2
Efectele fiziologice ale curentului electric Considerând corpul uman - mediu conductor, trecerea curentului electric poate produce următoarele efecte: - biologice, prin afectarea proceselor electrice interne, având ca efect contracţia fibrelor musculare; - electrochimice, prin descompunerea fluidelor intra- şi extracelulare şi alterarea compozitiei sanguine; - termice, prin încalzirea excesivă a unor ţesuturi şi organe, determinând dereglari functionale, sau chiar prin arsuri locale. Curentul electric poate interveni indirect asupra ţesuturilor sau organelor, chiar neparcurse de curent, prin intermediul sistemului nervos autonom; ca efecte ale curentului electric care depăşeşte o valoare limită, se pot mentiona modificari funcţionale superficiale sau profunde, dintre care cele mai importante sunt şocurile electrice. Stimularea nervoasă este produsă de curenti monoalternanţa sau bi-alternanţă, cu intensităţi mai mari de 1 mA. Cand sunt stimulaţi nervi motori, se produce contracţia musculara, iar la stimularea nervilor senzitivi, apare senzaţia de durere. Fibrilaţia ventriculara se produce pentru curenti care depăşesc 0,1 A, la valori mai mici (cca. 16 mA) apar contractii persistente ale muşchilor scheletici. Standardele SR EN 60601-1/2009 si SR EN 60601-2/2009 limitează curenţii care pot circula prin zona cordului la 10 μA (condiţii normale de funcţionare) respectiv la 50 μA (condiţii de prim defect). Aceleasi standarde limitează puterea maximă de expunere la radiaţii de radiofrecvenţă la maximum 0,1 mW/mm 2 . Deoarece în cazul unui act operator în care se foloseste bisturiu electric, există şi alte căi de curent (cu conexiuni la nivelul pacientului) care prezintă impedanţe echivalente mult mai mici decât calea principala (care contine si descărcarea electrica specifica bisturiului electric). Dacă valoarea curentului prin pacient este limitată la cca. 30 μA, sistemele de măsurare a presiunii, monitoarele de înregistrare a electrocardiogramei şi a altor parametri hemodinamici, ca şi aspiratoarele, pot determina curenţi auxiliari de scurgere ce depăşesc 50 μA. Pentru evitarea condiţiilor periculoase, trebuie ca toate prizele de împământare sa se lege într-un singur nod (impedanţa conductorului de împământare este de cca. 0,1 Ω). La nivelul actelor electrochirurgicale, dacă contactul cu pielea al electrodului secundar este imperfect, densitatea de curent prin suprafaţa comuna va creşte invers proporţional cu reducerea secţiunii. Puterea electrica la nivelul contactului electrod-pacient poate să crească de la ordinul zecilor de waţi la sute de waţi, putând provoca arsuri locale. Principii ale radiochirurgiei. Sistemul de generare a undelor de radiofrecvenţă (RF) este compus dintr-un convertor static de frecvenţa, iar la nivelul frecvenţelor foarte mari (de ordinul MHz) există amplificatoare şi sisteme

Efecte Fiziologice Ale Curentului Electric

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Efecte Fiziologice Ale Curentului Electric

Citation preview

  • Efectele fiziologice ale curentului electric

    Considernd corpul uman - mediu conductor, trecerea curentului electric poate produce urmtoarele

    efecte:

    - biologice, prin afectarea proceselor electrice interne, avnd ca efect contracia fibrelor musculare;

    - electrochimice, prin descompunerea fluidelor intra- i extracelulare i alterarea compozitiei sanguine;

    - termice, prin ncalzirea excesiv a unor esuturi i organe, determinnd dereglari functionale, sau

    chiar prin arsuri locale.

    Curentul electric poate interveni indirect asupra esuturilor sau organelor, chiar neparcurse de curent,

    prin intermediul sistemului nervos autonom; ca efecte ale curentului electric care depete o valoare

    limit, se pot mentiona modificari funcionale superficiale sau profunde, dintre care cele mai

    importante sunt ocurile electrice.

    Stimularea nervoas este produs de curenti monoalternana sau bi-alternan, cu intensiti mai mari

    de 1 mA. Cand sunt stimulai nervi motori, se produce contracia musculara, iar la stimularea nervilor

    senzitivi, apare senzaia de durere. Fibrilaia ventriculara se produce pentru curenti care depesc 0,1

    A, la valori mai mici (cca. 16 mA) apar contractii persistente ale muchilor scheletici.

    Standardele SR EN 60601-1/2009 si SR EN 60601-2/2009 limiteaz curenii care pot circula prin zona

    cordului la 10 A (condiii normale de funcionare) respectiv la 50 A (condiii de prim defect).

    Aceleasi standarde limiteaz puterea maxim de expunere la radiaii de radiofrecven la maximum

    0,1 mW/mm2.

    Deoarece n cazul unui act operator n care se foloseste bisturiu electric, exist i alte ci de curent (cu

    conexiuni la nivelul pacientului) care prezint impedane echivalente mult mai mici dect calea

    principala (care contine si descrcarea electrica specifica bisturiului electric). Dac valoarea curentului

    prin pacient este limitat la cca. 30 A, sistemele de msurare a presiunii, monitoarele de nregistrare a

    electrocardiogramei i a altor parametri hemodinamici, ca i aspiratoarele, pot determina cureni

    auxiliari de scurgere ce depesc 50 A. Pentru evitarea condiiilor periculoase, trebuie ca toate

    prizele de mpmntare sa se lege ntr-un singur nod (impedana conductorului de mpmntare este de

    cca. 0,1 ).

    La nivelul actelor electrochirurgicale, dac contactul cu pielea al electrodului secundar este imperfect,

    densitatea de curent prin suprafaa comuna va crete invers proporional cu reducerea seciunii.

    Puterea electrica la nivelul contactului electrod-pacient poate s creasc de la ordinul zecilor de wai

    la sute de wai, putnd provoca arsuri locale.

    Principii ale radiochirurgiei.

    Sistemul de generare a undelor de radiofrecven (RF) este compus dintr-un convertor static de

    frecvena, iar la nivelul frecvenelor foarte mari (de ordinul MHz) exist amplificatoare i sisteme

  • adaptoare de RF prin intermediul crora se pot modifica forma i amplitudinea undelor. Dac se

    utilizeaz tehnica unipolar, curentul electric se nchide prin electrodul principal si un electrod neutru

    (de suprafa mult mai mare) iar elementul rezistiv n circuit este constituit de ctre esutul cuprins

    ntre cei doi electrozi, impedana echivalent a acestuia genernd caldura (prin efect Joule) n

    interiorul celulelor. In acest caz, electrozii nu se ncalzesc, iar modificrile la nivelul esuturilor

    adiacente inciziei sunt minime. In cazul tehnicii monopolare, curentul de nalta frecvena genereaz n

    celula o inclzire intens, producnd explozia acesteia (prin cresterea temperaturii, presiunea

    intracelular creste, iar moleculele de apa se dilat). Fluidul din interiorul membranei celulare se

    evapor, membrana celular se rupe, formndu-se vapori n jurul electrodului. Practic, simultan cu

    incizia se obtine i coagularea sanguina la nivelul esutului (la temperaturi de cca. 70 grade Celsius n

    zona din jurul electrodului activ apare o fierbere lenta a fluidului intracelular; celulele se micoreaz,

    formndu-se lanuri celulare prin sudarea celulelor).

    In cazul tehnicii bipolare, puterea electrica de lucru este mult diminuat n raport cu tehnica unipolar,

    deoarece calea de curent este scurt, zona de incizie si de coagulare fiind redus. Curentul de nalt

    frecven nu mai trece prin corpul pacientului, ci se nchide printr-un circuit limitat, care nu cuprinde

    esuturi (n profunzime) sau organe.