacra: 1) la Roma, în 20.I.1739, pe Theofil Passich (Pašič), OSBM, episcop titular de Platea între 1738-1746, vicar apostolic al Valahiei între 30.VIII.1738 – 15.V.1745. 2) la Roma, în 15.IV.1736, pe Giuseppe Schiró (1690 Piana degli Albanesi – 2.XII.1769) din 1736 arhiepiscop de Durrazzo/Durrës. Giuseppe Schiró va consacra:

la Roma, în 31.XII.1758, pe Jason Junosz Smogorzewski (3.III.1715 – 1.XI.1788), episcop coadjutor de Polock, din 1762 arhiepiscop de Polock, din 1780 mitropolit de Kiev-Halici. Acesta va consacra:

la Lvov, în 23.IX.1781, pe Piotr Bielanski (? – 29.V.1798), episcop de Lvov din 1780, din 1794 administrator apostolic al eparhiei de Przemysl. El va consacra:

la Lvov, în 14.II.1796, pe Antin (Anton) Anhelovich (Anhełłowicz) (14.IV.1756 Hryniv – 9.VIII.1814 Lvov), arhiepiscop de Przemysl, din 1798 administrator apostolic de Lvov, din 16.III.1808 mitropolit de Lvov (mitropolie preconizată în 24.II.1807). Acesta va consacra:

113

la Viena, în 20.VII/1.VIII.1813, pe Michał (Mykhailo) Levitsky (17.II.1774 Lanchyn – 14.I.1858 Uniev), arhiepiscop de Przemysl între 1813-1816, apoi mitropolit de Lvov, cardinal din 1856. El va consacra:

la Lvov, în 18.III.1838, pe Vasile Popovici (Popovics) (12.IX.1796 Komjath – 19.X.1864), episcop de Muncaci din 2.X.1837. Acesta va consacra:

la Viena, în 25.VI.1843, pe Iosif Gaganecz (25.III.1793 Vyshnyi Tvarosh – 12.XII.1875), numit la 2.VIII.1842 episcop de Prešov (Eperjes, Priašev).

Gaganecz va consacra:

1) la Prešov, în 5.V.1867, pe István Pankovics (29.X.1820 Velejthe – 29.VIII.1874), numit în 22.II.1867 episcop de Muncaci.

2) la Prešov, în 18.IV.1875, pe János Kovách Pásztélyi (8.V.1826 Veljaty/Velejthe – 24.III/5.IV.1891), din 12.III.1875, episcop de Muncaci.

114

Kovách Pásztélyi va consacra:

la Ung (Ungvár, Užhorod), în 20.V.1883, pe Ján Vályi (22.IX.1837 Ovénncselö – 22.XI.1911), numit în 11.X.1882 episcop de Prešov. El va hirotoni (consacra)

la Prešov, în 10.IV.1892, pe Iuliu Firczak (22.VIII.1836 Chudljovo – 2.VI.1912), numit în 17.XII.1891 episcop de Muncaci. Acesta va hirotoni (consacra)

la Ung (Užhorod, Ungvár), în 26.V.1892, pe Iuliu Drohobeczky (15.XI.1853 Crăciuneşti MM – 11.II.1934), numit în 17.XII.1891 episcop de Križevci (Körös), demisionat în 18.V.1917, din acea dată numit titular de Polybotus. Acesta va consacra:

la Ung (Užhorod), în 14.X.1912, pe Anton (Antal) Papp (7.XI.1867 Nagykallo – 24.XII.1945), episcop titular de Lyrbe, coadjutor de Muncaci, episcop de Muncaci între 1912-1924, din 14.VII.1924 episcop titular de Cyzicus, administrator apostolic de Miskolc. El va consacra:

115

1) la Prešov, în 11.I.1914, pe István Novak (4.XII.1879 Ubla – 2.IX.1932), episcop de Prešov între 20.IX.1913-1.X.1918, apoi episcop emerit.

2) la Máriapócs, în 14.V.1939, pe Miklos Dudás (27.X.1902 Máriapócs – 15.VII.1972), din 25.III.1939 episcop de Hajdudorogh.

Episcopul Miklos Dudás va consacra:

la Ung (Uzhorod) în 8.IX.1944 (cal. iulian)/21.IX.1944 pe Fericitul Theodor Iurii Romža (14.IV.1911 Velyky Byčkiv – 1.XI.1947 Muncaci, martir), episcop titular de Appia, administrator apostolic de Muncaci

Episcopul Theodor Romža va consacra:

1) la Ung, în 27.IX.1944, pe Alexandru Chira (Olexandr Kira) (17.I.1897 Irhocz – 25.V.1983 Karaganda), coadjutor de Muncaci, în 1949 arestat, deportat în Gulag, apoi din 1956 în Kazahstan. Mărturisitor al credinţei.

116

2) la Ung, în 19.XII.1944, pe Peter Orosz (1917 Hust – 28.VIII.1953 Beregkisfalu, martir), administrator apostolic al Muncaciului din 1949.

Episcopul Venerabil Alexandru Chira va consacra: 1) la Felsődomonya (Onokvci), în 16.VII.1977, pe Konsztantin Szabo (5.I.1926 Újszemere – 18.XI.1982 Ung), inginer, preot clandestin din 1956.

2) la Ung, în 24.VIII.1978, pe Ivan Semedyj (26.VI.1921 Mala Kopanya/Alsoveresmarton – 6.XII.2008), după moartea lui Chira, administrator apostolic de Muncaci, din 16.I.1991 episcop de Muncaci.

3) în Karaganda, în 25.XI.1980, pe Jozafat Vasili Kavatsiv (m. 2009), activ lângă Lvov.

4) în Karaganda, în 15.III.1983, pe Iosyf Holovač (11.VIII.1924 Mistice – 18.VI.2000), din 16.I.1991 episcop titular de Sozopolis în Haemimonto, auxiliar de Muncaci.

117

III B 3. O succesiune bizantină restrânsă, în completarea lui III B 2

Antim I (Atanas Mihaylov Cialakov) (1816 – 1.XII.1888 Vidin) (succesiune apostolică bizantină greacă), episcop de Preslav din 1861, de Vidin din 1868. În 11.V.1872 declară independenţa canonică a Exarhatului Bulgar (recunoscut de sultan în 1870). Va fi excomunicat în 1872. Depus de sultan în 1877, exilat la Ankara, ulterior se va putea întoarce în Bulgaria. El va consacra, în Constantinopol, în 10.VI.1872 pe

Arhiepiscopul Nil Isvoroff (21.XI.1823 Rusciuc – 13.III.1905 Sofia) consacrat episcop în 10.VI.1872, la Constantinopol, episcop de Kukuş între 1872-1874, din 8.VII.1873 arhiepiscop titular de Smolensk, din 1873 greco-catolic, iar din 5.IX.1876 administrator apostolic al bulgarilor greco-catolici. Se reîntoarce la Ortodoxie (iulie 1895), devenind arhiepiscop. El va consacra:

la Constantinopol, în 5.VIII.1883, pe Lazăr Mladenov (11.VII.1854 Bansko – 4.III.1918 Roma) din 12.VI.1883 episcop titular de Satala in Armenia, exarh apostolic al Macedoniei, schismatic între 21.XI.1894 – 11.VII.1895. El va consacra:

la Roma, în 9.I.1915, pe Dionisie (Dionyz) Nyarády (Njaradi) (10.X.1874 Rusky Keresztur – 14.IV.1940) episcop titular de Abila, auxiliar de Križevči, din 1.V.1920 episcop de Križevči, administrator apostolic de Prešov între 27.X.1922 – II.1927. Acesta va consacra:

118

1) la Velehrad, în 3.VIII.1924, pe Piotr Gebej (Péter Gebély) (20.VII.1864 Kalnik – 26.IV.1931), din 16.VII.1924 episcop de Muncaci.

2) la Roma, în 25.III.1927, pe Fer. Pavel Piotr Gojdič (17.VII.1888 Pillar Peklany – 17.VII.1960 Leopoldov, martir), episcop titular de Harpassa, administrator apostolic de Prešov, din 11.IV.1940 episcop de Prešov.

Episcopul martir Pavel Piotr Gojdič va consacra:

1) la Roma, în 12.VII.1932, pe Alexandru Stoica (Stojka) (16.X.1890 Karacin – 31.V.1943), din 3.V.1932 episcop de Muncaci.

2) la Prešov, în 11.V.1947, pe Fericitul Vasyl (Bazil) Hopko (21.IV.1904 Hrabske – 23.VII.1976 Prešov), episcop titular de Midila, coadjutor de Prešov, mărturisitor al credinţei.

119

Iosif de Camillis, tablou de epocă, Muzeul din Uzhorod

Andrej Bacsinszky, tablou de epocă, Muzeul din Uzhorod

Un portret la senectute, de

epocă, al cardinalului Rebiba

O rară fotografie de grup a P.S. Alexandru Chira, în Karaganda,

în deportare (cca 1970-1980)