Efectele Actului Juridic Civil GATA

8/2/2019 Efectele Actului Juridic Civil GATA

1/24

IAI UNIV.AL. I. CUZA"F.E.A.A.ADMINISTRAIE

PUBLIC

~PROIECT~

=EFECTELE, CONDIIILE I FORMAACTULUI JURIDIC CIVIL=

DISCIPLINA: DREPT CIVIL II

COORDONATOR:Lector.Univ.Dr. MARIA HARBD

STUDENT: FLOREA ALEXANDRUANUL III ID. ADMINISTRAIE PUBLIC

Iai2010-2011


2/24

CUPRINS

CUPRINS......2

I EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL........................................................31.Notiunea si determinarea efectelor actului juridic civil........................................32.Principiile efectelor actului juridic..........................................................................43. Clasificarea contractelor civile................................................................................5

4. Criteriile de clasificare a contractelor. ...................................................................75. Notiunea si clasificarea actelor juridice civile........................................................76. Clasificarea actelor juridice civile...........................................................................8

II CONDITIILE ACTULUI JURIDIC................................................................11

1. Capacitatea de a incheia actul juridic civil............................................................122. Principiul vointei reale (interne).............................................................................123. Domeniu de aplicare.................................................................................................164. Conditii de valabilitate.............................................................................................17

5. Continutul conditiilor de validitate........................................................................176. Cauza.........................................................................................................................18

III FORMA ACTULUI JURIDIC...........................................................................19

1. Principiul consensualismului....................................................................................192. Clasificare si efecte....................................................................................................213. CONDITIA - ca modalitate a actului juridic..........................................................22

BIBLIOGRAFIE............24

2


3/24

I EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL

1.Notiunea si determinarea efectelor actului juridic civilScopul pentru care se incheie un act juridic este producere de efecte juridice, acesteadesemnand drepturile subiective si obligatiile civile la care da nastere, pe care le modificasau le stinge un asemenea act. Aceste efecte reprezinta continutul unui act juridic civil. Deaici rezulta ca a stabili efectele unui act juridic inseamna a cunoaste continutul acestuia, acauzelor care precizeaza drepturile si obligatiile civile nascute, modificate sau stinse.Efectele actului juridic civil sunt reglementate de Codul Civil prin doua grupe de norme: norme care reglementeaza efectele conventiilor sau contractelor, in general norme care reglementeaza efectele diferitelor contracte civile (ex. contractele de vanzare-cumparare, schimbul, societatea, mandatul, depozitul, amanetul, tranzactia, donatia) dar si

efectele actului unilateralPentru a stabili efectele unui act juridic trebuie mai intai sa se stabileasca existenta acestuia.Atunci cand exista mijloace de proba suficiente si concludente, dovedirea existentei actuluijuridic atrage dupa sine stabilirea efectelor sale, acestea fiind clar exprimate. In practica,insa, desi se poate dovedi existenta actului juridic sunt intampinate dificultati la stabilireaefectelor acestora pentru ca acestea nu apar cu claritate, existand indoieli cu privire lacontinutul acelui act. In astfel de situatii se pune problema calificarii actului, adicastabilirea daca acesta este civil, comercial sau apartine altui domeniu.Pentru stabilirea efectelor actului juridic in situatia prezentata mai sus se apeleaza la regulide interpretare a actului juridic civil. Aceste reguli sunt:

1. Conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres in ele, dar la toate urmarile, ceechitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa.

2. Clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, desi nu sunt exprese intr-insul(art.981 C.civ)

3. Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nudupa sensul literar al termenilor (art.977 C.civ)

4. Cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga (art.983C.civ)

5. Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poateavea un efect, iar nu in acela in care nu ar putea produce nici unul (art. 978 C.civ)

6. Toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecareiaintelesul ce rezulta din actul intreg (art.982 C.civ.)

7. Termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai

3


4/24

mult cu natura contractului (art.979 C.civ)28. Dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiatcontractul (art.980 C.civ)

9. Conventia nu cuprinde decat lucrurile asupra carora se pare ca partile si-au propus acontracta, oricat de generali ar fi termenii cu care s-a incheiat (art.984 .civ)

10. Cand intr-un contract s-a pus anume un caz pentru a se explica obligatia, nu se poatesustine ca printr-acesta s-a restrans intinderea ce angajamentul ar avea de derept in cazurileneexprese (art. 985 C.civ)

2.Principiile efectelor actului juridic

Efectele actului juridic civil sunt guvernate de trei principii (reguli de drept civil), in functiede care se stabileste cum si fata de cine se produc aceste efecte.

Principiul fortei obligatoriiAcest principiu este dat de art. 969 alin.1 din Codul Civil: conventiile legal facute auputere de lege intre partile contractante. Ele se pot revoca prin consimtamantul mutual saudin cauze autorizate de lege.Actul juridic odata incheiat nu este facultativ si este obligatoriu, adica da nastere la drepturisi obligatii care se impun partilor precum legea. Astfel, principiul fortei obligatoriireprezinta reflectarea in plan juridic a obligativitatii respectarii cuvantului dat.Pentru contractele bilaterale, acest principiu este sinonim cu formularea: contractul estelegea partilor, acestea trebuind sa execute obligatiile pe care si le-au asumat contractual.Libertatea contractuala presupune posibilitatea partilor de a incheia orice contract doresc,

insa odata acesta incheiat contractul trebuie respectat precum legea.De la acest principiu exista si exceptii, si anume atunci cand efectele actului juridic nu seproduc asa cum au intentionat partile.

Principiul irevocabilitatii actului juridicArt.969 alin.2 Codul civil: actului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa unei singureparti, iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin simpla manifestare de vointaa autorului actului.In momentul incheierii unui act juridic se naste obligatia respectarii acestuia iar cel careincheie un astfel de act nu se poate razgandi, nerespectandu-l. Daca actul este bilateralanularea acestuia se poate face doar daca exista acordul ambelor parti, dar daca actul esteunilateral desfiintarea acestuia este imposibila.De la principiul irevocabilitatii actului juridic exista doua exceptii ce vizeaza, prima, actuljuridic bilateral, iar a doua, actul juridic unilateral. Exceptii de la irevocabilitatea actelor unilaterale fac actele unilaterale in materiecontractuala (oferata poate fi revocata pana in momentul ajungerii ei la destinatar),testamentele (sunt acte juridice revocabile prin natura lor) si renuntarea mostenirii. Exceptii de la irevocabilitatea actelor bilaterale sau multilaterale sunt donatiile intre soti,contractele de locatiune pe durata nelimitata, stingerea manadatului, restituirea unui

4


5/24

depozit.

Principiul relativitatii efectelor actului juridic civilArt.969 alin.1 Codul civil spune ca puterea de lege a conventiilor legal facute au puterenumai intre partile contractante. Art.973 Codul civil: conventiile produc efecte numai intre

partile contractante nu si fata de al treilea.Prin raportare la pincipiul obligativitatii un individ este obligat sa respecte actele juridiceincheiate de el dar nu si pe acelea incheiate de alte persoane. Conform acestui principiu,actul juridic are efecte relative, adica nu ii poate afecta decat pe cei care il incheie.Acest principiu presupune existenta a trei notiuni: parte, avanzi-cauza si terti. Parte estepersoana care incheie, personal sau prin reprezentant, un act juridic civil. Avanzii-cauzasunt persoanele care nu sunt nici parti nici terti si care suporta efectele actului juridic dincauza legaturii existente intre ei si parti.Sunt trei categorii de avanzi-cauza, si anume: succesorii universali si cei cu titlu universal;succesorii cu titlu particular; creditorii chirografari.Succesorul universal este fie o persoana fizica ce dobandeste un patrimoniu la decesul altei

persoane fizice, fie o persoana juridica ce obtine un patrimoniu prin fuziune sau absorbtie.Succesorul cu titlu universal este persoana fizica ce dobandeste o fractiune din patrimoniulunei alte persoane fizice ce a decedat, sau este persoana juridica care dobandeste o partedin patrimoniul unei persoane juridice divizate. Succesorii cu titlu particular sunt cei caredobandesc un anumit drept individual. Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu auo garantie reala pentru creanta lor, dar au drept de gaj general asupra patrimoniuluidebitorului lor.Tertii sunt persoanele care nu au incheiat nici personal, nici prin reprezentant un act juridiccivil. Asupra lor nu se produce nici un fel de efecte ale incheierii actului juridic.Exceptiile de la acest principiu sunt acele cazuri in care actul juridic produce efecte si fatade alte persoane decat partile, ca o consecinta a vointei partilor ce au incheiat acel act. Sunt

doua tipuri de exceptii: reale si aparente.Exceptiile aparente (sunt cele care numai la o prima vedere par ca se abat de la acestprincipiu, efectele actului subordonandu-se insa acestuia) includ situatia avanzilor-cauza,promisiunea faptei altuia (o parte se obliga sa determine un tert sa aiba o anumitaconduita), simulatia, reprezentarea.Exceptiile reale sunt cele in care actul juridic civil produce efecte si fata de alte persoanedecat partile, ca o consecinta a vointei partilor ce au incheiat actul. Stipulatia pentru altul,sau contractul in favoarea unei a treia persoane, este o astfel de exceptie: promitentul seobliga fata de stipulant sa execute o prestatie in favoarea tertului beneficiar.

3. Clasificarea contractelor civile

In imensa varietate a contractelor se pot desprinde unele categorii mai importante, a carorclasificare se poate face dupa mai multe criterii (asemanatoare cu cele privitoare la actelejuridice), precum: continutul, modul de formare, scopul urmarit de catre parti, modul deexecutare. Contractele reprezinta cea mai importanta si mai des folosita specie a actelorjuridice.

5


6/24

Definitie: Contractele reprezin convenia dintre 2 sau mai multe persoane n scopul de aproduce efecte juridice.Contractul este un acord ntre 2 sau mai multe persoane n scopul naterii unui raportjuridic.

ncheierea contractelor este guvernat de principiul libertii contractuale, deoarece oricecontract este creaia unei voine umane.

O parte este obligat prin contract numai pentru c i-a exprimat dorina n acest sens inumai n limitele n care a convenit. Principiul libertii contractuale se exprim i prinaceea c o persoan poate ncheia orice fel de contract, poate s determine prin voina saclauzele contractuale i efectele pe care contractul urmeaz s le produc.De asemeneaprile pot s schimbe, s modifice sau s sting obligaiile exprimate n contract.

Sub aspectul formei ncheierii contractului, libertatea contractual se exprim prin ceea cese numete consensualism; contractul se ncheie prin simplul acord de voin al prilor.

Contractul reprezint principalul izvor de obligaii. Dac o convenie este legal fcut, eaare "putere de lege" ntre pri.

nsemntatea contractului, ca mijloc de stabilire a celor mai variate relaii ntre persoanelefizice i juridice se nvedereaz (este evident) n toate domeniile, de la cele mai fireti imai simple activiti ale oamenilor (ca de pild, cumprarea celor necesare traiului), pn laconducerea economiei naionale i la stabilirea relaiilor internaionale.Contractul are un puternic rol educativ n viaa societii noastre; el introduce n relaiiledintre oameni simul rspunderii pentru ndatoririle ce le revin i promoveaz relaii decolaborare, educ oamenii n sensul disciplinei contractuale.

Necesitatea unor clasificari generale ale contractelor . Categoria juridica pe care ocuprindem sub denumirea de contract are o sfera foarte bogata . Ea inglobeaza o varietatedeosebita de specii de contracte. Abstragandu-se din aceeasi specii cele mai generalecaractere , lasandu-se la o parte particularitatile si toate celelalte laturi specifice , in teoria sipractica dreptului a fost determinata categoria juridica a contractului , ca izvor de obligatiicivile.

Clasificarea ne da putinta sa intelegem ca, in fond , toate nenumaratele contracte specialese incadreaza in diferite tipuri , ale caror caracteristici pot fi exprimate succinct , darcuprinzator, in insesi denumirile date acestor tipuri. Fiecare dintre clasificarile rezultateprezinta insemnatate pentru stabilirea regimului juridic aplicabil speciilor de contracte ce sesubsumeaza fiecarui tip.

Cand spunem , de exemplu, despre un contract, ca este bilateral sau sinalagmatic, vom sti,fara sa fie necesar sa adaugam alte precizari , ca acelui contract i se va aplica un anumitregim juridic , care este valabil pentru toate contractile sinalagmatice , fara deosebire.Toate clasificarile generale la care ne vom referi in continuare sunt necesare tocmai pentruca reduce la un limbaj sintetic o varietate nesfarsita de forme juridice.

6


7/24

4. Criteriile de clasificare a contractelor.In literatura juridica au fost concretizate urmatoarele criterii de clasificare a contractelor :

a) dupa manifestarea de vointa a persoanelor;b) in functie de modul de formare a contractelor ;

c) dupa modul in care se echivaleaza prestatia unei parti ;d) dupa modul de executare ;e) in functie de reglementarea legala ;f) in functie de caracterul contractelor;g) in functie de clauzele contractului;

a) Dupa manifestarea de vointa a persoanelor distingem:Contracte: 1. Unilaterale, 2. Sinalagmatice

1. Contractele unilaterale sunt acele contracte in care numai una dintre parti isi asumaobligatii . Sunt doua sau mai multe parti contractante dar numai una isi asuma obligatii ,spre deosebire de actul juridic unilateral care este incheiat de o singura parte ;- Ex.:imprumutul, comodatul, depozitul, donatia fara sarcina, mandatul gratuit.Este diferit de actul unilateral, care este efectul unei singure vointe.(testamentul)

Utilitatea practica a distinctiei: numai in cadrul contractului sinalagmatic se pot puneprobleme privind riscul contractual, exceptia de neexecutare. Pentru cele 2 forme sintdiferite probele prin inscrisuri.

Cel mai des intalnit este contractul de donatie. Alte exemple de contracte unilaterale :imprumutul (una din parti se obliga sa dea ceva altei parti, bani, bunuri..); depozitul( casuta de valori). 2. Contractul juridic sinalagmatic da nastere la obligatie reciproceintre parti deoarece ambele parti au in acelasi timp si drepturi si obligatii, fiecare parte estetotodata si creditor si debitor; Ex.: vinzarea-cumpararea, schimbul, locatiunea, contractulde asigurare.

5. Notiunea si clasificarea actelor juridice civile

Definitie - Manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv,de a naste, modifica ori stinge un raport juridic concret - reprezinta actul juridic civil.

Sensurile expresiei act juridic civil

Intr-un prim sens, actul juridic civil - deasemneaza tocmai manifestarea de vointa cuintentia de a produce efecte juridice civile - pentru acest sens se utilizeaza formula

7


8/24

negotium juris - adica operatiune juridica. d5s17sgIn al doilea sens - se desemneaza inscrisul constatator al manifestarii de vointa, adicasuportul material. Pentru acest al doilea sens, se foloseste formula de instrumentumprobationis (adica inscrisul autentic sau sub semnatura privata).

6. Clasificarea actelor juridice civile1. Dupa numarul partilor: - unilaterale- bilaterale- multilaterale a) UnilateraleEste act juridic unilateral cel care rezulta dintr-o singura vointa - exemplu testamentul,acceptarea succesiunii, renuntarea la o mostenire, oferta, promisiunea publica derecompensa.Este bilateral - actul juridic civil care reprezinta vointa concordanta a doua parti. Exemplultipic de act civil bilateral este - contractul civil: vanzarea cumpararea, imprumutul,depozitul etc.Este multilateral - actul juridic rezultat din acordul de vointa ce provine de la trei sau mai

multe parti - exemplu contractul civil de societate.Nu trebuie confundata clasificarea actelor juridice civile in unilaterale si bilaterale, cuclasificarea contractelor civile in unilaterale (ce dau nastere la obligatii numai pentru unadin parti) - donatia, imprumutul si bilaterale sau sinalagmatice care dau nastere la obligatiipentru ambele parti - vanzarea cumpararea).

2. Acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit- Este cu titlu oneros acel act juridic civil in care, in schimbul folosului patrimonialprocurat de o parte celeilalte, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial. - Art.945Codul civil Contractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura unavantaj (exemplu contractul de vanzare cumparare, antrepriza, locatiunea etc).

Este cu titlu gratuit este acel act juridic civil prin care se procura un folos patrimonial fara ase urmari obtinerea altui folos patrimonial in schimb (exemplu donatia, comodatul,imprumutul fara dobanda, mandatul gratuit).

Actele cu titlu oneros se subclasifica in- act comutativ - la a carui incheiere partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor lor(exemplu:contractul de vanzare cumparare, contractul de antepriza etc).- act obligatoriu - la a carui incheiere partile nu cunosc intinderea obligatiilor, existindsansa unei pierderi si a unui castig. (exemplu: contractul de renta viagera, contractul devanzare cu clauza de intretinere).

Actele cu titlu gratuit se clasifica in- liberalitatii si- acte dezinteresateEste liberalitate acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniulprin folosul patrimonial procurat. Sunt liberalitati donatiile si legatele.Este act dezinteresat acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un avantajpatrimonial fara a-si micsora patrimoniul. Sunt acte dezinteresate: mandatul gratuit,depozitul nerenumerat, comandatul etc.

8


9/24

3. Acte juridice civile:- constitutive- translative- declarativeEste constitutiv - actul juridic civil care da nastere la un drept subiectiv civil care n-a

existat anterior. exemplu: ipoteca conventionala, amanetul ori gajul).Este translativ actul civil care are ca efect stramutarea unui drept subiectiv civil dintr-unpatrimoniu in alt patrimoniu (exemplu:donatia, vanzarea-cumpararea).Este declarativ actul civil care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui dreptsubiectiv preexistent (exemplu: partajul (imparteala este un asemenea act.)O specie aparte de act declarativ este actul confirmativ - este acel act prin care o persoanarenunta la dreptul sau de a ataca cu actiunea in anulabilitate un act juridic civil, la a caruiincheiere a fost incalcata o dispozitie legala ce ocroteste un interes personal, individual.Actul constitutiv si cel translativ isi produc efectele numai pentru viitor (exemplu.nunc), pecand actul declaratiei isi produce efectele pentru trecut (exemplutunc).

4. Acte juridice de: - conservare- administrare- dispozitieEste act de conservare - acel act juridic care are ca efect preintampinarea pierderii unuidrept subiectiv civil. Este avantajos pentru autorul sau deoarece, cu o cheltuiala mica, sesalveaza un drept de o valoare mai mare (Exemplu: intreruperea unei presciptii prinactiunea in justitie, somatia, inscrierea unei ipoteci.).Actul de administare - este acel act juridic prin care se realizeaza o normala punere invaloare a unui bun ori a unui patrimoniu (exemplu inchirierea unui bun, culegerea fructelor,asigurarea unui bun etc.).Actul de dispozitie este acel act juridic civil care are ca rezultat iesirea din patrimonoi a

unui bun sau drept ori grevarea unui bun cu o sarcina reala (ipoteca, gaj).5. Acte juridice civile patrimoniale si nepatrimonialeEste patrimonial actul juridic civil care are un continut evaluabil in bani, asemenea actesunt cele care privesc drepturile reale si de creanta (Exemplu: contractul de vinzare-cumparare, donatie, imrumut etc.).Este nepatrimonial - actul juridic civil care are un continut neevaluabil in bani. (Exemplu:conventia parntilor unui copil din afara casatoriei, in sensul stabilirii numelui de familie alacestuia).

6. Acte juridice - consensuale- solemne- realeEste consensual actul juridic civil care se incheie prin simpla manifestare de vointa. Actulconsensual reprezinta regula, din punctul de vedere al formei in care se incheie actelejuridice civile.Solemn este acel act juridic care trebuie sa imbrace o forma prescrisa de lege. Formaspeciala, solemna pentru un asemenea act este o conditie de valitate (de valabilitate)(Exemplu: donatia, ipoteca, conventionala, testamentul).

9


10/24

Este real este actul juridic civil care se incheie in mod valabil daca manifestarea de vointaeste insotita de remiterea( predarea) bunului. Exemplu: (imprumutul, depozitul, darulmanual).Un act juridic consensual (ca regula) poate fi uneori solemn (vanzarea-cumpararea unuiteren).

7.Acte juridice civile intre vii si pentru cauza de moarte

Actul intre vii - inter vinos - este actul juridic civil care-si produce efectele neconditionatde moartea autorului ori autorilor. Majoritatea actelor civile sunt acte intre vii..Actul pentru cauza de moarte - mortis cauza - este actul juridic care nu-si produce efecteledecat la moartea autorului - exemplutestamentul.

8. Acte juridice civile -subiective- conditie

Este act subiectiv - actul juridic civil al carui continut este determinat prin vointa autoruluisau autorilor lui. Majoritatea actelor civile intra in aceasta categorie.Este act conditie - actul juridic la a carui incheiere partile isi exprima vointa doar inprivinta nasterii actului, continutul lui fiind predeterminat de norme de la care partile nupot deroga (exemplucasatoria).

9. Acte civile - pure si simple si- acte afectate de modalitati

Este pur si simplu actul civil care nu cuprinde o modalitate (termen, conditie, sarcina).(Exemplu: acceptarea ori renuntarea la mostenire).

Este afectat de modalitati - actul civil care cuprinde o modalitate (exemplu: contractul deasigurare, donatia cu sarcini, vanzarea cumpararea cu clauza de intretinere - in care eprezent termenul).

10. Acte juridice civile -principale- accesoriiEste principal - actul juridic civil care are o existenta de sine statatoare soarta sanepretinzand de soarta juridica a altui act juridic.Majoritatea actelor juridice intra in aceasta categorie.Este accesoriu - actul a carui soarta juridica depinde de soarta altui act juridic, principal.Exemplu: clauza penala, fidejusiunea, gajul, ipoteca conventionala, arvuna).

11. Acte cauzale si acte abstracteEste cauzal - actul juridic a carui valabilitate implica analiza cauzei ori scopului (dacascopul este imoral actul juridic este lovit de nulitate).Este abstract (necauzal) actul juridic civil care este detasat de elementul cauza, valabilitateasau neimplicand analiza acestui element.Sunt abstracte actele juridice constatate prin titlurile de valoare - inscrisuri careincorporeaza operatiuni juridice (obligatiunea CEC).

10


11/24

12. Acte juridice civile - strict personale- si acte ce pot fi facute si prin reprezentare

Strict personal este actul juridic civil care nu poate fi facut decat personal fara a putea fiincheiat prin reprezentare exemplu: testamentul.

Majoritatea actelor juridice civile este formata din actele ce pot fi incheiate personal, darpot fi incheiate si prin reprezentant (mandatar).Normele care reglementeaza actul strict personal sunt de stricta interpretare si aplicare -deoarece constitue exceptia.

13. Actele juridice civile numite (tipice) si acte nenumite atipice

Este numit - actul juridic civil care are o denumire stabilita de legea civila, precum si oreglementare proprie. Majoritatea actelor juridice civile sunt tipice.Este nenumit - actul juridic care nu are o denumire si o reglementare proprie(exemplucontractul de vanzare cumparare cu clauza de intretinere.

14. Acte juridice civile cu executare dintr-o data (uno ictu) si cu executare succesivaCu executarea dintr-o data este actul juridic a carui executare presupune o singura prestatiedin partea debitorului. Se mai numeste si act cu executare instantanee (darul manual).Cu executare succesiva este acel act a carui executare presupune mai multe prestatiiesalonate in timp (contractul de renta viagera, contractul de incheiere).- Consecintele neexecutarii culpabile - pentru contractul cu executare dintr-o data - acontractului sinalogmatice - se aplica rezolutiunea; iar pentru contractele cu executaresuccesiva - refilierea.

II CONDITIILE ACTULUI JURIDIC

Conditiile actului juridic sunt elementele care alcatuiesc acest act.In functie de aspectul la care se refera distingem:- Conditii de fond - cele care privesc continutul actului juridic civil.- Conditii de forma - cele care se refera la exteriorizarea vointei.In functie de obligativitatea sau neobligativitatea lor, aceste conditii se impart in :- esentiale - cele cerute pentru valabilitatea actului- neesentiale - intamplatoare, cele care pot fi prezente ori pot lipsi fara sa puna in discutievalabilitatea actului.Conditiile de font, esentiale ale actului juridic sunt prevazute in art.948 Cod civil, caredispune:1) capacitatea de a contracta

2) consimtamantul valabil al partii ce se obliga3) un obiect determinat4) o cauza licita.

11


12/24

1. Capacitatea de a incheia actul juridic civil

Definitie : Capacitatea de a incheia actul juridic civil reprezinta acea conditie de fond siesentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturisi obligatii civile prin incheierea actelor de drept civil..

Aceasta reprezinta o parte a capacitatii de folosinta a persoanei fizice.- In legatura cu aceasta conditie de fond este de retinut - ca principiul sau regula estecapacitatea de a face actul juridic civil, exceptia fiind incapacitatea.Acest principiu se desprinde din D.31/1954 art.6 alin.1 Nimeni nu poate fi ingradit incapacitatea de folosinta si nici lipsit in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu, decat incazurile si in conditiile stabilite de lege.Capacitatea este o stare de drept - de jure (asa cum o vede legea (Belein), iardiscernamantul este o stare de fapt.

Consimtamantul

Stim ca actul juridic civil este manifestarea de vointa cu intentia de a produce efectejuridice.Sub aspect juridic, vointa este complexa, in structura sa intrand: consimtamantul si cauzasau scopul.

Principiile vointei juridice in dreptul civil

Codul civil consacra doua principii care carmuiesc vointa juridica- principiul libertatii actelor juridice civile numit si principiul autonomiei de vointa;- principiul vointei reale (principiul vointei interne).Principiul libertatii actelor juridice - poate fi exprimat astfel (Belein)

- subiectele de drept civil sunt libere sa incheie ori nu un act juridic; civil- partile sunt libere sa stabileasca, continutul (clauzele) actului juridic civil;- partile sunt libere, prin acordul lor, sa modifice, ori sa puna capat actului juridic civil pecare l-au incheiat.

Limitele principiului libertatii actelor juridice civile sunt: a) ordinea publica (norme carereglementeaza ordinea economica, sociala si politica de stat) b) morala (bunele moravuri)c) normele imperative (de la care nu se poate deroga).

2. Principiul vointei reale (interne)In solutionarea acestei probleme exista doua conceptii:

- conceptia subiectiva - care da prioritate vointei interne, reale- conceptie obiectiva - prefera vointa declarata exteriorizata.Codul civil roman a consacrat principiul vointei interne sau reale.In sprijinul acestui principiu se indemeiaza pe argumentele:- art.977 Codul civil Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilorcontractante, nu dupa sensul literal al termenului.- art 953: Consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smulsul prin violenta,sau surprins prin dol..

12


13/24

- art.1175 : in materie de simulatie Actul secret modifica un act public, nu poate aveaputere decat intre partile contractante si succesoriilor universali.

Definitia consimtamantuluiConsimtamantul reprezinta hotararea de a incheia un act juridic civil manifestata in

exterior.Conditiile de valabilitate a consimtamantului.1. Sa provina de la o persoana cu discernamant2. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice3. sa fie exteriorizat4. sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant.

1. Consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamantAceasta conditie decurge din caracterul constient al actului juridic civil.Persoana fizica cu deplinatate capacitate cu exercitiu este prezumata ca are discernamantjuridic necesar pentru a incheia acte juridice civile.

Persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul sub 14 ani su cel pus sub interdictiejudecatoreasca, este prezumata a nu avea discernamant.Minorul intre 14 su 18 ani are discernamantul juridic in curs de formare.Pentru persoana juridica nu se pune probleme deoarece reprezentantul ei este, o persoanafizica cu deplina capacitate de exercitiu.In afara de incapacitatile legale - cazuri in care legea prezuma persoana ca lipsita dediscernamant exista si cazuri de incapacitati naturale - in care se gasesc persoane capabiledupa lege, in drept capabile cu discernamant), iar in fapt persoana lipsita temporar dediscernamant, exemplu: betie, hipnoza, somnambulism, manie puternica.

2. Consimtamantul trebuie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice

- aceasta decurge din esenta actului juridic civil.Aceasta conditie nu este indeplinita cand:- manifestarea de vointa a fost facuta in gluma, prietenie, curtoazie;- cand s-a facut sub conditie pur potestativa din partea celui care se obliga ma obligdaca vreau;- cand manifestarea de vointa este prea vaga;- cand manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala (exemplu: actul fictiv in caz desimulatie.

3. Consimtamantul trebuie sa fie exteriorizatPrincipiul aplicabil exteriorizarii consimtamantului este acela al consensualismului, careinseamna ca partile sunt libere sa aleaga forma de exteriorizare a vointei lor.Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata intr-o forma expresa sau tacita (implicata)(acceptarii mostenirii art.689 Codul civil).Modalitatile de exteriorizare a consimtamantului sunt : in scris, verbal prin gesturi ori fapteconcludente, neechivoce.In principiu in dreptul civil tacerea nu valoreaza consimtamant exteriorizat. Prin exceptie,tacerea valoreaza consimtamant:1. cand legea prevede expres aceasta

13


14/24

2. cand, prin vointa expresa a partilor, se atribuie o anumita semnificatie juridica tacerii3. cind tacerea are valore de consimtamant potrivit obiceiului.

4. Consimtamantul trebuie sa nu fie alterat printr-un viciu de consimtamantSunt vicii de consimtamant : eroarea, dolul (viclenia), violenta si leziunea.

a) EroareaDefini\ie : Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civilEroarea este reglementata in art.953 Codul civil, 954.

Clasificare- Dupa criteriul consecintelor care intervin, eroarea este de trei feluri:1. - eroarea obstacol (distructiva de vointa) este cea mai grava forma a erorii - fiind si ea dedoua feluri:2. - asupra naturii actului juridic (o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar cealaltaparte, are gresita credinta ca incheie alt act juridic) ;

- asupra identitatii obiectului -; (o parte crede ca trateaza cu privire la un anumit bun pecand cealalta parte are in vedere alt bun) .3. - eroarea viciu de consimtamant - este falsa reprezentare a realitatii ce cade- fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului (error in substantiam);- fie asupra persoanei contractante (error in personam).4. - eroarea indiferenta - este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importantecare nu afecteaza valabilitatea actului.In cazul erorii obstacol - sanctiunea ce intervine este nulitatea absoluta pentru ca nu s-aformat acordul de vointa.In cazul erorii viciu de consimtamant (in ambele forme) - sanctiunea este nulitate relativa.Pentru cazul de eroare indiferenta - sanctiunea este diminuarea valorica a prestatiei, fara

nici o consecinta juridica.Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata, intalnim:- eroare de fapt - este valoarea de o reprezentare falsa a unei situatii faptice la incheiereaactului juridic (obiectul actului, valoarea etc);- eroarea de drept - pentru care se formuleaza opinia atat a neadmiterii cat si a admiteriiacesteia ca viciu de consimtamant. Eroarea de drept este reprezentarea falsa a existentei oriconsimtamantului unei norme de drept civil.

Conditiile cerute pentru ca eroarea sa fie viciu de consimtamant- se cer intrunite doua conditii cumulative:

1. elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotarator, determinant pentruincheierea actului, astfel incat, daca ar fi fost cunoscuta realitatea, actul nu s-ar fi incheiat.2. in cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca si contractantul sa fi stiut sau safi trebuit sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare a realitatii estedeterminant.In actele bilaterale, nu e necesar ca fiecare parte sa se gaseasca in eroare.

14


15/24

2. Dolul sau viclenia- Def. - Este viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persone, prinmijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic- Dolul este o eroare provocataDupa consecintele pe care le are, ori nu, asupra valabilitatii actului juridic, distingem:

- dolul principal - care este dolul ce cade asupra unor elemente importante la incheiereaactului si care atrage anularea actului- dolul incident (sau secundar), cade asupra unor imprejurari nedeterminante pentruincheierea actului juridic, si care nu atrage nevalabilitatea actului.

Elementele dolului1. un element material, obiectiv - ce consta in utilizarea de mijloace viclene pentru a inducein eroare, siretenii, manopere dolosive)2. un element subiectiv , intentional, ce consta in intentia de a induce in eroare o persoana,pentru a determina sa incheie un act juridic.

ConditiiDolul trebuie sa indeplineasca, conditiile:- sa fie determinant pentru incheierea actului juridic- sa provina de la cealalta parte.De retinut, insa, ca aria elementelor determinante, pentru dol, este mai intinsa decat laeroare unde trebuie sa fie vorba ori de calitatile substantiale ale obiectului ori de calitatilepersoanei contractante.In doctrina se admite in legatura cu conditile si urmatoarele doua situatii:1. dolul sa provina de la un tert, iar cocontractantul are cunostinta de aceasta imprejurare(un fel de complicitate la dol)2. dolul sa provina de la reprezentantul (exemplu mandatarul acestuia) cocontractantului.

Dovada doluluiPotrivit art.960 al.2 Codul civil Dolul nu se presupune ceea ce inseamna ca persoanacare-l invoca trebuie sa-l dovedeasca.Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba inclusiv martori sauprezumtii simple.

3.ViolentaEste un viciu de consimtamant ce consta in amenintarea unei persoane cu un rau care iiproduce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.Violenta este reglementata in Codul civil prin articolele 955, 956, 957, 958.

ClasificareDupa natura raului cu care se ameninta, distingem intre:- violenta fizica - vis - cand amenintarea priveste integritatea fizica sau bunurile persoanei;- violenta morala - metus - cand amenintarea se refera la onoarea, cinstea ori sentimentelepersoanei.Dupa caracterul amenintarii, deosebim intre:- amenintarea legitima, justa, care nu este viciu de consimtamant (creditorul il ameninta pe

15


16/24

debitor cu darea in judecata in cazul in care nu-si indeplineste indatorirea pe care o are).- amenintarea nelegitima, injusta, cu un rau -; care are semnificatia juridica a viciului deconsimtamant.

Elementele violentei

Violenta este alcatuita din doua elemente:- un element obiectiv exterior - ce consta in amenintarea cu un rau- un element subiectiv - consta in insuflarea unei bunuri persoanei amenintate.

Conditiile violenteiPentru a fi viciu de consimtamant, violenta trebuie sa intruneasca cumulativ, doua conditii:- sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil- sa fie injusta (nelegitima, ilicita).

LeziuneaDef. Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in dispropor\ia vadita de valoare

intre doua prestatii. Codul civil reglementeaza in numeroase dispozitii leziunea: art.951,1157, 1158, 1160, 1162, 1163, 1164, 1165.Exista doua conceptii care sta la baza reglementarii leziunii:- conceptia subiectiva - leziunea presupune doua elemente:- unul obiectiv constand in disproportia de valoare intre contraprestatii;- unul subiectiv - constand in profitarea de stare de nevoie in care se gaseste cealalta parte.- conceptia obiectiva - leziunea are un singur element - paguba egala cu dispropor\ia devaloare intre contraprestatii.

Conditiile leziunii1. leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv

2. leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului3. disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vadita.

3. Domeniu de aplicareLeziunea este un domeniu de aplicare mai restrans atat din punctul de vedere al persoanelorcare o pot invoca drept cauza de anulare, cat si din punctul de vedere al actelor susceptibilede anulare pentru leziune.Leziunea priveste minorii intre 14 si 18 ani - adica minorii cu capacitate de exercitiurestransa.In legatura cu al doilea aspect, sunt anulate pentru leziune numai actele juridice civile care,in acelasi timp:

- sunt acte administrative- au fost incheiate de minorul intre 14 si 18 ani, singur, fara incuviintarea ocrotitorului legal- sunt lezionare pentru minor- sunt comutative.

3. Obiectul actului juridicDefinitie - Prin obiect al actului juridic se intelege conduita partilor stabilita prin acel actjuridic civil, respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care

16


17/24

sunt tinute art.962 Codul civil face referire doar la conventii Obiectul conventiiloer esteacela la care partile sau numai una din parti se obliga.Iar ca obiect derivat al actului juridic consideram, obiectele, lucrurile, bunurile. Cu privirela acest inteles art.963 dispune Numai lucrurile ce sunt in comert pot fi obiectul unuicontract.

Cand conduita partilor priveste lucrurile ori bunurile , acestea sunt privite ca obiectderivat al actului juridic civil. Dupa cum vom arata unele conditii de modalitate aleobiectului actului juridic civil se refera tocmai la bunuri .

4. Conditii de valabilitatePentru a fi valabil, obiectul juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- Conditii generale:- sa existe;- sa fie in circuitul civil;- sa fie determinat sau determinabil;- sa fie posibil;

- sa fie licil si moral.Conditiile speciale sunt:- cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv;- sa existe autorizatie administrativa prevazuta de lege;- obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului.

5. Continutul conditiilor de validitate

Obiectul actului juridic civil trebuie sa existe:- este o conditie primordiala pentru valabilitatea obiectului;- daca bunul a existat, dar nu mai exista la data incheierii actului juridic, conditia nu mai

este andeplinit`;- bunul,prezent in momentul incheierii actului juridic indeplineste conditia sa existe.- un bun viitor poate forma obiect valabil al actului juridic civil, cu o exceptie - cea asuccesiunilor viitoare (nedeschise anc`).2. Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil, este prevazuta expres de art.963 Codul civil sireluata de art.1310 Codul civil.Sintagma circuit civil in plan juridic, are doua intelesuri:- in sens larg, prin circuit civil se intelege totalitatea actelor si faptelor juridice, in virtuteacarora se nasc raporturi de drept civil;- in sens restrans circuitul civil se reduce la actele si faptele juridice succeptibile saconduca la instrainarea sau dobandirea valabila a unui avut sau bun.

3. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat ori determinabil (conditieprevazuta de art.948 pct.3 cat si de art.964 Codul civil).- Cand obiectul consta in res certa (bun individual determinat), conditia este indeplinitaprin ipoteza;- Cand obiectul consta in res genera (bun de gen), conditia este indeplinita numai prinstabilirea unor criterii de determinare a cantitatii, calitatii, care se vor folosi la momentulexecutarii actului.

17


18/24

4. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie posibilEste o conditie impusa de regula de drept potrivit careia nimeni nu poate fi obligat laimposibil. Imposibilitatea trebuie apreciata dinamic, in functie de progresul tehnico-stiintific (pentru ca, ceea ce nu este posibil azi, poate fi posibil maine).

5. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie licit si moralAceasta conditie cere ca actiunea ori inactiunea partilor actului juridic civil sa fie inconcordanta cu legea si morala.- in actele cu titlu gratuit - scopul imediat il reprezinta intentia de a gratifica;- in actele reale - scopul imediat il reprezinta prefigurarea remiterii lucrului;- in contractele aleatorii - o cauza imediata este riscul consta in motivul determinant alincheierii unui act juridic civil.

6. CauzaConditiile de valabilitate a cauzei actului juridic civil a) sa existe b) sa fie reala c) sa fielicita si morala

a) Sa existe : Aceasta conditie a cauzei actului juridic civil - este consacrata expres, inart.966 Codul civil Obligatia fara cauza....nu poate avea nici un efect.Cand lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamant, ambele elemente ale cauzei - scopulmediat su scopul imediat -; lipsesc; iar lipsa cauzei va atrage nulitatea relativa a actuluijuridic civil.- Cand lipsa cauzeu se datoreaza:- lipsei contraprestatiei (in contr.sinalagmatice);- lipsei predarii bunului (in actele reale);- lipsei riscului (in contr.aleatorii);- lipsei intentiei de a gratifica in contr. cu titlu gratuit). sanctiunea aplicabila este aceea a

nulitatii absolute. b) Sa fie reala prevazuta in art.966 Codul civil Obligatia....fondata pe ocauza falsa...nu poate avea nici un efect. Cauza este falsa cand exista eroare asupramotivului determinant care este tocmai scopul mediat.Falsitatea cauzei atrage nulitatea relativa a actului juridic civil. c) Sa fie licita si moralaprevazuta expres in acelasi art.966 Codul civil :Obligatia nelicita, nu poate avea nici unefect.Art.968 Codul civil prevede Cauza este nelicita cand este prohibita de lege, cand estecontrarie bunelor moravuri si ordinii publice.Ilicit poate fi doar scopul mediat.

Proba cauzeiCauza este prezumata pina la dovada contrarie art.967 Codul civil prevede. Conventia estevalabila , cu toate ca, cauza nu este expresa.Se institue astfel doua prezumtii:- prezumtia de valabilitate a cauzei , indiferent ca se mentioneaza sau nu- prezumtia de existenta a cauzei; cauza nu trebuie dovedita (ea este prezumata de lege).Prin urmare, cine invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic, acela trebuie sadovedeasca aceasta.

18


19/24

III FORMA ACTULUI JURIDICForma actului juridic civilDefinitie. Prin forma actului juridic civil, se intelege acea conditie care consta inmodalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica saustinge un raport juridic civil concret.

In doctrina expresia forma actului juridic civil este folosita in sens restrans si in sens largsi anume:- in sens restrans - prin forma actului juridic civil se desemneaza tocmai modalitatea deexteriorizare a vointei juridice- in sens larg - prin forma actului .. se desemneaza trei cerinte de forma:1. forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului - ad validitatem2. forma ceruta pentru probarea actului - ad probativ3. forma ceruta pentru opozabilitatea actului fata de ter'e persoane.

1. Principiul consensualismuluiAcest principiu poate fi definit si in sensul ca este regula de drept potrivit careia, pentru a

produce efecte juridice, manifestarea de vointa nu trebuie sa imbrace o forma speciala.Acest principiu nu este consacrat expres, cu caracter general, de catre Codul civil.Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civilPrincipala clasificare este in functie de consecintele juridice ale nerespectarii lor:- forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil - nerespectarea ei aterage nulitateaactului;- forma ceruta pentru probarea actului juridic civil - nerespectarea ei atrage imposibilitateadovedirii cu alt mijloc de proba;- forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti - nerespectarea ei se sanctioneaza cuinopozabilitatea fata de tert ( o persoana terta poate sa ignore acest act).

Forma ceruta ad. validitatemCaracterele juridice ale acestei forme:- este un element constitutiv, esential al actului juridic - care atrage nulitatea absoluta in cazde nerespectare;- este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa - deoarece aceasta forma presupunemanifestarea expusa de vointa;- este exclusiva - adica pentru un anumit act juridic civil solemn trebuie indeplinita oanumita forma, cea autentica (exceptie face testamentara)Conditii ce trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem.- intregul act trebuie sa imbrace forma ceruta pentru valabilitatea sa;- actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma speciala;- actul care determina ineficienta unui act solemn trebuie, in principiu sa imbrace si elforma speciala solemna.

Aplicatii ale formei ad validitateIn campul larg al actelor juridice civile, sunt acte solemne:- donatia art.813 Codul civil;- subrogarea in drepturile creditorului consimtita de debitor;- ipoteca conventionala (art.1772 Codul civil);

19


20/24

- testamentul;- actele juridice intre vii de instrainare a terenurilor de orice fel;- contractele de arendare scrise;- revocarea expresa a unui legat- renuntarea expresa la succesiune;

- acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;- actele constitutive ale asociatiilor si fundatiilor;- actul constitutiv al societatilor comerciale.

Forma ceruta ad probationemAceasta forma reprezinta acea cerinta care consta in intocmirea unui inscris care sa probezeactul juridic civil.

Caracteristicile formei ad probationem- este obligatorie, sub acest aspect se aseamana cu cerinta ad validitatem- nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu alt mijloc de

proba;- reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului (deoarece actul trebuie saimbrace forma scrisa.Sanctiunea nerespectarii acestei formalitati cerute de art.1180 Codul civil este aceea cainscrisul este lipsit de putere probatorie, ceea ce nu afecteaza conventia ca act juridic.

Aplicatii ale formei ad probationem- art. 1191 alin.1 Codul civil : Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare cedepaseste suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decat prin actautentic, sau prin act sub semnatura privata;- depozitul voluntar (art.1597);

- tranzactia (art.1705);- contractul de inchiriere de locuinte;- acordul petrolier (L.134/1995 art.13 al.4(;- contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor (L.8/1996 art.42 sI art.68 al.2);- contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala (L.8/1996 art.69 al.1);- contractul de asigurare (L.136/1996 art.10).

Forma ceruta pentru opozabilitate fata de tertiAceasta forma inseamna acele formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pentru a faceactul juridic opozibil si persoanelor care n-au participat la incheierea lui, in scopul ocrotiriidrepturilor ori intereselor lor.Aceasta cerinta isi gaseste justificarea in ideea de protectie a tertilor.Prin nerespectarea acestei cerinte de forma - sanctiunea consta in inopozabilitatea actuluijuridic. Inseamna ca, actul juridic produce efecte intre parti, dar este ineficace fata de terti.

Aplicatii- publicitatea imobiliara prin cartile funciare (L.7/1996 art.21);- publicitatea constituirii gajului si a oricarei garantii reale (art.3 1.99/1999);- notificarea cesiunii de creanta (L.99/1999 art.2);

20


21/24

- darea de data certa inscrisului sub semnatura privata (art.1182 Codul civil);- inregistrarea in materia inventiilor, desenelor si modelelor industriale (L.64/1991,L.129/1992, L.84/1998);- mentiunile cu caracter de protectie si inregistrarile in materia dreptului de autor si adrepturilor conexe (art.126 sI 148 din L.8/1996);

- inregistrarea contractelor de arendare (L.16/1994 art.6);

Modalitatile actului civilModalitaile actului juridic civil sunt :- termenul;- conditia;- sarcina.

TermenulTermenul - dies - este un eveniment, viitor si sigur ca realizare, pana la care este amanatafie inceperea, fie incetarea exercitiului drepturilor subiective si executarii obligatiilor civile.

Regulile generale privind termenul, se gasesc in Codul civil, art.1022-1025. Regulilespeciale privind aceasta modalitate se gasesc fie in Codul civil, fie in alte acte normative -izvoare de drept civil.

2. Clasificare si efecte1. Dupa criteriul efectului sau, termenul este:- suspensiv, si- extinctiv.Termenul suspensiv - amana inceputul exercitiului dreptului subiectiv si executariiobligatiei corelative, pana la indeplinirea lui.Termenul extinctiv - amana stingerea exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei

corelative, pana la implinirea lui.2. In functie de titularul beneficiului termenului distingem:- termen in favoarea debitorului, care este regula (art.1024 Codul civil);- termen in favoarea creditorului (in cazul contractului de depozit, in care termenu este infavoarea deponentului ca regula;- termen in favoarea atat a debitorului, cat si a creditorului (exemplu termenul dintr-uncontract de asigurare).Importanta acestei clasificari consta in faptul ca - numai cel ce are de partea sa, beneficiultermenului poate renunta la acest beneficiu.3. In functie de izvorul sau, termenul este:- termen voluntar sau conventional (in aceasta categorie intra majoritatea termenelor), sieste stabilit de parti prin actul juridic;- termen legal, este stabilit prin lege;- termen judiciar (jurisdictional); este acordat de instanta debitorului.

4. Dupa criteriul cunoasterii :- termen cert, a carui implinire este cunoscuta (iti imprumut 100.000 lei pana la 1 iunie2001);- termen incert , a carui implinire nu este cunoscuta ca data calendaristica (dar se va

21


22/24

amplini data mortii creditorului intr-un contract de vanzare cu clauza de intretinere).De retinut este faptul ca: termenul afecteaza numai executarea actului nu si existenta sa.Termenul suspensiv intarzie inceputul:- executarii dreptului subiectiv si- executarii obligatiei corelative. termenul extinctiv marcheaza stingerea:

- dreptului subiectiv si- obligatiei corelative.Exemplu: implinirea termenului inchirierii marcheaza incetarea dreptului de a folosi bunulce-i formeaza obiectul si ancetarea obligatiei de a asigura linistita folosinta.

3. CONDITIA - ca modalitate a actului juridicConditia - este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta(nasterea ori desfiintarea) actului juridic civil.Deci: Conditia este eveniment - viitor si- nesigurTermenul este eveniment - viitor si

- sigurRegulile generale privind conditia sunt stabilite in Codul civil : Despre obligatiileconditionale (Sectiunea I-a Cap.VI din Titlul III - Despre contracte si conventii.

Clasificare si efecte1. Dupa criteriul efectului, este de doua feluri suspensiva si rezolutorie.Este suspensiva acea conditie de a carei indeplinire depinde nasterea actului juridic(art.1017 Codul civil prevede : de care depinde perfectarea actului).Iti vand, daca ma mut cu domiciliul si serviciul pana la inceputul anului viitor, inPloiesti.Este rezolutorie acea conditie de a carei indeplinire depinde desfiintarea actului juridic

civil. Exemplu - Prezentul contract se desface daca vanzatorului i se naste un copil in doiani de la incheierea contractului.2. Dupa criteriul legaturii cu vointa partilor a realizarii evenimentului conditia este:- cauzala;- mixta;- potestativa.Este cauzala acea conditie a carei realizare depinde de hazard, de intamplare, independentade vointa partilor.Este mixta conditia a carei realizare depinde de :- vointa uneia din parti si- vointa unei alte persoane, determinata.

Conditia potestativa este de doua feluri:1. potestativa pura - a carei realizare depinde exclusiv de vointa unei parti;- daca depinde de vointa debitorului, conditia este nula (iti vand daca vreau).2. potestativa simpla, a carei realizare depinde de vointa unei parti si de un fapt exterior saude vointa unei persoane nedeterminata.Dupa modul de formulare, conditia este:

22


23/24

- pozitiva;- negativa.

EfecteDoua sunt principiile care genereaza efectele conditiei:

- conditia afecteaza insasi existenta actului - adica nasterea ori desfiintarea lui (spredeosebire de termen care afecteaza numai executarea);- conditia isi produce efectele retroactiv -; exemplu tunc.

Sarcina ca modalitate a actului juridic civilSarcina este o obligatie: - de a da- de a face- de a nu face- impusa de dispunator gratificatului in actele cu titlu gratuit -; (liberalitati).Reglementare - Codul civil nu contine o reglementare generala a sarcinii, asa cum existapentru termen si conditie.

Codul cuprinde numai aplicatii ale acestei modalitati, in materia donatiei si in cea alegatului.

Clasificare

In functie de persoana beneficiarului, sarcina este:

- in favoarea dispunatorului;

- in favoarea gratificatului;

- in favoarea unei terte persoane.

Efecte

Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil in caz de neexecutare a ei, ci numai

eficacitatea acestuia.

Neexecutarea sarcinii atrage, in principal, sactiunea revocarii (mai precis rezolutiunii)

actului juridic cu titlu gratuit.

23


24/24

BIBLIOGRAFIE

1. ***CODUL CIVIL

2. ***CODUL DE PROCEDUR CIVIL

3. ***CONSTITUIA ROMNIEI 2003 modificat i completat prin

Legea de revizuire a Constituiei nr. 429/2003, publicat n M.OF. al

Romniei, Partea I, NR. 758 din 29 octombrie 2003

4. Harbd Maria - Suport de curs Anul III Administraie Public -Drept

civil II, 2011

5. Vasile M, G.C. Moloman, R. Schmutzer,Dreptul de servitute. Dreptul

de proprietate. Drept succesoral, Practic judiciar, Editura Moroan,

2006

Documents

Efectele Actului Juridic Civil GATA