coNCEprE FUNDAMENTALE it r pspecoctr

SORIN CRISTEA

FINALITATILE,

EDUCATIEI

CUPRINS

ARGUMENT

Capitolul l' Finalitilile educafiei la nivel general gi specific ....,.....13

1.1. O definilie generali a finalitililor educaliei.,,..........131.2. Analiza finalititilor educatiei din diferiteperspective specifice ....................... 1 5

1.2.1. Finalitilile din perspectivi filo2ofici................... 15

I.2.2. F inalltili I e d i n p e rs p e ctivi p o I iti ci ....................., 2 0

1.2.3. FinalitSlile din perspectivi managerialS............ 23

Capitolul2Finalitefile educafiei la nivel de conceptpedagogic fundamental ................ ......................27

2. 1. N ecesitatea defi nirii fi nalitigilor educalieila nivel de concept pedagogic fundamental .....................27

2.1.L. P ozllia activi a fi nalitSlilor educali e ila nivel normativsuperior."........ ...................28

2.1.2. Criteriile epistemologice necesarepentru definirea finalitii-ilor educafiei la nivelde concept pedagogic fundamental........................... ........ 29

^. 2.2. Definirea finalid--loreduca-'ei la nivel" dil concept pedagogicfundamental ..............31

" 2.2.I. Funcliile generale ah fualiHglor educafiei .... 3 1

2. 2. 2. Stru ctura de bui a funlfltiflor educagei ......... 3 3

2.3. Caracteristici ale e&Hiei nflectare la nivelulfinalitS;ilor educagei

2. 3. 1. Finalitilile educa-tiei rc$ecii cracHul3B

teleologic al educafiei--.. 39

131

SORIN CRISTEA

2.3.2. Finalitilile educaliei reflect5 caracterulaxiologic al educaliei ...........,...41

2.3.3. Finalitigile educaliei reflecti caracterulprospectiv al educaliei2.3.4. Concluzii. Definirea finalitdlilor educalieila nivel de concept pedagogic fundamental,..,...,........... 46

Capitolul3Clasificarea finalitifilor educafiei ................. .......................49

3. 1. Necesitatea clasificirii finalitifilor educali ei........... 493.1.1. Termeni propugi pentru denumireafinalitililor educa;iei ...............49

3.1.2. Tipologii ale finalitifilor educaliei........................ 533.2. Clasificarea finalitililor educaliei pe criteriilogice ;i epistemologice ..............56

3.2.1. Reducerea finalitdlilor educaliei la treicategorii pedagogice: ideal - scopuri - obiective........563.2.2. Ab or darea finalitililor educali ei dintr-operspectivi globali gi deschisi.....3.2.3. Fixarea unor criterii de maximi generalitate:domeniul de referin!5 - gradul de divizibilitate/comparabilitate al finalitililor educafiei ............,........... 6 1

Capitolul4Analiza finalitdtilor educafiei .........................65

4,L. Analiza finalitililor educaliei la nivelulsistemului de invd;5mAnt .................. ...............65

4.L.1.ldealul educapiei.. ...........67

4.1.2. Scopurile generale ale educaliei ............................73

4.2. Analiza finalitililor educaliei la nivelulprocesului de invi1imAnt................... ................ B0

4.2.1. Obiectivele generale ale educafiei/instruirii .... B6

4.2.2. Obiectivele specifice ale educaliei/instruirii.... B9

4.2.3. Obiectivele concrete ale educatiei/instruirii ... 91

l1a1

43

5B

FINALITATILE EDUCATIEI . vorumut 3

Capitolul5Un model-ideal al finalitifilor educaliei ...........................97

5.1. Fundamentele epistemologice necesare pentruelaborarea unui model-ideal al finalitililoreducaliei .....................97

5.1.1. Fundamentele epistemologice asigurate deTeoria general5 a educaliei

fFundamentele pedagogiei) ,.,........., .............97

5.1.2. Fundamentele epistemologice asigurate deTeoria generalS a instruirii [Didactica generali) ........9B

5.1.3. Fundamentele epistemologice asigurate deTeoria generalS a curriculumului....................................... 99

5.2. Un model-ideal al finalitdfilor educalieidin perspectiva paradigmei curriculumuiui.;............".... 100

5.2.1. Importanla definirii, clasificirii ;i analizeifinalitdgilor educafiei la nivel de model-ideal............ 1005.2.2. D efinirea finalitililor ed ucaliei Ia nivelde concept pedagogic fundamental ....,............. ............ 1,02

5.2.3. Clasificarea gi analiza finalitipilor educagieipe baza a doui criterii pedagogice semnificative ........ 1035.3. Un model-ideal de definire a finalitigilor educafieidin perspectiva paradigmei curriculumului,..,............... 104

5.3.1. Definirea finalitSlilor educaliei la nivelnormativ superior [axiomaticJ ................. j.04

5.3.2. Definirea finalitdlilor educaliei la nivelconceptual in raport de doui criteriiepistemologice stabile ...........105

5.4. Un model-ideal de clasificare;i analizi a

finalitililor educaliei din perspectiva paradigmeicurriculumului ............... .............I07

BIBLIOGRAFIE""'.'.'.'.'.."".'.'."...";,',".."'..'.'.""""""""""""""""" 109

APLICATII (Prof, dr' Mirela Mihiesc 113

L PROIECTAREA APLICATIILOR........'.' "'.'...'..'.113

II. FINALITATILE EDUCATIEI iN SISTEMUL

DE INVATAMANT DIN RoMANIA'."'..'."."."' ""1't6L. Finalitilile macrostructurale ale sistemului

de inv5!imAnt'.'.'.".".'.,. """"" 116

2. Finalitelile microstructurale ale procesului

de invigimAnt......""'...'. """""'1L7I r r. VALO RI F I CAREA FI NALITATI LO R EDU CATTET ." "'. ".' 1.2r

Capitolul l-

Finalitilile educalieila nivel general gi specific

in cadrul acestui prim capitol ne propunem doul obiective:

a) si definim finalitd;ile educaliei la nivelul unei defini.tii generale,

util5 pe tot parcursul volumului; b) sI analizimy'nalitdpile educa,tiei

din perspectivd specificd: filozofici, politicd, managerial5,

1.1. O definifie generali a finalitililor educafiei

Finalitotile educa.tiei definesc orientdrile valorice stabilite

de proiectanfii educaliei Ia toate nivelurile sistemului 9i ale

procesului de inv5ldmAnt.

A) La nivelul sistemului de tnvafdmdnt, finalitd;ile educaliei sunt

proiectate prin idealul educa|iei gi prin scopu rile generale ale

educaliei.

a) Idealul educaliei definegte tipul de personalitate necesar

societd,tii peun termen lung, care poate fi stabilit convenlional

Ia nivelul a doud cicluri complete de educafie/instruire, de-

terminate conform duratei invd,tdmdntului formal (de la

prima treaptl a tnv dgdm Antul p rim: ar la ultima treapti a inv d'

ldmAntului superior).

b) Scopurile generale ale educafiel definesc direcliile strategice

de dezvoltare a sistemului gi a procesului de invdfimdnt,

valabile pe termen lung;i mediu, care poate fi stabilit conven-

lional la nivelul unui ciclu complet de educafie/instruire in

contextul inv dldm dntului form al.

SORIN CRISTEA . CONCIiPIIi t.UNI)AivlBN1){I.[ iI! P[I)Aci]cIIi

BJ La nivelul procesului de invdldmdnt, finatitdtile educalieisunt proiectate prin obiectivele generale, specifice gi concreteale educafiei/instruirii.

a) }biectivele g enerale definesc direcliile g enerale dedezvoltarea procesului de invi!5mant pe termen mediu, stabilit con-venfional la nivelul unui clclu complet de instruire gcolard

[realizat in invifdmAntul primar gi secundar - inferior/gimnazial gi superior/liceal gi profesionalJ sau de instruireuniversitari (realizati in cele trei trepte: ticenld - masterat- doctorat).

b) }biectivele specifice definesc orientdrile valorice ale activitd.tiide educafie realizati la diferite trepte de instruire, cuaplicafieprincipali angajatd la nivelul constructiei programelorscolare pe ani de invdldmAnt.

c) )biectivele concrete definesc performanlele observabilerealizabile de elevi pe parcursul unei activitlli didactice

flecgii); sunt elaborate de fiecare profesor prin operafio-nalizarea obiectivelor sp ecifice,incluse in programele scolare.Toate finalitatile educag,iei, angajate p edag og ic,in ansamblul

gi in interacliunea loq sunt implicate, in mod necesat in proiec-tarea educaiiei gi a instruirii la toate nivelurile sistemului ;i aleprocesului de invifimdnt.

La nivelul srstemului de tnvdfimAnt,finalitd,tile educa.tiei suntangajate in proiectarea idealului educa.tiei - care defineg te tipul depersonalitate necesar societSlii -;i a scopurilor generale ale edu-caliei care definesc direc,tiile strategice de dezvoltare a sistemului

;i a procesului de invd,tdmdnr. Sunt implicate in: a) (re)construcliasistemului de invdldmdnf la nivelul structurii sale de organizare,de conducere, de distribulie a resurselor pedagogice, de relaliecu societatea; b) promovarea criteriilor valorice, prospective,necesare pentru elaborarea gi perfeclionarea permanentd a

planului de invSldmdnt gi a programelor ;colare pe trepte deinvitimAntgi arii curriculare, concepute ca documente curricularefundamentale. Sunt valorificate, in mod special, in contextul

FINALITATILE EDUCATIEI . VOIUMUI 3

reformelor gcolare/universitare, care solicite proiectarea unor

mo dele de cercetare p edag og icd fundamentald, necesare'pentru

reconstruclia idealului gi a scopurilor generale, a strucfurlt siste-

mului, a curriculumului gcolar ;i universitar [la nivel de plan de

invdlimAnt gi de programe gcolare/universitare].

La nivelul procesului de tnvd.tdmdnt, finalitd.tile educa,tiei,

definite ca obiective generele, specifice, concrete,ale instruirii, sunt

angajate in proiectarea planului de invSldmAnt, a programelor ;ia manualelor gcolare, dar 9i in planificarea activitSlii profesorului

- pe trepte de invigimAnt, anual5, semestrialS, pe activitSli

didactice Ieclii etc.J.

Definirea finalitdgilor educafiei, in sens general, creeazl

premisa epistemologici gi socialS necesari pentru (re)construcgia

sa Ia un nivel superior, de concept pedagogic fundamental, care

soliciti inilial analiza sa din trei perspecfive specifice, distincte,

dar gi complementare: y' I ozoficd, p oliti cd, rnanag eriald.

L.2. Analiza ftnalitdlilor educaliei din diferiteperspective specifice

Finalitdfile educalieitrebuie analizate inilial din perspectivi

filozoficd, politicd ;i mmageriald. Cele trei perspecflve susfin

procesul de fundamentare pedagogicd a finalitd,tilor educaliei in

raport de dimensiunea lor generald, angaiatd psihosocialla nivelul

intereselor comunitdlii reprezentate, in vederea eficientizdrii

oriclrei activitdli cu funclie centrald formativd, proiectatd incontextul sau in cadrul sistemului 9i al procesului de inv5l5mAnt.

I.2.I. F in alitdfiI e din p e r sp e ctiv d fil o z ofi c d

Din perspectivl. ftIozoficd, finalitdgile reprezintl caracte-

ristica generald proprie oricdrei activitdli socioumane,,care are un

scop" asumat in mod explicit. Funclia epistemologicd a finalitdfilorconsti in explicarea teleologicd a activitdlii socioumane, proiectati

SORIN CRISTEA . CiJNCI]I'1'[ fUNI)A$lIJi{1:{i,N iN PEI}AGOOIF]

qi realizati in raport de un scop sau de mai multe obiective, angajatein toate domeniile vielii sociale: economie, politicd, ideologie,culturd, religie, educafie/instruire/invdpdmAnt etc.

Explicarea teleologicd intervine la nivelul determinismuluispecific activitililor socioumane - studiat de gtiinfele socioumane-, fundamental diferit de cel natural, existent la nivelul fenome-nelor naturii, studiate de ;tiinlele naturii. Determinismul naturalimplici explicafia cauzald, bazatd pe relalia directi, succesivi,existenti intrinsec sau provocati experimental intre cauzd qi

efect, intre stimul ;i rdspuns. Determinismul sociouman, tipicactivitililor produse in mod obiectiv ;i subiectiv de con;tiinfasociald ;i psihologicri [individuallJ, implici explica.tia teleolog icd.in cadrul ei, relatia complexi din tre cauzd si efect este mediatl prinintermediul finalitdlilor, a intenliilor explicite asumate 9i angajatede proiectant, aflate la baza activitefilor respective feconomice,politice, pedagogice etc.J. La nivelul practicii sociale, finalitd,tilesunt prezentate sau exprimate prin diferite formule, adaptabilela domeniul de referin!5: ideal, ,tinte, deziderate, scopuri, obiectiveetc. [vezi Dictionnaire de la philosophie,DidierJulia, j.995, p.94).

in pedagogie, finalitdtile sunt construite Ia nivelul unei

filozofii a educaliei elaboratd in contextul specific unei societdlideterminate istoric. in cadrul ei sunt proiectate finalitd.tile siste-mului de educafieltnvdldmdnt valabi]e pe termen lung ;i mediu,exprimate, de reguld, sub formula idealului educaliei gi a scopurilorgenerale ale educafiei. Putem evoca, in acest sens, cartea lui lohnDewey, Democralie ;i educafie. 0 introducere tn filozofia educa.tiei,care proiecteaza finalitdgile educaliei in context istoric determinat,specificunei societdfi (SUA, 1916J, dezvoltatd economic [industrialJgi politic fdemocraticJ. La acest nivel sunt definite gi analizatedoud categorii de finalitdti ale educafiei: a) idealul educafiei, carereflectd pedagogic,,concepfia democraticd despre educafie,l aflatdin evolufie istorici; b) ,,scopurile pozitive ale educagiei,,, care auin vedere ,,o depigire a condiliilor existente'l realizatd printr-o,,eliberare a activitSfilor" specifice educatorului gi educatului,

FINALITATILE EDUCATIEI . votumur 3

profesorului gi elevului, bazate pe ,,valorile educafionale" (vezi

]ohn D ewey, 19 7 6, tr ad., \97 2, v ezi pp. 7 1, -B 6 ; BT -g 6).

Finalitdyile educa,tiei sunt fundamentate filozofic in planontologic, epistemologic ;i praxiologic fSorin Cristea, 2015, in IonNegre!-Dobrido4 coordonare generald, vol, I, coord. Ion Negre!-Dobrido4, Sorin Cristea, partea a 2-a, 201,5, vezi pp. B 1 -B 5 J.

in plan ontologic, finalitdgile educa;ieirefl ecti o dimensiunespeciali a educafiei, identificabilS in zona existenfei sale formativeviitoare, potenfiale, definiti Ia nivel de sistem, pe termen lung gi

mediu - prin idealul educaliei gi scopurile generale ale educa.tiei

-, gi la nivel de proces, pe termen mediu gi scur! prin obiectivelegenerale, specifice gi contete ale educatiei/instruirii.

in plan e p i stemol o g ic, fin al itd.til e e du c a.ti ei susf in expl i c ali ateleologicd, proprie gtiinfelor socioumane [deci ;i stiinlelorpedagogice/educafiei).Aceasta evidengiazS:r'

A) Obiectul de studiu specific pedagogiei. Este fixat la nivelulprofund al structurii interne de funclionare a educafiei, reflec-tat de finalitdtile educafiei, angajate prin: a) intenlii explicite,

care asiguri orientarea valoricd prospectivd a oricdrei acti-vit5li de educafie; b) motivalii psihosociale implicite, caresuslin ac[iunile subordonate activitdlii de educafie sau deinstruire (vezi, de exemplu, ac,tiunile de predare, tnvdlare,ev alu ar e sub ord o nate a ctiv itd,tii de in s truir e) ;

B) Normativitatea specificd pedagogiei. Este suslinuti la nivelsuperior prin prezenla activi afinalitdlilor in cadrul: aJ uneiaxiome importante a pedagogief/educafiei - axioma inter-dependenlei dintre dimensiunea obiectivd a educafiei (funcfiasi structura de bazd a educafiei] - dimensiunea subiectivd aeduca.tiei (finalitifile educafiei); b) unor legi ale educa,tiei carereflectd determinismul teleologic,specific pedagogiei: legeaorientdrii pozitive a educaliei tn direcgia formdrii-dezvoltdriipermanente a personalitAlli educatului; legea proiectdriicurriculare a educaliei la nivelul raporturilor optime dintre

SORIN CRISTEA . CON(:F]P1'[ fUNDAllJrJi\lAL[ IN' P!'DAGOCIF]

obiective - conlinuturi de bazi - metodologie, dintre predare

- invdlare - evaluare.

C) Metodologia de cercetare specificd pedagogiei. Este bazatlpe analiza educaliei la nivelul global, profund gi dinamic,refl ectat pri n interm e diul fi n al itd;il o r e du c ali ei, ca re s ol i citdresursele cercetirii pedagogice fundamentale, hermeneuticegi istorice. Explicalia teleologicd a educafiei, realizatd prin

finalitdlile educa!,iei, implici cercetarea educafiei prin inter-pretare hermeneuticd (judecata hermeneuticd) gi istoricd(sincronicd - diacronicd).

in plan praxiologic, finalitd.tile educaliei sunt angajate

in rezolvarea problemei fundamentale a oricdrei activitili deeducafie, proiectati la nivelul sistemului ;i a procesului de invi-ldmAnt - problema raportului dintre dimensiunea obiectivd ;idimensiunea subiectivd a activitifii de educafie. Rezolvarea sa

este suslinutd la nivel normativ superio4 in cadrul axiomei care

evidenliazi interdependenla necesari intre dimensiunea obiectivd

- subiectivd a educafiei.

Dimensiunea obiectivd a educaliei este concentratd la nivelul

funcliei gi structurii de bazd a educagiei. Funclia de bazd vizeaz|

formarea- dezoltarea personalitilii educatuluiin vederea integrdriisale in societate fin plan cultural, civic, economic, comunitar,natural), prin valorificarea tuturor capacitdlilor sale psihologice

[cognitive - noncognitive). Structura de bazd vizeaz\ corelaliapermanentl necesarl intre educator gi educat,intre profesor gielev.

Dimensiunea subiectivd a educaliei este angajatA la nivelul

fi n a litd fi I o r care defin es c o rie ntd r il e v alo ri c e p ro s p e ctiv e (gener ale,

specifice, concrete; pe termen lung, mediu, scurt), necesare pentrutranspunere a funcliilor g enerale ale educaliei in practica educaliei,

proiectat5, realizati gi dezvoltatd in orice context: sistem de

inv5!5mAn! proces de invitbmdnt activitdfi de educafie/instruire.Deciziile subiective,stabiiite de factorii de politicd a educagiei

pentru definitivarea finalit5lilor de sistem (idealul ;i scopurileeducafiei], dobAndesc un caracter obiectiv la nivelul procesului

FINALITATILE EDUCATIEI . votumut 3

de inv5!5mAnt, condilionAnd calitatea acestuia, in special prin

modul de concepere a structurii de organizare a instruirii pe

niveluri, trepte, cicluri gcolare. in mod analogic, deciziile su-

biective stabilite de factorii de politicd gcolard pentru definirea

obiectivelor generale gi specifice,aflate la baza elabordrii planului

de invifimAnt, a programelor gi a manualelor gcolare, dobAndesc

un caracter obiectiv, condi;ionAnd calitatea activitililor concrete

proiectate ;i realizate de cadrele didactice la nivelul procesului

de invifdmAnt, in mediul gcolar gi extra;colar. Aceasta nu exclude,

ci presupune contribulia subiectivd a cadrelor didactice, angajati

in operalionalizarea obiectivelor specifice, respectiv in elaborarea

obiectivelor concrete, la standarde minime, medii, maxime,

variabile ;i adaptabile in raport de context (resurse, condifii

existente etc.J.

I

in concluziq din perspectivi fiIozoficq, finalita[ile edu-

cafiei constituie:

A) Fundamentul epistemologic fconceptual) gi psihosocial

(motivafional] stabil, profund, solid, care susline proiectareo

(organizarea-planificarea gi reglarea-autoreglarea) oricireiactivitSli de educalie la nivel superioS, ,,in corespondenld

permanentl cu un scop", exprimatin diferite forme,la diferite

grade de generalitate (vezi: idealul, scopurile, obiectivele -educalieiJ (vezi Enciclopedia de Filozofie ;i $tiin[e Umane,

L996, trad., 2004, p. 353),

B) Principiul axiomatic al proiectdrii valorice a activitdlii de

educalie ca activitate socioumand conceputi ca parte a

naturii fAristotel) 9i a istoriei [Kant), planificatd, organizatd,

realizatd gi dezvoltatd in conformitate cu un scop rafional,

orientat spre progres, spre ,,devenirea prin care umanitatea

se striduiegte sd-;i atingi destinalia veritabili" (vezi

Filosofia de Ia A - Z. Diclionar Enciclopedic de Filozofie, 1994,

trad., 1999, pp. 191, 192).