Eloisa James - Un Sărut La Miezul Nopții

8/20/2019 Eloisa James - Un Sărut La Miezul Nopții

http://slidepdf.com/reader/full/eloisa-james-un-sarut-la-miezul-nopii 1/370



Eloisa JamesEloisa James

Un sărut la miezul nop iițUn sărut la miezul nop iiț

Traducerea: Lorena RangaEditura Lira



Prolog

A fost odată ca niciodată, nu demult …

Povestea aceasta începe cu o trăsură care nu a fost niciodatădovleac, dar care zbura noaptea; o naşă care nu şi-a făcutdatoria, dar care nici nu avea baghetă magică; şi mai mulţiaşa-zişi şobolani care s-ar fi bucurat pe ascuns să poarte livrea

!i, desigur, e"istă şi o fată, dar care nu ştia să danseze şi nicinu dorea să se mărite cu un prinţ

#ar, de fapt, începe cu şobolani$căpaseră de sub control, toată lumea spunea asta Pe

doamna $%allo%, mena&era, o tulburau în mod constant ' (u suport să-i văd pe micii dăunători cum rod o pereche

de pantofi atunci c)nd nu-i observă nimeni, îi zise ea

ma&ordomului, un bărbat cu suflet bun căruia i se spuneadomnul *herr+derr+ ' nţeleg ce zici, nici eu nu-i suport, îi răspunse el cu o

voce ascuţită, pe care ei nu i se-nt)mpla s-o audă prea des(asurile acelea ascuţite şi chiţăiturile pe care le scot noapteaşi…

' …felul în care măn)ncă izbucni doamna $%allo% #epe masă, direct din farfurii — Chiar din farfurii, îi spuse *herr+derr+ Am văzut cu

ochii mei, doamnă $%allo%, întocmai #in m)na doamnei#altr+ însăşi

.icul ţipăt ascuţit al doamnei $%allo% s-ar fi putut auzi

p)nă în salon… numai că şobolanii făceau un asemeneatărăboi, înc)t nimeni din acea cameră n-avea cum să-l audă



*apitolul /

*asa 0arro%, reşedinţa doamnei .ariana #altr+, a fiicei ei1ictoria şi a domnişoarei 2atherine #altr+

#omnişoara 2atherine #altr+, cunoscută aproape tuturor drept 2ate, descălecă, clocotind de m)nie

Ar trebui menţionat că această reacţie nu-i era străină,înainte de moartea tatălui ei, cu şapte ani în urmă, se înt)mplaadesea ca noua ei mamă vitregă să o enerveze #ar 2ate nu

ştiuse ce însemna m)nia cu adevărat p)nă la moartea tatălui ei,c)nd noua doamnă #altr+ 3 care primise acest titlu de numaic)teva luni 3 începuse să dea ordine

.)nia însemna să-i vadă pe ţăranii de pe moşie cum erauobligaţi să plătească arendă dublă sau să-şi abandoneze casele

unde locuiseră o viaţă întreagă .)nia însemna să vadărecoltele stric)ndu-se şi pa&iştile invadate de buruieni,deoarece mama ei vitregă se zg)rcea să dea banii necesaripentru întreţinerea moşiei .)nia însemna să vadă cum baniitatălui ei erau cheltuiţi pe veşminte şi pe bonete noi, precum şipe podoabe inutile… at)t de multe, înc)t mama şi sora ei

vitregă nu aveau destule zile într-un an pentru a le purta petoate!i mai însemna privirile pline de compasiune ale rudelor pe

care nu le mai înt)lnea la cină 4usese alungată într-o camerădin pod, cu mobilier vechi, care dovedea ce valoare avea ea îngospodărie $imţea repulsie faţă de sine însăşi pentru că nu se

putea hotărî să plece de-acasă şi să termine cu asta 5epulsiaera alimentată de umilinţă, de disperare şi de convingereafermă că tatăl ei se răsucea în morm)nt



*ălca apăsat, urc)nd treptele de la intrare, pregătindu-se deluptă, cum ar fi spus tatăl ei

' 6ună, *herr+derr+, spuse ea, c)nd dragul lor ma&ordombătr)n îi deschise uşa 4aci pe lacheul acum7

' #)nsa şi-a trimis lacheii la 8ondra să aducă un doctor,răspunse *herr+derr+ #oi doctori, ca să fiu mai e"act ' Are iar o criză, nu7 2ate îşi scoase mănuşile cu gri&ă,

căci pielea era diferită de căptuşeala din &urul încheieturii, într-o vreme, se întrebase dacă mama ei vitregă 9cunoscută îngospodărie ca Dumneaei) se prefăcea că era bolnavă, dar acum

nu se mai întreba (u după at)ţia ani de alarme false şi deţipete în miezul nopţii din cauza atacurilor… care, în general,se dovedeau a fi indigestii

#ar, aşa cum spusese şi *herr+derr+ odată, îi răm)neasperanţa

' #e data asta, nu e vorba despre #umneaei *red că evorba de faţa domnişoarei 1ictoria ' .uşcătura7#ădu afirmativ din cap ' :-a rupt buza, aşa a zis servitoarea ei azi-dimineaţă !i e

şi umflată

#eşi era supărată, lui 2ate i se făcu milă $ăraca 1ictoria,nu avea alte calităţi în afară de o faţă drăguţă şi de rochiile eişi mai drăguţe; i s-ar fi rupt inima surorii ei vitrege dacărăm)nea desfigurată

' rebuie să vorbesc cu #umneaei despre soţia preotului,zise ea, d)ndu-i lui *herr+derr+ paltonul $au, mai degrabă,

soţia fostului preot #upă moartea lui, familia s-a mutat într-ocasă mai departe

' 5ău lucru, spuse ma&ordomul .ai ales la un preot $e



pare că un preot nu ar trebui să-şi ia singur viaţa ' A lăsat-o cu patru copii, continuă 2ate ' (u uita că nu e uşor pentru un bărbat să treacă peste

pierderea unui membru al trupului

' <i bine, acum copiii lui trebuie să treacă peste pierdereatatălui lor, spuse ea pe un ton care arăta că nu era de acord cuacest lucru *a să nu mai spun că mama mea vitregă i-a trimisieri văduvei lui un ordin de evacuare

*herr+derr+ se încruntă ' #umneaei spune că vei cina cu ei în această seară

2ate se opri pe scări ' *e-a spus7 ' *ă vei cina cu ei în seara asta !i va veni şi domnul

#imsdale ' *red că glumeşti

#ar ma&ordomul dădu din cap că nu ' Aşa a spus ea .ai mult dec)t at)t, a hotăr)t că=şobolanii> domnişoarei 1ictoria trebuie să dispară, dar, nu seştie din ce motiv, i-a alungat în camera ta

2ate închise ochii o clipă ? zi care începuse prost deveneaşi mai rea i displăcea haita de căţeluşi a surorii ei vitrege,

cunoscuţi tuturor sub numele mai mult sau mai puţin drăgăstosde şobolani. (u-l plăcea nici pe Algemon 6ennett, lordul#imsdale, logodit cu sora ei vitregă Prea z)mbea într-una !i-i displăcea şi mai mult ideea de a lua cina en familie.

5euşea, în general, să treacă peste faptul că fusese stăp)nacasei P)nă la urmă, mama ei fusese ţintuită la pat ani buni

înainte de a muri şi fusese bolnăvicioasă în cea mai mare partea vieţii lui 2ate <a crescuse st)nd în capătul opus al mesei dinsufragerie, în faţa tatălui ei, citind meniurile împreună cu



doamna $%allo%, mena&era… $e aştepta să intre în înaltasocietate, să se căsătorească şi să-şi crească copiii chiar înaceastă casă

#ar asta era înainte de moartea tatălui ei, înainte să a&ungă

servitoare şi să locuiască în mansardă!i acum, să vină la cină într-o rochie demodată şi să suporteobservaţiile compătimitoare ale lordului #imsdale7 #e ce7

Alergă în sus pe scări, cu un presentiment care-i produceadezgust .ama ei vitregă stătea la măsuţa de toaletă,analiz)ndu-şi tenul 8umina după-amiezii se revărsa peste

umărul ei, făc)nd să-i strălucească părul Avea un luciu aparte,cu o nuanţă puternică de galben, ca şi c)nd şuviţele ar fi fostfăcute din minerale Purta o rochie de dimineaţă cu un corsa&încreţit, liliachiu, prins sub s)ni cu o fundă ale cărei capeteat)rnau <ra ceva minunat… pentru o domnişoară care avea să

fie introdusă în societate pentru prima dată#ar .ariana nu putea suporta faptul că nu mai avea treizecide ani #e fapt, nu acceptase niciodată cu adevărat că trecusede douăzeci Aşa că se îmbrăca în aşa fel înc)t să creeze oimagine asemănătoare cu cea pe care o avusese la douăzeci deani @n singur lucru puteai spune despre mama vitregă a lui

2ate avea un cura& nesăbuit, un fel de indiferenţă grozavă faţăde convenţiile legate de înaintarea în v)rstă a femeilor#ar, desigur, dacă hainele .arianei erau e"presia e"terioară

a ambiţiei ei, ele erau în acelaşi timp şi un refugiu în faţaeşecurilor *ăci nicio femeie de patruzeci de ani nu arăta dedouăzeci, iar o rochie delicios de senzuală nu putea reda

tinereţea ' 6ănuiesc că ai terminat plimbările pe la prietenii tăi şi te-

ai deran&at să vii acasă, spuse .ariana sarcastic



2ate aruncă o privire în budoarul mamei ei vitrege şi sehotărî să ia un teanc de haine de pe ceea ce părea a fi unscăunel *amera era plină de maldăre de ţesături de bumbacdeschise la culoare şi de mătăsuri presărate cu paiete; erau

aruncate grămadă pe scaune $au, cel puţin, acolo unde sepresupunea că erau scaune ncăperea semăna cu un peisa& deiarnă presărat cu munţi de ţesături

' *e faci7 întrebă mama ei vitregă, atunci c)nd 2ate luăhainele în braţe

' $tau &os, spuse 2ate, d)nd drumul hainelor pe podea

.ama ei vitregă se ridică, ţip)nd ' (u face asta cu rochiile mele, prostănaco *ele c)teva de

deasupra au venit acum o zi sau două şi sunt minunate Am săte pun să le calci toată noaptea, dacă au fie şi cea mai micăîncreţitură

' <u nu calc, spuse 2ate categoric .ai ţii minte7 Am ars orochie albă acum trei ani ' #a, rochia mea persană, ţipă mama vitregă împreun)ndu-

şi m)inile, asemenea unei lad+ .acbeth sfioase ' <… acoloArătă cu degetul ei lung într-un colţ unde se afla o grămadă

mare de haine care a&ungea aproape de tavan ' Am s-o modific zilele astea$e aşeză din nou2ate împinse atent mormanul de haine de la picioarele ei,

puţin mai încolo ' rebuie să vorbesc cu tine despre familia *rabtree

' #umnezeule, sper că ai reuşit s-o dai afară pe femeia aia,spuse .ariana, aprinz)ndu-şi o ţigară rulată !tii că săptăm)naviitoare va veni avocatul să evalueze modul în care



administrez moşia #acă vede dărăpănătura aia de cocioabă nuse va da în lături de la nimic Acum trei luni a tot trăncănit, de-am crezut că o să mor de plictiseală

' < datoria ta să întreţii casele, spuse 2ate, ridic)ndu-se să

deschidă o fereastră.ariana îşi flutură dispreţuitor ţigara ' Aiurea ?amenii ăia trăiesc pe proprietatea mea aproape

gratis .ăcar at)ta pot face şi ei, să se îngri&ească degospodărie #oamna *rabtree trăieşte într-o cocină Am trecutdin înt)mplare pe la ea zilele trecute şi am fost de-a dreptul

îngrozită2ate se spri&ini de spătar şi îşi aruncă privirea prin cameră

=? cocină de porci, camera asta> #ar apoi realiză că .ariananu observă insulta ei tăcută, din moment ce deschisese unborcănel şi se ru&a cu o nuanţă închisă de roşu

' #e la moartea soţului ei, spuse 2ate, doamna *rabtreeeste obosită şi speriată n casă nu este o cocină, e doar dezordine (-o poţi da afară (-are unde să se ducă

' Aiurea, zise .ariana, apropiindu-se de oglindă să-şianalizeze buzele $unt sigură că are un plan de rezervă .aimult ca sigur, un alt bărbat A trecut mai mult de un an de c)nd

domnul *rabtree s-a sinucis; o să-şi găsească imediat pealtcineva 1ei vedeaPentru 2ate, să-i vorbească mamei sale vitrege era ca şi cum

ar fi folosit o toaletă întunecoasă din curte (-aveai idee ce seputea înt)mpla, dar ştiai că n-o să-ţi placă

' < o cruzime, spuse ea, încerc)nd să ridice tonul astfel

înc)t să pară autoritară ' rebuie să plece, zise .ariana (u suport tr)ntorii !tii,

m-am dus special la casa preotului a doua zi, de dimineaţă,



după ce soţul ei a sărit de pe pod .i-am prezentatcondoleanţele

.ariana prefera să-i evite pe toţi cei care lucrau pe moşia eisau în sat, cu e"cepţia ocaziilor rare c)nd îi plăcea să facă pe

stăp)na moşiei Atunci, se îmbrăca în aşa fel înc)t să-iignească pe ţărani şi cobora din trăsura ei citind pe feţelesperiate ale arendaşilor natura lor leneşă şi lipsită deînţelepciune n cele din urmă, o instruia pe 2ate să-i dea afarădin case

#in fericire, în general, după vreo săptăm)nă uita ce-i

ceruse ' 4emeia aceea, *rabtree, stătea întinsă pe divan,

pl)ng)nd *opiii, într-un număr dezgustător de mare, se aflaupeste tot prin cameră, şi ea pl)ngea at)t de puternic, înc)tumerii îi tremurau, asemeni unei actriţe care &oacă prost

Pl)ng)nd Poate că ar trebui să se alăture unui teatru ambulant,spuse .ariana (u e lipsită de farmec ' <a….ariana o întrerupse ' (u suport leneşii *rezi că eu am stat să pl)ng după

moartea primului meu soţ, colonelul7 .-ai văzut vărs)nd vreo

lacrimă după moartea tatălui tău, deşi ne bucuraserăm doar dec)teva luni de fericire con&ugală72ate nu văzuse nicio lacrimă, dar .ariana nu avea nevoie

să-i confirme ea asta ' #eşi doamna *rabtree nu are tăria ta de caracter, are

patru copii mici şi avem o oarecare responsabilitate faţă de

ei… ' .-am plictisit să vorbesc de asta şi, în plus, vreau să-ţi

vorbesc despre ceva important n seara asta va veni la cină



lordul #imsdale, iar tu ni te vei alătura.ariana scoase un vălătuc de fum Părea un nor de fum care

iese dintr-o mică pipă de cupru ' .i-a spus *herr+derr+ #e ce7

<a şi mama ei vitregă nu mai glumeau împreună de mult $eurau, iar 2ate nu-şi putea imagina de ce era necesară prezenţaei la masă

' i vei cunoaşte rudele în c)teva zile .ariana trase iar dinţigară $lavă #omnului că eşti mai slabă dec)t 1ictoria Putemsă-i str)mtăm uşor rochiile Ar fi fost mai greu invers

' 8a ce te referi7 $unt sigură că lordul #imsdale nu arenici cel mai mic interes să ia cina cu mine şi nici să-miprezinte familia, iar sentimentul este reciproc

nainte ca .ariana să se facă înţeleasă, uşa se deschisezgomotos

' *rema nu funcţionează, urlă 1ictoria, arunc)ndu-se înbraţele mamei ei (ici măcar nu o văzu pe 2ate; căzu îngenunchi şi-şi îngropă faţa în poala mamei ei

.ariana lăsă ţigara &os imediat şi îşi cuprinse fata în braţe ' Bata, fetiţa mea, murmură ea #esigur că va avea efect

rebuie doar să mai treacă puţin timp ţi promit eu, uite,

mama îţi promite că va avea efect 4aţa ta va fi la fel defrumoasă ca-ntotdeauna !i, în orice caz, am trimis pe cinevala 8ondra după doi dintre cei mai buni doctori

Pe 2ate începu s-o intereseze vag problema ' *e fel de cremă foloseşti7.ariana îi aruncă o privire ostilă

' (iciuna de care să fi auzit tu <ste făcută, printre altele,din praf de perle 4uncţionează de minune pentru tot felul deprobleme ale feţei <u însămi o folosesc zilnic



' @ită-te la buza mea, 2ate spuse 1ictoria, lăs)nd capulpe spate $unt distrusă pentru totdeauna

?chii îi luceau de lacrimi6uza ei de &os arăta, într-adevăr îngri&orător Avea o

umflătură neobişnuită, de culoare vineţie, care indica oinfecţie, iar buza i se răsfr)ngea uşor, într-o parte2ate se ridică în picioare şi se apropie să se uite mai atent ' #octorul 6usb+ a văzut-o7 ' A venit ieri, dar el este un nătărău bătr)n, spuse .ariana

(u te poţi aştepta ca el să înţeleagă c)t este de important (u

ne-a dat nici măcar o cremă sau o poţiune care să ne fie dea&utor (iciuna

2ate îi întoarse 1ictoriei capul într-o parte, astfel înc)tlumina să cadă pe faţa ei

' *red că rana este infectată, spuse ea <şti sigură că e

bună crema7 ' Pui la îndoială &udecata mea7 ţipă .ariana, ridic)ndu-se ' 6ineînţeles, ripostă 2ate #acă 1ictoria va avea o gură

deformată pentru că tu i-ai dat un leac băbesc pe care ai fostpăcălită să-l cumperi din 8ondra, va fi, cu siguranţă, vina ta

' (emernică obraznică ce eşti, spuse .ariana, păşind

înainte#ar 1ictoria întinse m)na ' ncetează, mamă 2ate, chiar crezi că e ceva în neregulă

cu această cremă7 mi tremură buza teribil1ictoria era o fată e"trem de drăguţă, cu un ten frumos şi

ochi mari, bla&ini, care păreau întotdeauna un pic înrouraţi, ca

şi c)nd tocmai ar fi vărsat o lacrimă duioasă sau era pe cale săfacă asta <ra de înţeles, din moment ce pl)nsese, duios saunu, toată ziua Acum, două lacrimi i se rostogoliră pe obraz



' *red că rana este infectată, spuse 2ate, încrunt)ndu-se6uza îşi va reveni repede, dar…

Apăsă uşor şi 1ictoria ţipă ' rebuie spartă, ca să iasă infecţia, mai zise ea

' (iciodată ţipă .ariana ' (u-i pot lăsa să mă taie pe faţă, spuse 1ictoria,tremur)nd toată

' #ar nu vrei să răm)i desfigurată, zise 2ate, schimb)ndu-şi tonul şi vorbind mai bl)nd

1ictoria clipi, în timp ce se g)ndea la asta

' (u facem nimic p)nă nu sosesc doctorii de la 8ondra,anunţă .ariana, aşez)ndu-se la loc pe scaun

? entuziasma puternic oricine şi orice avea legătură cu8ondra 2ate bănuia că acesta era rezultatul unei copilăriipetrecute la ţară, dar cum .ariana nu lăsa niciodată să-i scape

nimic despre trecutul ei, era greu de spus dacă acesta eraadevărul ' $ă sperăm că vor sosi cur)nd, spuse 2ate, întreb)ndu-se

dacă infecţia de la buză putea duce la infectarea s)ngeluiProbabil că nu… #e ce vrei să vin şi eu la cină, .ariana7

' #in cauza buzei mele, bineînţeles, spuse 1ictoria,

fornăind asemenea unui porcuşor ' 6uza ta, repetă 2ate ' (u mai pot merge în vizită, nu7 adăugă ea, cu o lipsă de

transparenţă caracteristică ' $ora ta urma să-i facă o vizită foarte importantă unui

membru al familiei lordului #imsdale în c)teva zile, spuse

.ariana Ai şti asta, dacă nu ai fi at)t de ocupată să cutreierimoşia şi să asculţi poveştile însoţite de suspine ale femeilor lipsite de importanţă <ste prinţ. Prinţ



2ate se aşeză din nou, uit)ndu-se la cele două rude ale sale.ariana era la fel de puternică şi de strălucitoare ca o monedăde &umătate de penn+ răsăturile 1ictoriei, erau, din contră,şterse şi nedesluşite Părul ei avea o înc)ntătoare nuanţă de roz

stins, undeva între blond şi roşcat, şi cădea fermecător înbucle, încadr)ndu-i faţa Părul .arianei era perfect, de parcăservitoarea ei îşi petrecuse trei ore să i-l aran&eze cu fierul decoafat

' (u înţeleg ce legătură are cu mine faptul că şi-a am)natvizita, spuse 2ate, deşi îţi înţeleg perfect dezamăgirea,

1ictoria!i o înţelegea, într-adevăr #eşi îşi ura mama vitregă, nu

simţise niciodată aceeaşi ură şi pentru sora ei vitregă, înprimul r)nd, nimeni nu o putea urî pe 1ictoria, pentru căaceasta era prea bl)ndă din fire n al doilea r)nd, îi era e"trem

de dragă #upă părerea lui 2ate, genul acela de afecţiune pecare mama ei vitregă o avea pentru fiica ei era aproape mai răudec)t tot ce îndurase ea din partea .arianei

' <i bine, trebuie să fii în locul meu, spuse 1ictoria greoi,aşez)ndu-se pe un maldăr de rochii cam c)t un scăunel deînalt .i-a luat ceva timp să înţeleg asta, dar mama a

planificat totul cu gri&ă !i sunt convinsă că dragul meu Algieva fi de acord cu mine ' (u aş putea să fiu în locul tău, indiferent ce înseamnă

asta, spuse 2ate ferm ' 6a ai putea, zise .ariana şi terminase ţigara şi-şi

aprindea o a doua de la prima !i vei fi, adăugă ea

' 6a nu, nu voi fi (u că aş avea cea mai mică idee desprece vorbeşti n ce conte"t să fiu 1ictoria7 !i cu cine7

' *u prinţul lordului #imsdale, desigur, răspunse .ariana,



privind-o printr-un nor de fum (u asculţi7 ' 1rei să pretind că sunt 1ictoria7 n faţa unui prinţ7 *are

prinţ7 ' (ici eu nu am înţeles la început, spuse 1ictoria,

trec)ndu-şi degetul peste buza rănită 1ezi tu, avem nevoie deaprobarea unor rude de-ale lui înainte de căsătorie ' Prinţul, spuse .ariana ' Algie spune că e un prinţ dintr-o ţărişoară de la capătul

lumii #ar e singurul reprezentant din partea familiei mameilui Algie care locuieşte în Anglia, iar ea nu vrea să-i lase

moştenirea fără acordul prinţului estamentul tatălui său estee"trem de nedrept, mărturisi 1ictoria #acă Algie se însoarăînainte de treizeci de ani fără permisiunea mamei lui, pierde oparte din moştenire 3 şi nu are nici măcar douăzeci

8ui 2ate i se păru foarte înţelept din partea lordului

#imsdale #in c)te văzuse, #imsdale Cunior era la fel depregătit să conducă o moşie cum erau şoarecii gata să înveţemuzică de cor (u că ar fi fost treaba ei

' #octorii te vor consulta m)ine diminea ă, îi spuse eaț

1ictoriei, şi apoi vei pleca să te înt)lneşti cu prinţul $fid)ndconvenţiile

' #ar nu poate face asta! se repezi .ariana<ra prima dată c)nd 2ate o vedea dezaprob)ndu-şi fiica1ictoria se uită la mama ei, dar nu spuse nimic ' #esigur că poate, zise 2ate .i se pare un &oc prostesc

(imeni nu o să creadă nicio clipă că sunt 1ictoria !i chiar dacă ar crede, nu consideri că şi-ar aminti mai t)rziu7 *e o să

se înt)mple c)nd acest prinţ va opri ceremonia în biserică pemotiv că mireasa de l)ngă el nu este mireasa pe care a înt)lnit-o7



' Asta nu se va înt)mpla, fie şi pentru că 1ictoria se vacăsători imediat după aceea, printr-un decret special, spuse.ariana < pentru prima dată c)nd #imsdale a fost invitat lacastel şi nu putem rata asta .aiestatea sa va organiza un bal

în cinstea logodnei lui, iar tu vei merge drept 1ictoria ' #e ce nu am)naţi, pur şi simplu, vizita şi să mergeţi dupăbal7

' Pentru că trebuie să mă mărit, spuse 1ictoria cu o vocepiţigăiată

2ate se întristă

— Trebuie să te măriţi71ictoria dădu din cap afirmativ 2ate se uită la mama ei

vitregă care ridica din umeri şi zise ' 1iitorul ei este compromis < însărcinată în trei luni ' Pentru numele lui #umnezeu, e"clamă 2ate #ar de-

abia-l cunoşti pe #imsdale, 1ictoria ' l iubesc pe Algie, spuse 1ictoria, citindu-i-sesinceritatea în priviri (ici măcar nu am vrut să ies însocietate, nu după ce l-am văzut la Destminster Abbe+ înduminica aceea din martie, dar m-a obligat mama

' .artie, rosti 2ate 8-ai cunoscut în martie, şi acum

suntem în iunie 1rei să-mi spui că dragul de Algie te-a cerutîn căsătorie, să zicem, acum trei luni, imediat după ce te-aiîndrăgostit, iar tu ai ţinut secret7

Auzind acestea, 1ictoria chicoti ' !tii e"act c)nd m-a cerut de soţie, 2ate Eie ţi-am spus

prima, apoi mamei Acum două săptăm)ni

*utele dintre nasul şi gura .arianei nu ar fi dispărut nicidacă şi-ar fi dat cu o cremă făcută din praf de perle

' #imsdale nu s-a grăbit să-şi arate intenţiile



' (u şi-a arătat intenţiile7 zise 2ate .i se pare că a merschiar mai departe de-at)t

.ariana se uită la ea cu aversiune ' #omnul #imsdale a cerut-o în căsătorie, aşa cum se

cuvine, imediat ce-a înţeles situaţia ' 8-aş omorî dacă aş fi în locul tău, îi spuse 2ate ' Ai face asta7 Afişă un z)mbet ciudat .ereu ai fost o

netoată 1icontele are un titlu nobiliar şi o avere frumuşică,imediat ce reuşeşte să pună m)na pe ea <ste îndrăgostit p)năpeste cap de sora ta şi este hotăr)t să se căsătorească cu ea

' *e noroc, comentă 2ate $e uită iar la 1ictoria, îşi muşcauşor buza, iar şi iar Ei-am spus să anga&ezi o însoţitoare,.ariana Ar fi putut avea pe oricine

.ariana se întoarse cu faţa la oglindă, fără să mai zicănimic #e fapt, 1ictoria nu se potrivea cu orice bărbat

<ra prea moale, e"act ca o budincă înmuiată Pl)ngea preamult#eşi era foarte drăguţă şi, din c)te se pare, fertilă

4ertilitatea era dintotdeauna un lucru bun la o femeie @ite c)tde deznădă&duit fusese tatăl ei, că nu avusese niciodată un fiu(eputinţa mamei ei de-a mai avea copii îl făcuse să se

recăsătorească la doar două săptăm)ni după moartea primeisoţii… at)t de nerăbdător fusese să-şi întemeieze o familienouă

Probabil crezuse că .ariana era la fel de fertilă cum sedovedea a fi acum fata ei ?ricum, el murise înainte să vadădacă era aşa sau nu

' #eci mă rogi să-l vizitez pe prinţ şi să mă dau drept1ictoria, spuse 2ate

' (u te rog, spuse .ariana deodată ţi ordon



' 1ai, mamă, spuse 1ictoria e rog, 2ate 1reau să măcăsătoresc cu Algie !i, credeţi-mă, mai degrabă aş aveanevoie de… n-am înţeles şi, ei bine… îşi netezi rochia (uvreau să ştie nimeni despre copil !i nici Algie nu vrea

1ictoria nu înţelesese ce însemna să ai un copil 2ate ar fifost uimită şi dacă sora ei vitregă ar fi înţeles actul conceperiiunui copil, ca să nu mai vorbim despre consecinţele acestuilucru

' .ă rogi să fac asta, îi spuse 2ate mamei ei vitrege,ignor)nd-o momentan pe 1ictoria #ar, deşi mă poţi obliga să

fac asta, nu poţi controla ceea ce voi spune odată ce-l voicunoaşte pe acest prinţ

.ariana z)mbi ' 6a mai mult, continuă 2ate, 1ictoria doar ce şi-a făcut

apariţia strălucitoare în societate acum c)teva luni *u

siguranţă, oamenii au înt)lnit-o 3 sau măcar au văzut-o ' #e-asta te trimit pe tine în locul oricărei fete pe care aş fiputut-o găsi pe stradă, spuse .ariana cu politeţea ei obişnuită

' *ăţeluşii mei te vor însoţi, spuse 1ictoria Pe mine m-aufăcut cunoscută, astfel că toată lumea va crede că sunt eu !iatunci, ca şi cum şi-ar fi amintit ceva, o altă lacrimă i se

rostogoli pe obraz #eşi mama spune că trebuie să renunţ la ei ' $e pare că sunt la mine în cameră, spuse 2ate ' $unt ai tăi acum, spuse .ariana *el puţin pe durata

vizitei Apoi vom… $e opri, uit)ndu-se la fiica ei îi vom daunor orfani merituoşi

' 6ieţii copilaşi îi vor iubi, spuse 1ictoria cu ochii

înlăcrimaţi, ignor)nd faptul că acestor orfani s-ar fi putut să nule placă să fie muşcaţi de noile lor animăluţe

' 1rei să mă însoţeşti7 întrebă 2ate, lăs)nd momentan la o



parte problema =şobolanilor> 1ictoriei ' #upă cum colinzi pe întreaga moşie, nu ai nevoie de

însoţitor, spuse .ariana pe un ton dispreţuitor ' Păcat că nu am luat-o şi pe 1ictoria cu mine, ripostă

2ate Aşa, m-aş fi asigurat că #imsdale nu o tratează ca pe ofemeie de moravuri uşoare ' ?h, bănuiesc că tu ţi-ai păstrat onoarea, replică .ariana

!i ce bine-ţi prinde (u trebuie să-ţi faci gri&i în privinţalordului #imsdale că va încerca să pună m)na pe o persoanălipsită de originalitate; este îndrăgostit de 1ictoria

' Aşa este, rosti 1ictoria pufnind !i eu îl iubesc? altă lacrimă i se rostogoli pe obraz2ate oftă ' #acă mă voi da drept 1ictoria, va fi scandalos să apar

singură cu #imsdale într-o trăsură, iar scandalul nu mă va

afecta pe mine, ci pe 1ictoria Pe scurt, nimeni nu va fi uimitc)nd va apărea copilul ei, la scurt timp după nuntă@rmă un moment de tăcere ' 6ine, spuse .ariana Aş fi însoţit-o eu pe 1ictoria,

bineînţeles, dar nu o pot lăsa, dată fiind sănătatea ei precară ?poţi lua pe 5osalie cu tine

' ? servitoare7 mi dai o servitoare pe post de însoţitoare7 ' *are e problema7 întrebă .ariana Poate sta între voi doiîn caz că-ţi pierzi minţile şi te-arunci asupra lordului#imsdale e va însoţi, bineînţeles, şi servitoarea care are gri&ăde =şobolani>

' *)inii 1ictoriei au propria lor servitoare7

' .ar+ de la parter, spuse 1ictoria *urăţă şemineurile, dar îi şi spală zilnic şi îi perie Animalele de casă sunt şi ele oresponsabilitate, adăugă 1ictoria



' (u o voi lua pe .ar+ cu mine, mărturisi 2ate Pentrunumele lui #umnezeu, cum o să se descurce doamna $%allo%fără ea7

.ariana ridică din umeri

' (-o să meargă, spuse 2ate, încerc)nd să poarte o discuţieinteligentă (ici măcar nu semănăm ' 6a da, o repezi .ariana ' <i bine, de fapt, nu semănăm, spuse 1ictoria <u… ei

bine, eu sunt eu şi 2ate, ei bine…1orbea greoi, b)lb)indu-se

' 1ictoria încearcă de fapt să spună că ea este foartefrumoasă, şi eu nu, spuse 2ate, simţindu-şi inima c)t opietricică Asta şi faptul că suntem surori vitrege, înruditenumai prin căsătorie, nu ne fac să semănăm mai mult dec)t ar semăna două englezoaice văzute împreună

' Aveţi aceeaşi culoare a părului, spuse .ariana, trăg)nddin ţigară ' $erios7 întrebă 1ictoria şovăielnic#e fapt, probabil că .ariana avea dreptate #ar părul

1ictoriei era aran&at după ultima modă, în bucle drăgălaşecare-i încadrau faţa, şi prins cu o panglică fină 2ate şi-l peria

dimineaţa, îl răsucea şi şi-l prindea cu un ac de păr (u aveatimp să se îngri&ească minuţios de el .ai e"act, nu avea deloctimp să se îngri&ească

' <şti nebună, spuse 2ate, holb)ndu-se la mama ei vitregă(u mă pot da drept fiica ta

1ictoria se încruntă

' .ă tem că are dreptate, mamă (u m-am g)ndit.ariana avea o privire fi"ă, despre care 2ate ştia din

e"perienţele anterioare că prevestea o furie oarbă #ar, pentru



prima dată, nu înţelegea de ce ' 2ate este mai înaltă dec)t mine, rosti 1ictoria, număr)nd

pe degete diferenţele dintre ele Părul ei este mai blond, ca sănu mai spun că e lung, şi nu avem deloc aceeaşi înfăţişare !i

dacă ar purta hainele mele… ' < sora ta, spuse .ariana cu buzele încleştate, ca şi cumpipa de cupru ar fi fost zdrobită cu ciocanul

' < sora mea vitregă, rosti 2ate calm 4aptul că te-aicăsătorit cu tatăl meu nu înseamnă că suntem rude de s)nge,iar primul tău soţ…

' < sora ta

*apitolul F

*astelul Pomero+

8ancashire ' .aiestatea 1oastrăPrinţul, pe nume Babriel Augustus-4redericG Dilliam von

Aschenberg din Darl-.arburg-6aalsfeld, îşi ridică privirea şi-l văzu pe ma&ordomul său, 6er%icG, ţin)nd o tavă de argint

' Am recuperat în întregime acest unguentarium/

, WicG Hirepede ' nguentarium, rosti DicG cu dezgust $ună întocmai ca

numele unui obiect imoral pe care l-ai putea cumpăra dinParis #in partea rău-famată a Parisului, adăugă el

' $cuteşte-mă de calambururile tale, spuse Babriel Acest

urcior era destinat celor morţi, nu celor vii n el se puneauşase oscioare pentru arşice şi a fost descoperit în morm)ntul

1 1as de ceramică roman, în care se păstrau uleiuri şi parfumuri 9n 5edI



unui copilDicG se aplecă în faţă, privind atent la bucăţile de lut

împrăştiate pe masă ' @nde sunt arşicele7

' 6iggitstiff, cel cu articulaţii puternice, le-a aruncat #efapt, a aruncat şi acest urcior, din moment ce copilul era săracşi pe el îl interesează să distrugă numai mormintele regilorncerc să-mi dau seama cum a fost pusă partea de sus, pe carenu o am *red că de bucăţile astea erau prinse nituri de bronzi arătă !i niturile au fost schimbate cel puţin o dată înainte ca

vasul ceramic să fie pus în morm)nt, vezi7DicG se uită la acele bucăţi ' !i trebuie iar schimbate ' #e ce-ţi baţi capul cu asta7 ' Părinţii acestui copil nu aveau altceva ce să-i dea pentru

lumea cealaltă în afară de aceste arşice, rosti Babriel, lu)ndlupa #e ce n-ar fi şi astea la fel de importante ca podoabele deaur pe care le urmăreşte 6iggitstiff7

' @n mesa& din partea suitei lui lad+ atiana, zise DicG,întru totul de acord cu spusele prinţului cu privire la arşiceAcum este în 4ranţa şi va sosi la timp 1om avea două sute de

invitaţi la balul dat în cinstea logodnei dumneavoastră, printrecare şi nepotul dumneavoastră, Algemon 6ennett, lord#imsdale #e fapt, vicontele va sosi înainte de bal, după c)tese pare

' Aduce 8)na de Aur7 (epotul lui Babriel, pe care şi-lamintea vag drept un băiat cu fundul mare, se logodise cu una

dintre cele mai bogate moştenitoare din Anglia ' #omnia-$a va fi însoţit de logodnica sa, domnişoara

1ictoria #altr+, spuse DicG, arunc)nd o privire pe notiţele



sale ' < greu de crezut că #imsdale ar fi putut găsi o asemenea

comoară; poate are pistrui sau e saşie, zise el, aşez)nd cu gri&ăbucăţile de lut pentru a-şi putea da seama de provenienţa

niturilorDicG dădu din cap ' #omnişoara #altr+ a fost descrisă ca fiind una dintre cele

mai frumoase femei din Anglia la balul din primăvară la careşi-a făcut intrarea în societate

<rau în Anglia de c)teva luni, dar era de&a la curent cu

discuţiile importante ale aristocraţilor ' (ici adoraţia pentru logodnicul ei nu a scăpat

neobservată, adăugă el ' (u m-a cunoscut pe mine, spuse Babriel alene Poate c-

ar trebui s-o fur p)nă să a&ungă aici mireasa mea ? 8)nă de

Aur englezească în schimbul uneia ruseşti 1orbesc mai bineengleza dec)t rusaDicG nu spuse nimic, îşi coborî încet privirea de la părul lui

Babriel la picioarele lui Babriel ştia ce vedea DicG părulnegru dat pe spate, cu breton în formă de =v J, spr)nceneunindu-se într-un fel care le speria pe unele femei, o urmă

palidă a unei bărbi care nu părea să dispară vreodată *eva înînfăţişarea lui le alunga pe cele slabe de înger, pe acelea cărorale plăcea să se ghemuiască la pieptul lui şi să-şi treacădegetele prin părul lui după o partidă de se"

' #esigur că ai putea să încerci, comentă DicG #ar bănuiesc că oricum vei fi ocupat, încerc)nd să-ţi cucereşti

propria mireasă (u cea mai tare ofensă, dar destul de reuşită ' $pui asta de parcă atiana ar fugi m)nc)nd păm)ntul



văz)ndu-măBabriel ştia foarte bine că sc)nteia sălbatică din ochii lui

speria doamnele care erau mai degrabă obişnuite cu papă-lapte otuşi, nu înt)lnise încă femeia care să răm)nă

indiferentă dacă ar cunoaşte un prinţ 4emeilor le plăcea săaibă un prinţ la picioarele lorotuşi, era prima dată c)nd încerca să cucerească o soţie, şi

nu o iubită rebuia să presupună că femeile luau problemamult mai în serios dec)t luau ei partidele ocazionale

i trecu prin cap o în&urătură, dar nu apucă s-o rostească $e

întoarse la micul vas din faţa lui ' Poate că nici logodnica mea nu are de ales, la fel ca

mineDicG făcu o plecăciune Plecă la fel de tăcut precum venise

*apitolul K*asa 0arro%

$e lăsă un moment de linişte ad)ncă, aşa cum se lasă şi înpădure după un foc de armă

1ictoria nu mai spunea nimic 2ate se uită la ochii ei bl)nzi,tulburaţi, şi văzu că şi ea se g)ndea la acelaşi lucru ca şi mamaei

' 1ictoria este sora mea, repetă 2ate ' <"act, aşa că mai bine te duci acolo şi te asiguri că nunta

va avea loc înainte ca sora ta să fie definitiv distrusă Pentru că

este sora ta@n sentiment de uşurare o învălui pe 2ate Probabil că

înţelesese greşit, ea…



' < sora ta vitregă, clarifică .ariana, pe un ton iritat ' #ar are… 2ate se întoarse către 1ictoria *)ţi ani ai7 ' !tii c)ţi ani am, spuse 1ictoria fonfăit, în timp ce-şi

atingea buza de &os $unt cu aproape cinci ani mai t)nără dec)t

tinte ' Ai optsprezece ani, spuse 2ate:nima îi bătea foarte tare ' *eea ce înseamnă că tu eşti o femeie matură, de douăzeci

şi trei de ani, spuse .ariana pe un ton plăcut $au poatedouăzeci şi patru < uşor să uiţi la v)rsta ta

' $oţul tău, colonelul….ariana ridică din umeri2ate se chinuia să respire $e simţea de parcă toată viaţa îi

trecea prin faţa ochilor, toate întrebările pe care nu ştiuseniciodată că le avea de pus !ocul prin care trecuse atunci c)nd

tatăl ei venise acasă, la doar două săptăm)ni dupăînmorm)ntarea mamei ei, spun)nd că urma să se însoare înbaza unui permis special

oţi anii aceia în care mama ei zăcuse în pat şi în care tatălei îşi v)ra din c)nd în c)nd capul pe uşă, pentru a spune lucruriamuzante şi pentru a-i trimite sărutări soţiei, dar fără să intre

vreodată să stea l)ngă eaPentru că, se pare, pleca pe furiş ca să-şi petreacă timpul cu.ariana

' $imt că-mi scapă ceva, spuse 1ictoria, uit)ndu-se de launa la cealaltă ? să izbucneşti în pl)ns, 2ate7

2ate făcu doi paşi înapoi (u mai pl)nsese de la

înmorm)ntarea tatălui ei ' (ormal că nu, se repezi eaAlt moment de linişte



' #e ce nu spui tot7 spuse 2ate în cele din urmă, uit)ndu-se la mama ei vitregă $unt dornică să aflu detaliile

' #etaliile nu te privesc pe tine, declară .ariana Apoi seîntoarse către 1ictoria Ascultă, draga mea, îţi aduci tu aminte

de înt)lnirile noastre cu dragul de 1ictor, încă înainte de a veniîn casa aceasta71ictor 2ate nu se g)ndise niciodată că numele tatălui ei

avea vreo legătură cu numele surorii ei vitrege ' #a, confirmă 1ictoria (e-am înt)lnit cu el ' Asta pentru că mama ta era amanta lui, spuse 2ate

6ănuiesc că vă vedeaţi cu cel puţin unsprezece ani înainte sămoară mama mea A e"istat vreodată vreun colonel7 1ictoriaeste un copil din flori7 o întrebă ea pe .ariana

' (u prea contează, rosti .ariana pe un ton rece Pot săam gri&ă de ea

2ate ştia asta #ragul şi nesăbuitul ei tată îi lăsase totulsoţiei sale… !i .ariana transformase totul într-o zestrefrumuşică pentru 1ictoria, fără a ţine cont că şi moşia trebuiaîngri&ită otul îi aparţinea acum 1ictoriei

*are nu numai că era însărcinată, dar era şi copil din flori$e presupunea că primul soţ al .arianei, colonelul, nu

e"istase niciodată.ariana se ridică şi îşi aruncă ţigara într-un vas plin ochi cumucuri de ţigară

' (u-mi vine să cred că voi două n-aţi sărit imediat înpicioare să vă îmbrăţişaţi, cuprinse de entuziasm copilăresc#in moment ce n-aţi făcut asta, o să spun repede ce am de

spus 2atherine, te vei duce la *astelul Pomero+, pentru căsora ta este însărcinată şi are nevoie de permisiunea prinţuluie vei îmbrăca precum sora ta, vei lua corciturile alea cu tine



şi vei face ca totul să meargă ca pe roate.ariana părea de neclintit şi arăta mult mai obosită ca de

obicei ' n acest caz, vei lăsa familia *rabtree să locuiască în

continuare în căsuţa aceea, spuse 2ate.ama ei vitregă ridică din umeri 2ate realiză că oricumnu-i păsa Adusese în discuţie problema familiei *rabtree doar în caz că nu reuşea s-o convingă cu argumentul că erau rudede s)nge

' Am chemat acelaşi om care o tunde şi pe 1ictoria, spuse

.ariana pe un ton aspru 1a veni m)ine diminea ă să-ţi tundățclaia aia de păr 1or veni, de asemenea, şi trei croitoreserebuie să modificăm cel puţin douăzeci de rochii

' 1ei sta la castel trei sau patru zile, spuse 1ictoria2ate se ridică şi, pentru prima dată, îşi dădu seama că sora

ei era însărcinată n mişcările ei era ceva st)ngace ' mi pare rău, spuse 1ictoria, îndrept)ndu-se către 2ate ' (u are de ce să-ţi pară rău, rosti .ariana, intervenind în

discuţie ' 6a da, insistă ea mi pare rău că tatăl nostru era aşa cum

era mi pare rău că s-a însurat cu mama mea, dar eu… pur şi

simplu, îmi pare rău pentru tot Pentru ceea ce crezi acumdespre el2ate nu voia să se g)ndească la tatăl ei ncercase să nu se

g)ndească la el în ultimii şapte ani, de la moartea lui<ra prea dureros să se g)ndească la z)mbetul lui şi la cum

stătea l)ngă şemineu şi-i spunea poveşti amuzante despre

8ondra, în timp ce lumina focului se reflecta în paharul lui cuvin

!i acum, avea un motiv să nu se g)ndească la el



? îmbrăţişă pe 1ictoria, apoi se întoarse către .ariana ' #e ce trebuie să vin diseară la cină7 ' 8ordul #imsdale se îndoieşte că voi două semănaţi

suficient pentru a păcăli pe cineva care o cunoaşte, poate, pe

sora ta ' #ar părul meu… ' (u e vorba de păr, rosti mama ei vitregă 1ei purta o

rochie decentă şi vei vedea că semănaţi 1ictoria estecunoscută pentru frumuseţea ei, pentru c)inii şi pentrucondurii ei de sticlă At)ta timp c)t îţi ţii gura, vei putea trece

drept ea ' Pentru numele lui #umnezeu, ce este un condur de

sticlă7 întrebă 2ate ' 1ai, sunt nemaipomeniţi, ţipă 1ictoria, împreun)ndu-şi

m)inile <u însămi am introdus această modă sezonul acesta şi

apoitoată lumea

a început să-i poarte ' Aveţi cam aceeaşi mărime la pantof, spuse .ariana ?să-ţi vină

2ate se uită la rochia ei gri ponosită şi apoi la mama eivitregă

' *e-ai fi făcut dacă tatăl meu ar fi trăit7 #acă mi-aş fi

făcut intrarea în societate la momentul potrivit şi oamenii i-ar șfi dat seama de asemănarea dintre mine şi 1ictoria7

' (u mi-am făcut gri&i pentru asta, spuse .ariana, ridic)nddin umeri

' #e ce nu7 (-ar fi e"istat riscul ca cineva să ne vadăîmpreună şi să-şi dea seama7

' < cu cinci ani mai mică dec)t tine Aş fi ţinut-o încuiatăp)nă te-ai fi căsătorit tu

' Poate că n-aş fi acceptat Poate că nu mi-aş fi găsit un



soţ ata ar fi…@n z)mbet apăru în colţul gurii .arianei ' 6a ai fi acceptat e-ai uitat vreodată în oglindă72ate se holba la ea #esigur că se uita în oglindă şi vedea

trăsăturile armonioase (u vedea ochii ca nişte albăstrele ai1ictoriei sau buclele ei deschise la culoare, sau z)mbetul eifermecător, pentru că nu erau trăsăturile ei

' <şti o prostănacă, spuse .ariana, întinz)ndu-se să-şi iatabachera şi apoi d)ndu-i drumul 4umez prea mult, şi asta dincauza ta Pentru numele lui #umnezeu, fă- i rost de o rochieț

decentă p)nă diseară la ora opt Ai face bine să te duci imediatsă vorbeşti cu mena&era 1ictoriei; nu poţi curăţa nici şemineulcu treanţa asta pe care o porţi

' #ar nu vreau să mă vadă Algie aşa, spuse 1ictoria,smiorcăindu-se

' Am să-i spun lui *herr+derr+ să pună doar un sfeşnic pemasă, spuse mama ei #imsdale nu va vedea un şobolan, nicidacă acesta i-ar sări în faţă, pe masă

!i astfel se redeschise discuţia despre =şobolani>, ceea ceera perfect, căci aşa şi începuse povestea

*apitolul L

2ate ştia foarte bine că era sarcina ei să se ocupe degospodărie (u avea ce face; era treaba celor mai buniservitori <rau pregătiţi să servească domni şi doamne dinînalta societate, nu pe aceia de acelaşi rang şi dăduseră cu

siguranţă seama că .ariana nu era de provenienţă aristocratăn ceea ce o privea pe 2ate, ea crezuse că mama ei vitregă erafiica unui negustor, căsătorită cu un colonel (u se g)ndise că



era…*e era, de fapt7? femeie desfr)nată Amanta tatălui ei ? femeie uşoară, cu

alte cuvinte

(u era de mirare că biata 1ictoria rămăsese însărcinată.ama ei nu era deloc în stare să aibă gri&ă de ea #e fapt, deaceea nici 2ate nu ştia cum să se poarte în societate Aveadoar doisprezece ani c)nd mama ei căzuse bolnavă la pat şidoar şaisprezece c)nd aceasta murise, iar tatăl ei serecăsătorise #eşi învăţase să folosească tac)murile, nu avea

comportamentul ales necesar în înalta societate8uase lecţii de dans timp de un an, dar asta fusese demult

(u e"istau, de e"emplu, reguli despre cum ar trebui săvorbeşti cu un prinţ7 rebuia să te retragi după o astfel dediscuţie7 $au era o regulă valabilă numai pentru regi şi regine7

? găsi pe 5osalie, mena&era 1ictoriei, în camera plină dehaine a surorii ei *u mulţi ani în urmă, camera era destinatămusafirilor, dar, la un moment dat, 1ictoria adunase at)t demulte rochii, înc)t încăperea fusese transformată în garderobă3 mai ales că nici nu prea aveau musafiri

2ate privi curioasă în &ur *amera era plină de dulapuri

vişinii pline ochi de haine 1olane de dantelă şi bucăţi demateriale brodate ţ)şneau din sertarele pe &umătate deschise.irosea a trandafiri şi a rufărie proaspătă

' *herr+derr+ mi-a spus de cina din seara asta, iar croitoresele vor veni m)ine, aşa că m-am uitat prin toaterochiile domnişoarei 1ictoria, spuse 5osalie

Asta nu era o sarcină uşoară, dat fiind că 1ictoria avea dedouă ori mai multe haine dec)t mama ei, deşi erau mult maifrumos aran&ate



' *red că ar trebui să porţi asta diseară, căci nu va aveanevoie de mai mult de o cusătură, două în &urul corsa&ului

i arătă o rochie de mătase de un roz pal (u avea undecolteu ad)nc, dar era mulată p)nă sub piept, de unde pornea

fusta înzorzonată, cu volane valuri-valuri, dezvăluind ocăptuşeală cu trandafiri închişi la culoare2ate întinse un deget atăl ei murise înainte de a merge cu

ea la modiste pentru a-şi alcătui o garderobă cu care să iasă însocietate recuse de la hainele negre de înmorm)ntare directla rochii ponosite, ceea ce indica rolul ei în acea familie

— Couleurs de rosette, spuse 5osalie vesel *red că-ţi vascoate părul în evidenţă7 (-o să ai nevoie de corset, fiind at)tde slabă

ncepu să-i descheie nasturii, dar 2ate îi dădu m)inile la oparte

' e rog, dă-mi voie… spuse 5osalie2ate scutură din cap ' .ă îmbrac singură de ani buni, 5osalie .ă poţi a&uta să

îmbrac rochia aceea dacă va fi nevoie, dar mă dezbrac singură*eea ce şi făcu, după care rămase pe ea doar cu o cămaşă

veche Avea un corset, dar nu-l purta pentru că era prea

incomod, din moment ce călărea zilnic5osalie nu spuse nimic, se uită numai la cămaşa veche şi lacum era c)rpită de 2ate, nu foarte bine, ce-i drept, şi lalungimea ei

' #omnul #altr+… spuse mena&era, apoi făcu o pauză ' …se răsuceşte în morm)nt şi aşa mai departe, rosti 2ate

$ă continuăm, 5osalieAşa că mena&era începu să-i scoată acele de păr, mişc)ndu-şi

limba la fel cum face cineva c)nd numără bani



' (-aş fi crezut niciodată că ai at)t de mult păr, spuse ea încele din urmă, termin)nd de scos toate acele şi despletindu-ibuclele

' (u-mi place să-mi bat capul cu el .ă încurcă atunci

c)nd muncesc ' (-ar trebui să munceşti, ţipă 5osalie (imic nu e aşacum ar trebui să fie, chiar şi cămaşa asta a ta care seamănă maimult cu o c)rpă de şters vase (-am ştiut

Aruncă peria şi deschise un sertar năuntru se afla un teancde cămăşi de un alb imaculat

5osalie în făcă unaș ' #omnişoara 1ictoria nici măcar n-o să observe, nu că i-

ar păsa, de altfel, căci nu seamănă cu mama ei i placcămăşile de mătase, spuse mena&era trăg)ndu-i lui 2atecămaşa peste cap şi arunc)nd-o într-o parte

' <u prefer una de bumbac, din moment ce transpiraţiapătează îngrozitor #ar, p)nă la urmă, nu eşti o doamnăadevărată dacă nu te îmbraci aşa cum trebuie

2ate semăna cu un norişor transparent în cămaşa albă,brodată cu o dantelă rară

#acă tatăl ei ar fi trăit şi ea ar fi debutat în societate, ar fi

purtat astfel de veşminte mereu, nu rochii roase şi ponosite, înnuanţe de gri şi albastru, care-i dădeau un aspect sărăcăcios.ama ei îi lăsase o mică zestre, dar asta nu prea conta din

moment ce ea nu avea ocazia să înt)lnească bărbatul potrivitAni de-a r)ndul îşi spusese sieşi să părăsească acea casă, să seducă la 8ondra şi să se anga&eze guvernantă… orice, numai să

scape de-acolo #ar asta însemna să-i părăsească pe arendaşişi pe servitori şi să-i lase sub supravegherea ocazională şihaină a .arianei



Aşa că nu plecase? oră mai t)rziu, părul ei era ondulat, pieptănat şi aran&at

întocmai ca al 1ictoriei 4aţa îi era dată cu pudră de orez,pentru a aduce c)t mai mult cu aspectul sănătos al feţei surorii

ei; era îmbrăcată din cap p)nă-n picioare în roz, iar buzele-ierau ru&ate cu aceeaşi nuanţă$tătea în faţa oglinzii, încerc)nd să se recunoască pe sine

$ă-şi dea seama că semăna într-adevăr cu 1ictoria, că ceilalţi ovor considera şi pe ea o mare frumuseţe

(u numai că nu semăna cu sora ei, dar numai un orb ar fi

spus că e frumoasă <ra prea costelivă şi arăta ciudat în rochiaaceea

5osalie o apucă de-o m)necă ' <şti mult mai lată în umeri dec)t domnişoara 1ictoria,

mormăi ea

2ate se uită la umerii ei şi ştiu e"act care era problemaPetrecea cel puţin două sau trei ore pe zi în şa, încerc)nd săconducă moşia aşa cum făcuse administratorul anga&at de tatălei înainte ca mama ei vitregă să-l dea afară Avea braţemusculoase şi uşor bronzate (u-şi putea imagina că celelaltedomnişoare aveau această problemă

.ai mult, obra&ii ei erau prea proeminenţi, iar spr)ncenele,prea ascuţite ' (u semăn cu 1ictoria, spuse ea, uşor posomor)tă$perase că poate hainele modeme o vor transforma, făc)nd-

o la fel de frumoasă ca sora ei ? femeie considerată, dupătoate standardele, un diamant

<a semăna mai mult cu o piatră neşlefuită dec)t cu undiamant Aşa cum şi era ea

' (u ţi se potriveşte stilul ăsta, recunoscu 5osalie 5ozul



nu a fost o idee prea bună Ai nevoie de culori mai îndrăzneţe ' !tii de ce trebuie să semăn cu 1ictoria, nu72ate ştia foarte bine că *herr+derr+ o urmase şi acum stătea

afară, dincolo de uşa dormitorului mamei ei vitrege, atent să

asculte întreaga discuţie5osalie str)mbă din nas ' !tiu e"act at)t c)t trebuie, sper ' rebuie să-l însoţesc pe lordul #imsdale într-o vizită la

castelul Pomero+ şi trebuie să conving pe toată lumea de-acolo că sunt 1ictoria

Privirile celor două se înt)lniră în oglindă ' (-o să meargă, mărturisi 2ate < mult prea frumoasă ' !i tu eşti frumoasă, spuse 5osalie tare #ar în alt fel2ate z)mbi şiret ' Am gura prea mare şi sunt prea slabă7

' Ai început să munceşti c)t zece, de la moartea tatălui tău#omnişoara 1ictoria, binecuv)ntată fie d)nsa, este delicată cao pernă, dar aşa şi trebuie să fie, nu7

2ate se uită la materialul încreţit în dreptul pieptului $auacolo unde ar fi trebuit să fie acesta

' Putem face ceva în ceea ce priveşte pieptul meu7 n

rochia asta, parcă nu am s)ni deloc5osalie apucă de materialul care era în plus ' Ai un piept micuţ foarte drăguţ, domnişoară (u-ţi face

gri&i (u pot face mai nimic în privinţa asta la rochia aceasta,dar voi găsi altele care să poată fi modificate $lavă #omnuluică domnişoara 1ictoria are mai multe rochii în camerele ei

dec)t o modistă după un an întreg de lucruApoi îndesă două şosete făcute sul sub rochia lui 2ate, e"act

în faţă



n mod ciudat, cu c)t încerca mai mult să semene cu1ictoria, cu at)t îşi dădea mai mult seama c)t erau de diferite#esigur, ea avea cu cinci ani mai mult Aşa dichisită, coafatăşi machiată semăna cu o fată mare bătr)nă şi disperată

Pentru prima dată, o cuprinse panica (eav)nd niciodatăocazia de a purta o astfel de rochie, cel puţin ani buni de-ar)ndul, 2ate uitase că trecea v)rsta la care se putea căsători

n c)teva săptăm)ni, avea să împlinească douăzeci şi patrude ani şi se simţea la fel de bătr)nă ca o văduvă

#e ce nu-şi dăduse seama că nu mai era la fel de împlinită şi

de fermecătoare7 *)nd o cuprinsese amărăciunea,preschimb)nd-o dintr-o copiliţă în cu totul altceva7

' (-o să meargă, spuse ea brusc (u semăn nici pe departecu o domnişoară care tocmai urmează să intre în societate,impresionnd pe toată lumea

' otul este să porţi hainele potrivite, spuse 5osalie5ochia asta nu te scoate deloc în evidenţă #ar voi găsi unacare să ţi se potrivească

2ate nu făcu altceva dec)t să dea din cap afirmativ $eg)ndise că…

<i bine, nu se g)ndise mult la asta #ar ştia că-şi dorea să se

căsătorească şi să aibă copii? cuprinse o spaimă năprasnică #acă era de&a prea bătr)nă7#acă nu avea niciodată să…

Alungă acest g)ndAvea să facă asta pentru 1ictoria, de dragul surorii ei Apoi

se va duce la 8ondra şi se va folosi de mica ei zestre, banii

lăsaţi de mama ei, pentru a se căsători4emeile făceau asta de ani buni, şi putea şi ea să facă la felşi îndreptă umerii #e la moartea tatălui ei, învăţase ce



însemna să fii umilit să-ţi ascunzi m)inile de teama că rudeletale ar putea observa degetele înroşite $ă-ţi ţii cizmele lipitede cal atunci c)nd călăreşti, pentru ca nimeni să nu vadă c)t depeticite sunt $ă te prefaci de fiecare dată că ţi-ai uitat boneta

acasăAcesta era doar un alt fel de umilinţă 3 să poarte hainecomplet nepotrivite v)rstei ei ? s-o scoată ea la capăt

*apitolul M

*)teva ore mai t)rziu, c)nd a&unse în sf)rşit în camera ei,2ate era de&a obosită $e trezise la ora cinci dimineaţa pentru ase ocupa de cheltuielile casei, apoi de la ora opt călărise…plus tumultul emoţional provocat de înt)mplările zilei 8amasă, .ariana fusese arţăgoasă chiar şi cu vicontele, iar

1ictoria pl)nsese pe durata întregii cine!i acum, o aşteptau c)inii, =şobolanii>, st)nd în semicerc (u e"ista un accesoriu mai modem dec)t un căţeluş, iar

1ictoria şi .ariana, care erau de părere că era mai bine să aidouăzeci şi trei de rochii de bal dec)t una, cumpăraseră nuunul, ci trei căţeluşi

<rau trei maltezi cu blana moale, care lătrau scurt<rau groaznic de mici, mai mici dec)t ma&oritatea pisicilor!i aveau un mod de a se gudura care ei i se părea &ignitor#acă ar fi avut vreodată un c)ine, ar fi vrut să aibă unul dinacela clăpăug, care să-i iasă în înt)mpinare c)nd se oprea pe lacasele de pe păm)nturile .arianei @n c)ine care mai degrabă

lătra, nu schelălăia#eşi acum, asta făceau $e ridicară c)nd ea intră în cameră

şi se str)nseră în &urul ei d)nd din cozi şi din corpurile lor



neast)mpărate $e simţeau probabil singuri, înainte să o muştepe 1ictoria, erau mereu l)ngă ea Poate le era foame $au, mairău, poate voiau să iasă afară #acă ar avea un clopoţel încameră… dar cei de rangul ei nu chemau servitorii

' *red că trebuie să vă duc afară, spuse ea încet, g)ndindu-se la scări şi la faptul că o dureau picioarele#e fapt, ar fi trebuit să fie recunoscătoare că nu-şi făcuseră

nevoile în camera ei; era at)t de mică iar singura fereastră eraat)t de sus, înc)t mirosul ar fi persistat mai bine de o lună

Avu nevoie de c)teva minute să-şi dea seama cum trebuia să

lege lesele de zgărzile lor cu bi&uterii şi nu o a&uta deloc faptulcă ei începuseră să schelălăie, să sară şi să încerce să o lingăpe faţă (u se putea mişca deloc

$e t)rî înapoi pe scările care duceau către camera ei, paşii eirăsun)nd în acelaşi timp cu zg)rieturile făcute de şobolani <ra

at)t de obosită, înc)t nu-şi putea aminti nici numele lor, deşiştia că sunau precum aliteraţiile, ceva gen z)nă şi zambilă ' *e măn)ncă7 îl întrebă pe *herr+derr+ c)teva minute

mai t)rziu4usese destul de bun s-o însoţească p)nă la grădina de

zarzavat şi să-i arate zona îngrădită pentru c)ini

' 8-am trimis pe 5ichard în camera ta acum o oră; le-a datel de m)ncare şi i-a scos afară la plimbare 5ecunosc că nu îmiplac c)inii ăştia, dar nu sunt animale rele, spuse el, uit)ndu-sela ei (u e vina lor

$e înghesuiau unul în altul, form)nd o masă compactă decozi stufoase şi nasuri ascuţite

' *aesar nu a vrut s-o muşte pe domnişoara 1ictoria,continuă el (u trebuie să-ţi faci gri&i că te va muşca

' Caesar" *redeam că toţi au nume de flori



' Asta e problema lor, spuse *herr+derr+ #omnişoara1ictoria nu le-a dat niciodată nume definitive 8a început, senumeau 4erdinand, 4elicit+ şi 4redericG Acum se numesc*oco, *aesar şi *hester nainte de asta, îi chema .opsie,

.aria şi nu mai ştiu cum *apul haitei, îl vezi pe cel puţin maimare de-acolo7 Acela este *aesar *eilalţi sunt *oco şi*hester, deşi *hester nu a învăţat niciodată să răspundă la altnume în afară de 4redericG sau 4redd+

' #e ce a muşcat-o *aesar pe 1ictoria7 (u m-am g)ndit săîntreb p)nă acum

' l hrănea din gura ei — #oftim! ' Einea o bucată de carne între buze, încura&)ndu-l pe el să

o ia ? mare greşeală, să intervii între un c)ine şi carnea lui2ate ridică din umeri

' #ezgustător ' Prinţesa *harlotte şi-a învăţat c)inii să facă la fel, spuse*herr+derr+ Prinţesa are multe e"plicaţii de dat

' !i cum îi fac să tacă noaptea7 întrebă 2ate, dornică să seculce

' ratează-i ca pe c)ini, cu respect, dar ferm #omnişoara

1ictoria a făcut greşeala de-a crede că sunt copilaşi, apoi seenerva şi-i trimitea &os la bucătărie de fiecare dată c)nd nu secomportau cum trebuie, aşa că nu ştiau niciodată cum să secomporte #ă-le ceva bun de fiecare dată c)nd fac ceva cumtrebuie, şi totul va fi bine

ntoarsă în cameră, 2ate descoperi că fiecare c)ine avea

felul lui de-a fi *aesar era e"trem de prostănac Aparent,credea că era foarte mare umbla după pradă, se năpusteaasupra oricui şi părea să latre promisiuni că va ataca pe oricine



va intra în cameră #e fapt, îi amintea de un general imperial;numele i se potrivea

4redericG era singuratic, sau cel puţin asta bănuise ea c)ndel sări în pat şi-i linse genunchiul, d)nd nebuneşte din coadă

Apoi îi aruncă o privire rugătoare, urmată imediat de orostogolire pe spate cu picioarele în aer Pe scurt, era prostuţ,şi numele de 4redd+ i se potrivea mai bine dec)t 4redericG

*oco părea e"trem de înfumurată 1ictoria îi lipise micipietre semipreţioase de blana din &urul g)tului şi, în loc săîncerce să le îndepărteze, aşa cum ar face orice corcitură care

se respectă, *oco stătea cu lăbuţele perfect drepte şi cu nasulîn aer (u dădea niciun semn că ar vrea să se apropie de patullui 2ate ci se instală comod pe o pernă de catifea care se aflade&a pe podeaua camerei, alături de un castron cu apă

2ate îl dădu pe 4redd+ &os din pat şi-l lăsă pe podea, dar el

sări înapoi :ar ea era prea obosită ca să mai facă cevaAstfel că se întinse, g)ndindu-se la tatăl ei, cuprinsă defurie *um a putut să facă aşa ceva7 Probabil că a iubit-o pe.ariana; altfel, de ce s-ar fi însurat cu ea7

<ra bine că nu ieşise niciodată în societate !tia puţinelucruri despre asta, toate învăţate demult, dar ştia că nimeni nu

va a&uta o t)nără a cărei mamă vitregă avea o reputaţie proastă,chiar dacă .ariana se căsătorise cu protectorul ei!i totuşi, .ariana şi 1ictoria veniseră pur şi simplu la

8ondra, îşi făcuseră apariţia în casa tatălui ei, iar 1ictoriaa&unsese o moştenitoare t)nără şi frumoasă

$e g)ndi somnoroasă că avea de învăţat din asta

*apitolul N



4rizerul francez şi cei doi doctori sosiră a doua zi dedimineaţă, unul pregătit să o tundă pe 2ate şi ceilalţi să seocupe de buza 1ictoriei Ambele surori refuzară .ariana aveacrize de isterie şi gesticula cu ţigara, ţip)nd ca o

mahalagioaică#ar discuţia cu 5osalie cu o seară înainte o a&ută pe 2ate să-şi pună ordine în g)nduri (u întinerea, iar singura ei podoabăera părul Părea de&a mult prea slabă, trasă la faţă #acă n-ar fiavut acel păr, faţa ei ar fi arătat şi mai rău

' (u vreau să fac asta, spuse ea, acoperind pl)nsetele

1ictoriein mod ciudat, nu refuzase niciodată nimic n ultimii şapte

ani, se certase cu mama ei vitregă pe viaţă şi pe moarte secertase cu ea c)nd îl dăduse afară pe administratorul moşiei şi-i spusese lui 2ate să se ocupe ea de venitul anual al moşiei; se

certase cu ea c)nd îl dăduse afară pe inspector, arunc)ndu-iregistrele şi pun)nd-o pe 2ate să se ocupe de ele noaptea#ar nu refu$ase niciodată nimic $e apucase de registrele

moşiei, de facturi şi de tot ceea ce însemna conducerea moşiei,lu)ndu-şi rămas-bun de la guvernantă, de la servitoare, de lainspector şi de la administratorul moşiei

: se părea ironic că reuşise să treacă peste at)tea, dar nu şipeste orgoliu ' (-am să fac asta, repeta ea la nesf)rşit#omnul 6emier îşi agita m)inile în aer, declar)nd cu un

accent franţuzesc înc)ntător că o tunsoare elegantă o va facesă arate cu zece ani mai t)nără, ani de care d)nsa avea cu

prisosinţă nevoie2ate se înd)r&i ' 1ă mulţumesc pentru părere, domnule, dar nu



' 1ei strica totul, ţipă .ariana, vocea ei ating)nd culmilenebuniei 1ei strica tot $ora ta nu se va putea căsători şi vaavea un copil nelegitim

2ate îl văzu pe domnul 6emier făc)nd ochii c)t cepele şi-i

aruncă o privire cruntă #upă şapte ani de administrare amoşiei, căpătase o privire nemiloasă; el tresări ' <-n regulă, mamă, se băgă 1ictoria, smiorcăindu-se

2ate va trebui să poarte peruci, at)ta tot i va fi foarte cald,dar e o chestiune de doar c)teva zile

' Peruci, rosti .ariana, cu răsuflarea tăiată

' Am toate culorile, asortate cu rochiile, spuse 1ictoria#acă 5osalie îi împleteşte părul în fiecare dimineaţă şi apoi i-lprinde cu ace de păr, va arăta foarte modem şi toţi vor presupune că-mi place să port peruci

' Aşa e, zise .ariana, trăg)nd din ţigară

' ţi dau, dacă vrei, şi peruca mea cercheză, spuse 1ictoria2ate str)mbă din nas ' < frumoasă, o perucă albastru-deschis care se potriveşte

de minune cu rochii albastre sau verzi !i are şi o bandanăbătută cu bi&uterii cu care se fi"ează pe cap

' 6ine, spuse .ariana Acum, doctorul 6inter o să te

opereze la buză eu bisturiul şi apoi nu vreau să mai aud deniciuna dintre voi pentru tot restul zilei1ictoria ţipă şi urlă, dar totul se termină cu bine.ariana se retrase în cameră, av)nd o durere de cap

1ictoria se duse la ea în cameră pl)ng)nd în hohote; 2ateplecă cu c)inii într-o vizită la familia *rabtree

*apitolul O



*astelul Pomero+

' Aşadar, ce s-a înt)mplat cu leul7 îl întrebă Babriel peDicG, merg)nd repede prin curtea e"terioară către mena&eria

provizorie care înfrumuseţa zidul din spate ' (u am nici cea mai vagă idee $e pare că vomită într-una, răspunse DicG

' 6ietul bătr)n, spuse Babriel, a&ung)nd la cuşca leuluiAnimalul stătea ghemuit l)ngă zid, oft)nd ad)nc l avea

doar de c)teva luni, dar înainte ochii îi erau plini de viaţă, ca şi

c)nd îşi dorea să sară din cuşcă şi să înfulece un spectator#ar se schimbase ?chii îi erau sticloşi şi nefericiţi #acă ar

fi fost cal, ar fi… ' (u e at)t de bătr)n înc)t să moară, spuse DicG, ca şi

c)nd i-ar fi auzit g)ndurile lui Babriel

' Augustus mi-a spus că nu mai rezistă un an ' #ucele nu mai doreşte să ţină mena&eria, aşa că poatee"agerează în ceea ce priveşte v)rsta animalului 8eul arenumai cinci ani şi ar trebui să mai trăiască încă cel puţin pe-at)ta, din c)te am înţeles eu

' 5estul animalelor ce fac7

Babriel trecu pe l)ngă cuşca tigrului către cea a elefantuluişi o găsi pe <ffie legăn)ndu-se lin în cuşca ei 4usese unanimal bl)nd; văz)ndu-l, suflă prietenos într-un mănunchi depaie în direcţia lui

' .aimuţa ce caută acolo, cu ea7 ' $-au împrietenit în timpul călătoriei pe ocean, spuse

DicG Par mai fericite împreună, Babriel se apropie de cuşcăşi privi mai atent la maimuţă

' (ici prin cap nu-mi trece din ce specie face parte Eie7



' #in c)te ştiu, este o maimuţă mică :-a fost dăruităducelui de un paşă

' :ar elefantul a venit din partea ra&ahului, nu7 .i-aş dorica oamenii să nu mai dăruiască animale .iroase în curte

DicG adulmecă aerul ' Aşa este, le-am putea muta în grădinile din spatelelabirintului de gard viu

' <ffie s-ar simţi singură acolo 6ănuiesc că nu i-am puteada drumul din cuşcă din c)nd în c)nd

' $ă văd dacă putem construi un ţarc în livadă, spuse

DicGBabriel mai aruncă o privire atentă perechii ciudate

.aimuţa stătea pe capul elefantului, lovind o ureche imensăcu degetele ei noduroase

' Ai găsit pe cineva care să aibă gri&ă de animale şi care să

ştie şi una-alta despre elefanţi şi toate celelalte7 ' (u, spuse DicG Am încercat să aducem pe cineva de la*ircul lui Peterman, dar a refuzat să-şi părăsească leii

' (u putem să-i punem laolaltă pe leii lui Peterman cu alnostru, bietul de el $e întoarse la prima cuşcă ?are ce săaibă, DicG7

' Prinţul 4erdinand a sugerat că ar putea fi obişnuit cu odietă bazată pe carne de om, dar mi se pare cel mai bine săignorăm acest aspect, momentan

' (oi ce i-am dat în loc de asta7 ' 6iftec, spuse DicG !i încă de cea mai bună calitate ' Poate e prea gras *e măn)ncă unchiul meu după o

noapte grea7 ' $upă ' ncearcă asta



DicG ridică din spr)ncene, dar dădu din cap afirmativ ' Apropo, unde e unchiul meu7 ' .aiestatea $a se &oacă de-a războiul, în dimineaţa usta A

luat cu asalt cocina, care, din fericire, era goală, şi a

redenumit-o .uzeul :mperial al 5ăzboiului Patruzeci saucincizeci de sticle cu lapte reprezintă diverse regimente şiconducătorii lor <"poziţia lui, adăugă DicG, este foartecunoscută printre copiii servitorilor

' Atunci înseamnă că e fericit, spuse Babriel 6ănuiesccă…

A fost întrerupt de un bărbat înalt, cu picioare lungi precumale unei berze, care intrase repede în curte Părul lui semănacu puful de scai stătea drept în sus, ondul)ndu-se uşor lafiecare mişcare

' 1orbeam de lup, spuse Babriel, făc)nd o plecăciune

' 8a fel şi ţie, spuse unchiul lui, Prinţul 4erdinand6arluGova 8a fel şi ţie 8-ai văzut pe undeva pe bietul meuc)ine7

DicG înaintă încet, din spatele lui Babriel, şi zise calm ' $e crede că l-a m)ncat leul ' *u tot cu blană7

' Asta ar putea e"plica de ce se simte at)t de rău acum ' (u ţi-am văzut c)inele, îi spuse Babriel unchiului său ' #oar ce a m)ncat ieri un platou întreg de mere acre

murate, spuse Prinţul 4erdinand, trist l ţin la regim cum)ncăruri murate, tot ce măn)ncă este murat *red că e multmai bine aşa pentru digestia lui

Poate că merele murate nu-i făcuseră bine c)inelui 3 şi, adoua la m)nă, nici leului

' Poate a fugit, spuse Babriel, întorc)ndu-se către bolta



care dădea spre curtea interioară Poate n-a fost în stare săaprecieze inovaţiile tale culinare

' *)inele meu e înnebunit după m)ncarea murată,mărturisi 4erdinand ? adoră, mai ales roşiile murate

' #ata viitoare încearcă peştele muratBabriel văzu cu coada ochiului că se apropiau două mătuşi,care ieşiseră să se plimbe, făc)ndu-i semn cu m)na şi z)mbindviclean Brăbi pasul, evit)ndu-l pe copilul bucătarului înultimul moment, şi se îndreptă cu paşi mari către camera sa,bucuros că scăpase, ca prin urechile acului

8a castel, singura problemă o constituia faptul că acesta eraplin de oameni !i toţi erau oamenii lui, într-un fel sau altulrudele lui, leul lui, elefantul lui, servitorii lui… p)nă şi c)inelecare m)nca murături era responsabilitatea lui, deşi este posibilsă fi a&uns pe meleaguri mai bune, probabil unele celeste

5ecunoscător, mai mult ca sigur ' 1oi merge să v)nez păsări, îi spuse slu&itorului său, unom sinistru pe nume Pole, care fusese izgonit de la curteafratelui său deoarece ştia prea multe despre preferinţelese"uale ale fiecărui curtean

' .inunat, spuse Pole, scoţ)nd o haină de călărie şi o

pereche de pantaloni bufanţi )nărului Alfred i-ar prinde bineun pic de aer proaspăt #omnul 6er%icG îl pregăteşte săservească toate felurile de m)ncare în acelaşi timp, a lafrancaise, iar lui nu-i este uşor A&unge să i se reamintească depăsări

' *orect

' i-a putea sugera să-l rogi pe stimabilul 6ucGinghamȚ șoloose să te însoţească7 spuse Pole, aşez)nd o pereche deciorapi curaţi l)ngă pantalonii bufanţi



' la cine mai e7 ' A sosit ieri cu un bilet din partea 5eginei *harlotte 8-ai

fi cunoscut în seara asta, dar am înţeles că se va cina enfamilie, dată fiind sosirea apropiată a nepotului

dumneavoastră Aşa că ar fi politicos să-i ieşim în înt)mpinareacum ' !i el ce fel de om este7 ' Aş zice că are natura unui prozelit… ' ?h, nu se poate, spuse Babriel, cei de la curtea fratelui

meu erau oameni religioşi (u vreau astfel de oameni aici

(ici tu nu vrei, Pole #acă a&ung ca fratele meu, tu şi leul aţia&unge în stradă

Pole z)mbi vag, ca şi c)nd ar fi auzit o glumă subtilă ' Am încredere că .aiestatea $a că nu se va lăsa pradă

delectărilor unui preot rătăcitor, precum .aiestatea $a, #ucele

Augustus #omnul oloose converteşte în alt fel Am avertizattoate servitoarele tinere să stea departe de aripa de est aclădirii Are un fel foarte plăcut de-a fi; chiar azi-diminea ă îiț

arăta Prinţesei .aria-ereza ce persoană nostimă este el; dar cred că d)nsa nu a fost impresionată

Babriel îşi aminti de mătuşa lui cu spr)ncene stufoase, în

v)rstă de şaizeci de ani, zdravănă precum o barcă construită denemţi ' 6ănuiesc că ai dreptate, spuse el !i ce caută domnul

oloose în gospodăria mea7 ' *red că se retrage la ţară din cauza datoriilor de la

8ondra, remarcă Pole *iorapii lui sunt chiar interesanţi, un

portocaliu strălucitor, cu dungi, iar haina face mai mult dec)tun smarald de mărime mi&locie

#acă Pole spunea asta, înseamnă că aşa era Pole ştia totul



despre smaralde ' n regulă, zise Babriel $pune-i lui 6er%icG că sunt în

sala armelor şi trimite-i lui oloose o invitaţie *red că şiunchiului meu i-ar plăcea să vină

Cos, în sala armelor, Babriel se apucă să-şi lustruiască puşcade v)nătoare <ra o armă minunată, una dintre puţinele armepneumatice cu şapte ghinturi care-ţi permitea să v)nezi at)tcăprioare, c)t şi fazani

Puşca pneumatică nemţească de v)nătoare avea tot ceea ce-ilipsea vieţii frumuseţe şi libertate, şi era decorativă #e fapt,

nu-l interesa să v)neze altceva în afară de păsări şi iepuri #ar asta nu însemna că dispreţuia frumuse ea unei astfel de arme,ț

butoiaşul ei gravat cu blazonul ducatului Darl-.arburg-6aalsfeld

6lazonul fratelui său mai mare, mai e"act

@n sentiment bine cunoscut de alinare îi îmboldi inima $ehotăr)se, cu mulţi ani în urmă, că era mai bine să fie prinţdec)t un mare duce

#eşi fratele lui mai mare era un neghiob sfri&it şi bătr)n, îlcompătimea (u era uşor să conduci un mic principat, mai alescă cei trei fraţi ai lui Babriel şi Augustus interveneau mereu,

fiecare dorindu-şi coroana!i dacă nu coroana, măcar o moştenitoare Hilele trecuteprimise o scrisoare în care i se sugera că 5upert, cel mai arătosdintre fraţii lui, se distra cu sora lui (apoleon

6uzele i se crispară #acă Augustus nu ar fi înnebunit cuc)teva luni în urmă, Babriel ar fi fost acum în unis, cert)ndu-

se cu profesorul lui, 6iggitstiff, în privinţa săpăturilor arheologice ale sitului vechiului oraş, *artagina

(u ar sta într-un castel cu pereţi igrasioşi, încon&urat de



membrii mai în v)rstă ai familiei şi de curteni împovăraţi dedatorii… ar transpira la soare, asigur)ndu-se că săpăturile nua&ungeau să se transforme într-un &af al istoriei

Babriel îşi dădu seama că lustruia butoiaşul armei cu at)ta

putere, înc)t mai avea puţin şi distrugea blazonul ducatului6lestemat fie Augustus şi ideile lui grozave Babriel era pepunctul de-a pleca în unis c)nd, dintr-un e"ces de fervoarereligioasă, fratele lui se hotărî să gonească de la curte peoricine era considerat depravat, neputincios, ciudat sau nebun

Pe scurt, pe toată lumea, şi asta pentru a salva sufletul

făţarnic al lui Augustus4iecare dintre fraţii lui mai mari refuzase, pe r)nd, să

intervină, fie pentru că-i c)nta în strună lui Augustus, fiepentru că nu-i păsa, cum era cazul lui 5upert

n cele din urmă, Babriel trebui să se ocupe de asta Putea

fie să accepte un castel prăpădit, în Anglia, suficient de marepentru a-i primi pe toţi aceia care lui Augustus i se păreaunedemni de curtea lui, fiind plini de defecte, fie să plece înunis şi să nu se mai întoarcă

8ăs)ndu-i la o parte pe DicG, pe 4erdinand şi pe c)inelecare m)nca murături

(u putea să facă astaAşa că alesese ploaia în locul soarelui orbitor ? mireasăcare venea tocmai din 5usia, cu o zestre suficientă pentru aîntreţine castelul !i un castel plin de ticăloşi şi inadaptaţi, înlocul unui sit arheologic plin de pietre făr)mi ate şi bucăţi deț

sculpturi care, cu mii de ani în urmă, poate că fusese

magnificul oraş *artagina (u că el ar fi crezut că era *artagina Avusese discuţii

aprinse privind săpăturile arheologice, pentru că nu credea în



#ido, celebra regină a *artaginei, şi nici măcar nu era depărere că oraşul se afla acolo <ra un mit scornit de 1ergiliu

:ar acum, 6iggitstiff era în unis, r)z)nd şi etichet)ndumătate din pietre ca provenind din =*artagina>

#umnezeule, poate că p)nă acum găsise de&a aşa-zisul rugfunerar al lui #ido @rmătorul pas consta în descoperirea deobiecte care să oglindească amănunţit presupunerile lui vagi şicare să-i &ustifice activitatea 8a acest g)nd, lui Babriel i seîncleştară ma"ilarele

#ar nu avusese, de fapt, de ales (u era Augustus, cu

principiile lui credincioase şi lipsit de orice simţ al umorului(u putea să vadă cum toţi cei alături de care crescuse, de launchiul lui ţicnit la bufonul tatălui său, care ar fi împlinitşaptezeci şi cinci de ani dacă ar mai fi trăit, erau aruncaţi înstradă pentru că Augustus credea că i-ar putea păta aura

$ingurul lucru pe care-l putea face era să se roage caviitoarea soţie a lui Augustus 3 care probabil că era ploasă,plină de virtuţi şi neprihănită 3 să aibă destulă minte pentru ase ocupa de castel, astfel înc)t el să poată pleca în *artagina

(u-i păsa cine era ea, de fapt, at)ta timp c)t se putea ocupade castel în lipsa lui Ar fi fost bine să fie seducătoare; iar să

fie obedientă era neapărat nevoie$e aplecă înapoi asupra puştii

*apitolul Q

#upă patru ore în trăsură alături de lordul #imsdale, 2ate

îşi dădu seama că cel mai interesant lucru în privinţa luiAlgemon era că purta corset (u-şi imaginase niciodată căbărbaţii poartă corset



' .ă str)nge, mărturisi Algemon #ar omul suferă lafrumuseţe, aşa spune valetul meu

#in moment ce lui 2ate îi displăcea suferinţa, era foartebucuroasă că modistele nu avuseseră timp să modifice una

dintre rochiile 1ictoriei at)t de mult, înc)t să o str)ngă *ea pecare o purta era le&er str)nsă pe talie ' *ăptuşeala nu a&ută, spuse Algemon nervos ' *e-ai căptuşit7 întrebă 2ate, privindu-l<l îşi umflă pieptul, trăg)ndu-şi burta, pentru ca ea să- i deaș

seama

' oate costumele sunt căptuşite în zilele noastre, spuse el,fără a intra în detalii ?ricum, nu vreau să crezi că în modnormal aş discuta despre asta cu tine, doar că faci parte dinfamilie .ă rog, aproape că faci parte din familie e superidacă-ţi spun 1ictoria7 (u ţin minte numele foarte bine şi nu

vreau să mă încurc atunci c)nd vor fi şi ceilalţi prezenţi ' Absolut deloc, îl asigură 2ate $ora mea cum îţi spune7 ' <i bine, ea îmi spune Algie, rosti el înveselindu-se !i tu

ar trebui să faci la fel sta este unul dintre lucrurile care-miplac la 1ictoria (u foloseşte niciodată un limba& formal… Aînceput să-mi spună Algemon imediat după ce m-a cunoscut şi

apoi a prescurtat numele, spun)ndu-mi Algie Aşa mi-am datseama, adăugă el, misterios ' Aşa ţi-ai dat seama de ce anume7 ' Aşa mi-am dat seama că ea este aleasa mea A fost soarta

la mi&loc (e-am simţit e"trem de apropiaţi şi aşa ne-am datseama am)ndoi

=Aşa a fost menit, întruc)t guvernanta nu a fost cu voi>, seg)ndi 2ate :ntimitatea fermecătoare a 1ictoriei, e"primatăprin vorbe şi nu numai, era rezultatul unei educaţii neadecvate



6a mai mult, bănuia că .ariana încura&ase diverse gesturinepotrivite

2ate ar fi murit mai degrabă dec)t să se căsătorească cuAlgie, dar îşi dădea seama de ce 1ictoria îl adora Avea o fire

caldă aparte, o dulceaţă în priviri şi în modul de a vorbi pecare 1ictoria le considera un antidot puternic împotriva firiiur)cioase a .arianei

' .i-aş dori să a&ungem c)t mai repede la castel, spuse elmorocănos

2ate observă că gulerul său era ridicat at)t de sus, înc)t îi

zg)ria urechile <a însăşi stătea foarte incomod pe banchetacăptuşită a trăsurii n mod obişnuit, p)nă la ora asta ar ficălărit de&a de ore bune

' ţi faci gri&i cu privire la înt)lnirea cu unchiul tău7întrebă ea

' #e ce mi-aş face gri&i7 1ine de departe, din ce numesc eiprincipat, dar ceea ce în Anglia ar fi doar un comitat *u greus-ar putea numi regat (u-mi pot imagina cum de are un titlunobiliar < absurd

' *red că sunt multe principate pe lumea asta, spuse 2ate,cu o nuanţă de îndoială

.ariana nu credea în cititul ziarelor, iar singurele cunoştinţeale lui 2ate proveneau din cărţile şterpelite din bibliotecatatălui ei a căror lipsă nu era niciodată observată de mama eivitregă

' .ă g)ndeam doar să-ţi fac cunoştinţă cu el şi să plecăm adoua zi de dimineaţă, dar prinţul insistă să vii şi tu la bal Asta

reieşea clar din scrisoarea lui *red că e îngri&orat că nu vaputea umple sala de bal $e uită la ea .ama mea bănuieşte căva încerca să te cucerească



' (u pe mine, îl corectă 2ate Pe sora mea vitregă ' Asta da, surpriză, spuse Algie trist 5ecunosc, credeam

că e"istă cu adevărat colonelul (u mi-a venit să cred asearăc)nd doamna #altr+ mi-a spus adevărul (u ţi-ai da seama

niciodată dacă te-ai uita la ea, nu7 #acă mama află vreodată,e"plodează2ate credea că cineva şi-ar da seama de asta dacă s-ar uita la

mama ei vitregă, dar se mulţumi să dea din cap afirmativ, dindevotament faţă de familie

' .ama ta nu are de ce să afle vreodată despre asta (-am

să spun nimănui ' ?ricum, eu o iubesc pe 1ictoria şi trebuie să mă însor cu

ea, iar mama vrea ca eu să am acordul prinţului, at)ta tot2ate îl bătu uşor cu palma pe genunchi Probabil că-i fusese

greu să-şi pună în ordine avalanşa de g)nduri, iar ea nu voia să

se arate nepăsătoare faţă de asta <ra interesant să observeteama sănătoasă pe care el o avea faţă de mama lui; asta puteae"plica de ce rugămintea .arianei ca el să se însoare cu1ictoria dăduse roade imediat

' $untem foarte aproape de moşia lui, spuse Algie !tii,omul are o groază de păm)nt în 8ancashire atălui meu i se

părea ruşinos să vinzi păm)nt bun unui străin #eşi a mers la?"ford, prinţul tot un străin răm)ne ' *a şi tine, spuse 2ate <şti rudă cu el prin mama ta, nu7 ' <i bine, mama… spuse Algie cu voce stinsă Aparent el

nu credea că s)ngele mamei lui era pătat, fiind rudă cu unstrăin nţelegi ce vreau să spun, adăugă el

' 8-ai înt)lnit vreodată pe prinţ7 ' ? dată sau de două ori, c)nd eram mic < ciudat că îmi e

unchi (u e cu mult mai mare dec)t mine; poate zece ani sau



un pic mai mult Aşa că de ce ar trebui să i-o prezint pe soţiamea7 (ici măcar nu e rege < doar un prinţ

' (-o să fie chiar at)t de groaznic, spuse 1ictoria ' < disperat să aibă bani, desigur, zise Algie, Am auzit că

logodnica lui…#ar tot ceea ce spuse se pierdu într-o învălmăşeală dezgomote 1izitiul ţipă brusc şi trase de hăţuri spre dreapta;roţile scr)şniră, în timp ce trăsura se înclina pe drum; c)iniirămăseseră fără aer #in fericire, trăsura se opri fără să serostogolească, iar cea de-a doua trăsură, în care se aflau

cuferele, 5osalie şi valetul lui Algie, reuşi să evite să-ilovească

Algie îşi scoase vesta, care se mototolise în timpul agitaţiei ' Ar fi bine să văd ce s-a înt)mplat Asta e treabă de

bărbat, spuse el, arăt)ndu-şi v)rsta 5ăm)i aici, unde eşti în

siguranţă $unt sigur că e doar o problemă cu osia sau aşaceva2ate îl lăsă un moment să coboare din trăsură, apoi îşi

îndreptă boneta şi-l urmăAfară îl găsi pe naş liniştind caii, în timp ce Algie se apleca

at)t de tare, înc)t 2ate se aştepta ca urechile lui să-i atingă

genunchii@n om care probabil era prinţul stătea pe un cal castaniu, iar pentru o clipă, 2ate îi văzu numai silueta întunecatăprofil)ndu-se în soare Avea o impresie vagă despre mişcărileşi forţa lui un corp masiv, cu umeri laţi şi coapse musculoase

şi duse m)na la ochi, drept paravan împotriva soarelui, în

timp ce el descăleca Părul negru îi cădea în bucle pe umeri, caşi c)nd ar fi fost unul dintre actorii veniţi în sat pentru a-l &ucape regele 5ichard sau pe .acbeth



?chii ei se obişnuiră cu lumina puternică şi g)ndul îi zburăla altceva (u semăna cu .acbeth… mai mult cu regelez)nelor, cu însuşi ?beron, cu ochii lui vicleni, uşor oblici şie"otici =$)ngele lui străin>, după spusele lui Algie

1orbea cu accent, un accent plăcut, grav, care se potrivea deminune cu ochii şi cu părul său, şi mai avea ceva în afară deasta, ceva viu, mult mai puternic şi mai trufaş dec)t aveauenglezii spălăciţi pe care-i înt)lnise 2ate

şi dădu seama că tocmai căscase gura şi se grăbi s-oînchidă $lavă #omnului că el nu observase

Probabil că domnişoarele îl flatau mereu pe prinţ.aiestatea $a se înclină calm în faţa lui Algie #escălecă şisuita lui şi aştepta acum l)ngă el 6ărbatul din st)nga era e"actcum îşi imaginase 2ate că arată curtenii; împopo ona i şiț ț

coloraţi ca nişte păuni <ra chiar şi un băiat într-o livrea

splendidă, roşie $e pare că ieşiseră la v)nătoareApoi, prinţul o observă pe 2ate? cercetă rece, ca şi c)nd ar fi fost o lăptăreasă pe marginea

drumului (u era nici cea mai mică urmă de interes în privirealui, doar o apreciere plină de aroganţă, ca şi cum ea i-ar fioferit lui lapte iar lui i s-ar fi părut covăsit *a şi cum ar fi

dezbrăcat-o în minte de costumul de călărie ridicol de larg,holb)ndu-se la ciorapii întinşi p)nă la corset2ate înclină uşor capul într-o parte (u voia nici în ruptul

capului să se grăbească să-l înt)mpine acolo în praf, pe drum,c)nd pe el îl interesa mai mult persoana lui dec)t propriilemaniere

<l nu reacţionă (u dădu din cap afirmativ, nu z)mbi, prividoar departe şi apoi înapoi la cal, se clătină şi porni înapoi$patele lui era şi mai lat dec)t crezuse ea iniţial, mai lat dec)t



al fierarului din sat, mai lat dec)t… (u înt)lnise niciodată pe cineva at)t de prost-crescut, nici

măcar fierarul care avea, totuşi, o scuză, pentru că era adeseabăut

Algie se răstea la lacheu, spun)ndu-i să deschidă uşa trăsuriişi să se grăbească ' (ormal că nu a fost vina prinţului că s-au speriat caii

noştri de suita lui, spuse el Acum, grăbeşte-te să pornim iar ladrum

' *aesar ţipă 2ate *ăţeluşul lătra la picioarele din spate

ale unui cai care l-ar fi putut lovi în orice moment 1inoîncoace

Algie se îndreptă către lacheu, dar 2ate îl opri ' *aesar trebuie să înveţe să asculte, spuse ea, scoţ)nd

punga cu br)nză

4redd+ şi *oco se înghesuiră la picioarele ei, comport)ndu-se ca doi porcuşori hămesiţi ce erau i dădu fiecăruia c)te obucată de br)nză şi-i m)ng)ie uşor, iar *aesar realiză ce seînt)mplă

' 1ino încoace îl strigă ea din nouAcesta veni, iar ea îi dădu o bucată de br)nză

' reabă grea, remarcă Algie ' Aşa e, îl aprobă 2ate, oft)nd ' #ar nu mai par a fi at)t de gălăgioşi .ă tem că 1ictoria

e prea sensibilă @ite ce a păţit la buză#upă ce se aşezară, Algie spuse, deşi nu era necesar ' Acela era unchiul meu Prinţul, spuse Algie

onul lui era respectuos şi discret ' Arăta, într-adevăr, ca un prinţ, consimţi 2ate ' ţi poţi imagina ce părere şi-ar fi făcut prinţul despre



provenienţa 1ictoriei7B)ndul părea să-l îngrozească ' .ă întreb cum arată mireasa lui, spuse 2ate,

imagin)ndu-şi iarăşi silueta prinţului în soare

<ra genul de om care s-ar căsători cu o prinţesă strălucitoaredintr-o ţară străină, o femeie înfăşurată în şiruri de perle şi dediamante

' 5usoaicele au părut negru, spuse Algie, încerc)nd să deade înţeles că ştia despre ce vorbea 1-aş fi făcut cunoştinţă, dar m-am g)ndit că e mai bine să nu te observe p)nă… ' 4ăcu un

gest cu m)na 3 p)nă te vei schimba, înţelegi tu#in c)te observa 2ate, pe Algie nu-l deran&ase deloc că ea

nu era la fel de drăguţă ca sora ei 3 p)nă acum cel puţin ' mi pare rău, spuse ea<l o privi atent, clipind

' Pentru ce anume7 ' (u sunt la fel de plăcută ca 1ictoria $unt sigură căprinţul ar fi observat c)t de frumoasă este

Algie era prea t)năr pentru a se preface ' mi doresc să fi fost ea aici, spuse el #ar poate că e mai

bine aşa, pentru că dacă l-ar fi văzut şi şi-ar fi dat seama că…

1ocea i se stinse ' 1ictoria te adoră… îi spuse 2ate, simţindu-se m)ndră deea că reuşise să se oprească înainte de a spune =aşa prostuţăcum e ea J

1ictoria şi Algie se potriveau perfect am)ndoi simpatici şidulci, inspir)nd oricui solidaritate

' !i ţine minte prinţul nu s-ar însura în veci cu cineva ca1ictoria <ste mult prea îng)mfat, chiar şi pentru sora meavitregă, continuă 2ate



*aesar lătră pe fereastră la o trăsură care trecea pe l)ngă ei ' Cos, spuse ea ferm, iar el sări#ar 4redd+ îşi puse labele din faţă pe banchetă şi schelălăi

uşor, aşa că ea îl lăsă să se urce pe banchetă şi să se aşeze

l)ngă ea şi spri&ini trupuşorul de-al ei, apoi se prăbuşi cubotul în poala ei ' (u e drept, spuse Algie ' 1iaţa nu e dreaptă, spuse 2ate 4redd+ este răsplătit

pentru că nu a lătrat ' < nemaipomenit, zise Algie brusc

2ate clipi, uit)ndu-se la 4redd+, care clar nu era grozav ' .ă refer la prinţ .ama spune că a absolvit la ?"ford

<u nici măcar nu m-am deran&at să mă duc la facultate #ar şi-a luat diploma în istoria antică $au cam aşa ceva

#eci prinţul nu numai că era arogant şi avea s)nge regal şi o

achetă frumoasă de călărie, dar avea şi minte7 (u chiar (u aveau toţi prinţii caracter înnăscut7 ' *el mai probabil că dau o diplomă fiecărui prinţ care

intră pe uşă, doar pentru că le calcă pragul, spuse ea 8a urmaurmei, ce altceva putea spune7 (e scuzaţi, .aiestatea 1oastră,dar sunteţi prost ca noaptea şi nu vă putem da diploma7

n timp ce parcurgeau ultimele mile către castel, pe ea ocuprinse o profundă lipsă de respect pentru un om al cărui păr i se ondula pe umeri, care petrecea mai mult timp plimb)ndu-se însoţit de curtenii lui parfumaţi şi care nu se deran&ă să osalute

? considera nedemnă de a fi luată în seamă, ceea ce era

umilitor, dar nu surprinzător (u era demnă de luat în seamă#e fapt, g)ndindu-se acum, era chiar amuzant cum se uitase

la ea rebuia doar să treacă acest %eeGend Apoi îşi putea lua



toate hainele ei vechi să se ducă la 8ondra şi să-şi găseascăe"act genul de bărbat pe care-l voia

!i-l imagina cu ochii minţii (u voia un bărbat ca prinţulacela; voia pe cineva care să semene mai degrabă cu cavalerii

din familia .amluG, a căror proprietate era aproape de *asa0arro% <ra un om bun, înstărit datorită zestrei soţiei saleAveau nouă copii Asta îşi dorea şi ea Pe cineva sincer,cuviincios şi bun p)nă în măduva oaselor

B)ndul o făcu să z)mbească, ceea ce îi atrase atenţia luiAlgie

' Ai văzut vesta domnului oloose7 <ra cel înalt, carepurta un costum în dungi

*u siguranţă, Algie se simţea puţin nesigur pe sine ' Al tău e foarte drăguţ, îl asigură eaAlgie se uită la pieptul lui căptuşit

' !i eu sunt de aceeaşi părere, adică chiar cred asta #ar vesta aia…Am)ndoi îşi doreau acum c)te ceva

*apitolul R

2ate nu ştia prea multe despre castele; văzuse numai gravuriîntr-una dintre cărţile tatălui ei n imaginaţia ei, castelulPomero+ avea decoraţiuni e"terioare şi zorzoane, turnuleţemici, o mulţime de cărămizi de culoare roz, în lumina apusuluide soare

#ar el era, de fapt, impunător, semăn)nd cu o fortăreaţă

militară *ele două turnuri erau mici şi rotunde (u avea nimicliric în el Părea să se zburlească, cu pereţii lui groşi şiimpunători, ca un gardian solid care certa pe cineva



răsura trecu pe un drum pietruit, pe sub o arcadă de piatrăşi intră în curte @şa trăsurii se deschise, 2ate coborî, d)ndm)na unuia dintre cavalerii .arianei, şi îşi dădu seama că eraplin de oameni peste tot, astfel înc)t se simţi tentată să se

întoarcă şi să se uite sub trăsură, să vadă dacă nu cumvacălcaseră pe cineva din greşeală@n şuvoi de oameni mişuna în toate direcţiile, îndrept)ndu-

se către toate coridoarele boltite n timp ce privea toatăforfota, o căruţă trasă de un măgar, plină ochi de saci delen&erie, reuşi cu greu să evite un om care ţinea un băţ de care

at)rnau cel puţin zece peşti care, cu siguranţă, trebuiau săa&ungă la bucătărie l urma un om care ducea un coş cu puivii, ale căror capete se iveau printre nuielele coşului #oibăieţi cărau buchete de trandafiri mai mari dec)t capetele lor şiera c)t pe ce să fie udaţi p)nă la piele de o servitoare care

aruncă ceea ce, în cel mai bun caz, putea fi apă murdară1aleţii castelului, care purtau livrele elegante, sumbre, îiconduseră repede pe dalele de piatră, apoi pe sub o arcadă, încea de-a doua curte… unde era cu totul altfel Aici era un locliniştit, frumos, ca şi c)nd castelul i-ar fi respins pe cei dedincolo de ziduri, dar şi-ar fi sărbătorit propriii locuitori

@ltimele raze de soare o orbiră pe 2ate, făc)nd ferestrele săpară din aur topit şi pe oamenii care se plimbau în curteainterioară să semene cu locuitorii de la curtea franceză, adicăsă fie frumoşi, rela"aţi, mărinimoşi

*astelul avea un aspect sobru la e"terior, dar era, de fapt,efervescent

? cuprinse panica *e căuta ea să coboare dintr-o trăsură,într-un costum care nu-i venea bine şi să se dea drept…

$e uită la Algie şi, zărind neliniştea din privirea lui, îşi dădu



seama că nici el nu avea ce căuta aici, că nu se aflase niciodatăîntr-o mulţime de oameni care ţipau unul la altul în franceză şiîn germană, îmbrăcaţi at)t de elegant şi at)t de frumoşi

!i el era familia ei, sau cel puţin avea să fie în scurt timp

' Arăţi splendid, zise ea pe un ton cald @ite c)t dedemodat este îmbrăcat domnul acela

#e fapt, habar n-avea ce era modem şi ce nu, dar putea aveadreptate Saina acelui bărbat la care se referise nu avea guler,în timp ce a lui Algie avea trei

Algie îl privi şi el pe bărbat, apoi z)mbi ' 1ai de mine, uită-te ce nasturi are, observă el#omnul 6er%icG le ieşi în înt)mpinare, spun)nd că era

ma&ordomul castelului Anunţă că el însuşi o va însoţi pe 2ate,urmată de 5osalie, la o cameră din aripa de vest, lăs)ndu-l pe

Algie şi pe omul lui în gri&a unui valet.erseră pe coridoare lungi, tăcute, în care lumina pătrundeaprin ferestre înguste, p)nă a&unseră într-o cameră pe ai căreipereţi se afla o tapiserie veche, care înfăţişa doi cavalericălare

2ate era complet fascinată ?are cum încălzeau castelul

iarna, c)nd ma&oritatea ferestrelor din e"terior nu aveaugeamuri7 !i ce se înt)mpla c)nd ploaia se strecura prinferestrele acelea înguste7 $e opri o clipă să se uite printr-unadintre ferestrele care dădeau spre curte #escoperi, spreînc)ntarea ei, şanţuri prin care se scurgea apa Hidul erae"trem de gros, cel puţin c)t lungimea unui braţ

6er%icG o aştepta ' .ă uitam la şanţuri, îi spuse ea ' $unt înclinate pentru a reduce presiunea, îi spuse el,



pornind iarăşi la drum Aripa de vest este chiar în faţă Acestaeste coridorul principal oate camerele din aripa aceasta dauîn acest hol; camera dumneavoastră este a doua pe st)nga 1-am dat o cameră ale cărei ferestre dau în curte, deoarece, chiar

şi pe vremea aceasta bl)ndă, camerele ale căror ferestre dau îne"terior sunt mai răcoroase@şile se aflau la distanţe egale şi erau încadrate, fiecare, de

pilaştri #upă ce aruncă o privire, 2ate izbucni în r)s; în v)rfulfiecărui pilastru era un heruvim frivol, care r)dea !i toţi eraudiferiţi ntr-o parte a uşii camerei ei, se afla un copil

neast)mpărat, cu petale de flori în păr, iar în cealaltă, un micpreot iritabil care purta aripi apretate, în locul hainei sale peg)t

2ate stătea în mi&locul holului, întorc)ndu-se să se asigurecă-l vedea pe fiecare n cele din urmă, îl văzu pe 6er%icG

aştept)nd răbdător, deloc iritat ' Astea cum au a&uns aici7 întrebă ea ' #in c)te ştiu, un t)năr din familia Pomero+ a fost în

:talia în /MTT şi s-a îndrăgostit de sculptorii italieni Aşa că afurat unul şi l-a adus pe săracul om aici $culptorul a fost at)tde supărat că a fost răpit, înc)t i-a transformat pe toţi din

gospodărie în heruvimi şi, c)nd a terminat, a fugit,ascunz)ndu-se într-un butoi de unt, şi nu a mai auzit nimeni deel de-atunci

' A fugit cu un sculptor7 întrebă 2ate, fascinată6er%icG dădu din cap afirmativ ' Aceasta este camera dumneavoastră, domnişoară #altr+,

vă rog să nu ezitaţi să sunaţi dacă mai putem face ceva pentruconfortul dumneavoastră

!i-i arătă unde era şnurul clopoţelului pentru a o chema pe



5osalie, precum şi cada de baie de cositor care se afla ascunsăsub patul înalt

<l aruncă o privire în cameră, se încruntă către o vază detrandafiri ca şi c)nd ar fi ameninţat-o să nu cadă şi plecă

' 1ai, domnişoară, spuse 5osalie, ne-a luat ceva săa&ungem aici, nu7 !i, între timp, mi-au îngheţat picioarele#umnezeule, nu mi-ar plăcea să locuiesc aici

' $erios7 spuse 2ate #ar este at)t de interesant *a şic)nd ai trăi într-un basm

' (u un basm pe gustul meu, spuse 5osalie *red că este

e"trem de multă umezeală iarna; trebuie doar să puneţi m)nape piatra rece de l)ngă fereastră @f !i cred că şi miroasec)nd plouă Prefer *asa 0arro%, cu panouri de lemn care ţinde cald şi cu o toaletă aşa cum se cuvine, îmi plac toaletele cuapă curentă

' #ar acesta e genul de loc pentru care oamenii au ucis casă le poată construi, spuse 2ate, aproape visătoare .ă întrebcum era familia Pomero+ #in c)te am văzut într-un portret pel)ngă care am trecut, bărbaţii aveau buze groase şi nasuricoroiate Poate că ei a fost cel care l-a furat pe sculptorulitalian

' (u a făcut un lucru bun, mărturisi 5osalie #eşi amvăzut odată un italian la un t)rg, şi era at)t de mic, înc)t ar fiîncăput cu uşurinţă într-un butoi de unt *)nd crezi că ne vor aduce valeţii cuferele7 1ăd că încăperea are destule dulapuripentru hainele domnişoarei 1ictoria, ceea ce este foartecomod

#ar 6er%icG era c)t se poate de eficient; se auzi o bătaie înuşă, apoi un şir de valeţi intrară, aduc)nd cuferele şi oale cuapă fierbinte, gata să o toarne în cada de baie



*)teva minute mai t)rziu, 2ate intră în cadă, suspin)nd deplăcere P)nă la urmă, făcuse at)t de puţină treabă în ziuaaceea, cum nu mai făcuse de ani întregi, din moment ce slu&banu-i permitea să se rela"eze duminica şi nici măcar de

*răciun #ar călătoria i se păruse la fel de obositoare ca şicălăritul ' (u vreau să te grăbesc, domnişoară 2atherine, spuse

5osalie după o vreme #ar domnul 6er%icG a spus că odată cese aude clopoţelul, trebuie să te îndrepţi către salonul argintiu,unde-o mai fi şi ăsta, deşi cred că a lăsat un valet să te

conducă otuşi, îmi fac gri&i pentru cum o să-ţi vină rochiaaceasta

Astfel că 2ate ieşi din cadă, dar nu o lăsă pe 5osalie să oşteargă

' (u sunt un copil de creşă, spuse ea, lupt)ndu-se cu

servitoarea pentru prosop .ă descurc şi singură ' (u se cuvine, spuse 5osalie, d)ndu-i prosopul ' #e ce nu7 întrebă 2ate #e ce nu s-ar şterge singură o

domnişoară7 #acă mă întrebi pe mine, mai necuvenit mi separe să te atingă cineva peste tot

' rebuie pur şi simplu să accepţi, spuse 5osalie

#oamnele nu se şterg singure niciodată ' #umnezeule Atotputernic, spuse 2ate oft)nd *red căeste prea t)rziu pentru mine să încerc să devin o lad+ Ar finevoie de o baghetă magică în momentul ăsta

' #ar eşti o lad+, spuse 5osalie cu hotăr)re Ai asta îns)nge

i împleti părul lui 2ate şi-i prinse o perucă de un mov-deschis, cu un pieptene bătut cu bi&uterii, pentru a i-o fi"a

5ochia ei avea culoarea crem, cu o broderie de perle



5osalie îi cususe buzunărele la piept, pe care le umpluse cuceară, astfel înc)t să pară foarte înzestrată la bust

' (u e nemaipomenit, spuse 2ate, uit)ndu-se în oglindă ' *um poţi spune asta7 întrebă 5osalie Arăţi minunat,

domnişoară Pur şi simplu minunat2ate se întoarse într-o parte 5ochia era prinsă sub pieptul eiproeminent 9datorită ceriiI, iar p)nza cădea uşor p)nă &os,lăs)nd să i se vadă numai v)rful condurilor !i ei erau brodaţicu perle

' Ei-aş da o pereche de conduri de sticlă, spuse 5osalie

aproape doar pentru sine, dar se pot purta o singură dată, iar aceasta este doar o cină în familie (u se vor uita la degeteletale de la picioare

2ate stătea dreaptă în faţa oglinzii, forţ)ndu-se să fie criticăcu sine

' $emăn cu mama mea vitregă, spuse ea în cele din urmă ' 6a nu ' Arăt de parcă aş încerca să par t)nără (eprihănită ' #ar aşa arăţi… se opri 5osalie (u eşti o hoaşcă bătr)nă

Ar trebui să fii… ' (u, spuse 2ate categoric Arăt de parcă am trecut de

prima tinereţe, ceea ce şi este adevărat (ici măcar nu măderan&ează asta, dar nu vreau să arăt de parcă m-aş prefacenţelegi ce vreau să spun, 5osalie7 Aşa cum mama meavitregă se preface că are treizeci de ani

' 1orbeşti ca o femeie în v)rstă, protestă 5osalie (u aimai mult de… c)t7 #ouăzeci de ani, nu7

' #ouăzeci şi trei, spuse 2ate !i mă simt obosită6ănuiesc că e"istă domnişoare de douăzeci şi trei de ani foartem)ndre de v)rsta lor, dar eu nu sunt una dintre ele Arăt…



cum nu trebuie ' <i bine, domnişoară, una dintre croitorese şi-a petrecut

patru ore modific)nd rochia aceea, iar eu însămi am modelatbucăţile de ceară, şi asta vei purta, spuse 5osalie

2ate o îmbrăţişă repede ' $unt o prostuţă şi îmi cer iertare ?ricum, nu contează,nu7 rebuie doar să-i z)mbesc prinţului pentru a fi de acord cucăsătoria 1ictoriei

' !i să mergi la bal, zise 5osalie Ei-am adus trei rochii deseară, dar încă nu le-am…

' #iscutăm despre asta la momentul potrivit, spuse 2ateferm

$e hotăr)se de&a că nu va purta pernuţele de ceară la bal#ar de ce s-o facă pe 5osalie să nu doarmă toată noaptea,făc)ndu-şi gri&i din cauza asta7

*apitolul /T

' Am înt)lnit-o pe comoara lui #imsdale în această după-amiază şi putem uita de schimbul ei cu comoara mea rusească,îi spuse Babriel lui DicG înaintea cinei

' Adevărat7 întrebă ma&ordomul, ridic)nd din spr)nceană#upă ce v-am înt)lnit stimabila rudă, nu pot să nu mă g)ndesccă domnişoara va cădea pradă farmecelor dumneavoastră, aşatrecute cum sunt ele

Babriel îi z)mbi prefăcut ' (u sunt at)t de disperat @nchiul meu aproape că le-a

răsturnat trăsura, pentru că i se păruse că şi-a auzit c)inelelătr)nd $chelălăitul venea de la o haită de corcituri demărimea puricilor :ar comoara era la fel de neatrăgătoare ca şi



c)inii îmbrăcată prea elegant, cu o privire prea îndrăzneaţă, şiprea sfri&ită Am standarde destul de cobor)te, dar totuşi le am

' mi place de ea, spuse DicG g)nditor !i are numai treic)ini

' $unt din aceia care se înv)rt în cerc şi îşi muşcă propriacoadă *eea ce aş face şi eu dacă mi-aş petrece prea mult timpcu ea $e uita la mine de parcă eram un bancher cu o reputaţieproastă *red că nu i-a plăcut părul meu

DicG r)n&i ' Atunci se e"plică (u i-a plăcut de tine, nu7

' #eloc ' <i bine, trebuie să treci cu bine peste cină, pentru că am

aşezat-o în dreapta ta şi nu mai schimb locurile acum 1eţicina în salon, iar restul suitei în sufragerie 1or sosi şi maimulţi oaspeţi m)ine, aşa că va trebui să luăm masa în sala

mare ' (u te deran&ează asta, nu7 întrebă Babriel uit)ndu-se labăieţelul pe care îl ştia din copilărie şi care acum devenise omîn toată firea

' .-am născut pentru asta ' Atunci mă bucur că am un castel în care să-ţi pierzi

timpul ' Ar trebui să te bucuri pentru tine, spuse DicG ' (u mă bucur, dar sunt foarte m)ndru că l-am scutit pe

Augustus de prezenţa ta, zise Babriel ' (u a fost foarte drăguţ din partea #ucelui, spuse DicG,

turn)ndu-şi un pahar mic de coniac şi d)ndu-l peste cap $ă-şi

gonească aşa propriii fraţi ' Augustus ar prefera să uite că tatăl nostru a lăsat o

grămadă de monede false cu faţa lui, în tot oraşul .arburg



' (u semăn cu Augustus, spuse DicG revoltat ' Asta pentru că el seamănă cu mama lui, în timp ce voi

doi semănaţi cu bătr)nul scaraoţchi.ama lui DicG era spălătoreasă, iar mama lui Babriel o

mare ducesă, dar diferenţa nu-i deran&ase niciodată prea multpe cei doi <rau născuţi la c)teva zile diferenţă unul de altul şitatăl lor îl adusese pe DicG la creşă, pentru a fi crescut alăturide copiii lui legitimi, ca să nu mai vorbim de ceilalţi fraţivitregi

' A fost foarte înţelept tatăl nostru, mereu mi-a plăcut de

el, zise DicG ' 8-am cunoscut destul de bine pentru a-l &udeca7 întrebă

Babriel #ă-mi şi mie nişte coniacDicG îi dădu paharul ' Aş zice că l-am cunoscut at)t c)t trebuia @ite ce a păţit

Augustus, dacă a trebuit să stea zi de zi cu elAşa era Babriel şi DicG erau ferm convinşi că era mult maibine să fii ultimul născut, respectiv un copil nelegitim, dec)tun pretendent la tron

' !tiu de ce te g)ndeşti la logodnica lui #imsdale, ziseDicG Pentru că ai emoţii cu apropiata sosire a logodnicei tale

' Arată ca o scorpie, spuse Babriel 5ecunosc, am o starede nelinişte în ceea ce o priveşte pe atiana ' !tiu, tu vrei o femeie şi atrăgătoare şi ascultătoare,

preciză DicG ' !i tu cauţi acelaşi lucru, zise Babriel deran&at de tonul lui

DicG

' <u nu-mi caut soţie, spuse DicG #ar dacă mi-aş căuta,nu aş vrea să fie obedientă

' #e ce7



' .ă plictisesc repede ' (u m-ar deran&a să fie un pic arţăgoasă, spuse Babriel

#ar e o femeie ur)tă .i-am dat seama de asta, deşi purta omulţime de haine largi de călătorie (u pare deloc a fi o

persoană interesantă ' #ar soţiile nu trebuie să fie persoane interesante, ziseDicG, pun)nd &os paharul şi îndrept)ndu-şi cravata rebuie săcobor)m şi să punem lucrurile la punct 6ucătarul pe care l-amadus ameninţă să plece n plus, a trebuit să mai anga&ez încătrei servitoare $lavă #omnului că mireasa ta este pe drum; nu

cred că ne mai putem permite încă un eveniment asemănător ' Avem, oricum, destui bani şi fără ai ei, spuse Babriel

iritat ' .ai mult sau mai puţin Am un presentiment că

reparaţiile castelului nu vor costa puţin

#upă plecarea lui DicG, Babriel rămase un timp uit)ndu-sela biroul lui $e afla în pericol permanent de a fi t)r)t într-ointrigă politică sau în orice alt fleac militar care-i făcea plăcerefratelui său

<ra minunat să deţii un castel *hiar era4ără să-şi dea seama, scoase un e"emplar din revista %onian

&nti'uities care sosise cu două zile în urmă şi începu săcitească *eea ce era absurd, pentru că o ştia pe dinafară6ineînţeles că nu se putea duce în unis, încercă să se

g)ndească la prezent rebuia să se ducă la el în cameră şi, cua&utorul lui Pole, să îmbrace o haină de seară şi să-şi înt)mpinenepotul caraghios Ar trebui să fie fericit că are o proprietate şi

că poate ţine şi mena&eria, şi pe unchiul său, mătuşile, fratelelui vitreg, nelegitim, bufonul curţii…

#acă ar putea să nu-şi mai imagineze că se află în căldura



din unis, descoperind dacă săpăturile aparţin, într-adevăr,oraşului lui #ido 4usese pasionat de istoria oraşului*artagina încă din copilărie, fiind fascinat de hotăr)rea luiAeneas de a a&unge la 5oma, părăsind-o pe #ido şi apoi trăind

cu sentimentul de vină după ce ea pierise pe un rug funerar@n nou număr al revistei %onian &nti'uities avea să apară…în numai douăzeci şi trei de zile

$e ridică, oft)nd<ra ora cinei

*apitolul //

' .)ncăm împreună cu cei din familie, spuse Algienervos 8uăm cina în familie, cum se spune

' <n famille, îl corectă 2ate

' 6ănuiesc că aşa se spune în limba care se vorbeşte în.arburg Probabil că nu voi înţelege niciun cuv)nt ' #e fapt, e în franceză, spuse 2ate ' 4ranceză7 Am învăţat-o la <ton@rmă o pauză ' .ai mult sau mai puţin… crezi că asta se vorbeşte la

masă7 adăugă el ' 1oi traduce dacă va fi nevoie, îi spuse 2ate, g)ndindu-secă era un lucru bun că venise ea în locul 1ictoriei, care nuvorbea deloc franceză

#in fericire, ea învăţase limba înainte de moartea tatălui ei ' !tiţi ceva despre familia prinţului7 mai zise 2ate

#ar Algie nu ştia nimic despre familia mamei lui şi nu sederan&ase niciodată să se intereseze de aceasta

.asa era servită într-o cameră minunată, mult mai mare



dec)t orice cameră din reşedinţa 0arro%, deşi 6er%icG îispunea =salonaş>

Prinţul însuşi stătea în capul mesei Purta o haină de searăde culoare albastră peste o vestă mov, închisă cu nasturi aurii

#e fapt, peruca ei şi vesta lui se potriveau de minunePe scurt, el arăta minunat şi scandalos de scump !i plictisit (u ar fi deran&at-o să-l privească de departe, dar 2ate

descoperi cu groază că stătea chiar l)ngă el, în partea dreaptă$e aşeză, ruşinată, conştientă de colierul ei de diamante

?brăznicia lui nu avea limite 2ate simţi supărarea omului

lipsit de avere #oar pentru că era prinţ, presupunea că toţi ceidin &ur erau fascinaţi de el

' (u, spuse ea categoric Părul tău… e doar păr $e uită lael #estul de nepieptănat şi cam lung, dar trebuie să fimîngăduitori cu o persoană total neinteresată de modă şi care nu

merge la 8ondra<l r)se, şi p)nă şi r)sul lui suna un pic e"otic, ca şi accentul ' 8a prima noastră înt)lnire am avut sentimentul că îţi

displace #ar încheind aici subiectul legat de părul meu,permiteţi-mi, domnişoară #altr+, să vă întreb cum vi se pare8ancashire7

' 4oarte plăcut, spuse 2ate n ce fel este diferit de.arburg7 întrebă ea apoi, înainte de a se opri la timp<l z)mbi, desigur <a făcu ce era de aşteptat şi începu să

vorbească despre el n privirile ei se putea citi o urmă dedispreţ, deşi se îndoi că el o va observa 6ărbaţii ca el nu-şidădeau seama c)nd erau trataţi cu dispreţ

' < mult mai verde aici, spuse el .i-am dat seama, întimp ce călăream, că peisa&ul englezesc de ţară este e"actopusul englezilor



' *um aşa7*ineva îi luase peştele în timp ce ea nu era atentă şi îl

înlocuise cu altă farfurie, ceea ce o făcu să creadă că asta erauna dintre cinele acelea despre care doar citise, cu douăzeci şi

patru de feluri de m)ncare şi cincisprezece deserturi ? masăregească, într-adevăr ' <nglezii nu sunt foarte prolifici, îi spuse el z)mbind, în

timp ce plantele mustesc de fertilitate2ate rămase cu gura deschisă ' (u ar trebui… nu ar trebui să vorbeşti despre astfel de

lucruri cu mine ' <ste o conversaţie plină de învăţăminte pentru mine $e

pare că mediul încon&urător intră în aceeaşi categorie cu părulsubiecte care, în Anglia, nu se discută în timpul mesei

' u discuţi despre fertilitate cu domnişoarele din

.arburg7 întrebă ea, încet, pentru a nu fi auzită de văduvarobustă care stătea în faţa ei ' ?h, despre toate tipurile de fertilitate, spuse el *urtea

regală fierbe pur şi simplu de pasiune, ştii #e cele mai multeori trecătoare, dar intensă otuşi, nu e la fel şi la curteafratelui meu, momentan

#eşi nu voia să recunoască, 2ate era fascinată !i de ce n-ar fi fost7 8e interzisese ceva ducele curtenilor săi7 ' Pari at)t de… se surprinse ea spun)nd#ar nu era treaba ei să-i caracterizeze pe cei ca el ' *)t mi-aş dori să ştiu cum par a fi #ar tem)ndu-mă că

mă vei respinge, îţi voi spune doar că, anul trecut, fratele meu

i-a urat bun-venit la curte unui predicator fervent, iar în c)tevasăptăm)ni, omul reuşise să-i convingă pe toţi curtenii sărenunţe la orice modalităţi de distracţie care nu erau aprobate



de biserică ' 6ănuiesc că tu ai fost e"cepţia, spuse ea!i apoi realiză că îi dădu lui iar ocazia să vorbească despre

el Probabil că era un har al prinţilor să aducă vorba despre ei

în orice discuţie ' $e pare că am fost imun la retorica călugărului Prance,spuse el r)n&ind A fost un eveniment nefericit, mai ales c)ndmi-am dat seama clar că fratele meu Augustus credea că ideilecălugărului erau, să zicem, de inspiraţie divină

' *e a recomandat, mai e"act, călugărul Prance în locul

distracţiei7 ' A fost e"trem de deran&at de ceea ce el numea infamia

cearşafurilor, adică tot ce alegeau bărbaţii şi femeile să facăîmpreună Aşa că a pus în sufragerie o tabelă cu un fel desistem de puncta& 5ecompensa fiind, bineînţeles, nemurirea

2ate se g)ndea la asta în timp ce gusta v)natul ' Am mai auzit astfel de predici de amvon ' #a, dar preoţii sunt destul de vagi în e"primare… o

referinţă ici-colo la Porţile 5aiului şi poate la nori *ălugărulPrance era foarte convins de credinţa lui; promisiunile saleerau foarte e"plicite .ai mult, conform puncta&ului său

primeai foarte puţine recompense dacă memorai pasa&e din6iblie ' !i care erau aceste recompense7 ' #reptul de a purta robe argintii în locul celor albe era una

dintre recompensele preferate ale domnişoarelor #e fapt,moda era o tentaţie irezistibilă pentru aceia care erau înclinaţi

să nu fie credincioşi $e dezvoltase o adevărată competiţie lacurte, care a devenit şi mai aprigă atunci c)nd s-a hotăr)t să ledea puncte în plus acelora care recitau versete în public



' !i eu îmi antrenez c)inii folosind acelaşi sistem, spuse2ate 6ineînţeles că, drept recompensă, eu folosesc br)nza, nu5aiul, dar pentru ei este cam acelaşi lucru

' <i bine, poate de-asta eu am fost imun (u-mi place

br)nza:arăşi vorbea despre propria persoană, se g)ndi 2ate .aigustă o dată din m)ncare, apoi reveni la subiectul lui preferat

' (u eşti curioasă de nea&unsurile mele7 insistă el ' (u am toată noaptea la dispoziţie, răspunse ea z)mbind

#acă nu te deran&ează, aş vrea să mai aflu c)te ceva despre

oamenii de la curtea fratelui tău oţi se supuneau acestuisistem7

' Au încercat, după ce Augustus s-a arătat profundinteresat Aşa se înt)mplă într-un palat

' $ună obositor

' Pietatea nou dob)ndită a lui Augustus a fost un şoc,recunosc #ar iată ce turnură pozitivă au luat lucrurile i-agonit de la curte pe toţi cei care nu au avut entuziasmulnecesar pentru asta şi astfel am a&uns eu aici

' (u mă refeream la palatul lui Augustus .ă refeream laal tău, spuse ea

' Al meu7 <u nu am un palat<a privi în, &ur ' Hiduri înalte de piatră şi tapiserii care datează, probabil,

din vremea reginei <lisabeta ? curte minunată ? mulţime deservitori Pe legea mea, cred că sunt într-un castel 4iind depărere că s-a făcut înţeleasă, z)mbi către valetul din dreapta ei

#a, am terminat şi v)natul, mulţumesc ' @n castel nu este acelaşi lucru cu un palat, zise prinţul ' 1ai de mine, (nălţimea oastră, spuse ea dulce (ormal



că aveţi dreptate, (nălţimea oastră.<ra, de fapt, chiar amuzant să-l vezi încleşt)ndu-şi

ma"ilarele $ăracul prinţ… at)t de obişnuit ca toată lumea să-isărute picioarele, înc)t nici nu mai putea să glumească

' @n palat are un scop util, sublinie el 5egele sau ducele,ca în cazul fratelui meu, este stăp)n peste păm)nturile lui <unu sunt deloc stăp)n, domnişoară #altr+ #eci acesta nu esteun palat

' Atunci eşti de două ori mai norocos (u trebuie să-ţi facigri&i dacă eşti util sau nu, răspunse ea

' 6ănuiesc că tu crezi că sunt inutil7 ' u însuţi ai spus că eşti un prinţ fără supuşi, spuse ea

6ineînţeles că eşti inutil, dar ăsta nu este un nea&uns < oproblemă care ţine de origini, iar c)nd te-ai născut, .aiestateaa, nu ţi-a fost dat să fii util !i nici să ştii valoarea lucrurilor

pe piaţă, ceea ce aş considera o moştenire şi mai bună ' *rezi că un prinţ nu ştie valoarea lucrurilor7<ra ceva în z)mbetul lui, ceva întunecat şi sardonic care o

făcu pe 2ate să se întrebe dacă nu cumva întrecuse măsura,d)ndu-se prea deşteaptă

' *red că ştii valoarea multor lucruri, dacă nu şi preţul lor,

spuse ea delicat$e uită la ea o clipă şi apoi se aplecă mai aproape de ea ' Am auzit undeva, draga mea domnişoară #altr+, că

preţul unei femei este mai mare dec)t cel al rubinelor $auacela era preţul unei femei minunate7 Păcat că Prance nu esteaici să ne lămurească

' <ra, într-adevăr, o femeie minunată, îi spuse eaPrinţul îi z)mbi, un z)mbet calculat, feroce, probabil acelaşi

z)mbet pe care-l afişa c)nd voia să le cucerească pe



domnişoarele îndărătnice ' !i tu eşti o femeie minunată7<a îi z)mbi bl)nd, aşa cum îi z)mbeşti de obicei unui copil

pe care îl amăgeşti !i în caz că el nu înţelese, îl bătu uşor pe

braţ ' #acă nu te deran&ează un sfat, să ştii că nu se întreabăniciodată o doamnă c)t valorează #acă întrebi, răspunsul va fimereu că ea valorează mai mult dec)t îţi poţi permite

Atunci, domnul mai în v)rstă din dreapta întoarse capulcătre ea

' $puneţi-mi vă rog mai multe despre muzeuldumneavoastră, i se adresă 2ate .i s-a părut întotdeauna căsticlele de lapte pot avea mai multe întrebuinţări (u, nuderan&aţi absolut deloc $e întoarse şi-i z)mbi uşor prinţului.aiestatea $a şi cu mine ne plictisim de moarte

U

8ui Babriel îi veni să r)dă tare în timp ce privea, din spateledomnişoarei #altr+ Aşa-i trebuia, dacă se grăbise săconcluzioneze că toate femeile vor să fie prinţese $au că orice

femeie l-ar plăcea pur şi simplu pentru că era prinţAceastă englezoaică îşi dăduse seama în c)teva secunde căera un ticălos care-şi dădea aere 1ăzuse asta în ochii ei, înfelul dispreţuitor în care privea

Poate că avea nasul un pic prea mare (u trebuia calogodnica lui #imsdale să fie de o frumuseţe răvăşitoare7 <l

nu credea că ea era aşa n primul r)nd că avea cearcăne4emeile frumoase trebuie să aibă pielea strălucitoare, deculoarea florilor de piersici



? doamnă de la curte ar fi avut spr)ncenele arcuite… ale eiaproape că-i acopereau ochii ?chi destul de frumoşi, trebui sărecunoască $e potriveau cu peruca mov

Altă întrebare ce culoare avea părul ei sub perucă7

$pr)ncenele sugerau că era şaten, şaten-închis Poate că aveapărul scurt, ceea ce lui îi displăcea profund, dar şi-o puteaimagina astfel :-ar fi scos în evidenţă obra&ii şi…

şi dădu seama că mătuşa lui îşi dregea glasul ameninţătorPentru numele lui #umnezeu, ce făcea7 *u siguranţă, DicG avusese dreptate, o urmărea atent pe logodnica nepotului său,

pur şi simplu, din teamă faţă de a saProbabil că atiana avea un năsuc perfect !i ochi dulci

care-l priveau aprobator$e g)ndi, vr)nd-nevr)nd #omnişoara #altr+ era culmea

frumuseţii.

#ar era oare şi ascultătoare7$e întoarse către mătuşa lui, z)mbind e"agerat (iciodată

*apitolul /F

' *hiar voiai să mergi la culcare7 întrebă Algie, c)nd suita

se mută în cele din urmă în salon !tiu că nu ai ieşit foartemult în societate, dar este scandalos de devreme$ă spui că nu ieşise (n societate prea mult era o modalitate

frumoasă de a descrie viaţa ei în casa .arianei ' 5ăm)i aici, îi spuse ea lui *u c)t am mai puţină

companie, cu at)t mai bine $e pare că domnul oloose a

înt)lnit-o pe 1ictoria primăvara trecută Am avut noroc că nus-a simţit &ignit c)nd i-am dat peste nas acum c)teva momente

Algie ridică din umeri



' Ar trebui să le z)mbeşti tuturor, ca să fii sigură *el maiimportant lucru este ca prinţul să fie mulţumit de tine *ine s-ar fi g)ndit că vor fi at)t de mulţi oameni aici7 #omnul SinGlemi-a spus că mulţimea moare de curiozitate în privinţa

unchiului meu4elul în care spuse unchiul meu era complet diferit acum,că-l înt)lnise de&a 2ate era ferm convinsă că Algie va cina anibuni pentru a intra în graţiile familiei regale

' (e vedem m)ine diminea ă, îi spuse ea, întorc)ndu-seț

către uşa salonului

*amera era acum înţesată de lume, iar aerul 3 plin de zarvaprovocată de cincisprezece conversaţii simultane 2ate a&unseaproape de uşă, c)nd o femeie e"traordinară îi bară calea

Avea, probabil, patruzeci de ani şi arăta uimitor $predeosebire de celelalte femei din cameră, nu-şi tunsese părul;

din contră, îl str)nsese în v)rful capului şi şi-l pudrase cu unpraf de culoarea căpşunii (u se potrivea deloc cu ochii ei deun albastru-închis, dar arăta minunat

' u spuse aceasta2ate încercă să se furişeze pe l)ngă ea, dar, auzind-o, se

opri

' e cunosc5euşi cu greu să se abţină să-i spună, =o cunoşti probabil pesora mea J, aşa că afişă un z)mbet ca de nebun şi spuse

' ?h, desigur, ce mai faceţi7 ' (u în sensul acesta, spuse femeia nerăbdătoare, flutur)nd

un evantai împodobit cu bi&uterii *ine eşti7 *ine eşti7

2ate făcu o reverenţă ' $unt domnişoara… ' #esigur $emeni leit cu 1ictor 4iul #iavolului



#ar spuse aceste cuvinte cu drag *ontinuă ' Ai nasul şi ochii lui ' 8-aţi cunoscut pe tatăl meu, spuse 2ate, b)lb)indu-se — Destul de bine, spuse femeia r)n&ind

<ra genul de z)mbet pe care nu te aşteptai să-l vezi la ofemeie de familie bună ' :ar numele tău este 2atherine Poate te întrebi de unde

ştiu2ate îşi dădu brusc seama că oricine putea auzi conversaţia

lor

' #e fapt… începu ea dar a fost întreruptă ' Pentru că sunt naşa ta, de aceea #umnezeule, c)t de

mult timp a trecut ngrozitor c)t de repede trec anii <rai doar un copilaş ultima dată c)nd te-am văzut, cu obra&i bucălaţi şiurechi mari

$e uită mai atent la ea ' @ită-te la tine $emeni leit cu tatăl tău, deşi peruca aia nute avanta&ează, nu te supăra că-ţi spun <şti, oricum, onorocoasă că ai ochii lui; pentru numele lui #umnezeu, nu-iasorta cu o perucă mov

2ate simţi că i se urcă s)ngele în obra&i, dar naşa ei 3 naşa

ei 3 nu terminase de comentat ' !i căptuşeala aceea din faţă nu te avanta&ează deloc <prea mult Arăţi de parcă ai avea două desagi cu budincăat)rnate de g)t

$e înroşi şi mai tare ' .ă retrag acum, spuse 2ate, făc)nd o altă reverenţă .ă

scuzaţi ' e-am &ignit, nu7 Pari un pic agitată 1ictor reuşea

întotdeauna să se stăp)nească Altceva nu reuşea, dar nu l-am



văzut niciodată pierz)ndu-şi cumpătul, chiar şi atunci c)nd seîmbăta

2ate clipi $ă-şi piardă… ' :ar te-am &ignit, spuse naşa ei cu satisfacţie 1ino 1om

merge la mine în cameră .a&ordomul mi-a dat una dintrecamerele din turn şi arată minunat, ca şi c)nd ai locui printrenori, cu e"cepţia porumbeilor care-şi fac nevoile pe ferestre

' #ar nu… cum vă numiţi7 întrebă 2ate în cele din urmă5idică o spr)nceană perfect conturată ' atăl tău nu ţi-a povestit niciodată despre mine7

' .ă tem că a murit înainte de-a avea ocazia ' (ătărăul, spuse ea A &urat că-ţi va povesti de mine Am

să-ţi povestesc eu, dar nu aici *astelul este plin de oamenidornici să b)rfească şi să inventeze poveşti (u trebuie să ledăm apă la moară

2ate se ţinea tare ' :ar dumneavoastră sunteţi7 ' 8ad+ Drothe, deşi ai putea, la fel de bine, să-mi spui

Senr+, care este prescurtarea de la Senrietta 8eominster, soţulmeu, este acolo, se îmbată împreună cu prinţul landuluiDurttemberg $ăracul 8eo, nu se îndură să lase să-i scape

niciun pahar de coniacntinse m)na şi o apucă pe 2ate de încheietură ' Bata cu prezentările $ă mergem? trase pe 2ate după ea pe scări, apoi pe coridoare, apoi pe

alte scări p)nă a&unseră, în cele din urmă, în camera ei, oîmpinse pe 2ate pe pat şi-i smulse peruca

' Ai părul lui 1ictor <şti o frumuseţe, nu72ate se simţi de parcă ar fi fost luată pe sus de un v)rte& ivit

ca din senin şi aruncată în camera din turn



' 8-ai cunoscut destul de bine pe tatăl meu7 ' <ra să mă căsătoresc cu el, spuse lad+ Drothe prompt

(umai că nu m-a cerut niciodată de soţie ncă îmi amintescprima înt)lnire cu tatăl tău <ra la teatrul 4ortune, în timpul

piesei *thello. .i-am dat seama imediat că mi-ar plăcea săoc rolul #esdemonei, dacă el ar fi fost .aurul ' .ama mea era acolo7 întrebă 2ate, simţind un val de

devotament pentru biata ei mamă, care se pare că fusesetrecută cu vederea nu numai de .ariana, ci şi de lad+ Drothe

' (u, nu o înt)lnise încă pe-atunci

' Ah, făcu 2ate, simţindu-se mai bine ' Am cochetat, spuse lad+ Drothe, visătoare #ar mama ta

pusese de&a ochii pe el şi, în c)teva luni, tatăl ei, bunicul tău, l-a aruncat în braţele unei femei care părea mai mult moartădec)t vie 1ictor era foarte sărac, îi e"plică ea

' ?h, făcu iar 2ate ' #in fericire pentru el, era o frumuseţe de bărbat, cu părulnegru şi ochi ca ai tăi, iar pomeţii… dacă lucrurile ar fi stataltfel, m-aş fi căsătorit cu el imediat

2ate dădu din cap aprobator ' #esigur, nu mi-ar fi fost credincios şi l-aş fi împuşcat

într-un loc anume, deci ar fi putut fi şi mai rău, spuse lad+Drothe g)nditoare2ate chicoti #ar (u trebuia să r)dă, mai ales c)nd asculta

poveştile despre nenumăratele infidelităţi ale tatălui ei ' Pur şi simplu, nu se putea abţine Aşa sunt unii bărbaţi

6ănuiesc că l-ai cunoscut pe prinţ7 <l este unul dintre ei

(icio femeie nu va reuşi să-l ţină l)ngă ea, şi cel mai bine estesă-i eviţi, oric)t de plăcut ar fi să-ţi petreci timpul în companialor <u am fost căsătorită de trei ori, de-asta ştiu



' #eci naşul meu a murit mi pare rău pentru pierdereasuferită, spuse 2ate

' $-a înt)mplat cu mult timp în urmă, spuse lad+ DrotheApoi afişă un z)mbet str)mb, ascuns atăl tău şi cu mine…

<l… ' Aţi avut o a+entură, spuse 2ate resemnată ' Ah, nu Poate că ar fi fost mai bine dacă am fi avut <ram

tineri şi nesăbuiţi atunci c)nd ne-am cunoscut, ceea ceînsemna că mai mult vorbeam despre dragoste şi trandafiridec)t să facem ceva !i 1ictor nu se putea însura cu mine,

pentru că zestrea mea nu era destul de mare*u c)t afla mai multe despre tatăl ei, cu at)t îi plăcea mai

puţin ceea ce auzea ' *lasica poveste cu 5omeo şi Culieta, dar fără pumnale şi

otravă, spuse lad+ Drothe atăl tău s-a însurat cu mama ta şi

asta a fost ' Ai cunoscut-o şi pe ea78ad+ Drothe se aşeză pe scăunelul din faţa măsuţei de

toaletă, astfel înc)t 2ate nu-i putea vedea ochii ' .ama ta nu a fost destul de puternică, aşa că n-am

cunoscut-o p)nă la botezul tău

' .ă întrebam cum au reuşit părinţii mei să se înt)lnească,din moment ce mama mea stătea mai mult în pat, recunoscu2ate

' #ar nu s-au înt)lnit <a l-a zărit trec)nd prin S+de ParG şi l-a întrebat cum îl cheamă #in acel moment, tatăl ei s-aocupat de tot

Auzind acestea, 2ate se întristă şi mai tare ' !i bineînţeles că şi eu m-am căsătorit, spuse lad+ Drothe

întorc)ndu-se din nou spre 2ate, s-o privească (u te g)ndi că



m-am căit amarnic din pricina celor înt)mplate .-amîndrăgostit de soţul meu şi cred că şi 1ictor a făcut acelaşilucru cu mama ta #e-a lungul anilor, ne-am mai înt)lnit dinc)nd în c)nd (u în secret, vreau să spun

2ate dădu din cap aprobator ' *)ţiva ani mai t)rziu, am dansat cu el la 1au"hallocmai pierdusem încă un copil; n-am putut niciodată să duc osarcină p)nă la capăt Am pl)ns pe umărul lui

2ate ar fi bătut-o uşor cu palma pe braţ, dar lad+ Drothe nuera genul de femeie pe care să o poţi consola astfel

' Apoi, 1ictor a aran&at lucrurile în aşa fel înc)t eu şi soţulmeu să fim naşii tăi

2ate z)mbi uşor ' mi venea să-l omor 6ineînţeles că ceremonia a avut loc

*um s-ar fi putut altfel7 #ar eram at)t de supărată pe c)t putea

el să fie de insensibil, g)ndindu-se că botezul copilului pecare-l avea cu mama ta ar fi compensat pierderea copiilor mei*opilul lui!

' atăl meu nu era foarte receptiv, spuse 2ate amintindu-şic)t de vesel era atunci c)nd o anunţase că va aduce acasă omamă vitregă, asta în condiţiile în care ea era încă în doliu

după mama ei #ar sigur avea intenţii bune7 ' #esigur, dar eu eram at)t de îndurerată atunci din cauzapierderii copilului, înc)t nu mi-am dat seama de asta .ă temcă am uitat de tine imediat după ceremonie #e fapt, într-unmoment de supărare, am uitat complet de tine #ar iată-te

*eea ce-i aminti lui 2ate

' (u sunt aici drept 2ate, mărturisi ea ' $erios78ad+ Drothe se privi în oglindă şi apoi îşi pudră nasul,



g)nditoare ' !i eu îmi doresc asta *)teodată, 8eo mă oboseşte at)t de

tare .i-ar plăcea să fiu altcineva, deşi, dacă asta ar însemnasă port o perucă mov, m-aş răzg)ndi

' Peruca mov face parte din rol, spuse 2ate $unt aici dreptsora mea vitregă, 1ictoria, care…!i-i dezvălui toată povestea, în mare parte pentru că lad+

Drothe nu părea deloc înduioşată, doar dădea din capaprobator, spun)nd lucruri de genul =1ictor, vai ce ticălos>,pe un ton care nu părea deloc acuzator, ci mai degrabă ferm

5ezumă clar situaţia ' #eci, acum te dai drept 1ictoria, care este logodită cu un

bărbat bătut în cap pe nume Algemon, care te-a t)r)t aicipentru că are nevoie de binecuv)ntarea prinţului pentru nuntacare trebuie să aibă loc întruc)t 1ictoria este la fel de uşuratică

precum mama ei ' $pui asta de parcă ar fi o femeie de moravuri uşoare,protestă 2ate (u este aşa, ci doar îndrăgostită

' ndrăgostită, spuse lad+ Drothe irascibilă Pentru numelelui #umnezeu, să nu te îndrăgosteşti niciodată înainte decăsătorie < prea mare deran&ul şi are consecinţe îngrozitoare

$ingura dată am fost îndrăgostită de tatăl tău şi asta pentru cănu m-am putut abţine, deşi m-am opus cu înverşunare2ate z)mbi ' (u plănuiesc să mă îndrăgostesc, lad+ Drothe ' Senr+ ' (u vă pot spune Senr+, protestă 2ate

' #e ce nu7 Pentru că sunt prea bătr)nă7 ' (u… ei bine… ' $unt destul de în v)rstă ca să am dreptul să cer cum să mi



se spună, zise ea flutur)nd o m)nă plină de diamante @itădiscuţia asta despre dragoste, e o mare prostie .i-ar fi plăcutsă merg o perioadă cu 8eo la 8ondra, şi nu pe *ontinent Ei-aşfi cunoscut rudele uşuratice şi aş fi întrebat de fina mea

?ricum, adevărata problemă este cu cine te vei căsători tu#upă ce termini cu această şaradă, desigur2ate se simţi uşurată Senr+ avea ceva aparte era o femeie

voluptuoasă, cu ochi bla&ini Puteai avea încredere în ea ' (-o să pl)ngi acum, nu7 o întrebă Senr+, neîncrezătoare

(u suport lacrimile

' (u, spuse 2ate ' #eci cu cine vrei să te căsătoreşti7 6ănuiesc că nu vrei

să-l furi pe Algemon, logodnicul surorii tale (u pare cine ştiece

' !tiu cu cine aş vrea să mă căsătoresc, zise 2ate prompt

Adică, nu ştiu e"act cu cine, dar ştiu ce fel de om trebuie săfie *ineva care să semene cu tatăl meu şi nu prea <l nu a statacasă foarte mult şi prefer pe cineva căruia îi place la ţară .iemi-a plăcut casa noastră de la ţară < minunată şi destul demare pentru o mulţime de copii

' 1rei să fie precum tatăl tău, dar să nu se uite după femei,

spuse Senr+ direct 1ictor avea o avere frumuşică datorităzestrei mamei tale, dar… ' (ici mie nu-mi trebuie mai mult, o întrerupse 2ate (u

vreau să mă căsătoresc cu un conte @n simplu moşier ar fi de-a&uns $au chiar şi un negustor care s-a mutat la ţară

' (icio fină de-a mea nu se va căsători cu un negustor,

mărturisi Senr+ Pentru #umnezeu, eşti nepoata unui conte:ar mama ta, deşi bolnavă, nu a fost o femeie necioplită A fosto doamnă, şi tu eşti la fel



2ate nu mai fusese o doamnă de ani buni, de la moarteatatălui ei, de c)nd .ariana îi spusese să se mute în pod $imţiun nod în g)t

' mi pare rău, dar am să plng , spuse ea

' <i bine, li se înt)mplă chiar şi celor mai buni dintre noi,filosofi Senr+$e ridică, se îndreptă către o tăviţă de argint şi turnă lichior

în pahare ' Am umplut găleţi de lacrimi după botezul tău !tii, eram

at)t de convinsă că tu ar fi trebuit să fii copilul meu

' #a72ate îşi şterse lacrimile şi încercă să fie atentă ' Apoi i-am întors spatele lui 1ictor şi nu i-am mai vorbit

niciodată, deşi n-am încetat să mă g)ndesc la el, adăugă ea cuo voce răguşită

' mi pare rău, spuse 2ate $-a dovedit că nu era un ommoral #in punctul ăsta de vedere, soţul meu aş vrea să fiecomplet diferit

' @ite, bea un pahar cu lichior, spuse Senr+, d)ndu-ipaharul l iau cu mine peste tot pentru că este singura băuturăcare nu-i place lui 8eo, astfel înc)t am şanse să-mi mai răm)nă

şi pentru m)ine2ate luă o înghiţitură Avea gust de lăm)ie şi un mirosneplăcut

' 8imoncello, spuse Senr+ m)ndră (u e nemaipomenit7Am învăţat să-l fac de la un bărbat din $orrento, lordul .anin8-am părăsit, dar de-atunci iau cu mine limoncello

' #eci vrei un bărbat cu o avere frumuşică şi un caracter virtuos (u ar trebui să fie prea greu !i eu mi-am dorit asta,deşi trebuie să recunosc că eu prefer bărbaţii care au ceva mai



mult dec)t o avere frumuşică. otuşi, dacă trebuie să-mi alegpe cineva, prefer să fac asta singură Astfel, nimeni nu are desuferit

2ate mai luă o înghiţitură de limoncello, apoi îi z)mbi naşei

ei <ra at)t de simpatică şi de sinceră ' <u nu am zestre, spuse ea Adică am nişte bani lăsaţi demama mea, dar nu foarte mulţi

Senr+ puse &os paharul gol ' Asta nu e bine (u eşti tu 2atherine7 Asta nu e bine nici

pentru tine, nici pentru sora ta

' atăl meu îmi spunea 2ate ' .inunat #eci ce înseamnă toată aiureala asta legată de

zestre şi, din moment ce tot vorbim despre asta, ce-ai păţit7ocmai mi-am dat seama că trebuie să ai pe puţin douăzeci şitrei de ani, aşa că nu pot înţelege cum de nu eşti de&a măritată

şi nu ai doi, trei copii (u ai pretenţii prea mari şi eşti şifrumoasă2ate termină de băut ' Aşa cum ţi-am spus, tatăl meu s-a recăsătorit, dar a murit

la puţin timp după nuntă !i i-a lăsat toţi banii noii sale soţii ' <ste e"act genul de prostie pe care-ar fi făcut-o 1ictor

Probabil că a negli&at să lase un testament #ar el nu era foartebogat… în comparaţie cu mama ta2ate rămase cu gura căscată ' Poftim7Senr+ z)mbea apatic, dar ochii îi străluceau ' (u ţi-a spus niciodată7

' *e să-mi spună7 ' .ama ta trebuia să moştenească averea 6unicul tău a

vrut ca ea să se mărite, aşa că i-a dat bani tatălui tău iar el… ei



bine, mă tem că 1ictor nu voia dec)t banii ei ' .ă tem că i-a cheltuit, zise 2ate, tristă Pentru că eu am

primit foarte puţini bani de la mama mea !i dacă nu i-acheltuit el, cu siguranţă că a făcut-o mama mea vitregă

' (u ştiu, spuse Senr+ nesigur *um ar fi putut să punăm)na pe banii aceia7 mi amintesc vag că şi 1ictor se pl)ngeacă nu se putea atinge de ei Am să-l pun pe 8eo să se ocupe deasta

' *hiar dacă .ariana i-a luat în mod ilicit, n-aş putea facenimic în această privinţă (u o plac, dar… spuse 2ate

' <i bine, nu contează, spuse Senr+, întrerup)nd-o ' (u7 ' atăl tău te-a lăsat în gri&a mea, 2ate !i deşi am fost

nerecunoscătoare pentru asta la început, acum sunt de cu totulaltă părere

Senr+ întinse m)na, ating)nd, pentru o clipă, obrazul lui2ate ' Aş vrea să- i fiu o naşă bună, dacă nu te superiț

2ate vedea ca prin ceaţă ' Aş fi onorată ' 6un, spuse ea ridic)ndu-se Acum trebuie să pleci, pentru

că mi-am dat seama că, dacă nu îmi fac somnul de frumuseţe,voi arăta îngrozitor m)ine diminea ă (u este nimic înț

neregulă cu asta, dar din moment ce 8eo este &os şi bea coniac,am fi am)ndoi îngrozitori !i este mai mult dec)t este permisîn acest castel

2ate se ridică, după care ezită o clipă

' 1ino încoace, spuse Senr+ cu glas aspru şi întinsebraţele

.ama lui 2ate era slabă şi mirosea a lăm)i; Senr+ era o



femeie voluptuoasă şi mirosea a parfum franţuzesc#ar pentru prima dată de la moartea mamei ei, 2ate se

simţea în siguranţă

*apitolul /K

*)nd 2ate se întoarse în camera ei, văzu şnuruleţul de caretrebuia să tragă pentru a o chema pe 5osalie să-i facă patul,dar nu se simţea deloc obosită

i treceau tot felul de imagini prin minte, imagini cu chipul

visător al mamei ei atunci c)nd îl văzuse pe tatăl ei, imagini cutatăl ei comport)ndu-se politicos cu mama ei ?are pe-atunciîncă mai era îndrăgostit de Senr+7 4usese oare îndrăgostit de.ariana7

$imţi o str)ngere de inimă, g)ndindu-se la tristeţea mamei ei

şi a lui Senr+, la c)t de aventuroasă este prima dragoste şi lac)t de mult o deran&a că tatăl ei se lăsase cumpăratn cele din urmă, se hotărî să scoată c)inii la plimbare l

linişti pe *aesar uit)ndu-se fi" la el, iar după ce acesta încetăsă latre, îi dădu o bucată de br)nză

$alonul imens încă strălucea de lumini atunci c)nd ea intră

în curtea interioară, iar c)inii o luară înainte <a o luă în sensopus, împiedic)ndu-se pe piatra cubică*urtea e"terioară era slab luminată, dar reuşi să vadă mai

multe cuşti mari aliniate l)ngă un perete *)inii trăgeau delese, aşa că-şi aminti de sfatul lui *herr+derr+ şi se opri,aştept)nd ca ei să se liniştească Apoi le dădu c)te o bucată de

br)nză, iar de data rămaseră cuminţi l)ngă ea ' #acă sunteţi cuminţi, m)ine vă scot în societate, le spuse

ea



?ricum trebuia să facă asta 1ictoria îi lua cu ea peste tot,iar .ariana îi considera o parte importantă din deghizarea ei

oţi trei o priveau în timp ce ea vorbea ncepuse să ţină laei, mai ales la 4redd+ $e temea de orice, de la o simplă muscă

la o umbră întunecată, dar cura&ul nu este una dintre virtuţileunui c)ine !i, în plus, ei îi plăcea să doarmă cu el*uştile erau înspăim)ntător de mari $ingurul felinar at)rnat

de zid nu reuşea să lumineze dincolo de gratiile cuştilor *)iniise opriră în faţa primei cuşti, adulmec)nd atent ţarculîntunecat 2ate privi înăuntru, dar nu reuşi să vadă nimic

otuşi, era un miros e"trem de neplăcut ' ?are ce #umnezeu ar putea să ţină un prinţ într-o cuşcă7

spuse ea cu voce tare#rept răspuns, *aesar lătră scurt, dar continuă să privească

spre cuşcă 4redd+ se cuibărise la picioarele ei, arăt)nd că nu

dorea să ştie mai mult ntinse m)na spre felinar, dar o altăm)nă se întinse peste m)na ei, reuşind să ia lanterna ' *ine e… oh*uvintele i se opriră în g)t <ra însuşi prinţul, păr)nd mai

posac şi mai trist în lumina tremur)ndă a lanternei Păruldezordonat îi cădea pe umeri, iar gura lui avea un aer trufaş

5idic)ndu-şi bărbia să-l privească, ea observă că avea buzesubţiri oată lumea ştia că asta este o caracteristică a celor cus)nge albastru

' #e fapt, e un leu în această cuşcă, spuse el Acolo este unelefant împreună cu tovarăşul lui, o maimuţă !i acolo a fostun struţ, dar l-am mutat în livadă împreună cu nişte capre

sălbatice5idică felinarul, iar 2ate văzu în fundul cuştii o fiinţă care

părea că doarme *)nd lumina a&unse la ea, aceasta deschise



dispreţuitor un ochi şi căscă arăt)ndu-şi colţii ameninţători ' < prea mult spus că aceia sunt dinţi, observă ea ' *olţi, spuse prinţul cu satisfacţie8eul închise iarăşi ochii, ca şi c)nd cei care uitau la el erau

prea plictisitori pentru a fi luaţi în seamă 2ate îşi dădu seamacă 4redd+ tremura la picioarele ei şi că p)nă şi *aesar trecuseîn spatele ei, arăt)nd pentru prima dată de c)nd îl înt)lnise eacă era un c)ine inteligent

' Ai face bine să ţii c)inii departe de cuşcă, sublinieprinţul 8eul a vomitat ieri toată ziua după ce la m)ncat pe

c)inele unchiului meu ' (u era c)inele care m)nca murături7 întrebă 2ate *e

păcat @nchiul tău mi-a spus c)nd eram în salon că este destulde convins că se va întoarce cur)nd

' u ai crede aşa ceva, dată fiind dieta7

' (u m-ar face să sar în cuşca unui leu, spuse ea ' .ă îndoiesc că e"istă ceva care te-ar determina să faciasta

<ra e"act genul de remarcă pe care o ura, pentru că făceaaluzie la ceva legat de personalitatea ei 3 dar la ce anume7 *usiguranţă, nu-l va ruga pe Prinţul-cu-(asul-pe-$us să-i

e"plice, aşa că se îndreptă spre cuşca elefantului<l o urmă cu felinarul ' Pe elefant îl cheamă 8+ssa *uşca asta e prea mică pentru

ea, aşa că-i facem un ţarc în livadă #ar dacă o punem acolo,maimuţa s-ar putea să fugă

.aimuţa dormea la picioarele elefantului, cu un braţ

încolăcit în &urul piciorului acestuia ' .ă îndoiesc de asta $e pare că e dragoste adevărată între

ei



' #acă asta e dragoste, nu vreau să am nimic de-a face cuea, spuse prinţul, iar ochii lui păreau să r)dă

' e înţeleg perfect, spuse 2ate chicotind (u o să mă vezivreodată dormind la picioarele cuiva

' !i eu care credeam că eşti îndrăgostită p)nă peste cap denepotul meu, spuse prinţul ' #esigur că sunt, zise 2ate, d)ndu-şi seama c)t de

nesincer sunau spusele ei ' Sa (-aş vrea să-l pun pe Algemon să stea la p)ndă în

livadă, sper că prezenţa lui te va ţine în fr)u

<ra îngrozitor de atrăgător, c)nd nu fierbea de m)nie, cir)dea

' Algie n-ar permite niciodată să fie lăsat la vatră, spuseea, încerc)nd să-şi imagineze asta

#ar el o întrerupse

' oloose spune că ai fost bolnavă *e-ai păţit72ate şovăi un moment, apoi îşi aminti de faţa rotun&oară a1ictoriei şi de ma"ilarele ei puternice

' (imic grav, spuse ea cu inima uşoară ' n afară de faptul că ai fost la un pas de moarte7 ' (u arăt chiar att de rău, spuse ea aspru

i atinse uşor bărbia şi o e"amină ' Ai cearcăne, eşti palidă, arăţi epuizată (u arăţi bine<a îşi mi&i ochii ' <şti e"trem de nepoliticos pentru cineva care face parte

dintr-o familie regală .-aş fi aşteptat să fii diplomat în oricesituaţie

<l ridică din umeri ' Probabil că de vină este frumuseţea ta A scos la iveală

unul dintre rarele mele momente de sinceritate



' (orocul meu spuse ea îmbufnată @iţi de diplomaţiee"act atunci c)nd îmi spui c)t de groaznic arăt

<l îi puse un deget pe buze, iar ea tăcu <ra de parcă tocmail-ar fi văzut pentru prima dată un bărbat lat în umeri,

îmbufnat, dar cu o energie debordantă şi o senzualitate pe careo emana prin toţi porii ' #umneata, domnişoară #altr+, vorbeşti prostii şi ştii asta

(u pot dec)t să-mi imaginez cum ai arăta dacă ai avea un picmai multă carne pe oase, dar oricum eşti splendidă

8uă degetul, iar ea z)mbi, ca un copil neast)mpărat care este

potolit cu dulciuri Apoi, el se spri&ini de cuşcă, păr)ndmulţumit de sine, ca şi cum tocmai ar fi rezolvat o problemă

' *e faci aici, pe întuneric7 întrebă ea (u vrei să te întorcişi să fii în continuare linguşit7 1iaţa e at)t de scurtă

@rmă un moment de tăcere după ce ea făcu această

afirmaţie aparent nepoliticoasăApoi, el vorbi, încet ' #e fapt, am ieşit să vă dacă leul încă mai vomită bucăţi

din c)inele care m)nca murături :ar englezii nu se dau bine pel)ngă ceilalţi, din c)te ştiu eu

$e întoarse să at)rne felinarul, astfel înc)t vocea lui se auzi

din întuneric ' *um l-ai cunoscut pe nepotul meu, dacă nu te deran&eazăîntrebarea7

' (e-am înt)lnit într-o catedrală şi ne-am îndrăgostitimediat, spuse 2ate, după o pauză în care se chinui să-şiamintească toată povestea

' e-ai îndrăgostit de #imsdale Pe care am observat că îlalinţi spun)ndu-i &lgie .i se pare mai degrabă stupid

' #a, m-am îndrăgostit, mărturisi 2ate



' #acă ai şti ce înseamnă dragostea, cu siguranţă nu te-aicăsători cu nepotul meu

' l iubesc pe Algie, repetă ea ' ? să-i faci viaţa un calvar înainte să împlinească

douăzeci de ani, spuse el rece !tii că e mai t)năr dec)t tine,nu7 ncă nu are e"perienţă, săracul viconte #eşi poate că nu-ţidisplace asta

' <şti un om dezgustător, zise 2ate, dispreţuitor .ă bucur că ţi-ai găsit o logodnică prin intermediul alianţelor de familie,pentru că mă îndoiesc că ai fi fost capabil să-ţi găseşti singur o

soţie*eea ce era o minciună sfruntată, pentru că nu ştia nicio

femeie care nu s-ar fi dat bine pe l)ngă el, ca să secăsătorească cu el *u e"cepţia ei, bineînţeles

$e îndepărtă, apoi se întoarse şi spuse cu glas aspru

' .aiestatea 1oastră*)t ai clipi, o prinse din urmă şi îşi puse braţul în &urul talieiei Arăta foarte bine şi era incredibil de masiv, iar ea îi simţeainima băt)nd <l mirosea minunat, precum focul în aer liber noaptea, întunecat, sălbatic şi nebun

' .ai spune asta o dată, zise el, respiraţia lui m)ng)indu-i

g)tul ' #ă-mi drumul, îi ceru ea cu hotăr)re, lupt)ndu-se cuimpulsul de a-i cădea în braţe şi de a se întoarce către el,dorind să-l sărute… să-l sărute7 (u fusese niciodată sărutată şinu voia să primească primul sărut de la un prinţ îng)mfat şiobraznic, care era supărat că ea nu-i cădea la picioare

1ocea lui suna înăbuşit, rugător ' 1reau doar să te sărut, domnişoară 1ictoria #altr+6uzele lui îi atinseră g)tul, d)ndu-i fiori pe şira spinării



*u un gest iute, ridică piciorul încălţat în pantoful cu toc şi-llovi acolo unde credea că se află piciorul lui, se răsuci şi sesmulse din braţele lui

A&unseseră în dreptul zidurilor, iar ea putea să-l vadă în

lumina care venea de la ferestre ' <şti un dobitoc, spuse ea, scr)şnind din dinţi ' rebuia să fii at)t de violentă7 Aceştia sunt pantofii mei

preferaţi, spuse el !i nu cred că sunt mereu un dobitoc<a făcu c)ţiva paşi în spate ' *hiar şi dacă te-aş compătimi pentru lipsa de inteligenţă,

mai ai at)tea trăsături pentru care nu merită să-mi fie milă detine

' #acă eu sunt un dobitoc, înseamnă că tu ce eşti7 ' otal neinteresată de tine, spuse ea categoric ' ? mică scorpie acră, replică el

Avea ochii întredeschişi şi, pentru prima dată de c)nd îlcunoştea, părea supărat otuşi, faţa lui o făcea acum să r)dă ' Arăţi ca un băcan care nu şi-a primit lada zilnică de

cartofi ' *artofi, spuse el e compari cu un cartof7 ' @ite cum stau lucrurile, nu le poţi săruta pe doamnele

englezoaice oric)nd ai tu chef, spuse ea *aesar, înapoi*aesar îşi dăduse seama că leul dormea şi începuse săadulmece iarăşi gratiile

' (u vreau să a&ungi cina leului ' !i de ce nu pot7? şuviţă de păr îi căzu pe ochi, făc)ndu-l să arate e"act ca

genul de om care putea săruta pe oricine dorea Arăta minunat,foarte senzual şi periculos <a îşi aminti cum îl catalogaseSenr+ atunci e"act ca tatăl ei, genul de om care nu va fi



niciodată credinciosAfişă un z)mbet dulce-amărui ' Pentru că nu trebuie să intri în graţiile tuturor femeilor,

e"plică ea, bl)nd Pentru numele lui #umnezeu, aşa sunt toţi

prinţii7<l se apropie, iar ea îl privi, dar el nu părea senzual, ci doar curios

' (u poţi să-mi spui că o femeie apare, pur şi simplu, lacurtea regală din .arburg 3 sau de unde eşti tu 3 şi se aşteaptăsă fie sărutată de orice prinţ sau de oricine îi iese în cale

' #esigur că nu ' <i bine, atunci de ce crezi că eu pot fi sărutată7 ' $incer, pentru că nu ştii de ce eşti aici, spuse elAvea dreptate ' $unt aici din cauza c)inilor mei, spuse ea defensiv

' Ai vorbit un timp cu mine Ai venit fără însoţitoare DicG mi-a spus că ai venit cu o singură servitoare2ate o blestemă în g)nd pe .ariana pentru că o dăduse

afară pe guvernantă ' Aş fi cobor)t cu servitoarea mea, dar are indigestie,

spuse 2ate

' *red că ai uitat s-o chemi e asigur că domnişoarelecare coboară în curte nu-şi uită servitoarele şi nu suntniciodată singure, spuse el *ălătoresc împreună, precumstolurile de grauri $au precum haitele de c)ini, adăugă el, întimp ce *aesar m)r)ia către leu

(u a putut să-i e"plice că guvernanta ei fusese dată afară în

ziua imediat următoare după moartea tatălui ei şi de aceea eanu reuşise să înveţe să se plimbe împreună cu servitoarele

' Ar fi trebuit să fiu însoţită de servitoarea mea #ar nu



trebuie să te g)ndeşti că fiecare femeie îşi doreşte să te sărute<l o privi fi" ' Asta este o discuţie ridicolă, murmură ea *aesar, vino

aici < timpul să mergem

*)inele stătea în faţa cuştii, m)r)ind ' Animal prostuţ, spuse ea, lu)ndu-l în braţe ' .-am g)ndit să te seduc, rosti prinţul<a se întoarse spre el cu gura deschisă ' (u poţi umbla de colo p)nă colo încerc)nd să seduci

domnişoare, rosti ea cu o voce piţigăiată

' #acă nu aş fi de&a logodit, m-aş g)ndi să mă însor cutine

2ate respira zgomotos ' e-ai g)ndi la asta aşa cum te-ai g)ndi la po&ar (u ai

face aşa ceva şi nici nu trebuie să faci vreo aluzie

.ai făcu un pas către ea şi o privi cu ochii lui negri canoaptea ?bservă că buzele lui nu erau deloc subţiri 6a dincontră

' $unt o scorpie, îi spuse ea *e crezi că faci7 <şti prinţAceasta este o conversaţie neadecvată şi n-ar trebui să maiporţi astfel de discuţii cu domnişoarele tinere, căci altfel s-ar

putea să trebuiască să te însori cu una dintre ele, cel maiprobabil în timp ce tatăl ei îţi ţine pistolul la t)mplă ' atăl tău7 întrebă el, privind-o fi" ' atăl meu este mort, spuse ea, simţind un &unghi în

dreptul inimii #ar voi doi vă asemănaţi foarte mult şi mă temcă am moştenit de la el imunitatea la farmecele tale

' Plus că eşti îndrăgostită de #imsdale atăl tău a vrut săte căsătoreşti cu el7

' atăl meu a murit acum c)ţiva ani (u este vorba de el



aici ?ricum, eşti de-a dreptul nebun (u ai cum să te însori cumine şi este inuman din partea ta să-mi st)rneşti interesul înaceastă privinţă #acă te-aş crede7 $e spune că te vei însura cuo prinţesă rusoaică

' <ste adevărat că trebuie să mă însor cu o moştenitoare,spuse prinţul neatent $e spune că şi tu eşti prinţesă, la urmaurmei (u vreau neapărat pe cineva cu legături în societate1reau doar pe cineva bogat ?chii lui căzură asupradecolteului ei Pe cineva atrăgător

2ate îl ridică pe *aesar puţin mai sus, astfel înc)t c)inele îi

acoperea pieptul de ceară ' Asta este cea mai grosolană discuţie pe care am avut-o

vreodată, remarcă ea ' Probabil că v)rsta ta mă face să mă comport grosolan,

spuse el 5ecunosc că am avut multe discuţii indecente, dar

niciuna cu fecioare nubile$imţi replica lui asemenea unei înţepături, deşi nu-şi dăduseama dacă sugera că ea era în v)rstă sau t)nără

' .ărturiseşti adesea că doreşti să te însori cu o femeiepentru banii ei7

' n general, vorbim despre alte dorinţe

' mi imaginez, mormăi ea ?ricum, a fost minunatPrecum ştii, nu sunt liberă să mă căsătoresc !i nici nu suntbogată

(u credea în teoria lui Senr+ privind zestrea ei <ra preafrumos ca să fie adevărat

5idică din spr)nceană

' (u eşti7 #imsdale ştie asta7 DicG pare a crede că ai oavere considerabilă

' *u siguranţă Algie mă iubeşte oricum, rosti ea printre



dinţi ' :nteresant (epotul meu îmi pare genul de om care ar

pune pe primul loc dragostea, apoi averea ' $pre deosebire de tine, care pune dragostea pe ultimul

loc, spuse ea, fiind de acord cu el în privinţa lui Algie ' Aşa cum ai face şi tu, spuse el vesel ' Asta înseamnă că-mi pot plimba c)inii fără teama că vei

sări la mine dintr-un colţ întunecat7 întrebă ea pun)ndu-l pe*aesar &os

' <"act, spuse el #ar… eşti nemaipomenit de frumoasă

!i în timp ce 2ate îi reţinea complimentul, el o str)nse înbraţe într-un mod oficial şi îşi înclină capul către faţa ei

#ar apoi se schimbă oată energia aceea sălbatică,neast)mpărată, pe care ea o observase la el, se răsfr)nse însărutul lui de care ea avea at)ta nevoie *redea că sărutul

însemna să-ţi atingi uşor buzele… dar, de fapt… însemna săguşti şi să simţi i simţea buzele catifelate, fierbinţiAvea gust de foc <a se aplecă, deschise gura, simţind iarăşi

un fior pe spate *eva fierbinte şi dulce fremăta în gura ei <aîşi aminti vag că trebuia să-i dea o lecţie, să-l înveţe să nu maisărute orice domnişoară pe care o înt)lnea

rebuia să-i dea o palmă#ar atunci, el şi-ar dezlipi buzele de-ale ei, sau şi-ar luam)na de pe mi&locul ei sau… numai instinctul deautoconservare înnăscut o salvă #acă la început îi ceruse voiesă o sărute, acum ea avea nevoie de asta şi, deşi nu avea niciunpic de e"perienţă, corpul ei reacţiona cu fiecare părticică

otuşi, o voce raţională îi aminti cine era şi pe cine săruta$e dădu înapoi; el se împotrivi o clipă, o clipă minunată,

apoi totul se termină



Primul ei g)nd era complet irelevant nu observase niciodatăc)t de dese erau genele lui @rmătorul ei g)nd a fost că nufăcuse altceva dec)t să-i hrănească vanitatea absurdă, iar acumel va crede că p)nă şi englezoaicele îl considerau irezistibil

n următoarea secundă, îi veniră în g)nd anii de liniştesufletească la care se g)ndea în prezenţa .arianei #eschisegura pentru a spune ceva care să-i strice părerea foarte bunădespre sine, dar el vorbi primul

' 8a naiba, mi-aş dori să fii tu prinţesa mea rusoaică, spuseel, iar în vocea lui se simţea o dorinţă înăbuşită care-l făcea să

pară sincer!i imediat, supărarea produsă de îng)mfarea lui fără margini

se topi şi începu să r)dă ' <şti…$e opri *hiar voia să-i facă un compliment, să-i crească şi

mai mult respectul de sine7Aşa se cuvenea$e înclină spre el şi-l sărută ' #acă banii ar putea cumpăra astfel de sărutări, mi-aş dori

să fiu moştenitoare Aş merge at)t de departe, înc)t mi-aş dorichiar să fiu prinţesă, adăugă ea

<l îi cuprinse obra&ii în palme ' 1reau să-ţi gust buzele, spuse el cu un suspin straniu=Am)ndoi aveau aceeaşi părere despre simţul gustului>, se

g)ndi ea ameţită 3 după care ea îl gustă, simţindu-i gustul demiere şi încă ceva mai catifelat şi mai sălbatic, ceva care ofăcea să tremure şi…

<l o dădu la o parte ' <şti periculos, spuse ea încetH)mbetul lui îi spunea că tocmai rostise un lucru greşit,



care-i alimenta şi mai mult orgoliul ' Prinţii, spuse ea oft)nd 6ănuiesc că ai numai beneficii

de pe urma acestui lucrul duru şi observă asta cu satisfacţie, pentru că-i tremurau

genunchii şi picioarele… ' (u, spuse el aspru e asigur că am foarte puţinebeneficii Acum, dacă nu cumva vrei să fii prinsă şi sărutată deun alt străin, domnişoară #altr+, îţi sugerez să te întorciimediat în camera ta şi să nu mai ieşi neînsoţită

*apitolul /L

n dimineaţa următoare 2ate scoase c)inii la plimbare,însoţită de această dată de 5osalie <ra imediat după răsărit,dar era obişnuită să se trezească devreme şi nu mai putu să

mai doarmă, chiar dacă 4redd+ scheuna şi încerca să seascundă sub pături :mediat ce deschise ochii, îşi aminti deevenimentele din seara trecută şi nu mai putu să adoarmă

' Saideţi, le spuse ea 1oi trei ieşiţi fără lesă l vom vizitape leu în timpul zilei; dacă nu sunteţi cuminţi, o să vă înfulece,aşa că aveţi gri&ă

*urtea răsuna de paşii ei şi ai lui 5osalie în timp ce păşeaupe dalele de piatră *u o seară în urmă, era un spaţiu cald,primitor n această dimineaţă, părea rece de sute de ani,deprimant şi în stare să reziste şi c)nd ei nu vor mai fi 2atetremură şi începu să meargă un pic mai repede

8eul era treaz *ăscă atunci c)nd le văzu şi păşi înainte <a

se retrase un pas înapoi<ra mult mai neîngri&it dec)t ar fi crezut Avea o vagă ideea

despre faptul că leii erau animale curate, dar acesta părea



m)ncat de vreme, ca un covor ponosit din faţa şemineului $euită la ele cu dezgust, apoi se îndreptă către fundul cuştii, seîntoarse şi merse din nou către ele, scutur)ndu-şi coada ca şic)nd capul i-ar fi fost prea greoi

' 1ai, domnişoară, ţipă 5osalie*aesar sări înainte şi mirosi gratiile 2ate pocni din degeteşi el trecu înapoi, aşa că ea îi dădu o bucată de br)nză

' oţi servitorii vorbesc despre leul acesta, spuse 5osalie$e zvoneşte că fiara a m)ncat &umătate din animalele decompanie ? să avem noroc dacă reuşim şi plecăm cu toţi trei

c)inii ' *red că înt)i îl va m)nca pe *aesar, spuse 2ate nemilos8eul se apropie de gratii şi se uită înfometat la c)ini, aşa că

ea îi aruncă o bucată de br)nză ? adulmecă dispreţuitor, dar om)ncă pe toată

' Animalul ăsta îmi dă fiori @ită-te la 4redd+ < speriat demoarte $ă mergem la elefant Saide 4redd+; să fugim depisica asta obraznică, spuse 5osalie

<a se îndreptă către celelalte cuşti, dar 2ate rămase acolo,uit)ndu-se fi" la leul din cuşcă

' 6ună dimineaţa, domnişoară #altr+, se auzi o voce din

spatele ei $e întoarse şi-l văzu pe ma&ordomul prinţuluiz)mbindu-i ' 6ună dimineaţa, domnule 6er%icG *red că suntem

singurii oameni care s-au trezit din tot castelul, spuse ea ' Am venit să văd ce face leul Arată mai bine (u părea să se grăbească, astfel înc)t 2ate îndrăzni să-l

pună o întrebare ' 1-ar deran&a dacă v-aş ruga să-mi spuneţi c)teva lucruri

despre castel7



' Absolut deloc, spuse el, spri&inindu-se de gratiile cuştii ' Am observat aseară că primiţi cam două sute de lum)nări

de ceară pe săptăm)nă $ă înţeleg că aveţi propriul negustor delum)nări7 !tiu că aveţi un brutar, dar cum răm)ne cu restul

lucrurilor care de obicei se găsesc într-un sat, cum ar fi ofierărie76er%icG purta o livrea frumoasă, cu butoni mari şi cu guler

înalt Arăta întocmai precum cel mai bun servitor dar, c)nd oprivi o clipă, simţi parcă… absurd Avu sentimentul că-lcunoaşte sau, cel puţin, că-l mai înt)lnise

' *astelul are propriul magazin de lum)nări, răspunse el#ar ai subestimat numărul lum)nărilor, domnişoară #altr+ntr-o săptăm)nă obişnuită, ard mai mult de trei sute delum)nări în tot castelul, iar în unele camere folosim şi lămpicu petrol *u ocazia balului, am comandat, desigur, mult mai

multe, pentru a mă asigura că policandrele vor lumina p)nădimineaţă ' 4ascinant #ar servitorii7 *)ţi sunt în total7 întrebă 2ate4ăcu o pauză, calcul)nd ' ocmai am anga&at patru şi am concediat unul, aşa că,

lu)ndu-i în considerare şi pe aceştia trei, avem în prezent o

sută treizeci şi şapte, în castel şi în afara acestuia ' .a&oritatea veniturilor provin din arendă7 întrebă eaînainte să se g)ndească la asta

Apoi roşi ' mi pare rău, a fost o întrebare e"trem de nepotrivită<l ridică o spr)nceană

' <nglezii sunt mult mai pudici dec)t noi c)nd vine vorbade bani *astelul este încon&urat de ferme, desigur, şi astaaduce profit, ceea ce ne permite să întreţinem castelul Prinţul



nu crede că aceste venituri sunt însă suficiente, dat fiindnumărul de oameni care locuiesc aici

' *u siguranţă, nu am vrut să mă interesez de situaţiafinanciară a prinţului, rosti 2ate, înroşindu-se şi mai tare

' #e ce nu7 întrebă el, ridic)nd din umeri e asigur că.arburg este plin de prinţi săraci Prinţul Babriel este unic,pentru că trebuie să aibă gri&ă de un castel

Părul lui 6er%icG era prins la spate în coadă, dar, c)ndridică din umeri, o parte din el îi căzu pe frunte

Atunci, ca şi c)nd ar fi avut o oglindă în faţă, recunoscu,

privindu-l pe 6er%icG, faţa prinţului $emănau ca douăpicături de apă Părţi identice ale aceleiaşi monede

5ămase cu gura deschisă de uimirePrivirile li se înt)lniră iar el înţelese de ce-l privea aşa

uimită H)mbetul lui pieziş era copia identică a z)mbetului

stăp)nului său ' Smm, spuse ea, revenindu-şi ' Astăzi vom merge la picnic al fresco în grădinile din

spatele castelului, spuse 6er%icG, fără să clipească .ai multedomnişoare s-au arătat interesate să vadă şi restul mena&eriei,care se află dincolo de labirintul de arbuşti Ar fi foarte plăcut

şi să ne plimbăm cu barca pe lac8eul adormise din nou ' (u crezi că animalul acela are nevoie de o cuşcă mai

mare7 întrebă ea4aptul că 6er%icG putea fi o rudă apropiată a prinţului o

făcu să poată vorbi mai le&er cu el

' *)t de mare aţi sugera să fie7 ' <i bine, g)ndiţi-vă la ţarcurile pentru porci Ai putea

pune o scroafă şi toţi godacii într-un ţarc de şase pe şase, dar



cred că ma&oritatea fermierilor s-ar g)ndi la un spaţiu maimare Acest leu are mai puţin spaţiu dec)t un purcelsubdezvoltat (u e bine

$e uită la 6er%icG şi văzu că el clipea uimit

' (u ar trebui să ştiu dimensiunile unei cocini, spuse eaoft)nd ' *ine spune ce ar trebui să ştim şi ce nu7 şopti 6er%icG

#ar trebuie să recunosc că multe dintre subiectele deconversaţie li se păreau absolut grosolane englezoaicelor pecare le-am înt)lnit c)nd eram la ?"ford

' Aţi studiat la ?"ford7 $au aţi fost acolo ca însoţitor alprinţului7 întrebă ea

' Am studiat acolo, spuse el vesel !i tot eu am gri&ă deprinţ Astfel că lucrurile au ieşit bine pentru am)ndoi <u amstudiat filosofia, iar el istoria; şi am)ndoi am studiat tinerele

domnişoarerase din pipă şi suflă un nor de fum ' <ram tineri, vezi tu2ate îi z)mbi ' 1ă a&ută filosofia în ceea ce faceţi acum7 ' (u ai idee c)t de mult Atunci c)nd apar problemele,

apelez la g)ndirea filosofică ' Probleme legate de ordine7 ' 5udele prinţului sunt e"trem de dezordonate, spuse el

vehement 8-ai cunoscut pe domnul ippet aseară72ate se încruntă ' *am palid şi mai plinuţ7

' <"act #omnul ippet este declamatorul uneia dintremătuşile .aiestăţii $ale Probabil că v-o amintiţi pe prinţesa.aria-ereza, cu pasiunea ei de-a purta pene



2ate îşi aduse aminte de o femeie aprigă, cu pieptul plat ' *)t de frumos că are pe cineva care să-i citească, spuse

ea politicos ' ippet citeşte în palmă $au cel puţin aşa spune el,

adăugă 6er%icG cu o umbră de îndoială ?ricum, prinţul4redericG l-a înnebunit tot cer)ndu-i să-i citească în palmă,căut)nd un răspuns mai bun

' :deea că palma şi-ar putea schimba aspectul dintr-o clipăîn alta pare să infirme întreaga ideea, remarcă 2ate

' #omnul ippet i-a spus de&a prinţului că se va însura cu

o domnişoară cu părul negru şi va trăi p)nă la o sutădoisprezece ani şi multe alte lucruri bune, interesante dar separe că niciunul nu este destul de bun

' Aşa că apelezi la cunoştinţele tale filosofice pentru a teocupa de activităţile tale… !i îşi impuse să nu mai spună

nimic (u era deloc treaba ei dacă prinţul 4redericG era, într-adevăr, rudă cu 6er%icG ' <"act, spuse el bl)nd #omnişoară #altr+, daţi-mi voie să

vă spun că sunteţi o domnişoară nemaipomenită ' <i bine, nu numai familiile regale sunt cele care au rude

e"centrice, spuse ea, d)ndu-şi seama că, într-adevăr, i se părea

simpatic<l dădu din cap aprobator, privind-o g)nditor Atunci apăruşi 5osalie

' rebuie să veniţi să vedeţi elefantul, domnişoară2atherine, ţipă ea, fără a realiza că folosea alt nume *ea maidulcică maimuţică se at)rnă de piciorul lui (u am mai văzut

ceva at)t de scump niciodată ' .aimuţa este preferata castelului, comentă 6er%icG2ate îl privi să vadă dacă îşi dăduse seama de greşeala lui



5osalie, dar el nu dădu niciun semn în sensul acesta*aesar, care se arăta foarte precaut faţă de leu, nu se

comportă la fel şi faţă de elefant $e năpusti printre gratiilecuştii, schelălăind nebuneşte, încerc)nd să prindă maimuţa

<lefantul părea agitat şi începu să se mişte încoace şi încolo ' <lefanţilor nu le plac şoarecii, iar c)inele acela nu este cumult mai mare, spuse 6er%icG păr)nd complet neinteresat $-ar putea să-l calce în picioare

' *aesar :eşi, te rog, de-acolo ţipă 2ate, agit)nd cudisperare o bucată de br)nză

#ar *aesar era pe c)t de cura&os pe at)t de prostuţ, şi credeacă, dacă lătra destul de tare, coada maimuţei îi va cădea îngură

6er%icG oftă ' .ă scuzaţi, doamnelor

#eschise o cutiuţă ane"ată cuştii, scoase o cheie şi descuieuşa 4ăcu un pas înainte şi-l luă pe *aesar de acolo ' 1a trebui să-l ţin în lesă .ă tem că este destul de

cura&os (u are minte, spuse 2ate ' #eloc72ate dădu din cap

' *hiar deloc, din c)te constat $e mai înt)mplă6er%icG ridică o spr)nceanăi z)mbi, ca şi c)nd ar fi fost acasă, glumind cu *herr+derr+ ' < mascul Am observat că uneori creierul nu face parte

din dotare<a şi 5osalie părăsiră curtea acompaniate de r)sul

ma&ordomului

*apitolul /M



Picnicul şi plimbarea cu barca avură loc după-amiaza t)rziu,în grădinile din spatele castelului Brădinile aveau un aspectfoarte oficial şi se întindeau încep)nd de la ultima treaptă a

unei scări de marmură albă Avea un labirint de tufişuri, un laccu lebede şi tot ce ar trebui să mai aibă grădina unui castelcare se respectă, inclusiv o orchestră care c)nta pe o terasă demarmură

2ate purta o perucă de culoare vişinie care se potrivea cuhaina, o rochie cu pliurile vişinii, croită la spate pentru a

dezvălui încă două straturi, unul vişiniu deschis şi celălaltcrem Avusese o discuţie cu 5osalie cu privire la inserţiilebucăţelelor de ceară dar servitoarea ei insistă că rochia nu-i vaveni deloc cum trebuie fără ele #e fapt, nu i-ar fi venit cumtrebuie din cauza aspectului ei

' $-ar putea topi şi ce-o să fac atunci7 #acă mi se face caldşi-şi schimbă forma7 Atunci ce fac7 ' Ai gri&ă să nu-ţi fie cald, spuse 5osalie cu o logică

ireproşabilăAlgie şi 2ate urcară scările care duceau la grădină şi se

opriră ?rchestra c)nta ceva minunat, probabil un vals… !tia

de valsuri şi de influenţa lor asupra dansatorilor .uzica ofăcea să vrea să danseze ' .ă întreb cum de merg f)nt)nile acelea neîntrerupt7Apa ţ)şnea în aer din gurile unor imenşi monştri marini din

piatră ' 8-ai putea întreba pe domnul 6er%icG $e pare că ştie

foarte multe lucruri despre castel, sugeră 2ate ' *u siguranţă, nu voi sta de vorbă cu un servitor, spuse

Algie îngrozit Pentru numele lui #umnezeu, 2ate, aminteşte-



ţi că eşti 1ictoria $oţia mea nu s-ar în&osi niciodată at)t detare

' #acă vrei să ştii ceva, de ce nu întrebi7 ripostă 2ate*red că eşti snob, Algie Prinţul nu-ţi va putea răspunde la

întrebare ' #e parcă l-aş întreba pe el, ţipă Algie, simţindu-se iarăşiinsultat

2ate oftă şi începu să coboare treptele n grădini erau maimulţi oameni dec)t văzuse ea în salon cu o zi în urmă; se parecă oaspeţii soseau de&a pentru bal

' (u mă lăsa singură Algie .ai mult ca sigur mă voiînt)lni cu persoane pe care 1ictoria le ştie 8e voi z)mbituturor, dar trebuie să mă a&uţi, îi spuse ea logodnicului eiposac

' Astăzi semeni mai mult cu 1ictoria, ceea ce este foarte

bine, spuse Algie, uit)ndu-se la ea *)inii unde sunt7 întrebăel, conştient de acest detaliu important ' :-am lăsat cu 5osalie Am crezut că… spuse ea ' rebuie să te însoţească, spuse Algie pocnind din degete

către un lacheu, într-un mod care lui 2ate i se păru demn dedispreţ 1ictoria îi ia cu ea peste tot; o reprezintă Adu c)inii

din camera domnişoarei #altr+, îi ordonă lacheului !igrăbeşte-te e aşteptăm aicin timp ce aştepta, 2ate reuşi să descopere unde era prinţul

(u era greu de găsit, din moment ce era încon&urat de o suităde domnişoare şi purta un costum de mătase galbenă, mată*el puţin ştia în ce direcţie să nu se îndrepte

' @ită-te la asta, spuse Algie uimit ' Poftim7 întrebă 2ate, prefăc)ndu-se că privea lacul ' Saina domnului oloose are cinci tivuri la spate în loc de



trei !i-a agăţat singur m)neca ' .i se pare e"traordinar că poţi vedea de-aici un detaliu

at)t de mic, spuse 2ate .ulţumesc A fost foarte drăguţ dinpartea dumneavoastră spuse ea apoi, întorc)ndu-se către

lacheuAruncă fiecărui c)ine o privire aspră ' *aesar, să nu latri *oco, stai departe de apă 4redd+…4ăcu o pauză, uit)ndu-se la urechiuşele moi şi la ochii

bl)nzi ai lui 4redd+ Părea at)t de fericit s-o vadă ' <i bine, tu nu trebuie să faci nimic Saideţi

*obor)ră toţi scările, cu Algie în frunte, iar ea era at)t deocupată să laude c)inii pentru că nu trăgeau de lese, înc)t nu-şidădu seama că prinţul se descotorosise de cohorta deadmiratoare şi-i aştepta să-i înt)mpine în capătul scărilor

' #omnişoară #altr+, spuse el solemn, ca şi c)nd noaptea

trecută nu s-ar fi înt)mplat nimic ' .aiestatea 1oastră, spuse ea făc)nd o reverenţă ' #ragul meu nepot, rosti el, întorc)ndu-se către AlgieAlgie se lupta să găsească răspunsul potrivit la salut ' .aiestatea 1oastră, unchiule, rosti el în cele din urmă şi

făcu o reverenţă at)t de ad)ncă, înc)t aproape că-şi atinse

pantalonii cu nasul ' :nsist să mă însoţiţi la o plimbare pe lac, spuse prinţul,lu)ndu-i m)na lui 2ate să o sărute

(u era drept pentru restul omenirii ca prinţul să aibăasemenea ochi .ai e"act, nu era drept faţă de restuldomnişoarelor

' Poate voi face asta odată, spuse ea, retrăg)ndu-şi m)na ' Acum, spuse el, lu)nd-o cu sine fără a se m)i uita la

Algie



' *e faci7 rosti ea printre dinţi, încerc)nd să ţină leselec)inilor să nu se încurce cu rochia

' e duc pe lac, desigur*)teva secunde mai t)rziu, se aflau într-o barcă lungă, în

formă de păstaie, cu un lacheu care v)slea, st)nd în capătulcelălalt al bărcii ' 8ui Algie, scumpul meu logodnic, n-o să-i placă asta,

spuse ea, întreb)ndu-se dacă putea să-şi scoată mănuşile şi săbage degetele în apă <ra at)t de frumoasă, de un albastru-închis şi limpede

' 8e poţi scoate, spuse prinţul, ghicind la ce se g)ndea$untem destul de departe, ca să nu ne vadă nimeni

' #e ce-ai vrut să ieşim cu barca7 întrebă ea, scoţ)ndu-şimănuşa din m)na dreaptă

' !tii despre ce vorbesc femeile acelea de-acolo7 întrebă

el, îndrept)ndu-şi bărbia spre un grup de femei îmbrăcate înmătăsuri şi satin, e"act ce purtase şi ea c)nd îl înt)lnise primadată

' (u @ite… Poţi avea gri&ă de el7 întrebă ea, d)ndu-i lesalui *aesar 4redd+ e cuminte, iar *oco e foarte bine-crescută,dar nu pot garanta că *aesar nu va sări în apă dacă vede un

peşte ' (u-mi plac c)inii, spuse prinţul privind cu dispreţ coadapufoasă a lui *aesar

' (ici mie, spuse ea vesel, apoi îşi aminti cine pretindea afi *u e"cepţia c)inilor mei, desigur

' Acele femei discută despre c)t de mult te-ai schimbat în

ultimele două luni, de c)nd te-au văzut la 8ondra, spuseprinţul, d)ndu-se înapoi şi privind-o cu viclenie #upă cum sespune, erai mult mai atrăgătoare acum c)teva luni, mai



împlinită şi aşa mai departe ' *)t de grosolan, de meschin din partea lor să fie at)t de

critice după ce-am fost bolnavă #răguţ din partea ta că mi-aiatras atenţia, spuse ea

' #eci, cine eşti7 întrebă el, aplec)ndu-se ' @ite, un peşte, e"act acolo ' (u eşti domnişoara 1ictoria #altr+$e întinse şi o luă de m)nă, întorc)nd-o cu faţa spre ei şi

trecu uşor degetul mare peste palma ei, iar privirile li seînt)lniră

' 6ătături *ei din înalta societate nu au bătături în palmă(ici măcar după o boală

' <i bine… începu 2ate dar se opri ' 8asă-mă să ghicesc, spuse prinţul, afiş)nd un z)mbet

ispititor, care ar fi trebuit declarat ilegal <u şi DicG am

discutat pe larg despre asta azi-dimineaţă ' DicG7 ' 4ratele meu, 6er%icG $pune că ai bănuit că e fratele

meu ' Poate că am ghicit… spuse 2ate ' !i eu am intuit, continuă prinţul triumfător #eci nu eşti

1ictoria #altr+ <şti o odraslă nelegitimă a familiei, care,dintr-un motiv necunoscut, a înlocuit-o pe 1ictoria, ceea cee"plică multe lucruri m)inile tale, indiferenţa ta faţă de c)inişi faţă de nepotul meu nătărău, faptul că nu semeni deloc cu1ictoria, care este durdulie şi pudrată, precum şi cunoştinţeletale în ceea ce priveşte cocina unei scroafe

' #urdulie şi pudrată7 repetă 2ate, g)ndindu-se cudisperare ce-ar trebui să spună

n aceste circumstanţe, i se părea destul de ridicol să



protesteze în privinţa originii ei ' @na dintre cele mai sarcastice domnişoare şi-a e"primat

m)hnirea pentru faptul că e sigur că vreun doctor te-a forţat săstai la soare, din moment ce înainte aveai cea mai frumoasă

piele ' ncerca să-ţi distragă atenţia, sper)nd că nu-i vei observacopita

' ot ce se poate, spuse el r)n&ind ' 1ăd că pe tine te amuză teribil, zise ea îmbufnată ' <i bine, faci parte din familie Adică vei face parte din

familia mea imediat ce Algemon se va căsători cuînc)ntătoarea 1ictoria, adăugă el

' (emaipomenit, spuse 2ate, lu)nd un nufăr din apăi aruncă o privire lacheului care se afla la pupa bărcii, dar

el părea ocupat să evite celelalte bărci care pluteau la

înt)mplare pe lac ' $ă fiu rudă cu un prinţ <ste unul dintre lucrurile pe caredoresc să le realizez în viaţă, te asigur

' <"act ca în ţara mea, unde te asigur că &umătate dinpopulaţie este rudă cu mine, într-un fel sau altul #eci cum tenumeşti7 DicG s-a g)ndit că numele tău este 2atherine, dar nu

era sigur#eci 6er%icG remarcase greşeala făcută de 5osalie ' 2atherine, recunoscu ea #ar mi se spune 2ate ' Babriel, se prezentă el ' #eşi, în general, oamenii îţi spun .aiestatea 1oastră şi

aşa voi face şi eu, spuse ea

' (imeni nu ne poate auzi aici$e lăsă pe spate, păr)nd destul de fericit, iar ea îşi dădu

brusc seama că, pentru prima dată, el nu o privea bat&ocoritor



' *e s-a înt)mplat cu 1ictoria cea durdulie şi pudrată7 ' A muşcat-o *aesar, spuse 2ate<l se uită la *aesar, care stătea cu labele din faţă pe

marginea bărcii, privind apa cu atenţie în caz că ar fi găsit un

motiv să atace ' Pare bl)nd, dar are o latură sălbatică, adăugă ea ' $ă-l împing din barcă7 întrebă Babriel serviabil *u at)ta

păr, s-ar duce la fund ca un pietroi #eşi nu la fel de repede cacel mic Pietrele acelea lipite de blană sunt bi&uterii7

' (u sunt preţioase $unt din sticlă

Babriel se aplecă, privind-o pe *oco de aproape ' #e fapt sunt pietre semipreţioase #eşi, prinţ fiind, nu

cred că ştiu c)t costă, îţi pot spune că valoarea acestui c)ine,cu tot cu bi&uterii, este apro"imativ egală cu valoarea uneicăsuţe la marginea moşiei

2ate se uită dispreţuitor la *oco ' (u e de mirare că este at)t de m)ndră de ea ' #a <ste e"act ca unul dintre dansatorii aceia de la circ

care poartă în buric o bi&uterie ce valorează c)t o avere, spuseBabriel *u siguranţă că am de pierdut, acum, că 1ictoria nu eaici (oi doi am fi avut at)t de multe de vorbit

' !i tu îţi împodobeşti c)inii7 ' (u am c)ini, dar aş putea lua în considerare leul ' 8eul tău are neapărat nevoie de o cuşcă mai mare, spuse

2ate, încrunt)ndu-se ' 1ai de mine, zise prinţul leneş .ă tem că am început să

atragem atenţia

2ate ridică privirea şi descoperi că lacul era acum înţesat debărci, iar ma&oritatea erau pline de aristocraţi care-şi întindeaug)tul să se uite după barca prinţului



' 8a naiba murmură ea şi scutură m)na de apă, dar nuavea pe ce să se şteargă

' Ai o batistă7 îl întrebă ea ' (u, răspunse prinţul, păr)nd amuzat

' 6ănuiesc că ai servitori care cară cu ei aşa ceva în caz căstrănuţi, continuă ea ' (ici tu nu ai o batistă la tine, replică el ' (u am spaţiu; poşeta mea este plină cu br)nză ' .i se părea mie că ai un miros aparte .a&oritatea

domnişoarelor miros a parfumuri franţuzeşti

' n timp ce eu miros a lactate, zise ea resemnată *ummiros franţuzoaicele7

' Asemenea florilor, e"plică el, r)n&ind $au a transpiraţie,depinde

2ate nu-l asculta, de fapt (u se putea şterge pe rochia ei

vişinie, de mătase, pentru că ar fi pătat-o ' (u te uita, îi ceru ea şi ridică repede rochia, apoi celedouă straturi de mătase de dedesubt p)nă a&unse la p)nzadelicată a camizolului

6ineînţeles că el se uită la ea<a simţi asta şi ridică privirea Avea cel mai ciudat z)mbet

posibil ' (u ar trebui să faci asta, spuse ea, trăg)ndu-şi fusta pestegleznă

<l se aplecă în faţă ' mi plac condurii tăi!i aceştia erau tot din mătase, vişinii, cu tocuri mici şi

complet irezistibili ' .ulţumesc, spuse ea calm!tia sigur că un domn desăv)rşit nu trebuia să vadă gleznele



unei doamne, dar oare pantofii nu trebuiau admiraţi7? luă de m)na în care încă avea mănuşa şi o duse la buze

?chii lui străluceau, privind-o, trimiţ)ndu-i parcă o invitaţiesălbatică

' #eşi nu la fel de mult precum gleznele Asemeneaglezne… ' $unt doar glezne, spuse ea ' Aşa este, dar n-ar trebui niciodată să laşi un bărbat să-ţi

vadă gleznele ' !tiu asta, n-am crescut într-un hambar, zise ea,

smucindu-şi m)na?chii lui r)deau acum, dar aveau ceva arzător, o căldură

care ei îi făcea stomacul să i se str)ngă de… ceva ' (-ar trebui să laşi niciodată un bărbat să-ţi vadă gleznele

pentru că, dacă sunt la fel de frumoase şi de delicate precum

ale tale, i-ar putea spune multe despre tine, repetă eli întoarse palma şi o puse pe buzele lui pentru o secundă ' #espre ce7 întrebă ea, neput)nd să se abţină$e aplecă în faţă ' #espre restul corpului unei femei 8inia gleznei vorbeşte

despre linia taliei, a coapsei, a spatelui… precum şi despre alte

locuriHăbovi cu privirea pe pieptul einainte de a se putea stăp)ni, lui 2ate îi scăpă un chicotit şi

acoperi buzele cu m)na ' 5)zi de complimentul meu74aţa lui era de nepătruns

' mi pare rău, spuse ea, fără să se poată abţine *red căda

' #e ce7



2ate îşi îndreptă spatele, ceea ce făcu imediat ca ceara care-i susţinea pieptul să iasă în afară

<l păru uimit ' !tiai că Algie îşi căptuşeşte haina în dreptul pieptului7

!tiai7<a se uită la haina lui şi îşi dădu seama că el nu făcea astaPieptul lui era de două ori mai mare dec)t al lui Algie, dar eranumai muşchi

' (u ' Algie are şi nişte pernu e mici cusute la pantaloni, înț

dreptul coapselor, spuse ea calm ' Avea un posterior foarte mare; probabil că a pierdut în

greutate, într-un fel sau altul, spuse prinţul Asta ce…7Privirea lui rămăsese fi"ată pe pieptul ei<a îi z)mbi larg

' 4ii atentă, .aiestate, eu nu consider că-ţi poţi da seamade formele unei femei doar privindu-i gleznele<l îşi ridică privirea de la pieptul ei şi, spre surprinderea ei,

z)mbi, simţindu-i-se acea sc)nteie de dorinţă în privire care ofăcea pe ea să se înfierb)nte

' (u face asta, spuse ea $emeni cu un ţap bătr)n

' Practic, mi-ai atras atenţia asupra s)nilor tăi ' 8e poţi spune aşa cu cea mai mare indulgenţă, răspunseea

<l pufni ' 5ochia ar putea fi căptuşită, 2ate, dar ceea ce văd este

e"trem de dezirabil, de dulce, de catifelat…

2ate nu se putu abţine să nu z)mbească ' !tii, doar pentru că nu sunt 1ictoria nu înseamnă că mă

poţi seduce



' !tiu, spuse el, st)nd cu m)inile încrucişate (ici nu facasta

' .ă bucur să ştiu asta, spuse 2ate Altfel, aş fi tulburată.ai ales că tu eşti prinţ şi te aştepţi ca toate femeile să-ţi cadă

la picioare Ai putea crede că eu sunt lăptăreasă, dată fiindaroma mea de br)nză<l r)se ' .-am g)ndit să te răpesc atunci c)nd erai 1ictoria şi

aveai o groază de bani pe care-i cheltuiai pe c)ini ' #e ce-ai nevoie de o moştenitoare7 6er%icG… întrebă

ea ' DicG, spuse el ' DicG a presupus că veniturile c)ştigate din arendă sunt

suficiente pentru a întreţine castelul ' .ătuşile mele zg)rcite n-ar fi de acord cu asta (iciodată

nu poţi spune că sunt prea mulţi bani2ate îl privi Acum era ora patru, iar razele soarelui păreauaurii deasupra lacului Părul lui Babriel i se desprindea dincoadă, iar o şuviţă sau două cădeau peste obraz <ra arogant,măreţ şi foarte m)ndru că-i aflase secretul

(u părea deloc lacom

#oar arogantăcerea ei părea să nu-i dea pace ' 6anii pot cumpăra libertatea, spuse el ' 8ibertatea, repetă ea 8ibertatea de a face ce anume7 (u

eşti leul… ' Pentru numele lui #umnezeu, termină cu leul ăla, spuse

el<a ridică o spr)nceană ' (u vorbesc aşa nimănui, continuă el, cu melancolia



dulce a unui băieţel ' Atunci, cu siguranţă că eu scot la suprafaţă ce e mai rău

în tine ' #a, tu eşti de vină ?ricum, mi-ar plăcea să am at)t de

mulţi bani, înc)t să-mi pot lăsa soţia aici cu unchii, cumătuşile mele şi cu leul şi să plec ' $ă pleci7 @nde7 napoi în .arburg7 ' (u ' Atunci7 ' Ai auzit de #ido şi Aeneas7

<a dădu din cap în semn că nu ' $unt persona&e istorice sau literare7 rebuie să recunosc

că sunt şocant de incultă !tiu puţină franceză şi am cititma&oritatea operelor lui $haGespeare, dar în rest sunt oignorantă

' *are ştie, din înt)mplare, dimensiunile unei cocini, spuseel g)nditor ' <"act, ştiu o mulţime de lucruri de genul acesta, spuse

ea #eci cine-i #ido7 Are un nume foarte neplăcut, recunosc ' A fost regina *artaginei $-a îndrăgostit de Aeneas, dar el

era obligat de zei să-şi continue călătoria, şi apoi a întemeiat

5oma :ar ea, de durere că el a plecat, s-a aruncat pe un rugfunerar$e opri ' $-a aruncat pe rug, din dragoste7<l dădu din cap afirmativ ' 4icţiune, concluzionă 2ate (icio femeie n-ar fi at)t de

naivă *rezi că lacheului i s-ar părea nepotrivit dacă mi-aiîncheia nasturii de la mănuşă7 .ă tem că nu mă descurcsingură cu toţi



' (u lacheul este problema, ci ceilalţi luntraşi Ai face binesă stai l)ngă mine ca să pot face asta fără a fi văzut de nimenirecu în partea dreaptă a băncii

Aşa că 2ate se ridică, apoi se întoarse repede şi se aşeză

l)ngă el <ra foarte masiv iar piciorul lui era lipit de-al ei $eîmbu&orăPrinţul avea iar acea sc)nteie în priviri ' <i bine7 Sai să vedem atunci, spuse el2ate întoarse m)na dreaptă cu ezitare (ăsturaşii de perle de

pe mănuşă îi treceau de cot Prinţul se aplecă peste braţul ei

Părul lui nu era at)t de închis la culoare precum crezuse ea<ra castaniu, cu şuviţe mai deschise, de culoarea păm)ntuluiarat

(u i se părea a fi o comparaţie foarte romantică ' !tii că doamnele nu stau niciodată l)ngă domni, spuse el,

prinz)nd şi ultimul năsturaş ' (ici măcar l)ngă prinţi7 ' #oar dacă speră să a&ungă prinţese ' <u nu sper asta, zise ea repede$e bucura să se audă spun)nd adevărul ' !tiu asta, spuse el 2ate, nu7

' #a, .a&estate ' Babriel (u vrei să ştii mai multe despre #ido7 ' (u neapărat Pare a fi o femeie c)t se poate de prostuţă ' #ido este un persona& literar, spuse el, ignor)ndu-i

răspunsul #ar ar fi putut la fel de bine să fie un persona&istoric !i e"act în acest moment, un fost profesor de-al meu,

6iggitstiff, face săpături într-un oraş vechi care ar putea fi*artagina

#acă mai devreme spunea adevărul c)nd vorbea despre



căsătorie, acum se simţea în glasul lui o notă de nostalgievorbind despre *artagina

' *ontinuă, spuse ea uimită ' (u pot Am castelul

' !i7 ' (u înţelegi *)nd fratele meu Augustus a făcut curăţenie,metaforic vorbind, i-a dat afară pe toţi cei pe care-i consideralipsiţi de evlavie

' :nclusiv leul şi elefantul7 întrebă 2ate Aş înţelege dacăar fi vorba de *oco, care nu are credinţă, dar elefantul7 !i

maimuţa7 ' *red că asta a fost doar din cauză că soţia lui nu mai

suporta mirosul #ar ceilalţi… daţi afară, cu căţel şi cu purcelşi lăsaţi în gri&a mea

' 1rei să spui că te însori cu o prinţesă rusoaică pentru a-i

putea întreţine7 ' #a, spuse el direct (u numai că are o zestre substanţială,dar o pot lăsa aici, să se ocupe de castel

2ate se ridică brusc şi se aşeză în faţa lui ' *red că ar trebui să ne îndreptăm către mal, spuse ea

1reau să fiu sigură că înţeleg Plănuieşti să te însori pentru a-ţi

putea întreţine familia pestriţă, iar apoi îţi vei lăsa soţia să seocupe de ei şi te vei duce în *artagina, unde-o mai fi şi asta76ănuiesc că nu în 8ancashire, pentru că englezoaicele nu ardniciodată din dragoste, nici măcar în literatură

' $ună de parcă aş face asta în interes propriu, dar aşa ecăsnicia, nu7 spuse ei vesel

i făcu semn lacheului să-i ducă la mal ' 8a urma urmelor, şi ea va primi titlul meu nobiliar !i cu

darul meu inestimabil de a determina valoarea lucrurilor, îţi



pot spune că a fi prinţesă este foarte valoros #eşi tu nu pariinteresată de asta

' (u pot să cred că ţi-a trecut prin cap să o seduci pe1ictoria, fur)ndu-i-o de sub nas logodnicului ei, spuse 2ate

<ste îndrăgostită p)nă peste cap de Algie :ar el este nepotultău ' #a, dar este at)t de greu să-i fiu loial zise el cu tristeţe

#eşi acum, că te-am înt)lnit pe tine, ar trebui ' Algie nu-mi este rudă ' #ar, dacă mă g)ndesc la descendenţa ta, îi eşti

cumnată… sau îi vei fi, remarcă el ' #eci vei fi de acord cu căsătoria7 întrebă ea, hotăr)nd să

nu comenteze cu privire la descendenţa ei Algie va fi foartefericit #acă nu te deran&ează, vom pleca în această după-amiază, pentru că este o vizită foarte stresantă, din moment ce

toate domnişoarele au observat înfăţişarea mea mai puţinplăcută ' (u<a clipi $e apropiau de mal acum, iar barca se lovea de

bordura de marmură care încon&ura lacul şi se g)ndi că poatenu-l auzise bine

' Ai spus nu7 ' 1ei răm)ne pentru bal !i-şi puse m)inile-n s)n, într-oatitudine încăpăţ)nată

' (u fi absurd *ineva şi-ar putea da seama că nu sunt1ictoria şi acum, că tu ştii adevărul, nu mai văd niciun motivsă răm)n

' 1ei răm)ne pentru că-mi doresc eu asta ' Poţi spune orice doreşti, se răsti ea, dar…<l sări pe mal şi-i întinse m)na <a păşi afară din barcă,



nervoasă ' #imsdale n-o să mi se pună de-a curmezişul, îi şopti el#esigur că avea dreptate <a se întoarse şi-i mulţumi

lacheului care-i dădu c)inii

' <i bine, spuse ea 4ugi şi fă pe prinţul acum, .aiestate ' 1ino la dans zise el, întinz)ndu-i m)na ' <şti nebun *aesar, fii cuminte@na dintre lebede înota periculos de aproape de ţărm, cel

puţin aşa i se păruse lui *aesar $lavă #omnului că niciuna nua înotat p)nă la barcă să-l salute

' 1ino spuse el ' .aiestate… ' $pune-mi Babriel, zise el printre dinţi2ate îşi dădu ochii peste cap, ca răspuns la e"presia lui

feroce

' Babriel, zise ea aproape în şoaptă <u sunt lăptăreasa,mai ţii minte7 Am avut guvernantă numai trei sau patru ani şinu sunt sigură că-mi amintesc cum se dansează *u siguranţă,nu vreau să mă împleticesc în faţa cunoştinţelor 1ictoriei

' *e vei face la bal7 ' mi voi înfăşură o eşarfă în &urul gleznei şi mă voi

preface că m-am împiedicat de *aesar Eapul ispăşitor trăgeade lesă ca un mic monstru ce era *aesar$e întoarse şi o privi, aşa că ea îi făcu semn să se aşeze, apoi

îl răsplăti cu o bucată de br)nză din geantă ' .aiestatea 1oastră, spuse DicG, apăr)nd în faţa lor

#omnişoară #altr+

(u- i imagina că-i rostea numele uşor răutăciosș ' @răsc să vă întrerup, dar contesa #agobert a sosit şi

doreşte să vă salute



' Aşteaptă aici, îi spuse Babriel lui 2ate, îndepărt)ndu-sefără a se uita înapoi

' <i, pe naiba, murmură 2ate *ăţei, să mergemPlecă în direcţia opusă, *oco ţopăind în faţă $afirele lipite

de blana c)inelui captau lumina soarelui care apunea, d)ndimpresia că animalul avea o aură strălucitoare în &urul g)tului@ite unde sunt banii care-ar fi trebuit cheltuiţi pentru

repararea acoperişurilor, îşi spuse 2ate în sinea ei !i zestreaei (u credea deloc că .ariana nu pusese m)na pe ea

? luase şi o lipise pe un c)ine

*apitolul /N

2ate auzi pe cineva ţip)nd, rostindu-i numele, adevăratul einume, nu al 1ictoriei, şi se întoarse; o văzu pe lad+ Drothe

făc)ndu-i cu m)na de la marginea labirintului Senr+ purta orochie de zi la culmea modei, în dungi verzi şi mov, cu un micguler dantelat mărginind corsetul Pe măsură ce se apropia,2ate se g)ndi ce lucru bun era dantela, altfel s)nii lui Senr+ ar fi fost în întregime e"puşi

' #raga mea strigă Senr+ 1ino de-ndată… *e #umnezeu

aveai de g)nd, plimb)ndu-te pe lac cu prinţul acela7 ontul tăude logodnic se înv)rte de colo-colo ca un c)ine care şi-a rătăcitosul şi asta, mai mult dec)t orice, i-a convins pe toţi că tu eşticu adevărat uşuratica ta de soră #esigur, ei g)ndesc că prinţulcaută să-ţi fure virtutea

' !şş spuse 2ate $ă nu te-audă cineva

' (u se aude nimic de-aici, spuse Senr+ (-ai observat7*red că datorită apei .-am străduit din toată fiinţa să audcearta dintre lad+ 6antam şi soţul acesteia, dar am prins numai



c)teva insulte despre barba ei şi despre vlăstarul lui fărăvigoare, de parcă nu s-ar fi ştiut de&a

' *hiar are barbă7 întrebă 2ate 1ino, *aesar ? sămergem pe-aici

' *)ini, spuse Senr+, observ)ndu-i pentru prima dată erog, draga mea, spune-mi că fac parte din ansamblulvestimentar, căci nu pot să sufăr fiinţele astea 5efuz să-iprimesc la 8ondra, atunci c)nd vei veni să locuieşti cu mine

' i aparţin 1ictoriei, spuse 2ate ' (u se poate zbieră Senr+ @itasem de animalele care au

încercat să-i roadă nasul surorii talePrivi în &os cu groază ' Am un pumnal cu giuvaier, să ştii Pot să ţi-l dau ca să te

poţi feri de atacuri subite *a să atrag atenţia, îl ţin de obicei lapiept, dar v)rful e c)t se poate de ascuţit

4redd+ o privea de &os pe 2ate, cu mina lui clasică deadoraţie totală ' Acesta este 4redd+, spuse 2ate, iar cea cu pietre

preţioase e *oco !i *aesar e durul ăsta mic*aesar m)r)ia după o r)ndunică, probabil ca să nu-şi piardă

antrenamentul

' <i bine, spuse Senr+ după ce i-a privit cercetător, nu par nişte bestii feroce *hiar îmi place acela, spuse arăt)nd cudegetul spre *oco Are un fel de-a fi de parcă-şi ştie propriavaloare şi, crede-mă, draga mea, pentru o femeie, asta e ceamai de preţ însuşire

' *oco e de-o vanitate incorigibilă, spuse 2ate, r)z)nd

' 1anitatea e doar un alt cuv)nt pentru încredere, spuseSenr+, agit)ndu-şi evantaiul (imic nu e mai incitant pentruun bărbat < decorată cu nestemate sau cu sticlă7



' (estemate, spuse 2ate ' !i aparţine umflatei de .ariana7 *iudat, se pare că avem

mai multe în comun, nu doar pe tatăl tău mi place ideea unuic)ine bătut cu pietre preţioase Poate o să-mi iau şi eu un

dulău rusesc, din acela de care are nobilimea de-aici, şi-o să-ldecorez cu smaralde (-ar fi drăguţ7 ' Sai să încercăm labirintul, spuse 2ate, îndrept)ndu-se

spre intrare, departe de sunetele petrecerii ' (u e nevoie de at)ta agitaţie, spuse Senr+ $tăteam aici

doar pentru a mă feri de soare ocurile mele sunt e"traordinar

de înalte şi nu sunt potrivite să ţopăi printre tufe ' Par foarte inconfortabile ' #ar îmi pun gleznele într-o lumină bună < oribil să

îmbătr)neşti, aşa că trebuie să te descurci cu ce răm)neneschimbat

' Bleznele7 ' !i s)nii, spuse Senr+, aprob)nd din cap mi imaginez căar fi devenit asemenea unor portocale stoarse, dacă aş fi avutnorocul de-a avea un copil (-am avut, aşa că încă am un pieptfabulos, în timp ce prietenele mele sunt zb)rcite ca niştestafide

' <u n-am deloc piept, spuse 2ate n caz că te întrebai,ăştia sunt din ceară ' !i după cum ţi-am spus şi aseară, mult prea mari pentru

silueta ta !i-ai mei sunt din ceară, în mare parte Ai puteaspune că sunt cei mai apropiaţi prieteni ai mei, spuse Senr+,chicotind fără obrăzare n fine, în ceea ce priveşte bărbaţii, nu

contează dec)t ce se vede la suprafaţă n altă ordine de idei,ţi-am găsit bărbatul perfect

2ate se opri brusc



' *e-ai făcut7 ' Benial din partea mea, nu7 < un văr de-al treilea din

partea celui de-al doilea bărbat al meu, 6artholome%, dar cumva e rudă şi cu 8eo, care este de&a beat pulbere, apropo 8-

am urcat cu forţa într-una dintre bărcile alea şi i-am spuslacheului să nu-l aducă înapoi p)nă la ora cinei Atunci ar trebui să fie destul de treaz c)t să mă conducă la masă

' e deran&ează7 spuse 2ate ' (u în mod special, răspunse Senr+ !tiam că nu e perfect

de c)nd l-am luat, dar at)t c)t este îmi a&unge 6ea cam mult,

dar p)nă acum, spuse ea şi-i aruncă o privire plină desubînţeles lui 2ate, reuşeşte să fie la înălţime c)nd estenecesar

Pe 2ate o pufni r)sul ' $lavă #omnului, te-ai prins (u ştii niciodată cu

fecioarele ' (-am fost foarte ocrotită de subiect în ultimii ani,mărturisi 2ate

' (u te îngri&ora, spuse Senr+ At)ta timp c)t nu eşti la felde fraieră ca sora ta, nu trebuie să te temi de un pic de libertateînainte de măritiş rebuie doar să gemi mai tare în noaptea

nunţii şi soţul tău n-o să-şi dea seama ' Ah (u mă refeream la asta, protestă 2ateSenr+ ridică din umeri ' < la modă să fii servitoare c)nd eşti mireasă, dar dacă ar

fi să mizezi totul pe rezultatul primei nopţi de căsătorie dinînalta societate, atunci ai sf)rşi cu multă şampanie şi niciun

pic de tort2ate cugetă la acestea .ama ei îi spunea cu delicateţe că

virtutea unei femei e singura ei posesiune veritabilă *u



siguranţă, Senr+ avea alt punct de vedere ' (-aş vrea să a&ung ca sora mea ' 1ictoria se remarcă doar pentru că mama ei a fost într-

at)t de nesăbuită, înc)t să n-o înveţe nimic despre bebeluşi,

spuse Senr+ n rest, s-a descurcat binişor )nărul aceladeşănţat al ei are o moşie frumoasă !i, cu certitudine, estem)ndru de ea

' Algie n-a propus un maria& dec)t după ce l-a încolţitmama mea vitregă şi i-a spus de sarcină

' $ora ta a fost o proastă să-i dea acestuia ce-şi dorea, fără

să fie cerută de soţie, dar iată că a reuşit să-i pună pirostriile,într-un final

' *u bafta mea, aş fi crescut singură un copil la ţară,prefăc)ndu-mă că soţul meu e un colonel care a murit, îi atraseatenţia 2ate

' u ai o baftă minunată, spuse Senr+ ca s-o învioreze .ăai pe mine 8-am informat pe #imsdale acum c)teva minutecă te-am recunoscut, şi el mi-a făcut capul calendar despre c)tde splendidă este 1ictoria lui .i-e teamă că nu te ridici laînălţimea logodnicei lui, draga mea <ste at)t de nervos pentrucă ai fost pe lac, păt)nd reputaţia viitoarei lui soţii A&unge să

te culci cu prinţul ca să-l enervezi pe bietul om ' Asta înseamnă să merg un pic prea departe doar pentru a-l irita pe cumnatul meu

' <i bine, nu te poţi preface că ar fi o treabă de slugă,spuse Senr+ ?mul străluceşte ca o zi fierbinte la Paris

' Prea mult, spuse 2ate ot spune că nu mă seduce, dar…

' #esigur că asta face, 2ate !i de ce nu ar face asta7 <steprinţ, p)nă la urmă

' Asta nu-i dă dreptul să se culce cu oricine îi iese în cale,



rosti 2ate *aesar, pleacă de-acoloA&unseseră cumva în cealaltă parte a labirintului fără a trece

prin centru şi găsiră şi restul mena&eriei <ra un ţarc plin decapre ur)t mirositoare şi încă unul în care se afla un struţ

' @ită-te la pasărea aia, spuse Senr+ *u un aşa g)t,seamănă cu un omuleţ care-şi suceşte g)tul să se uite însutienul cuiva Ar trebui să ne întoarcem la lac şi să-l căutămpe soţul pe care ţi l-am ales

' *um îl cheamă7 întrebă 2ate, trăg)nd cu putere de lesalui *aesar 1ino încoace, bestie mizerabilă

' Pe viitorul tău soţ7 #ante #e ce nu-i dai drumulc)inelui7 Pasărea aia e cu ochii pe el, vezi7 $eamănă,probabil, cu şerpii aceia care înghit iepuri *aesar i-ar a&ungezile întregi

' Poate că *aesar nu e scump, dar îmi este drag, rosti 2ate,

sper)nd că, spun)nd asta cu voce tare, va fi şi adevărat ' <i bine, în acest caz… rosti Senr+, d)nd de înţeles că oprinsese minciuna #e ce nu mă laşi să-l scot afară pe cel bătutcu nestemate; iar tu îl poţi t)rî pe leul de *aesar #etest c)inii,dar poate că ăsta e acceptabil

Astfel, 2ate i-l dădu pe *oco 8a întoarcere, înt)lniră c)ţiva

oameni prin labirint, dar Senr+ o prezentă pe 2ate drept1ictoria pe un ton at)t de convingător, înc)t nimeni nuîndrăzni să spună nimic despre pierderea ei masivă în greutate

' *um îmi vei face cunoştinţă cu vărul tău7 întrebă 2ate1a trebui să-mi spui 1ictoria, iar asta nu se poate

' <i bine, îi vom spune adevărul, zise Senr+ !i vom face

să pară ca şi cum am avea nevoie de a&utor <ste genul de omcare n-ar rezista să nu-i sară cuiva în a&utor (u va fi de acordcu asta, cel puţin nu în întregime, pentru că, draga mea, ai spus



că vrei pe cineva care să nu calce str)mb #ante n-a trişat nicimăcar la castane în copilărie !i să nu te g)ndeşti, din cauzanumelui său e"otic, că este italian; ar fi trebuit să-l chemeCohn sau aşa ceva, pentru că nu este e"agerat

8ui 2ate îi veni în minte o imagine a prinţului agitat,strălucitor, dar încercă s-o îndepărteze ' $ună minunat, spuse ea ferm (u vreau pe cineva

e"agerat ' !i nici nu are nevoie de bani, aşa că nu trebuie să- i faciț

gri&i că-ţi v)nează averea

' (u-mi fac gri&i, pentru că sunt convinsă că te înşeli cuprivire la zestrea mea, spuse 2ate, arunc)ndu-i naşei o privirespăşită .-am g)ndit la asta noaptea trecută #acă mama meami-ar fi lăsat toţi banii ăia, mi-ar fi spus ceva oate aceledupă-amiezi c)nd tatăl meu era la 8ondra, în timp ce stăteam

am)ndouă .-a învăţat să brodez, să fac reverenţe unei regineşi să ţin furculiţa şi cuţitul ' A fost bolnavă foarte mult timp, săraca, spuse Senr+ (u

a avut timp ' <ra din ce în ce mai slăbită, zise 2ate, simţind un nod în

g)t otuşi, nu cred că… Am intrat într-o dimineaţă la ea în

cameră şi zăcea acolo, moartă ' ? să mă faci să pl)ng, zise Senr+ încerc)nd să seînvioreze

2ate trase aer în piept ' <u doar… .i-ar fi spus ' A crezut că are timp, spuse Senr+ oţi credem asta, ştii

$untem plini de viaţă şi credem că durează la nesf)rşit c)nd,deodată, gata, nu mai e

1ocea ei avea o nuanţă care o făcu pe 2ate să-şi muşte



buzele ' Primul meu soţ era mai în v)rstă dec)t mine, iar eu mă

ţineam de petreceri şi aveam un stil de viaţă totalnecorespunzător unei tinere soţii; dar asta nu însemna că nu l-

am iubit 8-am iubit *)nd a murit, am pl)ns zile întregi Amurlat de durere .-am ur)t pentru fiecare moment petrecut cualtcineva

' mi pare rău, spuse 2ate pun)ndu-i o m)nă pe braţ ' Asta e, rosti Senr+, întorc)ndu-şi capul Avea ochii

luminoşi şi nu pl)ngea

' (u ştim niciodată c)t de mult timp avem alături deceilalţi P)nă şi aşa-zisul tău logodnic, care dă pe dinafară deînfumurare în vesta lui mov, ar putea fi mort m)ine

' 1ictoria ar fi… ' 6ineînţeles că ar fi, o întrerupse Senr+ #ar ce vreau să

spun este că nu putem trăi g)ndindu-ne că se apropie sf)rşitul.ama ta nu se g)ndea la asta, pentru că-i plăcea să-şi petreacătimpul cu tine A uitat că era pe moarte, şi bine a făcut Aşa cănu ţi-a spus niciodată de bani; ştia că sunt acolo .aiinteresant este de ce nu ţi-a spus nimic tatăl tău

' #e fapt mi-a spus după moartea ei că mama mea îmi

lăsase ceva zestre dar eram at)t de îndurerată, înc)t n-am vrutsă vorbesc despre asta !i apoi a plecat şi-a adus-o pe .arianaApoi, nu după mult timp, a murit şi el

' ipic pentru un bărbat, spuse Senr+ .ereu mor atuncic)nd nu trebuie

:eşiră din labirint şi descoperiră că în grădini erau o mulţime

de persoane elegante ' 1ezi tu, #ante seamănă foarte mult cu 6artholomeu,

spuse Senr+ Adică al doilea soţ al meu, cel dinaintea lui 8eo



<ra foarte plăcut rebuie doar să-l găsim pe #ante, după caremergem într-un tufiş şi-i spunem toată povestea

' $tai spuse 2ate, apuc)nd-o de braţ (u vreau să-lînt)lnesc aşa

' Atunci cum7 ' (u cu peruca asta, şuieră 2ate ' < mai frumoasă dec)t cea de ieri, spuse Senr+ (-am mai

văzut culoarea aceea; cel puţin, asta îţi dă un aspect modem ' (u putem aştepta să-l cunosc mai t)rziu, c)nd voi fi eu

însămi7

' (u, nu putem, zise Senr+ < pe punctul de a-şi arătasimpatia pentru <ffie $tarcG <a e de&a octogenară, are pepuţin douăzeci şi doi de ani

' <u am douăzeci şi trei, spuse 2ate ' @itasem @ită-te la ea < at)t de disperată, înc)t a

încercat să-l curteze pe lordul 6ecGham, făc)ndu-i semne pesub masă, iar el a înţepat-o cu o furculiţă 6a nu, ea l-a înţepat.ai t)rziu, a spus tuturor că el crezuse că sub masă era ocorcitură care-i rodea pantalonii (u vreau să se apropie debietul #ante

' Aş prefera, totuşi, să nu-l înt)lnesc p)nă nu a&ung la

8ondraSenr+ se întoarse şi se uită la ea ' 1reau să arăt mai bine dec)t acum c)nd îl voi înt)lni pe

domnul #ante, mărturisi 2ate ' (u este domnul #ante, spuse Senr+ uşor ofensată (u

mi-aş cupla niciodată fina cu un negustor italian <ste #ante

<d%ard Astle+, lordul Satha%a+ ' *red că s)nii mei, bucăţile de ceară, se topesc, spuse

2ate cu disperare, pentru că îmi este at)t de cald, înc)t am



început să transpir !i, în plus, aş prefera să nu fiu însoţită dec)ini

Senr+ se uită la ea ' Pare, într-adevăr, să-ţi fie cald Peruca asta vişinie nu te

a&ută deloc ' .ă duc în camera mea, spuse 2ate hotăr)tă #ă-mi-o pe*oco

' ? in eu, rosti Senr+ surprinzător mi place cum mergeț

ţi poţi da seama doar uit)ndu-se la ea că ar prefera să fieafară, etal)ndu-şi bi&uteriile, dec)t închisă în camera ta

2ate o privi pe *oco şi văzu că aceasta stătea e"act l)ngăpoalele rochiei lui Senr+, de parcă ar fi ştiut c)t de bine sepotriveşte aspectul ei colorat cu mătasea dungată

' rimite-o înapoi oric)nd doreşti ' Pune-ţi altă perucă în seara asta, spuse Senr+ Am să-l

pun pe împieliţatul ăla frumuşel de 6er%icG să ne aşeze lamasă cu #ante Ai vreo perucă să-ţi placă7 ' (u, zise 2ate Părul meu e singurul meu bun, adăugă ea

cu disperare e rog, l-aş putea evita pe lordul Satha%a+ p)năvoi fi eu însămi7

' Părul tău este singurul tău bun7 pufni Senr+ @ită-te la

*oco2ate se uită la c)ine ' <ste cel mai vanitos c)ine pe care l-am văzut vreodată şi,

de aceea, este de-a dreptul irezistibilă (imeni n-o vasubaprecia *rezi că ea se g)ndeşte că are un singur lucruvaloros7 #ar tu… dacă-ţi spui că singurul tău lucru de valoare

este părul, atunci aşa este Ai o privire foarte incisivă, printrealtele, şi nu am timp acum să-ţi înşir toate calităţile *uloareapărului o ai de la 1ictor, desigur; el avea un păr blond-închis



superb, precum coama unui leu, şi ochi verzi ţi era drag să-lpriveşti

' 1ictoria mi-a dat şi o perucă albastră care se potriveştemai bine cu ochii mei dec)t aceasta, spuse 2ate

' Poart-o pe-aceea, atunci Am să vorbesc cu 6er%icG, iar tu, să fii de neclintit #ante este tocmai bun şi nu vreau săpună <ffie m)na pe el înaintea ta

*apitolul /O

Babriel era foarte supărat Plecase să se înt)lnească cu lad+#agobert şi reuşise să scape de o mulţime de domnişoarenumai după ce o t)nără insistă să-i vorbească Avea chipul at)tde pudrat, înc)t ochii îi străluceau ca două bucăţele decărbune, toată faţa ei fremăt)nd de dorinţă

5euşi să scape de ea numai agăţ)ndu-se de braţul luioloose c)nd acesta trecu pe-acolo, prefăc)ndu-se că erauprieteni la cataramă

' #omnişoara <mil+ Bill, spuse oloose (u poţi da vinape ea, sărmana A moştenit materialismul de la tatăl ei şima"ilarele de la mama ei

' (ici măcar nu i-am văzut ma"ilarele, murmură Babriel,merg)nd repede ?chii ei m-au făcut să dau înapoi p)nă maiaveam un pic şi cădeam în lac

' A tăbăr)t şi pe mine anul trecut, spuse oloose vesel #ar a renunţat după ce i-am spus că intenţionam să-mi las toatăaverea săracilor

' #eci ai bani7 întrebă Babriel ' #a, ce noroc pentru mine (u am foarte mulţi acum, dar

într-o zi voi fi viconte, deşi mă aştept ca tatăl meu să trăiască o



sută de ani Asta mă face să atrag atenţia domnişoarelor ca<mil+ Bill; se uită la mine şi văd o grămadă de ducaţi de aur#esigur, se uită la tine şi văd coroana, aşa că va trebui să fii şimai dezgustător dec)t mine, cel puţin p)nă te vei însura cu

prinţesa ta ' Ai văzut-o pe domnişoara #altr+7 ' A dispărut în labirint cu lad+ Drothe rebuie să

recunosc, îmi place de Senr+ <ste nespus de vulgară, dar estegenul acela de vulgaritate pe care te a tepţi să-l vezi la oș

regină Păcat că nu e cu douăzeci de ani mai t)nără; ar fi o

prinţesă pe cinste ' $ă mergem în labirint, spuse Babrieloloose ridică din spr)nceană ' $cuteşte-mă de comentariile tale deştepte, m)r)i el

*astelul este plin de oameni care fac comentarii inteligente,

continuă prinţul ' #eşteptăciunea face parte din arsenalul domnişoarelor noastre, spuse oloose, întorc)ndu-se ascultător către labirint

*eea ce e"plica, după părerea lui Babriel, de ce 2ate eraat)t de fascinantă (u era linguşitoare, nici nu z)mbeaprosteşte şi nu era nici foarte drăguţă, mai ales cu peruca aceea

vişinie pe care o purta astăzi !i nici nu era o lad+Aşa că de ce o urmărea în labirint7 #oar nu avea s-o facăamanta lui, la sf)rşitul acestei mascarade absurde $au poatecă da7

(u ar fi vrut să fie amanta lui <ra prea înverşunată şi preaarţăgoasă pentru a se stabili undeva, într-o căsuţă confortabilă

de la ţară !i totuşi, se vedea acolo călărind, arunc)ndu-se depe cal, direct asupra ei…

.ergea at)t de repede, înc)t oloose rămase mult în spate



c)nd Babriel a&unse în centrul labirintului #ar nu era nimeniacolo, doar o mică f)nt)nă care strălucea în razele soareluiApa ţ)şnea din gurile unor căluţi-de-mare de pe margine

$e aşeză pe marginea de marmură, într-un loc unde căluţii-

de-mare nu-l puteau stropi, întreb)ndu-se oare ce-l apucase6ineînţeles că nu va face din sora nelegitimă a logodniceinepotului său amanta sa <a nu arătase nici cel mai mic interesfaţă de el $e g)ndea la el ca la un bărbat decent, pe punctulde-a se însura

*u c)t apărea atiana mai repede, cu at)t mai bine ? soţie

l-ar fi împiedicat să umble după femei cu z)mbete aprige şipriviri &ucăuşe, femei care purtau peruci vişinii şi se prefăceaucă era pentru prima dată c)nd ies în societate

n cele din urmă, oloose intră în luminiş şi aruncă o priviredezamăgită spre f)nt)nă

' .ă aşteptam la ceva mult mai decadent după plimbareaasta, spuse el, scoţ)ndu-şi haina şi mănuşile #umnezeule, cecald e

' 8a ce fel de decadenţă te g)ndeai7 ' *)teva şezlonguri n-ar strica, chiar dacă ar fi făcute din

piatră !i nişte femei frumoase, dar nu tot din piatră

' 1orbeşti despre ceea ce îi trebuie unui burlac, spuseBabriel <u mă însor ' Am auzit că sunt şi soţii pe care nu le deran&ează un pic

de imoralitate, zise oloose ' u îţi cauţi soţie7 ' Absolut deloc, rosti oloose, d)ndu-se un pic înapoi,

c)nd auzi una ca asta .a&oritatea femeilor de-aici seamănă cusetteri englezi, numai că ei arată mai bine cu pistrui

' Aspectul nu este totul, spuse Babriel, g)ndindu-se la



2ate şi la faţa ei slabă, înflăcărată ' $unt c)t se poate de superficial, zise oloose, arunc)ndu-

se pe marginea lată de marmură a f)nt)nii .inunat, măstropesc pe faţă ?ricum nu înţeleg de ce le tot dai t)rcoale

englezoaicelor #eşi nu vreau să spun asta, urmează să dai unbal în cinstea logodnei tale în c)teva zile ' !tiu, spuse Babriel profund întristat 8ogodnica mea ar

trebui să sosească m)ine sau poim)ine ' !tii cum arată7 întrebă oloose ' (u

' #eci n-ai nici cea mai vagă idee cum arată7 .i se pareat)t de primitiv #ar n-ar trebui să-mi pese

' .ie nu-mi pasă, spuse Babriel 4ratele meu a aran&attotul după ce-am plecat în Anglia

@rmă un moment de linişte

' #upă cum ai spus, aspectul nu contează, replică oloose@ite, domnişoara #altr+, de e"emplu *)nd am înt)lnit-oprima dată, m-am g)ndit că este genul de femeie voluptuoasă,care se hlizeşte mereu #ar probabil că boala o făcut-o să aibăcoloană vertebrală Acum este mult mai interesantă, deşi nu emai mare dec)t o rămurică Ar fi trebuit să vezi c)t de

apetisantă era acum c)teva luni ' (u, spuse Babriel1ocea lui răsună ca o bubuitură venită din capul pieptuluioloose nu observă asta; îşi mişca m)na vesel prin &etul

f)nt)nii ' nţeleg că eşti perfect conştient de farmecele ei, dacă ai

luat-o la goană prin labirint după ea Probabil că a fost pemoarte, căci arată foarte diferit acum $ingurul lucru care arămas la fel este pieptul ei, ceea ce mă face să mă întreb…



4ără a mai sta pe g)nduri, Babriel sări şi-l ţintui pe bărbatde marginea de marmură

' Pieptul ei nu este de nasul tăuoloose rămase înmărmurit

' #ă-mi drumul, rosti el încet$imţindu-se ridicol, Babriel îşi luă m)na ' :isuse Sristoase spuse oloose, ridic)ndu-se #acă

intenţionezi să-i furi mireasa nepotului tău, fă-o (-ai de ce săfaci pe =5egele 8ear al stepelor> Am văzut piesa şi nu mi-aplăcut de la început

' $unt un dobitoc, zise Babriel :artă-măoloose se ridică şi îşi luă haina ' .-ai surprins, fiind aşa masculin şi provincial ' .-am surprins şi pe mine !i nu am să-i fur mireasa

nepotului meu

Auzind acestea, oloose se întoarse, fi")ndu-l cu privirea ' Atunci de ce te mai deran&ezi să iei apărarea pieptului ei7<ra o întrebare bună Poate 2ate îl înnebunise ' (u mă place ' (u vreau să-ţi spulber iluziile, spuse oloose sarcastic,

dar nu este prima persoană pe care ai înt)lnit-o care nu te

placeBabriel îi z)mbi trist; merita asta ' Poate sunt agitat pentru că am fost urmărit de

domnişoara Bill ' #in afară se pare că ai cu totul altă reacţie faţă de

domnişoara #altr+

Babriel nu ştiu ce să mai zică, aşa că o porniră am)ndoi prinlabirint, fără să mai spună niciunul nimic



*apitolul /Q

' *um adică trebuie să stau pe l)ngă lad+ #agobert7 spuseBabriel (u vreau

DicG îşi aprinse un trabuc şi-l privea fi", prin perdeaua defum ' e comporţi mai mult ca un copil de patru ani dec)t ca un

adult 6ineînţeles că vei sta l)ngă contesă <ste persoana curangul cel mai înalt în afară de tine; te ştie de c)nd erai mic; vasta în dreapta ta

' 1reau să stau l)ngă 2ate, spuse Babriel, ignor)ndspusele adevărate ale lui DicG *a aseară 1oi cina en familie

' (u vei sta l)ngă ea, insistă DicG #omnişoara 2atherine#altr+, cunoscută adesea drept 1ictoria, va sta cu naşa ei, lad+Drothe, şi cu lordul Satha%a+ (u vreau să-ţi distrug visul de-

a o transforma pe fiica nelegitimă a porcarului într-o prinţesăsau în ceva mai puţin demn de respect, dar naşa ei plănuieştesă o căsătorească cu lordul Satha%a+

' 2ate nu se poate mărita cu un lord <ste un copilnelegitim

' ot ce pot spune este că lad+ Drothe mi-a dat două

guinee şi, din moment ce nu are un bordel, bănuiesc că adescoperit ea ceva legat de naşterea lui 2ate $-ar putea să nufie un copil nelegitim

' (imic legat de 2ate nu are sens, spuse Babriel #e cem)inile ei sunt pline de bătături, dacă lad+ Drothe este naşaei7

' $ingurul lucru clar este îng)mfarea ta, rosti DicG $ă-ţispun eu cum stau lucrurile 2ate, în mod înţelept, nu estedeloc interesată de tine $periat de sosirea iminentă a miresei



tale, fugi ţip)nd către singura femeie care nu numai că nu tedoreşte, dar nici nu este liberă *rezi că ai putea fi maioriginal7

' <ra să-l omor pe oloose din cauza unei remarci

neplăcute despre pieptul ei, spuse Babriel irascibil A fostcuviincios, dar era roşu de m)nie ' Atunci încetează cu spectacolul ăsta ridicol, spuse DicG

vioi <şti cu ochii pe ea numai ca să nu te mai g)ndeşti lamireasa ta (u e cinstit faţă de ea, din moment ce, oricum, nute poţi însura cu ea Are de&a concurenţă; lad+ $tarcG mi-a dat

patru guinee pentru a o aşeza pe ea şi pe fata ei l)ngă lordulSatha%a+, aşa că este foarte căutat 2ate va trebui să-şi punăla bătaie toate farmecele

Babriel se încruntă ' 8ad+ $tarcG este de origine nobilă şi are şi zestre,

remarcă DicG ' i voi da eu zestre lui 2ate, spuse Babriel imediat ' 6a vrei să o seduci, ba vrei să lupţi pentru nunta ei cu

Satha%a+ !i de unde ai de g)nd să faci rost de banii dezestre7 <u îmi fac gri&i că nu avem bani să hrănim leul

' $pun doar că <ffie $tarcG este groaznică în comparaţie

cu 2ateDicG oftă ' @it-o pe 2ate ' u ar trebui să-i dai zestre, spuse Babriel prost dispus

!ase guinee numai de la masa aceea… ' Pe tine o să te coste mult mai mult, zise DicG, r)n&ind

6ănuiesc că toate domnişoarele speră că vaporul prinţeseiatiana se va scufunda

' #eci este în interesul tău să nu mă însor



' !tiu că nu o vrei pe mireasa rusoaică, Babe, spuse DicG pe un ton mai bl)nd

Babriel privi către fratele său DicG nu-i mai spusese Babede mult timp; mereu îi spunea .aiestate sau Atrocitatea-

1oastră care alterna uneori cu icăloşia-1oastră ' (u e vorba că nu o vreau pe atiana (u 1reau niciomireasă

' Atunci fugi în *artagina (oi vom supravieţui aici şi nuvei fi primul mire care fuge înainte de noaptea nunţii

? clipă, Babriel chiar luă asta în considerare, imagin)ndu- iș

cum abandonează toate responsabilităţile şi promisiunile şifuge în *artagina, asemenea unui om care fuge de Aghiuţăm)nc)nd păm)ntul

Apoi dădu din cap ' Am promis şi avem nevoie de bani, zise el, ridic)ndu-se

Prefer să fiu prinţ, nu un necioplit Ar fi bine să mă grăbesc sămă duc la Pole #evine nervos dacă nu are cel puţin o oră ladispoziţie

#in moment ce acum erau o sută de persoane la castel, DicG îndepărtase masa mare de ste&ar care se afla, de obicei, în salade mese şi pusese în loc mese pentru şase sau opt persoane <i

însuşi înt)mpinase fiecare persoană la intrare şi, ştiind pedinafară locul fiecăreia, o trimitea la masa corespunzătoareînsoţită de un lacheu

*)nd a&unse la masa lui, cu lad+ #agobert la braţ, luiBabriel i se păru că totul mergea mult bine dec)t înma&oritatea regimentelor din armată

' *)t mă bucur să o cunosc pe fiica dumneavoastră spuseel, făc)nd o plecăciune către lad+ Arabella

Arabella îi z)mbi cu farmecul inocent al unei domnişoare



învăţate să atragă atenţia domnilor buni de însurat <l oftă şilăsă conversaţia să curgă, iar cei de la masă începură imediat odiscuţie despre moda e"travagantă de la Paris

şi impuse să nu privească spre masa lui 2ate (ici măcar

c)nd o auzea r)z)nd rebuia să presupună că lordul Satha%a+era amuzant8ad+ Arabella îl privi uimită c)nd auzi m)r)itul care venea

de undeva din pieptul lui, dar el se controlă şi-i z)mbi, iar ease topi

Precum zăpada care se aşterne peste balega de cal aburindă,

îşi spuse el în sinea luin cealaltă parte a camerei, 2ate ar fi fost de acord că lordul

Satha%a+ este, într-adevăr, amuzant (u era un geniu, nu aşacum părea domnul oloose a fi #ar îl plăcea

i plăceau umerii lui robuşti şi cum îi cădea părul ondulat pe

frunte, ca şi cum ar fi fost un băieţel <ra fermecător decopilăros, reuşind, în acelaşi timp, să fie un bărbat adevărat$ingura problemă era domnişoara <ffie $tarcG, care stătea înst)nga lui

Aşa cum o avertizase Senr+, <ffie se năpustise asupralordului Satha%a+ 8ui 2ate i se păru că avea toate şansele de

reuşită, av)nd în vedere că-şi tot punea m)na pe braţul lui, caşi c)nd ar fi fost la fel de apropiaţi ca Senr+ şi amicii ei deceară

2ate se g)ndea că <ffie era destul de drăguţă, semăn)nd,într-un fel, cu un şoarece Avea bucle blonde, moi, o bărbiemică, rotundă, şi dinţişori drepţi !i nici nu era proastă

' <şti foarte norocoasă, spuse ea, z)mbindu-i e"agerat lui2ate, crez)nd, de fapt, că e 1ictoria .i-ar plăcea să-misărbătoresc logodna într-un castel <ste at)t de romantic



' Am avanta&ul că unchiul meu este at)t de bun cu mine,comentă Algie, pentru a se asigura că toată lumea ştia care estelegătura lui cu membrii familiei regale

' #esigur, spuse 2ate sfios

1ictoriei i-ar fi plăcut să stea la această masă şi săprimească laude pentru logodna ei $e simţea de parcă ar fifurat florile trimise surorii ei

<ffie se întoarse către lordul Satha%a+ ' 8ord Satha%a+, spune-mi mai multe despre mierle2ate clipi

' (u mă aşteptam la asta spuse lord Satha%a+, cu ochiistrălucind

' #a, zise 2ate otuşi este ciudat de fascinant #ee"emplu, continuă ea, întorc)ndu-se către <ffie, dacă ai fi spus=$pune-mi mai multe despre ciori>, ar fi sunat sinistru, în timp

ce cuv)ntul =mierlă> te face să te g)ndeşti la plăcinte ' !i la regine şi la reşedinţele lor, adăugă lordul Satha%a+!i dacă domnişoara $tarcG ar fi spus =$pune-mi mai multedespre minoutauri>7 *e-ai fi crezut despre mine atunci7

2ate r)se, iar <ffie chicoti nedesluşit ' Aş crede că domnişoara $tarcG are cinci ani şi-i spui o

poveste #ar nu orice lucru nemaipomenit ar suna la fel *e-aicrede dacă ea te-ar ruga să-i spui mai multe despre uriaşi7 ' (u m-aş g)ndi la poveşti pentru copii, spuse Satha%a+,

ci la bărbaţi care se luptă la b)lci ' #ar dacă te-ar întreba despre femeile uriaşe7 ' Aş crede că vorbeşti despre lad+ #agobert, comentă

Senr+, cu un z)mbet viclean (u se poate spune că este tocmaislabă

8ad+ $tarcG se ridică de la masă; semăna oarecum cu lad+



#agobert ' *red, interveni ea, că draga mea <ffie a fost mereu

fascinată de e"plicaţiile tale despre invazia mierlelor, lordSatha%a+

' ? invazie a mierlelor7 spuse 2ate, înainte de-a se puteaabţine $ună a pedeapsă divină, ceea ce este de rău augur *e-ai pus la cale, lord Satha%a+7

Satha%a+ r)se din nou, iar 2ate se g)ndi c)t de drăguţ era ' Ar putea fi pedeapsa divină, spuse el, dar dacă este aşa,

nu ştiu pe seama căror păcate ale mele s-o pun !i vă atrag

atenţia că nu a fost o invazie de broaşte<ffie se întoarse către 2ate, privind-o calm ' .ierlele îi provoacă lordului Satha%a+ neplăceri

serioase, domnişoară #altr+ şi fac cuib sub streaşină sa şi-iatacă pe servitori c)nd intră în grădinile de zarzavat !i acum

au început să-i atace pe oaspeţii săi2ate nu-şi putu stăp)ni z)mbetul cinic de pe faţă @na erasă-i atace pe servitori… dar pe musafiri7

' .ierlele nu sunt agresive din fire, îi spuse ea lorduluiSatha%a+ $e comportă ca mierlele-albastre 8e-ai stricatcumva cuiburile, astfel înc)t a trebuit să se mute la streşini7

' (u cred, zise el (u-mi place să recunosc, dar nu m-amg)ndit la asta, deşi am primit c)teva pl)ngeri din parteaservitoarei #ar săptăm)na trecută am chemat preotul şi mătem că…

' *e7 întrebă domnişoara $tarcG încurcată $-a năpustit omierlă asupra lui7

8ordul Satha%a+ roşi ' 6ănuiesc că şi-au făcut nevoile pe capul lui, îi zise 2ate

lui <ffie, scutindu-l pe lord să mai dea e"plicaţii, îmbrăcat în



negru tot, pătat cu e"cremente albe Probabil că arăta ca otablă de şah

8ad+ $tarcG trase aer în piept, profund nemulţumită ' <u, niciodată, spuse ea

<ffie se arătă surprinsă ' Asta dovedeşte că invazia mierlelor nu a fost trimisă de#umnezeu 6ănuiesc că preotul nu a reacţionat cu pioşenie,zise Senr+ r)z)nd

' Asta este o discuţie foarte vulgară, spuse lad+ $tarcG,fi")nd-o cu privirea pe 2ate

' 1oi începe să vorbesc despre plăcintă, comentă lordulSatha%a+, venindu-i în a&utor .ulţumesc pentru sugestie,domnişoară #altr+

' (-am vrut să sune aşa, ţipă 2ate, cu un sentiment devină (u trebuie să le împuşti, lord Satha%a+ <le habar n-au

că-i deran&ează pe servitorii tăi; probabil doar îşi prote&eazăpuii 1or termina în cur)nd de ouat, aşa că-ţi poţi trimiteservitorii să distrugă cuiburile

' 8e vor construi din nou, o asigură Algie, pe un ton c)t sepoate de autoritar pentru cei nouăsprezece ani ai săi 1a trebuisă le împuşti, deşi domnişoarelor le va displăcea profund

ideea 8ogodnica mea este foarte sensibilă, rosti el, privind-oinsistent pe lad+ $tarcG ' Ai fi de aceeaşi părere dacă aş avea o invazie de broaşte7

întrebă lordul Satha%a+ 4rancezii măn)ncă broaşte în modobişnuit .ai mult ca sigur, li s-ar părea un dar de la#umnezeu

' *red, spuse 2ate, c-ar trebui să găteşti toate broaştelecare mişcă sau care apar pe proprietatea ta, lord Satha%a+#ar te rog să nu mă inviţi la cină, adăugă ea cu un z)mbet



larg ' (u cred că francezii fac plăcintă cu broaşte, spuse <ffie

serios8ordul Satha%a+ o privi şi z)mbi <ra clar că-i plăcea

seriozitatea ei ' #e fapt, nu-mi place ideea de-a trage cu arma în &urulcasei

<ffie scoase un ţipăt oţi se uitară la ea ' <i bine, ai putea împuşca pe cineva, zise ea ' Ar folosi alice, îi zise 2ate @nul dintre lacheii mei a fost

rănit cu una şi nu a putut sta &os timp de două săptăm)ni, ceeace i-a amuzat teribil pe cei din familie l chema 6arse+ şi…

$e opri ' Ai un simţ al umorului plin de viaţă, domnişoară #altr+,

spuse lordul Satha%a+, arăt)ndu-i că-şi dăduse seama c)t de

tare rima rana fesei cu numele lui 6arse+ ' <u nu mă interesez de numele lacheilor mei, spuse lad+$tarcG arogant <u le spun tuturor Cohn, ceea ce e suficient

2ate era îngrozită, dar se abţinu să mai zică ceva *ei şapteani în care fusese at)t servitoare, c)t şi membru al familiei… îischimbaseră atitudinea faţă de membrii familiei *u greu se

abţinu să nu se repeadă la lad+ $tarcG ' <u ştiu numele tuturor lacheilor, spuse domnişoara$tarcG, arăt)nd că nu era la fel de ignorantă ca mama ei

şi puse iarăşi m)na pe umărul lordului Satha%a+, în ritmulacesta, se va simţi de parcă ar purta banderolă de doliu

' (u crezi că este de datoria noastră să avem gri&ă de toţi

cei sub rangul nostru, fie ei păsări sau bieţi nenorociţi7 ' 8acheii tăi sunt bieţi nenorociţi7 interveni Senr+ vesel

$ingurul din categoria asta în familia mea este dragul de 8eo



oţi îl priviră pe soţul lui Senr+, care stătea în faţa ei ' e asigur că am nevoie de un biet amăr)t ca să ştiu unde

e soţia mea (imeni altcineva nu ar avea imaginaţia necesarăpentru asta, spuse el, făc)ndu-i cu ochiul lui 2ate

8ad+ $tarcG pufni, dar 2ate îl plăcea pe 8eo, în ciudafaptului că Senr+ se pl)ngea de problemele lui cu băutura $evedea, într-adevăr, că-i plăcea şampania mai mult dec)tpeştele, dar şi ei, la fel

*apitolul /R

6er%icG anunţă distracţia serii; era o prezentare nautică pelac, pusă la cale de prinţul 4redericG

' Brădinile învăluite în întuneric7 spuse lad+ $tarcG,pufnind din nou 4iica mea cu siguranţă nu va participa (e

vom retrage ' #acă eşti mai bătr)nă, trebuie să-ţi odihneşti oasele, ziseSenr+ #acă vrei, o voi însoţi eu pe fata ta în locul tău

8ad+ $tarcG inspiră ad)nc, ceea ce-i făcu pieptul de&avoluptuos să pară şi mai mare

' #raga mea, spuse Senr+ bl)nd, mă tem că s-a înt)mplat

ceva cu garderoba ta8ad+ $tarcG privi către pieptul ei şi, văz)nd că sf)rcul dreptse ivise din marginea încreţită a corsetului, îşi puse repedeşerveţelul pe piept şi se ridică în picioare

' Saide, <ffie spuse ea cu aceeaşi autoritate pe care 2ateîncerca să o folosească cu *aesar

4uncţiona la fel de bine ca şi în cazul lui 2ate ' .amă, mi-ar plăcea să văd prezentarea nautică, spuse

<ffie, bl)nd, dar hotăr)t 1oi fi în siguranţă cu lad+ Drothe



' ţi vom păzi comoara cu mare gri&ă, spuse lordulSatha%a+

$e ridicase, desigur :mediat ce sf)rcul doamnei $tarcG seivise din corset, toţi domnii săriseră în picioare, dar 2ate ştia

că, de fapt, făcuseră asta pentru că d)nsa urma să plece ' .ă îndoiesc că va dura mult, comentă Senr+ (e vomîntoarce cu toţii în casă în c)teva minute

' 4oarte bine, spuse lad+ $tarcG, ţin)nd şerveţelul str)ns pepiept

' <ffie, te aştept în cameră imediat ce se termină această

e"poziţie navală ' 1oi veni, îi răspunse <ffie, veselă ' (u cred că ştii e"act cum au stat lucrurile, îi şopti 2ate

lui Senr+ în timp ce ieşeau din sufragerie <ffie nu l-ar fi pututpipăi pe lordul 6ecGham pe sub masă (u este genul ăla de

femeie ' (u avea de unde să ştie pe ce punea m)na, nu7 spuseSenr+ Probabil că a fost altcineva #ar am dreptate c)nd ziccă #ante este tocmai bun de însurătoare şi că vouă chiar vă stăbine împreună (u vezi ce se va înt)mpla dacă se va însura cuea7

' 1a fi fericit, spuse 2ate <ste foarte drăguţă, într-un felserios ' (u r)de niciodată dacă nu aude pe altcineva r)z)nd

înainte, zise Senr+, îngrozită !i-mi place de #ante A a&uns unbărbat plăcut *)nd avea doar cinci ani, stătea pe genunchiulmeu şi mă ruga să-i mai spun o poveste nchise ochii

6ineînţeles că şi eu eram doar o copilă #acă spui cuivavreodată că sunt at)t de bătr)nă, înc)t îi spuneam lui #antepoveşti, am să recurg la acte de violenţă



' *e fel de acte de violenţă7 întrebă 2ate, fascinată ' Am eu ac de co&ocul tău, spuse Senr+ (u-ţi plac c)inii,

dar te descurci minunat cu potăile surorii tale (u-ţi pasă delei, dar te lupţi pentru o cuşcă mai mare (ici măcar n-ai lăsa

bietele mierle să fie omor)te, pentru ca preotul să-şi recapetedemnitatea <şti uşor de influenţat; tot ce trebuie să fac este săameninţ că-i arunc pe *oco afară din castel

' Aş salva-o pe *oco numai pentru că zestrea mea esteprinsă de blana ei, spuse 2ate

<ra tulburător că Senr+ avea dreptate Aşa reuşise .ariana

să o controleze în toţi anii aceştia ameninţ)nd că va da afarăun lacheu sau o servitoare sau chiar şi pe *herr+derr+

Acum se plimbau prin grădina din spatele castelului, în faţalor se întindeau scările de marmură care coborau spre lacAveau o culoare sidefie, dată de lumina torţelor de pe scări

' *e i-ai făcut lui *oco, pentru numele lui #umnezeu7 (us-a mai întors în camera mea ' @ite-o aici, spuse Senr+ îng)mfată !i ce fată cuminte

este; nimeni n-a auzit un sunet în timpul mesei Saide, dragăzise ea, întorc)ndu-se

*oco ţ)şni în faţa lor, d)nd din coadă

' *e-are în &urul g)tului7 întrebă 2ate !i pe lesă7 ' 4unde şi flori care se potrivesc cu rochia mea, desigur,zise Senr+ 6i&uteriile ei sunt foarte bune, dar o doamnă arenevoie de o nouă toaletă seara Aşa că servitoarea mea a luatbi&uteriile şi le-a înlocuit cu o floare numită lupin, cu numeoribil dar frumoasă, şi care se potriveşte de minune la

costumul meu ' Arată de parcă şi-ar fi v)r)t capul într-o coroană

mortuară, spuse 2ate



' 1enind din partea unei femei care poartă o perucă deculoarea agrişelor, nu înseamnă nimic, ripostă Senr+

' rebuie să port perucă, spuse 2ate ferm .ă dau dreptaltcineva

' $pui asta de parcă ai lucra la biroul de afaceri e"terne,spuse Senr+ *e vei face pentru a o îndepărta pe <ffie de labraţul lui #ante7 < mai ceva ca o lipitoare

2ate ridică din umeri ' (u e de mirare că eşti necăsătorită la douăzeci şi trei de

ani, spuse Senr+ 8eo, vino încoace

$oţul ei, care mergea în spatele lor, păr)nd doar uşor pilit,făcu un pas în faţă, a&ung)nd în dreptul lui 2ate

' #a, iubire, spuse el8ui 2ate îi plăcea asta Putea tolera un soţ care bea prea

mult, dacă-i spunea =iubire> şi o privea aşa cum 8eo o privea

pe Senr+ *a şi cum va fi acolo pentru ea pentru totdeauna ' Poţi s-o trezeşti pe fina mea la realitate7 < la fel debătr)nă ca mine şi tot nu se g)ndeşte să se mărite

8eo o privi pe 2ate cu ochi strălucitori ' 8ui Senr+ îi place să fie căsătorită, îi spuse el, lu)nd-o de

braţ #e-asta s-a măritat de-at)tea ori

' (-ar fi trebuit să fac asta dacă bărbaţii mei ar fi trăit maimult, zise Senr+ ' < cineva cu care ai vrea, în mod deosebit, să te

căsătoreşti7 o întrebă 8eo pe 2ate2ate se g)ndi la prinţ şi-şi înăbuşi g)ndul cu groază *e

naiba era în capul ei7 #acă nu ar fi fost sărutul acela…

' *u nimeni în mod deosebit, spuse ea ferm ' *e zici de oloose7 < un băiat de treabă, îi propuse 8eo

A studiat la ?"ford cu mine ntr-o bună zi, va fi viconte



' !i tu ai fost la ?"ford7 întrebă 2ate ' A studiat şi istoria, şi filosofia, comentă Senr+ $ă nu te

măriţi niciodată cu cineva care nu este la fel de deştept ca tine.ereu se termină prost

' #acă soţia mea ar fi studiat la ?"ford, ar fi avut triplăspecializare, spuse 8eo ' e-am auzit, interveni Senr+ brusc ' n arta seducerii, şopti el2ate chicoti, iar lordul Satha%a+ se întoarse şi se uită la ei

Poate era doar imaginaţia ei, dar părea că voia să ştie de ce

r)deau ' 2ate nu se poate căsători cu oloose, spuse Senr+

Pentru numele lui #umnezeu, 8eo : se scurg ochii dupăfemei e asigur de acest lucru

' uturor li se scurg ochii după soţia mea, zise 8eo cu glas

melodiosSenr+ a&unse în dreptul lui 2ate şi-l lovi uşor pe 8eo ' #ar nu sf)rşesc în pat cu soţia ta, aşa că poţi răsufla

uşurat <u cred că 2ate ar trebui să se mărite cu… Arăt)ndcătre lordul Satha%a+, dădu aprobator din cap

' $erios7 spuse 8eo, uşor nesigur

' #e ce nu7 ' Am ascultat discuţia de la cină, e"plică 8eo, şi mi s-apărut că domnişoara 2ate este foarte inteligentă, cum ar spunebunica mea mi aminteşte de tine, draga mea

' <i bine, doar eu am ţinut-o în braţe la botez, spuseSenr+ Poate i-am transmis din caracterul meu

' #ar tu nu vei fi fericită într-o astfel de căsnicie, continuă8eo *el despre care vorbim este, cu siguranţă, un om cura&osşi bl)nd #ar în zece ani, va adormi într-un scaun în faţa



focului după ce s-a pl)ns în timpul cinei de aspectul cizmelor ' <şti răutăcios, spuse 2ate 4oarte răutăcios#ar r)dea ' Ar trebui să mă bucur de asta, spuse 2ate ferm Am

foarte puţine ambiţii şi, dacă aş şti că soţul meu a adormit într-un scaun în faţa mea, eu însămi aş moţăi cu bucurie *eea cenu vreau este un soţ care să iasă să le ofere bombonele altor femei c)t timp eu stau singură acasă

' 6omboane, spuse Senr+ Asta mă duce cu g)ndul la cevametaforic, scumpă 2ate

' 2ate7 întrebă <ffie deodată, privind peste umăr i spui2ate domnişoarei #altr+7 *)t de drăguţ, e cumva un nume defamilie7

' Absolut, spuse Senr+ cu emfază, arăt)ndu-şi dinţii $unttotuşi mătuşica ei Am nume de alint pentru toţi cei dragi

' .ie îmi spune 6ombonel, e"plică 8eo<ffie se împiedică din nou pe trepte, aşa că 8eo adăugă ' #ar am rugat-o să înceteze, e un apelativ mult prea dulce

şi pufos pentru, hm, cineva ca mine2ate nu se putu abţine să nu r)dă ' !i prea mic, de asemenea, spuse Sern+ cu m)ndrie

A&unseseră la baza treptelor şi 6er%icG îi înt)mpină ' Aţi sosit la timp, din fericire; puteţi chiar să participaţi ladistracţie, nu trebuie să priviţi de pe mal, zise el 1ă rog,urmaţi-mă

i conduse pe marginea lacului, p)nă a&unseră în faţa uneibărci poleite, a cărei provă meticulos sculptată se ridica

m)ndră spre văzduh 8ocurile lu"oase erau căptuşite şi aşezateîn unghi; cu siguranţă, toate erau rabatabile

' Arată ca o corabie de viGingi în miniatură, spuse 8eo



' $unt sigură că viGingii erau foarte muncitori, ca grup,comentă 2ate, baz)ndu-şi afirmaţia pe ce citise într-o carte dinbiblioteca tatălui ei .ie îmi seamănă mai mult a decadenţăromană

' 1iGingi7 întrebă Senr+ *e #umnezeu mai erau şi ei7 ' $trămoşii tăi, spuse 8eoAcesta îi şopti ceva la ureche şi ea îl plesni uşor ' *e-a spus7 întrebă 2ate, urc)ndu-se în barcă după Senr+ ' *eva despre cotropire şi siluire, spuse Senr+ #e parcă

partenerilor mei le-ar fi lipsit entuziasmul necesar

$e aşeză în scaunul sculptat din pupa bărcii şi-l aşeză pe*oco în poală

' #acă nu te-aş cunoaşte at)t de bine, zise 2ate, aş spunecă eşti îndrăgostită de căţeluşa aceea

' (e înţelegem reciproc, ea şi cu mine, spuse Senr+ trufaş

şi o scărpină pe *oco după ureche n plus, e destul deafectuoasă, nu-i aşa7 ' *u mine n-a fost, ripostă 2ate .ă faci să-mi fie dor de

4redd+ <l mă priveşte cu aceeaşi e"presie ' Ein foarte mult la adoraţia necondiţionată, spuse Senr+

(iciodată nu te saturi de ea, din partea oricui ar veni, c)ini sau

bărbaţi8ordul Satha%a+ se sui în barcă şi se aşeză l)ngă 2ate, într-o parte a bărcii n cealaltă parte, l)ngă <ffie, se aşeză Algie8eo s-ar fi putut obişnui cu viaţa unui om de stat roman; setr)nti l)ngă Senr+, îşi întinse picioarele şi spuse

' mi place genul ăsta de divertisment cu tentă militară *u

totul altfel dec)t te-ai aştepta, adică violenţă şi încercări grele,ca să nu mai vorbim de pesmetul marinăresc

' *e căutăm în barca asta7 întrebă <ffie, st)nd ţeapănă, în



loc să se întindă pe scaunul rabatat (-ar fi mai bine săurmărim totul de la mal7 8acul e at)t de negru noaptea

n clipa aceea, un lacheu se aplecă şi aprinse o făclie pe mal,chiar în faţa bărcii lor, şi apoi mai aprinse una ataşată de prova

ambarcaţiunii Ambele făclii izbucniră în flăcări… flăcărialbastre <ffie ţipă ' (u vă îngri&oraţi, domnişoară $tarcG, spuse Algie (u vă

poate răni ' #e ce e albastră7 sc)nci eaAlgie nu ştiu să răspundă, aşa că interveni 8eo, pe un ton

molcolm ' Au amestecat un fel de pudră în uleiul făcliilor :ată,

unele bărci strălucesc în roşu şi altele, în albastru $e pare căsunt opt în total

Algie era ocupat s-o consoleze pe domnişoara $tarcG

' !i logodnica mea e îngri&orată, spuse el #omnişoarelesunt delicate şi se sperie uşor ' 8ogodnica ta nu pare speriată deloc, observă <ffie,

privind-o pe 2ate cu ochii mi&iţi2ate îşi dădu seama că ăsta ar fi fost un moment potrivit să

pară timidă şi înfricoşată, dar nu reuşi

' *red că facem parte dintr-o flotilă, spuse ea @ite (oisuntem echipa albastră ' *e nu înţeleg eu, spuse lordul Satha%a+, este cum o să

reuşim să a&ungem la locurile noastre pe lac #ec)t dacă…însă în clipa aceea barca se legănă foarte uşor şi începu să seîndepărteze de mal, trasă parcă de o m)nă nevăzută #upă cum

era de aşteptat, <ffie ţipă din nou Algie îi ţinea m)na într-a luişi i-o m)ng)ia frenetic

' ? să-i faci o v)nătaie, spuse 2ate



' .agie ţipă <ffieSatha%a+ se uita cu atenţie peste marginea bărcii ' #eşi ideea de magie sună foarte romantic, suntem, de

fapt, prinşi cu o sfoară, raportă el rebuie să fie cineva care

ne trage de pe partea cealaltă a lacului ' @ite, spuse 2ate, şi celelalte bărci au pornit#impre&urul lacului, bărci licărind în roşu şi albastru se

îndreptau lent spre centru<ffie puse o întrebare evidentă ' #acă ne răsturnăm7 are mult mi-aş dori să nu mergem

cu spatele, urăsc să merg cu spatele şi în trăsură .ereu o punpe servitoare să stea ea cu spatele

' <u ştiu să înot, anunţă Algie ' <vident, nu o să ne răsturnăm, spuse Senr+ #eşi, 8eo

dragule, ţine minte că dacă trebuie să înoţi cu mine p)nă la

mal, ai face bine să n-o uiţi pe scumpa mea *oco, altfel îţi veidori să te fi scufundat$-a dovedit un lucru bun că 1ictoriei nu-i păsase niciodată

prea mult de c)inii ei; *oco, mai mult ca sigur, nu va maicălca pragul casei .arianei

? altă barcă alunecă în apă aproape de ei, făcliile roşii

lumin)nd feţele emoţionate ale călătorilor Prinţul nu eraprintre ei, deşi 2ate consideră această observaţie o slăbiciunede-a ei

' Aproape trei centimetri distanţă, spuse 8eo cu calm ' *e precizie de ceasornic, zise lordul Satha%a+ oate

bărcile alunec)nd una pe l)ngă cealaltă 3 cred că e o privelişte

uimitoare de pe maln c)teva minute, toate bărcile au traversat lacul şi au a&uns

pe partea cealaltă



@n lacheu hlizit îi trase la mal ' 4elicitări, spuse lordul Satha%a+ *red că aţi e"ersat zile

întregi ' $ăptăm)ni, răspunse omul

' *um de nu se ciocnesc bărcile7 întrebă Satha%a+ ' Pot eu să răspund, spuse 8eo Presupun că sforile suntchiar la suprafaţa apei, aşa că bărcile alunecă pesteataşamentele celorlalte !i bărcile nu înaintează drept pe lac,altfel s-ar ciocni de cele din direcţia opusă $e duc diagonal,iar lacul e oval, aşa că toate trec razant una pe l)ngă cealaltă

8acheul dădu aprobator din cap ' Acum o să fiţi traşi în direcţia opusă, stăp)ne, şi de data

asta o să puteţi să vedeţi încotro mergeţi, aşa că o să fie şi maiplăcut

Priveliştea era, într-adevăr, splendidă 2ate îşi dădu &os

mănuşa dreaptă şi îşi plimbă degetele prin apă, admonest)ndu-se în sinea ei pentru că se g)ndea unde era Babriel şiamintindu-şi ce spusese acesta despre degetele ei

8ungi şi suple, ha ?ricine ar fi putut să spună asta ' Ei-ai scos mănuşa7 întrebă <ffie, pe un ton copleşit ' #a, spuse 2ate şi ridică degetele şi stropi făclia

albastră .inunat, nu76ărcile se îndepărtau din nou încet de mal, reîncep)ndbaletul acvatic

<ffie îşi privi mănuşile, dar îşi împreună braţele în poală ' Poţi şi tu, spuse Senr+, pe un ton pe care ea îl considera

bl)nd (-o să-i spun mamei tale

' ? lad+… începu <ffie, dar se opriocmai îşi dăduse seama că n-ar fi fost politicos faţă de

2ate să sugereze că aceasta ar avea un comportament nedemn



de o lad+ ' ? lad+ n-ar trebui niciodată să se teamă de felul în care

se poartă, o asigură Senr+ $tatutul e înnăscut $ă araţi că tetemi este să scazi în ochii altora An"ietatea e vulgară

<ffie cugetă îndelung şi, într-un t)rziu, îşi scoase o mănuşăşi o lăsă în gri&a lui Algie $e pl)nse la început de c)t de receera apa, dar prinse cura& pe măsură ce barca înainta silenţios*)nd trecură pe l)ngă o barcă, o copie pe 2ate şi îi stropi pepasageri, chicotind cu poftă văz)ndu-le e"presiile surprinse

(ici urmă de prinţ, observă 2ate cu supărare <ra probabil

pe ţărm, în braţele confortabile ale unei baroane bogate? a doua barcă trecu pe l)ngă ei, legăn)ndu-se uşor ' *e pun la cale7 întrebă Senr+şi ţinea capul pe umărul lui 8eo şi privea fericită cerul ' Au o sticlă cu şampanie, rosti Algie dezaprobator

' 8a naiba, mă aflu în barca greşită, spuse 8eo în şoaptă$oţia lui se întinse şi îl ciupi de nasAlgie privea retragerea bărcii cu făclie roşie ' Probabil că mişcă barca intenţionat ' < absurd, spuse <ffie, trec)ndu-şi vesel m)na prin apă,

p)nă la încheietură $e putea presupune că era prima ei ieşire,

dacă se putea spune aşa? altă barcă se apropie, legăn)ndu-se şi mai tare ' oţi tinerii din barcă, spuse lordul Satha%a+, au nevoie

de femei sări liniştească !i să-i ţină tre&i ' (u-mi spune că noi suntem singura barcă plină de

oameni tre&i, spuse 8eo cu o falsă m)hnire

' Au… da ţipă Algie privind curios înainte A căzut un omdin barcă < teafăr; s-a prins de-o fr)nghie

' *e neghiobi spuse lordul Satha%a+ cu repulsie



' (eghiobi făcuţi fleaşcă spuse 8eo Ar putea da startulunei noi modalităţi de divertisment la castel .ai multă apă,mai puţină trăncăneală

' noată către mal, spuse Algie

' Problema este una de timp, spuse 8eo ridic)ndu-se <ştiplină de diamante în seara asta7 o întrebă el pe soţia lui ' (u, răspunse Senr+ Am smaraldul cel mare şi mă tem că

cerceii mei nu sunt prinşi cum trebuie!i-i scoase imediat ' Ai face bine să ţi-i scoţi

i dădu bi&uteriile şi-o ridică pe *oco la piept at)t de ferm,înc)t săracul c)ine scoase un schelălăit în semn de protest,deşi în mod normal era un căţel liniştit

' Satha%a+, tu te ocupi de fina mea :ar #imsdale, tu de<ffie

' #e ce7 întrebă <ffie alarmată *e vrei să spui, lad+Drothe7 ' 8eo se pricepe foarte bine la astfel de lucruri, zise Senr+,

iar dacă el crede că…#ar e"act atunci se ivi o barcă ce nu alunecă lin pe l)ngă

prova lor *i se izbi direct de ei ? clipă, lucrurile păreau să fie

în ordine 6arca se înclină foarte mult, dar apoi se îndreptă#ar apoi, barca lor se smuci iar, poate pentru că lacheulîncerca să o aducă la mal, şi ea se clătina în partea cealaltă

<ffie scoase un ţipăt Eipă şi 2ate, cu o fracţiune de secundăînainte să năvălească apa peste ea şi să cadă în lac

Apa era rece, dar nu îngheţată ? clipă, se g)ndi cu groază

că barca a&unsese deasupra ei, dar apoi îşi dădu seama că eracu faţa către fundul lacului şi înotă p)nă la suprafaţă

:eşi la suprafaţă g)f)ind şi tuşind şi se uită cu disperare după



barcă nota în cerc, călc)nd apa pentru a se menţine lasuprafaţă dar nu reuşi s-o vadă 8acul era acoperit de făcliicare p)lp)iau şi care păreau să se mişte în sus şi-n &os pesuprafaţa lacului de unde privea ea, dar barca ei… barca ei…

:at-o $e îndepărta din ce în ce mai mult ' !tiam că nu eşti o lad+ îi şopti la ureche o voce distrată(icio lad+ n-ar spune asta

<a ţipă şi dădu să se agaţe de el, dar Babriel era în spateleei, ţin)nd-o ferm de mi&loc ? lipi de pieptul lui, astfel înc)t easă stea aproape întinsă pe spate la suprafaţa apei

' (u face at)ta zgomot, îi şopti el #oar nu vrei să tesalveze şi altcineva în afară de mine, nu7

' *ine altcineva să mă salveze7 spuse 2ate, scuip)nd apă(aşa i-a spus lui Satha%a+ să mă salveze şi el, evident, aeşuat

' .i-ar plăcea să spun că s-a scufundat ca un bolovan,spuse Babriel, încep)nd să înoate cu spatele, dar e improbabil!i barca în care eram s-a răsturnat şi îmi imaginez căSatha%a+ a sărit în a&utorul altei domnişoare în pericol

' mi place asta, spuse 2ate cu supărare Aş fi putut să măînec $per că Senr+ e teafără

' 8ad+ Drothe a reuşit să răm)nă în barcă, spuse Babrieln momentul coliziunii, soţul dumneaei s-a aruncat spre parteaopusă şi a reuşit să echilibreze barca *red că şi domnişoara$tarcG a scăpat fără să se ude

' *red că Senr+ îşi face gri&i pentru mine, spuse 2ate Aiputea să înoţi un pic mai repede7

' (u, n-aş putea, spuse Babriel #oar at)t de repede pot săînot pe spate, căr)ndu-te şi pe tine (u cred că lad+ Drothe eîngri&orată, pentru că m-a văzut în apă şi, printr-un gest feroce,



m-a trimis după tine Aşa că, iată-mă ' Aş putea şi eu să dau din picioare, se oferi 2ate ' mi e şi-aşa destul de greu din cauza fustelor tale, spuse

Babriel

@rmă o clipă de linişte ' .ai avem mult p)nă la mal7 întrebă ea8uminile bărcii din care căzuse se îndepărtau cu

repeziciune ' (-ar trebui, dar cred că am luat-o în direcţia opusă, spuse

Babriel (e îndreptăm spre malul îndepărtat

' #ar nu sunt bărci pe partea aceea, spuse 2ate, privindpeste umăr

' (u te pl)nge, zise Babriel (u eşti chiar uşoară ca unfulg, deşi se presupune că ai slăbit aproape zece Gilograme

' 6ucură-te că nu trebuie s-o salvezi pe 1ictoria, spuse

2ate ' .ă bucur$căpă un icnet c)nd se lovi de bordura de marmură din &urul

lacului ' .ă descurc, spuse 2ate, eliber)ndu-se din str)nsoarea lui

şi apuc)ndu-se de margine

Babriel ieşi, se aplecă, o apucă de încheietura m)inii şi otrase cu uşurinţă din apă ' Ah, spuse 2ate, tremur)nd incontrolabil < at)t de rece

Ai fost e"traordinar, mulţumesc$e cuprinse singură în braţe şi privi de-a lungul lacului ' 8a naiba, chiar am ieşit pe partea îndepărtată

2ate îşi dădu seama că Babriel de&a se îndepărtase, aşa că oporni, împiedic)ndu-se, după el $e g)ndi că prinţii nu suntchiar nişte gentilomi, ar fi putut măcar să o ţină de braţ #ar



apoi prinţul se aplecă şi începu să tragă de o sfoară2ate se opri l)ngă el, tremur)nd din toate încheieturile ' (e a-aduci o b-barcă7 întrebă ea, simţind că îi îngheaţă

creierul

Babriel trăgea de funie cu o asemenea viteză, înc)t aceastase încolăcea rapid în spatele lui ' Ai gri&ă să nu te plesnească, g)f)i el şi 2ate îşi dădu

seama ce efort depunea (egreşit, o barcă se apropia cu viteză <ra una dintre cele

roşii, cu făcliile aproape stinse

8ui 2ate i-ar fi venit să pl)ngă de bucurie ' ? să ne tragă înapoi7 întrebă (u răspunde Păstrează-ţi

forţelen lumina făcliilor îi văzu braţele musculoase trăg)nd cu

putere şi at)t de repede, înc)t funia îi zbura pe l)ngă umăr

<ra… interesant Arăta ca un muncitor, dar, în acelaşi timp,complet diferit6arca se izbi de mal, lemnul aproape trosnind ' Saide, spuse Babriel, respir)nd cu greu$ări în ambarcaţiune şi îi întinse m)na @rcă şi ea,

alunec)nd pe punte din cauza încălţărilor pline de apă

' A ează-te, ne vor trage înapoi acum, spuse elș ' .i-e… spuse ea, clănţănindu-i dinţii, dar înainte să poată

continua, el o trase şi-o aşeză la el în poalărupul lui era uriaş şi cald, iar ea era at)t de rece, înc)t se

topi pe el cu un sunet foarte nedemn pentru o domnişoară <l oluă în braţe şi ea aproape că gemu din nou

' <şti cald, spuse ea după c)teva clipe, simţind nevoia deconversaţie $e mişcă barca7

' #a



? trase şi mai aproape la pieptul lui cald ' ţi mai este frig7 ' (u at)t de tare ' Am eu soluţia potrivită, spuse el cu înverşunare

<a îşi ridică privirea ca un copil care aşteaptă sărutul denoapte bună, într-at)t de natural se desfăşură totul, iar buzelelor se împreunară

Al treilea lor sărut, se g)ndi ea vag, iar acesta de&a era diferitde primele Acum se sărutau de parcă se cunoşteau, de parcăse aruncau într-o v)lvătaie la care r)vneau $imţi o văpaie pe

şira spinării şi încercă să rupă vra&a, speriată de forţa emoţiei#ar el o str)nse mai tare la piept şi nu vru să-i dea drumul,

căut)ndu-i buzele cu ale sale 2ate îi simţi limba m)ng)indu-ibuza de &os şi răsuflă Babriel luă asta ca pe o invitaţie şi omuşcă uşor, ciugulindu-i buza într-un fel care o făcu pe 2ate

să se lipească şi mai mult de elot o tachina, aşa că-şi luă m)inile de pe pieptul lui, şi leîmpreună în spatele g)tului lui, apoi îi trase capul mai aproape,într-un gest de stăruinţă mută

l auzi r)z)nd, apoi o sărută din nou, limbile lor răsucindu-se într-o e"plozie de senzaţii, care o lăsară fără răsuflare

#e data asta, el se dădu înapoi ' (e apropiem de mal, o să ne vadă în cur)ndPărea că băuse2ate aprobă mut şi-l privi ?chii îi erau negri în lumina

făcliilor, obra&ii traşi şi părul ud, dat pe spate Arăta ca unluptător cazac, genul care prăduieşte sate şi răpeşte fecioare

4ecioare ca ea, servitoare şi femei fără relaţii şi cu puţinerude

şi drese glasul şi se mută rapid pe scaunul de l)ngă el



' .ulţumesc că m-ai încălzit, spuse ea, încep)nd imediatsă tremure

? undă ciudată îi traversă chipul şi ea îi urmări privirea înos 5ochia îi era udă leoarcă, desigur, şi din păcate s)nii ei de

ceară nu supravieţuiseră nevătămaţi @nul încă era la locul lui,apăr)nd sprinten puţinul pe care-l avea 2ate de oferit #ar celdin dreapta, unde braţul lui Babriel o ţinuse prin apă, erastrivit 5ămăşiţele lui deformate migraseră în &os şi rămăseserăchiar deasupra taliei

Privind în &os, 2ate se g)ndi cu disperare ce să spună

' Senr+ îi numeşte cei mai apropiaţi prieteni ai ei, îi scăpăei, spun)nd prima chestie care îi veni în cap e rog, închideochii…

<l îi închise ' @n gentilom n-ar r)n&i aşa, îl do&eni ea, smulg)nd

ghemul de ceară aproape îngheţat din rochia ei distrusă*el strivit fu mai greu de înlăturat, dar reuşi să-şi tragă înos corsetul, suficient c)t să-l poată scoată pe margini

6arca a&unsese de&a aproape de mal p)nă c)nd ea reuşi să-şiaducă bustul la starea lui naturală #in fericire, erau greu dedesluşit în întunericul lăsat de stingerea făcliilor, deşi 2ate

reuşi să vadă nişte feţe curioase privind de pe mal ' n regulă, spuse ea, trăg)ndu-şi corsetul în sus pentru a-iapro"ima forma anterioară

<l deschise ochii ' !terge-ţi e"presia aia de pe chip, spuse ea supărată ' Am de ales între asta şi a te privi într-un fel în care toată

lumea şi-ar da seama e"act la ce mă g)ndesc, grăi el încet2ate privi din nou în &os $f)rcurile i se vedeau prin mătasea

udă $e îmbu&oră imediat



' Ai face bine să-mi laşi mie resturile, spuse el $ervitoriin-o să fie discreţi, dacă le găsesc

8e ţinea ascunse l)ngă ea, dar i le dădu, cu ezitare Babrielse uită cu atenţie la formele de ceară

' (-ai nevoie de astea #ar sunt, totuşi, fascinante ' Poţi să le păstrezi, zise 2ate #e&a putea să-l vadă peDicG st)nd pe mal, ţin)nd ceea ce părea să fie o pătură

' 6un, du-te şi adu-mi pătura, ordonă ea (u mă ridic înpicioare purt)nd rochia asta udă

' (u fără prietenii tăi ce mai apropiaţi, spuse el

<a îi aruncă o privire fioroasă, care funcţionă la fel de bineca asupra coafezei franţuzoaice; Babriel se ridică, r)z)nd încontinuare, şi se duse după pătură

Apoi se întoarse cu ea şi-o înveli pe 2ate ' Ei-ai pierdut peruca, spuse el Arăţi ca o găină plouată

<ra frumos de-ţi lua respiraţia, dar asta tot merita o replică,măcar de dragul sufletului lui Babriel ridica încrederea în sinela nivelul unui păcat capital

' !i tu arăţi ca… începu ea#ar era ceva în ochii lui care-i plăcea, r)vnă probabil, dar

totuşi…

' .ulţumesc, spuse ea Aş fi putut să mă înec dacă nu eraiacolo şi-ţi sunt foarte recunoscătoare că m-ai salvatPe chip avea o e"presie ciudată ' Ar trebui să mă pălmuieşti pentru sărutul acela, pentru că

am profitat de frigul care te cuprinsese<a înaintă, trecu pe l)ngă el, îndrept)ndu-se spre provă,

unde DicG o aştepta cu m)na întinsă *hiar înainte de adebarca, se opri şi privi peste umăr

' Poate că eu am profitat de tine, spuse ea suficient de



încet c)t să nu audă nimeni de pe mal<l clipi şi apoi spuse ' .i-aş dori eu

*apitolul FT

n dimineaţa următoare, 2ate dormi p)nă t)rziu, după onoapte albă în care se foi de umilinţă, g)ndindu-se la Babrielcare r)dea de s)nii ei de ceară, apoi se îmbu&oră amintindu-şide sărutările lui

5osalie o trezi şi-i spuse că servitoarea domnişoarei $tarcG întreba dacă stăp)na ei i se va alătura la micul de&un

' 8ad+ Drothe spune că nu trebuie să ieşi din cameră azi,toată ziua, zise 5osalie cu importanţă <şti eroina momentului,trebuie să recunosc Acei filfizoni care v-au răsturnat barca se

simt vinovaţi şi plănuiesc să-ţi facă un cadou ' (u spuse 2ate *u siguranţă, nu ' 6a da, pentru că ai fost singura care nu a fost scoasă din

lac imediat şi a trebuit să înoţi p)nă la mal *a o sirenă, aşaspune toată lumea

' (u am înotat deloc ca o sirenă, obiectă 2ate .-a tras

prinţul, ca pe un peşte mort ' (u trebuie să intrăm în detalii, spuse 5osalie#omnişoara $tarcG şi lad+ Drothe au fost salvate pentru călordul Drothe a acţionat imediat A îndreptat barca şi singurelecare au căzut aţi fost tu şi căţeaua

' *oco e bine7

' 8ordul #imsdale s-a aruncat imediat în apă să te salveze,dar cred că ai ieşit la suprafaţă în cealaltă parte Aşa că asalvat-o pe *oco, pentru că prinţul înota de&a după tine $e



spune că lad+ Drothe ţipa at)t de tare, înc)t o puteau auzi depe mal

' #eci Algie a salvat c)inele în locul meu, concluzionă2ate morocănoasă, ridic)ndu-se

' 8ad+ Drothe nu a fost foarte mulţumită !i a fost foartetăioasă cu lordul Satha%a+ în dimineaţa aceasta, mărturisi5osalie, trăg)nd draperiile pentru a lăsa să intre pe fereastrălumina unei dimineţi însorite, superbe, i-a spus la micul de&un,unde puteau auzi toţi, că ea îi dăduse indicaţii să te salveze petine, iar soţul ei să salveze c)inele, şi că ar fi putut să aibă

bunul-simţ să facă un efort să-i asculte sfatul în loc să stea înbarcă

2ate nu se putu abţine să nu z)mbească ' !i apoi, lordul Drothe a spus că, din punctul lui de

vedere, a fost foarte înc)ntat că #imsdale se dusese după

c)ine, pentru că el n-ar fi vrut să-şi strice cizmele !i apoi ea l-a lovit în cap cu un hering afumat ' 4oarte interesant, e"clamă 2ate Sabar nu aveam că

viaţa con&ugală e at)t de amuzantă ' $ervitoarea lui lad+ Drothe zice că aşa se înt)mplă

mereu în casa lor $e iau la harţă din cauza unor lucruri oribile

P)nă c)nd el îi cumpără ei un rubin şi totul se rezolvă At)t demult se iubesc; toată lumea îşi poate da seama de asta ' 6ănuiesc că ar trebui să mă scol, dacă <ffie vrea să mă

viziteze, spuse 2ate căsc)nd iar ' ţi dau imediat o rochie şi îţi perii părul, zise 5osalie (u

se aşteaptă să fii îmbrăcată cum trebuie după şocul prin care ai

trecut $imţi că ai febră, domnişoară7 Prinţul s-a oferit sătrimită după doctorul castelului

' Are propriul lui doctor7 întrebă 2ate, legăn)ndu-şi



picioarele pe marginea patului ' A fost cu el în barcă, răspunse 5osaliencepu să chicotească ' =*orabia nebunilor>, aşa îi spune domnul 6er%icG

Pentru că ducele din ea i-a concediat pe &umătate dintreoamenii de la curtea sa, inclusiv pe măscăriciul curţii ' (u am nevoie de doctor, spuse 2ate, spăl)ndu-se pe faţă

1oi lua micul de&un cu <ffie, dar apoi vreau să fac baie,5osalie, şi să mă îmbrac (u mă simt deloc răcită

' ncă nu ai voie să faci baie spuse 5osalie alarmată Ai

tremurat at)t de tare noaptea trecută, înc)t am crezut că te veifr)nge în două :a loc, te rog, să pot să-ţi perii părul Am să-lleg la spate cu o fundă, pentru micul de&un cu domnişoara$tarcG, şi apoi trebuie să te bagi înapoi în pat

şi dădu seama imediat că <ffie era de părere că aventura lor

din noaptea trecută le transformase în cele mai bune prietene$e aşeză în faţa lui 2ate la o măsuţă pe care 5osalie o puseseîn faţa focului care ardea puternic, deşi de-afară venea un aer înmiresmat, şi începu să povestească dintr-o suflare ce simţiseatunci c)nd barca se îndepărta pe apa neagră ca smoala, iar 2ate era de negăsit

' Am crezut că ai murit, spuse ea cu un glas emoţionat *ăai murit ' #in fericire, nu a fost aşa, zise 2ate, lu)nd încă o felie de

p)ine pră&ită cu unt :eşise din lac, tremur)nd, ceea ce o făcusesă se obişnuiască cu frigul, deşi nu credea că <ffie ar fi înţelesdacă încerca să-i povestească despre imunitatea ei c)ştigată cu

greu ' 8ad+ Drothe era în picioare, scrut)nd cu disperare apa,

continuă <ffie



' ? vedeai pe *oco7 ' $tropea de zor l)ngă barcă, călc)nd apa foarte bine, Ar fi

trebuit să vezi c)t de mic era după ce l-a salvat lordul#imsdale, nu era mai mare dec)t un pisoi cu blana udă 8ad+

Drothe se purta de parcă propriul său copil ar fi căzut în apă ' #eci, eu unde eram7 ' n cele din urmă, ai ieşit la suprafaţă în capătul îndepărtat

al lacului Ai avut noroc că nu te-ai lovit cu capul de cealaltăbarcă oţi din barca aceea erau în apă, dar au ieşit repede, toţimai puţin prinţul 8ad+ Drothe te-a zărit prima şi a ţipat către

el să te salveze <ffie chicoti (u mi-am putut imaginaniciodată că cineva i-ar putea ordona prinţului să facă ceva,aşa cum a făcut ea !i, bineînţeles, el a ascultat şi a plecat înotca să te salveze

' *)t de ciudat spuse 2ate Am simţit că totul s-a petrecut

cu puţin înainte de a a&unge la suprafaţă, iar barca seîndepărtase de&a ' Probabil că aşa a fost, confirmă <ffie, g)ndindu-se la

asta Am fost scoşi de lacheu care, desigur, nu ştia ce seînt)mplase #ar atunci, parcă totul se mişca foarte încet, teasigur *)nd am văzut că nu ieşi la suprafaţă, iar luminiţele

roşii şi albastre ale făcliilor se reflectau în apă… p)nă şiprinţul părea foarte îndurerat ' *um putea vedea asta7 (u era în apă7 ' 6a da, dar lad+ Drothe a ţipat că lipseşti şi i-am văzut

privirea .ama spune că nu mai am voie să mă apropiiniciodată de lac (ici măcar în timpul balului

' (u-mi spune că vor să facă asta din nou ' (imeni nu are voie în bărci în afara servitorilor care ştiu

să înoate, spuse <ffie #ar au plănuit de&a asta, aşa că o vor



duce p)nă la capăt 1or arunca artificii din bărci, ceea cerecunosc că pare un lucru drăguţ <u va trebui, totuşi, săurmăresc spectacolul de pe trepte, pentru că mama esteepuizată Părea at)t de tristă

' 1rei să iei tu ultima felie de p)ine pră&ită7 întrebă 2ate ' (u, mulţumesc, refuză <ffie .ăn)nc foarte puţin :a-otu .ai ai un pic şi te îmbolnăveşti; toată lumea vorbeştedespre asta 8a boala aceea teribilă de acum c)teva luni seadaugă acum şi şocul, şi frigul 4ăcu o pauză #eşi arăţi foartebine

2ate îi z)mbi ' .ă simt minunat ' (u ştiam că ai părut at)t de lung, zise <ffie #e ce porţi

întotdeauna perucă7 (u ţi se pare că ţi se face foarte cald dincauza lor7 <u, una, nu le suport

' mi plac perucile ' $per că nu te deran&ează o remarcă, spuse <ffie, dar credcă părul tău este minunat oate nuanţele acestea de roşu şiauriu… seamănă cu apusul .ai bine dec)t peruca aceea roşie,deşi e modernă

' *erul este roşu în dimineaţa asta, murmură 2ate

' $e apropie furtuna, observă <ffie $e &ucă o clipă cufurculiţa A fost at)t de romantic c)nd lordul #imsdale a intratîn apă după tine .i-ar fi plăcut să vezi şi tu 6arca s-aîndreptat, apoi el te-a strigat şi imediat s-a aruncat în apă dupătine (umai că, desigur, tu nu erai acolo

' *ine a făcut asta7 Ah, Algie, spuse 2ate (u sună

romantic $e pare că logodnicul meu are o latură ascunsă$incer, era surprinsă ' oţi sunt îndrăgostiţi de tine, zise <ffie !i lordul



Satha%a+, la fel ' <ste al tău, spuse 2ate imediat ' (u sunt sigură, eşti at)t de amuzantă $pui lucruri at)t de

înţelepte (u vreau să crezi că sunt îndrăgostită de lordul

Satha%a+, pentru că nu e aşa !i nu sunt disperată să mă măritcu nimeni, adăugă ea, cu o privire serioasă ' (ici eu, zise 2ate, ridic)ndu-se să sune din clopoţel (u

te deran&ează dacă o rog pe 5osalie să ne mai aducă niştecacao, nu7 *red că umezeala aia mi-a făcut poftă de m)ncare

' (u ne-am înt)lnit în perioada asta, continuă <ffie, deşi

am auzit multe despre tine, desigur #ar nimeni nu mi-a spuscă eşti at)t de amuzantă *red că datorită acestui lucru sunt cutoţii îndrăgostiţi de tine

2ate izbucni în r)s ' #espre ce vorbeşti7

' oţi sunt îndrăgostiţi de tine, repetă <ffie 8ordul#imsdale, lordul Satha%a+ şi prinţul :-am văzut privirea, îţiaminteşti7 <ra nebun de spaimă

' Ai un talent înnăscut pentru melodramă, comentă 2ate6un, iat-o şi pe 5osalie

rimise servitoarea să mai aducă o rundă de cacao şi de

p)ine pră&ită cu untApoi, se aşeză ' .ă trec fiorii numai ascult)ndu-te vorbind despre apa

neagră ca smoala şi luminile făcliilor care se mişcau peste tot ' A fost groaznic, zise <ffie mi tot imaginam că o m)nă

acoperită de plante marine te-a tras în ad)ncurile întunecate

2ate r)se din nou (ici măcar nu sunt peşti în lac; e doar unheleşteu a cărui apă vine dintr-un izvor subteran, cred !i nusunt nici ierburi



' (u ştii niciodată ce se află într-un izvor subteran, spuse<ffie făc)nd ochii şi mai mari dec)t îi avea

' Plevuşti, poate, zise 2ate !i nu e nimeni îndrăgostit demine

onul ei era, probabil, foarte convingător ' <i bine, lordul #imsdale este, cu siguranţă, adăugă <ffieo secundă mai t)rziu

@itase iar de logodnicul ei ' *u e"cepţia lui Algie, desigur, recunoscu 2ate ' <şti at)t de norocoasă .i-ar plăcea să am un logodnic

ca lordul #imsdale <ste at)t de atent şi de t)năr şi de drăguţ ' <i bine, la fel este şi lordul Satha%a+, spuse 2ate, destul

de surprinsă ' #e fapt, este mai în v)rstă ' #ar este foarte frumos şi bl)nd 4erm, adăugă 2ate

<ffie dădu din cap aprobator ' !tiu !i mama spune la fel ' #ar tu nu eşti înc)ntată că este ferm şi bl)nd ' $unt sigură că va fi un soţ bun (u s-a aruncat în apă

după tine, totuşi ' @n minus în ceea ce-l priveşte, consimţi 2ate

' #upă aceea, a spus că nu te-a văzut, aşa că ce rost ar fiavut7 *eea ce pare logic dar nu este ce vrea o femeie să audă,mai ales dacă ar fi moartă

' Poate ar fi sărit după tine, nu după mine, zise 2ate ' .ă îndoiesc *red că-i este milă de mine, iar asta nu

înseamnă că e acelaşi lucru cu adoraţia nebună a lordului

#imsdale faţă de tine <zită Ai auzit ce… ce mi s-aînt)mplat7

$e referea, oare, la furculiţă7



' (u, spuse 2ate .ama ta vorbea despre tatăl tău latrecut…

' nt)i a murit el, înainte ca eu să-mi fac intrarea în înaltasocietate, apoi a murit mătuşa mea, în anul următor, şi apoi

mătuşa din partea bunicului4aţa catifelată a lui <ffie era încruntată ' Ar trebui se să facă o e"cepţie în privinţa doliului, atunci

c)nd cineva trebuie să apară pentru prima dată în societate,continuă ea $e vorbeşte despre mine de parcă aş fi o fatăbătr)nă iar eu doar ce-am debutat

' Prostii zise 2ate, încerc)nd să nu se g)ndească lacaracterizarea făcută de Senr+ lui <ffie ca fiind octogenară

' <u am…5euşi să se oprească înainte de a- i spune v)rstaș

' Arăt mai bătr)nă dec)t tine Asta e tot ce contează, zise

2ate ' 8ucrurile au mers foarte bine anul trecut, rosti <ffie,sorbind din ceaşca de cacao !i apoi s-a înt)mplat un lucruîngrozitor cu lordul 6ecGham 8-ai înt)lnit7

2ate dădu din cap în semn că nu ' .ama s-a simţit at)t de &ignită, înc)t m-a dus la ţară după

ce fusesem la numai două baluri Astfel înc)t, a trebuit s-o iaude la capăt anul acestan mod clar, era vorba despre înt)mplarea cu furculiţa ' *e s-a înt)mplat7 o întrebă 2ate<ffie îşi dădu ochii peste cap ' <ste sărit de pe fi" Poate nu înţelegi, 2ate, dar le-a spus

tuturor că l-am atins n zona genitală ' (u se poate ' Asta a făcut !i adevărul este că încercase să mă sărute



(u m-ar fi deran&at at)t de tare, dar se lipise de mine în modulcel mai dezgustător .-am întors şi i-am spus că este unpierde-vară respingător Asta l-a înfuriat şi m-a atins acolo,os, cu m)na

*hiar şi cu talentul lui <ffie pentru melodramă, omul era,într-adevăr, dezgustător ' *e canalie spuse 2ate Am avut un astfel de brutar la

ţară, odată ata a trebuit să-l alunge din comitat ' (-ar fi făcut asta dacă ar fi trăit tata, zise <ffie Pentru că

tata l-ar fi făcut frigărui ?ricum, ne duseserăm cu farfuriile cu

tartă de caise pe balcon, aşa că am înhăţat furculiţa şi l-amînţepat în m)nă #in moment ce tata nu era acolo să-l facăfrigărui, poţi spune că am făcut eu acest lucru #ar povestealui s-a răsp)ndit imediat

' Ar fi trebuit să-i înfigi furculiţa în pantaloni, comentă

2ate ' A minţit, dar nimeni nu m-a crezut în afară de mamamea, desigur Aşa că a trebuit să ne retragem la ţară !i anulacesta… părea destul de tristă

' 8ordul Satha%a+ este o persoană at)t de raţională şi debl)ndă, înc)t bineînţeles că nu-şi pleacă urechea la astfel de

zvonuri ' ngrozitor, spuse 2ate Asta e groaznic, am ştiut din clipaîn care te-am înt)lnit că nu poate fi adevărat, pentru că…

' #eci ai auzit şi tu zise <ffie şi izbucni în lacrimi#in fericire, 2ate era obişnuită cu lacrimile, după ce locuise

at)ta timp cu 1ictoria, aşa că îi mai turnă o ceaşcă de cacao şi

o bătu uşor pe braţ Apoi o lăsă în pace 8a 1ictoria, fiecaregest de compasiune nu făcea dec)t să-i prelungeascămomentele de pl)ns



#esigur, <ffie se şterse la ochi şi îşi ceru iertare ' (u am ast)mpăr, spuse ea, pentru că 6ecGham va sosi

astăzi şi nu l-am mai văzut de anul trecut2ate îşi mi&i ochii

' 1ine la castel7 ' #a, astăzi, zise <ffie descura&ată *e ghinion, nu-i aşa7Am reuşit să-l evit p)nă acum, pentru că mama mea i-a datbani unuia dintre lacheii lui pentru a ne spune mereu ce face#ar acum, mama spune că nu putem pleca, pentru că lordulSatha%a+ urmează să mă ceară în căsătorie în scurt timp (u

părea foarte fericită ' mi place de lordul Satha%a+, spuse 2ate ' !i mie, confirmă <ffie oft)nd < pur şi simplu… ei

bine… nu e tocmai romantic, nu7 (u mi-ar aduce niciodatăflori dec)t dacă ar fi din grădina lui şi s-ar împiedica de ele

' Ai o imaginaţie foarte bogată, zise 2ate ' Parcă o şi văd pe săraca lui soţie, zise <ffie 1a aşteptarăbdătoare ziua ei de naştere, sper)nd că el îi va aduce ocoroniţă de diamant sau, cel puţin, un şal indian, iar el vaapărea cu un ceainic ?chii i se vor umple de lacrimi dar, dinmoment ce-l iubeşte cu adevărat, şi nu e vina lui, îşi va

ascunde m)hnirea ' !i-şi va cumpăra singură şalul indian, sper, comentă2ate <şti un povestitor minunat Aproape că-i pot vedea ochiiînlăcrimaţi #e ce nu spui tuturor adevărata poveste cu6ecGham7 $unt sigură că i-ai putea convinge

<ffie dădu din cap

' .ama crede cu tărie că o lad+ nu trebuie să vorbeascăniciodată despre astfel de lucruri $imte totul at)t de intens#e fapt, astăzi nu se dă &os din pat pentru că se simte



îndurerată de faptul că, noaptea trecută, mai aveam puţin şimuream

2ate ridică din spr)nceană ' !tiu, mai toţi cred că tu erai să mori în locul meu, oftă

<ffie ' #acă i-ai spune naşei mele, Senr+, l-ar putea opri pe6ecGham, spuse 2ate

' *hiar îi place să i se spună Senr+7 <ste un nume at)t deciudat pentru o femeie

' (umele ei este Senrietta, dar da, preferă să i se spună

Senr+ ' mi place cum îşi alintă soţul, 6ombonel, mărturisi <ffie

oft)nd ad)nc < at)t de… ' …romantic, completă 2ate, r)z)nd ' *itesc prea multe romane, spuse <ffie ruşinată

' <u n-am citit prea multe, dar ticălosul primeşte mereuceea ce merită, din c)te-am înţeles !i asta i se va înt)mpla şilui 6ecGham, îţi promit B)ndeşte-te la Senr+ ca la z)na ceabună Poate să fluture bagheta şi să se ocupe de acest ticălos

' *e mult mi-ar plăcea să-l văd transformat într-un napspuse <ffie

' Aşteaptă şi-ai să vezi, zise 2ate Piure de napi îl face

*apitolul F/

' n după-amiaza asta, vei merge la o mare v)nătoare deiepuri, spuse DicG, prinz)ndu-l de braţ pe Babriel, după masa

de pr)nz ' (u voi face asta, răspunse Babriel imediat ' *e te-a apucat7 îl întrebă DicG (-ai fost niciodată



persoana cea mai ascultătoare, dar aş prefera să nuînnebuneşti, dacă nu-ţi este cu supărare Am un castel plin deoameni, iar cel care-i citeşte mătuşii tale le-a înnebunit de&a peumătate dintre domnişoare împărţindu-le tot felul de

preziceri, ca pe confetti, toate de rău-augur ' #acă vrei lucruri triste, du-te şi vorbeşte cu unchiul meuA trebuit să-l ascult o oră întreagă azi-noapte cum suspină dincauza eşecului spectacolului nautic

' < vina mea, spuse DicG :-am văzut repet)nd la nesf)rşitşi pur şi simplu nu mi-am imaginat că spectacolul va fi

întrerupt de nişte pasageri băuţi ' <i bine, nu s-a înecat nimeni, zise Babriel !tiu de la

domnişoara $tarcG, care a luat micul de&un cu 2ate, cădomnişoara este bine (u a păţit nimic

' n cazul acesta, vrei să-ţi iei odată echipamentul de

v)nătoare şi să mă scapi de oamenii ăştia7 ' (u *ere-i lui 4redericG să-mi ia locul ' $ă văd dacă-l pot t)rî afară din cocină, spuse DicG,

întorc)ndu-se cu spatele*)nd Babriel se asigură că DicG nu-l mai putea auzi, se

repezi la un lacheu t)năr şi îi dădu repede o sumedenie de

instrucţiuni clareApoi se duse în biroul lui, încuie uşa şi se îndreptă către unmic tablou care at)rna pe peretele din capătul celălalt alcamerei Pe fundalul tabloului, o bătălie dezlănţuită

n prim-plan, o pasăre c)ntătoare în v)rful unui tufiş;dedesubt, se afla armura unui cavaler, abandonată acolo unde

acesta murise; tot ce mai rămăsese era un picior în dreapta, &os3 iar pasărea continua să c)nte, ochiul ei împietrit, vigilentarăt)nd o desconsiderare totală faţă de războinicul mort, destul



de nebun pentru a muri sub copacul păsării<ra singurul tablou pe care Babriel îl adusese cu el de la

.arburg, tablou care întruchipa toată ura lui faţă de violenţamotivată şi conflictele care caracterizau toate principatele,

inclusiv pe-al fratelui său8uă tabloul de pe perete, îndoind uşor degetul sub ramă nspatele lui era un m)ner ? mişcare bruscă, şi uşa din panoulde lemn se deschise, scoţ)nd la iveală un coridor foarteprăfuit

<l şi DicG hotăr)seră că nu merita să pună pe cineva să

cureţe coridorul şi să rişte astfel posibile consecinţe 3 deşie"istenţa unui coridor dincolo de pereţii groşi ai castelului nuera un lucru at)t de îngrozitor în sine, c)t faptul că acestcoridor era plin de ferestruici pe unde se putea vedea, pe furiş,în toate dormitoarele

<ra plin de praf şi aşa avea să răm)năBabriel intră pe coridor, alung)ndu-şi din minte că DicG s-ar înfuria dacă ar afla că ei se hotăr)se să scoată la iveală acestcoridor

$e tot oprea, privind în dormitoare pentru a se orienta#raperiile de aur arătau că acela era dormitorul 5eginei,

încredinţat acum lui lad+ #agobert .ai merse pe l)ngă patruferestruici, calcul)nd unde se afla, apoi privi din nou *lipi,după care merse mai departe, în grabă (u era treaba lui dacămusafirii lui nu voiau să doarmă după pr)nz

.ai trecu pe l)ngă alte patru ferestruici, apoi încercă dinnou, şi-şi dădu seama că nimerise camera dorită, pentru că-l

zări pe 4redd+, ghemuit l)ngă o minge, în mi&locul patului (uputea auzi nimic, ceea ce sugera că servitoarea lui 2ate nu eraîn cameră



Apropiindu-şi gura de ferestruică, zise ' 2ate (imic ' 2ate, spuse el mai tare

$e auzi o în&urătură care-l făcu să z)mbească, apoi sunetulpaşilor cuiva care se îndrepta către uşa dormitorului şi odeschidea (u putea s-o vadă dar şi-o imagina uit)ndu-seatentă pe coridor

nchise uşa, mult mai încet dec)t o deschisese ' Apropie-te de şemineu şi uită-te în partea dreaptă,

încercă el din nou ' #etest oamenii care trag cu ochiul, zise ea cu voce tare ' (u trag cu ochiul protestă el (u pot vedea dec)t patul$e lăsă o linişte paralizantă ' $e pare că 4redd+ e foarte destins

' 4redd+ e mereu rela"at #e ce tragi cu ochiul îndormitorul unei doamne7 ' Am venit să te rog să mergi la plimbare cu mine Pe

ascuns ' Am înţeles în secret *)ţi oameni se plimbă pe coridorul

acela noaptea7

' (iciunul, o asigură el (iciodată <şti singura persoană 3 în afară de DicG 3 care ştie de e"istenţa lui ' $untem în Anglia, menţionă ea (u tu ai construit

castelul Probabil că &umătate dintre musafirii tăi ştiu de el#eodată, apăru un ochi în faţa lui <ra un ochi frumos,

verde-deschis precum lumina care intră prin vitralii

' u eşti7 întrebă ea cu suspiciune ' #esigur că eu sunt ' $ă trag m)nerul ca să poţi ieşi7



' (u e"istă nicio uşă către dormitoare ' #eci poţi doar să tragi cu ochiul, bombăni 2ate *)t de

neplăcut ' (e aşteaptă &os o trăsură, să mergem la picnic :-am spus

lacheului că o voi duce pe una dintre mătuşile mele să vadăvechea mănăstire ' ? mănăstire nu sună foarte distractiv, spuse ea,

întorc)ndu-se cu spatele Acum îl putea vedea doar pe 4redd+:ar mătuşii tale îi va face plăcere această călătorie7 continuă eadin partea dreaptă

' (umai noi doi, zise el, ţin)ndu-şi răsuflarea (icio domnişoară n-ar fi făcut una ca asta (iciodată 4ără

însoţitoare, fără servitoare, fără nicio mătuşă7?chiul lui 2ate reapăru ' Plănuieşti să mă seduci în trăsură7 ?chiul părea de un

verde mai închis, din cauza nemulţumirii ' .i-ar plăcea, zise el cu regret, dar nu m-aş putea împăcaapoi cu propria conştiinţă, aşa că nu voi face asta

' Ai tu conştiinţă c)nd vine vorba de oameni ca mine7*redeam că tu şi DicG v-aţi dat seama de împre&urările în carem-am născut şi am crescut

' Poate că eşti un copil nelegitim, dar nu cred că eşti fataunui porcar, în ciuda tuturor cunoştinţelor tale despre fermelede porci

' (u sunt, spuse ea şi dispăru din nou ? auzea plimb)ndu-se prin cameră !i dacă aş fi fata unui porcar, m-ai seduce7

' #e fapt, n-am sedus niciodată o fecioară, mărturisi el

' *)t de nobil din partea ta ' (u este o dovadă a virtuţii, recunoscu el Prinţesele nu

prea sunt lăsate singure *)nd eram mai t)năr, mi-aş fi făcut



de cap cu orice fecioară, dar n-am avut ocazia?chiul reapăru ' #acă-mi promiţi, pe onoarea ta, că nu mă vei săruta

$ărutările tale îmi distrag atenţia

Asta era, într-adevăr, o lovitură ' .-ai putea săruta tu, sugeră el ' (u voi face asta rebuie să-mi găsesc un soţ, iar

logodnica ta soseşte… astăzi, nu7 ' A a&uns în Anglia, zise Babriel cu părere de rău Probabil

că m)ine va sosi la castel

' 4ără sărutări, stabili 2ate<l dădu din cap aprobator şi realiză că ea nu-l putea vedea ' Adevărul este că înnebunesc în camera asta <ffie mi-a

adus o prostie deprimantă de citit (u prea-mi plac romanele!i Senr+ nu mă lasă să ies, pentru că spune că dacă arăt prea

bine, oamenii îşi vor pune întrebări cu privire la boala dincauza căreia am slăbit ' Ei-am adus un voal, ca să nu te recunoască nimeni ' @n voal7 ' .ătuşa mea poartă voaluri mereu @n voal de doliu (e

înt)lnim la uşa dormitorului tău, în cinci minute

' l pot lua pe 4redd+7 îl ascund sub voal ' n niciun caz .ătuşa mea nu latră niciodată

*apitolul FF

4emeia care ieşi din camera lui 2ate era îmbrăcată în negru

din cap p)nă-n picioareBabriel îi oferi braţul, simţindu-se cuprins de-o înc)ntare

ridicolă



' .ergi un pic cocoşată, spuse el în timp ce înaintau pecoridor .ătuşa mea are şaptezeci şi trei de ani

1oalul tremură c)nd ea dădu din cap ' ?ricum îmi este greu; nu văd pe unde merg .ătuşa ta

cum se descurcă7 ' < în doliu de foarte mult timp, spuse Babriel ' #e c)t timp7 ' *am de cincizeci de ani, plus sau minus zece8inişte ' *rezi c-a ţinut doliu prea mult timp7

' (-aş spune niciodată un lucru negativ despre o prinţesă,spuse 2ate afectat, deşi el ştia bine că minţea

' A fost, de fapt, foarte deşteaptă, îi zise el ata i-ar figăsit alt soţ, dar ea era at)t de îndurerată, înc)t nimeni n-ar filuat-o de soţie

' nţeleg că nu era vorba numai de durerea ei7 ' .ie şi fraţilor mei ne plăcea să mergem în camera eiCucam canastă şi pariam pe s)mburi de vişine <a mi-a datpentru prima dată să gust coniac şi tot de la ea am primit celemai bune sfaturi

' *um ar fi7

' i plăcea să se g)ndească la scenarii puţin probabile #ee"emplu, ce-ar fi dacă potopul lui (oe s-ar produce iar7 *umvom supravieţui7

' 4oarte bună întrebare, spuse 2ate !tia şi răspunsul7 ' Sotăr)serăm că o barcă plină de nuci ne-ar salva *)nd

eram mic, furam din nucile lui 4ilbert de la masă, pentru a

face provizii 6ănuiesc că ea le m)nca pe ascuns; nu m-adezamăgit niciodată #e fiecare dată c)nd ploua, mă g)ndeamvesel la rezervele mari de nuci depozitate sub patul ei



' 4oarte drăguţ din partea ei, spuse 2ate *e-ar zice desprefiicele porcarilor7

' =4ereşte-te de ele J, răspunse el prompt ' atăl meu ar spune, fără îndoială, acelaşi lucru despre

prinţii aproape însuraţi, spuse eaAcum coborau scările ' ncă un grup de lachei şi apoi suntem liberi, îi şopti el ' $ă şchiopătez7 ' (u e nevoie DicG nu este aici, ori el este singurul care-

ar observa e voi urca în trăsură şi voi ţine eu fr)iele ţi voi

spune c)nd trecem de uşa de la intrare 1om ieşi imediat de pedrum

n acel moment, 2ate îşi smulse voalul şi se chinui să şi-lscoată de pe cap

' .i-e cald cu voalul ăsta ţipă ea

<ra uşor îmbu&orată şi… ' Altă perucă7 întrebă el, dezamăgit4iind at)t de udă cu o seară în urmă, el nu reuşise să-şi dea

seama ce culoare avea părul ei, dar credea că blond, precummuştarul sau vinul vechi

' .ereu port perucă, zise ea afectat

#ar apoi îl privi şi r)se, iar el se simţi săgetat de o dorinţăat)t de puternică, înc)t aproape că scăpă fr)iele din m)ini ' Părul meu este singura mea m)ndrie, aşa că-l păstrez

pentru momentul în care voi putea fi eu însămi 2ate, nu1ictoria

' Azi eşti 2ate, spuse el

' (u, nu sunt $ingurul motiv pentru care am ieşit laplimbare cu tine este că 1ictoria este un pic cam uşuratică,zise ea cu un z)mbet viclean <u, una, n-aş face niciodată aşa



ceva ' *e faci tu, în loc să te destrăbălezi7 întrebă el curios ' @na, alta, spuse ea delicat$e lăsă liniştea pentru un scurt moment, c)t timp el scoase

trăsura de pe drum, d)nd într-o alee care şerpuia în &urulcastelului, pe l)ngă zidurile acestuia ' *e fel de lucruri7 întrebă el Ai gri&ă de porci7 ' #e fapt, nu de porci, spuse ea sta e un g)nd

încura&ator, nu7 #acă a&ung să mă simt călcată în picioare, potsă mă g)ndesc cum ar fi fost dacă aş fi avut gri&ă de porci

' e simţi călcată în picioare7 ' #in c)nd în c)nd, spuse ea vesel Am un temperament

at)t de sălbatic, înc)t oamenii mă calcă în picioare cu riscullor n plus, naşa mea mă ia sub aripa ei, aşa că data viitoarec)nd mă vei vedea voi locui la 8ondra, cu Senr+

Babriel se g)ndi că lad+ Drothe îi va da şi zestre, ceea ceera frumos din partea ei #eşi îi displăcea ideea de a o vedeape 2ate flirt)nd cu londonezi idioţi, îl făcea, de fapt, să vrea săo înşface şi să…

$ă se comporte precum prinţul cel rău din poveste#umnezeule

' $e pare că şi ţie îţi este un pic cald, spuse 2ate @ndeeste mănăstirea asta de care ziceai7 ' (u mergem, de fapt, la o mănăstire .ergem împre&urul

castelului şi vom intra într-una dintre grădini, una secretă ' ? grădină secretă… cum ai reuşit s-o găseşti7 (u-mi

spune că ţi-a arătat calea o z)nă

' Am primit o cheie < secretă numai pentru că dă înspreterenurile castelului în loc să dea spre curtea interioară, aşa cănimeni nu merge acolo (ici măcar DicG nu a cercetat-o



Au mai mers în &urul castelului c)teva minute Apoi Babrielopri trăsura şi sări din ea, arunc)nd fr)iele într-un mic tufişn făcă un coş din trăsură şi se întoarse să-i dea m)na lui 2ate,ș

dar ea cobor)se de&a

<l voia… ce voia el era ridicol 1oia să fie posesiv, să oscoată din trăsură, să o ducă la poartă 1oia să arunce o păturăpe &os şi să-i smulgă fustele acolo, unde îi putea vedea oricine

1oia să…şi pierduse minţileAsta era e"plicaţia, se g)ndi el, merg)nd în spatele lui 2ate

care sărea şi culegea flori, asemenea unui copil de cinci aniDicG avea dreptate oată problema căsătoriei, sosireaiminentă a prinţesei atiana îi tulbura minţile

<ra pe cale să se însoare $ă se (nsoare *eea ce înrăutăţealucrurile era… $e opri să-şi aran&eze pantalonii că nu voia să

fie cu nimeni altcineva în afară de fiica nelegitimă a unuiporcar, care aduna margarete la c)ţiva metri mai încolo de el<ra e"act ca-ntr-un basm, numai că viaţa nu semăna deloc

cu basmele şi prinţii nu se puteau însura cu fiicele porcarilor dec)t dacă încălcau toate convenţiile sociale pe care şi leînsuşiseră

!i el nu avea de g)nd să facă asta#ar văz)nd corpul lui 2ate în timp ce se apleca să culeagăaltă floare devenea şi mai dornic şi posesiv, înc)t descoperi că-i tremurau degetele Puse coşul &os şi dădu drumul unui şir tăcut de în&urături, metoda lui preferată de a-şi recăpătacontrolul

4uncţionase la curtea fratelui său; funcţionă şi acum ' $ă mergem, strigă el, îndrept)ndu-se către uşă şi

deschiz)nd-o



Hidul de cărămidă era înalt şi foarte vechi, at)t de vechi,înc)t se prăbuşea pe alocuri, unde iedera îl trăgea

#eschise uşa şi dădură de un amestec de coada-şoricelului,brusture şi tătăneasă :ci-colo, erau trandafiri care-şi scuturau

capetele, împrăştiind petale pe păm)nt, asemenea unei fetiţecare aruncă grăunţe pentru păsări ' ?h zise 2ate < minunat Alergă înainte, ţin)ndu-şi

fusta <ste, într-adevăr, o grădină secretă $unt şi statuisecrete @ite una acolo, aproape ascunsă de tufa aceea demăceş

' Probabil că e o zeiţă, spuse Babriel, în timp ce 2atedădea la o parte iedera care se revărsa peste umerii palizi aistatuii

raseră în &os o grămadă de iederă care acoperea faţa statuii ' ?h spuse 2ate, încet < frumoasă

' Pl)nge, zise Babriel surprins2ate întinse m)na şi apucă alte fire încurcate de iederă ' <ste un îngerAripile îngerului erau str)nse; privea în &os, cu faţa albă ca

zăpada proaspăt căzută şi mai tristă dec)t iama ' 1ai de mine, spuse Babriel, d)ndu-se un pas înapoi Asta

nu este o grădină secretă, ci un cimitir .i-ar fi putut spuneasta ' Atunci unde sunt mormintele7 întrebă 2ate @ite, la

picioarele ei se află doar un piedestal 4amilia nu e îngropatăîn capelă7

' 6a da, spuse Babriel uşurat, g)ndindu-se la mormintele

domnilor şi doamnelor Pomero+ aliniate cu gri&ă în capelacastelului #ar atunci de ce este aici7

2ate se aplecă şi smulse iedera de pe piedestal #eodată,



începu să chicotească ' *e7 ' <ste un cimitir, spuse ea r)z)nd şi mai tare ' Aminteşte-mi să nu mai vin cu tine în locuri sfinte, zise

Babriel, aplec)ndu-sencepu să citească cu voce tare — n memoria… cui7 (u pot să citesc — Dragului meu -ascal , termină 2ate nlătură c)teva

crenguţe de măceş şi dădu roată piedestalului !i nu numai5ascal Aici sunt #and+ şi… ' şi schimbă din nou pozi ia 3 ț

4redd+, spuse ea mişc)ndu-se iarăşi 1ai de mine, trebuie să-laduc pe 4redd+ aici 1a fi ca şi c)nd am vizita mormintelestrămoşilor noştri la Destminster Abbe+

' <u am propriul cimitir al c)inilor, spuse Babriel #acă aşavea o haită, aşa cum ai tu, le-aş lua măsurile pentru morminte

c)t sunt încă în viaţă Aş începe cu 4redd+, din moment cepoate muri de spaimă oric)nd i voi arăta acest loc unchiuluimeu; poate se va simţi mai bine dacă îi ridicăm aici o statuiec)inelui care m)nca murături

<a îl lovi încet ' <şti caraghios

<l întinse m)na şi îi scoase peruca Acele de păr seîmprăştiară, iar ea ţipă ? puse pe capul îngerului îndurerat ' #răguţ, spuse el, plin de satisfacţie, nu mă refer la înger,

care arată ca o prostituată ameţită, cu peruca roz$oarele aluneca peste cărămizile vechi, rozalii, şi m)ng)ia

părul lui 2ate, fiecare şuviţă rebelă, de culoarea untului

<a ţipă la el, desigur (imeni nu ţipase niciodată la el(imeni în afară de 2ate… şi asta pentru că ea făcea parte dinaltă clasă socială, o clasă care nu ştia că nu puteai certa un



prinţ (u fusese do&enit nici măcar atunci c)nd era doar un

prinţişor #ădaca lui şi dădacele fraţilor lui îşi ştiau locul*)nd era mic, le dădea br)nci servitorilor încerc)nd astfel să-i

enerveze (imeni nu-l mustra, nici chiar atunci c)nd dădusefoc covoraşului din camera copiilor *)nd 5upert o lăsaseînsărcinată pe una dintre servitoare, tatăl lui nu făcuse nimicaltceva dec)t să r)dă

(umai DicG se uitase la el cu dezgust c)nd văzuse covorulşi-i spusese că era un adevărat neghiob l lovise, desigur, iar

DicG ripostase şi sf)rşiseră prin a se rostogoli pe &os, dupăcare el se simţise mai bine Pentru că un copil ştie c)nd merităsă fie certat, şi dacă nu se înt)mplă asta…

Asta e#acă cineva l-ar fi certat aspru pe fratele lui, Augustus, din

c)nd în c)nd, n-ar fi fost at)t de vulnerabil în faţa aceluicălugăr blestemat care apăruse cu promisiunile de aureolepoleite cu aur Augustus ştia în sinea lui, ca toţi, de altfel, cănu meritase tot ceea ce avea

Asta te făcea să nu ai încredere în oameni, pentru căminţeau… în cazul lui Augustus, îl făcea să se teamă de ceea

ce avea să se înt)mple după moartea lui2ate nu minţea <ra complet fascinat să-i simtă furia dinglas

!i acea furie îl făcu, în mod pervers, să simtă ceva tare înpantaloni

$au poate că era din cauza părului ei $trălucea ca şi cum

căpşunele ar fi fost aurite ' 1oiam doar să-ţi văd podoaba nepreţuită, e"plică el,

întrerup)ndu-i critica Ai dreptate < frumos



' Ei-am spus eu, zise 2ate, dar se opri atunci c)nd trase aer în piept

' !tiu l păstrai pentru momentul în care-l înt)lneai peînsuşi 4ăt-4rumos Prostii

<a îşi ţinea m)inile în şolduri şi-l privea fi", ca o adevăratămahalagioaică Babriel simţi un val de fericire ' Poate că ţie ţi se pare o prostie, spuse 2ate cu

înverşunare #ar ţi-am spus motivele mele, iar tu ai trecutpeste ele fără milă, pentru că eşti de părere că tot ce faci esteacceptabil

<l îi făcu cu ochiul, lăs)nd-o fără cuvinte ' (u-i aşa7 îl întrebă ea n micul tău univers înfumurat,

poţi scoate peruca unei femei doar pentru că vrei asta şi poţismulge aripile unui fluture şi poţi lăsa servitoarele însărcinateşi…

' Pentru numele lui #umnezeu, zise Babriel *um ama&uns de la peruci la servitoare şi fluturi7 ' .ereu e vorba numai despre tine, spuse ea, uit)ndu-se

ur)t la el<ra amuzant că, deşi arunca lucrurile acelea groaznice

despre el, toate adevărate, mai puţin cele legate de fluturi şi de

copii nelegitimi, se simţea tot mai aţ)ţat, îi venea să-i fure încăun sărut şi să meargă mai departe, s-o tr)ntească pe iarbă ' $ă nu crezi că nu-ţi înţeleg privirea, spuse ea, privindu-l

tăios ' 8a ce mă g)ndesc7Părea că vocea lui venea direct din capul pieptului, o voce

uşor răguşită pe care o are un bărbat atunci c)nd… ' e g)ndeşti că-ţi vei încălca promisiunea, spuse ea,

încruciş)ndu-şi braţele la piept <şti pe punctul de-a te



convinge că eu vreau, într-adevăr, ca tu să mă săruţi, deşi aipromis că nu vei face asta Pentru că în universul tău…

' Am mai auzit partea asta, spuse el #espre lumea meaîngustă 1rei să te sărut7

<l se simţi de parcă întregul univers se oprise, ca şi cumr)ndunelele ar fi tăcut, iar albinele ar fi zburat pe deasupra lor,ascult)nd

' Pentru numele lui #umnezeu, spuse ea cu repulsie,întorc)ndu-se (-o să pricepi niciodată, nu-i aşa7

nţelegea că linia g)tului ei era mult mai apetisantă dec)t a

oricărei femei pe care o văzuse vreodată #in moment ce eaera cu spatele, îşi rearan&ă repede pantalonii

' *rezi că sunt un ticălos, spuse el nea&utorat Probabil căai dreptate (u te voi săruta, din moment ce ţi-am promis Pede altă parte, nu ţi-am promis că nu-ţi voi scoate peruca u

doar mi-ai dat indicaţii referitoare la peruca ta, ceea ce, dupăpărerea mea, este total diferit de a interzice un lucru ' #espici firul în patru$tătea tot cu spatele la el, încăpăţ)nată cum era otuşi, linia

delicată a spatelui era şi mai atrăgătoare dec)t liniadecolteului :-ar fi plăcut să cadă în genunchi şi să-i contureze

cu limba fiecare părticică a coloanei vertebraleBabriel realiză vag că n-ar fi trebuit să se g)ndească la asta(u era pentru el (u pentru el… nu pentru el 2ate se aplecăsă se uite mai atent la ceva ascuns în iarbă, iar el îşi imaginăcă-i săruta talia, apoi aluneca mai &os…

' (-ar trebui să luăm pr)nzul7 spuse el, accentu)nd

cuvintele ' .ai este o placă de marmură aici, spuse 2ate, trăg)nd de

nişte iederă şi de alte ierburi



.ormăi şi veni l)ngă ea rase at)t de tare, înc)t smulse unsmoc mare de iederă din care se împrăştiară peste tot păm)ntşi frunze

' $tatuia unui copil, de data asta, spuse 2ate, căz)nd în

genunchi8atura iresponsabilă, plină de dorinţă a corpului lui Babrielera de acord cu asta #a… în genunchi…

<l se întoarse cu spatele şi se îndreptă să ia coşul de picnic,blestem)ndu-şi pofta trupească

DicG avea dreptate (-o urmărea pe 2ate numai pentru că

nu se putea însura şi culca cu ea *i pentru că, pe scurt, era unimbecil

!i probabil că şi ea avea dreptate <ra un ticălos, plin desine, care-i smulsese peruca numai dintr-un capriciu A&ungeala fel de rău ca Augustus *a 5upert DicG îl ţinuse în fr)u

ma&oritatea timpului, lovindu-l atunci c)nd începuse să creadăcă titlul nobiliar înseamnă totul…#ar nu se transformase, oricum, într-un ticălos, atunci c)nd

DicG nu fusese atent7 Probabil

*apitolul FK

2ate curăţă ultimele ierburi de pe statuia copilului <ra unţ)nc dolofan, care stătea pe păm)nt, îmbrăcat cu un halat, şir)dea

' 6ună, micuţo, murmură 2ate către fetiţa de piatră .ăîntreb…

ndepărtă iedera de pe piedestal şi descoperi o inscrip ieț.err+ cea scumpă

' .ănuşile tale sunt distruse, se auzi o voce din spatele ei



' $ervitoarea mea a adus nenumărate cutii cu mănuşi,spuse ea @ite, Babriel (u e scumpă7 Are c)rlionţi

' !i aripi, spuse Babriel < un mic îngeraş ' *rezi că ea este .err+… sau poate că .err+ era un pisoi

drag7 mi aminteşte de *upidonii din coridorul de nord Poatecă a fost făcută de sculptorul furat din :talia, acela care ascăpat cu un butoi de unt

' Poate cineva să ridice o statuie în cinstea unui pisoi7*red că ăsta este un memorial, dacă nu chiar morm)ntul

$e aplecă şi dădu la o parte un mănunchi de coada-

şoricelului care acoperea obrazul copilului ' < îngrozitor de trist, spuse 2ate ' < o dorinţă instinctivă să vrei să-ţi aminteşti de copil

uc)ndu-se şi r)z)nd, spuse el *)nd făceam săpături în6arbaria, acum doi ani, am descoperit că mormintele copiilor

erau pline de &ucării ca să se poată &uca fericiţi cu ele în viaţade apoi2ate dădu din cap aprobator ' 6ănuiesc că nu este at)t de diferit de o statuie a lui

.err+, &uc)ndu-se în grădină ' Am un mic urcior la care lucrez Provine dintr-un

morm)nt şi în el se ţineau, în mod obişnuit, arşicele $epresupune că erau propriile &ucării ale băiatului ? să ţi-l arăt,într-o zi

' $ună fascinant, spuse 2ate, vorbind serios ' 6ătr)nul meu profesor, 6iggitstiff, este complet t)mpit şi

a aruncat vasul cu tot cu arşice #e fapt, i-a pus pe oameni să

arunce cu păm)nt în morm)nt, după ce-a descoperit că acolonu era niciun pic de aur

' < interesat doar de aur7



' #e fapt, nu #ar e interesat de faimă Aşteaptă mareadescoperire (u l-ar fascina niciodată un fleac, precummorm)ntul unui copil sărac Asta mă deran&ează la săpăturiledin *artagina $e va purta ca un apucat, căut)nd morm)ntul

lui #ido şi distrug)nd, fără îndoială, tot felul de artefacteimportante1ocea lui se îndepărtă iarăşi, iar ea privi peste umăr şi-l

văzu întinz)nd o pătură într-un loc destul de curat, pe iarbă ' Sai la masă strigă el<a se ridică şi i se alătură

' < un festin spuse ea plină de satisfacţie ' $coate-ţi mănuşile alea murdare, zise Babriel 4lutură un

copan către ea ' .mm, făcu 2ate, scoţ)ndu-şi mănuşile 8ucrurile miros

mult mai bine în aer liber, ai observat7

.uşcă din pui<l nu răspunse, ci doar îi dădu un pahar cu vin care-ialunecă, uşor şi spumos, pe g)t

(u observă că el nu-i răspunsese, p)nă nu termină copanul,o tartă cu carne, o bucată de br)nză de care-ţi lăsa gura apă şiun ou murat, de prepeliţă #e fapt, el nici nu m)nca, stătea

proptit în cot, privind-o !i d)ndu-i de m)ncare<a îl privea cu ochii întredeschişi, peste o felie de pră&iturăcu migdale

' *e este7Babriel ridică din spr)nceană ' (imic

' 8a ce te g)ndeşti7 ' *ă trebuie să-ncerc să te îngraş, zise el aproape imediat

<şti prea slabă, deşi n-ai fost bolnavă în primăvară



' (-am fost niciodată plinuţă, mărturisi ea ' Ah, dar ai nevoie de mult mai mult dec)t de mănunchiul

acela superb de păr pentru a-ţi găsi un soţ, zise el e"asperat*ele mai bune englezoaice sunt delicate *hiar voluptuoase

@ită-te la lad+ Drothe, naşa ta $eamănă cu o superbă p)inicărăscoaptă, chiar şi la v)rsta asta2ate m)ncă restul pră&iturii şi se mustră în g)nd pentru că,

se pare, o deran&ase faptul că lui nu i se părea a fi o femeievoluptuoasă

Babriel se întoarse; stătea acum pe spate, cu picioarele

încrucişate, m)nc)nd un copan Pantalonii i se mulau pecoapsele musculoase; ochii ei se opriră asupra umerilor luilaţi <l se uita cu ochii întredeschişi la soare, iar genele îim)ng)iau, provocator, obra&ii

' (-am vrut să spun că rupeai aripile fluturilor, zise ea

brusc, încerc)nd să-şi ia g)ndul de la însuşirile lui princiare ' *um răm)ne cu copiii nelegitimi pe care i-am avut cunenumărate lăptărese7 *hiar ai vorbit serios7 întrebă el cuinteres, deşi nu se deran&ă să deschidă ochii ntinse doar m)na

' mi dai, te rog, un pateu7

<a îi puse pateul ' mi imaginez că prinţii pot avea oric)t de mulţi copiinelegitimi, spuse ea *ine ţi-ar putea rezista7 !i n-am vrut săsune drept un compliment pentru farmecele tale

' e-am auzit, zise el!i tăcu o clipă

' (u insinuez c-ar trebui să foloseşti forţa, adăugă ea,sincer

<ra at)t de frumos, înc)t nu avea nevoie de niciun titlu



nobiliar pentru ca femeile să-i cadă la picioare ' !tiuntinse iarăşi m)na, lată, dar cu degete subţiri, o m)nă

puternică de bărbat <a îi puse în palmă un al doilea pateu

' 4ratele meu 5upert, spuse Babriel, are nişte copiinelegitimi < un băiat drăguţ ' <şti… se opri la timp ' (u la fel de drăguţ, continuă el 5upert arată mult mai

prinţ dec)t mine $ă-l vezi împopoţonat şi cu perucă e-ar înfuria, fără îndoială

' $erios7 ' $eamănă cu un persona& de basm şi se comportă ca un

persona& din cărţile lui Aretino, spuse Babriel, întorc)ndu-se şiproptindu-se în cot

' Aretino7 Parcă-mi aduc aminte, dar nu sunt sigură…

' (u ai cum să-ţi aminteşti de el; este un autor necunoscutdomnişoarelor Aretino a fost un italian care a scris literaturăerotică din care am învăţat foarte mult c)nd eram t)năr atălmeu are un e"emplar în engleză, deşi trebuie să recunosc călimba este irelevantă ntreabă-l o dată pe soţul tău despreoperele lui

2ate se abţinu să nu z)mbească !tia e"act de unde îşiamintea numele #escoperise în biblioteca tatălui ei carteacoala lui enus scrisă de Aretino, cu doi ani în urmă:maginile erau grăitoare

' .ai ia nişte vin, o îndemnă Babrieli turnă în pahar, iar vinul semăna cu un vitraliu fluid, auriu,

înmiresmat, îmbătător ' nfăţişarea lui 5upert alături de titlul nobiliar au avut un

efect negativ aspra lui 5)n&i !tiu că-ţi va fi greu să fii de



acord cu mine că un titlu nobiliar este o influenţă negativăasupra unui om

<a r)se tare : se părea devastator să-l vadă pe Babrielr)z)nd de el şi de titlul său $imţi o tresărire a inimii şi încercă

s-o negli&eze ' şi făcea de cap cu femeile din gospodărie de c)nd aveapaisprezece ani, apoi a trecut la cele de la ţară atălui meu i s-a părut amuzant

' Eie nu ' 5upert n-a reuşit niciodată să priceapă că poate femeile

se temeau că-şi vor pierde slu&ba dacă nu cedau Pentru el,totul era amuzant le atrăgea cu vorbe dulci şi le seducea#ar…

' *e s-a înt)mplat cu copiii lui7Babriel ridică din umeri

' *)ţiva dintre ei sunt la castel mpreună cu mamele,desigur *)nd Augustus i-a dat pe toţi afară, femeile desfr)natenu au făcut e"cepţie, indiferent cine le prinsese cu m)ţa-n sac

' #ar nu e bine, zise 2ate, muşc)nd cu putere dintr-o parăzaharisită u nu ai copii

:nstinctul îi spunea asta Babriel era c)t se poate de arogant,

dar avea gri&ă de întregul castel, ceea ce dovedea că nu seferea de responsabilităţi ' DicG m-ar ucide dacă aş face vreodată aşa ceva, spuse el

leneş Altfel, aş seduce imediat o lăptăreasă!i-i aruncă o uitătură chior)şă care nu lăsa loc de

interpretare cu privire la cine era lăptăreasa

2ate se întinse şi luă o bucată de pară din m)na lui ' #eci DicG te-a ţinut departe de necazuri mi place < un

om bun



Babriel îşi goli paharul ' Poţi să mă crezi sau nu, 2atelet, dar mi-ar plăcea să fac

dragoste cu femei care nu se vor simţi rănite de seducţia meaAltfel… îi aruncă un z)mbet pe care şi diavolului i-ar fi plăcut

să-l imite Altfel, te-aş fi tr)ntit de&a în iarbă şi tu m-ai fi lăsatsă mă culc cu tine, cu sau fără titlu *hiar dacă aş fi fostporcar

<a rămase cu gura căscată ' 4ermecător Animal arogant ce eşti ' ncep să fiu sincer $e aplecă mai aproape de ea #oar tu

mi-ai spus că englezii preferă să audă adevărurile neplăcute ' (u văd ce legătură are cu asta u nu eşti englez !i nici

nu eşti irezistibil ' Sai să ne prefacem că suntem englezi şi să facem schimb

de adevăruri neplăcute Poţi începe tu $au, din moment ce-ai

început de&a, continuă ' 8a ce te referi7 ' $pune-mi ceva ce crezi că nu vreau să aud ' $unt at)t de multe lucruri pe care nu vrei să le auzi zise

ea, lăs)nd să i se strecoare în glas o nuanţă bat&ocoritoare ' #acă urmează să-mi spui că sunt scandalos de frumos,

ştiu că nu e adevărat ' u ai propus să spunem ade+ărul , îi reaminti 2ate (asul lui era, oricum, prea mare pentru o frumuseţe

e"cesivă<l r)se ' ntr-adevăr, mică şi nemiloasă 2atelet *ontinuă, te rog

' *red că eşti…<a ezită ' Arogant7 completă el



' Asta ştii de&a ' .ai rău de-at)t7 ' *red că-i vei fr)nge inima soţiei tale, spuse ea, sincerl surprinse şi întoarse capul, iar părul i se desfăcu din

coadă, căz)ndu-i în bucle pe umăr ' #e ce7 ' Pentru că vrei s-o părăseşti şi să te duci să faci săpături în

oraşul ăla vechi de care-mi spuneai 1ăd clar, toţi văd asta, căaştepţi răbdător

' <u însumi ţi-am spus asta (u poţi pretinde că-mi

înţelegi clar caracterul ' 1ei pleca în *artagina, spuse ea fără ezitare, şi asta nu e

bine (u respecţi &urămintele căsătoriei<l ridică din spr)nceană ' 8a bine şi la rău spuse ea n caz de boală şi în caz de

sănătate #acă pleci în *artagina, cum vei şti dacă soţia ta estebolnavă7 #acă n-a murit în timp ce năştea7 #acă… ' ? cheamă atiana !i n-aş părăsi-o dacă ar fi însărcinată ' *um ai şti asta7 Adesea, nici femeile nu ştiu cu lunile

*u alte cuvinte, plănuieşti să nu te culci cu atiana timp de treiluni înainte de-a pleca în *artagina7 Pentru că asta ar crea un

alt fel de problemă<l se ridică în picioare ' <"istă femei care nu vor ca soţul să se ţină mereu de

fusta lor, ştii $e pare că ai o imagine foarte romantică asupracăsătoriei şi, crede-mă, nu este aceea pe care o văd în familiileregale

' Am citit despre căsătoriile dinastice @ită-te la regelenostru, :oan (u şi-a iubit niciodată soţia; au trăit separat şi,după cum se ştie, l-a iubit pe ducele de 6ucGingham mai mult



dec)t pe soţia sa ' Acum tu mă şochezi, spuse el în glumă#ar ochii lui îi evitară pe-ai ei ' (u vei face asta, spuse ea, d)ndu-şi seama ce-i scăpase

(u vei putea s-o părăseşti ' $-o părăsesc7<a dădu afirmativ din cap ' *u siguranţă că voi pleca, spuse el, cu toată

încăpăţ)narea unui băieţel care insistă să-şi călărească din nouponeiul

' (u, nu vei face asta (u-ţi stă în fire, prinţe Babriel ' Puţin îmi pasă, spuse el şi, cu o mişcare bruscă, se repezi

asupra ei, întinz)nd-o pe pătură ' Pfui făcu 2ate, respir)nd ad)nc? privea ca şi c)nd ea n-ar fi fost cuprinsă de aceeaşi

pasiune arzătoare ca şi el, ca şi c)nd… ' < şocant continuă 2ate, ca un mieluşel prostuţ carebehăie

#ar avea nevoie de toată energia ca să nu se ghemuiască lapieptul lui şi să toarcă n loc să-şi împletească braţele în &urulg)tului lui, îi împinse umerii

' #umneavoastră, domnule sunteţi un degenerat<l îşi lăsă capul într-o parte, iar ea îi simţi răsuflarea peobraz

' Degenerat 7 Degenerat Smmm… ' #ă-te la o parte de pe mine, spuse ea printre dinţi Ai

promis

' Am promis că nu te voi săruta, consimţi el fără efort !inu voi face asta

*)nd ea îl împinse, el înclină uşor capul



' (oi, degeneraţii, nu ne pierdem timpul cu sărutăriApoi trecu bl)nd cu limba umedă peste obrazul ei ' $au ai vrut să spui renegat 7 ' Ah

Pe 2ate o străbătu un fior, ca un fel de avertisment, urmatimediat de un val de căldură ' #ă-te la o parte de pe mine, ţipă ea Ai promis că nu…<l trecu apoi cu limba peste g)tul ei, iar ea nu se putu abţine

şi se atinse de mădularul lui întărit şi sc)nci încet ' $ărutările sunt precum părul tău7

ntrebarea fusese rostită at)t de încet, înc)t ea cu greu îiauzi, pierdută într-un abur senzual

' Pentru un singur bărbat… le păstrezi pentru omul cu carete vei căsători7

' #a, le păstrez pe am)ndouă, spuse ea, inspir)nd ad)nc,

încerc)nd să se adune6raţele ei erau cumva prinse între ei, aşa că ea nu-l putea dala o parte aşa cum voia să facă Aşa cum ar fi făcut dacă…

' #ar cum răm)ne cu gustatul7 întrebă el<a îl auzi cu greu din cauza bătăilor puternice ale inimii

*hiar şi mirosul lui era ameţitor *ine-ar fi zis că bărbaţii, sau

poate numai prinţii, miroseau aşa, a mirodenii secreteamestecate cu un strop de piele de animal şi de săpun7 ' < ridicol să te g)ndeşti că, dacă ţi-am văzut părul, nu te

vei mai căsători, spuse Babriel trec)ndu-şi buzele peste g)tulei < absurd

!oapta lui îi ardea pielea, d)ndu-i fiori în tot corpul

' (u-i aşa7 spuse el, ridic)nd capul şi privind-o?chii lui străluceau cu o plăcere sălbatică <a ştia că era

periculos, dar…



' *red că da, spuse ea, întreb)ndu-se cu ce era, de fapt, deacord

' < o simplă superstiţie, zise el6uzele lui îi m)ng)iau obrazul

' !i să nu crezi că ăsta este un sărut, 2ate, pentru că nueste < absurd să crezi că nu-ţi poţi arăta părul nimănui p)nănu ieşi în societate cu numele tău adevărat

' <u… suspină ea6uzele lui îi m)ng)iau urechea ' Ah făcu ea

(u se putu abţine să nu întoarcă într-o parte capul pentru cael să poată să…

' ţi place, spuse Babriel cu o voce răguşită, melodioasă1ocea diavolului, se g)ndi vag 2ate, dar nu-i păsa ' #acă promit să nu te corup, îmi dai voie să te sărut7 e

rog<ra un bărbat atrăgător cu o voce plăcută, dar 2ate se luptasă g)ndească limpede *hiar conta dacă se săruta cu un prinţîn grădină7 Ar fi schimbat faptul că avea să găsească un ombun şi să se căsătorească cu el7

*redea că nu (u un sărut #acă ar fi fost numai un sărut

' (u trebuie să mă seduci, spuse ea, şi apoi se blocăauzindu-şi propriul glas, care, pentru prima dată, suna profundşi senzual

!i el reacţionă la glasul ei *orpul lui deveni, deodată, maigreoi $e lăsă pe coate, iar braţele ei erau libere, dar nu-l lovişi nici nu-l îndepărtă de ea $e uitau fi" unul la altul, acolo, în

abaţia luminată de soare şi încon&urată de mănunchiuri de florisălbatice şi de c)teva pateuri cu carne m)ncate pe &umătate

' (u vreau să mă seduci, spuse ea, folosindu-se de anii



buni în care negociase cu negustorii rebuia să clarifice totul,pentru ca el să nu se năpustească asupra ei cu frumuseţea luiprinciară <u sunt… neprihănită şi intenţionez să răm)n aşap)nă în noaptea nunţii

Babriel dădu din cap aprobator şi o şuviţă de păr îi căzu dinnou pe ochi <ra at)t de frumos, at)t de masculin, înc)t earămase cu gura deschisă şi nu-şi mai aminti ce voia să spună

' (u-ţi voi răpi virginitatea, spuse el sigur Apoi îi atinsebuzele cu buzele lui (ici dacă mă implori

' .ăgar arogant murmură ea (u sunt &ucăria ta, Babriel

(u pot să-mi imaginez de ce eşti aici cu mine, dar ştiu că ar trebui să fii la castel cu invitaţii tăi

' Pentru că sunt nebun după sărutările tale, 2ate? fi"ă cu privirea, iar ea rămase nemişcată, asemenea unui

iepure în faţa unei vulpi vesele

' (u ştiu de ce (u pot să-mi iau g)ndul de la tine Primullucru la care m-am g)ndit azi-dimineaţă c)nd m-am trezit afost să te sărut, spuse el spontan

<a clipi ' .-am g)ndit mereu la sărutul nostru din barcă, atunci

c)nd erai udă şi te ţineam în braţe

' .ă faci să par o femeie uşuratică ' .i-ar fi plăcut să ling fiecare picătură de apă, spuse el,buzele lui m)ng)indu-i din nou obrazul #acă ai fi fost a mea,te-aş fi înfofolit bine, apoi te-aş fi dezbrăcat încet în faţafocului

2ate încerca să-şi găsească vorbele, dar părea că le pierduse

într-o furtună de senzaţii timbrul aspru al vocii lui, presiuneasenzaţională a corpului său, chiar şi glasul unei cioc)rlii seîmpleteau într-o vra&ă care o făcea să răm)nă nemişcată



' .-am trezit azi-dimineaţă, zise Babriel, g)ndindu-mădoar să mă apropii de tine, să te iau în braţe şi să te sărut dinnou $ă te sărut, doar at)t #e parcă aş fi fost un băieţandru depaisprezece ani #acă nu ştii, 2ate, un bărbat nu se g)ndeşte

de obicei, dimineaţa, la sărutări<a se încruntă ' Pentru numele lui #umnezeu, spuse el, ce neprihănită

eşti ' (u e nimic greşit în a fi virgină, spuse ea m)ndră #acă

ai terminat de evocat coşmarurile tale obscene, vrei, te rog, să

te ridici7 e comporţi de parcă aş fi o uşuratică ' #acă te-aş trata ca pe o femeie uşuratică, 2ate, crede-mă,

ai ţipa de plăcere2ate g)f)ia ' 1anitatea ta nu are limite7

' .ă provoci să-ţi arăt7 ' (u, spuse ea imediat şi-l împinse at)t de tare, înc)t sedădu într-o parte, iar ea reuşi să se ridice

*apitolul FL

Babriel nu se osteni să se ridice, ci rămase întins lapicioarele ei, c)t era de lung, cu un z)mbet pe faţă n aceaclipă, nu arăta a prinţ Părea la fel de dornic şi plin de viaţă caorice englez care-i face curte unei femei

' u… zise ea, apoi se opri şi scutură din cap ' .i-am pierdut minţile, o imploră el !i DicG e de aceeaşi

părere şi puse m)inile la ceafă şi-i z)mbi (u mă pot g)ndidec)t la tine

' < absurd <u sunt… îşi muşcă limba ca să nu-i spună că



e slabă şi bătr)nă (u vreau să-l contrazic pe DicG, dar castelul tău e plin de femei de zece ori mai frumoase dec)tmine $unt sigură că mireasa ta le va fi rivală #e ce nu teg)ndeşti la atiana7

' Pentru că ai ceva at)t de seducător în tine, 2ate Pot pariacă eşti mai frumoasă dec)t dolofana şi pudrata de 1ictoria :ar ea era cea mai frumoasă fată de măritat astă-primăvară, toţimi-au zis aşa

' n timp ce se văicăreau că biata 1ictoria şi-a pierdutfrumuseţea, preciză ea

' $unt nişte proşti u eşti de zece ori mai frumoasă dec)tîngerul acela de-acolo !i nu pentru că ţi-am scos peruca !tiică buzele tale au e"act culoarea fragilor7

' 4oarte drăguţ, zise ea, destul de sigură că trebuia să-loprească să-i facă at)tea complimente, dar nefiind în stare de

asta <rau ca un balsam, după umilinţele şi temerile din ultimiiani ' mi plac fragii, spuse Babriel visător mi place să-i muşc

şi să-i sug, p)nă mi se sparg în gură şi mi-o umplu de aromalor dulce mi plac oricum proaspeţi, fierţi, în plăcintă

' 1rei să spui că aş avea gust bun într-o plăcintă7 întrebă

ea, r)z)nd încetişor$e aşeză la marginea păturii pentru picnic şi îşi luă paharulcu vin

' Ai avea gust bun oricum ai fi preparată, zise Babriel miplace mai ales siropul de fragi, adăugă r)z)nd ca un păcătos

8ui 2ate îi veniră în minte imaginile din cartea lui Aretino,

dar… ce voia să spună cu asta78uă o înghiţitură de vin rece (u se putea lăsa pradă

dorinţei #ar asta simţea, o căldură intensă între picioare,



impulsul de-a se arunca peste el, uşurinţa cu care moralitateaei de-o viaţă întreagă fusese înlocuită de-o durere care îiporuncea să…

' (u, zise ea

<l deschise ochii ' Ei-am cerut eu ceva7 ' #e ce ţi-ai pierdut minţile7 îl întrebă ea Pentru că ţi-am

permis aşa nişte libertăţi7 ' Poate<a îi aruncă o privire furioasă

' Propune-mi să fiu amanta ta şi te în&unghii cu furculiţa,aşa cum l-a în&unghiat <ffie pe 6ecGham #oar că furculiţa n-o să-ţi intre în m)nă Poate că am fost crescută fărăguvernantă, dar cu mine nu-i de glumit

' mi place ca amantele mele să fie grase, să am pe ce pune

m)na, spuse el, arunc)ndu-i încă una dintre privirile luiviclene ' #acă o să a&ung vreodată amanta unui bărbat, nu că aş fi

dispusă, ar trebui să aibă părul galben ca aurul şi ochiialbaştri… ca safirele

' Pe un crai ca ăsta l-ar preocupa mai mult frumuseţea lui

dec)t a tantinse m)na şi culese un măr ' (u-i deloc aşa, spuse 2ate, însufleţindu-se la g)ndul

iubitului ei imaginar (u s-ar făli cu frumuseţea lui Ar fi unadevărat gentleman modest, îndatoritor şi absolut respectabilAr fi aşa de îndrăgostit de mine, înc)t, dacă l-aş ameninţa că-l

părăsesc, ar… ' …face un rug funerar şi s-ar sui pe el, o întrerupse

Babriel



' (ici vorbă $-ar arunca la picioarele mele şi m-ar implora să-l iert

' Asta-i problema, 2ate Ar sta la picioarele tale rug)ndu-se, în loc să plătească pentru plăcerea de-a fi cu tine

' Ai dreptate (u-i voi fi amantă Am să-l iau de bărbat8uă o tartă cu lăm)ie şi se g)ndi s-o măn)nce (u-i eradeloc foame, dar pră&itura părea delicioasă n plus, c)t timp om)nca, n-avea să se mai uite la Babriel, care arăta şi maiispititor

' Aşadar, ai de g)nd să te măriţi cu un bărbat cu păr de aur,

ochi albaştri şi moale ca o plăcintă $ună de parcă ai vorbi deSatha%a+

' .ă g)ndesc la el, zise 2ate Poţi să-mi mai dai puţin vin7Babriel duse o m)nă în spate şi luă sticla, apoi se spri&ini

într-un cot ca să poată turna vin în paharul ei şi pe urmă într-al

lui ' (u arată rău, zise el ' !tii, spuse 2ate, simţindu-se un pic goală pe dinăuntru

$ingura problemă e că şi lui <ffie i-ar plăcea să se mărite cuel

' <ffie e fata cu care erai în barcă ieri seară7

' #a ' <a e cea pe care vrei s-o imiţi, fata care a înfipt furculiţaîn bărbatul care i-a declarat iubire7

' A fost mai rău de-at)t 6ecGham a sărutat-o într-un modfoarte intim

' Sai, povesteşte-mi o rugă Babriel $-au sărutat ca noi7

şi scosese cravata, iar cămaşa îi lăsa descoperită o porţiunetriunghiulară din piept <ra foarte indecent 2ate îşi feriprivirea



' (oi ne sărutăm ca toţi oamenii, îl corectă ea Poate că ne-am dat c)teva sărutări în trecut, dar…

' (oi ne sărutăm cu at)ta foc, că arde toată încăperea, ziseel (e sărutăm de parcă nu ne-am g)ndi să facem dragoste şi

doar sărutul ar e"ista pe lume (e sărutăm de parcă… ' ?preşte-te îi porunci ea, înghiţind în sec 6ecGham s-afrecat de ea

' !i eu o fac, spuse Babriel, cu satisfacţie .i-ar plăcea s-ofac din nou Ai ridicat interdicţia la sărutat7 (u-mi amintesc

' (u, zise 2ate, stăp)nindu-se pentru o clipă <ffie i-a spus

lui 6ecGham că e un broscoi sau cam aşa ceva ' u nu îmi zici aşa c)nd te sărut, zise Babriel ot ce-am

auzit au fost şoapte de încura&are<a hotărî să nu-l bage în seamă ' Asta l-a înfuriat pe 6ecGham, aşa că, pur şi simplu, a

întins m)na şi a apucat-o… ' A apucat-o7 (-o făcuse de&a7 ' *u m)na, zise 2ate, încrunt)ndu-se ntre picioare 6iata

<ffie a fost at)t de tulburată, că abia a putut să-mi povesteascăacum, după un an întreg

' 1reau şi eu să fac asta, spuse Babriel, oft)nd

2ate luă o furculiţă ' #ar n-o fac, adăugă el repede Atunci l-a străpuns cufurculiţa7

' #a, numai că el a povestit la toată lumea că ea l-a pipăitpe sub masă şi că aşa a băgat furculiţa în el

Babriel se uită la ea pe sub genele lui dese

' (u vrei şi tu să mă pipăi pe sub masă, 2ate a mea7 ' (u simt 2ate a ta, ripostă ea, simţind cum i se arcuiesc

buzele



(u-şi putea dărui inima unui prinţ uşuratic, într-o zi de vară ' Asta-i ciudat, zise el, întins iar pe spate, cu o m)nă

streaşină la ochi, ca să nu-l supere soarele 6a eşti, ba eşti, baeşti

2ate îşi duse paharul la gură, pentru că, dacă n-ar fi făcut-o,s-ar fi aplecat peste el şi i-ar fi acoperit gura cu a ei ' #eci a băgat furculiţa în el, repetă Babriel după o clipă ' :ar el a vrut să-i distrugă reputaţia ca să se răzbune

Satha%a+ e un om de treabă !i-a dat seama că zvonurile nuerau adevărate şi că <ffie n-ar fi pipăit pe nimeni

' (-ar fi drăguţ din partea ta să i-l iei pe Satha%a+sărmanei <ffie în asemenea împre&urări, afirmă Babriel #oar dacă nu-ţi place de el, caz în care ar trebui să ştii că viaţa decuplu cu Satha%a+ promite să fie plictisitoare Aceşti oamenifoarte de treabă nu sunt de acord cu pipăiala

' 4emeile nu-şi pipăie soţii pe sub masă, spuse 2ate,chicotind ' Aş introduce asta în obligaţiile maria&ului, zise Babriel

Am nevoie de o pipăială pe săptăm)nă sau mă ofilesc ca ofloare

' (u te-ai ofili, te-ai… îl întrerupse ea

' *e aş face7 întrebă Babriel<a îşi coborî privirea, dar, la urma urmei, nu avea nimic depierdut

' e-ai duce la altă femeiePe faţa lui trecu repede o umbră pe care ea nu avu timp s-o

descifreze

' Ah itlul ăsta iar îmi dă de furcă e"clamă el, cu un picde răceală în voce

' Asta n-are nimic de-a face cu titlul $oţii calcă pe de



lături Au amante şi îşi iau prieteni ' (icio femeie nu e aşa de prietenoasă ca naşa tan vocea lui tot se mai simţea răceală<a îşi făcea de lucru cu furculiţa

' atăl meu era… prietenosBabriel dădu din cap aprobator ' Aşa era şi al meu, după cum spune DicG <l se ridică

repede în picioare 1rei să vedem dacă mai sunt şi alte statuiascunse prin grădină7

<a îi întinse m)na ca s-o a&ute să se ridice, simţindu-se

oarecum uşurată *onversaţia era &enant de intimă *hiar maiintimă dec)t sărutul, ceea ce i se părea ciudat

' 1ăd vreo două mănunchiuri de iederă care ar puteaascunde o statuie, zise Babriel, cu m)inile în şolduri @iteacolo şi pe zidul din spate

:edera acoperea o grămadă de cărămizi căzute din zid ' .ă întreb cum era la început, zise 2ate ' (-ai cum să-ţi dai seama, pentru că acum e dăr)mat

*red că am să pun c)ţiva oameni să construiască un micpavilion Ar fi un loc înc)ntător pentru o cină a deu/

' 5euşesc prinţii să ia o cină intimă de acest fel7

' #esigur ' #ar castelul e plin de oameni care-ţi solicită atenţia, zise2ate <şti vreodată singur7

' #esigur, repetă el, dar pe faţa lui apăru o e"presieciudată

' *)nd te duci să faci săpături arheologice, ştie cineva că

eşti prinţ7Babriel dădu &os mai multă iederă şi cercetă cărămizile

căzute



' (u le pasă Pentru ei, sunt străinul ăla nebun, destul de înv)rstă ca să le ceară să sape cu gri&ă, nu doar să caute aur

#upă 2ate, asta e"plica foarte bine pasiunea lui Babrielpentru *artagina

' .ai bine îţi găseşti alt filfizon cu ochi albaştri pe care să-l iei de bărbat, zise el duc)ndu-se la iedera de pe zidul dinspate al grădinii $e pare că <ffie chiar are nevoie deSatha%a+, sau va sf)rşi tricot)nd bonete pentru copiii altora

' Satha%a+ nu e un încrezut comentă 2ate, duc)ndu-se lael să-l a&ute <ste un om onorabil, de treabă

' #acă aşa zici tu, cedă Babriel, care începea să seplictisească Poate că <ffie are nevoie de cineva care să înfigăsabia în 6ecGham, nu furculiţa

' (-ar a&uta-o cu nimic pe <ffie dacă cineva l-ar în&unghia,în caz că 6ecGham nu ar mărturisi ce s-a înt)mplat cu

adevărat, aşa înc)t toată lumea să afle că zvonul a fostmincinos ? să-i cer lui Senr+ să se ocupe de asta ' 8ad+ Drothe este, fără îndoială, un cavaler formidabil,

dar ce ai de g)nd să-i ceri7 ' (u ştiu, spuse 2ate *red că ăsta e un portic Poate că te

înşeli şi e"istă o poartă prin care se intră în curtea castelului

Ar fi logic ' (e-am uitat de pe partea cealaltă, zise Babriel, smulg)ndun mănunchi de iederă, care îi căzu în cap, acoperindu-iumerii cu crengi şi frunze (u e"istă porţi în zidurilee"terioare

' Arăţi ca un satir, observă 2ate, r)z)nd

' #ă-mi vin şi bacante, spuse Babriel, privind-o pofticios ' Ai gri&ă îl avertiză ea, d)ndu-se înapoi în pas de dans ?

să te calc pe coadă



' #e unde ştii cum arată satirii7 *redeam că nu ai deloceducaţie

' !tiu să citesc, zise 2ate atăl meu avea în bibliotecă#anteonul de 6o+se, aşa că l-am citit <a îi aruncă o privire

ur)tă şi nu se putu abţine să nu adauge 6iblioteca lui eravastă l avea şi pe AretinoBabriel se aplecă în faţă, scutur)nd din cap ca să-şi dea &os

şi ultimele frunze din păr Apoi se îndreptă din şale, iar ochiilui trimiseră un fulger incandescent drept în inima lui 2ate

' 1rei să mă înnebuneşti, spuse el pe un ton rela"at,

îndrept)ndu-se spre ea cu graţia unui animal de pradă ' Păi, scoase ea un sunet ca behăitul unui miel, eu… eu…$ărutările lor erau e"act cum le descrisese el ca o cameră în

flăcări, ca o casă sufocantă $e topi în braţele lui, iar apăsareabuzelor sale o făcu să-şi piardă raţiunea

n locul ei, puse imaginile obscene din cartea lui Aretino, cutrupuri de bărbaţi, numai muşchi şi piele netedă, bărbaţi cu oe"presie sălbatică pe faţă 3 dar erau nişte bărbaţi ca toţiceilalţi; chipul pe care-l vedea cu ochii minţii era al luiBabriel

.)inile lui îi alunecau acum în &os, pe spate, în direcţia în

care nu trebuiau să se mişte, mai &os…#ar n-ar fi trebuit nici s-o sărute, era un om fără cuv)nt ' Ai promis, spuse ea, smulg)ndu-i-se din braţe?chii lui erau negri ca noaptea ' (u face asta, zise el, scoţ)nd un geamăt<i i se înmuiară genunchii şi ardea toată…

' (e-am înţeles să nu ne mai sărutăm ' Asta a fost înainte să recunoşti că te-ai holbat la operele

de artă ale obsedatului ăla de Aretino, dacă asta se poate numi



artă ' (u văd ce legătură are<l se rezemă de zid şi r)se ' Are, draga mea 2ate, pentru că înseamnă că eşti o

raritate printre femeile tinere eşti curioasă !i, ca să ţi-o spunpe şleau, şi senzuală?bra&ii lui 2ate începură să se înroşească, o simţea ' (-am citit cartea, zise ea cu m)ndrie în glas, deşi o

făcuse #oar am răsfoit-o şi, c)nd mi-am dat seama că e olectură nepotrivită, am pus-o înapoi în bibliotecă

' .incinoaso făcu alene un pas, aşa că a&unse iar l)ngăea, dar n-o atinse *are ţi-au plăcut mai mult, 2ate, viaţa mea7*ele de desfr)u, cu mai mult de doi oameni în pat7

' (u, zise ea, refuz)nd să cedeze ispitei din ochii lui *redcă acum trebuie să mă retrag în odaia mea

' <i bine, nici mie nu-mi plac, mărturisi el pe un tonrela"at (u-mi doresc c)tuşi de puţin să am două femei lacheremul meu, sau, #oamne păzeşte, alt bărbat care să-micerceteze cocoşelul

' *ocoşel7 chicoti ea :-ai dat un nume! #e ce nu Pisoiaşsau Pipinel, de e"emplu7

' *ocoşel este un termen, ca şi puşcă, dar nu aşadescriptiv, spuse Babriel :ar tu, 2ate, eşti ca una dintrefemeile acelea blestemate din mitologie

' (u-i foarte drăguţ din partea ta, zise ea, încrunt)ndu-se.ai încolo ai să spui că părul mi se preface în şerpi

' (u m-am g)ndit la .eduza, ci la una dintre acele zeiţe

irezistibile4ără să vrea, ea r)se la vorbele lui $oarele cobora din ce în

ce mai mult peste vechile ziduri de cărămidă, poleindu-i lui



Babriel părul ' *hiar că trebuie să mă întorc la castel Am stabilit ce e

asta7 ' < o poartă, zise Babriel

rase în &os şi ultimul mănunchi de iederă <ra o poartăimensă cu boltă, vopsită în roşu-închis, cu balamale din fier măiestrit lucrate, în formă de flori de crin

' (u-i o uşă oarecare, zise 2ate, uimită şi temătoaretotodată < ca poarta unei catedrale

Babriel se lumină la faţă

' 6ineînţeles rebuie să fie uşa din spate a capelei rasede clanţa uriaşă, dar poarta nu se clinti < încuiată, mormăi el!i nu cu o cheie obişnuită

' Probabil că e în capelă, sugeră 2ate 1reau să-mi promiţiceva

' ?rice, dacă e vorba de tine, zise el, iar ei îi tresăltă inimaîn piept, ca unei femei proaste ce era ' $ă nu se mai v)nture nimeni pe coridorul din spatele

odăii mele Am să acopăr vizorul, nu vreau să mă mai simt deparcă s-ar uita cineva la mine în timpul nopţii

' #acă ai probleme cu somnul, aş fi fericit să te masez pe

spate, spuse el cu lăcomie în glas<a str)mbă din nas şi se duse să str)ngă vesela de picnic ' #ar şi tu trebuie să-mi promiţi ceva, strigă el de la locul

său ' *e7 ' #acă reuşesc să-l străpung pe 6ecGham cu sabia în aşa

fel ca reputaţia lui <ffie să fie reparată, atunci tu…2ate îşi mi&i ochii ' *e anume ar trebui să fac7



' e a&ut, preciză el otal dezinteresat #acă reputaţia lui<ffie va fi iar fără pată, va putea alege orice cavaler, iar tu veiavea mai multe şanse să pui m)na pe încrezutul ăla deSatha%a+

' (u e… începu 2ate, dar renunţă !i ce trebuie să fac eudacă ţie îţi reuşeşte aşa o minune7<l făcu un pas mare şi a&unse imediat l)ngă ea ' rebuie să mă laşi să te sărut ' Smmm, făcu ea Sai să numărăm sărutările pe care mi

le-ai furat şi ai să vezi că tu îmi eşti dator

' (u vorbesc de genul acela de sărut1ocea îi era profundă şi sumbră 2ate tăcu, neştiind sigur ce

voia el să spună, dar… ? luă în braţe ' (-am să-ţi răpesc fecioria, 2ate ţi dau cuv)ntul meu de

onoare #ar lasă-mă să te descopăr, să-ţi dăruiesc plăcere, să te

iubesc ' <u…<l îi acoperi gura cu buzele lui, reduc)nd-o la tăcere $ărutul

lor a fost la fel de sălbatic ca şi grădina în care stăteau <ra unsărut la limita decenţei, chiar dacă el îşi pusese, m)inile pespatele ei, iar ea îi încolăcise g)tul cu braţele

<ra la limita decenţei, pentru că am)ndoi ştiau că se sărutaude parcă ar face dragoste, că în acel sărut e"istau posesie şisupunere, că fiecare dăruia şi primea acelaşi lucru o intimitateinterzisă

2ate se îndepărtă clătin)ndu-se, abia ţin)ndu-se pe picioare$e întoarse mai mult ca să-i înt)lnească privirea, apoi

îngenunche l)ngă pătura de picnic şi începu să pună argintăriaîntr-un coş

' ? să trimit un servitor să str)ngă, spuse Babriel



' (u sunt o neputincioasă, aşa că nu trebuie să dăm delucru cuiva, dacă putem facem ceva şi singuri

' <u nu dau de lucru nimănui Babriel se aplecă şi o ridicăîn picioare Asta e treaba lor #acă tu crezi că vreun servitor

are şansa să scape de ochii de şoim ai lui DicG, înseamnă cănu-l cunoşti prea bine pe fratele meu ' otuşi, îngăimă 2ate, nesigură pe ea <ste… îşi ridică

ochii la el ca să-l vadă încrunt)ndu-se la ea $ă nu crezi că amtrudit ca o servitoare în locul unui porcar, îi zise ea,îndrept)ndu-se spre poartă (-am fost niciodată servitoare

' $igur că nu, îi spuse el, lu)nd-o de braţ <şti o lad+<a îl privi bănuitoare, dar el îi z)mbea cu tot at)ta inocenţă

cu care ar fi vorbit despre vreme

*apitolul FM

(u încăpea nicio îndoială că 6ecGham era un ticălos !i, dinc)te ştia Babriel, ticăloşii îşi dădeau arama pe faţă la beţie

i împărtăşi această parte din planul său şi lui DicG,spun)ndu-i să le dea oaspeţilor şampanie pe săturate 8a auzulacestor vorbe, DicG îşi dăduse ochii peste cap, dar la cină

Babriel observă că servitorii mişunau pe la mese să umplecupele cu şampanie, ca furnicile care-şi fac pregătirile deiarnă

Planul a avut, cu siguranţă, un mare efect chiar la masa lui4iica lui lad+ #agobert, Arabella, încetă să-i mai arunce priviriinduitoare, care totuşi nu porneau din toată inima, şi-i dădu

atenţie doar t)nărului lord Partridge, aşezat la st)nga ei 8a alpatrulea fel, obra&ii ei de&a îşi schimbaseră culoarea într-ofermecătoare nuanţă de roz şi ea îşi lăsase încet capul pe



umărul lui Partridgen schimb, faţa mamei ei căpătă o nuanţă mai puţin

frumoasă, de roşu-închis, însă doamna se ţinea perfect dreaptă4elurile de m)ncare şi şampania tot veneau *ontesa îşi

dădu drumul la corset, la modul figurat, şi îi spuse o povestecomplicată cu o mătuşă suferindă care trăia la unbridgeDells

' 6olnavii închipuiţi, rosti ea, nu trebuie încura&aţi #ec)nd o ştiu, mătuşă-mea se pl)nge de c)te ceva, dar eu n-oaprob

Sohotele de r)s care veneau din direcţia lui 2ate păreau săsugereze că discuţia de la masa ei era mai amuzantă dec)t ceade la masa lui $ingura dată c)nd se uită peste umăr, observăcă Satha%a+ se apleca aşa de mult spre 2ate, că-i putea vedeas)nii din decolteu, şi, av)nd ocazia, probabil că se şi uita la ei

8a acest g)nd, pe faţă îi apăru o e"presie aşa de sălbatică,înc)t lad+ #agobert îl întrebă dacă nu cumva îl durea ceva ' .ătuşă-mea, îi mărturisi ea, pretinde că face crize la

fiecare sfert de oră :-am spus că dacă e aşa, sigur o să moarăde apople"ie c)nd va bate ceasul ora douăsprezece

' Ar trebui să presupun că nu s-a conformat7 întrebă

Babriel ' :-am spus-o ca s-o a&ut, zise contesa #acă crizele nu ducla apople"ie, atunci nici nu trebuie băgate în seamă

' Am o curiozitate în privinţa unui oaspete de-al meu,spuse Babriel, lăs)nd-o în plata #omnului pe mătuşa dinunbridge Dells !tiu că dumneata, draga mea doamnă, eşti la

curent cu tot ce se înt)mplă în 8ondra… *e poţi să-mi spuidespre lordul 6ecGham7

<a reacţionă la solicitarea lui, făcută pe un ton scăzut, ca un



c)ine al lui 2ate căruia i se dădea o bucăţică de br)nză — #ăi, este al treilea fiu al ducelui de 4esticleF, aşa cum

probabil ştiţi ' 4esticle7 întrebă Babriel, reflect)nd asupra acestui nume

: se potriveşte ' l consideraţi potrivit7 întrebă lad+ #agobert nesigură(u vă înţeleg, Alteţă Apoi adăugă (u e de bon tonK. (u-miplace t)nărul ăsta

Acum, intrară în miezul problemei ' <"act aşa g)ndesc şi eu, îi spuse Babriel, uit)nd că nu-l

văzuse niciodată pe 6ecGham Pare să fie un hedonist ' <ste un dezmăţat, spuse contesa pe şleau, trăg)ndu-şi în

os turbanul, care era c)t pe ce să-i pice în farfuria cu somon<ra din satin alb, cu o semilună de diamant în v)rf, care-l

zg)ria pe Babriel ori de c)te ori ea se apropia de el

' #ă-mi un e"emplu sau două din care să reiasăapucăturile lui, zise Babriel, cu un z)mbet plăcut care parcă oîndemna să dezvăluie secrete

' (u l-aş lăsa în prea&ma fiicei mele, zise contesa înfig)ndcuţitul în somon A distrus mai mult de o reputaţie, ştii doar(icio doamnă t)nără nu e în siguranţă cu el

' @n ticălosL

, aşa cum zice ducele de 0orG, sugeră Babriel ' (u ştiu nimic despre pălăria lui, spuse contesa urm)ndu-şi firul g)ndirii #ar toate aceste doamne 3 cele cărora le-adistrus reputaţia 3 s-au purtat ca nişte stricate cu el AcuV nuvreau să spun că nu avem şi tinere doamne mai bune dec)tastea

2 Coc de cuvinte intraductibil între =fester J 9 buboiI şi =testicie> 9testiculI

3 6un-gust 9frI

4 Coc de cuvinte intraductibil între bad hat 9ticălosI şi hat 9 pălărieI



<a tăcu ' Aşa e în toată lumea, îi spuse Babriel încura&ator ' #ar chiar dacă eram t)nără şi nebunatică şi aş fi vrut să-

mi fac de cap, ceea ce n-a fost niciodată cazul, zise contesa,

tot nu l-aş fi ales pe el, dacă mă înţelegi ' $igur că da, spuse Babriel, d)nd din cap <"plicaţi foartebine, doamna mea

*ontesa se uită chior)ş la el ' .)ncare uşoară, ca pe continent, afirmă ea Am luat

destul din somonul ăsta *hemă un servitor

' Adu mai multă şampanie îi spuse Babriel servitorului<ra curios să vadă dacă lad+ Arabella chiar se va prăbuşi înbraţele t)nărului lord

#upă ce ma&oritatea musafirilor săi plecară clătin)ndu-sedin sala de ospeţe, iar cei care nu erau în stare să se ţină pe

picioare erau a&utaţi de servitori, Babriel îl găsi pe 6ecGham însala de biliard?mul stătea într-un fotoliu şi se uita la oloose care-l bătea

la &oc pe Algemon, sau Algie, cum îi zicea 2ate, cu o preciziematematică $e părea că doar oloose nu fusese afectat deoceanul de şampanie care se revărsase în sala de ospeţe

#esigur, intrarea lui Babriel în sală produse o st)n&enealăgenerală *ei din grupul care urmărea &ocul au început să-şistudieze speriaţi hainele şi pantalonii, de parcă unui prinţ sauoricărui alt nobil i-ar fi păsat dacă li se umflau pantalonii înfaţă oloose îşi ridică ochii de la masa de biliard şi făcu oreverenţă, dar cea făcută de Algie era, cu siguranţă, mai

ad)ncă şi mai nesigură rebuia să spere că nu &ucaseră pebani

Babriel îi salută pe r)nd pe toţi gentlemanii pe lordul



#e%berr+ cel sincer şi entuziast, care muşca din trabuc, pe8eo al lui Senr+, lordul Drothe, care ţinea în m)nă o cupă deşampanie, dar nu arăta prea ameţit pentru c)t băuse, iar în celedin urmă, pe 6ecGham

6ecGham era un om fără bărbie (u avea bărbie chiar deloc*apul i se întindea de la g)tul slab la mustaţă, iar apoi p)nă

la fruntea destul de lată (efericita lipsă a bărbiei îi făceacapul să semene cu o popică turtită Avea în &ur de treizeci deani; mirosea ca un sconcs şi avea favoriţii vopsiţi rebuia

apreciat faptul că-şi lăsase mustaţă pentru a-şi mări partea deos a feţei, dar efectul era nefericit

<ffie fusese într-adevăr generoasă c)nd îl făcuse broscoi, seg)ndi Babriel, adres)ndu-i lui 6ecGham un z)mbet la felluminos ca cel schiţat de o mangustă unei cobre

' *)nd îţi vine logodnica7 întrebă 6ecGham ' $per că înainte de bal, zise oloose, şterg)ndu-şi cu gri&ătacul oate florile din Anglia sunt aici, în speranţa de a ficulese de înălţimea 1oastră, şi n-au de g)nd să renunţe p)nănu vă căsătoriţi cu una dintre ele (iciuna nu catadicseşte săflirteze cu noi ceilalţi

6ecGham pufni în r)s ' (e insulţi gazda, oloose, bătr)ne Pe continent, oameniisunt mai formali dec)t suntem noi între noi rebuie să-l iertaţipe omul ăsta, spuse el, întorc)ndu-se spre Babriel şi şoptindAre gura slobodă, dar e bun

Babriel înt)lni privirea lui oloose peste umărul lui

6ecGham ' n această privinţă, oloose are dreptate, zise Babriel (-

o cunosc pe mireasa pe care mi-a ales-o fratele meu otuşi,



avem… cum să zic7 ' *)teva săptăm)ni la dispoziţie, operioadă suficientă ca să ne g)ndim unul la altul

5osti intenţionat cuvintele cu o anumită st)ngăcie <ngleziiîi dispreţuiau pe cei care nu le vorbeau limba fluent, un obicei

prostesc care avea să le aducă mari necazuri în viitor ' !i între timp, poţi să-ţi bucuri ochii cu faimoasele dinAnglia, zise 6ecGham, băt)ndu-l binedispus pe umăr

Babriel se abţinu să nu-l pocnească pe tip, ca pe un ţ)nţar ' inerele nobile englezoaice sunt at)t de rare în…

delicateţea lor (işte flori înc)ntătoare, aşa cum le-a numit şi

domnul olooseoloose mormăi ceva din locul în care îşi dădea cu talc pe

tac, aşa că Babriel îi aruncă o privire care să-l atenţioneze ' #ragul meu oloose m-a prezentat unei fete înc)ntătoare

chiar azi-dimineaţă, zise el #omnişoara 3 cum o chema7

' <ffie sau cam aşa ceva *u ochi catifelaţi ca de căprioară.-a cuceritoloose ridică o spr)nceană, căci, dintre toţi bărbaţii din

încăpere, doar el ştia sigur că nu-i oferise niciun prile& luiBabriel s-o înt)lnească pe domnişoara <ffie $tarcG

Pentru scurt timp, în cameră se aşternu tăcerea, deoarece

bărbaţii prezenţi acolo încercau, probabil, să găsească omodalitate de a-i spune lui Babriel zvonul scandalos pe care-lrăsp)ndise 6ecGham

' <phronsia $tarcG e cam bătr)nă, se hlizi 6ecGhamrebuie să fie trecută bine de douăzeci de ani

' (u are chiar cea mai bună reputaţie, zise #e%berr+, dar

eu nu m-am încrezut niciodată în zvonuri rebuie să fie oneînţelegere la mi&loc

.uşcă din trabuc şi se uită fi" la 6ecGham



' #a, pentru că cine ar putea să creadă că micuţa <ffie l-ar fi ales pe 6ecGham7 spuse domol lordul Drothe, apropiindu-se de ei n seara aceea, trebuie să fi băut c)teva sticle deşampanie, dar, în mod miraculos, se ţinea bine pe picioare

(oi te iubim, 6ecGham, dar…5oşeaţa de pe g)tul lui 6ecGham trecu de gulerul său înalt,iar el chicoti din nou

' Am şi eu admiratorii mei, zise el ' *are a fost treaba7 întrebă Algie, b)z)ind ca un bondar,

aşa cum îi stătea în fire e-a sărutat sau ce, 6ecGham7

' 1ai de mine e"clamă Babriel $per că nu te-a sărutatîmpotriva voinţei tale, lord 6ecGham7 #eşi ar trebui să neîntrebăm care bărbat nu ar dori să fie sărutat de o doamnă aşat)nără şi înc)ntătoare

' .i-a dat mai mult dec)t o sărutare, afirmă 6ecGham, un

pic posomor)tPărea să fi înţeles că nu toţi cei de faţă îl aprobauBabriel se întoarse şi-i făcu semn valetului aflat la uşă ' !ampanie pentru toată lumea#e%berr+ era un om care nu tolera nedreptatea; Babriel îl

ghicise dintr-o privire Drothe părea genul care putea să bea la

greu, dar chiar şi beat, tot se purta ca un gentleman ' #in c)te am auzit, strigă oloose de la masa de biliard pecare aran&a din nou mingile, fata a fost aşa de cucerită defarmecul tău zdrobitor, înc)t a făcut un gest intim

?chii lui Babriel se plimbară din creştetul capului lui6ecGham p)nă în zona unde trebuia să fie bărbia, unde

zăboviră puţin, apoi cobor)ră la umerii vătuiţi, la talia str)nsăîn centură şi la pantofii cu catarame

' *iudat… nu că aş avea vreo intenţie să te &ignesc, lord



6ecGham, dar tinerele doamne sunt aşa de frivole, nu7 Aşa deînclinate să preţuiască mai degrabă aspectul dec)t sufletul unuibărbat

' #upă mine, lucrul cel mai ciudat, zise #e%berr+, e că

domnişoara <ffie nu-i singura !i despre una dintre fetelevărului meu, venită din $coţia, s-a zvonit cam acelaşi lucru*u diferenţa că despre micuţa mea nepoată, #elia, s-a spus căl-a t)r)t pe lordul 6ecGham într-o cămară

6ecGham se uită spre uşă, dar Babriel stătea neclintit între elşi ieşirea prin care putea să scape

' *e spirit de aventură au şi fetele astea din Angliacomentă Babriel otuşi, arată ca şi c)nd 3 cum ziceţi voi pe-aici7 ' (ici usturoi n-au m)ncat, nici gura nu le miroase

' Aşa e, zise #e%berr+, venind să stea alături de Babriel#elia nu era o fată uşuratică şi a avut de spus cu totul altceva

despre cele înt)mplate ' Adevărat7 întrebă Babriel Atunci ai avut noroc că tatălei nu te-a provocat la duel, lord 6ecGham #ar, desigur, cei depe continent sunt mult mai tentaţi să-şi rezolve diferendele cusabia şi puse m)na pe m)nerul spadei, urmărit cu privirea de6ecGham

' #elia era logodită pe-atunci, iar acum are doi copii mici,zise #e%berr+ #ar nu avea tată, ca să-i apere onoarea <"actca domnişoara $tarcG, deşi nu m-am g)ndit la asta p)nă acum

' (u-mi dau seama ce legătură are asta cu întrebarea pecare a pus-o prinţul la început, spuse 6ecGham cu vocea luisubţire şi piţigăiată @n bărbat elegant trezeşte întotdeauna

ambiţia într-o femeie #acă voi, domnilor, aveţi nevoie dec)teva sfaturi cum să intraţi în graţiile unei doamne, voi fiînc)ntat să vi le dau



4usese o încercare demnă de un maestru ' *rezi că pe <ffie $tarcG a dat-o gata costumul tău7

întrebă oloose, duc)ndu-se şi el l)ngă Babriel şi aşez)ndu-sede cealaltă parte a acestuia *iudat, pentru că, iartă-mă,

6ecGham, dar mie nu mi-a spus niciun cuv)nt despre aşa cevaoloose era, fără îndoială, cel mai elegant dintre toţi cei defaţă (u avea talia str)nsă sau mustaţa dată cu ceară, dar Babriel era convins că p)nă şi fratele lui, 5upert, ar fi t)n&itdupă fracul lui oloose şi butonii lui din 4ranţa

' <i bine, zise 6ecGham, doamnele preferă, de obicei,

bărbaţii rafinaţi, oloose #acă mă ierţi, adăugă eloloose a+ea ceva e"trem de viril… poate că era e"presia

ochilor $au modul în care ţinea tacul <ra uimitor că un bărbatîmbrăcat într-o haină cu broderii putea să aibă aerul unuidocher

' (u înţeleg, se pl)nse Algie 8-a t)r)t <ffie pe 6ecGhamîntr-o cămară sau nu7 ' (u, spuse 6ecGham ' #elia a făcut asta, interveni Babriel ' ?, atunci au fost două, remarcă Algie Am crezut că o

singură fată le-a făcut pe toate <ffie $tarcG e prea micuţă ca

să tragă după ea un bărbat, nu ştiţi7 (u e în stare, aş spune ' .ie mi se pare că au fost trei, îl întrerupse lordul Drothe$tătea lungit pe-o parte, arăt)nd foarte amuzat (u circula opoveste în urmă cu mulţi ani, 6ecGham7 ? fetişcanăpofticioasă se ţinea după tine la AlmacGVs

' (u e"clamă Babriel #ar asta e grozavă *e noroc pe

bărbatul care a făcut trei femei să se dea la el ' #ar e"istă o întrebare, zise Algie, lungind un pic

cuvintele Avea tată a treia fată7 Păi, se presupune că avea un



tată, dar era el în viaţă7 ' 6ună remarcă, dragul meu nepot, zise Babriel *hiar

foarte bună 8ord Drothe, îţi aminteşti cumva numele tinereidoamne7 $au… ' $e întoarse el către 6ecGham dumneata

trebuie să-l ştii, domnul meu #eşi aceste lucruri par să ţi seînt)mple destul de des, ar trebui totuşi să ţii minte numeledoamnelor cu pricina

6ecGham dădu din umeri ' oate întrebările astea sunt foarte neplăcute, domnilor

#e ce-ar trebui să-mi amintesc numele fiecărei tinere cochete

pe care am înt)lnit-o de-a lungul anilor7 AlmacGVs e plin defete frumoase şi dădu pe g)t şampania *red că e timpul sămă duc la culcare

' (u, nu, îi spuse Babriel pe un ton bl)nd (-are niciunrost să ne facem complimente între noi ţi aminteşti sau nu

numele celei de-a treia doamne pe care ai acuzat-o că-ţi făceaavansuri necuviincioase76ecGham îşi încleştă dinţii ' !tiu eu, zise Drothe (umele ei de familie era

Dodderspoon, dar să fiu al naibii dacă mi-l amintesc şi pe celmic

' $ir PatricG Dodderspoon, spuse #e%berr+, încrunt)nddin spr)ncene A murit de mult timp, am fost cu el la <ton ' (-avea tată, remarcă Algie cu tristeţe în glas (ici ea n-

avea tată ' 1ai de mine interveni oloose $e pare că Anglia era

plină pe-atunci de stricate fără taţi

' <i bine izbucni 6ecGham 4ăcu semn din cap unui valetSei, adu-mi şampanie

$e făcu tăcere, în timp ce-i era turnat vin în pahar, îi bău,



apoi îşi ridică ochii, în care se văzu o sclipire trecătoare decura&

' ?ricum, voiau şi ele, zise el (u sunt dec)t t)rfeîmbrăcate frumos $ub pretenţiile de mare doamnă, se ascunde

mereu o dezmăţată care-şi desface picioarele la prima privireînflăcărată pe care i-o aruncă un bărbat chipeş ' #ar tu nu eşti unul dintre ăia *am abscons, totuşi destul

de clar, zise Babriel $e întoarse şi-i făcu semn valetului erog, adu-l pe 6er%icG 8ordul 6ecGham pleacă în cur)nd

' :-ai fi putut face aşa ceva şi 1ictoriei mele, spuse Algie,

uit)ndu-se la 6ecGham cu un fel de oroare reţinută (ici ea n-are tată :ar apoi, ar fi fost pierdută

' Acum e prea t)rziu s-o mai a&utăm pe domnişoaraDodderspoon, zise #e%berr+, încruciş)ndu-şi braţele pe piept:ar #elia s-a măritat c)t se poate de bine Problema noastră

răm)ne acum domnişoara <ffie $tarcG #eoarece cred cătinerii nu-i fac curte, după ce-ai afirmat aşa ceva despre ea ' Ar trebui s-o ia de nevastă, zise Algie !i-ar trebui să-şi

dea cuv)ntul de onoare că n-o să mai facă niciodată aşa nişteblestemăţii

' <l nu are cuv)nt, zise #e%berr+, în acelaşi timp cu

Drothe .ă îndoiesc că domnişoara <ffie l-ar lua de bărbat <prea ur)t, pe l)ngă alteleA spus-o calm, cu paharul la gurăPe g)tul lui 6ecGham apărură din nou pete roşii, care i se

întinseră pe faţă $e întoarse cu spatele la lordul Drothe şi îifăcu o reverenţă scurtă lui Babriel

' *onstat că doriţi să plec dintre aceste ziduri pline demucegai, Alteţă, şi aşa voi face *u multă plăcere

' (u încă, spuse Babriel Ai să pleci, dar cu nepreţuitul



meu 6er%icG, care te va a&uta pe drum #ar mai înt)i, trebuieneapărat să discutăm în ce fel să-ţi repari greşeala faţă dedomnişoara <ffie $tarcG

6ecGham se hlizea acum în surdină

' ? să plec de-aici să le spun tuturor, nu7 Am să le zic căm-a sărutat dezmăţata asta şi că săruta ca o frigidă, aşa că i-amscutit pe alţii de osteneală

Babriel îi trase lui 6ecGham un pumn în falcă Acesta zburăc)t colo, se izbi de marginea mesei de biliard şi se prăbuşi pepodea

' !i-a pierdut cunoştinţa7 întrebă oloose, după ce văzu că6ecGham nu se mişcă

' (u, zise Algie, turn)nd cu gri&ă paharul cu şampanie pefaţa omului *red că-şi mişcă pleoapele

' Păcat de şampania asta bună remarcă Drothe 1reau să

te felicit, prinţe, pentru tăria ta de caracter *)nd a îndrăznit săvorbească deşănţat, mă g)ndeam eu că ai să te iei de elBabriel se duse la 6ecGham şi îl ridică în picioare 6ărbatul

clipi şi se clătină, dar rămase în poziţie verticală ' 1rei să continuăm discuţia, lord 6ecGham7 ' $ă fiu al naibii dacă nu mi-ai rupt falca, zise 6ecGham,

duc)ndu-şi m)na la gură, să vadă dacă avea toţi dinţii la locullor ' (u vrei să repetăm ce-ai să spui despre domnişoara <ffie

$tarcG7 ' Am să spun că prinţul mi-a cerut să spăl onoarea micuţei

sale păsăruici, nu7

Apoi a leşinat din nou, iar ceilalţi l-au întins pe masa debiliard

' (u mai aruncaţi şampanie pe el strigă oloose alarmat



? să stricaţi fetrulAlgie îl trase pe 6ecGham şi-l aşeză în fund, pe marginea

mesei de biliard Acesta flutură din pleoape, apoi îi căzu capulşi se prăbuşi iar pe masă

' *e plictisitor observă Babriel #ar cred că e aproapegata să spună adevărul $e întoarse spre alt servitor #u-te înapartamentul lui lad+ #agobert ransmite-i respectele mele şispune-i să vină aici, la sala de biliard, pentru că e vorba deceva foarte urgent

#e%berr+ rămase cu gura căscată, iar oloose pufni într-un

r)s zgomotos#upă c)teva minute, 6ecGham clipi din ochi, sc)nci şi se

ridică în şezut ' #intele meu $cuipă puţin s)nge şi spuse un pic s)s)it

.i-ai scos un dinte, străin nenorocit Apoi, c)nd înt)lni

privirea lui Babriel, se opri brusc ' 8ad+ #agobert va fi aici într-o clipă ca să-ţi asculteconfesiunea, îi spuse Babriel .ărturisirea păcatelor face binela suflet, aşa se spune n cazul tău, e singura şansă să-şipăstrezi restul de dinţi Pricepi7

' (u pot Ai să faci din mine un paria, zise 6ecGham

g)f)ind (u înţelegi Anglia sau pe engleziAlgie se duse la masa de biliard, de unde culese un dinte şii-l puse lui 6ecGham în palmă

' (u cred că vrei să-l laşi aici $-ar putea spune că e oamintire a vizitei tale la castel

' (-o să mă mai invite nimeni nicăieri, sc)nci 6ecGham

(u aveţi idee ce-mi faceţi 1a trebui să mă retrag la ţară ' Pentru tot restul vieţii tale, interveni #e%berr+ cu un glas

feroce



' ? iau… o iau pe fată de nevastă spuse 6ecGham,arunc)nd priviri sălbatice tuturor celor prezenţi sta-i cel maibun lucru pe care-l pot face, iar ea are să mă accepte, ştiţi căaşa va fi 1oi face asta doar ca să arăt tuturor ce gentleman

sunt, pentru că ea… ' <ffie n-are să vrea să se mărite cu tine, afirmă Babriel.ai ales cu golul ăsta mare în gură, în loc de dinte Arăţi ca undegenerat, ceea ce nici nu e departe de adevăr

' Am o moşie frumoasă, zise 6ecGham, încep)nd săîndruge verzi şi uscate Ar da norocul peste ea dacă s-ar

căsători cu mine #ar n-o oblig şi…$e deschise uşa din spatele lor ' $cuzaţi-mă, se auzi o voce poruncitoare .ă aşteptam să

găsesc cel puţin un incendiu, dar tot ce văd e o şleahtă de lorziflecari, aşa că nu-mi dau deloc seama cum s-ar putea numi aşa

ceva o urgenţăBabriel se întoarse şi se înclină în faţa ei *ontesa părea căfusese convocată aici din drumul ei spre dormitor, căci avea pecap o scufie de noapte şi era înfăşurată în at)tea p)nzeturi albeşi mototolite, că ar fi îmbrăcat un sat întreg cu ele

' mi faceţi o mare onoare, zise el, sărut)ndu-i m)na

' .ă văd obligată să-ţi spun, Alteţă, îi replică lad+#agobert, că nu consider noaptea un moment potrivit pentruînt)lniri cu persoane de se" opus, aşa că nu apreciez asemeneasolicitări

' e înţeleg perfect, dar dumneata eşti singura persoanădin castel la care puteam să apelez, zise Babriel, d)ndu-se la o

parte astfel înc)t contesa să-l poată vedea pe 6ecGham pentruprima dată

<a se str)mbă de sc)rbă



' @n bătăuş ' 8ordul 6ecGham are de făcut o mărturisire, îi e"plică

Babriel n calitate de arbitră a bunei0cu+iinţe, cred cădumneata eşti cea mai indicată persoană în faţa căreia s-o facă

' $per că nu vrei să insinuezi că eu îi pot ierta păcatele, caun preot, zise contesa 8ord 6ecGham, spune ce doreşti #ar numai după ce-ţi ştergi s)ngele de pe bărbie mi face greaţă

6ecGham făcu ce i se poruncise, se înfioră şi clipi des ' Sai, dă-i drumul, omule îi spuse lad+ #agobert pe un

ton de comandă

' <ffie $tarcG… ' #omnişoara <phronsia $tarcG pentru tine, îl întrerupse

ea (u sunt de acord cu lipsa de maniere la cei tineri ' #omnişoara <phronsia $tarcG nu a acceptat, vai,

avansurile pe care i le făceam, zise 6ecGham #e fapt, m-a

străpuns cu o furculiţă după ce-am făcut un gest intim şirespingător faţă de ea*ontesa dădu din cap aprobator ' <şti un ticălos, spuse ea Am ştiut-o din prima clipă c)nd

te-am văzut, nu greşesc niciodată în privinţa caracterului unuiom $per să nu mai dau ochii cu tine c)t trăiesc

6ecGham înghiţi în sec, arăt)nd de parcă spera din totsufletul să se împlinească dorinţa contesei ' Am să mă îngri&esc m)ine de reputaţia domnişoarei

<phronsia, continuă ea (imeni din cei de faţă nu se îndoi cănumele lui <ffie va fi p)nă la amiază la fel de nepătat ca şi celal unui nou-născut Am să adeveresc că ea s-a purtat cu cea

mai mare bună-cuviinţă *uv)ntul meu are greutate, cel puţinaşa sper

' #umneata eşti un e"emplu pentru toţi, zise Babriel



' !i pentru noi, întări Algie<a îi aruncă o privire dispreţuitoare, dar reuşi să se abţină

să-i spună ce credea despre el $e întoarse spre Babriel ' Parcă ai spus că lordul 6ecGham trebuie să plece departe,

să-şi îngri&ească sănătatea ' #a, confirmă el, z)mbindu-i Aşa va face ' *red că Camaica ar fi un loc potrivit, zise ea Am auzit

că, acolo, unul din doi oameni sunt m)ncaţi de rechini Aişanse să scapi, aşa mi se pare

Babriel făcu o plecăciune

' #orinţele dumitale sunt lege pentru mine, doamna mea<a pufni dispreţuitoare ' Astea-s complimente de pe continent, zise ea şi ieşi din

sală ' *e-a spus7 (u mă duc în Camaica, zise 6ecGham, c)nd

pricepu vorbele contesei Poate mă retrag la ţară în toamnă sauanul viitor #eşi ar fi un sacrificiu, îţi spun oată lumea aresă-mi ducă dorul

Babriel se uită peste umăr DicG apăruse în prag, cu omulţime de servitori după el ntr-o clipă, lordul 6ecGham afost luat din cameră, iar tot ce-a mai rămas din prezenţa lui a

fost &elania care se auzea din ce în ce mai slab de pe hol ' Pot şi eu să pun lucrurile cap la cap şi m-am tot g)ndit,zise lordul #e%berr+, d)nd cu pumnul în masa de biliard, mi-eruşine de mine însumi

' Poate că un om care e interesat de una dintre acestetinere doamne ar &udeca lucrurile mai bine, interveni lordul

Drothe #omnişoara <phronsia $tarcG are mult noroc că te-aînt)lnit, prinţe

' #ar nu m-am înt)lnit cu ea, spuse Babriel .ă tem că m-



am prefăcut interesat doar ca să-l scot pe el din vizuină 1reisă facem o partidă, oloose7

' Ei l-ai scos pe 6ecGham de la inimă7 întrebă oloose,ridic)nd o spr)nceană Aşa o virtute… i dădu un tac .ă

întristez la g)ndul că am onoarea să te fac praf la biliard ' ?are7 făcu Babriel, d)ndu-şi tacul cu talc ' Pentru onoarea ţării mele, zise oloose, d)nd din cap

*ine-ar fi crezut că neamul Pomero+ are aşa o masă grozavă7 ' (ici nu are, spuse Babriel, aplec)ndu-se peste masă cu

tacul

' Adevărat7 întrebă Algie, spri&inindu-se voios cu coatelede marginea mesei Atunci de unde e asta7

' < singura piesă de mobilier pe care am adus-o de la.arburg, zise Babriel, z)mbindu-i hoţeşte lui oloose Ai ziscă &oci pe mize mari, aşa-i7

Adversarul său pufni într-un r)s zgomotos*apitolul FN

#upă cum se adeveri, ofensiva informaţională pornită delad+ #agobert avea să fie mult mai rapidă şi mai eficace, aşa

că veştile se răsp)ndiră înainte de pr)nz 2ate află de dizgraţialui 6ecGham dimineaţa, c)nd 5osalie îi aduse ciocolata caldă,fapt care avea să-i fie confirmat c)nd, invitată de <ffie, seînt)lni cu un grup restr)ns de doamne în salonul roz, pentru caservitoarea lui <ffie să le arate cum se făcea o poşetuţă dintr-un manşonM din puf de lebădă

(imeni nu se ostenea să peticească un manşon, darămite să5

Coc de cuvinte intraductibil, bazat pe dublul sens al cuv)ntului muff 9manşon şivaginI



facă din el o poşetuţă oate au fost imediat de acord că nuavuseseră niciodată încredere în 6ecGham şi o asigurară pe<ffie că era o porumbiţă nevinovată şi o sf)ntă

' Arată-ne cum ţii furculiţa, zise Senr+, lu)nd una de pe

tava de ceai .ai bine învăţ să găuresc un ticălos ca 6ecGhamdec)t să-mi transform manşonul preferat într-o poşetă Aşa7$au aşa7

2ate pufni în r)s c)nd se uită la Senr+ cum dădea cufurculiţa prin aer, ca un om care învaţă să scrimeze

' (-aş putea să-ţi spun, zise <ffie, cu obra&ii îmbu&oraţi de

surescitare otul s-a petrecut aşa de repede (u ştiam dec)t cătrebuie să scap de el şi aşa am făcut

' $per că n-am a&uns încă la v)rsta la care să ezite bărbaţiisă-mi facă avansuri, spuse Senr+ *red că ştiu să mă apăr Aşputea să fac mult rău cuiva, dacă mi s-ar ivi prile&ul Poate l-aş

convinge pe bărbatul meu că trebuie să mai e"ersez8ad+ #agobert îşi ridică ochii de la măsuţa de scris, la carescria misive tuturor celor care contau pentru ea, după cum ae"plicat ea

' *red că e ceva lipsit de moralitate să înfigi furculiţa însoţul tău, declară ea

' Hice asta pentru că l-ar ciomăgi pe #agobert p)nă l-ar lăsa lat, dacă ar vrea, îi şopti Senr+ lui 2ate ' Sai să vorbim despre balul de m)ine strigă Arabella,

după ce-i aruncă o privire rapidă maică-sii #omnişoară#altr+, dumneata ce-o să porţi7 Ai un gust at)t de rafinat… aisă-ţi pui nişte pantofi de sticlă7

2ate deschise gura să spună ceva, dar interveni Senr+ ' Pantofi de sticlă7 *e mai sunt şi ăştia7 rebuie să fie

ceva ce mi-a scăpat din cauza afurisitei ăleia de călătorii în



străinătate din primăvara trecută, sunt sigură ' $unt cei mai frumoşi pantofi din lume, izbucni Arabella

#atorită domnişoarei #altr+ sunt acum la modă .i-aş dorimult să am şi eu o pereche, dar mama nici nu vrea să audă

' 8a c)t costă, parcă ar fi din diamante, observă lad+#agobert, ridic)ndu-şi din nou capul 6ani aruncaţi pe apas)mbetei

' Pot să se spargă şi să-ţi taie degetele de la picioare, nu-iaşa7 întrebă Senr+, vădit interesată *red că sunt prea plinuţăca să port ceva de sticlă

' #e fapt, nu sunt făcuţi din sticlă, zise 2ate, chinuindu-sesă-şi amintească ce-i spusese 5osalie despre ei <i bine, da, euam să port o pereche

' ot ce este ultimul răcnet e şi îngrozitor de scump,remarcă Senr+ #ulapul meu e arhiplin de pene de struţ, după

care toată lumea de la curte se dădea în v)nt anul trecut *ostăo groază de bani şi sunt aşa de grele, că şapte dintre ele mi-auprovocat o durere de cap înfiorătoare

' <u am să port la bal un &upon din satin şi peste el, o fustădin stofă ţesută cu fir de aur la 6ru"elles, anunţă contesa *uopt pene albe de struţ .ie nu-mi fac deloc rău

' Albe, albe, albe, mormăi Senr+ ? să arate ca o mireasăAr trebui să i se spună că un c)mp acoperit cu zăpadă arată dezece ori mai mare dec)t unul arat

' Senr+ e"clamă 2ate, hohotind de r)s ' Ai dreptate să mă corectezi *)mpul ăla n-a mai fost arat

de ani de zile

' <u o să port la bal o rochie de seară cu o tunică drapată,spuse <ffie 1ictoria, tu ce-ai să pui pe tine, zi-mi <şti une"emplu pentru mine



2ate nu avea nici cea mai vagă idee ' .i-am adus vreo trei-patru rochii, zise ea cu g)ndul în

altă parte (u mă pot hotărî niciodată dec)t în ultima clipă ' !i ce coafură ai să-ţi faci7 Brecească sau romană7 întrebă

lad+ Arabella ' *hiar că nu ştiu, zise 2ate, d)ndu-i un cot lui Senr+ casă schimbe subiectul

' Acum mă înnebunesc după peruci .i-am adus o perucăsuperbă, spuse Arabella

' 6ărbaţilor nu le plac perucile, afirmă contesa, ridic)ndu-

şi iar ochii Ei-am spus de o mie de ori, Arabella, că bărbaţii seuită la părul unei femei să vadă ce fel de iapă de prăsilă va fi

$e lăsă o clipă de tăcere ' Atunci e bine că-mi plac perucile, zise Senr+ Altfel, cei

trei soţi ai mei s-ar fi putut da la altele

' mi cer scuze pentru mama, spuse încet Arabella ' e aud, fata mea, îi zise contesa #acă sunt necesarescuze, mi le pot cere şi singură $e uită spre canapea, îmi parerău, Senr+ (-am avut intenţia să vorbesc de reproducere înfaţa ta

' Asta a fost cu mulţi ani în urmă, zise Senr+, d)nd uşor

din umeri #ar ştii, .abel, că e prima dată că mi te-ai adresatcu numele pe care-l prefer7 ' (-am s-o mai fac, spuse contesa, încep)nd iar să scrie <

îngrozitor de vulgar să foloseşti numele de botez înconversaţie, ca să nu mai vorbim despre o poreclă de acest fel

' !tiam eu că am un motiv anume să-mi placă numele ăsta

$unt de o vulgaritate incurabilă, afirmă Senr+ ' Am să-ţi zic eu ce e vulgar, spuse contesa 1ulgar e felul

în care îi face domnişoara <mil+ Bill ochi dulci prinţului 8a



urma urmei, este prinţ ' @nul grozav de arătos, se băgă în vorbă Senr+ ' (u e fără cusur, zise contesa #ar e străin şi prinţ şi, pe

deasupra, gazda noastră !i se pare că va veni chiar azi o

prinţesă ca să-l ia de bărbat <mil+ Bill se uită la el de parcă ar fi un zeu sau cam aşa ceva ' $igur că nu, spuse Senr+ foarte şocată Heii nu poartă

niciodată haine brodate, cel puţin nu cei din statuile demarmură ale lordului <lgin Am petrecut mult timp studiindu-i, aşa că ştiu sigur

' :a-o cum vrei, declară contesa ' <mil+ e îndrăgostită, zise Arabella .i-a spus că prinţul

i-a z)mbit ieri seară şi i-a bătut inima aşa de tare, că era c)t pece să leşine

' *hiar dacă prinţesa lui n-ar fi pe drum încoace, tot nu s-

ar însura cu <mil+ ntreţinerea acestui castel trebuie să coste oavere, afirmă contesa, uit)ndu-se în &ur #oar personalultrebuie să coste mii de lire pe an

' Aş vrea să fiu bogată, zise Arabella, oft)nd < aşa dechipeş

' (u te-aş da unui v)nător de zestre, spuse mama ei,

termin)nd ultima scrisoare şi pun)ndu-şi sigiliul 1ino aici,făcu ea semn unui valet rimite-le cu poşta de diseară, te rog ' < foarte drăguţ din partea dumneavoastră, zise <ffie cu

timiditate !tiu că şi mama ar spune acelaşi lucru, dar a fostaşa de tulburată de vestea plecării lordului 6ecGham, că acăzut la pat

' .ama ta are cura&ul unui pui de găină plouat, afirmăcontesa Asta va fi suficient n vocea ei se citea o certitudinesumbră *hiar dacă netrebnicul ăla scapă cu viaţă de pe



corabia cu care l-a e"pediat prinţul, nu va mai îndrăzniniciodată să se arate la faţă în lumea bună 8e-am scris tuturor celor pe care-i cunosc :ar ceilalţi, pe care nu-i cunosc, nuînseamnă nimic

' $unteţi prea bună cu mine, zise <ffie ' :nclusiv, continuă contesa, fostei domnişoareDodderspoon <a a fost printre primele doamne după care s-aţinut 6ecGham #in fericire, era promisă cuiva, din leagăn!tiţi cine a a&uns ea acum7

Senr+ s-a încruntat; Arabella, <ffie şi 2ate au scuturat din

cap ' #ucesa de *alvert, spuse contesa triumfătoare :-am scris

ei şi însuşi ducelui l cunosc de c)nd era copil Am crezut că ebine să ştie adevărul despre soţia lui

' #upă mine, zise Senr+, poţi cunoaşte adevărul despre

soţul sau soţia ta după c)teva săptăm)ni de la căsătorie #acănu după c)teva ore ' #e acord, spuse contesa #ar nu te doare #acă 6ecGham

îndrăzneşte să mai pună piciorul în Anglia, ducele i-l va tăia.ai e un singur lucru pe care aş vrea să-l ştiu

oate o priviră în tăcere *ontesa avea aşa un dar de a-i

convinge pe toţi că ea ştie totul, că recunoaşterea ignoranţei eimăcar într-o privinţă era fascinantă ' #e ce-a făcut aşa ceva7 întrebă ea ' 6ărbaţii de felul lui nu se pot stăp)ni, zise Senr+

dezgustată Am înt)lnit mulţi ca el 6ecGham nu a avutnorocul să fie iubit pentru meritele sale, aşa că le-a distrus pe

femeile care au avut tăria de caracter să-i respingă avansurile,ca domnişoara <ffie a noastră

' (u mă refer la el, ci la prinţ #e ce s-a luat aşa de



6ecGham7 ' Alteţa $a e ca un rege, spuse Arabella cu adoraţie în glas

A văzut o nedreptate şi a reparat-o, ca regele $olomon ' *red că este un om profund moral, care nu poate suferi

nedreptatea, zise <ffie pe un ton teatral *a un înger alrăzbunării, s-a pogor)t din ceruri cu sabia în m)nă şi l-animicit pe răufăcător

' $ă nu vorbeşti aşa nişte prostii la biserica $f Andrei, seîncruntă contesa la <ffie (u mă face să-i spun maică-tii ? săte pună să citeşti 6iblia diseară

' 1ă rog să nu-i spuneţi nimic mamei, zise <ffie alarmată#e&a şi-a e"primat îngri&orarea că am să obosesc prea tare ladansul din seara asta #e-abia aştept s-o văd pe prinţesarusoaică Ar trebui să-şi facă apariţia înainte de dineu

' !i aşa zici7 #ans diseară, m)ine bal spuse contesa .ai

bine ne ducem să ne odihnim, Arabella $unt e"tenuată de c)tam scri&elit cu pana pe h)rtie <phronsia, vii şi tu cu mineAscultătoare, <ffie şi Arabella se ridicară şi ieşiră din

încăpere, ca doi pui de găină care-şi urmează mama

*apitolul FO

Senr+ se uită la ele cum pleacă, apoi se întoarse spre 2ate ' Presupun că tu nu ştii de ce-a pornit prinţul în cruciada

asta ' Poate pentru că i-am pomenit de situaţia dificilă în care

se află <ffie, răspunse ea cu precauţie

' :ar el a plecat, ca un cavaler în armura lui strălucitoare,să-ţi îndeplinească porunca7 *iudat, draga mea 4oarte ciudatn locul tău, aş fi mai prudentă *)nd bărbaţii încep să se



poarte asemenea cavalerilor .esei 5otunde, au de obicei deg)nd să ţi se strecoare în pat, scuză-mi e"presia n patul tău,de această dată

' ?, nu, zise 2ate cu o voce pierită

$)ngele începu să-i clocotească în vine c)nd revăzu cu ochiiminţii acea scenă, cu Babriel în patul ei răvăşit, trăg)nd-o spreel cu braţele, cu…

' ?, da, zise Senr+ (u miza totul pe o carte, draga mea,căci păcatele ţi se citesc pe chip

' *e păcate7 (u am…

' Păcatele pe care le vei face, spuse Senr+, z)mbindu-i cuochii #ar nu te face de r)s !tii ce măsuri să-ţi iei ca să nurăm)i gravidă7

' (u zise 2ate înroşindu-se în obra&i !i nici n-am nevoiesă ştiu :-am spus…

Apoi tăcu ' Brozav e"clamă Senr+ #in păcate, se pare că viitoarealui soţie a sosit la castel chiar acum :-ai lua locul dacă aiputea, nu7

2ate scutură din cap, lu)nd ceşcuţa de ceai oferită de Senr+ ' (u

' #e ce nu7 < arătos, are picioare frumoase şi nici numiroase ur)t Ai putea nimeri mult mai rău ' ţi spun încă o dată că e leit tatăl meu, zise 2ate pe un

ton categoric, p)nă la faptul că trebuie să se însoare pentrubani (u e vina lui, cum nu a fost nici a tatălui meu #ar eu n-am de g)nd să-mi petrec nopţile într-un iatac întunecat, în

timp ce soţul meu aleargă după alte femeiSenr+ îşi muşcă buza ' .ă simt şi eu un pic vinovată rebuie să-ţi spun că de



obicei nu mă încearcă acest sentiment ' (u m-am referit la tine, spuse 2ate $inceră să fiu, aş fi

preferat ca tata să te fi ales pe tine, nu pe .ariana *red, pur şisimplu, că nu a iubit-o pe mama (u a respectat-o şi nici nu a

ţinut la ea <u vreau o căsnicie adevărată, Senr+ ' ? căsnicie adevărată… (u ştiu ce vrei să spui cu asta,drăguţo *ăsnicia este, p)nă la urmă, un lucru tare complicat

' (u cred că-i aşa de complicat dacă e"istă de la începutrespect şi afecţiune, spuse 2ate

' *um de ştii că prinţul simte ceva pentru tine7

' Pare senzual, zise 2ate pe şleau *eea ce nu înseamnăprea mult

' $enzualitatea e totul, spuse Senr+ ntre un bărbat şi ofemeie, vreau să zic Acum mă g)ndesc la aşa-zisul tăulogodnic, lordul #imsdale #acă o femeie ar avea destul noroc

să-l dorească, poate urma şi iubirea Altminteri… nu sunt aşade sigură ' 8ui Babriel nu-i place ideea că e obligat să se însoare

pentru bani (u se potriveşte cu firea lui, iar în timpul lui liber se ţine după mine $e g)ndeşte să mă facă amanta lui 4ace peprinţul îndrăgostit de o purcea

$-a lăsat tăcerea pentru a doua oară ' Asta-i o evaluare la rece, zise Senr+, în cele din urmă<u îl văd ca pe un tip pasional, dintre aceia care sunt în staresă renunţe la orice dacă iubesc o femeie

' (iciun prinţ nu poate face aşa ceva, spuse 2ate <i secăsătoresc din interese de familie şi din raţiuni politice şi alte

chestii de felul ăsta ' (u poţi să spui că e ca tatăl tău în această privinţă,

preciză Senr+



' ata trebuia să se însoare cu tine, zise 2ate pe şleau ' Atunci nu ai fi e"istat tu Pe deasupra, mi-am iubit

primul soţ !i pe 8eo îl iubesc Al doilea soţ nu a fost grozav,aşa că nu pot să spun că am fost foarte mulţumită de el (u

vreau să crezi că Culieta s-a prăpădit de dorul lui 5omeo toatăviaţa ei, pentru că nu e aşa *el puţin eu n-am fost aşa2ate r)se ' (u pot să mi te închipui usc)ndu-te de dorul cuiva ' *hiar aşa, zise Senr+ (ici n-are rost ' <u nu vreau să mă mărit pentru bani

' .ai important e să nu te îndrăgosteşti de cineva care se(nsoară pentru bani

' (-o voi face, promise 2ate ' Aş vrea să te pot crede, spuse Senr+ cu un aer destul de

sumbru !i eu m-aş fi îndrăgostit de prinţ dacă aveam v)rsta

ta ' ? să găsesc un bărbat care să mă iubească pentru mineînsămi şi apoi mă voi îndrăgosti de el

' ncerc să-mi amintesc dacă am fost vreodată aşa det)nără ca tine, dar totul pare pierdut în negura timpului

' (u sunt t)nără, zise 2ate z)mbind #e fapt, am optzeci

de ani, aşa cum ai zis şi de <ffieSenr+ oftă ' Presupun că bietul #ante nu mai e în cursă *red că te-a

plăcut foarte mult ieri seară ' < un om minunat, afirmă 2ate ' Prea plicticos, sărmanul băiat, bate mereu c)mpii P)nă

la urmă, se va alege cu <ffie *u toate că fata îmi place maimult dec)t înainte

' Ar avea noroc s-o ia pe <ffie, zise 2ate 8-ar ţine bine în



m)nă Are talent de actriţă, să ştii ' Ai văzut ce faţă a făcut contesa c)nd <ffie l-a descris pe

prinţ ca pe un arhanghel7 A rămas mută de uimire Senr+ seridică 1a fi o seară foarte, foarte interesantă $per ca prinţesa

rusă să fie cu adevărat frumoasă… pentru binele ei

*apitolul FQ

*)nd ieşi cu naşa ei din încăpere, 2ate tot nu era de acordcu Senr+ în privinţa faptului că va fi o seară interesantă

<ra oare normal, putea fi normal să se dea de ceasul morţiig)ndindu-se cum va fi seara7

#in clipa în care se trezise de dimineaţă, nu se putuseconcentra la nimic altceva dec)t la promisiunea lui Babriel căo va săruta, o va e"plora şi îi va dărui plăcere (u spusese oare

şi că oiubeşte

7 *e însemna asta7#evenise şi mai obsedată c)nd îi fusese clar că Babriel îşirespectase partea de înţelegere 6ecGham fusese trimis înţinuturi îndepărtate 5eputaţia lui <ffie era din nou intactă şiavea să se mărite în două săptăm)ni, dacă lad+ #agobert făceace spusese

2ate trebuia să-şi respecte şi ea partea de înţelegere şi să-llase pe Babriel să facă ce vrea cu eaSenr+ se duse să-şi caute soţul, iar 2ate continuă să urce

scările, încerc)nd cu disperare să-şi pună ordine în g)nduri$ă-i dăruiască plăcere suna… suna minunat 8a acest g)nd,

în fiecare părticică din trup se înfiora, se înfierb)nta şi se

înmuia <ra un foc care o mistuia, un fel de nebunie (u seputea abţine să nu se uite peste tot după Babriel, g)ndindu-secă putea să apară în orice clipă



Avu nevoie de toată stăp)nirea de sine posibilă ca să nucoboare scările şi să stea prin salon să-l aştepte $au chiar mairău, să se umilească întreb)ndu-l pe DicG unde era fratele lui

8a acest g)nd, îi îngheţă s)ngele în vine şi începu să meargă

mai iute pe coridorul care ducea spre aripa de vestrebuia să-i îngăduie s-o sărute, orice ar fi presupus acestlucru #ar nu trebuia să se umilească lăs)ndu-l să vadă ceemoţionată era

Are să treacă cu bine prin tot ce avea el de g)nd să-i facă…şi cu onoarea intactă :nima îi bubui în piept la acest g)nd şi

începu să meargă din ce în ce mai repede… (-ar fi trebuit să fie surprinsă c)nd, intr)nd de pe coridor în

galeria cu tablouri, dădu nas în nas cu cineva (u era Babriel A ştiut-o imediat, pentru că întreaga ei fiinţă

se obişnuise cu parfumul lui amărui şi viril Acei bărbat

mirosea vag a cocină, deşi probabil că se spălase ' Alteţă, murmură ea, făc)ndu-i o plecăciune ad)ncăunchiului lui Babriel, prinţul 4redericG mi cer scuze, nu măuitam pe unde merg

' <şti domnişoara #altr+, nu7 zise el scrut)nd-o şi clipindfoarte des Părul cărunt îi stătea în sus, în creştetul capului, şi

purta un pince-nez pe v)rful nasului (u-i nimic, dragă .ăuitam la tablouri, încerc)nd să reconstitui istoria neamuluiPomero+ :storia e grozav de importantă, ştii

Prinţul stătea în faţa portretului unui patriarh cu nasul mare ' sta-i primul dintre ei, spuse el $e pare că el a construit

castelul în anii /LTT

' #e c)t timp stă neamul Pomero+ aici7 întrebă 2ate,nemaifiind &enată, ci doar curioasă

' #e cincizeci de ani, plus sau minus un an, răspunse



prinţul 4redericG n dimineaţa asta, am consultat un fel dealmanah al nobilimii, care zăcea prin bibliotecă (eamul s-astins c)nd a venit la putere familia udor i arătă alt tablou ?vezi pe doamna asta7 A fost ultima din neam

$tătea în faţa unei femei frumoase, cu o fetiţă în poală Purtaun guler plisat şi scorţos, iar de sub scaunul ei scotea nasul uncăţeluş

' <a a fost ultima ducesă7 zise 2ate, întreb)ndu-se dacănumele c)inelui era 5ascal, #and+ sau poate 4redd+

' (-au fost ducese, o corectă prinţul #e fapt, cel mult

baroni $e presupune că baroni bogaţi *u un castel demărimea asta, probabil că îl a&utau pe rege cu oşteni şi tot ce-imai trebuia acestuia n Anglia erau multe frăm)ntări pe-atunci

' i cunoaşteţi numele7

Prinţul 4redericG scoase o coală de h)rtie plină de însemnări3 scrisul de m)nă era tremurat ' <glantine, zise el după o clipă $au poate aşa o chema pe

copilă (u, e lad+ <glantine $ă văd dacă pot găsi şi numelefetiţei… !tiu că e notat undeva pe-aici

' (-ar putea fi .err+7 întrebă 2ate, întinz)nd un deget să

atingă chipul pictat al fetiţei z)mbitoare ' Aşa e, zise prinţul întorc)nd foaia #a, l-am scris chiar aici (ăscută în /MRL, decedată în /MRO (u avea dec)t treiani, biata de ea

' Are un monument funerar în grădină, spuse 2ate ' Probabil că a fost înmorm)ntată în capelă, zise prinţul

4redericG ? să mă uit, dar nu cred să aflu ceva (epotul meutrebuie s-o fi ascuns pe undeva 6er%icG nu ştie unde e !tii,nu avem capelan *redincioşii stăteau toţi în .arburg, iar noi,



păcătoşii, am luat barca p)nă în Anglia2ate îşi luă privirea de la .err+ şi mama ei ' *u cine a fost căsătorită lad+ <glantine7 *u domnul

acesta7

Arătă spre un lord cu un aspect războinic, care ducea m)nala sabie ' *am scandalos, dar se pare că nu a fost niciodată

măritată, spuse prinţul, trec)ndu-şi m)na prin păr, făc)nd casmocul alb să stea în sus Acest domn e fratele ei, ultimul lordPomero+ < aproape sigur că a murit într-o încăierare, fără să

lase moştenitori (ici el nu a fost căsătorit şi bineînţeles că<glantine nu putea să-l moştenească Proprietatea i-a revenitunui văr îndepărtat, un domn pe nume 4itzclarence, care a stataici o sută de ani, poate ceva mai puţin, zise el, apoi se opri oclipă Acum doi ani, a intrat în posesia ducatului de .arburg

' *um #umnezeu de s-a înt)mplat aşa ceva7 ' 4ratele meu, .arele #uce Augustus Dilliam de Darl-.arburg-6aalsfeld, avea legături de rudenie cu neamul4itzclarence prin prima fiică a regelui 4redericG Dilliam :: alPrusiei, prinţesa 4rederica *harlotte, cu ducesa de 0orG şiAlban+… şi prin vărul meu de-al doilea, cu *aroline de

6runs%icG, spuse el, rostind aceste nume ca pe o rugăciune#in toate astea, Augustus s-a ales cu castelul Asemenealucruri se înt)mplă mai des dec)t îţi închipui

ntruc)t 2ate nu-şi închipuise niciodată nimic, păstrătăcerea

' (imeni nu s-a ocupat de castel, reluă prinţul 4redericG, şi

s-ar fi deteriorat, dar Augustus a găsit o cale de a-şi e"pediade-acolo ticăloasele de rude

1ocea lui &oasă şi îndurerată o impresionă pe 2ate



' Anglia e un loc plăcut, interveni ea Plouă foarte mult,dar oamenii sunt de treabă

' mi dau şi eu seama, zise prinţul 4redericG (-amintenţionat deloc s-o vorbesc de rău, draga mea *u toţii

simţim uneori că soarta ne e potrivnică $ingurul pentru careîmi pare rău e t)nărul Babriel (-ai zice, c)nd te uiţi la el, dar tipul e genial Absolut

' Adevărat7 îndrăzni 2ate să spună#acă te g)ndeai la ochii sălbatici ai lui Babriel, la bărbia lui

voluntară… îţi dădeai seama că e genial doar privindu-l

' A luat o diplomă de e"celenţă :-a lăsat pe toţi profesoriide la ?"ford cu gura căscată A publicat o lucrare care i-adeterminat să se g)ndească la felul în care se fac săpăturilearheologice 8ui îi pasă, ştii .ultora, nu

2ate se uită la el şi înţelese brusc că vorbea despre doi

oameni despre Augustus, căruia nu-i păsase de unchiul săubătr)n cu ochii slabi, şi despre Babriel, căruia îi păsa de rudelelui şi de istorie

' *red că prinţul e fericit să fie aici, cu dumneavoastră,spuse ea

' < mai fericit să umble prin ţări străine şi să

scormonească păm)ntul după morminte de regi şi oraşedispărute, afirmă unchiul lui #ar acum sunt destul de bătr)nca să ştiu că viaţa nu-ţi dă întotdeauna ce-ţi doreşti

' Aţi prefera să fiţi în .arburg7 ' (u acum, zise el (u cum stau lucrurile în prezent

4anaticii ăştia sunt foarte antipatici ţi cer întotdeauna să

memorezi pasa&e din 6iblie i z)mbi vag sta-i alt lucru pecare l-am învăţat în viaţă bunătatea nu se dob)ndeşte învăţ)nd6iblia pe de rost < un lucru important, după mine



!i, fără să-şi ia rămas-bun în alt fel, prinţul îi făcu oplecăciune şi o luă pe drumul pe care venise 2ate, lăs)nd-o peaceasta în faţa portretelor

<a se mai uită o dată la <glantine şi la fiica ei .err+, apoi

porni înapoi spre odaia ei?are c)nd avea să-i ceară Babriel sărutul promis7 Probabilcă înainte ca viitoarea lui mireasă să sosească otul eraridicol, chiar şi ideea de a se săruta cu un bărbat logodit erascandaloasă #ar, într-un fel, nu-i păsa

$imţi din nou că ardea de dorinţă

? să facă o baie parfumată #upă toţi aceşti ani în care oslugărise pe .ariana, tot mai credea că o baie era una dintrecele mai mari plăceri ale unei lad+

Apoi avea să-i zică vreo două lui 5osalie (u voia să-şie"pună s)nii $e săturase să-i scoată la înaintare ca prova unei

nave şi să-i pună parcă pe tavă ca să se holbeze bărbaţii le ei#ar bineînţeles, cel mai mult conta cine se holba la eiB)ndul o purtă la ochii lui Babriel şi la felul în care se

uitase la corsa&ul ei ud, după ce-o salvase de la înec#eschise uşa de la odaia ei, g)ndindu-se să sune clopoţelul

ca s-o cheme pe cameristă $e năpusti în încăpere, întinse

m)na… şi încremeni (u era singură

*apitolul FR

<l stătea pe un scaun la fereastră şi citea, razele soarelui

arunc)ndu-i refle"e roşietice pe păr ' n locul tău, n-aş suna din clopoţel, zise el, întorc)nd

pagina, iar în colţul gurii îi apăru un z)mbet ironic *amerista



ar putea să aibă un şoc ' Babriel, spuse ea, simţindu-şi s)ngele curg)nd mai iute

prin vine şi fiind cuprinsă de o bucurie imensă şi ciudată *ecauţi în odaia mea7

' e aşteptam, îi răspunse el, ridic)ndu-şi în sf)rşit ochiimi datorezi ceva, în caz că ai uitat ' Am auzit ceva de treaba asta, zise ea, plec)nd de l)ngă el

tocmai în celălalt capăt al încăperii *amera părea prea micăacum, că era şi el acolo @nde-i 4redd+7 #e obicei, doarme pepat c)t lipsesc eu

' ntreabă-l pe *aesar, o îndemnă Babriel *)inele ăsta e lafel de năbădăios ca şi mătuşa mea $ophonisba, şi asta nu-ipuţin lucru

2ate se încruntă şi se uită pe partea cealaltă a patului ' *e-ai făcut cu ei7

' 4redd+ e aici, zise Babriel < un leneş<a se uită în direcţia aceea şi-l văzu pe 4redd+ culcat întrebraţul scaunului şi piciorul lui Babriel şi pusese capul pecoapsa prinţului şi se vedea pe faţa lui c)t de fericit era <apufni în r)s

' 6ine, dar *aesar unde e7

' 8-am încuiat în dulap $e pare că &avra a crezut că suntun hoţ ' Asta şi eşti, zise 2ate şi deschise uşa de la dulap Aici

erai, *aesar #e ce n-ai încercat să mă avertizezi că a intratcineva în cameră7

' *red că l-a lovit damblaua, spuse Babriel

*aesar părea să fi fost aspru pedepsit .)r)i la Babriel, dar fără să latre

2ate îngenunche şi-l luă în braţe



' <şti un c)ine bun, îi spuse ea !tiai că ticălosul ăsta deprinţ nu are ce căuta în odaia mea, pentru că-mi va distrugereputaţia, şi-ai făcut tot ce-ai putut ca să anunţi pe toată lumea,nu7

*aesar lătră încet, aprobator ' $e pare că-l iubeşti pe animalul ăsta, spuse Babriel,pun)nd cartea &os

<a se uită la el peste capul mătăsos al lui *aesar ' rebuie să pleci din camera mea, Babriel #acă ar şti

cineva că eşti aici…

' !tiu, zise el, scoţ)nd un sul de dantelă neagră Am adusşi un văl (imeni n-o să ne vadă plec)nd împreună

' (u merg nicăieri cu tine, spuse ea imediat 1reau să fac obaie şi apoi să mă odihnesc, ca să fiu proaspătă disearăApropo, ţi-a venit prinţesa7

' < pe drum, zise el rebuie să a&ungă în c)teva ore DicG a băgat spaima în servitori2ate se uită la el neîncrezătoare ' rebuie că de-abia aştepţi s-o vezi ' $unt înnebunit, zise el sec $e va dansa în seara asta, iar

tu nu ştii să dansezi

' ? să încerc, spuse ea cu demnitate ' (u p)nă nu iei lecţii #acă nu vrei să ştie toată lumea cănu eşti 1ictoria #in fericire, dată fiind sosirea prinţeseiatiana, nimeni n-o să observe că nu te pricepi oţi se vor holba la ea

' 1or observa dacă tu nu te pricepi, sublinie ea

' 1a trebui să vin şi apoi să plec, zise Babriel ' $ă vii de unde şi să pleci unde7 întrebă ea bănuitoare (u

ţi-am promis dec)t un sărut, Babriel 4aci din asta un



eveniment important ' .i-am riscat viaţa lupt)ndu-mă cu netrebnicul ăla, spuse

el, privind-o cu nevinovăţie $igur că mă aştept să petreci cevatimp cu mine

' @nde să-mi petrec timpul cu tine7 întrebă ea !i chiar aifost în prime&die7<l întinse m)na ncă în genunchi, cu *aesar în poală, 2ate

se aplecă şi văzu o tăietură e"trem de mică pe unul dintredegetele lui

' 1ai de mine mi vine să leşin c)nd mă g)ndesc în ce

pericol ai fost ' Brozav zise el *red că ar trebui să-l lăsăm pe 4redd+

aici, tu ce zici7 şi trecu un deget prin blana lucioasă de pecapul c)inelui (-am vrea să se simtă &enat 4redd+ scoase unsuspin voluptuos 6er%icG va trimite un valet să-i plimbe pe

c)ini ' (u plec nicăieri, spuse 2ate Aşa cum am spus, am deg)nd să fac o baie şi să trag un pui de somn

' (-am nimic împotrivă 1a fi un sacrificiu, dar am să telas să faci baie de una singură, promit

' mi place aici, spuse ea cu încăpăţ)nare

' *amerele mele sunt în turn e rog, 2ate, vino Am să-ţiarăt vasul acela în care se ţineau arşicele<a deschise gura să refuze, dar în ochii lui se citea un pic de

nesiguranţă !i altceva, ceva ce ea nu mai văzuse niciodată înochii unui bărbat

' atiana n-a venit încă, zise el *el puţin, nu la castel e

rog<a îşi coborî privirea la gura lui şi se simţi pierdută ' #ar cu servitoarea ce fac7 întrebă ea nea&utorată 1a veni



în cur)nd să mă îmbrace ' :-am zis lui DicG să-i dea altceva de făcut ' :-ai spus lui Wic1 7 2ate se ridică de pe &os, iar *aesar

căzu la păm)nt !i ce i-ai zis mai e"act7

Babriel se ridică ' *rede-mă, am fost în mai mare pericol cu DicG dec)t cu6ecGham $-a făcut livid la faţă c)nd i-am spus că vei…

' (u pot să cred că i-ai zis aşa ceva strigă 2ate ţi daiseama ce-ai făcut7 oată lumea de la castel o să creadă că sunto t)rfă, înainte să se termine seara asta

Babriel scr)şni din dinţi ' DicG e fratele meu, m)na mea dreaptă şi cel mai bun

prieten al meu (-ar sufla niciodată o vorbă nimănui, deşi nu edeloc de acord cu ce fac

' Aşa ar şi trebui, izbucni ea (u merg în camerele tale

*hiar şi dacă aş fi doar zărită în drum spre ele, tot aş fipierdută ' (u vei fi zărită, o asigură Babriel .ătuşa mea e cazată

în acelaşi turn ca şi mine şi tu vei purta vălul ei ' < prea periculos, zise 2ate Am putea da nas în nas cu

vreo cunoştinţă de-a prinţesei !i dacă ne înt)lnim cu lad+

#agobert7 *u puţin timp în urmă, mi-a spus că ea cunoaşte petoată lumea Algie o să se întrebe unde sunt ' DicG i-a anunţat de&a pe lad+ Drothe şi pe aşa-zisul tău

logodnic că te doare burta, veni prompt răspunsul lui ' :ei prea multe asupra ta, zise ea, arunc)ndu-i o privire

furioasă

' e rog, 2ateristul adevăr era că acel te rog al lui era irezistibil ' *red că p)nă la urmă aş vrea să văd vasul acela Pot să-ţi



fac o vizită de o oră *el mult, adăugă ea<l îi întinse vălul ' e rog, iubito ' (u-mi spune aşa, ripostă ea, pun)ndu-şi vălul în aşa fel

înc)t stratul gros de dantelă neagră să stea ca un zid între ea şirestul lumii (u sunt iubita ta $unt doar… ' Sai, spune, o îndemnă el ţi pun altfel întrebarea de mai

înainte ce eşti tu7 DicG a vrut să ştie acelaşi lucru şi m-aameninţat că mă snopeşte în bătaie c)nd i-am spus că eu credcă eşti cea mai frumoasă femeie pe care am avut vreodată de

g)nd s-o seduc, nu că aş şi avea în plan să fac acest lucru ' Aproape că mi-aş dori să te fi bătut măr $unt sigură că

lucrurile vor ieşi prost ' <i bine, măcar g)ndeşte-te la asta toată lumea o să

creadă că m-am distrat cu domnişoara 1ictoria #altr+, nu cu

tine, zise Babriel ' 8umea de&a crede asta, spuse 2ate cu un aer sumbru1ictoria o să fie furioasă pe mine

' Pentru că i-ai stricat reputaţia7 ' (ici măcar n-a avut plăcerea de-a flirta, preciză ea *a să

nu mai vorbim că 1ictoria e sincer îndrăgostită de Algie

' .i-e greu să-mi închipui, zise Babriel A fost cu noi ieriseară, ştii .i-a spus că s-ar fi dus la ?"ford, dar a consideratcă ar fi o pierdere de vreme

' #a, aşa e Algie, spuse ea resemnată mi pare rău ' Acum o luăm la dreapta şi apoi înainte, şi uite că

deocamdată n-am văzut nici ţipenie de om #e ce-ţi pare rău7

$e pare că e o mlădiţă din arborele meu genealogic$pre groaza ei, chiar atunci auzi undeva, în apropiere, o

voce voioasă, familiară



:ar vocea c)nta 2a i$+or m0am dus (n dimineaţa aceeaAlgie c)nta destul de fals !i tot spre groaza ei, părea un piccherchelit nde am găsit0o pe frumoasa mea culegnd flori,goală. *)nd îi zări, se opri din c)ntat

2ate încercă să vadă ceva prin văl, dar nu reuşi să distingădec)t nişte forme umane care arătau ca nişte grămezi decărbuni în mişcare

' Prinţesă .aria-ereza, îmi îngăduiţi să vi-i prezint pelordul #e%berr+ şi pe lordul #imsdale7 spuse Babriel

<a făcu o plecăciune, clătin)ndu-se puţin şi mormăind ceva

' $unt înc)ntat de cunoştinţă, zise lordul #e%berr+Algie tocmai făcea una dintre plecăciunile lui p)nă la

păm)nt ' #ă-te înapoi, omule, pentru numele lui #umnezeu îl

îndemnă #e%berr+ Ai să cazi, dacă te înclini aşa de mult în

faţă:nima îi bătea at)t de tare lui 2ate, că avea senzaţia că oauzeau şi ceilalţi $-o audă Algie era ceva, dar lordul#e%berr+…

' $per că vă simţiţi bine, înălţimea 1oastră, spuse Algievoios

' .ătuşa mea e, fără îndoială, şocată de c)ntecul tău, ziseBabriel p)nă să poată 2ate să scoată vreo vorbă Ai băut,viconte7

1ocea lui suna mai pompos dec)t şi-ar fi închipuit ea ' Am făcut cu 6er%icG turul pivniţelor cu vin, spuse Algie#a, era cherchelit bine, oricine îşi putea da seama

' 6une vinuri aveţi, Alteţă, continuă el ' ? conduc pe mătuşa mea în camerele sale, zise Babriel

1ă rog să ne scuzaţi, domnilor



' 6ănuiesc că e şi mătuşa mea, într-un anumit grad, ziseAlgie Pot să vă iau de celălalt braţ, Alteţă7

2ate se dădu înapoi l)ngă Babriel şi scutură tare din cap ' Prinţesa e foarte pretenţioasă în privinţa celor care intră

în cercul ei, afirmă Babriel1ocea lui sună autoritar, de parcă ar fi fost însuşi regele2ate nu putea dec)t să-şi închipuie cum i se înroşeau urechilelui Algie

' #esigur, zise el de îndată (u vreau să vă &ignesc, Alteţă*)t se poate de uşurată, ea auzi zgomotul paşilor lor în timp

ce se îndepărtau :ar apoi, c)nd nu se mai auziră deloc, vocealui Algie

' 4emeia arată ca o vacă în ţinuta asta Ar trebui să i sespună că nouă nu ne place să vedem călugăriţe pe aici

$-a auzit murmurul lui #e%berr+ şi un ultim cuv)nt ai lui

Algie ' ot ce spun e că-mi aminteşte de doamna cu coasa Ar speria copiii noaptea

8ui 2ate îi tremura m)na ' ncetaţi cu r)sul ăsta şuieră ea ' (u pot, zise Babriel cu vocea g)tuită (imeni n-ar trebui

să-şi cunoască rudele în societate < o în&osire pentru l3amour propre Nal acelei persoane ' *e înseamnă asta7 Aproape că am a&uns, nu7 ' (e-au mai rămas doar scările, spuse el, str)ng)nd-o mai

tare de cot !i l3amour propre e stima de sine a unui bărbat(umai g)ndul că Algemon îmi onorează arborele genealogic

îmi scade stima faţă de mine însumi ' 6ine, zise 2ate cu fermitate Pentru prima dată în viaţa

6 Amor propriu 9în original, în :b 4rancezăI



lui, e bun şi Algie la ceva

*apitolul KT

n turn era o scară în spirală, cu trepte mari de piatră 2ateera atentă să nu se împiedice în vălul lung p)nă în păm)nt,încerc)nd să nu se g)ndească la imensa greşeală pe care ofăcea doar urc)nd acele trepte

Babriel voia s-o seducă ? ştia al naibii de bine Atunci dece, de ce înainta treaptă cu treaptă spre =b)rlogul> lui7 ?are

urma să fie a doua fiică a tatălui ei care să-i întineze amintireaav)nd un copil fără să fie căsătorită7

(u că cineva ar putea întina amintirea tatălui ei, îi veni înminte #acă era în vreun fel dezonorat, era din pricina luiînsuşi Amintindu-şi de tatăl ei, care umblase toată viaţa din

floare în floare, str)nse din dinţiAvea să vadă vasul lui Babriel !i avea să-l lase s-o sărute#ar nimic mai mult, iar asta doar pentru că 3 trebuia s-orecunoască în sinea ei 3 era îndrăgostită p)nă peste cap debărbatul acesta

Probabil că prinţului îi cădea c)te o fată în braţe cel puţin o

dată pe săptăm)nă, aşa că, dacă nu voia să dea apă la moarăaroganţei lui, nu avea să i-o spună niciodată Aşadar, după cearuncă vălul, îşi compuse pe chip o e"presie nepăsătoare, deparcă s-ar fi dus mereu în vizită la bărbaţi

#e parcă acei bărbaţi ar fi avut de g)nd s-o sărute cu opasiune arzătoare, iar singurul lucru care stătea între ei şi

virtutea ei era voinţa ei de fier#in nefericire pentru Babriel, acea voinţă o a&utase să treacă

prin cei şapte ani de muncă grea, de umilinţe şi de necazuri !i



acum, o va a&uta să scape cu onoarea nepătată din aceastăînt)lnire

' *e cameră frumoasă e"clamă ea, înv)rtindu-se prinîncăpere

8a e"terior, cele două turnuri ale castelului păreau turtite şirotunde, ca nişte pălării #ar camerele din :nterior erauspaţioase şi aveau tavane înalte

' Ai pus şi ferestre de sticlă, spuse ea apreciativ, duc)ndu-se să se uite

' Aşa erau de c)nd am sosit, zise Babriel, venind să stea

l)ngă ea ' !i ce privelişte e"clamă ea *astelul se înălţa în v)rful

unei coline 4ereastra la care stătea ea dădea în spatelecastelului, aşa că sub ochii ei se întindeau pa&işti bine îngri&ite,la capătul cărora era o pădurice de fagi

' 8abirintul pare simplu de-aici, de sus, murmură ea,pun)nd m)na pe sticla rece otuşi, Senr+ şi cu mine ne-amrătăcit şi am a&uns acolo, l)ngă cuşca struţului

' < simplu, dar făcut cu cap Am să-ţi arăt cum să a&ungi încentru

$tătea rezemat de perete şi se uita la ea, nu la labirint ?chii

lui o m)ng)iau, trimiţ)ndu-i fiori alarmanţi pe şira spinării nacelaşi timp, căldura îi cuprindea cele mai intime părţi (u trebuia să se uite la ea aşa $educătorii de rang înalt nu

priveau aşa (u făceau promisiuni care să treacă de pereţiiacestei cămăruţe

' (u pot să stau mult, anunţă 2ate, at)t pentru Babriel, c)t

şi pentru ea însăşi ' ? să-ţi placă priveliştea de-aici, zise el, lu)nd-o de m)nă

şi duc)nd-o în cealaltă parte a odăii



4erestrele de-acolo dădeau spre drumul plin de praf, pe careea şi Algie veniseră cu doar c)teva zile în urmă #e sus, sevedea drumul şerpuind p)nă hăt departe, unde soarele îşitrimitea ultimele raze pe dumbrăvile întunecate

' < un peisa& de basm, zise ea fermecată ' #e genul celor în care un prinţ îţi cade la picioare7întrebă el cu voioşie, dar şi cu încă ceva în voce

' 1ine o prinţesă pe drum, preciză 2ate$e întoarse din nou şi se înv)rti prin cameră aproape oarbă,

p)nă c)nd a&unse la un enorm pat sculptat $ări ca arsă şi se

clătină, apoi o zbughi în direcţia opusă ' Păi, zise ea, poate că ar trebui să mă săruţi acum ' (u încă, spuse Babriel2ate se aşeză pe un scăunel frumos, tapiţat cu catifea corai,

şi îşi aşeză fustele pe îndelete Apoi se uită în sus $e săturase

de &ocul pe care-l &ucau <ra prea complicat pentru ea, prea îiaducea aminte de conversaţiile sofisticate şi rafinate pe care leavea, probabil, Senr+ cu drăguţii ei

' Ai pus adineauri o întrebare corectă, zise ea *ine sunteu7

<l şedea în faţa ei şi nu-şi dezlipea ochii de la ea

' $unt fata cea mai mare a tatălui meu, 1ictor #altr+ <l afost fiul cel mai mic al unui conte şi avea o moşie frumuşică,din zestrea mamei #upă ce a murit mama, el i-a lăsat toatăaverea mamei mele vitrege, .ariana, care la r)ndul ei i-a dat-ofiicei sale, 1ictoria

' (u eşti copii nelegitim, afirmă el

' (u, părinţii mei au fost căsătoriţi ' :ar bunicul tău era conte ' (u am aproape deloc zestre, spuse ea .ariana a dat-o



afară pe guvernanta mea, ca şi pe ma&oritatea servitorilor, cuşapte ani în urmă, c)nd a murit tata Pot să mă tocmesc să iaumai ieftin o p)ine, pot să c)rpesc ciorapi #ar nu ştiu să dansezo poloneză

<l îi luă m)na şi i-o întoarse cu palma în sus ' mi pare rău ' rebuia să plec de-acasă cu mult timp în urmă, dar asta

ar fi însemnat să-i las pe servitorii şi arendaşii tatălui meu lamila .arianei Aşa că am rămas, deşi mama mea vitregă l-aconcediat pe vechil Pe mine n-avea cum să mă dea afară, îţi

dai seamaBabriel îi duse palma la gură şi o sărută ' *ontinuă ' (u mai am ce să-ţi povestesc Acum sunt hotăr)tă să

plec, ceea ce probabil va însemna că .ariana îi va alunga pe

ma&oritatea arendaşilor noştri, care-şi duc traiul de azi pem)ine 5ecolta a fost proastă anul trecut<l dădu din cap aprobator ' 4emeia care vine la tine… e o prinţesă*u un gest at)t de graţios, care părea ceva obişnuit la el,

alunecă de pe scaun în genunchi l)ngă ea

' Aşa e ' 4ratele tău Augustus e un porc, pentru că şi-a dat afarăfamilia, aşa că ai acum un castel de întreţinut !tiu ceînseamnă să ai asemenea responsabilităţi

<l închise ochii o clipă, iar culoarea genelor sale era precumcea a regretului 2ate era dureros de conştientă că nu avea să-l

uite niciodată pe prinţ (u pentru părul lui negru şi rebel sau ochii pătimaşi, ci

pentru felul în care le primise pe ciudatele lui rude, mena&eria,



pe secretarul mătuşii sale, chiar şi pe struţul şi c)inele carem)nca murături Pentru felul în care se uita la ea, r)dea saudădea la o parte buruienile de pe morm)ntul lui .err+

!i nu avea să uite niciodată clipa în care prinţul

îngenunchease l)ngă ea :ar c)nd va fi bătr)nă şi căruntă şi seva g)ndi la viaţa ei, despre care sperase că va fi minunată, totîşi va aminti de acest moment

' #acă n-aş fi prinţ, te-ai căsători cu mine7 spuse el aşa deîncet, înc)t ea aproape că nu-l auzi *u alte cuvinte, dacă aiavea mii de lire, dacă moşia ar fi a ta, m-ai cumpăra7 Pentru

că de-asta aveam nevoie, ştii doar Aveam nevoie de o femeiecare să creadă că merităm preţul plătit, iar fratele meu a găsit-o în 5usia

' (u mă întreba aşa ceva, şopti ea .ama l-a cumpărat petatăl meu, dar el nu i-a dăruit nicio clipă de fericire <u n-aş

cumpăra niciodată un bărbat<l înclină iar din cap ' ntrebarea a fost fără rost, iartă-mă ' Atunci de ce mi-ai pus-o7 ' Ai idee cum e să fii prinţ7 îşi dădu capul pe spate, iar în

ochi şi pe buzele str)nse i se citi amărăciunea (u pot să fac ce

doresc (u pot să fiu cine doresc (u pot să mă însor cu cinedoresc<a îşi muşcă buza ' $unt educat să-mi pun onoarea şi familia mai presus de

orice *red că pentru fratele meu Augustus a fost prea mult, l-a scos din minţi < un porc, aşa cum zici #ar e şi copleşit de

povara pe care o reprezintă at)tea suflete care depind de el ' mi pare rău, şopti ea ' Aş vrea ca măcar o dată o femeie să vadă în mine şi



altceva dec)t un cap încoronat #oar un bărbat, la fel ca toţiceilalţi $punea aceste cuvinte din ad)ncul sufletului *a…

<a îl opri, lu)ndu-i obra&ii în palme ' !şşş…

6uzele lui erau reci şi moi pe ale ei, iar ea rămase nemişcatăun moment, dăruindu-i un sărut nevinovat, ca acela alfecioarelor neprihănite

#ar barba lui îi înţepa degetele, iar mirosul lui masculin şisălbatic o îmbăta, aşa că gura i se deschise instinctiv ?singură m)ng)iere a limbii ei şi braţele lui o încon&urară, tari

ca oţelul<a se prăbuşi la pieptul lui, iar el îşi trecu un braţ pe sub

picioarele ei şi doar o ţinu aşa, lipită de el, cu gura lui tandră şipătimaşă în acelaşi timp ? săruta at)t de dulce, că ei îi veneasă pl)ngă, însă căldura din ce în ce mai mare din picioare, pe

care o simţea c)nd li se atingeau limbile, nu îi st)rnea delocpl)nsul<a scoase un fel de murmur nearticulat şi îşi încolăci braţele

de g)tul lui ' #a, şopti el cu violenţă Asta simţim unul pentru altul,

2ate, nu-i aşa7

<a nu îi răspunse, pentru că aştepta s-o sărute din nou ' e rog, zise ea în cele din urmă<l r)se, scoase un sunet răguşit care ei îi trecu prin vene ca

un vin de *anaria ' <şti a mea în clipa asta, 2ate .ă auzi7<a îşi ridică puţin capul şi îi înt)lni privirea

' (u mai eşti prinţ, ci bărbat, şopti ea, trec)ndu-şi m)inileprin părul lui des, aşa că lui îi alunecă funda pe un umăr şicăzu pe podea <şti Babriel, nu înălţimea 1oastră



' :ar tu eşti 2ate, 2ate a mea, îi spuse el la r)ndul lui6uzele lui îi frăm)ntau gura, erau ca nişte tineri amorezi, preafragezi ca să ştie ce e răul (-am să-ţi iau fecioria, pentru că tutrebuie să mi-o dai, nu să ţi-o răpesc eu #ar, 2ate, vreau să

ştii că am să-ţi iau orice altceva<l se uită în &os la ea, iar e"presia din ochii lui era oadevărată invitaţie la păcat 2ate îşi simţi buzele arcuindu-se,fără să vrea

' *um de ştii că n-am să-ţi fac şi eu acelaşi lucru7 şopti eaBabriel închise ochii pentru o clipă

' (-am nicio îndoială<a se aplecă spre el şi îi linse bl)nd g)tul v)n&os Pe el îl

trecu un fior prin tot corpul şi apoi se ridică, tot cu ea în braţe2ate se g)ndi că o s-o pună pe pat şi că are să-i smulgă hainelede pe ea

n schimb, el o aşeză încetişor pe scăunelul îmbrăcat încatifea ' $tai aici, îi ordonă el, de parcă ea ar fi fost *aesar ' Babriel, zise ea, conştientă că avea vocea răguşită (u

vrei… nu vrei să mă mai săruţi o dată7!i se ridică de pe scaun, pentru că niciodată nu voise să se

supună ordinelor, aşa cum o ştia şi .ariana ' <şti mult mai înaltă dec)t alte femei, spuse el îi puse undeget pe nas, apoi şi-l plimbă p)nă la bărbie Ai un nasfrumos

' sta-i complimentul după care t)n&eam, zise ea cuprefăcătorie

' Asta e seara mea, pe care am plănuit-o cu multă gri&ă2ate îşi puse m)inile în şolduri $e simţea umedă, senzuală

şi totodată veselă, de parcă dorinţa şi r)sul îi curgeau iute prin



vene ' ?h, deci crezi că poţi, pur şi simplu, să-mi dai ordine7 ' (u pot să stau mult, zise el, z)mbindu-i la r)ndul său

#ar ştii ce vreau să fac, 2ate7

<a clătină din cap ' 1reo blestemăţie, cu siguranţă, mormăi ea ' Am de g)nd să te înnebunesc, spuse el pe un ton rela"at

1reau să te sărut, să te necă&esc, să te gust… şi să te las aşaApoi să mă întorc şi să fac din nou acelaşi lucru !i din nou

<a rămase cu gura căscată

' Asta vrei7 făcu ea$pre &ena ei, vocea nu-i suna scandalizată, ci mai degrabă

curioasă<l se îndepărtă de ea ' Ai spus că vrei să te odihneşti *e-ai vrea mai înt)i să

faci o baie sau să tragi un pui de somn72ate se uită de &ur-împre&ur prin camera mare şi rotundă<"ista o zonă despărţită de o draperie, dar în rest, niciun altcolţişor ferit

' 1rei să trag un pui de somn7 Aici7Probabil că el ştia cum îi clocoteşte s)ngele în vine,

încălzindu-i acele părţi ale corpului la care se g)ndea doar foarte rar ' (u cred că mă pot odihni acum, spuse ea cu prudenţă ' nţeleg, zise el aşa de curtenitor, de parcă i-ar fi oferit o

ceaşcă de ceai Poate mai t)rziu Păi, mă tem că trebuie să măîmbrac pentru cină (u vrei să stai &os7 (-o să dureze mult

2ate închise ochii Avea oare de g)nd să se dezbrace în faţaei7

' #ar unde ţi-e valetul sau…7



' 1aletului meu i s-a poruncit să-l îmbrace pe DicG înseara asta, zise el z)mbind Aşa că trebuie să mă îmbracsingur

#use m)na la g)t şi începu să-şi desfacă încet cravata

' Ai nevoie de public7 întrebă 2ate, vră&ită de pielea auriecare apărea de sub cravată@it)ndu-se la ea, prinţul scutură din cap şi îşi depărtă

picioarele #e parcă i-ar fi dat ordin, ochii i se îndreptară sprepicioarele lui Pantalonii îi erau str)mţi, i se mulau pe coapse<a îşi ridică iar privirea, de &enă

#intr-o mişcare, îşi scoase haina şi o azv)rli pe pat Purta ovestă de stofă cu fir de mătase, în dungi, şi tivită cu materialroşu-închis i stătea str)nsă pe piept; o frumoasă cămaşă dinp)nză fină îi ieşea de sub vestă, deoarece Babriel o purta afarădin pantaloni

2ate se uita ca în transă, nereuşind să scoată o vorbă $esimţea aproape ca la circ, în timpul unui număr spectaculos<ra ceva teatral în Babriel, căci sclipirea dramatică şisur)zătoare din ochii săi dovedea că se bucura de fiecare clipăa reprezentaţiei

' Am nevoie să mă a&ute cineva cu butonii, spuse el

Păşind uşor, îi întinse o m)necă <a se aplecă peste p)nzaalbă ca neaua şi scoase butonii mici cu rubine care str)ngeaumanşeta

4ără o vorbă, el îi întinse şi cealaltă m)necă Bestul eraciudat de erotic; mişcarea din talie, felul în care m)neca îicăzu la loc pe braţ

' #e unde ai cicatricea asta7 îl întrebă ea, ating)ndu-i liniaalbă de pe antebraţ

' #e la săpăturile din <gipt Acum doi ani, am fost muşcat



de un şarpe veninos; singurul leac e să tai porţiunea muşcată şisă laşi s)ngele să curgă (oroc că aveam un cuţit la mine

' Broaznic zise 2ate !i a mers7 ' Am fost bolnav c)teva zile, dar nu mi-a intrat prea mult

venin în corp4ăcu un pas înapoi, iar m)necile îi căzură p)nă la coate<a se g)ndea cum se tăiase Babriel la braţ şi nu era atentă ' 2ate, o strigă elimbrul profund al vocii lui o făcu să se clatine pe picioare<l îşi făcea de lucru cu nasturele de sus de la vestă Pe ea o

atrăgeau mişcările făcute de degetele lui dibace <l deschiseprimul nasture şi trecu la al doilea 8ui 2ate i se uscă gura,uit)ndu-se la nasturii care erau descheiaţi, unul după celălalt

P)nza din care era făcută cămaşa lui era translucidă, aşa cănu-ţi puteai face dec)t o idee despre muşchii bine conturaţi de

dedesubt Babriel nu scoase o vorbă, doar trecu încet de la unnasture la următorul#upă ce descheie şi ultimul nasture, îşi scoase vesta şi o

aruncă spre pat *u coada ochiului, 2ate văzu cum atingecuvertura şi apoi cade pe &os

oată fiinţa ei se concentra asupra acelor m)ini pricepute

' < cam cald aici, zise Babriel, pe un ton amuzat şi sumbruîn acelaşi timp2ate încercă din răsputeri să-şi păstreze un oarecare calm ' .ă tem că am uitat să-mi aduc evantaiul, spuse ea ' @ite aici unul, îi atrase el atenţia, întinz)nd m)na spre

masa cea mare din dreapta şi oferindu-i-l A fost evantaiul unei

lad+, de aceea e rafinat, delicat şi, evident, de preţ$t)ndu-i inima în loc, ea îşi dădu seama că fuseseră şi alte

femei în acea odaie, că probabil ea nu era prima care-l vedea



pe prinţ dezbrăc)ndu-se#ar el clătină din cap ' (u e lucrul la care te g)ndeşti, iubito < evantaiul unei

nobile germane din secolul al W1::-lea, cu o pictură

interesantă 8-am luat din 6amberg ' #esigur, zise ea, deschiz)ndu-l cu gri&ă 8ebăda e chiar Heus, nu7

' #a 8eda e în dreapta, îmbrăcată ca o soţie de meşter, cucele mai bune haine ale ei sta-i unul dintre lucrurile care măinteresează la această piesă

2ate îşi făcu v)nt cu evantaiul chiar sub ochii lui 4ără săştie de ce, îi dădea un cura& neruşinat să-l ţină în faţa gurii

' (u era c)t pe ce să-ţi scoţi cămaşa7 ' *hiar aşa, zise el, trăg)ndu-şi partea din spate în sus #e

obicei, îmi scot mai înainte pantalonii

2ate scăpă un sunet firav ' nt)i cizmele, spuse el pe un ton detaşat $e întoarse cuspatele, se aplecă şi îşi scoase cizma din piciorul drept 2ateîşi ridică evantaiul chiar sub ochi <l se descălţă şi de cealaltăcizmă şi se întoarse iar cu faţa la ea

' Acum, pantalonii… sau ciorapii7

4orma senzuală a buzelor lui era suficientă ca s-o facă săfreamăte de dorinţă ' #acă mă întrebi pe mine, murmură ea, făc)ndu-şi iar

v)nt cu evantaiul, aş zice că ciorapii<l se aplecă din nou 1ăz)ndu-i gambele musculoase, inima

începu să-i bubuie în piept

Apoi rămase în faţa ei, cu picioarele depărtate şi cu m)inileîn şolduri

' !i-acum, pantalonii, zise el, cu o bucurie sălbatică în



ochi<a ridică din spr)nceană, de parcă nimic din ce putea el să-i

arate nu-i st)rnea interesul 6ineînţeles că ştia cum arăta unbărbat gol, măcar din studiul &enant 3 dar fascinant 3 al

gravurilor din cartea lui Aretino#ar era cu totul altceva să se uite la m)inile lui Babriel cumdesfăceau iute şliţul de sub cămaşa lui albă <l o privea cupoftă

' $ă continui, doamnă7 o întrebă la fel de curtenitor ca uncavaler din <vul .ediu

' #a, zise ea şi îşi drese glasul, după care îi înfruntăprivirea cu îndrăzneală 4ă-o

.)inile i se opriră pe şolduri, iar ochii lui îi frigeau pe-ai ei ' Aş prefera să faci tu asta8ui 2ate aproape că-i scăpă evantaiul din m)nă

' $ă îngenunchezi la picioarele mele, să-mi dai &ospantalonii, ca să mă poţi atinge şi gusta după placul tău2ate înghiţi în sec (u-i treceau prin minte desenele lui Aretino, ci propria ei

imagine, îngenuncheată în faţa lui, d)ndu-i &os pantalonii, aşacum o făcea el acum $ă se aplece şi…

*ămaşa lui era str)nsă în faţă <a se încruntă, încerc)nd să-şi amintească şi cele mai mici detalii din acele gravuri Astaera erau mici !i asta…

' $e pare că ţi-a atras atenţia ceva, doamna mea, spuse el ' Sm, făcu ea fără graţie Poţi continuaşi făcu v)nt cu evantaiul *ămaşa cea albă se ridică, îi

acoperi prinţului faţa, apoi flutură prin aer şi căzu pe &os2ate rămase cu gura căscată, dar în spatele evantaiului, aşa

că el nu o vedea Babriel o avea de trei ori mai mare dec)t



bărbaţii pictaţi de Aretino ' <şti un pic mai mare dec)t cei din gravuri, şopti ea ' :talieni, zise Babriel, st)nd cu m)inile în şolduri şi

bucur)ndu-se de privirea ei fascinată #ar să vezi statuile din

4lorenţa @nii bărbaţi sunt dotaţi ca nişte băieţei ' Păi, făcu 2ate, forţ)ndu-se să se uite în sus, dar asta nu-idădea dec)t şansa să-i vadă şi restul corpului, abdomenul plat,pieptul musculos, triunghiul de păr care se forma &os… acolo.

' !i acum, trebuie să mă îmbrac, o anunţă Babriel,întorc)ndu-se detaşat :-am cerut servitorului să-mi

pregătească haine de seară $e va dansa diseară, ţi-am zis72ate îşi muşcă buza c)nd îl văzu din spate, cu umerii laţi şi

talia îngustă *hiar şi fundul lui era musculos şi ferm, spredeosebire de poponeţul durduliu şi rotun&or al lui Algie, aşacum şi-l imagina ea

' #a, zise ea cu glas pieritBabriel se aplecă să ia costumul lăsat pentru el pe noptieră ' (u-mi pun întotdeauna chiloţi, zise el pe un ton rela"at

#ar, c)nd un bărbat poartă pantaloni de mătase, mi se parenormal .ai ales dacă e"istă vreo şansă c)t de mică săimpresioneze cu mădularul său

<a dădu din cap ca o păpuşă proastă, în timp ce Babriel îşitrăgea chiloţii pe el, după care îşi luă ciorapii cu ceasuribrodate cu fir de aur

' tia sunt tare drăguţi, reuşi ea să spună, iar apoi îşiș

drese din nou glasul ' #e obicei, nu prea dau atenţie la haine

Babriel îşi trase pe el nişte pantaloni aşa de str)mţi, că sevedea prin ei orice proeminenţă *ricare dintre ele

' (u poţi purta aşa ceva, murmură ea, înainte să se



g)ndească ' (u eşti de acord7<l îi z)mbi ' $e vede… oricine poate vedea…

4ăcu un gest spre partea din faţăBabriel se bătu nepăsător pe coapse ' Asta nu pleacă nicăieri p)nă ies din cameră rebuie să

cobor încet scările şi să mă g)ndesc la ceva al naibii deplictisitor

şi trase pe cap o cămaşă vaporoasă, mult mai elegantă dec)t

cea pe care o purtase înainte, cu un volan superb la g)t ' rebuie să-ţi cer o favoare, doamnă, spuse el la fel de

serios ca orice curtean ' #a7 ' 6utonii

#egetele îi alunecau şi îi tremurau în timp ce împinserubinele prin butonierele de la manşete Adevărul era că sesimţea cuprinsă de dorinţă (u era deloc o emoţie potrivităpentru o t)nără doamnă

' Bata, spuse ea1ocea îi era răguşită şi gravă

Babriel se duse la oglindă şi îşi legă într-o clipă cravata;m)inile i se mişcau at)t de repede, pliind, împăturind, îndoindşi leg)nd, înc)t ea abia le putea urmări cu privirea

' *um îţi legi cravata7 întrebă ea, încerc)nd cu disperaresă închege o conversaţie ?rice fel de conversaţie ?rice ar fiputut s-o oprească să-l dorească aşa de pătimaş, ca o adevărată

femeie uşoară ' mi fac nodul gordian, zise el (u e prea sus sau prea

pretenţios ca să mă deran&eze la respiraţie



' Algie mi-a spus că strică adesea patru-cinci cravate p)năsă reuşească, spuse 2ate ncearcă să facă un Trone d3amour O

dar el îi spune tr)mbiţaş<l se str)mbă

' Arată ca un g)scan cu g)tul lungApoi urmă o vestă de mătase, verde-închis ca marea, cubroderie neagră n cele din urmă, îşi puse o haină din acelaşimaterial, pe c)t de str)mtă, pe at)t de strălucitoare

$e încălţă cu o pereche de pantofi cu catarame ' Poate ar trebui să-mi pun conduri, zise el, dar au talpa

prea subţire pentru treptele astea de piatră aşa de reci4ără să se oprească, se întoarse la oglindă, îşi dădu pe spate

părul negru şi des şi-l str)nse într-o coadă le&eră =Pudră7> seîntrebă el în sinea sa şi se întoarse spre ea

' ?are trebuie să-mi dau cu pudră7 n fond, sunt în castelul

meu ' *u siguranţă că ma&oritatea domnilor vor purta peruci,reuşi ea să îngaime

#intr-un bărbat gol, e"trem de viril, el se transformase într-un prinţ din basme

' atiana, prinţesa… ta, se va aştepta să porţi perucă

' (u pot să le sufăr (ici pe capul meu şi nici pe al tău ?să meargă şi aşa mi mai trebuie sabia, zise el, uit)ndu-se înur

şi luă spada şi şi-o încinse la mi&loc, sub hainăApoi veni în faţa ei, puse un picior înainte şi îi făcu o

plecăciune curtenitoare

' 4rumoasa mea doamnă, mă tem că trebuie să te las acum2ate trase ad)nc aer în piept 6ărbatul din faţa ei era

7 ronul dragostei 9în original, în :b 4rancezăI



întruchiparea eleganţei, un e"emplar splendid, cum nu maie"istase niciodată în acest castel $e ridică în picioare şi îiîntinse m)na

<l o duse la buze, iar ea simţi că limba lui o atinge ca un fier

înroşit i tremurau degetele <l o răsplăti cu un sur)s maifrumos dec)t al unui înger ' .ă întorc c)t pot de repede!i o luă spre uşă, iar pulpanele largi ale hainei îi fluturau în

urmă2ate rămase pe loc, simţindu-se ca vră&ită (ici nu plecase

bine, că şi reveni, în ultima secundă ' Am uitat, zise el *eva care să-i ţină de ur)t musafirei

mele c)t sunt plecatntinse m)na, luă o carte micuţă cu coperte de catifea şi i-o

aruncă <a o prinse din zbor, înainte să cadă

' 6ravo, 2ate o felicită el, cu un z)mbet ciudat pe buze!tii c)te femei ar fi ţipat şi ar fi lăsat cartea să cadă7@şa se închise fără zgomot în urma lui2ate mai rămase nemişcată c)tva timp, apoi se uită în &os, la

carte .)ng)ie catifeaua cu degetele, apoi o deschise încetişor şi citi titlul de pe prima pagină

coala lui enus.

*apitolul K/

#upă ce coborî primul r)nd de trepte din turn şi încercă să-şi potolească bătăile inimii, Babriel se opri .ădularul lui

ameninţa să rupă mătasea pantalonilor şi singurul lucru la careel se putea g)ndi era felul în care deschisese 2ate gura şirămăsese fără grai c)nd îl văzuse gol



(u o speriase <ra genul de femeie la care visau toţibărbaţii, genul care nu se făcea ghem sub cuvertură aştept)ndsă-şi facă datoria con&ugală, ci o femeie cu care să-ţi petrecitoată viaţa, la care să descoperi mereu ceva nou, să nu te

plictiseşti niciodată, să fii tot timpul vră&it de ea şi s-o doreşti<l îşi spri&ini capul de zidul de piatră :nima îi bubuia înpiept, îndemn)ndu-l să se întoarcă la ea, să apară deodată înuşă, să-i acopere gura cu a lui şi…

#ar ea nu era a lui (u putea fi a lui *rudul adevăr îipătrundea încet în inimă, ca ploaia îngheţată descrisă de #ante

în %nfernul. (u putea fi a lui, pentru că el trebuia să întreţină nenorocitul

ăla de castel :ar asta însemna că trebuia să-şi mute fundul luidrăguţ şi s-o înt)mpine pe atiana, femeia poleită cu aur din5usia

rebuia să-şi aştearnă un z)mbet pe faţă şi s-o vră&ească ladineu $ă danseze tot timpul numai cu ea :ar a doua zi, la bal,să deschidă dansul cu ea la braţ

@rmau să se căsătorească în luna de după bal, după ce secelebra logodna… dacă totul mergea bine $igur că totul aveasă meargă bine

(u mai avea nicio problemă cu pantalonii $e uită în &os, îşinetezi un pliu şi începu să coboare treptele#ar mai avea noaptea asta, ultima noapte care era numai a

luiAvea să stea la cină p)nă se serveau c)teva feluri de

m)ncare, iar apoi va găsi o scuză ca să se întoarcă la 2ate

Pe faţă îi apăru un sur)sAvea planuri:mediat ce-l văzu cobor)nd scările, DicG închise uşa de la



salon după el ' Pe unde naiba ai umblat7 îi şopti el furios Prinţesa a

sosit de mai bine de o oră, iar tu ar fi trebuit să fii aici, s-oînt)mpini @nchiul ei a fost vizibil nemulţumit

' mi pare rău, zise Babriel ' Prinţul #imitri nu pare un om iritabil, dar a fost un afrontfaţă de el să nu apari, cretinule

' ? să-mi cer scuzeDicG îşi mi&i ochii la el ' (u mă întrebi cum arată viitoarea ta mireasă7

Babriel scutură din capDicG spuse ceva printre dinţi, apoi cu voce tare ' *ă veni vorba, at)t prinţul #imitri, c)t şi nepoata lui

vorbesc bine engleza 1ă va însoţi prinţesa $ophonisbaPrinţesa .aria-ereza va răm)ne astă-seară în camerele ei

' *e naiba, de ce să stea cu noi mătuşa $ophonisba7 ' !i-a machiat ochii aşa de abundent, că n-o să vadă nici cemăn)ncă Are obiceiul să dea pe g)t mult coniac, zise DicG,apoi îşi coborî vocea #ar cu 2ate ce-ai făcut7

' < în camera mea *iteşte, nu face nimic altceva ' (u mi-am închipuit niciodată că ai să faci aşa ceva, ţipă

DicG furios #acă nu mi-ai fi frate, aş pleca din casa asta şi… ' (-am făcut nimic, spuse Babriel printre dinţi Pentru#umnezeu, DicG, crezi că i-am răpit fecioria7 izbucni el*rezi că sunt genul ăsta de om7

' (u zbiera Poate să vină oricine pe scara asta #acă nu aiasemenea g)nduri, ce naiba caută în camera ta7

Babriel îşi ridică m)na dreaptă aproape fără să-şi dea seamaşi îşi trase o mănuşă pe ea

' *iteşte, ţi-am mai spus (u face nimic altceva



DicG se uită cu atenţie la el ' 8a naiba ' Asta e, zise Babriel pe un ton detaşat Am înt)lnit-o pe

aleasa mea, singura femeie care contează pentru mine :ar

acum, după ce-am înt)lnit-o, mă duc să-mi înt)mpin soţiaDicG făcu un gest brusc ' (u ' Aşa e viaţa, DicG, spuse Babriel, pun)ndu-şi şi cealaltă

mănuşă (u e întotdeauna dreaptă u ar trebui să fii primulcare să ştie acest lucru n caz că te întrebi, să ştii că scumpa

mea 2ate înţelege de ce trebuie să mă însor cu atiana #inc)te ştiu, a muncit şapte ani ca o sclavă pentru mama eivitregă, fiindcă nu se îndura să-i lase pe servitorii şi arendaşiitatălui ei la mila acesteia

' Atunci însoară-te cu ea Adu-i pe servitori aici ca să

completăm echipa ' #e-abia pot hrăni leul, zise Babriel, îndrept)ndu-şi sabia(u mă trata ca pe o fecioară nefericită în dragoste, DicGrebuie să mă însor cu o femeie plină de bani şi chiar asta amde g)nd să fac

' (e descurcăm noi, îl încura&ă DicG (u face asta

' !i cum am să-i întreţin pe toţi7 *ine are să cumpereconiac pentru $ophonisba, carne pentru leu, lum)nările şicărbunii de care avem nevoie să trecem peste iamă7

' 1or ieşi bani din fermele arendaşilor, începu DicGBabriel scutură din cap ' Am petrecut multe ore aplecat peste cărţi *u timpul,

fermele vor aduce profit #ar au fost negli&ate *asele au găuriîn acoperiş, sacristia bisericii din sat s-a prăbuşit anul trecut#in c)te ştiu, copiii rabdă de foame (u numai asta, dar, dacă



rup logodna, va trebui să-i plătesc atianei despăgubiri .i-ar trebui o zestre de trei ori mai mare

*omentariul lui DicG a fost scurt, dar rostit din inimă ' ? s-o uit pe 2ate după ce mă voi însura

l privi pe DicG drept în ochi, spun)nd acestea (-avea s-o uite niciodată!i ştia şi DicG acest lucru ' (u ţi-am spus niciodată ce onorat sunt că mi-eşti frateBabriel schiţă un z)mbet ' !i eu simt la fel

#e-abia intră în salon, c)nd uşa din spatele lui se deschisedin nou şi se auzi vocea tunătoare a lui DicG

' Alteţa $a regală, prinţesa atiana Alteţa $a regală,prinţul #imitri

Babriel îşi scoase pieptul înainte şi se întoarse să-şi înfrunte

soartaatiana stătea în prag Purta o rochie elegantă din mătasecrem, brodată cu buchete de flori ?chii îi erau mari şi umezi;buzele, ca petalele de trandafir <ra dulce ca o bomboană, cupielea ei albă ca laptele şi buclele negre şi mătăsoase

Babriel înaintă spre ea i făcu o plecăciune ad)ncă <a seș

înclină în faţa lui, cu toată graţia caracteristică unei doamne dela curtea 4ranţei <l îi sărută m)na, iar ea îi z)mbi dulce, deşiun pic sfioasă

#acă s-ar fi deschis cerurile şi o voce tunătoare ar fi spusAsta e mireasa ta, el nu s-ar fi mirat

atiana era o femeie e"trem de seducătoare #eşi era

serioasă, decolteul ei ad)nc o făcea demnă de dorit (u aveac)tuşi de puţin nevoie de corset <ra tot ce nu era 2ateatrăgătoare, foarte atrăgătoare şi bogată



<l se aşteptase s-o urască, dar acum, nu putea (u i-a trebuitmai mult de-o privire fugitivă ca să-şi dea seama că era foartebl)ndă (-ar putea niciodată să ţipe la el ca o scorpie, nu erafelul ei de-a fi

@nchiul ei, #imitri, z)mbea cu gura p)nă la urechi şi semuta de pe un picior pe altul ' Am mai fost în castelul ăsta, zise el cu un accent

puternic, am făcut o vizită aici c)nd eram flăcău, iar castelul îiaparţinea lordului 4itzclarence :-am spus fratelui meu că acestcastel merită să-i revină Angliei

(enorocitul ăsta de castel, se g)ndi Babriel, chiar pe c)ndz)mbea şi făcea altă plecăciune

' Aş fi vrut să te văd azi după-amiază, zise #imitri,arunc)ndu-i lui Babriel o privire răutăcioasă

' mi cer scuze (-am ştiut de sosirea voastră

' 4etiţa asta e lumina ochilor tatălui ei, anunţă #imitri@n sunet scurt ieşi din gura atianei; era roşie de &enă,Babriel se înclină din nou în faţa ei şi îi z)mbi ca s-oliniştească

' rebuie să spun că ea e porumbiţa mea, preciză #imitri$untem din regatul 2uban, înălţimea 1oastră (u cred că ai

auzit prea multe despre el ' (u, spuse Babriel, dar…#imitri îl întrerupse ' 4ratele meu i-a a&utat pe cazaci să se stabilească în zona

.ării Azov Aşa că nu suntem prinţi de generaţiiBabriel dădu din cap cu respect DicG îi făcea semne din

spate, d)ndu-i de înţeles că trebuia să se aşeze în frunteaprocesiunii ce se va îndrepta spre sala de ospeţe

' #acă înţeleg eu bine, spuse #imitri, tatăl ei nu vrea să-i



impună această căsătorie #acă atiana te place, va răm)ne cudumneata #acă nu, vom pleca cu tot cu zestre şi n-o să ceremdespăgubiri pentru ruperea logodnei

*)nd z)mbi, i se dezveliră dinţii, iar Babriel văzu, deodată,

un războinic cazac în omul îmbrăcat în catifea albastră4ăcu încă o plecăciune #in fericire, în acea clipă, DicG îlatinse pe umăr, aşa că se întoarse spre atiana şi-l oferi braţul

' Pot să te însoţesc în sala de ospeţe7<a îi z)mbi din nou, iar el observă că, deşi era sfioasă, frica

nu o paraliza ntr-o zi, va deveni o femeie calmă şi sigură pe

ea ntr-un cuv)nt, o adevărată prinţesă#upă ei veneau prinţul #imitri, la braţ cu mătuşa lui

Babriel, prinţesa $ophonisba, urmaţi pe drumul spre sala deospeţe de un alai întreg de bi&uterii, catifele şi mătăsuri4emeile erau superbe, ca nişte bomboane apetisante 6ărbaţii

erau dichisiţi şi eleganţi, ca nişte adevăraţi aristocraţi#ar singura persoană pe care voia s-o vadă, cu care voia săia cina, era sus, purt)nd o rochie simplă, o perucă roz şi opereche de s)ni de ceară

.ătuşa lui Babriel, $ophonisba, era o vră&itoare ţ)fnoasă,fără pereche 4ratele lui, Augustus, n-o putea suferi, aşa că o

aruncase pe o corabie cu aceeaşi satisfacţie ca şi pe leuPrinţul #imitri a fost atras de lad+ #agobert într-o discuţiedespre curtea portugheză, care ar trebui să răm)nă la 5io sausă se întoarcă în Portugalia, aşa că Babriel a fost lăsat săînfiripe o conversaţie cu atiana

(umai că $ophonisba era prea bătr)nă ca să ţină seama de

etichetă, care îi dicta să nu se bage nepoftită în conversaţie,aşa că o bombarda pe atiana cu o mulţime de întrebări, de pelocul de vizavi



' <şti cea mai mică dintre cei patru copii, nu-i aşa7 spuse$ophonisba, pe c)nd se luau de la masă primele feluri <a făcuo pauză ca să se scarpine sub perucă (oi am fost opt *ameracopiilor parcă era casă de nebuni

atiana z)mbi şi murmură ceva <ra clar că avea o inimăbună, aşa că, deşi era puţin surprinsă de lipsa de maniere amătuşii lui Babriel, asta nu-i afecta purtarea curtenitoare

' <şti o fată drăguţă, zise $ophonisba, lu)nd cu m)na uncopan şi roz)ndu-l, de parcă nu auzise în viaţa ei că e"istăfurculiţe *e te tot uiţi7 se răsti ea la Babriel #acă şi regina

.argherita măn)ncă aşa, eu de ce n-aş face-o7atiana chicotea ' 8a -egina .argherita mangia il pollo con le dita, îi

spuse $ophonisba Poţi să traduci asta, fetiţo7 ' (u sunt prea bună la italiană, răspunse atiana, dar cred

că înseamnă că regina 4argherita mănncă puiul cu mna.

' 6ravo o lăudă $ophonisba *)te limbi străine ştii7 ' <u şi fratele meu ne-am trimis copiii la şcoală în <lveţia,

afirmă prinţul #imitri, prinz)nd din zbor întrebarea atiana euna dintre cele mai deştepte fete din neamul nostru, a învăţatvreo cinci limbi, nu-i aşa, găluşcă7

' @nchiule #imitri e"clamă ea ' (u-ţi mai spun găluşcă dacă nu-ţi place, zise prinţul,z)mbind aşa de larg, înc)t Babriel îi văzu toate golurile dingură (ouă, ruşilor, ne plac găluştile, sunt mai de preţ dec)trublele

atiana îşi dădu ochii peste cap

' !tii, eu n-am fost niciodată căsătorită, zbieră $ophonisba<a îi dădu un ghiont lui Babriel, care sări ca ars B)ndurile

lui se îndreptau iar spre 2ate



' icălosul acela, tatăl acelui tip, fratele meu, n-a fost deacord cu nicio cerere în căsătorie pe care am primit-o (-amputut să accept niciun bărbat

Aruncă o privire furioasă mesenilor, de parcă ar fi provocat

pe cineva s-o contrazicăAdevărul era că $ophonisba fusese promisă de soţie unuiprinţ din Bermania, dar după ce sosise la curtea lui şipetrecuse o zi sau două cu ea, fugise de ea ca dracul de tăm)ie4usese trimisă înapoi acasă, ceea ce reprezentase o adevăratăruşine, iar marele duce n-a mai încercat niciodată să-i aran&eze

o căsătorie ' nălţimea $a fost o mare frumuseţe, îi spuse Babriel

atianei ' !i încă sunt, zise repede $ophonisba, 4rumuseţea unei

femei nu depinde numai de tinereţe

atiana încuviinţă supusă ' 6unica spunea mereu că frumoasele de pe vremea ei erauaşa de acoperite cu pudră şi cu aluniţe, că nimeni nu putea fisigur dacă e o femeie sau o iapă sub toate astea

$e lăsă o clipă de tăcere $ophonisba avea vreo patru, *incialuniţe false lipite de faţa pudrată @na se dezlipise şi-i at)rna

de obrazatiana deschise gura şi se înroşi ca un amurg de toamnă ' (u că m-am referit c)tuşi de puţin la înălţimea 1oastră,

îngăimă ea ' (ici nu mă născusem încă pe vremea c)nd era bunica ta

t)nără, minţi cu neruşinare $ophonisba, care nu avea mai puţin

de şaptezeci şi cinci de ani Sabar n-am despre ce vorbea, îşiîntoarse capul şi zbieră în direcţia lui #imitri

' < curată prostie ce spui despre spanioli (-au nicio



galeră rapidă ' 1ă cer scuze, se auzi o voce calmă din partea dreaptă a

lui Babriel ' .ătuşa mea nu se supără, zise el, z)mbindu-i atianei

<ra prea t)nără pe-atunci ' 4ac gafe c)teodată, şopti ea ' Prinţe strigă mătuşa, întrerup)nd acest schimb de

cuvinte pe c)t de înc)ntător, pe at)t de plicticos (u-i preafrumos ce spun, dar vezica mea e pe cale să e"plodeze

Babriel se ridică în picioare

' 1ă rog să mă scuzaţi, le spuse el mesenilor, prinţesasuferă de o boală, aşa că am s-o duc în camerele ei

' (u e boală, ci doar v)rsta, zise $ophonisba, agit)ndu-şibastonul spre DicG

<l veni imediat, îi trase scaunul şi o a&ută să se ridice de la

masă ' u eşti cel mai bun dintre toţi, îi spuse, ca de obicei,$ophonisba l ciupi de obraz, apoi aruncă o priviretriumfătoare de &ur-împre&urul mesei #eşi e copil din flori, ela fel de prinţ ca şi frate-său

8ad+ #agobert se înroşi ca sfecla la auzul acestei lipse de

bună-cuviinţă, dar prinţul #imitri arăta de parcă s-ar fi stăp)nitsă nu sur)dă, ceea ce îi făcea cinstePe c)nd DicG o a&uta pe $ophonisba să-şi îndrepte fustele şi

să-şi ţină bastonul cum trebuie, Babriel se aplecă spre atiana ' 1ezi, îi zise el încet, nimic din ce-ai putea spune tu nu

mă va face niciodată să roşesc

<a ridică privirea spre el şi în obra&i îi apărură gropiţe Ar fifost o prinţesă minunată, care nu s-ar fi pierdut cu firea nici înfaţa $ophonisbei Pe deasupra, ştia şi limbi străine



<ra perfectă*amerele mătuşii erau la primul nivel al turnului otuşi, le-

a luat mai bine de douăzeci şi cinci de minute să a&ungă la uşaei, deoarece bătr)na se oprea des ca să-şi frece glezna şi să se

pl)ngă de treptele înalte de piatră, de umezeală şi de felul încare o ţinea de braţ 3 prea ţeapăn pentru gustul ei, spunea ea:mediat ce închise uşa în urma ei, Babriel se întoarse şi urcă

în fugă scările8ipsise aproape două ore, aşa că draga de 2ate avusese

destul timp să studieze toate gravurile din cartea lui Aretino

*apitolul KF

n acest timp, în camera lui Babriel, 2ate deschisese miculvolum pornografic, privise cu destulă atenţie imaginile ca să i

se confirme faptul că bărbaţii lui Aretino erau slab dotaţi înacele zone esenţiale, în comparaţie cu Babriel, apoi îlînchisese (u avea nicio dorinţă să privească gravuri cubărbaţi şi femei încolăciţi în pat $au pe un scaun, sau în altăparte

Avea în minte corpul lui Babriel şi n-o interesa nimic

altcevaPuse cartea deoparte şi se îndreptă spre masa cea mare dinfaţa ferestrei Babriel uitase să-i arate vasul în care erau ţinute,c)ndva, &ucăriile unui copil, din care probabil că nu mairămăseseră dec)t nişte cioburi aran&ate cu gri&ă 8a dreaptaacestora era o foaie de h)rtie plină de însemnări, frumos

scrise, despre acel vas#ar se mai aflau şi alte lucruri pe masă <ra şi un evantai,

altul dec)t cel pe care i-l aruncase Babriel Părea şi mai vechi,



iar h)rtia se co&ea printre nervurile fine de lemn.ai era acolo şi o carte intitulată Cele mai stranii a+enturi

care s0au (ntmplat +reodată fie (n trecut sau (n pre$ent , ogrămă&oară de monede de bronz, deformate şi, sigur, foarte

vechi @n grafic care părea să calculeze mişcarea celor şapteplanete şi un flacon micuţ pe care scria Diacatholicon &ureum*urioasă, 2ate îl luă în m)nă, îi scoase dopul şi mirosiconţinutul, dar nu-şi dădu seama ce era

n cele din urmă, găsi acolo o revistă de specialitate, cu titlul&ntichităţi ionice, se întoarse la scaunul tapiţat cu catifea şi

începu să citească *u douăzeci de minute mai t)rziu, după ceparcursese o dezbatere amănunţită şi documentată despre 2es5difices &nti'ues de 5omeQ, se întinse în pat

Avea să se trezească în clipa în care va auzi paşii lui Babrielpe treptele de marmură, în clipa în care uşa se va deschide ?

să sară imediat din pat, pentru ca el să nu creadă că îl invităacolo cu ea

*)nd Babriel deschise uşa da la camera lui, 2ate eraghemuită în mi&locul patului, ca o pisicuţă Peruca i sestr)mbase şi de sub ea îi căzuseră pe faţă şuviţe strălucitoare

de păr şi scosese condurii, dar în rest, era îmbrăcată e"act aşacum fusese c)nd o lăsase el<ra al naibii de frumoasă Pielea îi era de culoarea mierii A

atianei, era precum sideful ?bra&ii atianei erau plini şifăcea gropiţe Ai lui 2ate supţi, numai piele şi os 6uzeleatianei erau cărnoase şi moi; 2ate dormea agitată, iar buza de

os îi era roşie ca rubinul, de parcă şi-ar fi muşcat-o în somn#upă ce-i aruncă o singură privire, mădularul stătea să-i

8 / <dificiile 5omei antice 9în original în lb 4rancezăI



rupă pantalonii Babriel îşi întoarse ochii şi scoase un geamătabia perceptibil

Avea o noapte la dispoziţie, doar o noapte#uc)ndu-se fără să facă zgomot în zona despărţită printr-o

draperie, deschise o uşiţă de lemn care îi a&ungea doar p)nă latalie, intră şi sună din clopoţelul al cărui clinchet se auzea labucătărie

#upă o clipă, auzi hurducăitul liftului care urca Aşteptă săa&ungă sus, apoi scoase de acolo o găleată cu apă fierbinte şideşertă conţinutul în cadă, dădu drumul la fr)nghie şi trimise

găleata din nou la bucătărie$e stropi un pic c)nd luă următoarea găleată şi îşi dădu

seama că nu se putea întoarce &os cu hainele ude, nu numai lacină, dar mai ales la dans

*u gri&ă şi rapiditate, cu acea meticulozitate cu care făcea

totul, îşi scoase haina, vesta, cămaşa şi pantalonii, aran&)ndu-le pe toate pe un scaun şi lăsă pe el doar chiloţii; era r)ndullui 2ate să răm)nă goală în faţa lui

#upă c)teva clipe, se uită satisfăcut la camera de baiePusese peste tot lum)nări aprinse şi un pahar cu vin aproapede cadă

*u nişte prosoape pe braţ, se duse l)ngă pat şi se aşeză cugri&ă alături de 2ate Acum, avea chipul destins, iar buzeleschiţau un sur)s, de parcă tot ce o frăm)ntase p)nă atuncipierise, lăs)nd-o să viseze frumos

rase de un ac din părul ei <a nu se mişcă .ai scoaseunul, apoi încă unul, p)nă nu mai rămase niciunul pe care să-l

vadă Apoi încercă să-i scoată încet peruca, dar aceasta nu seclinti

<a flutură din gene şi el crezu că era pe cale să se trezească,



dar ea doar se întoarse pe-o parte, aşa că îi putea vedea unumăr şi spatele

#e fapt, 2ate încerca din răsputeri să-şi regleze respiraţia şise întreba disperată ce să facă i zărise pe sub pleoape pieptul

gol aplec)ndu-se deasupra ei$imţi o dorinţă năvalnică să deschidă ochii şi să-iîncolăcească g)tul cu braţele #orea să tragă corpul acelafrumos peste al ei şi să-şi plimbe degetele pe pieptul şi pespatele lui 4ocul mistuitor din inimă îi răsp)ndea flăcări înpicioare

#ar ascultă de glasul raţiunii şi rămase nemişcată, cu ochiiînchişi, încerc)nd să-l convingă pe Babriel că dormea încă iera frică

i scosese cu prea multă bl)ndeţe acele din păr, de parcă îiera teamă să n-o trezească

<ra prea frumos, aşa, cum stătea l)ngă ea, aproape gol, înlumina aurie a lum)nărilor<ra prea mult pentru ea, el era totul #eodată, deveni

dureros de conştientă de lucrul care-o făcea să se teamă de el? înspăim)nta ideea unei vieţi goale, fără acest prinţ *ă el eratotul pentru ea, că fără el, s-ar putea foarte bine întoarce la

.ariana ca să-şi petreacă viaţa nefericită prote&)ndu-i pearendaşi ' 2ate, murmură el, iar ea îşi dădu seama că buzele lui

erau pe g)tul ei, că îi dădeau deoparte părul şi înaintau spreureche

' < timpul să-ţi faci baia Ei-am pregătit o cadă cu apă

fierbinte ' Ah… bună, zise ea prosteşte, dar nu se întoarse spre eli scosese peruca şi îi m)ng)ia părul cu o m)nă <ra aşa de



bine, că se lăsă în voia lui, cu ochii închişi, simţind doar atingerea senzuală a degetelor lui

Apoi, îşi dădu brusc seama că-l lăsa să facă prea mult şiîncercă să-l oprească 3 dar era prea t)rziu #egetele lui

sprintene îi şi descheiaseră toţi nasturii din spatele rochiei <ase ridică în capul oaselor, ţin)ndu-şi corsa&ul cu m)na ' Babriel spuse ea ameninţătoare, mi&indu-şi ochii la el ' .i-ai promis că te pot săruta oriunde, zise el, v)r)ndu-şi

un deget în corsa& şi trăg)nd uşor de el ' (u-mi amintesc să fi zis aşa ceva !i de ce n-ai haine pe

tine7 ' Am chiloţii, se apără el, apoi adăugă pe un ton prefăcut

în afară de partea din mine care nu mai e acolo<a se uită în &os destul de mult timp ca să vadă că, într-

adevăr, acea parte din el ieşea ţanţoşă din betelie

' (-ar trebui, protestă ea, dar în acel moment, el se aplecăşi îşi lipi gura de a ei *hiar şi aşa, ea continuă să vorbească,dar cuvintele de-abia i se mai auziră c)nd limba lui o atinse pebuze

' Ei-aş putea săruta gura dulce toată noaptea, şopti el2ate îşi spuse în sinea ei că sărutări îi şi promisese #a, era

adevărat, dar nu se g)ndise că el avea să fie gol… 6ine măcar că avea chiloţii pe el *hiar dacă nu păreau să-l acopere aceaparte

i cedă doar foarte puţin şi îi încolăci g)tul cu braţele <lreacţionă imediat, acoperindu-i gura deschisă şi trăg)nd-o lapieptul lui gol 2ate se topi de plăcere, era o senzaţie at)t de

copleşitoare, că începu să tremure toată <l o sărută p)nă c)ndîn ad)ncul fiinţei ei se aprinse un foc, ale cărui flăcări i serăsp)ndiră în picioare



' Babriel, eu… şopti ea ' !şş, dulcea mea 2ate, zise el, trăg)ndu-se înapoi Am de

g)nd să-ţi scot rochia acum 4ără să mai aştepte un răspuns, îitrase încet rochia în sus, peste s)ni şi peste corsetul cu perniţe

de ceară ' 6raţele mele, murmură ea (u mă pot mişca ' $ărutul meu, spuse el, iar vocea lui înteţi focul din ea

<ra aspră, de parcă se stăp)nea c)t putea el de mult (u-ieliberă braţele

<a îi urmărea m)inile dibace care îi desfăceau corsetul

Perniţele au fost azv)rlite la păm)nt; s)nii, ridicaţi şi str)nşi încorset, i-au căzut în m)ini ca două mere coapte

<l îngheţă pentru o clipă, apoi îi trase cămăşuţa peste s)ni<ra din mătase subţire ca borangicul

' ?, #oamne zise el cu o voce care venea din ad)ncul

fiinţei sale (-am văzut în viaţa mea ceva at)t de frumos(iciodată2ate deschise gura de parcă ar fi vrut să spună ceva, dar nu

reuşi, pentru că Babriel îi atinsese încet un sf)rc cu degetulmare 4ocul mocnit din picioare începu să ardă cu v)lvătaie$coase un ţipăt înăbuşit

' rebuie să te gust *u o mişcare rapidă, i-a apucatcămăşuţa şi i-a smuls-o .ătasea s-a rupt la fel de frumos ca opiersică tăiată în două

' Babriel ţipă ea, fiind conştientă că el n-o auzea<l se uita lacom la s)nii ei, cu ochii arunc)nd văpăin m)inile lui, s)nii ei nu mai păreau prea mici (u păreau

să aibă nevoie de perniţe care să-i ridice <rau plini şi rotunzi,aveau e"act forma potrivită

Apoi el şi-a aplecat capul şi ea a simţit cum pe s)n o ating



buzele lui 1ăzuse în gravurile lui Aretino 3 bărbaţi caresugeau s)nii femeilor ca bebeluşii $tr)mbase din nas şiîntorsese pagina, convinsă că italianul zugrăvise acolo operversiune caraghioasă

#ar, c)nd gura lui Babriel o atinse, o inundă un val deplăcere care nu se asemăna cu nimic din ce simţise în viaţa ei: se opri respiraţia şi scoase un strigăt din ad)ncul g)tle&uluiBabriel sugea mai tare, iar cu degetul mare îi freca sf)rculcelălalt; 2ate nu mai era în stare să se g)ndească la nimic şi îşiarcui corpul în sus, iar de pe buze îi ţ)şni un geamăt

' !tiam eu, şopti el cu vocea răguşită 5idică suficientcapul pentru ca ea să vadă satisfacţia nebună din ochii lui<u…

#ar nu-şi termină g)ndul, căci îşi îndreptă atenţia asupras)nului negli&at p)nă acum *)t despre 2ate, ea nu era în stare

să spună nimic, n-avea putere să facă altceva dec)t să sezv)rcolească sub el, g)f)ind*)nd el ridică din nou capul, ei îi tremura tot corpul, iar

picioarele i se înfiorau<l o sărută iar pe gură, cu lăcomie, făc)nd-o să se lipească

de el, răvăşită de senzaţii şi de dorinţă

*)nd s-a dezlipit de el, a ştiut că voinţa îi era fr)ntă, că numai putea să g)ndească pragmatic, dacă putuse vreodată ' 8asă-mă să răsuflu, îl rugă ea cu vocea răguşită,

plimb)ndu-şi ochii pe pieptul lui… pieptul pe care nu puteasă-l atingă, pentru că braţele îi erau încă prinse în rochie

<l se dădu la o parte fără să zică nimic, dar ea observă că el

se chinuia să tragă aer în piept2ate se ridică iute din pat şi eliberă braţele din m)necile

rochiei, dar şi-o ţinu în talie, lăs)ndu-l s-o admire cu privirea



lui arzătoare ' *e-i frumos şi lui #umnezeu îi place, zise ea, cu un

z)mbet înflorindu-i pe buze<l făcu ochii mari, iar ea lăsă încet, foarte înceţi să-i cadă

rochia la păm)nt Babriel îi rupsese cămăşuţa p)nă în talie, aşacă şi-o scoase de pe umeri, dar nu o aruncă, ci şi-o ţinu pes)ni, trăg)nd-o încet de pe sf)rcuri, înfior)ndu-se la atingereamătăsii de acele părţi umezite de gura lui

Babriel făcu o mişcare, de parcă ar fi vrut să se dea &os dinpat, dar ea îl opri cu o privire

' u te-ai dezbrăcat, spuse ea, cobor)ndu-şi m)na de la g)tla s)nul drept, apoi la cămăşuţa de mătase care-i a&unsese peşolduri

' e rog, zise el răguşit#)nd cu piciorul rochiei pe &os, ea îi întoarse spatele şi,

unduindu-şi trupul, se îndreptă spre masă ' Pari înfierb)ntat, Alteţă Poate că ai nevoie de evantai8u)nd de pe masă evantaiul pe care i-l dăduse el cu c)teva

ore în urmă, se întoarse alene spre pat ' <u îl folosesc mereu c)nd mi-e prea cald, spuse ea cu o

voce c)ntată, îl deschise şi îşi făcu v)nt pe faţă

Apoi, mai &os, pe s)ni !i mai &os, cămăşuţa i se văluri de laadiere ' (u ştiu de ce, zise ea, mi-e aşa de cald acum ' 2ate, oftă Babriel (u eşti virgină, nu7 Hi-mi că nu eşti

virginăH)mbetul i se şterse de pe faţă şi scăpă evantaiul din m)nă

Babriel sări din pat, de parcă era posedat, şi o luă în braţe ' (-am vrut să sune aşa2ate încercă să spună ceva, dar senzaţia corpului lui lipit



de-al ei îi răpi orice logică, arunc)nd-o în v)ltoarea dorinţei isimţea trupul tare şi provocator, vibr)nd de poftă, şi i seînmuiară genunchii

' <şti fecioară !tiu că eşti fecioară şi te respect pentru

asta, îi spunea Babriel, cu gura în părul ei (ici n-am crezutaltceva, iubito A fost doar o vorbă în v)nt, spusă de un bărbatcare-ar fi vrut ca lucrurile să stea altfel

<a se lipi de pieptul lui, simţindu-şi inima cum îi batenebuneşte

' ţi doreai să fiu o t)rfă, ceea ce şi sunt, şopti ea şi simţi

stomacul str)ng)ndu-se de e"citare şi ridică puţin capul casă-i vadă ochii n seara asta, eşti doar un bărbat, îţi aminteştice-ai spus7

' (u ştiu dacă o să mai trăiesc după seara asta, zise el cuasprime în glas

Pe buzele ei înflori un z)mbet şi se trase din braţele lui ' (-am terminat cu dezbrăcatul 1rei să mori înainte s-ofac7

' (u, zise el g)tuitntr-un fel sau altul, biata ei cămăşuţă i se lipise de şolduri

$cutur)ndu-se puţin, 2ate o lăsă să-i alunece pe picioare,

peste zona ei cea mai intimă, acoperită cu păr de culoareamieriiApoi îşi ridică braţele şi îşi scoase ultimele ace de păr

*oama i se revărsă pe spate, numai inele şi bucle, deasă şimătăsoasă şi trecu degetele prin păr, d)nd drumul şuviţelor,bucur)ndu-se de felul în care i se ridicau s)nii

' <şti aşa de frumoasă, murmură Babriel foarte încet ' *red că a sosit timpul pentru baie, zise ea, întorc)ndu-se

cu spatele la el Apoi se opri şi se uită la el peste umăr *hiar



ai zis că mi-ai pregătit baia7<l nu părea în stare să vorbească, în schimb sări în faţa ei şi

trase draperia care ascundea camera de baie ' *e frumos strigă 2ate, c)nd văzu cada plină cu apă din

care ieşeau aburi, lum)nările care răsp)ndeau o lumină auriepe catifeaua draperiei, pe suprafaţa apei, pe corpul ei4ăcu un pas înainte şi îşi băgă în apă degetul mare de la

picior, apoi, oft)nd de plăcere, intră în cadă, d)ndu-şi părul pespate, în aşa fel înc)t să-i at)rne peste marginea ei

$ingurele zgomote din cameră erau clipocitul apei şi

respiraţia greoaie a lui Babriel <a nu se putu abţine să nuz)mbească #acă ea, 2atherine #altr+, se hotăra să devină odestrăbălată, atunci avea să fie cea mai bună din castel

' $ăpunul, ceru ea, întinz)nd m)naBabriel i-l puse în palmă fără să scoată o vorbă

' *e parfum minunat are, spuse ea, mirosindu-l < de măr7 ' #e flori de portocal, o corectă el1ocea lui era misterioasă şi vicleană<a se ridică doar c)t să-şi săpunească braţul st)ng ' (-ar trebui să te îmbraci ca să mergi &os7 îl întrebă ea

.i-e teamă că toată lumea se va întreba unde eşti

?chii lui priveau fi" la m)inile ei, în timp ce ea îşi săpuneabraţul drept ' Babriel7 îl întrebă ea cu inocenţă, lăs)ndu-şi m)inile să-i

zăbovească pe s)ni $unt sigură că ai spus că vei veni şi veipleca Acesta era planul tău, nu7

Privirea lui era at)t de lacomă, de fierbinte, înc)t se miră că

apa nu se evaporă ' u, spuse el şi-şi drese glasul, de ce nu termini cu

spălatul ca să plec7 Poate vrei să te a&ut7



5idică un picior din cadă şi îşi spălă încetişor degetele de lapicioare, plimb)ndu-şi m)na pe picior

' *red că da, zise ea, arunc)ndu-i o privire pe sub gene Aiputea să mă a&uţi cu celălalt picior

<ra altfel c)nd m)inile puternice ale unui bărbat îi dădeaucu săpun pe picior:ar Babriel nu înţelegea prin picior acelaşi lucru ca ea 2ate

se aşeză din nou în cadă, bucur)ndu-se de senzaţia plăcută adegetelor lui care îi masau coapsa şi care se mişcară mai sus,apoi şi mai sus

$e ridică în capul oaselor ' Babriel ' aci, draga mea, spuse el :ar apoi începu să o m)ng)ie

Acesta nu era un sărut…rebuia să-l oprească n schimb, îşi desfăcu şi mai mult

picioarele, parcă îndemn)ndu-l să continue *eea ce-i făcea îiafecta, cu siguranţă, stăp)nirea de sine 6unul ei simţ, voinţaei, tot ceea ce o făcea puternică 3 toate o părăsiră ot ce mairămăsese era un trup care se bucura de atingerea lui şi care searcuia spre el

*u cealaltă m)nă îi prinse un s)n, iar ea dădu capul pe spate

şi ţipă de plăcere .)inile lui erau ca focul, incit)nd-o,chinuind-o şi m)ng)ind-o ' <u… îngăimă ea, tăindu-i-se răsuflarea<l îi v)rî un deget în cel mai intim loc al ei timp de o

secundă zdrobitoare, iar ea simţi că e"plodează, strigă, îlcuprinse cu m)inile de g)t, iar trupul i se zgudui de plăcere la

fiecare mişcare2ate îşi reveni încetişor, d)ndu-şi seama că braţele ei umede

erau în &urul g)tului lui Babriel şi că ţinea ochii închişi <l îşi



scoase degetele dintre pliurile moi, pe care le mai atinse oultimă dată, trimiţ)ndu-i fiori prin tot corpul

' #oamne #umnezeule, 2ate gemu el<a nu se mişcă $e simţea transpirată 3 deşi era în cadă i

ieşiseră din gură vorbe pe care nu-şi închipuise că poate să lerostească o lad+ 1alul de plăcere fu înlocuit de o ruşine at)t deputernică, înc)t şi-ar fi dorit mai degrabă să moară dec)t sădeschidă ochii

n plus 3 deşi era doar un detaliu 3, picioarele încă-itremurau

' 2ate, o întrebă el, pe un ton la fel de viclean ca şi înainte,vei mai deschide vreodată ochii7

<a scutură din cap, ţin)ndu-şi obrazul lipit de pielea lui <racald, mirosea a virilitate şi se dovedea incredibil de ispititor

<l o m)ng)ie pe spate, urm)nd şira spinării pe sub apă şi

alunecă spre curba şoldurilor ' 1reau să te sărut acolo, îi spuse el pe un ton dega&atrupul ei se zgudui puternic ' (u, îi spuse ea, sunetul vocii ei fiind înăbuşit de pielea

lui ' rebuie să mă duc &os şi să deschid dansul, dar, 2ate…

i dădu uşor braţele din &urul g)tului lui şi se ridică înpicioare 1r)nd-nevr)nd, ea deschise ochii <l era numaimuşchi, ba chiar şi partea care îi ieşea ţanţoşă din chiloţi

' (-o să-ţi fie incomod7 îl întrebă ea, d)ndu-şi seamaimediat că eşua lamentabil în a face conversaţie cu el 1ocea eiavea ceva rugător în ea, ceva ce-l implora să răm)nă

<l nu avea cum să mai stea$e ştergea cu prosopul pe piept şi o privea de parcă nu şi-ar

fi putut lua ochii de la ea



' 6a da, spuse el fără nicio infle"iune în voce rebuie sămă mai aştepte zece minute

@it)ndu-se la chipul lui, 2ate îşi dădu brusc seama că nuavea niciun motiv să fie uimită sau ruşinată *e se înt)mplase

între ei, indiferent c)t de intimi fuseseră, nu era ruşinosAşa că îşi desfăcu picioarele, aşa cum îşi dorise, şi îşim)ng)ie partea interioară a coapsei

' *e-ai zice dacă aş vrea acel sărut… acum7 îi şopti ea*arnea îi tremura la atingere, doar la simpla idee ' .ă omori cu zile, 2ate, îi spuse el cu glas răguşit

rebuie să plec, 2ate !tii asta<a îi adresă un z)mbet &ucăuş ' <-n regulă At)ta timp c)t ştii că sunt aici, aştept)ndu-teşi lăsă capul pe spate, iar s)nii i se ridicară deasupra apei<l scoase un sunet înfundat şi dispăru după draperiile din

catifea 2ate auzi uşa închiz)ndu-se după elPe buze îi înflori un sur)s Aflase ceva care i se părea maidegrabă minunat

Babriel se va duce &os şi va face ce trebuia să facă,indiferent despre ce era vorba, iar apoi se va întoarce

*apitolul KK

' <ra c)t pe ce să ratezi primul dans, îi zise DicG printredinţi :-am tot am)nat pe muzicieni c)t s-a putut şi le-am spustuturor că $ophonisba a căzut la pat

Babriel se simţea ca într-un vis .intea şi inima îi erau sus,

alături de 2ate, femeia dulce, cu pielea ca mătasea, care-laştepta

$ingurul lucru care-l adusese în pragul sălii de bal era simţul



datoriei, în cultul căreia fusese crescut de mic copil ' Am a&uns, spuse el cu înd)r&ire ' (-o să ai o seară plăcută, îi spuse DicG, uit)ndu-se la el

< acolo

Arătă înspre atiana şi tatăl ei, aflaţi în mi&locul unul grupde bărbaţiBabriel traversă încăperea de parcă era în transă şi le ceru

scuze atianei şi ducelui pentru că nu fusese prezent la cină ' #upă cum vedeţi, mătuşa mea e în v)rstă, le spuse el

*)nd am a&uns în camera ei, nu se simţea bine şi mă tem că

insistă să stea cineva cu ea în astfel de momente ' Admir un bărbat cu simţul responsabilităţii, spuse

#imitri, d)ndu-se înapoi pe călc)ie şi z)mbindu-i aprobator luiBabriel n 5usia, familia e mereu pe primul loc (u prea suntde acord cu situaţia din Anglia, unde un copil abia îşi cunoaşte

rudele de s)ngePe c)nd se întoarse înspre atiana şi o invită la dans, Babrielse g)ndi, fără să vrea, la o fetiţă pe nume .err+, dar av)ndchipul lui 2ate

atiana dansa ca un fulg, făcea cu graţie reverenţele şi sesincroniza perfect cu el :ar Babriel, care învăţase să danseze

de la trei ani, era la fel de bun ca ea.intea lui era înceţoşată din cauza frustrării, însăconştientiza c)t de bine era să aibă o parteneră de dans cu caresă fie în deplină armonie

' Poate mai dansăm o dată7 îi sugeră el, pe c)nd piesa seapropia de sf)rşit

<a îi z)mbi ' ntr-adevăr, Alteţă, mi-ar face mare plăcere ' Poate un vals, propuse el, ştiind că astfel îşi pecetluia



soarta#in momentul în care va începe valsul şi el se va duce pe

ringul de dans cu atiana în braţe, în c)teva zile, va semnacontractul de căsătorie #ansul lor era considerat prea senzual

şi neruşinat de către mulţi apărători ai bunei-cuviinţe A dansacu o femeie nemăritată era ca şi cum ai fi anunţat că te veicăsători (u că ar fi avut cineva dubii în legătură cu acestlucru

<a părea un pic nedumerită, de parcă tristeţea care-lîmpresura devenise vizibilă în privirea lui

' Aş fi onorat, spuse el, revenindu-şiatiana se îndepărtă de el ca să-l ia de m)nă pe oloose,

căruia îi z)mbi sigură pe ea, ca o fată care descoperea putereape care o avea asupra bărbaţilor

' rebuie să-mi întreb unchiul, îi răspunse ea, iar licărul

din ochi îi confirma faptul că ea ştia la fel de bine ca el ceanume implica un asemenea valsBabriel trase aer ad)nc în piept #acă mai dansa de două sau

trei ori, iar apoi i-ar fi cerut orchestrei să interpreteze cel maiscurt vals din repertoriul lor, atunci se putea preface că seîmpiedică sau că s-a îmbătat rebuia să facă orice ca să iasă

din acea încăpere şi să a&ungă sus în turnşi reveni c)nd îl bătu cineva pe umăr 8)ngă el se afla lad+Drothe

' ncepe muzica din nou, spuse Senr+ (u arăta prea înc)ntată ' 8ad+ Drothe, spuse el, făc)nd o plecăciune Ai dori să…

' #a, să ne aşezăm un pic, c)t durează dansul ăsta, îlîntrerupse ea < foarte drăguţ din partea ta, căci mi se părea cămi se suceşte glezna pe tocurile astea nenorocite



$e duse ţintă spre un mic alcov, suficient de încăpător pentru am)ndoi

' @nde e fina mea7 întrebă ea fără niciun preambul Amfost în camera ei, deci ştiu că nu o doare burta 2ate nu e deloc

bolnavă m-ar mira ca fata aia să fi stat vreodată o zi în patBabriel str)nse din dinţi închipuindu-şi cum ar fi putut să-şipetreacă o zi întreagă cu 2ate în pat

' .i-e teamă că nu te pot însoţi, îi spuse el, încerc)nd săfacă abstracţie de zgomotul din urechi

' (u poţi sau nu vrei7 îl întrebă Senr+, ating)ndu-l din nou

cu evantaiul pe umăr $ă ştii că nu-s fraieră Părinţii fetei şi-audat obştescul sf)rşit, aşa că ea a rămas în gri&a mea :ar eu, îiz)mbi ea cu tot farmecul unei feline, n-am să fiu delocînc)ntată dacă-i fr)ngi inima

' !i eu m-aş simţi la fel de groaznic, îi spuse Babriel

' *ine şi-ar da seama de asta, c)nd tu dansezi cu rusoaicaaia durdulie7 ' Prinţesa atiana este foarte… $e opri <ste o fată foarte

drăguţă ' #ar i-ar plăcea lui 2ate să te vadă făc)ndu-i ochi dulci

acestei fete drăguţe7

' 8ad+ Drothe, spuse Babriel, această căsătorie a fostaran&ată în virtutea zestrei substanţiale a miresei mele şi atitlului meu < o poveste veche, pe care o ştim cu toţii

*uvintele îi ieşeau cu greu din gură, iar inima îi bătea să-ispargă pieptul ? privi pătrunzător

' (u mă pot însura cu 2ate

' #acă începi să mi te pl)ngi, te rog să te abţii, i-o întoarseSenr+ (u trebuie s-o ascunzi pe 2ate ca pe o femeie uşoarăpe care ai plătit-o pentru toată noaptea, în timp ce tu dansezi



cu viitoarea soţie !i ea poate să vină aici, căci sunt destuibărbaţi care ar vrea să o ia de nevastă, cu sau fără zestre

Babriel trase ad)nc aer în piept ' (u pot să-mi aleg mireasa

' (ici nu spun că ar trebui, i-o întoarse Senr+ $unt bărbaţicare le aştern femeilor lumea la picioare, iar apoi sunteţi voi,restul, care vedeţi lumea în alb sau negru Am înt)lnit unul dinăsta, aşa că ştiu ce vă poate pielea

P)nă acum, nu fusese niciodată tentat să lovească o femeie ' e rog să mă scuzi…

#ar îl apucă de braţ, iar e"presia din ochii ei îl umplu dedezgust

' rebuie să faci o alegere, prinţe !i ar fi mai bine să ofaci pe cea corectă, pentru că altfel te vei căi toată viaţa#omnul de care am pomenit… (u cred că zestrea cu care s-a

pricopsit compensează pierderile !i cred că ar fi de acord cumineBabriel se întoarse orbeşte şi se duse spre uşă @n bărbat se

dădu la o parte din calea lui în ultima clipă#oar DicG îi stătea în drum ' :-am spus atianei că voi valsa cu ea, îi spuse Babriel în

şoaptă #u-te la ea şi inventează ceva ' @n +als" 1a trebui să-i spun că te-ai îmbolnăvit ' Aşa şi este, spuse Babriel $unt bolnav de moarte, cred

că aşa i se spune

*apitolul KL

8a eta&, 2ate se şterse, îşi cercetă cămaşa distrusă, îşi găsirochia mototolită, o puse pe un scaun, iar în cele din urmă, îşi



trase pe ea halatul care at)rna în cuierul de pe perete <ra dinmătase, iar c)nd îl atingea, se simţea m)ng)iată şi înfăşură dedouă ori cordonul în &urul taliei şi-l str)nse bine

#ar Babriel nu veni

8uă revista de istorie despre comorile ionice, o frunzări şi fumirată să citească la rubrica =*ititorii întreabă> o scrisoareagresivă de la Babriel, care era, cu siguranţă, un cunoscător8uă şi cartea lui Aretino, dar o lăsă imediat din m)nă Acelegravuri nu aveau nimic de-a face cu tandreţea pătimaşă cu careo atinsese Babriel

!i aşa îşi dădu seama că luase o decizie1oia să se culce cu Babriel <ra lacomă, bolnavă de dorinţă,

dacă e s-o spunem pe şleau 1oia asta 3 pe el 3 pentru ea,pentru a compensa cei şapte ani în care nimeni nu o atinsesecu afecţiune

Avea să-i ofere virginitatea ei, iar apoi va pleca la 8ondra8a acest g)nd, picioarele-i tremurau şi-şi simţea obra&iiarz)nd <ra singurul lucru pe care şi-l dorise cu ardoare at)ţiaani

@şa se deschise, iar Babriel intră în cameră Pe chipul şi înochii lui se citea că avea o povară pe suflet

' *e s-a înt)mplat7 îl întrebă ea, din celălalt capăt alcamerei :ar apoi, c)nd se apropie şi a&unse în faţa lui Babriel,ce s-a înt)mplat7 e simţi bine7

<l se uită în &os la ea, iar în ochi i se citea o stare de spirit pecare n-o putea descifra

' u ştii ce-am făcut în sala de bal, 2ate7 Ai cea mai mică

idee7<a îi puse o m)nă pe haină, vr)nd să-i simtă căldura în

comparaţie cu furia rece din glasul lui



' Ai dansat ' (u doar at)t, îi spuse el cu precizie Am dansat cu

viitoarea mea soţie, atiana2ate nu credea că durerea poate sf)şia pieptul cuiva ca o

rană, dar acum ştia că e posibil 5euşise să uite de atiana, săpretindă că Babriel era pur şi simplu… în altă parte remuraşi tot corpul îi îngheţase, la fel ca atunci c)nd intrase încamera mamei sale şi văzuse un trup fără viaţă

#in fericire, Babriel continuă să vorbească ' Am stat cu ea la cină Are gropiţe în obra&i şi vorbeşte

cinci limbi străine Am dansat pe prima melodie <ste odansatoare e"cepţională Am rugat-o să valsăm

' nţeleg, spuse 2ate nesigură pe ea, trec)ndu-şi m)na prinpăr ca să şi-l dea pe spate

' 6a nu înţelegi se răsti el Sabar nu ai cum stau lucrurile

în societate A valsa cu o femeie înseamnă să o iei în braţe şisă dai roată ringului de dans, cu piciorul lipit de-al ei ' $ună foarte intim, îngăimă 2ate, m)ndră de ea că reuşise

să nu-i tremure vocea ' 4oarte, îi spuse Babriel #acă tu şi cu mine… <l se

întoarse şi vorbi în direcţia ferestrei întunecate #acă tu şi cu

mine am valsa vreodată, toată lumea din încăpere ar şti căsuntem amanţi (u poţi să ascunzi totul, nu c)nd ai o femeie înbraţe şi valsezi cu ea

2ate era confuză şi simţi că se enervează (u era drept caBabriel să-i tot vorbească despre logodna lui

' (u pare potrivit să te felicit

<l se întoarse şi se uită cu luare-aminte la ea, iar ochii îierau ca doi cărbuni încinşi

— ndră$neşti să mă feliciţi7



2ate îşi îndreptă partea din faţă a halatului de mătase ' Ar trebui… ar trebui să mă întorc în camera mea<l se ţinu după ea ca un animal de pradă ' (-ai să mă laşi singur

:ar acum îşi dădu seama cum se simţea <ra disperat, furios3 şi o iubea #ragoste ' Babriel, îngăimă ea ' ndrăzneşti… începu el din nou ' aci, îi spuse ea, pun)ndu-i o m)nă pe obraz aci<l înghiţi în sec

' Poate că nu te-aş iubi at)t de mult dacă nu ai fi bărbatulcare eşti

<l se sufoca de emoţie ' u… ' e iubesc <a dădu din cap că da #in toată inima <a îi

apropie obrazul de-al ei şi îi dădu cel mai dulce sărut din viaţaei <şti al meu, îi şopti ea ntr-un fel, vei fi mereu cu mine, îninima mea

Bem)nd, o luă în braţe <a îi încon&ură mi&locul cu braţele şisimţi mirosul săpunului din floare de portocal, precum şi unparfum înţepător, doar al lui Babriel

#upă ceva vreme, el se agită ' (u pot… începu el, iar ea îi astupă gura cu m)na<l îşi luă braţele de pe umerii ei, iar ea se dădu înapoi, fără

să pl)ngă şi cu fruntea sus ' (u te poţi însura cu mine e vei căsători cu atiana

pentru că ea ţi-a fost aleasă, dar mai mult dec)t at)t, Babriel,

pentru că tu meriţi pe cineva care să vorbească cinci limbistrăine, care dansează ca un înger şi care are o zestre demnă deun rege



' #acă lumea ar fi altfel…1ocea i se fr)nse ' (u e, îi spuse ea hotăr)tă 8umea este aşa cum e, iar tu ai

un castel întreg de hrănit, de îmbrăcat şi de îngri&it *a să nu

mai pomenesc de leu<l nu z)mbi ' (u vei renunţa niciodată la responsabilităţile tale, îi

spuse ea u nu eşti ca fratele tău, Babriel ' #ar tu, îi spuse el îndurerat ' Aş prefera să te iubesc acum, îi spuse ea cu mult cura&,

dec)t să mă căsătoresc cu un bărbat distrus că a întors spatelefamiliei

' <şti de speriat, îi spuse el o clipă mai t)rziu#ar în ochi nu i se mai citea disperarea<a puse m)na pe nodul cordonului de la halat

' *um se cheamă această piesă vestimentară7 îl întrebă ea ' *ordon ' < cam cald <a desfăcu încetişor nodul 1ezi tu, Babriel,

c)t timp tu erai &os şi luai o anumită decizie, eu făceam aiciacelaşi lucru

<l se uita, fără să vrea, la m)inile şi la chipul ei

' #a7 ' ?rice s-ar înt)mpla cu atiana, îi spuse ea cu bl)ndeţe,nu contează acum, în această noapte (oaptea aceasta e anoastră .)ine te poţi întoarce în lume, la atiana, la zestre şila toate celelalte ? să vin la bal cu Algie, iar apoi voi pleca la8ondra cu Senr+ (u cred că mă voi întoarce la .ariana

Acolo nu mă aşteaptă nimic, deşi mi-a luat ani buni să-mi dauseama de asta

' Senr+ va avea gri&ă de tine



<a z)mbi ' #a, aşa va face !tii că ea a fost îndrăgostită de tata7

*hiar a fost îndrăgostită de el #ar el s-a însurat cu mama Aşacă Senr+ şi-a trăit viaţa fără el !i a dus o viaţă fericită

#eodată, Babriel făcu o mişcare violentă ' (ici nu vreau să mă g)ndesc la tine împreună cualtcineva

5/act aşa se comporta un bărbat, credea 2ate 1orbea cuuşurinţă despre atiana, dar viitorul ei soţ era un subiectdelicat

' Pentru Senr+ sunt fiica pe care n-a avut-o niciodată, îispuse ea cu fermitate u o să fii aici, iar eu la 8ondra #ar înaceastă noapte…

<a dezlegă cordonul şi-l lăsă să-i scape printre degete *ăzula păm)nt cu un zgomot uşor

' Astăzi te vreau pe tine ' *e spui acolo7Pe chipul lui se citea dorinţa<a lăsă halatul să se deschidă, iar mătasea care cădea într-o

parte îi descoperi un s)n ' ţi ofer virginitatea mea, îi spuse ea simplu < un dar,

Babriel, pe care am dreptul să i-l ofer cui doresc Asta nuînseamnă că m)ine nu mă voi sui într-o trăsură şi nu voi părăsiacest castel, căci asta voi face

<l scutură din cap, aşa că ea lăsă şi cealaltă parte a halatuluisă cadă, dezvelindu-şi s)nii, spre înc)ntarea lui

' <u şi doar eu am dreptul să hotărăsc cui îi ofer acest dar,

îi spuse ea, ating)ndu-şi cu o m)nă curbura s)nului Asta nu vaschimba nimic între noi $per că vei folosi prezervativ

$pre uşurarea ei, îl văzu că nu mai str)nge din dinţi aşa de



tare ' Parcă eşti stareţa unui bordel cu reguli stricte ' (u-mi face cinste această comparaţie, îi reproşă ea,

neput)nd să nu z)mbească, dar te iert Salatul îi căzu p)nă în

dreptul coatelor (e-am înţeles, Babriel7 1ei fi al meu înnoaptea asta7 ' (u ar trebui, îi spuse el cu asprime 4iind un gentilom… ' n noaptea asta nu eşti gentilom, îi aminti ea <şti bărbat,

Babriel :ar eu sunt o femeie 4ără titluri, ranguri sau altefleacuri care să ne despartă

' .ă omori, îi spuse el, înşfăc)nd-o at)t de repede, înc)t îiieşi tot aerul din plăm)ni .ă faci să devin neputincios

#in ce simţea ea, nu credea că e adevărat ' $erios7 îl întrebă provocator Apoi se frecă intenţionat de

el Babriel nu-i mai putu rezista; era ceva absolut înc)ntător în

contrastul dintre goliciunea ei şi ţinuta lui formală (u că s-a putut bucura prea mult de asta*u un geamăt înăbuşit, el se dădu un pas înapoi, devor)nd-o

din priviri şi încep)nd să-şi dea &os hainele (asturii zburarăc)t colo, cravata îi alunecă pe birou şi a&unse pe grămă&oara decioburi $e lepădă de chiloţi, în timp ce-i studia pieptul

' <şti foarte musculos, îi spuse ea, încerc)nd să pară c)tmai firească ' #e la v)nătoare, îi e"plică el ' (u-mi spune că ai făcut rost de tot v)natul pe care-l

m)ncăm la fiecare masă<l se str)mbă

' (u Priveşte darul mamei mele, care mi-a lăsat cu dragun smarald numit =$teaua :ndiei>, al cărui preţ va face castelulsă reziste încă şase luni, ţin)nd cont şi de e"travaganţele care



se petrec la sf)rşit de săptăm)nă<a se dezmetici, se apropie de el şi îi puse un deget pe umăr ' Babriel7n şoapta ei se ghicea dorinţa, iar el îi răspunse imediat,

lu)nd-o în braţe şi duc)nd-o spre pat? puse &os şi apoi, fără să pregete, îşi trecu un picior pesteale ei şi se aşeză pe ea încetişor

2ate lăsă să-i scape un geamăt c)nd îi simţi greutatea,căldura, ciudata senzaţie a unui trup musculos lipit de-al ei(u se mişca, doar aştepta, cu braţele puse pe l)ngă cap

<a deschise ochii şi-i înt)lni privirea ' (u ai de g)nd să… ' *e anume7 o întrebă el, încerc)nd să pară inocent, dar

nereuşind2ate se linse pe buze (u se aştepta să-i facă instructa&ul

!tii tu, insistă ea ' (u, spune-mi tu, îi zise el insinuant Ai avut tot timpuldin lume să-l studiezi pe Aretino c)t eram eu &os

' (u m-am uitat la cartea aia, îi răspunse ea, foindu-se casă-şi găsească o poziţie mai confortabilă

(u era foarte uşor Pe faţa lui se aşternu o e"presie ciudată

' *e e7 ' <… foarte bine, spuse el, iar dintre buze îi scăpă un oftat ' Aha, spuse ea mulţumită $e foi din nou, vr)nd să vadă

cum îi intra bărbăţia între coapsele ei 1rei să ştii ce-am făcutc)t ai fost &os7

' *e-ai făcut7

şi cobor)se capul şi îi lingea clavicula Asprimea limbii luiîi trimitea fiori reci pe şira spinării

' (u m-am uitat deloc prin Aretino, ci am citit din revista



de istorie despre antichităţile ionice, îi spuse ea, plimb)ndu-şidegetele peste umărul lui în &os, apoi peste spatele bine făcut şicobor)nd pe muşchii bine conturaţi Am citit scrisoarea pecare ai trimis-o <ra foarte bine ticluită, foarte argumentată

(u cred că trebuia să-l faci tont pe autor sau să spui că scriedoar t)mpenii P)nă la urmă, el era… ' 2ate ' #a7 ' acişi coborî capul şi-i prinse un sf)rc cu gura

<a nu tăcea (u putea; c)nd el îi luă sf)rcul în gură, 2atescoase un ţipăt de mirare Parcă i-ar fi atins o coardă sensibilă,trupul i se arcui spre el, de parcă era o păpuşă, simţindu-sedeodată moale, caldă şi disperată #eodată, erecţia pe care osimţea pe coapsele ei păru… diferită

' Babriel<l îi supse şi mai tare sf)rcul, iar ea uită cuvintele pe carevoia să le spună înainte să-i a&ungă pe buze l prinse str)ns deumeri, iar el se îndepărtă de ea 4ără să-i dea lui 2ateposibilitatea să se adune, se ridică într-un cot, eliber)ndu-şim)na dreaptă, care alunecă în &os, spre piciorul ei, p)nă…

Acolo ' (u cred că… reuşi 2ate să îngaime#ar el se &uca cu buclele ei, îşi aplecă faţa peste celălalt s)n

al ei, iar ea nu mai putu să-i răspundă, nu mai putu săvorbească

$imţi furnicături în picioare, se zv)rcoli, apuc)ndu-l str)ns

de braţe, de piept ' 1reau, g)f)i ea ' *e anume7



1ocea lui suna prea rela"ată, prea calmă şi prea controlatăAcest glas îi străpunse creierul, iar ea deschise ochii <a stăteape spate ca o prostuţă şi îl lăsa s-o satisfacă

#eşi îi era greu, încerca să nu bage de seamă ce făcea el cu

degetele şi începu să-l sărute pe obraz *)nd el ridică în sf)rşitcapul, ea îl linse ca o pisică, la fel cum o linsese şi el, şi toarsec)nd el tremură de plăcere la atingerea ei

n cele din urmă, îşi ridică faţa, aşa că ea îi linse conturulbuzelor, apoi le muşcă încetişor, pentru că aşa îi venea, plus căarătau delicios

Babriel nu se împotrivi<a îşi lăsă m)inile să-i alunece pe spate şi pe fese,

descoperind muşchii, e"plor)nd colinele, văile şi gropiţele dinpartea st)ngă şi din cea dreaptă

l simţea agit)ndu-se şi credea că e un semn bun

' $ărută-mă, îi porunci ea, ling)ndu-i din nou buzele erog<l o sărută cu violenţă, iar braţele ei se încolăciră de g)tul

lui, de parcă, dacă-l ţinea str)ns, ar fi putut ţine sub controlpasiunea dezlănţuită de acel sărut #upă c)tva timp, el îşidezlipi buzele de-ale ei doar ca să-i spună

' 1reau ca aceste clipe să dureze toată noaptea, dar,2ate… ' *e e7 ' #acă nu încetezi să te freci de mine, prima noastră

e"perienţă împreună va fi foarte scurtă şi dezamăgitoare ' mi place, spuse ea, z)mbindu-i şi zv)rcolindu-se

1orbele tale mă înflăcărează !i 3 se înroşi în obra&i 3 măe"cită

<l îi luă obra&ii în palme, o sărută uşor pe buze, iar ea simţi



deodată acea parte a lui cum se atinge de ea ' #a, îi spuse ea cu răsuflarea întretăiată e rog ntregul

trup îi era încordat, de parcă totul se concentrase în acel locarzător dintre picioarele ei

?chii lui scăpărau de dorinţă ' rebuie să caut un prezervativ, aşa cum mi s-a poruncit,zise el, lu)nd ceva de pe noptieră

:ar apoi, după o clipă…<ra mai mare şi mai fierbinte dec)t îşi închipuise ?

pătrunse pe &umătate, apoi se opri şi îi şopti ceva ce nu

înţelese<a îl prinse de păr şi se lipi de el ' (u e de-a&uns, g)f)i ea şi auzi un geamăt ce părea a fi un

r)s, apoi el continuă să se împingă mai mult în ea<a ţipă… dar nu de durere $e simţea posedată de o altă

persoană, şi nu oricare, ci de Babriel, Babriel…<l se dădu înapoi ' e doare7 o întrebă $pune-mi, 2ate (u trebuie să

continuăm Putem… ' e rog, murmură ea ' 1rei să mă opresc7 <l era deasupra ei, cu dinţii încleştaţi

şi cu ochii scăpăr)nd de dorinţă e doare prea tare, iubito7 ' (u pot… ' (u poţi să suporţi, spuse el, d)ndu-se şi mai mult în

spate nţeleg .i s-a spus şi înainte că sunt prea dotat <u… ' 8a naiba, strigă 2ate, reuşind din nou să vorbească,

întoarce-te, Babriel 1ino, vino acum

:ar ea se întinse şi îl trase cu violenţă spre ea<l z)mbi vesel ' Asta-i 2ate a mea, fredonă el şi continuă să se împingă



în ea<a îşi arcui spatele instinctiv, venind în înt)mpinarea lui

<ra prea bun, prea mare, prea… perfect <ra la limitasuportabilităţii

' #in nou, icni ea, îndemn)ndu-şi trupul să-l accepte<l se conformă!i iar!i iar, şi iar, şi iar, şi iar, şi iar <l se tot mişcă ritmic în ea,

p)nă c)nd abia putu să mai respire, iar sudoarea le scăldatrupurile

' #raga mea, spuse Babriel, trebuie, am nevoie de tine casă…

… dar îşi pierdu vocea, iar ea nu ştia ce să-i facă pentru aa&unge la nebunia pe care i-o cerea trupul, p)nă c)nd…

P)nă c)nd îşi dădu seama că… dacă str)ngea…

<i scoase un urlet răguşit şi apoi altul #e fiecare dată:ar ea… simţea limbi de foc cobor)ndu-i prin picioare şip)nă în talie, aşa că îşi arcui spatele din nou, primind bucuriaşi sălbăticia, sudoarea şi plăcerea, iar apoi… se înt)mplă

4u inundată de valuri întregi de căldură, p)nă c)nd strigă deplăcere, îşi înfipse unghiile în carnea lui şi se ţinu de el

*apitolul KM

$e spălaseră şi făcură dragoste din nou, încet şi cu bl)ndeţe,se îmbrăţişaseră sub pături, pe c)nd aerul nopţii se făcea din ceîn ce mai răcoros

' Ar trebui să plec, îi şopti ea la un moment dat ' .ă simt de parcă aş fi în -omeo şi 6ulieta, îi spuse

Babriel $ă nu-mi spui de cioc)rlie, Culieta, pentru că nu



zboară at)t de sus ' rebuie să plec, îi zise ea, sărut)ndu-l pe g)t ' (u Parcă era un băieţel încăpăţ)nat (u<a r)se şi-şi băgă un picior între ale lui (u credea că putea

fi at)t de fericită, at)t de în siguranţă, at)t de… ' (u te voi uita niciodată, îi şopti ea, pentru că trebuia să-ispună asta 4usese educată să-şi ia la revedere cum se cuvineşi să spună mulţumesc 1oi ţine minte această noapte pe vecie

<l o str)nse cu putere în braţe ' .ă simt ca 5omeo

' 5omeo nu în&ura ca tine, i-o întoarse ea, tras)nd un cercpe pieptul lui, cu un singur deget (u e demn de un prinţ

' (u fac nimic cuviincios de c)nd te-am înt)lnit, îi spuseel (ici în noaptea asta, nici în oricare alta

<a nu se putu abţine

' (u mă uita<l nu scoase o vorbă, iar ea simţi că i se fr)nge inima ' !tii ce-i spune 5omeo miresei sale care zace în criptă7 o

întrebă Babriel ' (u-mi amintesc, recunoscu 2ate ' i promite că va răm)ne pe veci cu ea Poate că după

aceea mai zice ceva, iar apoi îi spune =!i-n veci n-am să maiplec din castelul acestei nopţi ad)nci> <u am castelul, 2ate,am castelul şi tot nu pot să fiu cu tine

' (u se sinucide la un moment dat7 îl întrebă ea cuprudenţă în glas

' 6a da

' Aş prefera să nu fiu părtaşă la aşa ceva, îi spuse earebuie să recunosc, Babriel, că literatura care-ţi place edestul de morbidă



' 6ănuiesc că e"istă o paralelă între #idona şi Culieta,spuse el

' *e femei ridicole, spuse ea, rezem)ndu-şi bărbia depieptul lui e iubesc, dar nu intenţionez să-mi fac un rug

funerar în viitorul apropiatl simţi cum r)de înainte să-l audă, îi simţi z)mbetul p)nă s-o sărute pe păr

' Asta-i 2ate a mea ' (u sunt absolut deloc romantică, spuse ea, fără părere de

rău

' Pun pariu că aş putea să te fac să ţipi pe versuri<a începu să-l sărute din nou#ar nu avea nevoie de o cioc)rlie ca să ştie adevărul #upă

ce ani întregi se trezise în zori, ştia că mai era un pic şi selumina şi trebuia să se întoarcă pe acele coridoare

' Babriel, şopti ea ' (u<a se dădu înapoi ' rebuie$e rostogoli din pat, îşi puse din nou halatul lui, str)ng)nd

din degetele de la picioare din cauza pardoselii reci

!i el se dăduse &os din pat, arăt)nd posomor)t, ceea ce ofăcea să i se rupă inima#ar îşi muşcă buza şi nu scoase o vorbă (u putea, nu

putea… nu putea să rezolve asta cu încă un sărut, cu încă opromisiune

#ouă minute mai t)rziu, era înfăşurată în dantelă neagră şi

purtată pe braţe ' (u-ţi duci mătuşa prin castel aşa îi spuse ea cu

răsuflarea întretăiată



' #acă dăm de cineva, o să le e"plic că $ophonisba asuferit un atac fatal de apople"ie de la prea mult brand+

<a i-ar fi reproşat aceste vorbe, dar le spusese pe un tondistant, rece ca gheaţa

' (u e vina ei, zise ea, rezem)ndu-şi capul de pieptul lui şiascult)ndu-i bătăile inimii ' *e nu e7 ' *ă nu s-a căsătorit niciodată şi că a a&uns să fie aruncată

ca o rufă murdară (u e vina lor, Babriel, trebuie să ţii minteasta

' (-am spus niciodată că ar fi? apucă pe alt coridor, se întoarse… erau, cu siguranţă,

aproape de uşa dormitorului ' $oarta, acest demon nenorocit şi lipsit de ruşine, le

adusese sf)rşitul lui 5omeo şi Culietei, zise el

8ui 2ate i se părea că sună foarte teatral, dar înţelegea cevoia el să spună ' e iubesc, spuse ea, c)nd el o puse &os în faţa uşii

dormitorului5isc)nd totul, ea îşi ridică vălul şi se uită la el ' <u…

#ar nu putea să spună nimic; iar inima îi bătea tare, dincauza tăcerii luin schimb, el se aplecă şi o sărută, iar apoi se întoarse

repede şi se făcu nevăzut2ate aşteptă p)nă c)nd el dispăru după colţul coridorului,

apoi intră în camera ei n mi&locul patului, o aştepta 4redd+

$omnoros, îşi ridică boticul şi lătră drăgăstos Pe şemineu,lum)nările erau pe terminate ? aşteptau cartea, papucii şicămaşa de noapte



n această cameră, era viaţa adevărată, iar dincolo de ea 3 nimic mai mult dec)t un basm rebuia să ţină minte acestlucru

Putea să se trezească la realitate m)ine diminea ă Pentruț

moment, luă în braţe trupul cald al lui 4reddie şi-l lăsă pe căţelsă-i lingă lacrimile sărate ce-i curgeau pe obra&i*)teva ore mai t)rziu, 5osalie intră pe uşă, făcu zgomot prin

cameră şi dădu perdelele la o parte ' (u, gemu 2ate Pleacă, te rog (u vreau să mă trezesc

acum

' (u trebuie să te trezeşti, îi spuse voioasă micuţaservitoare Am aşa nişte veşti bune, că…

' :eşi afară îi spuse 2ate, st)nd în capul oaselor, ştiind căochii încă îi erau umflaţi de pl)ns :a şi c)inii cu tine, te rog ?să te chem eu mai t)rziu

$pun)nd acestea, se tr)nti pe spate, îşi puse o pernă pe cap,prefăc)ndu-se că doarme (u se sculă din pat p)nă la două după-amiaza $e întinse

fără vlagă după clopoţel, o chemă pe 5osalie, apoi se uită înoglindă <ra interesant de remarcat că o femeie care-şipierduse virginitatea arăta ca oricare alta

#e fapt, se g)ndi ea, aplec)ndu-se mai mult, arăta mai binedec)t în urmă cu o săptăm)nă Pielea îi strălucea, iar buzele…#e la acele sărutări erau de un roşu aprins şi puţin umflate5osalie intră cu o tavă pe care era micul de&un, urmată de un

şir de servitori care aduceau apă caldă ' $pune-mi după ce fac baie, îi spuse 2ate obosită,

aşez)ndu-se la măsuţa de toaletă şi lu)nd o felie de p)inepră&ită

' 6ea asta 5osalie îi dădu o ceaşcă cu ceai Ai fost



deran&ată la stomac noaptea trecută .-am simţit groaznic căn-am putut să am gri&ă de tine, dar domnul 6er%icG mi-a ziscă nu se descurcă fără mine <u mă pricep la flori !i mi-apromis că trimite o servitoare în locul meu e-a a&utat7

' Absolut A fost… a fost perfectă ' 6ea asta, o să te facă să te simţi mai bine#e-abia după ce ieşi din cadă, se şterse, se pudră şi se

îmbrăcă, 5osalie o întrebă veselă ' Acum, vrei să ştii surpriza7 ' mi cer scuze, spuse 2ate $igur că da

' $ora ta vitregă e aici strigă ea 6uza i s-a mai vindecat, aa&uns ieri-noapte t)rziu, dar tu erai bolnavă şi nu puteai fideran&ată Ai vrea să bat la uşa camerei ei7 < l)ngă a ta#omnul 6er%icG l-a mutat pe domnul 4en%icG cu un eta& maisus, pentru ca voi două să staţi una l)ngă alta

' 1ictoria e aici7 întrebă 2ate, aşez)ndu-se *u mama meavitregă75osalie scutură din cap ' (u !i nu-i aşa că-i o binecuv)ntare7 8ad+ #imsdale a

adus-o, dar a plecat imediat, pentru că se pregăteşte de nuntă$e duse în grabă la uşă ? chem imediat pe domnişoara

1ictoria !tiu că de-abia aşteaptă să te vadă1ictoria intră cu timiditate în cameră, de parcă nu era foartesigură că va fi bine primită 2ate se ridică şi veni înînt)mpinarea ei

(u se putea spune că crescuseră împreună; doar locuiserălaolaltă, c)teva luni, la acelaşi eta& al *asei 0arro%, p)nă c)nd

murise tatăl lor, iar după aceea .ariana o mutase pe 2ate dinodaia copiilor, la mansardă

8a şaisprezece ani, .ariana decisese că 2ate era prea mare



ca să mai stea în camera copiilor şi nu trebuia ca o rudă săracăsă fie găzduită la primul eta&

#ar 1ictoria era bună la suflet, nu ca mama ei, şi nu oocăr)se, nici nu o umilise pe 2ate

' 5osalie, ne mai aduci ceai7 îi ceru 2ate$ervitoarea ieşi valv)rte& pe uşă, iar 2ate se a eză alături deș

sora ei, l)ngă şemineu 4redd+ veni la ea şi i se sui în poală ' e mai doare buza7 ' < bine, spuse 1ictoria, pun)nd m)na pe ea #upă ce mi-

au cusut-o, a doua zi mă simţeam mai bine

' Arată foarte bine, îi zise 2ate ' (u-i ciudat castelul ăsta7 < at)t de mare Am crezut c-o

să mor de frig azi-noapte, p)nă a venit *aesar la mine în pat ' *aesar e"clamă 2ate şocată .)na îi îngheţă pe capul

lui 4redd+ (ici nu mi-am dat seama că nu e în cameră

' 8-am auzit lătr)nd, o lămuri 1ictoria (u suportam, aşacă am venit p)nă aici şi l-am luat în camera mea 4redd+ păreasă se simtă bine, aşa că l-am lăsat cu tine

şi făcea de lucru cu un fald al rochiei, iar obra&ii i seînroşiseră 2ate se uită la ea şi-şi dădu pe dată seama ceînsemna asta

' (-am dormit în patul meu noaptea trecută, îi spuse eaoft)nd ' (u te &udec, o linişti 1ictoria ' #e ce-ai venit7 o întrebă 2ate, îndulcind întrebarea cu un

z)mbet ' Algie mi-a tot scris, iar c)nd 2ate ridică din spr)nceană

de uimire, adăugă îmi scrie în fiecare zi *orespondăm dec)nd ne-am înt)lnit prima oară în martie, la Destminster Abbe+



' #a71ictoria încuviinţă din cap ' *)teodată, pagini întregi Algie, spuse ea m)ndră, este un

corespondent minunat !tii că eu n-am avut guvernantă, aşa că

nu sunt foarte şcolită <i bine, lui nu-i prea pasă2ate nu se g)ndise niciodată cum educaţia 1ictoriei fuseseafectată de faptul că .ariana concedia tot timpul servitorii;sora ei nu părea genul de fată căreia să-i pese prea tare că nuavea meditatori #ar acum era roşie în obra&i şi îşi tot făcea delucru cu un fald al rochiei

' mi pare rău Ar fi trebuit să mă zbat mai mult ca săpăstrez guvernanta, îi spuse 2ate

' Ai făcut tot ce ţi-a stat în putinţă .ama e… ştii tu cume Am crezut 3 ani întregi am crezut 3 că a fost minunat cum i-ai prote&at pe *herr+derr+ şi pe doamna $%allo% şi pe

ma&oritatea celor care lucrau la ferme (u puteai să maiintervii şi pentru o guvernantă ' Aş fi putut să mă străduiesc mai mult, repetă 2ate

#oar… (u se g)ndise prea mult la 1ictoria, fiica preferată şirăsfăţată #eci ce ţi-a spus Algie7 o întrebă

' .i-a spus să vin aici, zise 1ictoria, cu privirea încă

aţintită în poală .i-a spus că tu… eşti îndrăgostită de prinţ şică nu avea să se sf)rşească bine şi că ar trebui să vin să tesalvez @ltimul cuv)nt îl rosti sfidător, uit)ndu-se în sus la ea!tiu că ai petrecut mulţi ani lupt)ndu-te pentru toţi cei carelucrau la ferme sau în casă, iar Algie e de acord cu mine că,uneori, oamenii ca ei trebuie să se zbată singuri

2ate se aşeză o clipă, apoi izbucni în r)s (u r)dea strident,ci sănătos, cum se înt)mplă atunci c)nd, după ani de zile, nu temai simţi singur şi descoperi că ai o familie



(u era o familie normală Senr+ nu pretindea că e un modelde virtute 1ictoria era copil din flori, deşi bună la suflet, iar Algie era prostuţ #ar ţineau cu toţii la ea

1ictoria se mai înveseli c)nd o văzu r)z)nd

' $ă înţeleg că nu eşti furioasă7 o întrebă ea plină desperanţă <ram îngri&orată că te va deran&a venirea mea, dar Algie…

2ate o îmbrăţişă pe sora ei ' *red că a fost foarte frumos din partea ta .ă bucur că

îmi vii în a&utor, deşi nu am de g)nd să răm)n aici prea mult <

în ordine7 ' A da, pentru că trebuie să plecăm în seara asta, după bal,

spuse 1ictoria 1ezi tu, Algie are o dispensă specială şi trebuiesă ne căsătorim

' 6ineînţeles

' #acă plecăm în seara asta la miezul nopţii, a&ungem laparohia lui p)nă la şapte dimineaţa Ai vrea… ai vrea să vii nunoi7

' $ă merg noaptea7 e"clamă 2ate ' <i bine, prinţul i-a spus lui Algie că trebuie neapărat să

vină la bal #ar Algie i-a zis mamei lui, lad+ #imsdale, că va

fi acasă la timp, ca să se însoare de dimineaţă 1ictoria se uităîncrezătoare la ea .ama mea e de&a la *onacul #imsdaleAlgie nu era genul care să nesocotească un ordin direct ' 6ineînţeles că voi veni cu tine Ei-a spus că am de&a o

naşă, pe lad+ Drothe7 ' #a, îşi spune Senr+, nu-i aşa7 !i vei locui cu ea7

' #a, îi răspunse 2ate, z)mbind ' Pentru că ai putea să stai la noi oric)nd, îi zise 1ictoria

nerăbdătoare .ama lui Algie se mută în casa de zestre şi noi



doi o să stăm singuri singurei în casa aia mare (e-ar faceplăcere să locuieşti cu noi

1orbea serios ' Aşa m-am bucurat c)nd am aflat că eşti sora mea spuse

2ate1ictoria dădu din cap aprobator ?chii i se umplură delacrimi 2ate îi str)nse m)na

' .i-aş dori ca tatăl nostru să fi fost mai gentleman, îispuse 1ictoria grăbită mi doresc 3 îmi doresc ca Algie să nuse însoare cu mine din motive suspecte

? lacrimă îi brăzdă obrazul ' (u-i adevărat, o linişti 2ate $e însoară cu tine pentru că

te iubeşte şi pentru că şi tu îl iubeşti !i ăsta e singurul lucrupe care trebuie să-l ştie toată lumea

1ictoria îşi trase nasul şi, spre surprinderea lui 2ate, făcu un

efort vizibil să nu pl)ngă ' 8-am crezut mereu pe tata, adică pe colonelul carecredeam că e tata $ă ştii că Senr+ are şi un portret cu el #ar nu a e"istat niciodată vreun colonel

' < ciudat, spuse 2ate, consider)nd eufemistică aceaafirmaţie

' $unt un copil nelegitim, spuse 1ictoria din nou .ătrezesc în toiul nopţii şi mă g)ndesc la asta 8a acest cuv)nt <un cuv)nt sinistru, cu at)tea silabe şi nici una bună

' (u eşti vinovată de împre&urările în care te-ai născut1ictoria îşi muşcă buza ' #ar c)nd mama s-a căsătorit cu tatăl tău, tu ai pierdut

moştenirea, iar ea mi-a dat-o mie… nu e drept .-am totg)ndit la asta Parcă aş fi un soi de parazit Arăt ca o lad+, dar nu sunt altceva dec)t o hoaţă şi o de$măţată!



!i, spun)nd asta, izbucni în hohote de pl)ns ' #ezmăţată7 o întrebă nedumerită 2ate *e #umnezeu

vrei să spui cu asta7 ' ? t)rfă, se t)ngui 1ictoria ? stricată Port în p)ntece un

copil din flori $unt e"act ca maică-mea ' (u, nu-i adevărat, îi zise 2ate cu hotăr)re, lu)nd o batistăde pe măsuţa de toaletă şi d)ndu-i-o @n bătr)n înţelept dinacest castel mi-a spus că bunătatea este cel mai importantlucru, şi avea mare dreptate 1ictoria, eşti bună la suflet, dar,din păcate, mama ta nu este (u eşti o hoaţă ata a vrut ca tu

să iei banii ' (u, i-a lăsat mamei, iar ea… ea… ' :-a lăsat .arianei, ştiind prea bine că ţi-i va da .ama

mea mi-a lăsat zestre, ştii asta prea bine ' $unt at)t de recunoscătoare că s-a căsătorit p)nă la urmă

cu ea spuse 1ictoria suspin)nd2ate se întrebase ani întregi de ce tatăl ei se căsătorise cu.ariana #ar acum, uit)ndu-se la sora ei drăguţă, prostuţă şibună la suflet, ştia de ce

' 1reau să-ţi arăt ceva, spuse ea, ridic)ndu-se şi duc)ndu-se în grabă la măsuţa de scris #ar mai înt)i, lasă-mă să scriu

un bilet ' *e anume7 o întrebă 1ictoria, lu)nd altă batistă dinpoşetă !tiu că te enervează c)nd pl)ng, 2ate mi cer scuze*red că e din cauza copilului (-am fost niciodată într-odispoziţie mai proastă

' <-n regulă $unt obişnuită

' Algie spune că sunt ca o stropitoare şi că o să mă pună îngrădină, spuse întristată 1ictoria



nălţimea oastră, îi scrise 2ate lui Babriel #ot să0i arăt surorii mele statuia lui 4err7 din grădina capelei" nchiul tău e de părere că la tine ar fi cheia 8unt sigură că 9er:ic1 ne +a a;uta să găsim uşa *u respect ţi toate celelalte,

Domnişoara <atherine Daltr7

' *e-o să porţi diseară7 o întrebă 1ictoria, lăs)nd batistadin m)nă

' (u m-am g)ndit, răspunse 2ate 5osalie mi-a ales ceva.i-aş dori să ne mai aducă de m)ncare .i-e o foame de lup

— Trebuie să te g)ndeşti la asta, insistă 1ictoria ţi vei facedebutul în societate, 2ate $unt aici, aşa că poţi merge la balfără să te deghizezi

2ate închise ochii ' (u m-am g)ndit la asta

' Am cumpărat un corset foarte str)mt, spuse 1ictoria, casă par mai slabă ? să port o perucă şi o să iau şi c)inii cumine

Atunci, 5osalie intră cu pr)nzul pe o tavă, iar 2ate o trimisecu biletul să i-l dea prinţului

' < at)t de ciudat să văd cum faci schimb de bileţele de

dragoste cu prinţul, spuse 1ictoria, ţin)nd în m)nă o furculiţăplină cu pui ' Asta pentru că am fost servitoare la *asa 0arro%7 ' (u ai fost niciodată servitoare spuse 1ictoria, ? fi

mama crudă, dar nici chiar aşa Ai fost… ai fost… ' (u contează cum îi spui, zise 2ate *red că e ciudat că-i

scriu unui prinţ $inceră să fiu, nici nu ştiam cum să măadresez în acel bilet *e să fac în această seară, 1ictoria7 !tiică n-am învăţat să dansez



1ictoria căscă gura ' 6ineînţeles că nu ştii dansezi .ama mi-a anga&at un

profesor de dans doar c)nd am fost la 8ondra !i nu mai etimp să te înveţe Algie

' Algie7 ' Algie e un dansator minunat, îi spuse 1ictoria cum)ndrie < un profesor at)t de bun, de bl)nd şi de răbdător.-a învăţat de toate

' 1oi doi sunteţi… spuse 2ate, iar apoi uşa se deschise ' Prinţul vă aşteaptă pe am)ndouă în capelă, se auzi vocea

lui 5osalie ' 1reau să-ţi arăt ceva, spuse 2ate, întinz)ndu-i m)na

1ictoriei *eva ce-ţi va plăcea ' (u am cunoscut niciodată un prinţ, tot bodogănea

1ictoria pe c)nd păşea pe scări în urma lui 2ate *e bine ar fi

fost dacă era şi Algie aici *hiar mi-aş fi dorit să fie şi Algieaici .i-aş dori ca el…

*apitolul KN

Babriel arăta at)t de bine în timp ce le aştepta la uşa ce

ducea spre capelă, înc)t pe 2ate o luă puţin ameţeala #ar singurul lucru pe care 2atherine #altr+ nu avea să-l facăniciodată era să se piardă cu firea c)nd venea vorba de unbărbat $au să leşine $au să se arunce pe un rug funerar

Aşa că îşi ţinu capul sus, îl salută făc)ndu-i o plecăciune, i-lprezentă surorii ei şi se purtă de parcă erau doar cunoştinţe

!i, din moment ce şi el se comporta la fel, durerea pe care oresimţea nu avea niciun rost <ra la fel de ascuţită ca o săgeatăîn coastă, se g)ndi ea întristată pe c)nd îl urma pe Babriel,



care mergea iute prin capela lugubră, p)nă în camera din spateunde descoperiseră o uşă roşie în spatele unei tapiserii

DicG era şi el cu ei, iar dintre cei doi fraţi, el era singurulcare părea să aibă darul vorbirii

' Sabar n-aveam că uşa asta e aici, o lămuri el pe 1ictoria,p)nă c)nd prinţul nu a văzut-o din grădină ' Am găsit cheia, spuse Babriel, vorbind pentru prima dată

de c)nd se salutaseră$coase o cheie mare şi plină de rugină şi o v)rî în broască

? înv)rti, dar uşa nu se deschise

$e împinse cu toată greutatea în ea, cu un gest surprinzător de violent, care o făcu pe 1ictoria să ţipe şi să se dea înapoi#ar uşa tot nu se mişca Apoi DicG se duse l)ngă el *)nd seîmpinseră am)ndoi în uşă, aceasta se deschise cu un sc)rţ)itsinistru

' <ra bătută în cuie, spuse Babriel pe un ton at)t de calm şidistant, de parcă se adresa beţivilor satului2ate trecu pe l)ngă el fără să scoată o vorbă #upă o

dimineaţă ploioasă, soarele îşi răsp)ndea c)nd şi c)nd razelepe crengile lăsate ale singurului ste&ar din grădină

' *e mizerie, făcu 1ictoria sc)rbită, c)nd intră pe uşă 1ai

de mine, Alteţă, poate ar trebui să puneţi nişte grădinari sălucreze aici ' $unt cu toţii ocupaţi să repare acoperişurile din sat, o

lămuri Babriel Pe aşa o vreme, nu-i putem lăsa pe oamenifără un acoperiş deasupra capului

' 1ino aici, spuse 2ate, lu)nd-o pe 1ictoria de m)nă $ă-ţi

arăt statuia ' *e statuie7 o întrebă 1ictoria, ţin)ndu-se după ea 4ir-ar,

mi s-a prins fusta într-o tufă de trandafiri Aşteaptă-mă, 2ate



#ar 2ate o luă înainte, dornică să păstreze o oarecaredistanţă între ea şi Babriel $e opri în faţa statuii lui .err+,apoi se înclină pentru a o saluta, şterg)nd un strop de ploaie depe chipul ei din marmură

' *e copil drăguţ spuse cu o voce c)ntată 1ictoria @ite cedegete dolofane are şi ce gropiţe în obra&i ' (umele ei e .err+, spuse 2ate <ra un copil nelegitim,

1ictoria Pe mama ei o chema <glantine ' Ah ' #e tatăl ei nu se ştie nimic… dar se ştie altceva

' *e anume71ictoria întinse m)na şi dădu &os o frunză de pe umărul lui

.err+ ' A fost iubită Are propria ei grădină, propriul monument

comemorativ ?chii albaştri ai 1ictoriei se umplură de lacrimi

' Amurit

.err+7 ' .err+ a trăit pe la /MTT, îi spuse 2ate pe un ton răbdător6ineînţeles că a murit

' #ar… ' :deea e că părinţii ei au iubit-o la fel ca pe copilul lor

legitim atăl meu te-a iubit şi el la fel Aşa că ur)ţenia

cuv)ntului nelegitim nu-şi are rostul Pentru că tatăl meu te-aiubit suficient de mult înc)t să se însoare cu .ariana, 1ictoria<ra fiul unui conte şi s-a căsătorit cu amanta lui, o femeie carenu era sub nicio formă o lad+ Pentru tine a făcut asta

' ? e"clamă 1ictoria încetişor (u m-am g)ndit… eştisigură, 2ate7

' $unt absolut sigură !tia că sunt bine îngri&ită şi că mamamea îmi lăsase zestre $-a asigurat că ai un trai buncăsătorindu-se cu mama ta şi lăs)ndu-ţi zestrea



?chii 1ictoriei se umplură de lacrimi, dar şi din cer căzurăstropi de ploaie Aşa că 2ate o luă pe sora ei de umeri şi oconduse în casă, trec)nd de bărbaţii care stăteau tăcuţi l)ngăuşa roşie, masivă

i z)mbi lui DicG, înclină din cap în faţa lui Babriel, pentrucă, dacă erai un om obişnuit, nu le z)mbeai prinţilor!i în niciun caz nu z)mbeai dacă singurul lucru pe care ţi-l

doreai era să-l săruţi p)nă c)nd i se ştergea privireadeznădă&duită de pe chip

' < at)t de arătos, îi şopti 1ictoria c)nd urcau scările

' *ine, prinţul7 o întrebă 2ate #a, dacă-ţi plac bărbaţiiposomor)ţi care stau mereu pe g)nduri

' <i bine, nu e ca Algie, spuse cu sinceritate 1ictoria #ar 2ate, l-ai văzut cum se uita la tine7 ?chii îi erau ca douăvăpăi

' n această seară va deschide balul împreună cu aleasa lui,prinţesa atiana, spuse 2ate pe un ton normal .ă aştept să secăsătorească în următoarele două săptăm)ni

' *)tă cruzime e"clamă sora ei (u-mi place aşa ceva Aivrea să pleci acum, 2ate7 $ervitoarea face de&a baga&ele Ar urma să plecăm într-o oră sau două

' (u voi fugi ca să mă ascund 1om merge am)ndouă labal şi voi dansa cu orice bărbat care are două picioarezdravene, deşi nu ştiu să dansez Apoi vom pleca la nunta ta,iar după aceea, la 8ondra Prinţului nu-i plac oraşele mari lvoi uita

' <u n-aş putea să-l uit vreodată pe Algie, spuse 1ictoria

av)nd îndoieli ' #ar tu şi cu el sunteţi logodiţi < cu totul altceva 1eţi fi

am)ndoi părinţi <u nici nu-l cunosc foarte bine pe prinţ, spuse



2ate, încerc)nd să pară nepăsătoare1ictoria nu-i răspunse, dar îi str)nse m)na lui 2ate

*apitolul KO

Senr+ o aştepta în cameră c)nd 2ate intră pe uşă, după ce ocondusese pe 1ictoria la ea în odaie, ca să se îmbrace pentrubal 2ate îi aruncă o privire, iar buza îi tremură Senr+ venispre ea, cu braţele deschise

Pl)ngea de&a c)nd a&unse Senr+ la ea (aşa ei se duse spre

canapea, se aşezară am)ndouă şi o legănă, spun)ndu-i lucruripe care 2ate nu le auzea Pl)nse p)nă c)nd simţi că o doareinima de-at)ta zbucium

n cele din urmă, 2ate îşi ridică privirea ' $ă nu-mi spui să nu-l mai iubesc, spuse ea printre

suspine < ca şi cum mi-ai spune să nu mai respir1ocea i se înecă de pl)ns ' (-am să-ţi spun aşa ceva ? împinse uşurel pe 2ate ca să

stea rezemată #ar îţi voi spune să te opreşti din pl)ns eîmbolnăveşti $e ridică, se duse la chiuvetă, aduc)nd cu ea oc)rpă udă şi rece Pune-ţi asta pe ochi

2ate îşi puse c)rpa umezită pe faţă, simţind cum o înţeapăochii umflaţi şi cum o doare pieptul de-at)ta pl)ns, iar Senr+ îiluă m)na într-a ei, ca s-o liniştească

' (u-ţi voi spune să nu-l mai iubeşti, zise Senr+ în celedin urmă, pentru că e imposibil

' atăl meu…

' Am pl)ns o săptăm)nă c)nd am auzit că a murit Ampl)ns în ziua nunţii lui; am pl)ns c)nd a murit mama ta, pentrucă ştiam că va fi îndurerat $e opri o clipă :ar eu, de felul



meu, nu pl)ng niciodată, adăugă Senr+2ate r)se pe înfundate ' (ici eu =iciodată.Senr+ o str)nse mai tare de m)nă

' mi pare at)t de rău, 2ate mi pare at)t de rău ot cevreau să-ţi spun e că viaţa poate fi frumoasă, chiar dacă unuldintre cei pe care-i iubeşti nu e l)ngă tine 1or mai fi şi alţii!tiu că nu simţi asta, dar aşa e e vei căsători…

' Asta-i cel mai rău, izbucni 2ate *um să mă căsătoresccu altcineva acum7 Acum că ştiu… că ştiu…

Amuţi, incapabilă să e"prime în cuvinte cum se simţeacuibărită la pieptul lui Babriel, cum era să r)dă cu el, să sespri&ine de el, să facă dragoste cu el

' (-aş putea, continuă ea pe un ton egalncă-i mai simţea mirosul pe piele, felul în care tremura

c)nd îl atingea, cum i se citea pe chip violenţa şi dorinţa… ' !tiu, spuse Senr+ !tiu $e ridică în picioare .ă duc săschimb c)rpa ?chii tăi parcă sunt ca nişte struguri înecaţi înbrand+

' nc)ntător, spuse 2ate, r)z)nd ' #ragostea-i complicată, comentă Senr+, lu)ndu-i c)rpa

şi pun)ndu-i alta rece în loc <ra prea udă, aşa că un strop deapă rece se rostogoli pe obrazul lui 2ate Pe c)nd 2ate duceam)na să şi-l şteargă, Senr+ o tamponă are, tare complicată

' ? urăsc, spuse 2ate cu convingere ' <i bine, eu nu < mai bine să trăieşti intens, 2ate, să

cunoşti un bărbat, să-l iubeşti, chiar dacă nu poate fi al tău,

dec)t să nu iubeşti deloc ' (u va mai e"ista nimeni altcineva pentru mine$puse asta convinsă în ad)ncul sufletului ei că aşa era



' u ai impresia că eu l-am crezut perfect pe tatăl tău72ate r)se fără convingere ' .ă îndoiesc ' (u era, spuse Senr+

2ate aproape îşi luă c)rpa de la ochi ca să-i vadă lui Senr+e"presia de pe chip, dar în acel moment îşi auzi naşaridic)ndu-se şi merg)nd prin cameră

' (u era perfect, repetă Senr+ <ra un fraier care credea căbanii sunt mai importanţi dec)t dragostea, că noi doi nu vom finiciodată fericiţi împreună, pentru că el nu putea să-mi asigure

un trai aşa de îndestulat cum dorea ' *e idiot, murmură 2ate ' Poate că da, spuse Senr+ mi place să măn)nc bine5)se în timp ce vorbea i luă lui 2ate c)rpa de pe ochi şi o

cercetă cu privirea

' .ult mai bine, spuse Senr+ cu satisfacţie .ai aduc una2ate o auzi cum se îndepărtează din nou :ar apoi îi puse oîntrebare, fără să bage în seamă apa care pleoscăia în chiuvetă

' *um arată, Senr+7 ' e referi la rusoaică7 ' .ireasa lui Babriel, zise 2ate *um e7

Senr+ îi luă c)rpa de pe ochi şi îi puse alta ' (u e ca tine (u va fi niciodată ca tine ' #a, dar… ' (u contează, spuse tranşant Senr+ .ama ta a fost mama

ta 8-a iubit pe tatăl tău, ceea ce m-a bucurat #ar nu m-amg)ndit la ei doi împreună, pentru că nu m-ar fi a&utat cu nimic

' 6ănuiesc că nu, spuse 2ate ' (u trebuie să te mai g)ndeşti la el, îi porunci Senr+2ate încercă să-şi imagineze viaţa fără Babriel ncep)nd



din această seară Senr+ îi luă din nou c)rpa de pe ochi 2atedeschise ochii

' .ult mai bine, spuse Senr+, de parcă s-ar fi uitat să vadăcum se cocea p)inea ? să-ţi revii într-o oră sau două

' (u cred că o să mă duc la bal în seara asta, şopti 2ate(u sunt suficient de puternică (e-a dus pe mine şi pe 1ictoriaîn grădina din spatele capelei şi mi-a vorbit de parcă nu măcunoştea #e parcă n-am fi…

' $ă nu (ndră$neşti să mai pl)ngi din nou, o întrerupseSenr+

2ate înghiţi în sec ' 1ei merge la bal în seara asta 1ei arăta mai bine ca

oric)nd 3 pentru că te voi îmbrăca eu i vei da acelui prinţ oultimă şansă să demonstreze că e bărbat

' $ă fie bărbat, spuse 2ate 5ste bărbat

şi aminti cum stătea Babriel gol în faţa ei, cu pieptultresălt)nd şi cu pofta citindu-i-se în priviri ' atăl tău nu-şi putea închipui viaţa altfel dec)t cum

fusese învăţat : se spusese de mic că, din moment ce eramezinul, trebuia să se însoare cu o femeie bogată Prinţului tăui s-a spus că trebuie să se însoare cu femeia aleasă de fratele

lui ' rebuie să întreţină un castel, protestă 2ate ' n regulă, spuse Senr+ Are mult mai multe

responsabilităţi dec)t avea tatăl tău @nchiul lui e diliu, iar acele prinţese în v)rstă nu se pot apuca să ţeasă dantelă ca săfacă bani

' (-are de ales, oftă 2ate ' .ereu ai de ales :ar în această seară, va trebui să-i

arătăm foarte clar ce alegere are de făcut



2ate stătea în capul oaselor $e simţea uşurată, de parcălacrimile îi mai alinaseră din suferinţă

' (u-şi va încălca promisiunea de a se căsători cu prinţesaatiana

' Atunci vei şti cu siguranţă că-i un netot, îi spuse Senr+rebuie să admit că mi-a fost de mare a&utor să cunosc fireatatălui tău de c)te ori îi simţeam lipsa #acă Babriel nu aretăria să te ia de nevastă, 2ate, atunci nu te merită

' Aş vrea să-i spui asta, îi spuse 2ate, ridic)ndu-se înpicioare Ar fi totul mult mai simplu

Senr+ îi z)mbi pieziş ' < simplu u şi atiana veţi fi la bal :ar el vă va avea pe

am)ndouă în faţa lui 1a face o alegere ' Ai avut parte şi tu de-o noapte ca asta7 o întrebă 2ate,

duc)ndu-se la măsuţa de toaletă

?chii nu-i mai erau aşa umflaţi de la pl)ns, deşi arătaînspăim)ntător de palidă ' #a, cea c)nd s-a logodit tatăl tău la un bal2ate se întoarse spre Senr+ ' *u aceeaşi ocazie… ' <"act Am purtat o rochie din mătase galbenă,

împodobită cu volane şi ciucuri de mătase 4ustele mi-erauat)t de înfoiate, că abia mă puteam strecura pe uşă n aceaseară, am purtat o perucă şi trei aluniţe false .i-am dat curoşu pe buze, ceea ce pe-atunci era cu mult mai scandalosdec)t acum

' *red că erai foarte frumoasă, spuse 2ate

*hiar şi acum, Senr+ era absolut superbă ' <ram, spuse Senr+ (-o să-ţi convină ce-o să-ţi spun,

draga mea, dar o voi face oricum .ama ta era foarte firavă,



ca o lalea care nu mai fusese udată !i-a petrecut aproape toatăseara spri&inită de un perete al sălii de bal

' e rog să n-o dispreţuieşti… începu 2ate ' (ici pe departe, făcu Senr+ oată lumea şi-a dat seama

că e o femeie înc)ntătoare, dar cu o sănătate fragilă 1oia sădanseze8ui 2ate îi tremura gura ' $ăraca mama, murmură ea .ereu şi-a dorit să aibă

energia să se ridice… dar, dacă încerca, stătea la pat zile în şir ' mi închipui, spuse Senr+ d)nd din cap

' ata a dansat cu tine7 ' (u ' !i totuşi erai acolo ' n acea seară, eram cea mai frumoasă femeie din 8ondra,

spuse Senr+ pe un ton firesc Am primit patru cereri în

căsătorie în săptăm)na următoare şi mi-am ales primul soţ !inu m-am uitat în urmă ' <u… ' 1ei face la fel ca mine, îi spuse Senr+, fi")nd-o cu

privirea; $per din toată inima ca prinţul să aibă mai multă tăriede caracter dec)t tatăl său, dar, dacă nu are, tu tot vei părăsi

acest castel cu fruntea sus2ate dădu din cap că da ' :ar acum, spuse Senr+, trebuie să începem să ne

îmbrăcăm @nde-i servitoarea aia a ta7 rase de cordon*)teva minute mai t)rziu, 5osalie intră grăbită în cameră ' ?, domnişoară, am înt)rziat aşa de mult… ? văzu pe

Senr+ cu coada ochiului şi-i făcu o plecăciune .ă scuzaţi,doamnă

' ntr-adevăr, am înt)rziat şi e vina mea, spuse z)mbind



Senr+ $unt sigură că servitoarea mea, Parsons, e furioasă laculme Poţi să-mi arăţi ce ţinută i-ai pregătit finei mele pentruaceastă seară7

5osalie se supuse şi se duse p)nă la dulap, apoi se întoarse

cu o rochie de bal de un galben pal, ţin)nd-o frumos pe braţeleîntinse ' < brodată cu fir de aur, preciză ea, iar aici e peruca

blondă care se asortează perfect .ai sunt nişte diamante… ' (u, spuse Senr+ (u se poate Ai mai adus şi alte rochii

de bal7

' <i bine, da, zise 5osalie alarmată #ar eu nu… ' Atunci, să le vedem şi pe celelalte ' .ai sunt doar două, murmură servitoarea, duc)ndu-se în

grabă la dulap Am ales doar trei din garderoba domnişoarei1ictoria 4iecare are cufărul ei, bineînţeles

' Am înţeles, spuse Senr+ ' < cea din damasc de mătase, zise 5osalie, întorc)ndu-se:ar peruca…

Arătă spre o perucă verde ca fierea#ar Senr+ era de&a nemulţumită ' 1erdele nu merge cu părul tău, îi spuse ea lui 2ate

$tăp)na ta nu va purta perucă în această seară, o instrui pe5osalie ' 4ără perucă7 *e bine că nu trebuie să port perucă, spuse

2ate uşurată 1ictoria e aici, aşa că pot fi eu însămi ' <a trebuie să poarte perucă, spuse Senr+ cu satisfacţie în

glas .ai bine i-ai trimite înapoi peruca aia verde, pentru că

nici nu concep să-ţi pui aşa ceva pe cap ' @ltima rochie, spuse 5osalie încrezătoarePe braţele ei era o rochie amplă din tafta crem, absolut



superbă, cu broderii într-o nuanţă delicată de albastru-deschis ' < perfectă, e"clamă Senr+, în acelaşi moment în care

2ate strigă ' < superbă

' #acă nu mă întorc acum în cameră, servitoarea o să facăapople"ie, spuse Senr+ 2ate fără perucă şi fă-ţi un coc foartesimplu, ne-am înţeles7 ? s-o trimit pe Parsons să te machieze

' $ă mă machieze7 repetă 2ate un pic speriată (u suntsigură…

' Parsons e o femeie foarte pricepută, o asigură Senr+,

nelu)nd-o în seamă (ici n-o să te mai recunoşti Brăbeşte-te,draga mea 1rem să ne facem o apariţie de pomină şinicidecum să intrăm în sală după ce s-a dus toată lumea laculcare

2ate dădu din cap că da, iar apoi traversă camera ca s-o

îmbrăţişeze repede pe Senr+ ' ţi mulţumesc, şopti eaSenr+ îi z)mbi vag ' .ă uit la tine şi mă g)ndesc că tatăl tău n-a fost chiar at)t

de fraier, p)nă la urmă

#upă ce 2ate bău o ceaşcă de ceai ca să se rela"eze şi ieşidin baie, se simţi destul de calmă şi aproape fericităAceastă noapte va fi decisivă pentru tot restul vieţii ei <ra

un g)nd deopotrivă de ciudat şi de interesantşi trecu degetele prin păr <ra răvăşit şi avea şuviţe aurii de

la c)t călărise în plin soare

' *e să facem cu părul, 5osalie7 ' Aş putea să-ţi fac nişte bucle în creştet, îi sugeră 5osalie

$au nişte bucle cu aspect clasic, dar ar fi greu, pentru că ai



părut des *el mai bine ar fi să-ţi îndrept părul cu un fier decoafat

2ate se cutremură ' Sai să-l ridicăm şi să lăsăm nişte bucle să cadă pe spate

< prea greu ca să-l ridic pe tot în v)rful capului ' *e-ai vrea să porţi ca podoabă de păr7 o iscodi 5osaliecotrobăind printr-o cutie aflată pe măsuţa de toaletă Avem oplasă argintie, dar ţi-ar face părul să arate ca arama .ai e unpieptene încrustat cu pietre preţioase, dar e de un verde-închisşi nu se asortează cu rochia

' (u e musai să-mi pun ceva în păr, ridică din umeri 2ate ' ?, domnişoară se t)ngui 5osalie e implor… ot mai

cotrobăi prin cutie… @ite un pieptene din argint incrustat cusmaralde, spuse ea uşurată !tiam că-i pe-aici pe undeva

' 6alul durează doar p)nă la miezul nopţii, îi atrase atenţia

2ate (ici n-o să stau mult în sala de bal, pentru că va trebuisă mă duc la trăsura lui Algie ' Aproape că am terminat de făcut baga&ele, spuse 5osalie,

uit)ndu-se prin cameră8a perete erau aşezate cuferele deschise$e auzi o bătaie precipitată în uşă, iar în cameră păşi o

servitoare at)t de elegantă, înc)t 2ate ar fi putut s-o confundeuşor cu una dintre invitatele de la castel ' $unt Parsons, domnişoară, spuse ea, făc)nd o plecăciune

8ad+ Drothe m-a rugat să vă a&ut să vă aran&aţi ' ţi mulţumesc, Parsons, spuse 2ate, pe c)nd se aşeza în

faţa măsuţei de toaletă

Parsons deschise o cutie şi începu să aleagă din sortimentelebogate de creme de faţă nt)i, îi dădu lui 2ate cu cremă petoată faţa #eschise un borcănel cu roşu de buze, iar apoi



scutură din cap ' < prea roz, spuse ea rebuie să fie roşu aprinsncercă să aplice un roşu aprins, dar apoi îl şterse n c)teva

minute, se str)nseseră o mulţime de borcănele pe măsuţa de

toaletă ' (u credeam că e o procedură at)t de complicată, spuse2ate cu voce slabă

şi ţinea ochii închişi pe c)nd Parsons îi contura ' Am terminat-o pe lad+ Drothe înainte să vin la

dumneavoastră, îi spuse Parsons Are o piele superbă, dar,

oricum, durează mai mult la v)rsta ei #omnişoară, eu doar vădau un mic a&utor rebuie să găsesc culoarea potrivită de ru&#eschise din nou borcănelele

5osalie, care se uitase la ea în timp ce-i ridica părul lui2ate, se aplecă şi-i arătă o cutiuţă din mătase #ar asta7

' *uloarea bu&orului, spuse Parsons, după o atentăcercetareşi puse cremă pe deget şi îi făcu buzele lui 2ate de un roşu-

închis ' < perfect, spuse 2ate mirată*uloarea roşie îi prefăcea pielea ca mierea din ceva sinistru

în ceva înc)ntător ?bra&ii îi erau daţi cu roz, iar ochii păreausă i se fi ad)ncit şi să fi căpătat un aer mai misterios ' @au, Parsons, e"clamă ea <şti un fel de vră&itoare, nu7Parsons r)se ' $unteţi frumoasă oricum, domnişoară (u e niciun fel de

provocare pentru mine

:eşi pe uşă în grabă ' Aproape că am terminat cu părul, spuse 5osalie,

pun)ndu-i pieptenele împodobit cu smaralde $trălucea printre



buclele lui 2ate Arăţi minunat ' (u arăt t)nără, spuse 2ate cu satisfacţie, pun)ndu-şi o

pereche de mănuşi ce-i a&ungeau p)nă peste coate ' (-are a face (-ar trebui să vorbeşti de tine de parcă ai fi

o fată bătr)nă #ar arăţi 3 ei bine 3 focoasă ' *red că ar mai trebui să-mi pun c)teva bi&uterii, spuse2ate (u-i aşa că mai avem cutia aia de la 1ictoria7

5osalie scoase de-acolo un colier de perle cu un smaraldsuperb în faţă, pe care îl puse la g)tul lui 2ate

' :ar acum, pantofii din cristal, spuse ea cu o nuanţă de

respect în voce, ceea ce o făcu pe 2ate să ridice din spr)ncene ' 8ad+ #agobert a spus că nu merită banii5osalie deschidea cu bl)ndeţe o cutie din lemn şi

despacheta o pereche de pantofi acoperiţi cu mătase ' (u aşa se spune despre orice lucru pe care trebuie să-l ai

cu adevărat7 ' (u chiar, spuse 2ate, g)ndindu-se la tartele cu lăm)ie, laafecţiunea lui 4redd+ şi chiar la sărutul unui prinţ

.icuţa servitoare îngenunche la picioarele ei ' Acum puneţi-vă uşor pantoful, domnişoară 2atherine $e

numesc pantofi din cristal dintr-un motiv întemeiat (u-s

făcuţi din cristal, dar oricum se pot spargePuse un superb pantof cu toc în piciorul lui 2ate Aveasc)nteierea sticlei şlefuite, iar pietrele de pe tocul subţirestrăluceau

' #e ce7 < aproape transparent, spuse 2ate, destul deuimită #in ce e făcut atunci, dacă nu din cristal7

' #intr-un fel de catifea tare, spuse 5osalie d)nd dinumeri *atifeaua străluceşte cam la fel ca sticla $unt bunidoar pentru o noapte, pentru că după ce sunt purtaţi, nu mai



arată ca noi2ate stătu o clipă în faţa oglinzii, e"amin)ndu-se *u o

oarecare satisfacţie, îşi dădu seama că nimeni nu avea să-şidea seama că ea era 1ictoria cea pudrată şi cu perucă, aşa cum

crezuseră în ultimele zile *earcănele de sub ochi se duseseră,iar ru&ul făcea ca buzele să-i arate pline şi senzualePentru prima dată, îi ieşea în evidenţă frumuseţea moştenită

de la tatăl ei, acea frumuseţe pentru care era renumită 1ictoria(u avea forme aşa de generoase ca 1ictoria, dar arăta 3 credeacă arăta 3 mai bine <ra mult mai frumoasă dec)t sora ei

#acă Babriel se uita la ea şi se hotăra să se însoare cuatiana, măcar ştia că făcuse tot ce-i stătuse în putere

' 5osalie, îi spuse ea întorc)ndu-se spre servitoarea ei, aifost foarte inspirată în alegerea rochiei ţi mulţumesc

' Pentru că se mulează pe corp de la s)ni în &os, zise

5osalie, venind spre ea ca să-şi ofere părerea avizată 4elul încare materialul cade aici, iar apoi s)nii tăi nu sunt acoperiţidec)t cu o bucată de mătase fină… !i picioarele tale,domnişoară Par aşa lungi oate femeile vor muri de invidie

2ate z)mbi în sinea ei #in c)te ştia, nimeni nu o invidiasevreodată pentru felul cum arăta

' $ingura chestie e că e un pic cam scurtă pentru tine,continuă 5osalie, iar glezna şi pantofii sunt la vedere @nelefemei îşi scurtează rochiile dinadins, doar pentru acest lucru.ă refer la cele cu glezne frumoase

$e auzi o bătaie uşoară în uşă şi iat-o pe 1ictoria, cu Algieîn spatele ei Purta celebra perucă de culoarea cireşei, asortată

cu o superbă rochie albă, brodată cu fir roşu ' 8ordul şi lad+ Drothe ne aşteaptă la baza scărilor, o

anunţă 1ictoria :ar apoi, arunc)ndu-i o privire lui 2ate, se



opri şi bătu din palme 1ai Arăţi… arăţi… Algie, uită-te la2ate, uită-te la ea

2ate făcu c)ţiva paşi înainte, bucur)ndu-se la nebunie deîncrederea în sine pe care o ai c)nd te simţi frumoasă

Algie avu aceeaşi satisfacţie ca şi 2ate *ăscă gura uimit,deşi nu putea foarte mult, din cauza gulerului e"traordinar deînalt

' Arăţi ca… arăţi ca o franţu$oaică!<ra, evident, cel mai frumos compliment pe care îl putea

face

' !i voi doi arătaţi minunat, spuse 2ate ' (u pot să respir, îi mărturisi 1ictoria #ar, din fericire,

această rochie de bal are o formă de modă veche, iar cuteleduble îmi maschează silueta

' Arăţi înc)ntător, spuse 2ate .ergem7

Senr+ şi 8eo îi aşteptau la celălalt capăt al galeriei detablouri Senr+ era îmbrăcată într-o superbă rochie de mătasede culoarea prunei, cusută cu perle

' <i bine, zise ea, pe c)nd 1ictoria şi 2ate a&unseră încapătul galeriei .ă bucur că voi două nu eraţi în căutare desoţi c)nd eram eu în floarea v)rstei

' (e-ai fi luat bărbaţii şi ne-ai fi lăsat cu inimile fr)nte,spuse 2ate pe un ton rela"at, sărut)nd-o pe un obraz ţimulţumesc din nou, îi şopti ea

' Pentru ce7 o întrebă Senr+ ' Pentru că mă însoţeşti la bal ' (u ai nevoie de noi, pufni Senr+ Prinţul îţi va cădea la

picioare, înnebunit de pasiune 1reau să văd scena cu ochiimei mi place o comedie reuşită

DicG făcu ochii c)t cepele pe c)nd se apropiau de sala de



bal $e înclină p)nă în păm)nt 3 şi le făcu cu ochiul Apoi lefăcu semn valeţilor să deschidă fiecare c)te o uşă mare înacelaşi timp, cu mişcări sigure

DicG o luă înaintea lor, iar c)nd a&unse în capul scărilor ce

duceau în &os, spre sala de bal, anunţă pe un ton ridicat ' 8ordul şi lad+ Drothe #omnişoara 1ictoria #altr+ şidomnişoara 2atherine #altr+ 8ordul #imsdale

n sala de bal erau cam două, trei sute de oameni*andelabrele ce at)rnau deasupra capetelor lor reflectaustrălucirea diamantelor şi a rubinelor şi sc)nteierea

mătăsurilor2ate merse p)nă în capul scărilor şi se opri suficient de mult

timp, astfel înc)t toate privirile să se aţintească asupra ei Apoiîncepu să coboare scările încet, foarte încet, p)nă în sala debal <vident că-şi ţinea poalele rochiei, iar pantofii de cristal 3

şi gleznele 3 erau la vedere*)nd a&unse pe ultima treaptă, auzi şuşoteli şi numele eicare se tot repeta #ar mai mult dec)t vorbele, văzu capetelebărbaţilor care se întorceau în direcţia ei

(u-şi putea e"plica altfel şi dădu seama mirată că scenasemăna un pic cu cea în care cineva aruncă o găleată cu ovăz

pe o pa&işte plină cu armăsari *u toţii se întoarseră în acelaşitimp şi o porniră spre delicateţea oferităPrimului bărbat îi z)mbi (u se uită nici în st)nga, nici în

dreapta, să vadă dacă o privea vreun prinţ<ra foarte fericită, căci o văzuse ani la r)nd pe 1ictoria

făc)nd pe grozava la tot felul de petreceri, iar apoi vara, la

8ondra <a era mereu în urma ei, îmbrăcată întotdeauna curochii din batist şi bumbac rezistent, cu mănuşi uzate şi cizmevechi



Pe 2ate o cuprinse înc)ntareaPrimul gentilom a&unse la ea, aproape împiedic)ndu-se în

pantofii de dans, în fervoarea care-l cuprinsese $e prezentă, înabsenţa gazdei

' *e plăcere să vă cunosc, lord 6antam, spuse ea cudulceaţă în glasPurta două &iletci, una din catifea peste una din satin azuriu

şi îi făcu o plecăciune complicată, timp în care cataramele dela pantofi îi sc)nteiară ca diamantele

#upă o vreme, îşi dădu seama că erau într-adevăr bătute cu

diamante#upă lordul 6antam veni domnul <gan, apoi oloose, lordul

?gilb+, contele de ?rmsGirG, lordul Satha%a+ şi domnul(apGin Senr+ o luă înainte, de parcă ar fi fost mama lui 2ate,ating)ndu-i pe bărbaţi pe braţ cu evantaiul, spun)ndu-i lui

?gilb+ că nu putea, sub nicio formă, să nu o invite pe fina ei laun vals$e simţea ameţită şi înc)ntată să stea în mi&locul at)tor

gentilomi, purt)nd diamante care sc)nteiau la fel de puternicprecum cataramele de la pantofii lordului 6antam

#ar nu diamantele îi atrăgeau !tia asta H)mbetul tainic de

pe buzele ei, buzele ei de un roşu-închis, mişcările ei senzuale? văzu pe <ffie şi se duse la ea, băt)nd-o uşurel cu evantaiulpe braţ Apoi, şi <ffie a intrat în cercul format în &urul ei,am)ndouă r)z)nd şi flirt)nd cu toţi bărbaţii deodată

' #ansez groaznic, îi spuse 2ate contelui de ?rmsGirG, pecare Senr+ îl alesese să danseze prima oară cu ea

*iudat, dar <ffie preferă să-i ofere m)na lordului Satha%a+,nu unuia dintre tinerii filfizoni care se luau la întrecere să-iintre în graţii



*ontele se înclină în faţa ei, de parcă ar fi fost vră&it şi îişopti

' #omnişoară #altr+, n-aţi vrea să staţi deoparte dansulacesta7

?rmsGirG avea o bărbie voluntară şi ochi albaştri Arăta caun bărbat care se simţea mai bine în şa dec)t într-un birou (uva citi niciodată o revistă despre antichităţile ionice, oricare ar fi fost acelea #eşi citise două articole, 2ate nu era încă sigurăcare erau acelea

<ra un bărbat al faptelor, şi nu al vorbelor i z)mbi, iar el îi

sărută din nou m)na ' Aş vrea să dansez, îi spuse ea încetişor #ar

dumneavoastră, scumpul meu conte, trebuie să aveţi milă demine şi să-mi spuneţi e"act ce să fac (u pot să reţin paşii

' (ici eu, îi mărturisi ?rmsGirG .ereu o iau în direcţia

greşită #ar aceasta este o poloneză destul de uşoară :deea esă te plimbi încet prin &ur, p)nă se opreşte toată lumea < camplictisitor

Avea dreptate, era foarte uşor 2ate îl ţintuia cu privirea, casă nu-l vadă cumva pe Babriel

B)ndul la el o îndureră, dar tot z)mbea

*ontele îi răspunse ca o floare m)ng)iată de razele soarelui8a sf)rşitul dansului polonez, o cedă fără tragere de inimălordului 6antam Apoi îşi făcu apariţia la scurt timp, c)nd ease pregătea să danseze cu oloose şi-l trase de m)necă pe acelgentilom

2ate ridică mirată din spr)ncene, iar oloose inventă o

scuză şi se îndepărtă ' #omnule, îmi amintiţi de un magician al curţii, spuse ea

*um de l-aţi înspăim)ntat pe sărmanul domn oloose7 1oiam



să-i admir haina mai de aproape ' oloose arată ca un păun, dar e, de fapt, un tip foarte

serios, spuse ?rmsGirG 1oiam să dansez cu dumneavoastrădin nou, aşa că am aran&at un dans perfect

<a îi z)mbi, observ)nd cum îi zăboveau ochii asuprabuzelor şi decolteului ei ' @n vals e"clamă triumfător ?rmsGirG2ate ştia cum să iasă din încurcătură ' ?, #oamne, mama mea vitregă nu m-a lăsat niciodată să

învăţ valsul !i cred că naşa mea mi-a interzis clar să valsez

' *e noroc pe noi că mama ta vitregă nu-i aici, spuse?rmsGirG

$clipirea din ochii lui compensa, într-un fel, fruntea foarteînaltă $ărmanul conte chelea, dar cu demnitate (u era, cusiguranţă, vina lui că fruntea îi strălucea în lumina at)tor

lum)nări2ate se încruntă, încerc)nd să-şi amintească ce-i spusesenoaptea trecută Babriel despre vals *u siguranţă că era cevalicenţios

' Poate… iat-o pe naşa mea, spuse ea oarecum uşuratăSenr+, draga mea

' A, ?rmsGirG, spuse Senr+ .ă g)ndeam eu c-ai să teîntorci ' @rmează un vals, îi zise el cu o intensitate ciudată Am

rugat-o pe domnişoara #altr+ să-mi acorde acest dans ' ?, făcu Senr+, uit)ndu-se la el de sus în &os <i bine

#ădu din cap, păr)nd să fi luat o hotăr)re (u am nimic de

obiectat, at)ta timp c)t nu vă ciocniţi de mine şi de 8eo:ubesc valsul, dar anumite cupluri dansează ca nişte caisperiaţi de tăuni



8a auzul acestei remarci, ?rmsGirG z)mbi ' *red că mă descurc, îi spuse el încetişor şi se întoarse

spre 2ate cu m)na întinsă #omnişoară #altr+7#intr-un motiv sau altul, n-o prea trăgea inima să danseze

din nou cu el… dar era o prostie <ra doar aglomeraţia, felul încare se împrăştia parfumul lui Senr+ în aer şi căldura dega&atăde lum)nări

' 5ingul de dans e mai puţin aglomerat dec)t aici, îi spuseSenr+ lui 8eo, dat fiind că ma&oritatea debutantelor vor sta pebară, dacă prostuţul de prinţ nu le invită la dans .ă aştept să

stea la r)nd ca să se holbeze la el2ate se îndreptă de spate (u avea să stea deoparte, în timp

ce Babriel dansa cu logodnica lui i z)mbi lui ?rmsGirG,special ca să-l facă să se înroşească şi mai mult în obra&i

' At)ta timp c)t ştiţi să mă conduceţi, domnul meu nsă

trebuie să vă previn că nu mă prea pricep la acest dans<l se întinse după ea, aţintind-o cu ochii lui albaştri şi lu)nd-o de m)nă

' #omnişoară 2atherine, spuse el, aş fi foarte onorat să văfiu partener la primul vals

*apitolul KQ

Babriel purta o haină din mătase brodată, ce fusese făcutăpentru prezentarea lui la curtea austriacă !tia ce avea de făcut3 şi avea s-o facă $e va purta ca un bărbat (u, ca un prinţ

$e duse la atiana şi îi întinse m)na în timp ce-i făcea o

plecăciune, cum fusese învăţat de gentilomii care îşi trăiauviaţa la curtea 4ranţei Prinţesa era frumos îmbrăcată, într-orochie simplă din satin alb, dar împodobită cu dantelă de



6ru"elles, iar la m)neci 3 cu puf de lebădă$e simţea înc)ntată de fiecare z)mbet, de fiecare privire

furişă pe care i-o arunca prinţului şi de felul radios în care seuita ea la alte femei

atiana era încrezătoare, şi pe bună dreptate#ansa cu ea, dansa cu altele, dansa cu $ophonisba, care îlîn&urase pentru că îi îndoise una dintre penele care-iîmpodobeau capul Avu un schimb de replici ciudat cu oloosecare se uita la el furios, şi îi spuse deodată 3 =?chii eistrălucesc mai tare dec)t toate torţele> (u e din -omeo şi

6ulieta" întrebă Babriel, g)ndindu-se cu tristeţe la despărţireade 2ate

oloose arătă înspre atiana, căreia i se vedeau gropiţele înobra&i, în timp ce îi z)mbea unchiului lui Babriel

' $haGespeare ar fi aflat tot ce voia să ştie doar dacă se uita

în ochii eiApoi plecă fără să mai scoată o vorbăBabriel dădu din umeri şi dansă cu Senr+, care îi z)mbi

vădit amuzată şi îi spuse ' mi închipui că ai văzut-o de&a pe fina mea ' (u am avut încă plăcerea

' <i bine, atunci înseamnă că eşti singurul din sala de bal,îi spuse ea cu voioşie #oamne, prinţe, ai faţa albă ca varul$per că nu te simţi rău oată lumea se distrează at)t de bine

' .ă bucur să aud asta, spuse el cu o voce ine"presivă ' Probabil că nu ai observat (u poţi să-ţi dai seama dacă

un englez se simte bine dacă nu cade într-un colţ de beat ce e,

adăugă ea .aiestate, sunt pe cale a se încheia mai multelogodne în afară de a ta

i z)mbi, deşi o ura în clipa aceea Pentru felul în care îl



cerceta cu privirea, pentru felul în care pomenise de logodnă,pentru…

Pentru strălucirea provocatoare din ochii eiermină dansul, făcu plecăciunea de rigoare, se îndreptă de

spate 3 şi o văzu2ate a lui $trălucea ca o stea 3 o femeie superbă, senzualăşi puternică ? prinţesă desăv)rşită

5ochia era superbă, părul minunat #ar nu-i păsa $e uita lafericirea din ochii ei, la fermitatea bărbiei ei mici şi rotunde, lapomeţii ei parcă sculptaţi

i citi pe faţă bunătatea şi senzualitatea din felul în care îşimişca buzele

Ar fi putut să-şi facă loc printre mulţimea de bărbaţi dinurul lui 2ate, să-i tragă un pumn în bărbie celui care-i z)mbea

de parcă ar fi fost o zeiţă

#ar atiana era l)ngă el, iar 2ate nu, iar el avea obligaţii,obligaţii, obligaţii $e întoarse cu spatele, simţind cum îipulsează t)mplele ca niciodată, iar în acel moment în încăperese auziră răsun)nd acordurile valsului

atiana îi z)mbi ' ata a fost de acord să valsez noaptea trecută, dar, cum

nu te simţeai bine, am ales să stau într-un colţ<l îi făcu o plecăciune; ea îşi puse m)inile pe umerii lui; seduseră pe ringul de dans

(u era aglomerat, căci mulţi dintre invitaţi fie nu învăţaserăpaşii, fie evitau să danseze din cauza senzualităţii mişcărilor,fie preferau să stea într-un colţ al sălii de bal şi să-i b)rfească

pe cei care aveau cura&ul să accepte provocareaatiana era uşoară ca fulgul în braţele lui, anticip)nd fiecare

mişcare a piciorului lui <ra o adevărată plăcere să dansezi cu



ea $e treziră în mi&locul sălii el se uită la ea şi ridică dinspr)ncene

' #a, hai să dansăm spuse ea, r)z)nd?bra&ii îi erau roz, iar ochii îi străluceau

!i, acestea fiind spuse, se lăsară purtaţi de muzică,înv)rtindu-se iar şi iar prin sala de bal Pe c)nd făceau cercuriperfecte, el îi văzu pe musafirii care se uitau la ei ca vră&iţi!tia ce vedeau pe 4ăt-4rumos din basme şi pe frumoasa luiprinţesă

A&unseră în capătul sălii, iar el se uită iar la partenera lui

' Poate că ar trebui să nu mai sărim în ochi pentru restuldansului

' A fost înc)ntător, spuse atiana, radiind #acă aş putea,aş valsa toată noaptea

? str)nse mai tare în braţe, z)mbindu-i *oapsa ei o atinse

pe-a lui ? simţi ca pe cea a unei broaşte *e rece era, se g)ndiel, întreb)ndu-se cum va putea să facă dragoste cu ea înnoaptea nunţii

*e scandal s-ar fi iscat Prinţul să nu poată… ' ?, #oamne spuse doamna, atrăg)ndu-i atenţia .ă tem

că nu toată lumea e la fel de pricepută la vals ca tine, Alteţă

<l se uită în direcţia arătată de ea <ra 2ate, bineînţeles#ansa cu contele ?rmsGirG !i ei erau pe ringul de dans #ar spre deosebire de eleganţa şi graţia lui şi a atianei, 2ate şi?rmsGirG se înv)rteau prea repede <a îşi dăduse capul pespate şi r)dea înc)ntată Părul ei superb de culoarea untului ise unduia pe umeri, pe c)nd ?rmsGirG o tot înv)rtea

*)nd dansa el cu atiana, se ţineau uşor unul pe altul *umera şi corect

#ar, pentru a nu-şi pierde elanul, ?rmsGirG o ţinea str)ns la



piept pe 2ate Babriel simţi cum se înfurie1alsul luă sf)rşit 2ate şi ?rmsGirG se mai înv)rtiră o dată,

în tăcere, z)mbind unul la altul, de parcă ar fi avut un fel deînţelegere tacită

.)na atianei i se lăsă pe braţ; DicG deschisese uşileimense ale sălii de bal <ra timpul să se retragă în grădină, deunde aveau să vadă artificii lansate din bărcile de pe lac

Aproape că-i îndepărtă m)na n schimb, o conduse peprinţesă din sala de bal, pe uşile imense şi în &os pe scările dinmarmură albă

<ra o noapte răcoroasă, iar DicG pusese vase de metal plinecu lemn care ardea, ca să nu le fie frig oaspeţilor 8imbile defoc îi făceau concurenţă lunii, răsp)ndind o lumină galbenă pefeţele celor adunaţi în &urul lacului

' (-am văzut niciodată artificii strigă atiana

entuziasmată ca o fetiţăBabriel se g)ndea la anii petrecuţi pe la curţile diferiţilor regi, la primele artificii văzute c)nd avea zece ani

' .ă bucur să fiu l)ngă tine cu acest prile&, spuse elPoate spusese aceste cuvinte pe un ton indiferent atiana se

uită la el, iar apoi îl trase iute înspre unchiul ei şi un grup mare

de oameni ' @nchiule strigă ea ' Aici erai, scumpo făcu prinţul #imitri Am văzut c)t de

frumos ai dansat *e bine că mama ta nu-i aiciBabriel făcu o plecăciune ' Prinţesa este o dansatoare foarte graţioasă

' #a, aşa e, spuse unchiul ei atiana se strecurase în faţaunui grup mic de oameni şi stătea pe malul lacului, uit)ndu-secu atenţie la bărci



' *e surpriză ne-ai pregătit, prinţe7 ' 6ărcile vor pluti p)nă în mi&locul lacului, unde vor fi

ancorate una l)ngă cealaltă, spuse Babrieli văzu pe 2ate şi pe contele ?rmsGirG la st)nga

' *)nd va da 6er%icG semnalul, vor lansa artificiile astfelînc)t să impresioneze pe toată lumea ' *el puţin, aşa sperăm, spuse ducele #au bătaie de cap

artificiile astea, nu-i aşa7 ' ntr-adevăr, făcu Babriel .ă scuzaţi, Alteţă, dar vreau să

fiu sigur că sunt puse la punct toate pregătirile

' ?, nu aş vrea… spuse prinţul, dar Babriel plecase de&a.erse în spatele musafirilor, adunaţi în &urul lacului iar apoi oluă… la st)nga

<vident#in fericire, 2ate stătea în spatele grupului, e"act în faţa

intrării în labirint <l se strecură în spatele ei şi îi puse o m)năpe mi&loc, fără să scoată o vorbă<a îi aruncă o privire, dar era întuneric, iar el nu putea să-i

vadă e"presia de pe chip 4ără să-i îndepărteze m)na, ea îişopti ceva contelui şi plecă de l)ngă el

*u un gest rapid, Babriel intră cu ea în labirint şi a&unseră

dincolo de prima curbă Aici nu erau vase cu lemn care săardă, şi nici vreo torţă care să străpungă întunericul denepătruns ce le învăluia chipurile

' Babriel, spuse 2ate $pre uşurarea lui, detectă o notă deamuzament în vocea ei *e faci7

' 1ino cu mine, îi zise el şi o luă de m)nă prin întuneric

' (u pot, protestă ea *ondurii mei de cristal… (u pot sămerg pe iarba asta

4ără să ezite, îngenunche în faţa ei şi îi luă un picior în



m)nă ' #oamna mea<a îşi ridică piciorul, iar el îi scoase pantoful i atinse încet

şi celălalt picior, scoase şi celălalt condur, pun)ndu-i cu gri&ă

pe o bancă aflată la intrarea în labirint ' .ă simt ca un copil care dansează în ciorapi pe iarbă,spuse 2ate înc)ntată

*u m)na st)ngă abia ating)nd gardul viu, iar cu dreaptaţin)nd-o str)ns de m)nă, începu să meargă prin labirint,văz)nd cu ochii minţii tot traseul <ra destul de simplu, dacă

ştiai drumul2ate îl urmă, împiedic)ndu-se un pic, dar el o ţinu bine ' Am a&uns#ădură ultimul colţ şi iată-i în mi&locul labirintului <ra

scăldat în lumina lunii şi nu e"istau vase cu &ăratic, aşa că

lumina argintie a lunii poleia gardul viu şi căluţii-de-mare ' Arată minunat, spuse 2ate, duc)ndu-se la f)nt)nă #e cenu iese apa din aceste statui7

' Eine de gravitaţie şi de cantitatea de apă aflată dedesubt#acă trag de manivela asta 3 îi demonstră el 3, doar o săpicure puţină apă

' Aş vrea să stau &os, dar mi-e teamă că piatra e udă, spuse2ate cu tristeţe, şi nici nu vreau să-mi boţesc rochia$e întoarse şi-l privi, dar el rămase tăcut i era teamă să nu-i

iasă din gură dec)t cuvinte banale 3 g)f)ieli, icneli 3 pe carebărbaţii şi femeile le scot în intimitate

n loc să spună ceva, el se aplecă şi-i m)ng)ie obrazul, îi

simţea moliciunea pielii ei, colţurile gurii şi puse gura pelocul unde fusese m)na

' Babriel spuse ea, întorc)ndu-şi faţa



:nima îi bubuia în piept ' rebuie să plec ' (u ' 2ate

l durea sufletul doar să-i rostească numele, însă în acelaşitimp, era dulce ca mierea în gura lui 3 dulce şi cunoscut, ca unc)ntec de leagăn

' ?, Babriel îi şopti ea ' .ai lasă-mă o dată, o imploră el e rog, te rog e

implor <u…

' .i-e… se opri, apoi reluă .i-e teamă că-mi vei fr)ngedin nou inima, Babriel

' A mea e de&a fr)ntăAdevărul ieşise la iveală ?chii ei sc)nteiau de lacrimi, mai

tare ca lumina lunii

<l o sărută posesiv < aproape imposibil de descris cum s-aucufundat am)ndoi într-un întuneric de nepătruns, într-un tăr)mde basm, lipsit de pudoare, unde el nu mai era prinţ, nici eadoamnă, ci…

#oar două trupuri e"citate, fierbinţi, înnebunite unul dupăcelălalt

' 5ochia mea, murmură ea un pic mai t)rziu n ochi i seivi o sclipire &ucăuşă *e greşeală facem<l întinse m)na, trase de manivelă, iar clipocitul apei se

opri Apoi îi arătă cum să pună m)inile pe capul unui căluţ demare ud şi sur)zător i ridică gri&uliu rochia, arunc)nd stratdupă strat de material peste capul ei, p)nă c)nd fundul ei

apetisant 3 pe care era doar o pereche de chiloţi at)t destrăvezii, de îi vedea pielea prin ei 3 a&unse în m)inile lui

<zită, de parcă ceea ce vedea în faţa lui era prea frumos ca



să fie atins Apoi o dezgoli în lumina lunii, se aplecă, o str)nsela pieptul lui şi începu să-i m)ng)ie s)nii

<a nu scosese o vorbă, dar în clipa în care degetele lui îiatinseră uşor un sf)rc, ea scoase un ţipăt de plăcere şi se

spri&ini de el $e simţea de parcă ar fi fost prinsă într-un viscolşi nu mai vedea bine; se părea că toate senzaţiile veneau dinm)inile lui, doar din trupul lui

#ulceaţa s)nului ei, mugurele încordat al sf)rcului,răsuflarea întretăiată care-i scutură trupul, fesele ei lipite de el,cerul de deasupra lor

? m)ng)ie din nou, iar ea ţipă din nou de plăcere <l îşi lăsădegetele să intre în valea cea dulce, iar ea suspina şi-şi arcuiaspatele

.)na îi tremura de parcă şi-ar fi pus un prezervativ :ar apoi… se împreunară, de parcă ar fi făcut dragoste aşa de o

sută de ori, de parcă erau făcuţi pentru această clipă <l seînfipse ad)nc, iar ea se încordă, scoţ)nd un strigăt care răsunăp)nă în înaltul cerului de noapte

Aproape că era prea mult Babriel str)nse din dinţi şi seconcentră să o pătrundă fără să se piardă cu firea, lăs)ndparfumul ei delicat, pielea ei catifelată, răsuflarea ei întretăiată

să i se întipărească în minte, în aşa fel înc)t să răm)nă mereuacolo, să n-o uite niciodatăPentru un timp, se auzi doar zgomotul făcut de trupurile lor

care se împreunau violent; 2ate mai scotea c)te un suspin;Babriel, un geamăt

#ar făceau dragoste cu prea multă pasiune şi voracitate ca

să poată dura <l înteţi ritmul, ea ţipa acum, zv)rcolindu-sesub el, apoi străpunseră împreună timpul implacabil, tăcerea şispaţiul dintre ei, contopindu-şi trupurile într-unul singur



<l rămase aşa, aplecat deasupra ei ca un animal pesteperechea lui, p)nă c)nd ea icni şi se lipi de el

n acel moment, se auzi un şuierat în depărtare şi, c)nd seîntoarseră am)ndoi să se uite, văzură o e"plozie urmată de o

ploaie de sc)ntei de un verde smarald ce căzu pe păm)nt2ate îşi trăgea &os fustele, dar se opri şi-i aruncă o privire:nima îi bătea să-i spargă pieptul

' .ă bucur, spuse ea, că artificiile nu au început în urmăcu un minut sau două Ar fi fost absurd

? altă e"plozie… sc)ntei rubinii se topiră, se făcură roz,

apoi dispărură în văzduh (u putea să-i răspundă nimic n schimb, o a&ută să-şi

str)ngă părul, iar degetele îi zăboviră în coama deasă şi aurie,fur)nd o ultimă atingere Apoi îi luă m)na şi o duse pe 2atedeparte de mi&locul labirintului

<a îi aruncă o privire pe c)nd dădeau ultimul colţ <l nu semişcă, aşa că trebui să-i găsească gura cu a eiPrimi 3 sau era oare un dar 3 ultimul sărut cu gri&ă, de parcă

i-ar fi transmis un mesa& pe care el nud putea descifran întuneric, el îngenunche din nou, ca orice cavaler

medieval în faţa domniţei sale

Picioruşul ei se odihni încrezător în palma lui pe c)nd el îiv)rî pantoful în picior Apoi celălalt, şi trebui să se ridice (uputea sta tot timpul în întuneric

' 2ate, îi spuse el odată ce se ridică în picioare$e întinse iar spre ea şi o str)nse mai tare în braţe?rchestra începu să c)nte $e duseseră pe malul lacului, iar

acordurile primului vals umplură noaptea liniştită ca o adiereveselă şi puse m)na pe mi&locul ei şi o str)nse cu mai multăputere



' $puneai, şopti ea, că oricine ne-ar vedea vals)nd ar şti căsuntem amanţi

' (u, spuse el vehement 1or şti doar că sunt îndrăgostit detine e rog, dansează cu mine, 2ate

<a îşi puse m)na într-a lui, îi z)mbi, cu ochii strălucindu-i,dar nu de lacrimi 4ără să scoată o vorbă, îi ţinu m)na sus şiîncepu să danseze un vals lent <a nu reuşea să se lasecondusă, aşa că el o str)nse mai tare şi îi arătă cum să-şi deaseama, în funcţie de mişcările lui, în ce direcţie aveau să seîntoarcă

#esigur… învăţă, învăţă ntr-o clipă, dansară împreună deparcă aerul se hotăr)se să îmbrăţişeze v)ntul, de parcă eraudouă flori purtate de curentul cald

.uzica se termină Babriel nu-şi luase ochii de pe chipul ei,nu privise niciodată peste umăr să vadă dacă se uita lumea la

ei (uri păsa<a făcu o reverenţă şi îi întinse m)na ca să fie sărutatăBabriel stătea în umbra gardului viu, uit)ndu-se la 2ate cum

călca atent pe iarbă, duc)ndu-se la Senr+, care se întoarse şi osărută

$eara părea să nu se mai sf)rşească n cele din urmă, au

fost chemaţi în salon de către DicG, care pusese valeţi să leservească băuturi calde celor cărora ie era frig şi pateuriminuscule şi delicioase celor cărora le era foame Babrielstătea l)ngă atiana $e simţea ca un robot, dar rămase acolo,conduc)nd-o din loc în loc, r)z)nd c)nd ea chicotea, z)mbindc)nd şi ea făcea la fel

ncerca să nu se uite la flacăra luminoasă care era 2ate#eodată, îşi dădu seama că atiana îi vorbea ' Alteţă, repetă ea



' :artă-mă, spuse el, întorc)ndu-se?rmsGirG stătea alături de 2ate l)ngă şemineu; se apleca

peste 2ate… 2ate părea că-şi ia la revedere de la Senr+ şi dela 8eo, dar era imposibil (u avea cum să plece… trebuia s-o

mai vadă încă o dată a doua zi de dimineaţăatiana se uită în sus la el <ra micuţă, dar bărbia îi eraseveră, iar în ochi i se citea d)rzenia

' Prinţe, eşti drăguţ să mă însoţeşti p)nă în iatacul meu7şi puse cu bl)ndeţe m)na pe umărul lui şi părăsiră împreună

sala de bal <a avea maniere alese, z)mbea şi înclina din cap

în faţa mai multor musafiri, chiar pe c)nd îi spunea ' <şti trist, prinţe<l îşi drese glasul ' e înşeli, cu siguranţă ' (u, spuse ea

A&unseseră la uşă, apoi în prag l trase în umbră, în dreaptauşii deschise cu arcadă ce dădea spre grădină <u nu mă înşelniciodată Pur şi simplu îmi dau seama

Babriel habar n-avea ce trebuia să spună ' e-am văzut vals)nd cu femeia aia drăguţă 6ănuiesc,

spuse ea precaută, că e ceva între voi

<l clipi ' ? poveste de dragoste, spuse ea pe şleau Ai o idilă, aşa-ispunem noi .ulte, multe dintre rudele mele au avut idile întrecut (oi, ruşii, suntem foarte pasionali (e place să fimîndrăgostiţi !i mie mi se pare că tu eşti în aceeaşi situaţie

(u avea rost să nege atiana nu era furioasă sau tristă

' *eva de genul ăsta, recunoscu elatiana dădu din cap n ochi i se citeau înţelegerea şi

bl)ndeţea



' (oi, ruşii, cunoaştem basmele, spuse ea ' *a şi noi, englezii, îi răspunse el, ştiind e"act la ce se

referea oate poveştile au un sf)rşit <l se aplecă şi o sărutăpe nas <şti o femeie foarte de treabă, prinţesă

$e auzi un sunet slab, ca un suspin înăbuşit, o bătaie de tocincrustat cu pietre preţioase… Babriel îşi ridică privirea latimp ca să vadă o rochie de un albastru pal dispăr)nd prinarcada din dreapta lui

n&ură şi porni în căutarea lui 2ate, neg)ndindu-se cum seva simţi atiana sau oricine altcineva <a traversa repede

curtea, prin arcada ce ducea la treptele curţii e"terioare, fără săse uite în urmă

<l alergă mai repede#ar a&unse prea t)rziu*urtea strălucea părăsită în lumina lunii n depărtare se

auzea zgomotul făcut de roţile unei căleşti care pornea pedrumul de păm)nt Prea t)rziu, prea t)rziu, prea t)rziu4ăcu un pas înainte, g)ndindu-se să alerge după trăsură, ca

un apucat $e lovi cu piciorul de ceva $e aplecă<ra unul dintre condurii de cristal ai lui 2ate i strălucea în

m)nă, la fel de delicat şi de absurd ca orice accesoriu feminin

pe care-l văzuse în viaţa lui5osti asta cu voce tare, pentru că nu avea niciun motiv sătacă

' $unt… distrus <a m-a distrus!i m)na i se încleştă pe condurul din cristal

*apitolul KR

*asa lui Senr+ era foarte confortabilă plăcută, scumpă şi



uşor în dezordine ' Arată e"act ca a lui *oco, preciză naşa lui 2ate $tăteau

în salonul ai cărui pereţi erau acoperiţi cu moar şi pictaţi cuprimule de culoarea coralului Am)ndouă suntem tres

co'uette. 8eo spune că micuţa mea a lucrat într-un bordel,într-o viaţă anterioară2ate se uită la *oco, care era perfect aran&ată şi împodobită

pentru această dimineaţă, purt)nd bi&uterii cu ametiste ' < prea egoistă ca să fie o t)rfă de prima m)nă @n bărbat

şi-ar da seama imediat că n-o interesează dec)t banii

' Asta-i meseria, spuse Senr+ Acum, ascultă-mă, dragamea

2ate se ridică în picioare, se duse p)nă la fereastră, d)ndu-şiseama din tonul lui Senr+ că nu voia să audă ce avea să-ispună 4ereastra de la dormitor dădea spre faţada casei, într-o

mică grădină publică bătută de v)nturi şi lăsată în paragină ' ? să vină iarna, spuse ea 4runzele alunilor au început săse îngălbenească

' (u încerca să-mi distragi atenţia cu discuţii desprenatură !tii că nu deosebesc un alun de un castan sălbatic*eea ce vreau să spun, draga mea, este că trebuie să încetezi

2ate se uita pe fereastră, cu umerii încordaţi, încovoindu-sela auzul adevărului rostit cu at)ta căldură de naşa ei #e c)tevazile, o durea capul mai tot timpul

' Alunii sunt castani, o lămuri eaSenr+ ignoră abaterea de la subiect ' A trecut mai bine de o lună $tai puţin *hiar mai mult

' .ai bine de o lună, spuse 2ate cu tristeţe în glasPatruzeci şi una de zile, dacă vrei să ştii e"act

' #e patruzeci şi una de zile eşti prost dispusă, spuse



Senr+ < suficient2ate veni la ea şi îngenunche l)ngă braţul fotoliului în care

stătea Senr+ ' mi pare at)t de rău (u vreau să fiu dură cu tine

' !tiu că nu te poţi abţine Senr+ îi atinse bărbia cu undeget pe care era un inel #ar acum a venit timpul să treci maideparte

' (u vreau să… chiar am fost aşa de prost dispusă7 ' 1rei să spui că scumpa mea *oco nu ar fi bună de pasăre

de noapte7 o întrebă Senr+

2ate nu se putu abţine să nu pufnească în r)s ' #a ' e asigur că ea ar fi cea mai solicitată, cum aş fi şi eu,

desigur, dacă am face aşa o meserie dezgustătoare :eri-searăla cină, nu i-ai adus la cunoştinţă lui lad+ *hesterfield că fiica

ei era la fel de drăguţă ca o+iţică nou0născută

7 ' Păi aşa arată, spuse 2ate cu un firicel de voceAm)ndouă au aceeaşi e"presie ridicolă pe faţă

' !i, în cele din urmă, concluzionă Senr+, nu-i aşa că i-aispus lui 8eo că părul surorii lui are aceeaşi culoare ca abălegarului primăvara7

' #ar nu i-am spus ei. ' $lavă *erului ' (u am mai văzut altundeva în natură nuanţa aia de

măsliniu, spuse 2ate ' (u despre asta era vorba, căci orice prost ştie $ăraca

femeie voia să se facă blondă şi nu i-a ieşit (u spun că nu am

fost înc)ntată să locuiesc cu tine .i-a plăcut în mod deosebitcum l-ai caracterizat pe regent, ca fiind toiagul lui Aaron, dar încovoiat la mi&loc, deşi nimeni n-ar trebui să glumească pe



seama capetelor încoronate, indiferent c)t de neputincioşi ar fi ' mi pare rău, spuse 2ate, sărut)nd-o din nou pe Senr+ pe

obra&i Am fost o pacoste pe capul tău !tiu asta ' Ar fi bine dacă ai mai ieşi din casă .i-e dor să merg la

teatru ' Aşa voi face, îi promise ea ' n seara asta, îi spuse Senr+ cu braţele încrucişate n

această seară vei intra din nou în societate, 2ate ' (-am fost niciodată (n ea, nu7 ' ncepi de-acum

2ate se ridică, simţindu-se foarte bătr)nă şi tristă $e dusedin nou la fereastră, unde amurgul se pogora asupra alunilor,iar ultimele raze de soare se profilau printre crengi n modciudat, era agitaţie în parcul în care, de obicei, nu era niciţipenie de om

' Ai făcut ce trebuia, se auzi vocea lui Senr+, din spate2ate se întoarse (aşa ei nu scosese o vorbă despre Babrielde c)nd… de patruzeci şi una de zile

' :-ai dat o şansă să se poarte ca un bărbat, iar el n-a fost înstare

' Avea obligaţii

Senr+ pufni ' Ei-e mai bine fără el !i-ai făcut foarte bine că nu i-ai zisdespre posibilitatea de a avea o zestre @ite c)t de mare s-adovedit a fi zestrea ta *red că ai simţit şi tu că ar fi contatfoarte mult pentru el şi nu-mi pot închipui un motiv mai bunca el să rupă logodna

' <u nu mi-am dat seama… *redeam… $peram *a oproastă, bănuiesc

recuseră patruzeci şi una de zile, iar ea era suficient de



prostuţă să mai păstreze o rază de speranţă, pentru că nu seanunţase nunta cu prinţesa atiana !i cine ştia c)nd avea săaibă loc nunta7

#in c)te ştia, ei se întorseseră în 5usia ca să se cunune

' (u trebuie să speri niciodată că bărbaţii se vor ridica laaşteptările tale, îi spuse Senr+ cu amărăciune (u se înt)mplăaşa ceva

2ate se întoarse iar cu faţa la fereastră @merii îi erauîncordaţi şi o dureau pentru că îşi ţinuse în fr)u durerea şilacrimile #ar se săturase să tot suspine şi să se întrebe de ce

era Babriel aşaParcă era o enigmă <ra aşa pentru că era prinţAceste cuvinte i se învălmăşeau în capSenr+ o cuprinse cu braţele, iar ea fu învăluită de un nor de

parfum dulce ca mierea

' ? să mă urăşti pentru asta, dar într-un fel mă bucur căBabriel n-a avut cura&ul să rupă logodna ' #e ce7Senr+ o întoarse cu faţa la ea ' Pentru că am petrecut un timp cu tine, spuse ea, d)ndu-i

lui 2ate o buclă după ureche u eşti… tu eşti copilul pe care

nu l-am avut niciodată, scumpa mea 2ate u eşti cel maifrumos dar pe care i l-a dat 1ictor cuiva ?chii îi erau umezide lacrimi l iubesc din nou pentru asta, căci te iubesc şi petine !i deşi, pe de o parte, nu-mi place deloc să te văd at)t detristă, pe de altă parte, sunt înc)ntată că am fost una l)ngă altasăptăm)nile astea

2ate îi z)mbi pieziş şi o îmbrăţişă ' !i eu simt la fel, zise, str)ng)nd-o tare la piept pe Senr+

< o compensaţie pentru toţi anii petrecuţi cu .ariana



' <i bine, spuse Senr+ o clipă mai t)rziu, simt că-mi vinesă pl)ng ? să crezi că am băut cu 8eo coniac înainte de masă*hiar nu am vrut să vorbesc ur)t despre Babriel #oream dintot sufletul să fie bărbatul la care sperai, draga mea

' !tiu, spuse 2ate ' 6ărbaţii vin şi pleacă, reluă Senr+ $unt ca ţurţurii degheaţă

' Eurţuri, repetă 2ate prosteşte, întorc)ndu-se să vadăoamenii din grădină plimb)ndu-se de colo-colo $iluetele lor întunecate se profilau pe cerul albastru-închis

' At)rnă frumos, sunt strălucitori, dar apoi se sparg, iar ceicu adevărat răi se topesc, oftă Senr+ *e #umnezeu facoamenii ăia în grădină7 Parcă pregătesc un rug ca Bu+4a%GesR <ste oare ziua în care se comemorează complotulpus la cale de Bu+ 4a%Ges7

' (u e în noiembrie7 o întrebă 2ate.ariana nu era genul care să sărbătoreascăSenr+ o str)nse pentru ultima dată în braţe ' n seara asta, mergem la teatru, iar ?rmsGirG te va sorbi

din priviri 6iletele lui de amor sunt din ce în ce maiînflăcărate *rede că-ţi iroseşti viaţa 8-ai pierdut pe lordul

Satha%a+ de soţ Am primit o scrisoare de la mama lui <ffieîn care mi-a zis că fata ei a acceptat să se mărite cu el ' 6ravo ei, spuse 2ate mi pare at)t de bine că i-a înlăturat

pe tinerii ăia din calea lui şi i-a c)ştigat m)na ' Aşa că e momentul să-i spulberi temerile lui ?rsmGirG că

9 Bu+ 4a%Ges 9/K aprilie /MOT 3 K/ ianuarie /NTNI a fost membru al unui grup

de restauraţionişti catolici din Anglia care au plănuit *omplotul Prafului de Puşcădin /NTM $copul lor era înlăturarea guvernării protestante din ţară prin aruncarea înaer a clădirii Parlamentului în timp ce înăuntru se aflau regele :acob : şi întreaganobilime protestantă 9dar şi o mare parte din cea catolicăI



vei muri, insistă Senr+ ' $unt robustă, cu siguranţă, spuse 2ate i dispăruseră

cearcănele de sub ochi şi nu mai avea obra&ii supţi (u eradrept ca ea să perceapă durerea din inimă ca pe o boală şi nu

ca pe o simplă epuizare ' ? să trimit un valet acolo să întrebe ce se înt)mplă, spuseSenr+, apropiindu-se de cadrul ferestrei @ită-te la păsăriArată de parcă ar b)rfi

n copaci erau o mulţime de mierle care zburau în grupurimici şi aterizau împreună

' Poate că fac un picnic, îi sugeră 2ate, iar păsărileaşteaptă să se rupă p)inea

' @n picnic7 făcu Senr+ n cartierul ăsta7 .ă îndoiesc@ite, aprind rugul < unul mare

n acel moment, se auzi uşa sc)rţ)ind, iar noul ma&ordom al

lui Senr+ intră cu o tavă de argint ' #oamnă, spuse ea, a venit un bilet ' @n bilet7 întrebă Senr+ #e la cine7 Ai idee ce se

înt)mplă în parc, *herr+derr+7 ' 6iletul e de la domnul din parc, spuse el (u, nu ştiu

sigur ce fac acolo

' 5oag-o pe doamna $%allo% să mai facă nişte ceai, îiceru 2ate<l făcu o plecăciune şi se făcu nevăzut; Senr+ ţinea biletul

l)ngă bărbie şi se lovea cu el ' (u vrei să-l deschizi7 o întrebă 2ate ' $igur că da .ă întreb dacă ar trebui să trimit un valet să

spioneze .i-aş dori să fie 8eo acasă; el ar şti ce-i de făcut@ite cum sar sc)nteile în copaci #acă iau foc7

' #eschide biletul şi vezi ce naiba se petrece, îi spuse



nerăbdătoare 2ate ' (u pot, zise Senr+ ' #e ce7 ' Ei-e adresat ţie

*apitolul LT

(u +reau să mă arunc pe un rug funerar. Te rog, (ntoarce0tela mine!

2ate scăpă biletul din m)nă şi se apropie de geam,chinuindu-se să vadă ceva în întunericul ce se a terneaș

:ar acum vedea… un bărbat @n bărbat înalt, cu umeri laţi,care stătea în faţa rugului şi ţinea braţele încrucişate

Aştepta

Senr+ luă de pe &os biletul, dar 2ate nu aşteptăAlergă, alergă pe scări, traversă iute holul din marmură,trecu prin uşa de la intrare şi pe urmă în stradă $e opri labalustrada din fier, iar m)inile i se încleştară pe metalul rece

' Babriel, spuse ea cu respiraţia întretăiată ' 6ună, iubire, spuse el, nemi c)ndu-se Ai venit să măș

salvezi7 ' *e faci aici7 *e-i cu focul ăsta7 ' .-ai părăsit ca Aeneas pe #idona, spuse el Am crezut că

asta îţi va atrage atenţia ' (u te-am părăsit (-am putut… a trebuit… ' .-ai părăsit

<ra o prostie tipic masculină, aşa că ea puse singuraîntrebare care conta

' .ai eşti logodit7 e-ai căsătorit7



' (u<a lăsă balustrada din m)nă şi se duse în fugă p)nă la uşa

care dădea spre grădină, ca 4redd+ c)nd i se oferea br)nză, iar apoi încetini ritmul 5euşi să meargă p)nă c)nd a&unse

suficient de aproape să-i vadă chipul, iar apoi alergarăam)ndoi, unul în înt)mpinarea celuilalt ' #oamne, ce dor mi-a fost de tine5osti aceste cuvinte pasional, iar apoi o sărută pe gură <l

avea gust de lemn ce ardea în e"terior, de aer iernatic, dedragoste

impul, minutele, orele treceau, în timp ce stăteau în faţarugului îmbrăţişaţi şi nescoţ)nd o vorbă #oar sărut)ndu-se, casă compenseze pentru cele L/ de zile în care nu se văzuseră

' e iubesc, îi mărturisi el în cele din urmă, d)ndu-seînapoi

2ate îşi simţi buzele ca înţepate de o albină şi coapte ca opiersică 1oia mai mult şi plimbă m)inile pe umerii lui laţi, şile îngropă în părul lui şi îi apropie capul de-al ei

' !i eu, îi şopti ea !i eu la fel<l se dădu &os cu o treaptă, iar ea îşi luă braţele de la g)tul

lui şi dădu &os pălăria, iar focul îi împrăştia refle"e luminoase

în păr Apoi, cu un gest simplu, se aşeză în genunchi în faţa ei ' 2atherine #altr+, vrei să fii soţia mea72ate nu era foarte conştientă că mai erau şi alţi bărbaţi în

grădină, că Senr+ traversase strada, că servitorii, gură-cască şima&oritatea londonezilor se holbau la ei printre zăbrelelegardului 4ăceau ceva zgomot, ca un r)set ce molipsea un oraş

întreg<a întinse o m)nă ' mi faci o onoare prea mare, spuse ea



<l rămase pe loc ' #a, şopti ea #a, da, da<l se ridică în picioare şi o înv)rti în cerc, iar sc)nteile aurii

zburară în aer printre crengile întunecate pe c)nd ea r)dea

Senr+ r)dea şi ea, 8eo era şi el în parc şi, în cele din urmă,r)dea şi Babriel voios şi triumfător, înc)t inima ei îi bătea mairepede

' Am o dispensă specială, spuse el c)teva clipe mai t)rziu!i o scoase din buzunar

1eni Senr+, o îmbrăţişă pe 2ate, apoi şi 8eo, care mirosea a

coniac aromat ' .)ine diminea ă, porunci Senr+ Aşa avea să fieț

$pre ruşinea ei, 2ate nu se g)ndi să-l întrebe prin cemi&loace va întreţine castelul; stăteau cu toţii în &urul mesei deseară, c)nd Senr+ abordă subiectul 2ate încerca să facă

abstracţie de faptul că Babriel îşi freca piciorul de-al ei ' Aşa, prinţe, zise Senr+, cum te g)ndeşti să-mi ţii fina,lăs)nd deoparte castelul ăla al tău, în felul în care are dreptulsă se aştepte7 Acum, că nu te însori pentru bani, adăugă ea,arunc)ndu-i lui 2ate o privire şireată

#ar 2ate voia să-i spună lui Babriel de zestrea ei atunci

c)nd considera ea potrivit ' Am v)ndut o carte, spuse Babriel pe un ton calm Amprimit un avans suficient ca să întreţin castelul şi pe 2ate timpde un an, chiar dacă ea vrea pantofi de sticlă P)nă atunci,moşia din &ur ar trebui să devină destul de profitabilă ca sămenţin castelul la un standard ridicat, dacă nu princiar

' ? carte despre arheologie7 întrebă 2ate ' #espre săpăturile arheologice din *artagina, preciză el

*u o mulţime de detalii despre viaţa de zi cu zi a oamenilor



din acea vreme ' Asta-i pasiunea lui Babriel, le spuse 2ate lui Senr+ şi

8eo < unul dintre puţinii arheologi care cred că viaţa unui omobişnuit este la fel de interesantă ca şi cea a unui rege

' #epinde de om, interveni Senr+ Părea fascinată (uştiam că editorii plătesc oamenii ca să scrie cărţi *redeam căo fac aşa… 4lutură din m)nă #in plăcere…

' *hiar şi eu ştiu asta zise 2ate, r)z)nd de ea ' (-am citit o carte de ani de zile, răspunse Senr+,

netulburată #ar am să fac o e"cepţie

' $unt trei volume scrise cu litere aurite, zise Babriel #oar cu înscriere

' n cazul ăsta, sigur am s-o citesc, spuse Senr+ ? s-ocumpăr în dublu e"emplar !i aşa o să facă toţi cei pe care-icunosc, îl asigură ea

' <şti un geniu, zise 2ate, strălucind de fericire $untaşa… aşa de m)ndră de tine ' *e #umnezeu s-a înt)mplat cu fata aia din 5usia7 întrebă

8eo ' :-am pasat-o lui oloose, spuse Babriel, m)ndrindu-se

.i-au trebuit două săptăm)ni să-i combin #upă toate astea, el

a venit la mine să-mi spună că trebuise să se întoarcă la8ondra, pentru că nu mai suporta, aşa că l-am dus în labirint şii-am zis să facă pe dracu-n patru Peste o zi, unchiul atianeim-a luat deoparte şi mi s-a scuzat în tot felul

$trecură o m)nă pe sub masă şi o puse pe piciorul ei ' Practic, eşti nevasta mea, îi şopti Babriel la ureche Asta

înseamnă că am voie să te pipăi ' < uimitor că şi un prinţ poate să arate ca un preot vicios,

îi spuse Senr+ soţului ei



#ar 2ate nu mai asculta8a miezul nopţii, 2ate îşi spusese încă o dată că Babriel era

un domn @n prinţ $igur că n-avea să se furişeze pe coridoruldin casa lui Senr+, ca un preot vicios

<ra clar că ea se g)ndea doar la prostii <l n-ar faceniciodată…Auzi un zgomot#ar nu era la uşa ei$e duse la fereastră şi o deschise ' .ulţumescu-ţi ţie, #oamne, zise Babriel, trăg)ndu-se în

sus şi pun)ndu-şi un picior peste pervaz <ra c)t pe ce să cadîn grădină

' !şş, făcu 2ate, trăg)ndu-l în cameră Poate că Senr+ şi8eo n-au adormit încă

' (u, spuse Babriel $unt &os, în bibliotecă, şi cred că ar

trebui să le spunem m)ine că nu-i frumos să se tăvălească pecovoraşul din faţa şemineului fără să tragă draperiile2ate începu să r)dă ca o nebună ' (u!i Babriel deschise gura, dar privirea lui pornită şi

înverşunată nu lăsa loc de r)s 4ără o vorbă, începu să-şi

dezlege cravata ' ? e"clamă 2ate emoţionată şi apoi spuse (u-mi zicimai multe despre carte7

' (u ' $-a supărat atiana că te-a pierdut7 ' A văzut ce nebun eram c)nd ai plecat tu *red că se

îndoia că vom fi fericiţi împreună şi pe bună dreptate Pedeasupra, oloose este mult mai elegant dec)t mine <i doisunt o pereche frumoasă



' Ai alergat după mine7<l se întunecă la faţă ' $ă nu mă mai părăseşti niciodată, 2ate (-aş suporta ' (u te-am părăsit, protestă ea Adică, n-am avut încotro

ţi scoţi haina7 ' $cot tot de pe mine !i, dacă nu vrei să te dezbrac eu, aiputea s-o faci tu însăţi

' (-ar trebui să aşteptăm p)nă m)ine7 întrebă ea,simţindu-se, deodată, nespus de sfioasă

' (u

A&unsese la chiloţi ' ? zise ea pierită Am uitat… ' <u n-am uitat nimic, spuse el cu satisfacţie, întinz)nd

m)na şi desfăc)ndu-i negli&eul :-l scoase de pe umeri, iar eavăzu un licăr admirativ în ochii lui Atunci c)nd 2ate nu

avusese chef să iasă în lume, Senr+ le chemase la ea acasă peumătate dintre croitoresele din 8ondraPurta o ţinută at)t de delicată şi, totuşi, erotică, înc)t nu

putea să fie făcută dec)t pentru o prinţesă 8ui Babriel îi stătuinima în loc

' Asta-i o rochie foarte, foarte păcătoasă

n vocea lui se simţea admiraţia2ate duse m)na la funda simplă care-i ţinea în talie întreagarochie de dantelă şi de mătase transparentă, care plutea în &urulcorpului ei <l nu zise nimic, aşa că ea o dezlegă, iar apoi făcuun pas înainte, lăs)nd-o să-i cadă vaporoasă la picioare

Babriel o luă în braţe şi o duse în pat, pun)nd-o acolo cu

mare gri&ă, aşa cum umbla şi cu cioburile de la vasele vechi ' (-am uitat nimic, nici cel mai mic detaliu din nopţile

noastre de dragoste, îi spuse el #ar e un lucru pe care n-am



apucat încă să-l fac ' *e anume7 întrebă 2ate pierită ' Asta, zise el Apoi îşi plimbă m)inile pe corpul ei, în &os,

şi, fără să ezite, îi luă în stăp)nire cele mai intime părţi

' *e faci7 ţipă 2ate, d)ndu-se înapoi#ar, cum gura îi urmă m)inile, nu-i mai puse nicioîntrebare, pentru că nu putea dec)t să g)f)ie Apoi ţipă tare :ar la urmă, scoase un strigăt

#e-abia după c)teva ore îşi aminti ce trebuia să-i spunăP)nă atunci, a stat întinsă, cu &umătate de corp peste el, cu

părul răsfirat pe pieptul lui, el plimb)ndu-şi m)na distrat prinbuclele ei

Am)ndoi erau îmbătaţi de iubire şi de plăcere, dar niciunulnu voia să adoarmă încă

' rebuie să-ţi spun ceva, şopti ea

<l îi răsucea o buclă pe deget ' Părul tău e ca aurul, spuse el *a firele pe care le torcea5apunzel din paie

' Am zestre, afirmă ea, ridic)ndu-şi capul ca să-i vadă faţa ' Asta-i bine, zise el, răsucind o şuviţă pe deget !tiai că

grecii puneau o grămă&oară de păr în locul…7

' Babriel ' …de îngropăciune, îşi termină el propoziţia Ai zestre <minunat DicG şi cu mine ne-am ocupat de toate, dar nu stricăceva în plus !tii ce mult au dorit toţi din castel să te aleg petine în locul atianei7

' (u, zise ea, z)mbind

' 4redericG mi-a spus că-şi vinde colecţia de puşti$ophonisba mi-a promis că se lasă de băut, deşi trebuie să-ţispun că, mai t)rziu, a revenit asupra deciziei



2ate r)dea înc)ntată ' :ar DicG, zise Babriel ' DicG7 ' DicG a zis că se anga&ează ca ma&ordom

2ate simţi cum i se şterge z)mbetul de pe faţă ' ?, Babriel, ăsta e cel mai frumos lucru pe care s-a oferitvreodată cineva să-l facă pentru mine $au pentru tine, în acestcaz

' Pentru noi, zise Babriel, trăg)nd-o spre el at)t c)t să-iatingă uşor gura

' < minunat, reuşi 2ate să spună, că am zestre$)nii i se frecau de pieptul lui, iar el părea că n-o mai

ascultă, aşa că ea se ridică şi se trezi deodată aşezată pepieptul lui

' Smmm, făcu el, d)nd-o în spate ca să a&ungă mai &os pe

corpul lui ' (u spuse ea, privind pe furiş ' 6a da, o contrazise el, cu o făgăduială în voce ' nt)i, ascultă-mă ' ?rice pentru tine#ar el n-o asculta <a se aplecă, simţindu-se îndrăzneaţă şi

frumoasă, şi îi spuse ' Babriel, eu sunt…#ar aplec)ndu-se, era într-o poziţie vulnerabilă .)inile lui

pricepute o înghionteau încet de colo-colo, iar peste o clipă, l-a prins de umeri ca să-şi menţină echilibrul, scoţ)nd un strigăt

' Acum fără ţipete, zise el, împing)ndu-se în sus

' (u, murmură ea ' Acum c)teva minute, i-am auzit pe Senr+ şi pe 8eo

duc)ndu-se la culcare, ceea ce şi merită cu prisosinţă



' (u, nu vreau, îngăimă ea (u te opri, Babriel<l z)mbea ' *red că trebuie să vorbim (u voiai să-mi spui ceva,

dragă7

2ate îşi mi&i ochii la el şi încercă să facă şi ea c)tevamişcări $e ridică în genunchin ochii lui se ivi o sclipire sălbatică ' (u vrei să auzi ce-am să-ţi spun7 întrebă ea, rotindu-se

încet, dar suficient pentru ca pe faţa lui să apară o e"presiechinuită <ra acum r)ndul lui să murmure

' (u acum (-ai putea… da… aşa ' <u sunt…<a se cufundă în el, ad)nc, posesiv, apoi se puse din nou în

genunchi ' <u sunt una dintre cele mai bogate…

<l n-o asculta, ci ridica din şolduri, dar ea îl evită ' Bata, gata zise ea ' 2ate ' $unt una dintre cele mai bogate femei din 8ondra, îi

spuse ea, lăs)ndu-se cuprinsă de plăcerea acelor vorbe<l se mişcă at)t de brusc, înc)t ea ţipă, o răsturnă şi intră în

ea cu sete, ad)nc şi spasmodic, apoi au fost am)ndoi învăluiţide întunericul fierbinte, în care nu erau dec)t ei, dorind, iubindposed)nd

#upă c)tva timp, s-au prăbuşit unul l)ngă altul, istoviţi, dar fericiţi

A urmat o tăcere ad)ncă

' Am auzit eu bine ce-ai spus7 întrebă brusc Babriel <a seprefăcea că doarme, dar el reuşi s-o trezească

:ar strigătul lui de bucurie îi deşteptă din somn pe Senr+ şi



pe 8eo

*apitolul L/

După patru ani

recuseră de&a cinci ani de c)nd se făceau săpături în vechea*artagină *u toate acestea, profesorul 6iggitstiff pretindea cătot mai găsea dovezi despre e"istenţa oraşului #idonei celpuţin de două, trei ori pe lună, dar, p)nă atunci, niciuna nu

fusese concludentănsă 6iggitstiff nu renunţase şi pusese în cap să găsească

acea dovadă clară, iar eşecurile nu făceau dec)t să-i întăreascăhotăr)rea

' (eîndoielnic, se aşteaptă să găsească într-o zi ceva,

mormăi Babriel, întins pe spate şi cu m)inile sub cap #epildă, o placă pe care să scrie Aici a dormit Didona$oţia lui şopti ceva în chip de consolare Apoi se cufundă în

somnul de după-amiază.ult mai important dec)t eşecurile lui 6iggitstiff, din

punctul de vedere al lui Babriel, era faptul că săpăturile

scoseseră la iveală lucruri fascinante despre locuitoriistrăvechiului unis 3 totul, de la articolele de toaletă laritualurile de înmorm)ntare, de la darurile de logodnă lasărbătorirea zilei de naştere

*hiar dacă el şi 2ate doar asistaseră, personal, la săpăturitimp de patru, cinci luni, în timpul iernii, metodele lui fuseseră

aplicate cu precădere #eşi 6iggitstiff i se opusese la început,pe urmă, datorită succesului răsunător al cărţii sale 3 apreciatăat)t de specialişti, c)t şi de marele public, tehnicile lui de



e"cavare a unui sit arheologic deveniseră lege Astfel,săpăturile în vederea descoperirii *artaginei continuau cu gri&ăşi migală, cu multă atenţie şi meticulozitate

n acest moment al zilei, nu se mai lucra #upă-amiaza era

cel mai cald, aşa că orice om sănătos la minte se întindea sub ocopertină, sorbea dintr-o băutură rece sau îşi făcea v)nt#ar nu toţi din *artagina g)ndeau la fel, deoarece se auzi

zgomot de paşi rapizi în &urul grămezii de cioburi careaşteptau în soare să fie sortate şi inventariate

' ?, #oamne, gemu Babriel :ar s-a dus acolo *red că

bona l-a lăsat nesupravegheat ' 4ă ceva, murmură 2ate <u nu pot să mă mişc ' 5ăm)i aici, zise el, sărut)nd-o pe ceafă u stai întinsă

c)t timp fetiţa creşte frumos şi e fericită ' .icuţa .err+ se coace, zise ea, m)ng)indu-şi burta

bombată2ate nu se pl)ngea, căci descoperise că-i plăcea mai multsoarele arzător al unisiei dec)t iernile friguroase din Anglia

' (e vom întoarce în Anglia peste c)teva luni şi atunci aisă te pl)ngi că e frig în castel ? mai sărută o dată $unt sigur că ţi-ar plăcea un masa& ? ciupi drăgăstos de pielea fină a

cefei, apoi acoperi locul cu o sărutare2ate nu mai apucă să-i răspundă, căci o siluetă mică senăpusti spre ei, ţin)nd în m)nă un ciob

' Am găsit ceva minunat, tată @ite@n prinţ tare mic, pe nume Conas, alergă la el, urmat de un

căţeluş care lătra, şi îi puse în m)nă lui Babriel un ciob dintr-

un vas de lut *opilului i se dăduse numele unchiului săupreferat, Conas 6er%icG

' @ite, tată, e o pasăre strigă el Am găsit o pasăre



#esenă cu degetul său durduliu prin aer un arc ce puteafoarte bine să fie o aripă, un semn ce reprezenta un ochi şialtul ce părea să fie un cioc

' < grozav zise încet Babriel

*eva din vocea lui o făcu pe 2ate să ridice capul4ără o vorbă, dar cu o e"presie gravă pe faţă, el îi dădupasărea #ar, ca şi Babriel, ea nu şi-a îndreptat privirea sprecioc, ci spre literele greceşti

$e uită nedumerită la ele pentru o clipă şi petrecuse ultimiiani studiind cu nesaţ limbile şi cărţile la care nu avusese acces

c)nd era mai t)nără, dar tot nu cunoştea prea bine vechiulalfabet grecesc

' ?, #oamne şopti 2ate Aici scrie #:#?(ABabriel izbucni în r)s ' *e e, tată7 îl întrebă Conas, sărind într-un picior #e ce

r)zi7 1ezi ce bine stau într-un picior7 ' <şti e"act ca 6iggitstiff r)se Babriel pe înfundate ' $crie Didona, protestă 2ate, întinz)ndu-se din nou şi

ţin)nd în sus ciobul, ca să-l vadă mai bine Are o aripă, dragulmeu

' Asta nu e aripa, o contrazise Conas, ci fundul 1ezi, s-a

răhăţit chiar acolo, arătă el un semn micuţ sub litera o dinDidona ' !i asta, spuse Babriel, arată mai degrabă ca litera alfa

dec)t omega, aşa cum credeai şi tu, draga mea 5ahatul luiheo este bucla care deosebeşte alfa de omega

' *e înseamnă cuv)ntul ăsta7 întrebă 2ate somnoroasă

' *red că pe ciob este &umătate din cuv)ntul didascalos,spuse Babriel, care înseamnă elev sau discipol Asta-iinteresant, dat fiind că ne g)ndeam că pe acest loc ar fi putut



funcţiona o şcoală ' < o pasăre, îl contrazise din nou Conas, lu)ndu-şi ciobul

înapoi ' 8asă pasărea şi găseşte-o pe dădacă, zise Babriel,

împing)ndu-l uşor .ama trebuie să se odihnească :a-l şi pe4redd+ cu tinen afară de faptul că nu se putea dezlipi de o grămă&oară de

cioburi c)nd vedea una, Conas era un băiat bine-crescut, aşa căo luă la fugă, lăs)nd în urmă cortul învăluit în întuneric, unprinţ îndrăgostit şi o prinţesă somnoroasă

*are se simţi ispitită… şi se trezi

<pilog

n lumea fermecată şi diversă a *enuşăreselor, prinţul

reuşeşte mereu să-şi găsească iubita, pe care o duce apoi lacastelul său *)teodată, surorile vitrege rele sunt alungate,alteori a&ung servitoare la castel, iar foarte rar, z)ne bune alecasei .ama vitregă cea haină dispare pe vecie, dovleaculputrezeşte în grădină, iar şoarecii sunt lăsaţi să cutreiere învoie

Această Cenuşăreasă are un final un pic diferit 6ineînţelescă prinţul a reuşit să-şi găsească *enuşăreasa şi s-o ducă lacastelul lui, unde cei doi vor sta toată viaţa, în afară de lunilec)nd pleacă în ţările unde plouă mai puţin $ora vitregă ceahaină, care nu era deloc haină, s-a mutat cu soţul ei nepreţuitîntr-un conac de la ţară, unde au crescut opt copii (iciuna

dintre odraslele lordului #imsdale nu avea prea multă minte,însă toţi copiii săi erau frumoşi şi voioşi 6a chiar mai mult,aveau o fire bl)ndă, ca tatăl şi mama lor



#in fericire, nu semănau cu bunica lor din partea mamei,mama vitregă cea haină, poate pentru că o vedeau şi foarte rar.ariana i-a v)ndut moşia lui Babriel, care i-a dăruit-o frateluisău, DicG <a s-a mutat repede la oraş şi s-a căsătorit cu un

bancher bogat n scurt timp, a avut mai multe rochii caniciodată A murit destul de t)nără, de o boală la plăm)ni,lăs)ndu-şi soţul sărac şi mai puţin îndurerat dec)t s-ar fiaşteptat cineva

2ate şi Babriel s-au stabilit în fermecătorul şi agitatul castel,plin de tot soiul de rude, de copii 9aveau treiI şi de animale

4redd+ a trăit p)nă la o v)rstă înaintată, suport)nd foarte binecălătoriile în <gipt şi înapoi <lefantul a trăit şi mai mult, dar,din păcate, într-o zi tigrul a m)ncat doi pantofi şi înurmătoarea zi a murit

:ar acum, voi cita din autorul celor mai frumoase poveşti,

5ud+ard 2ipling =?, dragii mei, orice poveste are un sf)rşit1ă las acum cu deznodăm)ntul şi au trăit fericiţi p)nă laad)nci bătr)neţi>

*hiar şi c)inele care m)nca murături



(otă istorică

6asmul este ancorat vag în timp, undeva între trecut şiprezent #in acest motiv, mi-am permis o mai mare libertate alimba&ului dec)t în romanele istorice anterioare rebuie săsubliniez că n sărut la mie$ul nopţii este basm, nu romanistoric Prinţii îşi găseau soţii în mai multe feluri, dar era puţin

probabil ca vreunul dintre ei să se aleagă în acest mod cu uncastel şi cu o mireasă englezoaică #acă ar trebui să plasezacţiunea într-o perioadă, aceasta ar fi în &urul anului /Q/K, întimpul 5egenţei

*ea mai importantă sursă de inspiraţie a fost versiunea luiP lt C ă i $ i li tii ţi ă P lt

Documents

Eloisa James - Un Sărut La Miezul Nopții