ELEMENTE DE PROIECTARE A LOCALITILOR - notarea pentru cei de la arhitectur: 50% lucrare, 50% examen; - razboiul mondial si consecintele pe care le-a avut din punct de vedere urbanistic: s-a construit foarte mult deoarece existau foarte multe terenuri libere rezultate n urma bombardarilor; - orase noi se pot construi n trile subdezvoltate sau n curs de dezvoltare din Africa, Asia, America de Sud. PROCEDURA DE AUTORIZARE A CONSTRUCTIILOR IN ROMNIA - in Romania, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului (MLPAT ) este cel care se ocupa de actele normative; A. Legea 50 / 1991 Legea privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuinelor a suferit corecturi repetate tocmai pentru c nu e perfecta; aceast lege a fost corectata prin Legea 453 / 2001, care la rndul ei a fost corectata prin Legea 401 / 2003. - in 1989 legea SISTEMATIZARII ( s-a intervenit asupra proprietatii private ); - Din anii 20 pana in 47 50 Romania a avut o perioada prospera; - Pana in 89 criteriul de valori s-a schimbat; - Din 89 se porneste de la zero, printr-o legislatie noua, inspirata de modelul francez ( aceast preluare fiind insa incompleta ); ETAPELE: I Cerere Certificat Urbanism II Raspunsul la Certificatul de Urbanism III Intocmirea Proiectului de Autorizare a Constructiei ( proiect tehnic )si obtinerea Avizelor de Specialitate IV Autorizatia de Construire V Intocmirea Proiectului Detaliu de Constructie VI Santier Autorizatia de Functionare - Legea 50 zice ca primul lucru cand vrem sa construim este: I CERERE CERTIFICAT URBANISM 1. Sa adresam primariei localitatii sau Consiliului Judetean o CERERE CERTIFICAT URBANISM, cerere care contine: adresa, coordonatele solicitantului; adresa imobilului1 pentru care este facuta solicitarea; motivul pentru care este fcuta solicitarea: - construire;1

Prin imobil se ntelege terenul + construcia. 1

- extindere; - modificare; modificarea poate fi: supraetajata sau recompartimentata; ( - in conformitate cu legea din Romnia cand se modifica zugraveala din interior nu avem nevoie de C. U. daca cladirea respectiva nu e trecuta n categoria monumentelor istorice; daca este monument istoric avem nevoie de obtinerea unui C.U. - de asemenea, o recompartimentare ( daca vrem sa mutam o usa in alta parte necesita A. C. ). In caz contrar, amenda este ntre 1 10.000.000 lei. - consolidare, - demolare ( desfiintare ), instrainare; Instrainarea a fost introdusa n legea 453 / 2001 pentru ca existau terenuri libere, proprietarii vindeau aceste terenuri cu sume foarte mari iar beneficiarul nu putea construi nimic pentru c acele terenuri aveau interdictie de construire. In prezent, vanzarea cumpararea terenurilor trebuie s fie nsotita de un certificat de urbanism care sa precizeze ce se poate construi pe terenul respectiv. - iesirea din indiviziune are loc cnd sunt mai multi proprietari; 2. Plan de incadrare in localitate ( 1:5.000 sau 1:2.000 ); De regula, planul Bucurestiului la scara 1:5.000 este secret. 3. Plan al parcelei + vecinii ( 1:500 ); 4. Taxa de Certificat de Urbanism 5. Caracter facultativ ( fotocopii acte de proprietate ); In ceea ce priveste situatia juridica a terenurilor, exista trei categorii: 1. Domeniul PUBLIC al statului al judetului al Consiliului Local al primariei respective al statului al judetului al Consiliului Local al primariei respective

2. Domeniul PRIVAT

3. Proprietatea PRIVAT a persoanelor fizice a persoanelor juridice De regula, informatia privind proprietarul terenului se afla de la Administratia Financiara ( se platesc impozite pe terenuri ) si de la Oficiul de Cadastru ( unde se afla cartile funciare ); Nici un teren nu poate fi vandut sau cumparat daca nu e inregistrat in cartile funciare. - aceste legi ( 50/ 1991, 453/ 2001, 401/ 2003 ) au o METODOLOGIE DE APLICARE CEREREA Certificatului de urbanism atunci cand terenul se afl in: - EXTRAVILAN ( in afara localitatii ) se face la Consiliul Judetean ( pentru 2

-

cazul Bucurestiului cererea se face la Primaria Municipiului Bucuresti ); INTRAVILAN ( in localitate ) se face la primarul consiliului local pe raza caruia se afla imobilul respectiv; daca consiliul local nu are specialisti in domeniu, acesta da un aviz, dar trimit de regula persoanele la Consiliul Judetean. In general, in cazul oraselor, a municipiilor sau a comunelor exista cel putin un specialist in domeniul urbanismului. De asemenea, comunele chiar daca au un specialist in domeniu trimit o cerere catre Consiliul Judetean.

De TERITORIUL NATIONAL raspunde GUVERNUL si PARLAMENTUL De JUDETE raspunde CONSILIUL JUDETEAN De TERITORIILE ADMINISTRATIVE care tin de MUNICIPII ORASE raspunde CONSILIUL LOCAL COMUNE n Extravilan intra:- padurile, - cursurile ( oglinzile ) de apa administrate de Regia Nationala Apele Romane; - retelele de transporturi ( rutiere, feroviare ); - zonele naturale protejate; - terenurile agricole teren arabil cu 4 clase de fertilitate ( 1, 2, cernoziomurile, 3, terenuri slab productive; 4, terenuri neproductive ) Oficiile de Studii Pedologice si Agrochimice pasuni vii livezi - Cernoziomurile sunt zone cu interdictie de construire; la fel viile, liveziile. Se poate construi numai cu hotarare de la Guvern. - O livada poate deveni construibila atunci cand i se schimba destinatia terenului; de ex. daca s-a uscat si apoi a fost transformata in teren arabil, apoi schimbata destinatia. - in Intravilan pot fi incluse terenuri necesare dezvoltarii orasului sau comunei respetive; Se percepe o taxa pentru scoaterea terenului din circuitul agricol. - Nu se percepe Taxa de scoatere a unor terenuri din circuitul agricol indiferent de fertilitatea terenului, daca terenul se afla deja in intravilan; din contra, se incearca incurajarea acestuia; II RASPUNSUL LA CERTIFICATUL DE URBANISM RASPUNSUL la certificatul de urbanism este o informare privind conditiile de construibilitate; se stabileste regimul juridic, economic si tehnic. 3

REGIMUL JURIDIC ( legi cu caracter local )se stabileste daca: terenul este in intravilan sau extravilan; forma de proprietate a imobilului respectiv; daca este sau nu grevat de servitui; Daca exista o intelegere intre proprietari in privinta servitutii cel mai bine este ca aceasta sa fie legalizata la un notar si trecuta in cartea funciara pentru a nu exista conflicte ulterioare in cazul in care proprietarul care acorda servitutea se muta. In acest caz, noul proprietar este obligat sa recunoasca servitutea si in functie de aceasta servitute se hotaraste daca mai vrea sau nu sa cumpere terenul. - daca exista restrictii de construire; Interdictia de construire apare atunci atunci cand: - pe terenul respectiv se afl retele tehnico-edilitare; - terenul vizat se afla ntr-o zona de risc; - exista servituti; - exista planuri aprobate in vederea dezvoltarii zonei; Forma de proprietate este recunoscut prin: - Titlu de proprietate; - prin contractul de Vanzare Cumparare care trebuie legalizat la Notar, apoi inregistrat la Judecatorie si transcris in Registrul de Cadastru; - Deciziile Judectoresti care sunt definitive si irevocabile; - Donatii legalizate la notariat, apoi inregistrate la Judecatorie si transcrise in Registrul de cadastru; In REGIMUL ECONOMIC se stabileste: - utilizarea actuala a parcelei; - utilizarea admisa conform Planurilor Urbanistice Aprobate; In REGIMUL TEHNIC se stabileste: - precizarea aliniamentului2 ( daca e cu retragere pentru largirea strazii sau nu ); ar trebui sa corespunda cu gardurile; - alinierea principal a cladirilor; Uneori alinierea cladirilor se confunda cu aliniamentul_ ex. n Franta. - retragerile obligatorii fata de limitele laterale si de spate_ asezarea casei pe parcela; - inaltimea maxima admisibila a cladirii( uneori e trecuta si naltimea minima ); - asigurarea acceselor ( minim 3 m ); - asigurarea locurilor de parcare in incinta; - tipul de imprejmuire ( inaltimea, materialele, culoarea etc ); - aspectul constructiilor respectiv conformare volumetrica materialele de finisaj; se stabileste: tipul de acoperire ( sarpanta, mansarda, terasa ); Prin aliniament se ntelege linia de separare dintre domeniul public si domeniul privat.2

In -

4

-

-

materialele de finisaj exterior ( culori admise ) ex. cazul Sibiului; raportul plin gol admis; Procentul de Ocupare al Terenului ( POT ) respectiv raportul dintre suprafata construita la sol si suprafata parcelei. POT-ul variaza n functie de amplasarea parcelei, astfel ca in zona centrala are o valoare de 80%, in zona de locuit 30 40% in timp ce in zona verde are 15 %. Coeficientul de Utilizare al Terenului ( CUT ) respectiv raportul dintre suprafata construita desfasurata si suprafata parcelei. MODUL DE UTILIZARE AL CERTIFICATULUI DE URBANISM

Certificatul de Urbanism se foloseste in urmatoarele situatii: - pentru intocmire proiect autorizat de construire; - pentru vanzare cumparare _ pentru a scoate in evidenta potentialul terenului ( sa se descopere capacitatea, gama functiunilor terenului ); - pentru intocmire proiect desfiintare construire; - in cazul iesirilor din indiviziune ( cand se imparte parcela ); - pentru intocmirea documentatiei de urbanism; Termenul de VALABILITATE al Certificatului de Urbanism este de 12 luni. Se poate prelungi o singur data cu un singur an. Daca depaseste si acest termen este nevoie de un alt certificat de urbanism. Certificaul de Urbanism este semnat de trei persoane: - primar ( care raspunde de tot ce se intampla ); - secretar reprezentantul Guvernului ( care raspunde de regimul juridic ); - arhitectul sef ( care raspunde de regimul economic si tehnic ); III AVIZE OBLIGATORII DE OBTINUT in functie de situatie Acord unic emis de primarie cu privire la utilitati ( retele edilitare )si mediu; Daca imobilul se afla in zona protejata Aviz de la Ministerul Culturii si Cultelor; Aviz de la Societatea Nationala Caile Ferate Romane daca casa e la mai putin de 100 m de calea ferata; Aviz de la Autoritatea Aeronautica Romana _ daca constructia este mai mare de 45 m inaltime pentru a vedea daca se afla pe un culoar de zbor sau nu si cum trebuie semnalizata; Aviz de la Regia Apele Romane _ pentru foraj la mare adancime; Aviz de la Inspectoratul Sanitar ; Aviz de la Brigada de Pompieri; Aviz de la Administratia Nationala a Drumului ( zona de protectie este la autostrad de 50 m stanga, dreapta, iar pentru drumurile naionale 25 m stanga, dreapta ); Aviz de la MAPN, MI, SRI daca cladirea ce urmeaz a fi construita se 5

-

afla n vecinatatea unei zone cu destinatie speciala; Aviz de la Ministerul Culturii in cazul in care imobilul se afla intr-o zona protejata; etc;

LEGEA REANOIRII URBANE ( FRANTA ) 1. In sensul Incurajarii, refolosirii terenurilor din interiorul oraselor ( areale puternic antropizate ); 2. Echitate sociala_ sanse egale pentru toti; Din suma totala care se investeste in locuinte, un anumit procent sa fie destinat persoanelor defavorizate. V Certificatul de Urbanism pentru intocmire proiect autorizat de construire este detaliat prin Legea 453 / 2001 si trebuie sa cuprinda: 1. Capitolul de ARHITECTURA respectiv: a) planul tuturor nivelurilor la scara 1:50, 1:100 cu cotele principale; - destinatia incaperilor; - finisajele; - suprafetele; b) planul nvelitoare terasa cu implicarea scurgerilor; c) plan de situatie cu trasarea in sistem de triangulatie a unui punct de reper ( cel putin ); precizarea cotei 0. d) toate fatadele cu indicarea materialelor de finisaj si culori; e) dou sectiuni caracteristice cu indicarea cotelor ( cota in raport cu cota terenului amenajat; cota la cornisa etc ); 2. Partea de STRUCTURA este vizata de un inginer autorizat; se bazeaza pe Legea 10 / 1998 Legea calitatii in constructie si precizeaza responsabilitatea fiecarei parti implicate in procesul de arhitectura; si trebuie sa cuprinda: a) planul fundatiei; b) memoriu privind restul structurii; Aceste dou parti ( plan si memoriu ) sunt semnate de un verificator autorizat de MLPAT. Partea de structura trebuie sa mai contina un detaliu de executie si un calcul al structurii in intregul sau. 3. Partea de INSTALATII cuprinde: a) instalatiile sanitare Apa, Canal; b) instalatiile electrice pentru curenti inalti si slabi; c) instalatiile termice ( ventilatii ); Toate acestea sunt nsotite de un memoriu + semnatura verificatorului ( eventual o schema a instalatiilor ); Verificatorul semneaza ca structura si dimensiunea peretilor asigura un anumit grad de confort pentru a se ajunge la o economie de energie. La faza de detaliu de executie trebuie sa fie desenat planul instalatilor 6

respective + calcule;

DOCUMENTATIILE DE URBANISM - hotararile organice ( lege cu caracter local )_ aprobate cu mai mult de 2/3 din cei prezenti; 1. Planuri Urbanistice Generale ( PUG ) _ cuprind intreaga suprafata ocupata de curti si constructii a unei localitati la care se adauga extinderile necesare dezvoltarii; PUG-ul este un plan de amenajare al teritoriului la nivel de comuna / oras / municipiu. PUG-ul are un termen de valabilitate de 5 10 ani. 2. Planuri Urbanistice Zonale ( PUZ ) _ cand trebuiesc schimbate prevederile prevazute n PUG pe o suprafata din interiorul localitatii, suprafata vizand o arie protejata, o zona de locuinte, o zona industriala, o suprafata ce se doreste introdusa in intravilan etc ). PUZ-ul poate sa stabileasca reguli dar s nu dea detalii pentru amenajarea parcelelor. 3. Planuri Urbanistice de Detaliu ( PUD ) pentru a evidentia parcela ce urmaza a fi construibila si proprietatile invecinate; Trebuie sa demonstram ca vecinii pot construi si ei pe parcela lor daca noi asezam casa intr-un anume fel pe parcela. PUG-ul, PUZ-ul, PUD-ul au caracter operational adica poate interveni direct. Planurile de Amenajare a Teritoriului caracter directiv ( in situatia in care zona nu se inscrie in anumite reguli ). Activitatea proiectelor urbane si arhitecturale se bazeaz pe : - Legi ( aprobate de Parlament ); - Hotarari de Guvern; - Ordine ale Ministrilor; - Norme si Normative cu caracter tehnic;

PLANURI DE AMENAJARE A TERITORIULUI In functie de nivelul la care se realizeaza, se pot deosebi urmatoarele tipuri de amenajare teritoriala: 1. Planul de Amenajare a Teritoriului National ( PATN ). Ministerul Transportului si Constructiilor comanda acest plan. Poate prevedea amenajarea unei autostrazi. 2. Plan de Amenajare a Teritoriului Transfrontalier ( PATT ). Aceste planuri sunt finantate de Uniunea Europeana, incurajand cooperarea statelor vecine. Exista planuri transfrontaliere cu Ungaria si cu Moldova si in curs de realizare cu Bulgaria. 3. Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal ( PATZ ) 4. Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean ( PATJ ) aprobat de Consiliul 7

Judetean. Acesta poate corecta traseul unei autostrazi. 5. Planul de Amenajare a Teritoriului Interjudetean 6. Plan de Amenajare Interorasenesc sau Intercomunal ( PATI ) 7. Plan de Amenajare a Teritoriului Comunal, Orasenesc, Municipal PATC, PATO, PATM ) Ca baza de fundamentare MLPAT a finantat o serie de studii orientate spre evaluarea potentialului socio-economic al trii si identificarea principalelor dezechilibre la nivel national. Urban Proiect este institutia care realizeaza Planuri de Amenajare a Teritoriului la nivel National. Primeste comenzi de la stat sau la comanda pentru diverse institutii. PATN cuprinde cinci sectiuni care sunt avizate de catre Guvern si aprobate de Parlament prin Lege. 1. Reteaua de Transporturi si Comunicatii _ reteaua feroviara, rutiera, aeriana, navala, reteaua de inalta tensiune, oleoductele, gazoductele ); 2. Reteaua de Localitati 3. Gospodarirea rationala a resurselor de apa 4. Zone de protejare nationale, naturale si construite 5. Riscuri naturale Planurile de Amenajare a Teritoriului au caracter directiv in timp ce Planurile Urbanistice au caracter operational. PLANURILE URBANISTICE Planurile Urbanistice pot institui restrictii, exproprieri pentru cauza de utilitate publica ( cand se construieste o autostrada, o cale ferata, ceva de importanta nationala ). In acest caz, proprietarul beneficiaza de la stat de o despagubire; valoarea terenului va fi cotata de catre stat la un pret mult mai mare decat este el pe piata imobiliara. Legea 30 din 1998 _ Legea exproprierii pentru cauza de utilitate publica ex_ Soseaua Matei Basarab si casa din mijlocul strazii_ pentru ca proprietarul terenului ( cult baptist sau adventist ) nu a vrut sa fie expropriat; Dreptul de preemtiune _ dreptul primului cumprtor = Statul. Metodologia de elaborare si continutul cadru al Planurilor Urbanistice PUG _ Ordinul 13 N din 10 martie 1999 PUZ _ Ordinul 176 N din 16 august 2000 PUD _ Ordinul 37 N din 8 iunie 2000 Ghid pentru elaborare si aprobare Regulament Local de Urbanism aferent PUG sau PUZ _ Ordinul 21N din 10 aprilie 2000 Toata metodologia este intocmita de UrbanProiect ( Str. Snagov ). - PUG, PUZ contin piese desenate si piese scrise ( Memoriu, Regulamentul local de urbanism aferent documentatiei respective ); CONTINUTUL PLANULUI URBANISTIC GENERAL 8

I. -

PIESE SCRISE 1. Memorii de specialitate Zonificare Functionala_ intocmita de urbanist; Retele Edilitare _ intocmita de inginerul urbanist; Circulaii- rutiera, feroviara, aeriana, navala, pietonala, piste pentru biciclisti, transport in comun; _ intocmita de un inginer de trafic; Populatia evolutia populatiei; natalitate, mortalitate, bilantul natural; deplasari; ocupatii; infractionalitate, obiceiuri i traditii, educatie etc _ intocmita de statisticieni, sociologi, psihologi; Economie resursele de sol si subsol; activitatea economica; previziuni _ intocmita de economisti; Mediu apa; aer; sol; subsol; vegetatie; fauna; populatia; zgomote; vibratii _ intocmita de ingineri geotehnicieni, chimisti, fizicieni. 2. Memoriu de sinteza 3. Regulamentul Local de Urbanism PIESE DESENATE 1. Incadrarea in Teritoriul Administrativ 1:10.000 sau 1:25.000 2. Analiza Situatiei Existente 1:5.000 sau 1:2.000 pentru localitatile de mici dimensiuni Zonificarea Functionala a Teritoriului 1:5.000 sau 1:2.000 Circulatii 1:5.000 Retelele Tehnico Edilitare ( alimentare cu apa; canalizare pentru ape menajere si pentru apele pluviale ; energie electric; telefonie + telecomunicatii ); 1:5.000 Gazele Naturale 1:5.000 Termoficare 1:5.000 3. Regimul Juridic al Terenurilor 1:5.000

II.

-

III. PROPUNERI DE REGLEMENTARE - Zonificare Functionala 1:5.000 - Circulatii 1:5.000 - Retelele Edilitare 1:5.000 IV. OBIECTIVE DE UTILITATE TRANSFER TERENURI 1:5.000 PUBLICA+ PROPUNERI DE

PUG-ul este o copie fidela a legislatiei franceze. In Romania partea desenata are o importanta foarte mare; este obligatorie. In Franta, noua legislatie s-a schimbat in sensul ca partea desenata poate fi dar nu mai este obligatorie. STUDIILE PRELIMINARE care pregatesc PUG-ul la a doua editie sunt: - cartarea din punct de vedere al bonitatii solului _ studii intocmite de Oficiile de Studii Pedologice si AgroChimice care se gasesc in fiecare 9

-

judet; cartarea geotehnica _ probleme legate cu fundarea constructiilor, realizate de inginerii geotehnicieni; studiile hidrogeologice _ pentru apele freatice subterane ( adancime, debit, calitate, directia de scurgere etc ); evolutia demografica a populatiei; studii economice ( evolutia activitatii economice ); studii istorice ( situri arheologice, cladiri cu valoare de monument sau cu potential de monument ); ZONIFICAREA FUNCIONALA

1. ZONA DE LOCUIT ( de la galben la caramiziu ne oprim la orange) 1.1 zona a locuintelor individuale cu: - tesut de tip rural; - tesut de tip urban ( parcelarea din cartierele Damaroaia, Tudor Vladimirescu, Ghencea; loturile sunt bine trasate; destinate initial unor oameni cu venituri reduse; 300 500m2. - zone insalubre ( unde locuiesc rromii ) necesita interventie coordonata de primarie; - zone de vile; 1.2 zona a locuintelor semi-colective cu P+1, P+2; acceasi casa insa fiecare familie are intrari separate; 1.3 locuinte colective cu: - putine niveluri ( < P+4 ); - inalte ( > P+4 ); Legislatia prevede ca pentru blocurile >P+4 este nevoie de ascensor; - in situatia P+4 ( iar etajul 4 este duplex , deci P+5 nu suntem obligati s punem lift deoarece se ia in calcul intrarea ); - pentru cladirile mai inalte de 45 m = aviz de la Autoritatea Aersnautica Romna, pentru a vedea daca cladirea respectiva se afla pe un culoar de zbor sau nu si cum trebuie sa fie semnalizata; 2. ZONA CENTRAL ( rosu - visiniu ) _ servicii, dotari, institutii publice, spatii reprezentative de interes regional, local sau de cartier etc; 3. ZONA INDUSTRIALA SI DE DEPOZITARE ( maro ) - zona slab nociva ( cu poluare redusa ) - zona poluanta ( necesita masuri speciale ) 4. ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA ( bej ) - depozitare, stocare deseuri menajere, - crematoriu; - cimitirele; - centralele termoelectrice; - statiile de transformare; - autobazele pentru salubritate; 5. ZONA SPATIILOR VERZI ( nuante de verde ) 5.1. spatii verzi publice 10

- scuar; - gradini; - parc; 5.2. parcuri specializate - gradina Zoo; - gradina botanica; - parcuri de distractie : Disnayland; - Aquaparcuri; 5.3. fasiile de protectie pentru ameliorarea climatului capitalei; 6. ZONA DE PRODUCTIE AGROINDUSTRIALA ( verde galbui ) - sere, - crescatorii de animale; 7. ZONA TRANSPORTURILOR - caile rutiere si caile ferate ( mov ) - transporturile aeriene ( albastru deschis ); - transporturile navale ( albastru permanent ); 8. ZONA CU DESTINATIE SPECIALA ( ciclame ) - MAPN, MI, SRI, DIE (Directia de Informatii Externe ); - orice cladire care se afla in vecinatatea unei zone cu destinatie speciala trebuie sa obina avize de la: MAPN, MI, SRI. 1. 2. 3. 4. 1908 Los Angeles primul plan de impartire a orasului in zone; 1914 lansarea unui concurs pentru modernizarea orasului Dublin; separare intre diferite zone n oras conceptul ZONING preluat in SUA, principiu transmis pana in prezent; 4 zone principale: zona centrala + afaceri zona locuit zona industriala zona comert CARTA DE LA ATENA o sansa de a salva orasele europene; dreptul fiecarui om la cer, soare si verdeata; - 1925 Planul LOISIR pentru centrul Parisului; CIRCULAII 1. DRUMURI 1.1. Autostrazi _ zona de protectie este de 50 m stanga, dreapta; 1.2. Drumuri Nationale _ zona de protectie este de 25 m stanga, dreapta; - Drumuri Europene - Drumuri Nationale Principale - Drumuri Nationale Secundare 1.3.Drumuri Judetene aviz de la Directia Drumuri Judetene; 1.4. Drumuri Comunale aviz de la Primaria si Consiliul Comunal;

11

Pentru 1.1. i 1.2. = aviz de la Administratia Nationala a Drumului; 2. SRRAZI - Bulevard - Sosea - Strada - Ulita - Fundatura - Intrare - Drum - Cale - Alee Inginerii de trafic le impart in functie de categorie astfel: - categoria I magistrale _ minim 3 benzi pe sens; 60 km/h - categoria II strazi de legatura _ 2 benzi pe sens;50-50 km/h - categoria III strazi colectoare_ o banda pe sens;40-50 km/h - categoria IV _ de deservire; 25km/h - cu cat strada e mai importanta, cu atat nr de intersectii ar trebui sa fie mai mic n Monitorul Oficial nr. 138 bis din 6 aprilie 1998 se gasesc 8 ordine ale Ministrului Transportului referitor la: - Normele de incadrare in categoria drum national; - Normele tehnice privind proiectarea si modernizarea drumurilor; - Normele privind impactul drum mediu inconjurator; - etc. In plansa cu Circulatii se prevede: - ierarhizarea drumurilor; - disfunctionalitatile: RETELELE TEHNICO EDILITARE 1. Electrice - producatorii - transportatorii ( prin linii electrice aeriene ); - distribuitorii ( ar trebui sa fie prin cablu subteran, sub trotuar la adancimea de 80 cm si minim 1 m distanta fata de constructii ); - consumatorii - zona de protectie severa = distanta egala cu inaltimea stalpilor de inalta tensiune; daca s-ar prabusi un stalp sa nu afecteze constructiile; - energia electrica se obtine in: hidrocentrale, termocentrale, centrala nucleara de la Cernavoda ( in plan, centrala nucleara de la Colibasi, langa Pitesti; ramane de vazut daca se va face ); 2. Telecomunicatii - doua tipuri:fir ( cablu ) si GSM; Deoarece reteaua de telefonie fixa la nivelul tarii noastre nu este foarte bine dezvoltata datorita inaccesibilitatii, cea 12

mobila s-a dezvoltat foarte mult; 3. Gaze naturale - transportul gazelor naturale se face prin conducte: a) de inalt presiune, care au fata de axul lor o zona de protectie de 50 m stanga, dreapta; b) in statiile de reglare a presiunii care se afla in afara localitatilor, presiunea este joasa sau medie ( cand se distribuie catre alte statii ), apoi trec in presiune joasa; - deoarece gazul e mai greu decat aerul, este bine ca verificarea instalatiilor sa se faca frecvent pentru eliminarea accidentelor; 4. Termoficare - CET-urile folosesc ca materie prima gazele naturale, carbunii, rezidurile petroliere; - De la CET, transportul aburilor se face catre punctele termice, iar acestea la randul lor trimit apa fierbinte ( cu temperatura < 800 C si la o distanta < 300 m ) catre consumator; - centralele termice se afla de regula in afara localitatilor si produc de regula energia pe loc; Principalul avantaj este pentru protectia mediului in sensul ca se afla in afara localitatii, iar dezavantajul este ca transportul se face prin galerii de termoficare (beton, tevi protejate cu vata minerala ); 5. Transport produse petroliere aviz de la Petrotrans; - circuitul: din zona de extractie catre rafinarii si mai departe catre producatori; - ceea ce conta inainte era economia investitiei initiale ( alegerea traseului celui mai scurt ); - ceea ce conteazz acum este eficienta investitiei in ansamblu ( executie + exploatare ); - cel mai eficient: sa fie pe culoarele de transport asociate cailor rutiere 6. Transporturi publice - CF, metroul, tramvaiele, troleibusele folosesc curent continuu, de unde rezulta ca au nevoie de retele de distributie proprii; - zona de protectie a caii ferate= 100 m stanga, dreapta; 7. Alimentare cu apa A. Sistem individual: fantana sau gospodarire de apa proprie ( respectiv- foraj prin puturi de mare adancime, statie de pompare, hidrofor, rezervor pentru consum sau incendiu ); - apa este o importanta sursa de transmitere a bolilor; De aceea, pentru protectia oamenilor, Ministerul Sanatatii a impus o serie de norme de igiena, respectiv: - fantana trebuie sa aiba o adancime mai mare de 4 m; - fosa septica sau latrina sa fie la o adancime mai mare de 10 m; B. Sistem centralizat - I. Producatorul( Regia Naionala Apele Romane ) foloseste o sursa de apa subterana sau de suprafata; administreaza toate apele de suprafata sau subterane de medie si mare adancime; 13

consumul mediu 50l apa/ om / zi; distanta intre doua puturi de mare adancime trebuie sa fie de minim 100m. Fiecare trebuie sa aiba o zona de protectie sanitara de 10 m. - 150 m adncime = Stratele de Fratesti - II. Statiile de tratare a apei - III. Rezervor - IV. Cadere libera sau Pompare - V. Consumator; - I, II, III = transportul se face prin Apeducte ( zona de protectie sanitara = 30m; apeductul se afla la 15 m adancime ); - Reteaua de distributie este in sistem inelar; - Hidroforul rezervor temporar de 500 l; se amplaseaza in subsol; - in cazul cladirilor inalte la etaje tehnice se pun statiile de hidrofor; 8. Canalizare ( ape uzate menajere sau meteorice- evacuare ) - rezolvarea canalizarii se face in: sistem unitar ( tevile sunt dimensionate in functie de suprafata pentru care se face referire ) si separativ ( cu bazine de retinere + decantare ); - canalizare= panta >0,5% - in sistem individual: pentru apele de ploaie se fac santuri iar apele uzate merg n fosa septica ( bazin cu pereti impermeabili ); - fosa septica se face la 10 m de casa si fantana; - zona de protectie sanitara pentru statia de epurare = 300 m stanga, dreapta; plantata cu perdea de protectie; Retelele tehnico edilitare 1. obligatorii: - alimentare cu apa; - evacuarea apei uzate; - alimentarea cu energie electrica; 2. facultative: - gaze naturale; - telefonie; - termoficare; REGIMUL JURIDIC SI OBIECTIVELE DE UTILITATE PUBLICA 3 tipuri de proprietate: 1. Domeniul public al statului, al judetului, al comunei - ( culoarea rosie ); intra: strazile, trotuarele, parcurile, padurile, etc. 2. Domeniul privat al statului, al judetului, al comunei - ( culoarea ocru ); ex: sediul primariei, scolile, parcelele care nu au fost impartite spre darea locuitorilor etc; 3. Domeniul privat al persoanelor fizice si cel al persoanelor juridice ( culoarea galbena ); De asemenea, pe acceasi plansa se deseneaza, transferuri de terenuri din 14

proprietatea privata in domeniul public. hasurat la 450. Lista cu obiectivele de utilitate publica propuse prin documentatia respectiva sunt: a) Largirea strazii X de la..... pana la .....; Se precizeaza suprafata teren necesara; b) Strada noua Prelungirea strazii X de la ..... pana la .....; Se precizeaza suprafata teren necesara si cat se ia din proprietatea privata si din domeniul public;

Orice documentatie de urbanism este compusa din doua parti: - piesele desenate; - piesele scrise respectiv memoriul si regulamentul local de urbanism ( RLU ); RLU este aprobat de HG 525 / 1996, reprezentand o copie aproape identica dupa legislatia franceza; RLU contine: - articole obligatorii de preluat: distanta fata de caile ferate, drum, aeroport, autostrada etc; - articole posibile de adaptat cu ocazia intocmirii regulamentelor locale; Regulamentul General de Urbanism sta la baza Regulamentelor Locale de Urbanism. CONTINUTUL REGULAMENTELOR LOCALE DE URBANISM TITLU I PRESCRIPII CU CARACTER GENERAL: * Domeniul de aplicare al regulamentului precizarea localizarii exacte a intravilanului; * Corelari cu alte documentatii de urbanism: PUG, PUZ, PUD. ( Avize pt. aprobarea documentatiei de urbanism, respectiv: - aviz pentru retelele tehnico-edilitare; - aviz de la comisia de circulatie; - aviz de la monumente ( Ministerul Culturii ) daca suntem in zona centrala; - aviz de la comisia tehnica exista la nivel de judet, oras; # Comisia Tehica: - aviz semnat de arhitectul sef; - aviz comisia de urbanism a consiliului local; - aviz de la inspectoratul pentru protectia meddiului; - Lucrarea poate fi supusa aprobarii in consiliul local daca se intrunesc 2/3 din consilierii locali; Hotararea consiliului local este validata apoi de Prefectura; * Diviziunea teritoriului de studiu in : zone, subzone, unitati teritoriale de referinta; * Derogari de la prevederile regulamentului ( abateri admise trebuie aratat in ce conditii poate sa se incalce regulamentul; de ex. cand 15

proprietarul cedeaza o suprafata de teren pentru cauza de utilitate publica, el poate primi o suplimentare de... % POT si ....% CUT, proportional cu suprafata cedata ); - parcelele 70 atunci strazile se fac pe curbele de nivel iar fundul curtii va fi amplasat in amonte si nu in aval; - contact cu natura - de evitat parcelele inconjurate de strazi elementele fata de cadrul valoros; - atmosfera sugerata; - ambianta dorita ( intimitate, confort )

- lungimea maxima a unei strazi neantrerupta este de 200 m - monotonia poate fi evitata prin fragmentarea traseului strazii: 1. care poate fi: rectangular ( utilizare mai buna a terenului, perspective statice, ordonate _ pentru relief plat);sau sinuos in cazul reliefului denivelat; acest tip se intalneste in localitatile rurale cu dezvoltare spontana; efect pitoresc; 2. alveole, scuaruri; 3. fundaturi;

-

Reparcelarea se face: in cazul loturilor de mari dimensiuni, neregulate si in cazul lotizarilor insalubre. In momentul in care un lot este impartit in mai multe loturi si exista o 20

servitute pentru a se ajunge la proprietati, se poate institui interdictia de construire, pana se face o strada pe fundul lotului; oamenii cedeaza o suprafata de teren primariei pentru a face o strada noua; In cazul lotizarilor insalubre, trebuie sa existe alternative in momentul in care zona este declarata cu interdictie de construire, alternativa putand consta in terenuri libere destinate schimbului, la care se adauga un fond pentru locuinte sociale. RETRAGEREA FATA DE ALINIAMENT este data de specificul functional al zonei; in Franta limita rosie, limita pana la care cladirile nu pot avansa; la noi trebuie sa se respecte: retragerea pentru pompieri ( 3 m ) 5 m distanta minima necesara pentru a parca in curte; retragerea de la aliniament minim 8 m pentru strazile care urmeaza a fi largite; garaj panta 17% se poate construi cu retragere de la aliniament doar cand nu se dezvelesc calcane si doar daca spatiul public ramas este tratat la fel ( continuu ); RETRAGEREA FATA DE LIMITELE LATERALE SI DE SPATE ALE PARCELEI 1. legislatie + codul civil 2. regulamentele locale 3. normele de igiena privind modul de viata al populatiei nimeni nu poate sa-si faca geam la proprietatea vecinului daca distanta e mai mica de 1.90 m; - distanta intre case trebuie sa fie de minim jumatate din inaltimea casei, dar nu mai putin de 3 m; - exceptie: zona centrala , unde retragerea fata de limita de proprietate este de 1/3 din H; - ferestrele trebuie sa fie orientate pe limita de fata si spate si nu pe lateral ( lateral doar ferestrele dependintelor: casa scarii etc ); - soarele isi face efectul pe o adancime de 8 m; - adancimea maxima este de 15 m; - spre fundul de proprietate, retragerea este de jumatate din inaltimea casei dar nu mai putin de 5 m; - exceptie, cand adancimea este mai mare de 12 m; - este interzisa scurgerea apelor de pe acoperis pe proprietatea vecina daca se accepta asta pentrub 30 de ani, ea devine servitute ASEZAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACCEASI 21

PARCELA inaltimea trebuie sa fie mai mica sau cel putin egala cu distanta intre cladiri; in zonele dens construite, distanta intre cladiri este de 1/3 din H; distanta intre cladiri este de minim 3 metri, daca nu sunt ferestre pe latura respectiva sau daca sunt doar ferestrele dependintelor; insa preferabil este minim 6 metri; la o distanta mai mica de 3 m este preferabila cuplarea; locuintele duplex trebuiesc puse intr-un numar limitat ( 6-7 ), dupa care intrerupem ( minim 6 m spatiu liber) , apoi se pot continua; INALTIMEA MAXIMA ADMISA inaltimea cladirilor asezate de-o parte si de alta = cu distanta intre aliniamente; - distanta dintre fronturi inaltimea fronturilor ( RGU HG 525 / 1996 ); - exceptie: 1. in cazul strazilor de largimi diferite; - zona de colt este marcata printr-o anumita inaltime; - parcelelor de colt li se ingaduie sa aiba un etaj suplimentar; - parcelelor care se gasesc la intersectia unor strazi in T li se ingaduie sa aiba un etaj suplimentar ( poate primi chiar si 2 niveluri suplimentare pentru rezolvarea situatiei ); - H casei = distanta intre aliniamente; 2. a fronturilor de inaltimi diferite; - regulamentul spune ca daca avem un regim de construire de un anumit fel pot sa pledez pentru o casa noua cu mai mult de 2 etaje decat cladirea alaturata ( pentru a elimina insertia blocurilor in cartierele de vile ); - insa regulamentul nu precizeaza ce se intampla daca avem o cladire cu 10 etaje , apoi o parcela libera, si o cladire cu 2 etaje alaturi; Inaltimea noii cladiri pe parcela libera ar trebui sa fie: media aritmetica a inaltimilor cladirilor alaturate la care se mai adauga 2 etaje; Adic ( 10+2 )/2 +2etaje=8 etaje; - cand adancimea parcelei permite si este suficient de mare si se doreste ceva inalt, regulamentul zice ca imobilul ce urmeaza a fi construit trebuie sa aiba un unghi de 450. - ex - Pe strada Poverni este un bloc retras in trepte succesive de la P+3; - Volumul nou trebuie sa se inscrie intr-un arc de cerc cu raza de 4 m, si dupa accea sa se porneasca cu tangenta de 450 la aceasta; - solutia pentru vizibilitatea soferilor in cazulstrazile care se termina in unghi este: se traseaza bisectoarea dintre cele doua directii, apoi se duce perpendiculara pe bisectoare; fronturile se vor aseza pe bisectoare; 22

ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRII caracter existent: 1. zona prezinta o particularitate care uneori e denumita si specific; caracter pozitiv; - trebuie sa mentinem si sa intarim caracterul existent: se fac studii istorice, de morfologie urbana; sunt importante: - finisajele exterioare; - modul de acoperire: sarpanta, terasa etc - materialele pentru invelitoare; - raportul plin / gol ( in zona istorica protejata sunt interzise fatadele cortina; cele care exista in zona protejata au fost realizate inainte de regulament; in rest, in celelalte zone se incurajeaza aparitia acestora ); - culoarea (Parisul este alb gri; la Roma predomina ocru roz; asezarile sasesti au fatada in culori pastelate ); 2. zona nu are un caracter constituit - in cazul parcelarilor noi - in anii 30 40 cel care cumpara terenul, il echipa si avea dreptul sa le impuna cumparatorilor cum sa arate casele; pentru ca zona sa aiba stil si sa nu strice pretul zonei in cazul in care cineva isi facea o casa mai amarata; - ex: parcelarile de pe str. Parfumului, Intrarea Margaretelor; casele sunt in stil neoclasic; ECHIPAREA CU RETELE TEHNICO-EDILITARE in regulamentele occidentale, orice teren care nu are alimentare cu apa; canalizare, alimentare cu energie electrica este considerat neconstruibil; - municipalitatea raspunde de echiparea tehnico-edilitara; - in cazul Romaniei se dau autorizatii pentru cladiri pe parcele ce nu sunt dotate cu retele tehnico-edilitare daca proiectul este facut astfel incat: 1. partiul de arhitectura sa permita echiparea viitoare cu apa, canal; 2. sa se asigure din surse proprii echiparea, adica pentru alimentarea cu apa trebuie sa aiba o gospodarire de apa care contine: - un foraj sau un put; - o statie de pompare pentru a trage apa din subteran; de obicei este ingropata pentru a nu ingheta; - rezervor tampon care trebuie sa asigure si rezerva in caz de incendiu; - rezervorul cuplat la o statie hidrofor Se are in vedere normele de igiena privind modul de viata al populatiei - este interzisa folosirea panzei freatice de la o adancime mai mica de 4 m; - Regia Autonoma Apele Romane cea care se ocupa de protejarea apelor subterane si de suprafata este institutia care acorda aviz pentru foraj de mare sau nedie adancime; Pentru canalizare se utilizeaza: 1. fosa septica vidanjabila 23

trebuie sa stea la o distanta apreciabila de drum pentru a permite masinilor care vin sa o goleasca; - exista si fose septice ecologice cu mai multe compartimente; - intre casa si fosa septica trebuie sa existe o distanta de minim 10 m; 2. statii de epurare pe cale chimica sau bacteriologica In strainatate exista o taxa pentru echipare: procent din valoarea investitiei care se varsa intr-un fond special care este cheltuit numai pentru echiparea edilitara a zonelor noi; Ar trebui sa existe: - un cadastru fizic: limita de proprietate, vecini etc; - un cadastru juridic: legat de cartile funciare; - un cadasstru pentru retele edilitare: subteran LEGENDA: 1. alimentarea cu apa - albastru; se specifica si diametrul ( Dn = 100 mm ) 2. canalizare maro; se specifica diametrul si cu o sageata directia de scurgere; - mai apar niste cote care reprezinta cota de la suprafata si cota canalului ( pentru a afla ce la adancime se afla ingropat ); - panta medie trebuie sa aiba 0,5% - la o distanta de minim 10 m trebuie sa existe guri de canal pentru a facilita presiunii sa iasa; ( la 10 m adancime, presiunea este de o atmosfera ); - la campie, se pot ridica pentru a nu ajunge la panza freatica; 3.

24