Elemente de arhitecturaNotiuni generale: - in dictionare arhitectura este denumita stiinta si arta de a construi. Omul ca

fiind parte integranta a naturii a dezvoltat notiunea de adapostire in stransa conlucrare cu natura. Omul sia creat ambianta atat ca fiinta sociala cat si ca fiinta naturala. Ambianta creata si comandata de societate foloseste drept model si materie prima, natura. Satisfacerea anumitor cerinte urmarite prin activitatea descrisa se numeste functiune.Functiunile :

- naturale – protejarea omului de intemperii, conservarea provizilor , ocrotirea orelor de somn.- sociale – au ca scop adapostirea familiilor, colectivitatilor, cresterea copiilor , sau activitati

lucrative. Amianta sa manifestat ca organizare a spatiului inca din paleolitic si neolitic. Primele monumentele de arhitectura au fost monumentele megalitice : Menhilele (primele) – pietre aliniate in linie dreapta sau semicercSolmene Cromlehuri (asambluri formate din menhile si solmene in dreptunghiulare sau drepte).In neolitic (10000 – 5000 i.e.n.) in romania sa dezvoltat agricultura si apar primele bordee (sapate in pamant si acoperite cu pamant).Apar primele asezari fortificate din ziduri de caramida uscata la soare.In romania a aparut prima coliba impletita din nuiele(suprateran) acoperita cu pamant ars la soare.Locuintele lacustre (deasupra apelor, la mal , pepiloni de lemn).In epoca metalelor au aparut primele unelte , arme.Epoca fierului : prima inventie roata olaruluiEpoca bronzului 1100 – 1000 i.e.n. Organizarea de catre om a spatiului nu are alt scop decat sa permita rezolvarea unor functiuni carora mediul natural nu le ofera conditii corespunzatoare de desfasurare.Forma cea mai generala si mai cuprinzatoare de organizare a spatiului, urmarind rezolvarea echilibrata si armonioasa a functiunilor complexe se numeste arhitectura.Produsul activitatii de organizare a spatiului poate fi:Un obiect (design forma de proiectare)O cladire (arhitectura)Grupari de cladiri (urbanism; retea de locuitori proiectata in amanunt)Sisteme de localitati (sistematizarea teritoriala)Pt proect de arhitectura:

1) certificatul de urbanism – descrie conditiile necesare obtinerii autorizatiiei de construire- teren intravilan : - obtine avize

- studiile legate de natura terenurilor (geotehnica, cadastru)- PAC proiect autorizatii constructii

- proiect arhitectura - proect rezistenta toate se verifica - proect instalatie

- PAD proiect autorizatie demolare- teren extravilan – nu se poate construii.

Din extravilan sa intre in intravilan trebuie intocmit plan urbanismic zonalFiecare loc trebuie sa aibe : plan urmanistic general , plan urmanistic zonal(regim de inaltime, POT suprafata construita/ suprafata teren X 100 = %, CUT suprafata desfasurata / suprafata terenului = 1), plan urmanistic de detaliu (parcela, detaliu).Suprafata construita = amprenta la sol Suprafata desfasurata = suma suprafetelor tuturor nivelelor cladiriiPrincipalul efort a arhitecturii este indreptat spre desfasurarea practica a procesului de organizare a spatiului

Habitatul : reprezinta totalitatea spatiului organizat suprapus cadrului naturalPt o portiune limitata a habitatului uman raportul dintre spatiul natural si spatiul arhitectural este determinat de nivelul de dezvoltare social istorica a grupului sau colectivitatii care o locueste.Pt omul din societatea contemporara habitatul este predominant arhitectural.Stiinta care se ocupa cu studiul relatiei dintre individ si mediu , dintre specie si habitat se numeste ecologie.

Curs II

Arhitectura si societate

-arhitectura ca disciplina este suma cunostintelor de specialitate dobandite de societate si transmise de-a lungul veacurilor de la o generatie la alta- cadrul arhitectural este un ansamblu constituit intr-o considerabila perioada de timp prin compunerea sau remodelarea a tot ceea ce au construit inaintasii cat si contemporanii- modalitatea cea mai importanta prin care societatea isi exercita infuenta asupra arhitecturii este comanda sociala- institutiile care exercita conducerea societatii precizeaza cum sa se contruiasca- statul este principalul beneficiar cat si investitor- el comanda ,elaboreaza documente,regulamente,normative,standarte- atributul de baza al arhitecturii este economia- obtinerea unei eficiente economice ridicate este posibila in conditiile unei viziuni largi care sa cuprinda atat proiectarea,executia cat si intretinere ,exploatarea obiectivului respectiv- proiectarea privita ca si comanda sociala necesita fonduri si mentine si un echilibru politic- in principiu exista program de masa si program unicat- in arhitectura prin program se intelege un grup bine definit de functiuni,aflate intre ele ,intr-o legatura organica pt a caror rezolvare este conceputa o cladire.- exemple de programe: locuinta unifamiliara,locuinta colectiva,scoala,programe comerciale sau culturale- cele mai frecvente,cu o mare repetabilitate se numesc programe de masa(locuintele)- cele mai rare programe se numesc programe unicat

Functiunea

- in arhitectura ,functuinea reprezinta de regula satisfacere constienta,deliberata a anumitor cerinte naturale sau sociale la nivelul individului, al grupului sau al societatii- functiunile complexe sunt alcatuite din functiuni simple care se descompun in functiuni elementare functiuni elementare corespunzand - cerintelor de ordin material,primar

- cerintelor de ordin spiritual- functiuni materiale pot fi utilitare sau constructive- functiuni spirituale pot fi expresive sau informationale Functiuni utilitare- corespund cerintelor de ordin material,legate nemijlocit de existenta umana,de viata si activitatea individuala si sociala: circulatia,stationarea,sederea,repausul,somnul,prepararea si consumul hranei,adapostirea,igiena,depozitarea Functiuni constructive- corespund cerintelor de ordin material legate de existenta fizica a spatiului organizat, a cadrului arhitectural- ele nu vizeaza decat indirect existenta umana

- acest tip de functiune include : durabilitatea,stabilitatea,rezistenta la actiunile agentilor distructivi,fizici,chimici sau biologici, conditiile impuse de tehnologia de executie si a intretinerii

Functiuni expresive- corespund cerintelor de ordin spiritual a rezistentelor umane,ele sunt proprii spatiul;ui arhitectural si reprezinta unul din temeiurile deosebirii acestuia de spatiul natural:izolarea,interiorizarea,comunicarea,dominarea,inaltarea,atractia,respingerea,echilibrul,este vorba de declansarea unei stari sufletesti,emotionale care sa favorizeze procesele intelectuale legate de munca,instruire,cultivare,destindere,viata spirituala a fiecarui individ

Functiune informationale- corespund cerintelor de ordin spiritual , dar ca si cele constructive nu sunt legate

nemijlocit de existenta umana, ele asigura perceperea si insusirea corecta, comoda a cadrului arhitectural , adica asigura existenta pt om a spatiului organizat. Ex orientarea dirijarea, indentificarea , selectarea, explicarea, aceste tipuri de fictiune se adreseaza ratiunii.

Functiuni utilitare- sunt socotite functiuni prime , fundamentale intrucat corespund cerintelor de baza a

existentei umane , de care se leaga nemijlocit celelalte doua tipuri , constructive si informationale , acestea pot fi denumite functiuni secundare condintionand existenta spatiului organizat.

- in arhitectura se opereaza de obicei cu functiuni compuse , grupuri de functiuni de acelas tip sau cu functiuni complexe , grupuri de functiuni de tipuri diferite.

- Compunerea functiunii arhitecturale se realizeaza dupa anumite reguli iar rezultatul acestei compuneri formeaza o unitate functionale. Ex – o piesa de mobilier , o casa.

- Gradul de complexitate a unei unitati functionale este determinat de : 1. dimensiunea grupului social caruia se adreseaza (familie , individ,

colectivitate).2. dupa natura functiunilor pe care o alcatuiesc

- -i in mod curent o asemenea activitate functionala poarta numele de program.- Programele de arhitectura cuprind prezentarea generala a unei unitati functionale a

functiunilor generale. Ex – un teatru: cand se realizeaza un obiect anume, in primul rand se stabileste amplansamentul, se formuleaza o tema de proiectare, care constituie de fapt exprimarea datelor de program, in cazul particular considerat. - un program sau o tema de proiectare , poate capata si o schema grafica numita schema functionala. Aceasta este o diagrama care prezinta schematic subdiviziunile unitati functionale, respectiv legaturile reciproce dintre acestea.

Desen de facut

O schema functionala minutios intocmita poate constituii primul pas pt un proiect reusit.

Curs III

Spatiul organizat - organizarea spatiului este un proces constient prin care spatiul fizic natural este facut apt

sa gazduiasca desfasurarea anumitor unitati functionale.- o entitate a spatiului corespunde unei grupari functionale .- totalitatea elementelor functionale de ordin material determina structura spatiului.- Totalitatea elementelor spirituale determina forma spatiului organizat.- Intre structura si forma spatiului exista o stransa legatura care reflecta legatura intre

elementele materiale si elementele spirituale ale functiuni.- In realitate nu exista spatiu sau functiuni in forma pura- Spatiul organizat reprezinta o unitate a functiunii cu spatiul

Arhitectura - este disciplina de sinteza care urmareste organizarea spatiului in armonie si echilibru,

celor 4 tipuri de elemente functionale; este disciplina prin care se realizeaza unitatea functiunii structurii si formei in procesul de organizare a spatiului.

- Unitatea dintre functiuni si spatiu se intelneste si in natura sunt insa 2 aspecte care deosebesc spatiul arhitectural de cel natural

- Primul se refera la faptul ca in arhitectura organizarea spatiului este un proces constient pe cand in natura este un proces spontan iar al doilea se fixeaza spre o deosebire adica sptiul arhitectural raspunde si unor functiuni spirituale ceea ce nu e cazul in natura

- In consecinta in arhitectura , forma se autonomizeaza ca purtatoare a functiunilor spirituale iar unitatea functiune-structura din natura captata in arhitectura unitatea dintre functiune-structura- forma

- Oricare realizare este precedata de un proiect orice obiect arhitectural este conceput mai intai in mintea arhitectului si apoi reprezentat grafic prin proiect sau macheta.

- La fiecare proiect sta o tema de proiectare- Urmatorul pas este elaborarea spatiului de arhitectura- Prin spatiu se intelege o reprezentare spatiala,tot schematica a principalelor subdiviziuni

ale schemei functionale de forme si diviziuni aproximativ compuse astfel incat sa permita legatura functionala impusa de tema

- Studiul spatiului ii permie arhitectului sa ajunga la valoarea optima pe care o reprezinta prin planuri,sectiuni,fatade,perspective,detalii

- Elaborarea planselor de arhitectura se face in paralel cu calculul rezistentei si cu proiectele de instalatii,intregul proces fiind coordonat de arhitecti pana la solutia definitiva

Structura- este corespondentul spatial al elementelor materiale ale functiunii- ea constituie latura materiala a cadrului arhitecural- poate fi privita ca ansamblu de elemente spatiale cu functiuni utilitare sau ca o alcaturie

de elemente constructive- acest dublu caracter reflecta existenta a 2 tipuri de elemente materiale- pt a intelege alcaturiea elementelor constructive este necesar sa se precizeze ca functiunea

lor principala este sa delimiteze portiuni date ale spatiului- problema cea mai importanta este legata de acoperire- orice tip de structura,orice sistem constructiv este caracterizat in primul rand prin modul

in care se asigura suspendarea elementelor de acoperire a spatiului- in arhitectura s-au consacrat 2 solutii clasice:

a. prima utilizeaza elementele de acoperire orizontale sprijinite pe suporturi verticale si anume: sistemul trilitic(genereaza k elemente

de acoperire a spatiului planseul rezemat fie pe stalpi si grinzi,fie pe ziduri

b. a doua solutie utilizeaza elemente curbe: arcul care genereaza ca sisteme de acoperire a spatiului,bolta si cupola

Curs IV

Desene

- din aceste prototipuri deriva toate celelalte sisteme constructive.- Pt a alcatuii sisteme constructive de care era nevoie pt organizarea spatiului, omul a

utilizat diferite materiale de constructii - Lemnul = rezista la solicitarii in lungul fibrei

Desene

Otelul – folosit in diverse constructii cu schelete metalice , grinzi cu zabrele, structuri moderne tridimensionale , cupola geodezica, acoperisuri suspendare pe cabluri Desen

Betonul si betonul armat : folosit la structuri moderne, parabolidul hiperbolic , bolta cilindrica, cupola sferica Desen

Pt fiecare material sa indentificat cel mai potrivit sistem constructiv fiecare material impunand anumite limite pt lungimea grinzilor-functiunea este cea care determina structura - tot asa cum elementele utilitare sunt cele care dicteaza elaborarea elementelor constructive- materialele si sistemele constructive adoptate impun anumite corecti asupra partiului de arihitectura- proiectarea partiului se face in stransa legatura cu anumita structura constructiva

Curs V

Influenta sistemului constructiv asupra partiului se poate reprezenta in plan printro trama , adica printro retea alcatuita din elementele constructive de baza: axele zidurilor portante si grinzile principale la un sistem constructiv din zidarii de caramida si planseu din beton armat

- pt fiecare sistem exista dimensiuni optime : distantele dintre axe corespunzand acestor dimensiuni optime , trama capata un aspect ordonat si omogen .

desen

traviile si deschiderile pun in evidenta repetabilitatea caracteristica unui sistem rational. - repetarea este o trasatura generala a elementelor constructive fie ca determina repetarea

unor functiuni utilitare, fie ca decurge din cerinta sistemelor constructive de a fi cat mai rationale

- repetarea incepe cu elemente foarte simple Ex – caramida si se extinde pana la repetarea unor edifici intregi (blocurile de locuinte).

- Aceasta repetabilitate a edificiilor conduce la existenta programelor de masa avand ca model productia industriala de serie

- Este firesc atunci cand apare retabilitatea acel element sa fie proiectat o singura data se elaboreaza un proiect unic dupa care se executa intreaga serie

- Proiectarea unica se numeste tipizare- Atunci cand tipizarea este insotita si de norme prin care se reglementeaza si conditiile de

calitate ale mediului aceste norme sunt incluse intrun standard operatiunea numinduse standardizarea

- Pot fi standardizate elemente simple: stalp grinda, fereastra, sau subansambluri (panouri de fatada sau cladiri intregi)

- Tipizarea conduce la executia obiectului fie la fata locului fie intro fabrica in conditii optime (acestea din urma se numesc elemente prefabricate)

- In arhitectura repetarea excesiva chiar justificata din punct de vedere constructiv produce efectul de uniformitate, de monotonie care este cu atat mai suparator cu cat elementul care se repeta este mai complex

- Pt a preveni monotonia este indicat ca elementele de serie sa se indrepte asupra elementelor relativ singure, de dimensiuni mai mici care sa asigure o gama larga iar prin asamblarea lor sa permita realizarea de cladiri care sa nu aiba infatisare identica

- Pt obtinerea unui cadru arhitectural expresiv este necesara si cunoasterea legilor care actioneaza in domeniul formei arhitecturale

Forma

- este corespondentul spatial al elementelor spirituale ale functiunii in acelasi timp constituie modalitatea specifica de percepere de catre om a structurii arhitecturale

- particularitatea functiunii spirituale a arhitecturii consta in fpatul ca ea duce la constituirea formei prin intermediul structurii a carei determinare functionala fundamentala este de ordin material

- expresivitatea arhitecturala se realizeaza prin elementele abstracte ale formei ,dar acestea nu sunt decat imagini ale suportului material

- aceasta particularitate are 2 consecinte importante in sfera unitatii dintre functiune si spatiu: elementele expresive si informationale care alcatuiesc functiunea spirituala sunt

luate in considerare la elaborarea structurii si elementele utilitare si constructive care alcatuiesc functiunea constructiva au si ele o componenta in domeniul formei

- raportul functiune spatiu nu este paralel : functiunea materiala nu duce singura la structura si functiunea spirituala duce la forma si este pe diagonala

elemente material -> formaelemente spirituale -> structuri- expresia reuneste totalitatea elementelor formei care mijlocesc declansarea anumitor stari

sufletesti- informatia cuprinde acele elemente ale formei care permit insusirea corecta a cadrului

arhitectural,intelegerea si folosirea lui de catre om- deci fiecare element are atat valori expresive cat si informationale- studiul formei arhitecturale,a fenomenelor care se manifesta in acest domeniu si a legilor

care le guverneaza constituie obiectul esteticii arhitecurale- particularitatile cele mai importante ale esteticii arhitecturale sunt datorate diferentelor

intre arhitectura si arta- in antichitate arhitectura era una dintre cele 7 arte,in prezent insa este o disciplina de

sinteza care include si latura artistica- principala deosebire intre arta si arhitectura este ca: obiectul arhitecturii raspunde unor

functiuni utilitare pe cand obiectul artei- existenta elementelor utilitare ale functiunii este sursa celor mai multe particularitati ale

esteticii arhitecturale

Curs 6

Categoriile esteticii arhitecturale1.Continut si forma- categoriile filozofice de continut-forma corespund in arhitectura cu functiunea si spatiu- in estetica arhitecturala a categoriei de continut-forma se refera numai la raportul dintre latura spirituala a functiunii si forma arhitecturala- s-a aratat ca forma arhitecturala este reflectare a structurii, aceasta exprima un continut structural care este determinat de latura materiala a functiunii- estetica arhitecturala considera continutul ca fiind alcatuit din functine si structura iar intre functiune si structura si forma arhitecturala exista raporturi estetice ca de la continut la forma2.Mesaj si limbaj- mesajul arhitectural cuprinde elemente de continut,el are elemente expresive si informationale- finalitatea formei arhitecturale este data de realizarea laturii expresive a mesajului,aceasta fiind conditionata de transmiterea informatiei cuprinsa in mesaj- limbajul arhitectural recurge la elementele formei- el reflecta dubla natura expresiva si informationala- forma constituie modalitatea de percepere de catre om a structurii ,aceasta modalitate solicitand simultan toate simturile si ratiunea si latura emotionala- deci limbajul arhitectural are efecte motorii,insa campul lui de actiune este in special cel vizual3.Imaginea arhitecturala- reflectarea unui obiect de arhitectura are constiinta celui care intra in contact cu el poarta numele de imagine arhitecurala- dar fiindca spatiul este domeniul de existenta al arhitecturii,reprezentarea cea mai elocventa este cea vizuala- reprezentarea vizuala este un ansamblu tridimensional de spatii interiare si exterioare, modificabile in timp

- imaginile controlate se obtin stapanind limbajul si compozitia arhitecturala4.Emotia estetica- finalitatea formei arhitecturale este de a produce emotii estetice- emotia estetica este o reactie a subiectului care vine in contact cu opera arhitecturala,aceasta realizandu-se prin intermediul imaginii arhitecturale- nu orice reactie emotionala constituie o emotie estetica- specificul emotii estetice il constituie faptul ca se leaga de o apreciere raportata la os cara de valori- valorile se formeaza si se dezvolta in decursul existentei sociale,ele avand o determinare social-istorica5.Frumos si urat- frumosul si uratul sunt categoriile de baza ale esteticii- in estetica arhitecturala frumosul si uratul sunt categorii sintetice care permit o caracterizare generala de ansamblu a valorilor estetice- placutul si neplacutul fiind reactii emotionale sunt subiective- frumosul si uratul reprezinta o apreciere estetica a concordantei formei arhitecturale cu legile obiective sau cu regulile unanim acceptate care actioneaza in acest domeniu- frumosul este o recunoastere a masurii care exista in lucruri,a implinirii menirii lor6.Parte si intreg- in mod obisnuit un obiect de arhitectura nu este omogen sau anost- corespunzator structurii complexe pe care el o are detine o structura diferentiata fiin alcatuit din parti- partile compun un intreg;partea cea mai simpla se numeste element- legatura dintre parti care face posibila existenta lor laolalta sau impreuna determina proprietati care sunt numai ale intregului,acesta primind noi calitati7.Unitate si varietate- proprietatea unui grup de parti de a forma un intreg,adica de a da nastere unei calitati noi se nuemste unitate- unitatea presupune existenta intre partile componente ale intregului- un grup de elemente indentice nu pot forma un intreg, pe aceasta trebuie sa existe elemente diferite fie ca natura fie ca pozitii sau volum - unitatea nu poate sa existe decat in conditii de varietate si diversitate - intre unitate si diversitate exista o contradictie in aparenta, in realitate fiind strans legat8. uniformitate si monotonie - opusul varietatrii , al diversitatii este uniformitatea.- din elemente uniforme nu poate lua nastere un intreg- uniformitatea este incomparabila cu unitatea- expresia emotionala a uniformitatii este monoatonia- pt evitarea monotoniei uniformitatea trebuie localizata la nivelul unor parti cat mai simple elementare9. personalitate si specific- un obiect are personalitate atunci cand se deosebeste de celelalte obiecte din clasa de care apartine- in domeniul formei arhitecturale personalitatea este determinata de 2 laturi: de apartenenta la o anumita clasa si de diferentierea existenta in raport cu componentele clasei respective10. traditii si inovatii- notiunea de traditie are 2 utilizarii semnificative: 1, folosirea vulgarizatoare a termenului de traditie, definind tot ceea ce este vechi si perimat, acesta reflecta rutina ; iar in sensul nobil traditia deseneaza suma valorilor arhitecturale create dea lungul istoriei , a legilor si regurilor verificate fiind pastratoarea personalitatii arhitecturale- unitatea dintre traditie si inovatie nu este lipsita de contradictii ; inovatia insa nu se poate dezvolta pe un teren gol si nu se poate lipsi de zestrea istoriei

Legile istoriei arhitecturale1. unitatea dintre functiune , structura, si forma

- aceste 3 elemente formeaza un intreg in arhitectura.- Unitatea partilor din cadrul intregului se realizeaza prin aceea ca functiunea determina

atat structura cat si forma , iar forma este la randul ei o reflectare a structurii tot asa cum structura este superbul material al formei

- Spatiul organizat de tip arhitectural este un spatiul aflat in unitate cu functiunea2. continutul determina forma

- in cazul arhitecturii categoria de continut poate fi considerata ca fiind alcatuita din functiune si structura rezulta determinarea formei

3. functiunea determina forma- in arhitectura exista versiunea ca prin functiune se intelege exclusiv latura utilitara a

arhitectura, iar prin forma exclusiv latura ei expresiva - in realitate solutionarea corecta sub raport utilitar are valoare informationala, in vreme ce

expresia arhitecturala raspunde unei functiuni propri de natura spirituala4. structura determina forma

- aceasta lege trebuie inteleasa in sensul ca structura fiind suportul material al formei , iar forma fiind modalitatea de reflectare in stiinta a structurii , cele 2 elemente nu pot fi separate

5. independenta relativa a formei- desi este in relatie directa cu structura, forma nu poate fi confundata cu aceasta.- Forma are o independenta atat fata de structura cat si fata de latura materiala - Forma detine astfel functiuni propri de natura spirituala avand reguli propri de compozitii

6. sinceritatea functionala si sinceritatea structurala- interpretarea unilaterala a functiunilor de structura si forma drept latura utilitara ,

constructiva si expresiva a arhitecturii a generat decretarea sinceritatii functionale , adica exprimarea fidela a utilitatii si a sinceritatii arhitecturale drept legi ale expresivitatii arhitecturale

7. functionalitate si formalism - prin acesti 2 termeni sunt desemnate de regula abaterile de la legea unitatii intre functiune

si forma - functionalismul absolutizeaza utilitatea drept unica sursa a oricaror valori estetice in

arhitectura , formalismul absolutizeaza expresivitatea prin care se subordoneaza total solutiilor utilitare si constructiva fata de expresile unei anumite pretentii arhitecturale

- in realitate si in sensul larg , arhitectura este functionalista intru cat functiunea este cea care determina forma