Elemente de Dislocare

7/24/2019 Elemente de Dislocare

1/20

Forajul sondelor de gaze naturale Capitolul II Dr. Ing. Malos Mihai

2. Instrumente de dislocare

2.1 Dislocarea rocilor prin foraj

2.1.1 Notiuni generale

Distrugerea rocii din talpa pentru realizarea sondei poarta denumirea generala

de dislocare prin foraj. Ea poate fi realizata ca urmare a solicitarilor mecanice

exercitate asupra rocii prin intermediul sapelor de foraj (dislocare mecanica), ca

urmare a dilatarii neuniforme a rocii supusa incalzirii (dislocare termica) sau ca

urmare a unor reactii chimice (dislocare chimica).

In practica actuala a forajului se foloseste numai dislocarea mecanica, aceastaeste influentata de urmatorii factori

a)caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor in conditiile de temperatura si

presiune existente la talpa sondei!

b)tipul sapei de foraj!

c)parametrii tehnologici de lucru, numiti si parametrii regimului de foraj

sunt

" apasarea axiala exercitata asupra sapei!

" turatia acesteia!

" de#itul si calitatea fluidului de circulate.$pre deose#ire de factorii din ultimele doua categorii, care pot fi pro"gramati

dupa dorinta operatorului, factorii din prima categorie, caracteristicile fizico"

mecanice ale rocilor, nu se pot modifica ! aceste caracteristici tre#uie insa cunoscute,

deoarece, in functie de %aloarea lor se alege tipul sapei si se sta#ileste corelatia cea

mai con%ena#ila intre parametrii regimului de foraj.

2.1.2 Principalele procese elementare de dislocare mecanica a rocilor&rmarindu"se modul de functionare a sapelor s"a constatat ca elementele de

lucru ale acestora, (lame, dinti, insertii de material dur etc.) efectueaza su# influenta

solicitarilor exterioare impuse, anumite deplasarifata de roca cu care %in in contact,realizind procese simple sau, cel mai adesea, procese complexe de dislocare.

$e disting urmatoarele procese simple de dislocare

a)Sfarimarea - Este procesul de dislocare realizat de un corp de forma

oarecare, la simpla lui patrundere in roca su# actiunea fortei F. $farima"

rea se intilneste la unele sape cu role si este procesul de dislocare cel mai

raspandit la forarea rocilor elastico"fragile si elasto"plastice de mare tarie si

a#razi%itate.

(TEMA 9, pag.fig 9.1!9.2)

")Asc#ierea -'a anumite categorii de roci cum ar fi argilele moi"plastice,

simpla patrundere a unui corp in masa acestora nu produce dislocarea, ci numai o


2/20


deformare a rocii de o parte si de alta a suprafetelor in contact. entru a realiza

dislocarea corpul tre#uie sa execute si o deplasare paralele cu suprafata rocii.

rocesul de dislocare astfel realizat se numeste aschiere

(TEMA 9, pag.fig 9.)

c)Erodarea " rocedel este specific forajului cu sape cu lame si sapele cu

diamnate, pentru rocile tari si extratari, dislocarea prin erodarea este in general putin

eficienta, ducand la uzura rapida a instrumentului mde foraj.

(TEMA 9, pag.fig 9.$)

2.2 %lasificarea instrumentelor de dislocareIn practica forajului se folosesc urmatoarele * categorii de instrumente de

dislocare, clasificate dupa destinatia acestora

a) Sape de foraj, care realizeaza dislocarea integrala a rocii din talpa sondei!Sape cu lame:

"cu o lama!

"cu doua lame!

"cu trei lame!

"cu mai multe lame.Sape cu role:

"cu o rola!

"cu doua role!

"cu trei role!

"cu patru role.

Sape cu diamante

b) Capete de carotiera (freze),care disloca roca din talpa dupa o suprafata

inelara, sam#urele central de roca nedislocata, numit carota, fiind extras la suprafata

pentru analize!

$e realizeaza in * %ariante constructi%e

"cu lame

"cu role

"cu diamante

c) Sapele largitoare, disloca roca tot dupa o suprafata inelara, cilindrul centralfiind forat anterior de o alta sapa (de diametru mai mic)! se realizeaza in felul acesta

doar largirea gaurii de sonda.

"cu lame(drepte sau excentrice)

"cu role.

+


3/20


In cadrul fiecarei categorii se disting o %arietate de instrumente de dislocare,deose#ite intre ele prin particularitatile de constructie (cu lame, cu role, etc) si prin

modul in care de realizeaza dislocarea (aschiere, eroziune, a#raziune, etc).

2.2.1 Sape de fora&

$apele reprezinta categoria cea mai importanta a instrumentelor de dislocare.

De capacitatea acestora de a transmite rocii o parte cit mai mare din energia

consumata la suprafata depinde, in mare masura, eficienta procesului de dislocare.

De la aparitia sistemului rotati% si pana in prezent au fost create o maredi%ersitate de instrumente de dislocare, care pot a%ea partile taietoare fixe sau mo#ile,

orificii de spalare simple sau cu duze, destinate forajului normal, carotajului mecanic

sau largirii gaurii de sonda.

Dupa constructie si modul de dislocare a rocii, sapele se grupeaza in trei

categorii cu lame, cu role, cu diamante.

*


4/20


2.2.1.1 Sape cu lame

u fost primele tipuri de sape cu care s"au sapat sonde, in prezent fiind foarte

putin folosite. u aplica#ilitate in terenuri sla#e si neconsolidate sau elastice.

Ca tipuri constructi%e sapele cu lame pot fi:a)Sape cu doua lame, tip %P (coada de peste),se construiesc cu lame su#tiri

sau groase (fig. ). Cepul de legatura , partea de cali#rare 2, umerii sapei 3,conrul

sapei - si lamele se forjeaza din otel aliat. 'amele se armeaza cu aliaje dure, iar la

interior sunt pre%azute cu orificiile de circulatie /. Dupa forjare, la cep se taie filet.

a) TIP CP cu lame subtiri b)TIP CP cu lame groase

")Sapele cu trei lame, tip ',se compun din corpul 2, cepul de legatura cu

filet , iar la partea inferioara se incastreaza si sudeaza la corp lamele 3, spre care se

indreapta orificiile de circulatie 4 simple sau cu duze. 'amele se incarca cu materiale

dure.

-


5/20


rofilul sapelor cu lame este caracterizat prin

"unghiul de taiere (alfa) format din orizontala, cu tangenta la fata anterioara a

lamei, unghiul de ascutire, format intre cele + tangente la fetele lamei(#eta) si unghiul

de degajare (gama) format din tangenta la fata anterioara a sapei cu %erticala.

rofilul sapelor este astfel realizat incat unghiul de ascutire este mai mic lacentru si mai mare la periferia sapei, unde uzura este mai intensa.

Cu cat roca in care %a lucra sapa este mai dura cu atat unghiul de taiere si de

ascutire a sapei tre#uie sa fie mai mare.

$apele cu lame sunt simple, rezistente, se pot repara prin incarcare cu sudura la

diametrul initial. cestea disloca roca prin aschiere, ceea ce face ca la apasari mari sa

creeze in garnitura eforturi mari, pana la rupere. %and o suprafata redusa de contanct

cu talpa , prezinta pericol de de%iere. rin constructie lamelor in trepte, cu profilul

intarit si armarea cu diamante, performantele sapelor cu lame cresc, iar domeniile de

utilizare se por largi.rincipalul incon%enient in timpul utilizarii lor il reprezinta momentele mari de

torsiune din timpul forajului, precum si limitarea din punctul de %edere al duritatii

rocilor.

c) sape cu mai multe lame 0 sunt formate dintr"un corp central din otel turnat

sau forjat si - sau mai multe lame, fixate prin sudura, fiecare a%and un canal de

circulatie.

2.2.1.2 SAPE % *'EEste tipul de sape cel mai utilizat in momentul actual, existand urmatoarele

categorii constructi%e cu o rola, cu doua role, sau cu trei role, acestea din urma

reprezentand circa 12 din total.

3 sapa cu trei role este compusa din

. structura de taiere (dantura)

+. lagarele conurilor

*. duze

Danturase o#tine prin prelucrarea cu echipamente mecanice (strung, freza, etc.)

a conurilor din otel. entru cresterea rezistentei dintii sunt acoperiti ulterior cu

car#ura de tungsten. Exista * tipuri de acoperire pe toata suprafata dintelui, pe

fata de atac a dintelui si pe partea frontala si numai pe fata de atac a dintelui. Inceea ce pri%este sapele cu insertii , dantura este formata din insertii (stifturi) din

car#ura de tungsten incastrate in conuri, dupa ce, in preala#il, acestea au fost

prelucrate si tratate.

Dintii inserati pot a%ea diferite forme tip 4dalta5, tip 4dalta5 cu muchiile

rotunjite, insertii conice si insertii semirotunde. entru formatiuni tari si a#azi%e,

insertiile din car#ura de tungsten se pot acoperi cu pelicula de diamante,

rezultand o structura de taiere de mare eficacitate si dura#ilitate.

Majoritatea sapelor"exceptand cele cu role monoconice, fara deplasare, pentru

roci tari, poseda un efect de autocuratire, dintii coroanelor de pe o rola patrundin inter%alele dintre coroanele de pe rolele %ecine, impiedicand incarcarea lor cu


6/20


detritus.

Figure 1 utocuratirea sapelor cu role

cesta intrepatrundere a profilelor permite sa se mareasca %olumul fiecarei role,

co posi#ilitatea cresterii numarului de dinti si capacitatii lagarelor.

Intrepatrunderea rolelor face posi#ile si deplasarile laterale mai mari, prin

urmare un efect de lunecare pe talpa sporit.

agarelepot fi de rostogolire(cu rulmenti, se utilizeaza la sapele cu diametrulmai mare de 6.7+5) sau de alunecare(se utilizeaza la sapele cu diametrul mai

mic de 1.8765).

'agerele pot fi deschise (neetansate)sau inchise (etansate). Cele neetansate

sunt gresate initial cu %aselina consistenta, continand grafit sau disulfura de

moli#den. Dupa un timp %aselina se spala, si in continuare lagarele sunt

lu#rifiate si racite de fluidul de foraj. 3data cu patrunderea noroiului patrund si

particule a#razi%e, care reduc durata de functionare a lagarului. $e pot utiliza la

sapele cu dinti frezati (durata de lucru a danturii e mai scurta decat a lagarelor),

la sapele inter%alelor de suprafata, cu fora#ilitate ridicata si la sapele pentruforaj cu aer (unde lagarele sunt suflate si racite cu aer).Lagarele inchisesunt

mult mai scumpe, sunt etansate la #aza rolei cu inele din cauciuc sau metal

cauciucat. Ele tre#uie sa asigure etansarea intre + suprafete in miscare relati%a,

conditiile de lucru fiind extrem de dificile socuri axiale si radiale, temperaturi

si presiuni ridicate, etc.! de aceea unele firme construiesc sape cu + inele de

etansare si + inele metalice antifrictiune.

Fig + $isteme de etansare a lagarelor

/


7/20


a) cu inele metalice de frictiune #) cu inele

metalice cauciucate

Fig. $apa cu trei role cu dinti din car#uri metalice si cu lagare de

lunecare etanse.

&merii sapei

9ezer%orcu

:osajulduzei ana

ene eetansa

CozoroculfalciiInel deetansare

+op deinchidere

ne es guran

8


8/20


Duzelesapelor cu role pot fri in numar de *, pentru sapele cu dimanetru

mare se mai adauga o duza centrala (pentru im#unatatirea curatarii taplii de

detritus, cresterea de#itului de circulatie, scaderea presiunii de lucru, etc).

6


9/20

Fig. . $apa cu trei role cu dintii frezati si cu lagare deschise (sapa standard).

Forma si pozitia rolelor

Forma primiti%a a rolelor, cea din inainte de taierea coroanelor circulare in care sunt

frezati dintii sau pe care sunt inseraste stifturile din car#uri metalice, este de o#icei

conica. $uprafata acti%a, care %a fi pre%azuta cu dinti, are una, doua sau mai multeconicitati, ca in figura de mai jos (fig /)

Fig. /. Forme de role

a " rola monoconica! # ; rola #iconica! c ; rola triconica.

Conul de la %arful rolei se numeste con principal, iar celelalte" conuri suplimentare

sau secundare (sunt de fapt trunchiuri de con). ortiunea din rola care cali#reaza

peretii gaurii de sonda este aproximati% tronconica si poarta numele de contracon.9olele monoconice (se face a#stractie de contracon) sunt amplasate, de o#icei, cu

%arful pe axa sapei (fig. 8, a). 'a rotirea ei, rolele se rostogolesc pe talpa sondei fara

sa lunece. De aceea, sapele cu role monoconice centrate sunt destinate rocilor tari si

a#razi%e, fa%ora#ile dislocarii prin sfaramare (lunecarea pe talpa ar duce la o uzura

excesi%a). entru celelalte roci este prefera#ila dislocarea prin aschiere, insotita

e%entual si de sfaramare. In acest scop, dintii tre#uie sa ai#a si o miscare de translatie

in raport cu talpa. Efectul se o#tine daca, simultan cu rostogolirea, rolele sunt

o#ligate si la o miscare de lunecare, de tarare fata de roca. 'unecarea inter%ine

"cand rolele au mai multe conicitati!"cand axele celor trei role sunt deplasate lateral astfel incat ele nu mai sunt

concurente in central sapei (fig. 8, #)!


10/20

Fig .8 ozitia rolelor

a) role centrate #)role cu axele deplasate

2.2.1.1 SAPE % +AMANTE

Se caracterizeaza printr"o constructie monolit, pre%azuta cu fetele acti%e cu

damante care disloca roca prin aschiere, sfaramare sau a#raziune, functie de

forma, marimea, expunerea si asezarea diamantelor.


11/20

Sapele cu diamante sunt alcatuite din:

-un corp din otel aliat, pre%azut cu un cep filetat, de legatura la garniture de

prajini!

-un miez din otel moale,cu continut redus de car#on,insuru#at si sudat in

corpul din otel!

-matriceain care sunt fixate diamantele,sintrizata din car#uri de arat

(>arat?=,+=g), sunt dispuse concentric, in spirala sau in creste inelare.

rofilul sapelor poate fi rotund, cu con central, sau du#lu conic, iar sectiunea

poate fi circulara, triunghiulara sau cu degajari.

Matricea se realizeaza din pul#eri metalice prin sinterizare.

$apele cu diamante au o #una sta#ilitate in lucru. @ecesita un regim deexploatare adec%at pentru o#tinerea de performante ridicate.

") Sape cu diamante naturale

$apele cu diamante naturale se codifica printr"un sim#ol alfa"numeric, cuprinzand

litera M (pentru matricea din aliaj special sinterizat a corpului sapei, de care sunt fixate

granulele de diamant), precum si un cod numeric format din trei cifre

" prima cifra (simbol !"! la !#!) reprezinta ADIME@$I&@EA granulei de

diamante (numar de granule7carat, un carat a%and masa de =.+ g), depinde de fora#ilitatea

rocilor de sapat, %aloarea cifrei crescand odata cu taria si a#razi%itatea lor.- a doua cifra (simbol !1! la !$!) reprezinta ABI&'A diamantului, natural, B$

sau com#inat, corespunzator dimensiunii A6A a granulei de diamante utilizandu"se si cifra

A-A, pentru codificarea sapelor cu matrice "impregnata" (cu pul#eri sau sfaramaturi de

diamante, de dimensiuni foarte mici, de 6="=== granule7carat si amestecate in %olumul

matricei).

- a treia cifra (simbol !1! la !%!) reprezinta ABI&'A (forma) corpului sapei.

Exemple de codificare

" pentru sape cu diamante naturale M8* sapa cu diamante naturale, cu corpmatrice, a%and dimensiunile diamantelor de *"8 granule7cara si corp mediu!

" pentru sape cu diamante impregnate M6-+ sapa cu diamante impregnate, cu

corp matrice, si scurt.

Sapele cu diamante naturale se utilizeaza la dislocarea rocilor tari si extra tari,

fiind deose#it de eficiente in roci a#razu%e situate la adancimi foarte mari.

Din punct de cedere constructi&e sapele cu diamante naturale pot fi

"sape cu diamante inserate!

"sape cu diamante impregnate.

Sapele cu diamante inserate sunt alcatuite din granule de diamante incastrate pe ce

mai mare parte din inaltimea lor intr"o matrice constituita din diamante sintetizate(pul#eri


12/20

din car#ura de


13/20

otel, respecti%e M pentru matrice (aliaj special, sinterizat), precum si printr"un cod

numeric format din trei cifre

" prima cifra (simbol !1! la !%!) reprezinta ADE@$IBBEA con%entionala a

insertiilor de diamante, adica numarul total al insertiilo DC (considerate de dimensiunea

medie de +.8 mm) si depinde de fora#ilitatea rocilor, %aloarea cifrei crescand odata cu

taria si a#razi%itatea lor.

" a doua cifra (simbol !1! la !$!) reprezinta ADIME@$I&@EA insertiei.

" a treia cifra (simbol !1! la !%!) reprezinta ABI&' (forma)A corpului sapei.

Exemple de codificare

" pentru sape tip ADCA M+*+ sapa DC cu corp matrice, cu *="-= insertii

con%entionale cu dimensiunea mai mica de - mm si corpul scurt.

" pentru sape tip A:i"CenterA $++* sapa cu corp din otel, cu *="-= insertiicon%entionale cu dimensiuni intre - si +- mm si corpul mediu.

$e construiesc si sape cu DC asimetrice, #icentrate, formate dintr"o sapa pilot

o#isnuita si trei lame de largire fixate intr"o parte. semnea sape sunt recomanda#ile inzone unde peretii sondei sunt insta#ili, se strang (de exemplu intr"un masi% de sare).


14/20

iteza de foraj in ansam#lu creste, costul se reduce si constructia sondei se poate

simplifica. &nele sape cu DC, prin constructia si aranjamentul elementelor taietoare, prin

reducerea frecarilor pe suprafetele de cali#rare ( cu insertii din car#uri metalice ), pre%in

miscarea de %artej ( rotirea si in jurul altei axe decat cea geometrica), miscarea generatoare

de %i#ratii.

2.2.2 %apete de carotiera

Carotierele sunt dispoziti%e speciale folosite la operatia de

carotare mecanica in scopul o#tinerii unor pro#e de teren din

rocile pe care le tra%erseaza sonda. Freza (capul de carotiera) cu

care este pre%azut dispoziti%ul la partea sa inferiora, foreaza o

gaura de forma inelara, iar carota (miezul de roca ramas in

centrul gaurii) intra in tu#ul carotier, impreuna cu care este apoiextras la suprafata in mod periodic.

Din punct de %edere construncti% , carotierele pot fi

impartite in doua mari grupe

a) Carotiere simple!

#) Carotiere du#le.

Frezele pentru carotaj, numite si capete de carotiera,

constituie instrumente de lucru destinate dislocarii rociilor in

cadrul operatiei de carotare mecanica

a) %arotiere simple


15/20

3 carotiera simpla este formata in principal din urmatoarele parti componente "

tu#ul carotier, +"niplul superior, *"niplul inferior, -"mansonul prinzatorului de carota, "

freza sau capul de carotiera, /"tu#ul de sedimentare,8"garnitura de foraj, 6"prinzatorul decarota.

&nele din aceste parti pot lipsi la anumite tipuri de carotiere. Exemplu, carotierele

pentru forajul cu alice nu au niplul inferior si nici mansonul prinzatorului de carota, astfelincat fraza se insuru#eaza in direct la tu#ul carotier.

Carotierele simple se folosesc in special la forajul cu sondeze si uneori la forajul

sondelor de adancime care se sapa cu carotaj mecanic continuu. Ele prezinta urmatoarele

a%antaje o#tinerea unor pro#e de diametru mare, posi#ilitatea de a lucra cu marsuri lungi

rincipalul lor deza%antaj este acela ca in roci sla# consolidate sau in roci fria#ile se o#tin

procente mici de recuperare a pro#ei. De aceea carotierele simple se folosesc numai in

terenuri tari sau consistente, in care curentull de noroii nu poate spala pro#a de teren.

ree pentru carotiere simple


16/20

Marea majoritate a forajelor de prospectiune se executa cu carotaj mecanic continuu,

folosindu"se carotierele simple.

In general, orice freza are o forma cilindrica, cu grosimea peretelui de /7++ mm si

inaltimea egala cu de ori marimea diametrului, fiind pre%asuta la partea superioara cu

filet de isuru#are la carotiera.

Dupa natura rocilor in care sunt destinate sa lucreze se deose#esc patru tipuri defreze

"freze cu dinti (tip D) armati" pentru roci de categoria I"I!

"freze cu coroane (tip C) inserate cu placute de material dur" pentru roci de

categoriile I"II!

"reze pentru foraj cu alice pentru roci de categoria III"II!

"freze cu diamante pentru roci de categoria III"II.

ree de tip +3elementul taietor este format din *"6 dinti (numarul de dinti depinde

de natura rocii si de diametrul frezei), armati pe partea lor frontala si laterala cu placute dematerial dur (car#uri metalice de tip


17/20

#une de inaintare, iar detritusul sa fie foarte fin.

reele cu diamante3 frezele cu diamante sunt formate dintr"un corp principal de

hotel, de care se fixeaza o coroana de forma specifica, in care sunt inserate, intro matrita

metalica, numeroasediamante. cestea sunt montate pe fata frontala a coroanei, precum si

partial, pe suprafetele interioare si exterioare ade lucru.

Frezele cu diamante difera intre ele din punct de %edere constructi%, cu cat duritatea

rocii este mai mare cu atat diamantele folosite sunt de dimensiuni mai mici si in numar

mai mare. Montarea diamantelor se executa pe cale mecanica.

") %arotiere du"le

Carotierele du#le sunt dispoziti%e mai complexe, care in cele mai multe cazuri

permit marsuri de lungime mica, deoarece si lungimea tu#ului port"carota este mai mica

decat aceea a carotierei, insa asigura procente mai mari de recuperare a pro#ei in oricetipuri de roca. De aceea ele se folosesc mai putin la forajul cu carotaj mecanic continuu,

insa se folosesc intodeaunapentru luarea unor pro#ede teren la anumite adancumi. $e

folosesc rareori la forajul cu sondeze.

rincipiul o carotiera du#la este formata din "corpul carotierei, +"tu#ul carotier, *"

dispoziti%ul de e%acuare a noroiului din interiorul tu#ului port"carota, -"retinatorul de

pro#a , "capul de carotiera.


18/20

ree pentru carotiere du"le

Frezele pentru carotiere du#le pot fi cu lame, cu role sau de constructie speciala (cu

insertii dure, cu diamante, etc.)

Deoarece principala functie a capetelor de carotiera este acea de a disloca roca in

conditii optime, cerintele constructi%e pri%ind caracteristica lor de lucru in talpa sunt

asemanatoare cu cele ale sapelor de foraj. In plus , ele tre#uie sa mai satisfaca cele doua

cerinte de #aza ale carotajului"sa taie o pro#a de teren de diametru cat mai mare!

"sa asigure retinerea in tu#ul port"carota si aducerea la suprafata a unui procent

maxim din pro#a carotata!

Freze pentru carotiere cu lame:sunt formate din *"- lame solidarizate la un corp

inelar care se insuru#eaza la partea inferioara a carotierei. Fetele de lucru ale lamelor sunt

armate cu materiale dure, profilul lor fiind corespunzator rocii. Iar pentru o#tinerea unei

spalarti eficiente fiecare l!ama este pre%azuta cu orificii de circulatie. ceste tipuri de freze

se folosesc in roci moi si afanate.

Freze pentru carotiere cu role: sunt destinate carotajului in roci dure si medii.


19/20

Elementele de lucru sunt constituite din din /"6 role cu dinti frezati (armati cu aliaje dure),

dispuse la periferia corpului central, astfel incat jumatatea din numarul acestora lucraza in

interior, cali#rand pro#a de teren, iar cealata jumatate lucreaza in exterior, cali#rand peretii

gaurii de sonda.

9olele de carotiera pentru formatii tari au o latime redusa si sunt pre%azute cu dinti

purin inalti, a%and lungimea egala cu latimea rolei. 9olele lucreaza numai prin rostogolirepe talpa, dislocand roca numai prin simpla sfaramare ( o actiune com#inata cu alunecarea

pe talpa, ar mari ritmul de de uzura a frezei). $palarea este de asemenea asigurata prin

orificii plasate la fiecare rola.

Frezele pentru carotiere cu diamante: sunt formate dintr"un corp principal de otel,

de care se fixeaza o coroana de forma specifica, in care sunt inserate, intro matrita

metalica, numeroasediamante. cestea sunt montate pe fata frontala a coroanei, precum si

partial, pe suprafetele interioare si exterioare ade lucru.

'a proiectarea frezei si la sta#iulirea matritei tre#uie sa i se asigure o anumita forma

si o anumit rezistenta la uzura, incat grauntii de diamante sa fie descoperiti treptat, pe

masura uzurii lor.

Frezele cu diamante difera intre ele din punct de %edere constructi%, cu cat duritatea

rocii este mai mare cu atat diamantele folosite sunt de dimensiuni mai mici si in numar

mai mare. Montarea diamantelor se executa pe cale mecanica. 'a frezele moderne

diamantele sunt asezate in strate. Din acest punct de %edere, frezele pot fi pre%azute cu

coroane monostratsau multistrat.Frezele cu diamante dau rezultate #une in roci tari, foarte tari si extratari, insa

omogene si compacte. @u dau rezultate in roci fisurate sau cu diaclaze, in care aparitia

%i#ratiilor in partea inferiora a garniturii de carotaj poate pro%oca smulgerea diamantelor

din matrita coloanei. entru a se e%ita smulgerea diamanteleor in aintea carotajului se

%erifica talpa sondei, sa fie curatata si lipsita de materiale metalice.

cu lame cu role cu diamante2.2.'argitoare$apele largitoare sunt destinate largirgii unei gauri sapate. 'argitoarele se


20/20

construiesc cu lame(a) sau cu role(#) . 'argitoarele cu lame se pot folosi in roci sla#e si

medii. 'amelele pot fi drepte sau excentrice , pentru largirea unei gauri su sa#otul

coloanelor tu#ate . entru cresterea rezistentei la uzura , lamelele se armeaza cu aliaje

dure.

$apele largitoare se construiesc cu sapa pilot sau fara sapa pilot. 9olele , la

largitoarele cu role pot fi schim#ate atunci cand se uzeaza . $palarea rolelor poate fiinterioara , exterioara sau com#inata , prin orifice simple sau cu duze.

$apele largitoare se folosesc la saparea gaurilor de diametru mare , pentru

mentinerea %erticalitatii. entru saparea unor gauri mari se mai folosesc sape etajate, cu

mai multe rinduri de role.

Documents

Elemente de Dislocare