MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM

PENTRU DISCIPLINA

EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ

Clasele I-IV

CHIŞINĂU 2010

PRELIMINARII

Locuţiunea străveche „curriculum vitae” desemna preţuirea elevată acordată de întemeietorii culturi şi civilizaţiei euroatlantice formării umane prin educaţie. Multiplele sensuri subtile nu pot fi dezvăluite în acest document. După cum ne afirmă I. Negreţ-Dobridor (1), sensuri de mare profunzime conferite de antici „proiectelor” de formare umană au fost ignorate în teoriile clasice şi moderne ale curriculumului.

Teoriile şi modelele moderne ale curriculumului au fost axate pe pragmatism. Împotriva acestor limitări s-au răzvrătit postmoderniştii, determinînd apariţia practicilor

postmoderne. În moduri diferite, acestea readuc în actualitate paideia elină prin diverse teorii şi modele

de design curricular „by man”. Cîteva definiţii practice conteporane : „Curriculum este cursul de studii, fixat concret într-o şcoală sau colegiu, conducînd spre

un anumit grad de pregătire; întregul pachet de cursuri oferit de o instituţie educativă sau univeristate”.

„Curriculum este procesul alcătuit din toate experienţele copiilor ghidate de profesori”.„Curriculum este planul sau programul tuturor experienţelor pe care le are cel care învaţă

dirijat de şcoală”.După cum se constată nu s-a putut ajunge la o definiţie unanim-acceptată, dar o tendinţă

dominantă în literatura pedagogică modernă este aceea de a conferi conceptului de curriculum o semnifacţie extensivă, care subsumează termenului toate componenetele procesului de învăţămînt studiate de către didactică : finalităţile şi obiectivele procesului de învăţămînt, conţinuturile şi metodologia de predare-învăţare-evaluare, performanţele, normativitatea pedagogică etc.

Documentul de faţă prezintă curriculum modernizat al disciplinei educaţia tehnologică elaborarea căruia a pornit de la următoare premise :

proiectarea conţinuturilor învăţării din perspectiva unor strategii centrate pe formarea de compenţe şi cunoştinţe funcţionale;

coordonarea activităţilor printr-o mai adecvată relaţionare obiective-conţinuturi-timp-evaluare-reglare;

coerenţa verticală şi orizontală în cadrul curriculumului disciplinei; optimizarea curriculară şi nu doar ameliorarea sau îmbunătăţirea.De asemenea în elaborare s-a ţinut cont de ciclurile curriculare ale învăţămîntului

primarşi gimnazial.Ciclul primar are drept obiectiv major formarea competenţelor de bază necesare

dezovltării personalităţii elevului şi pentru continuarea studiilorCiclul gimnazial are drept obiectiv major orientarea şcolară şi profesională care vizează

optimizarea propriilor opţiuni.Procesul instructiv-educativ este structurat pe module, care sunt prezentate în acest

document. Modulele sunt autonome şi cuprind activităţi ce asigură achiziţionarea unor cunoştinţe funcţionale şi competenţe din domeniul asigurării nevoilor fundamentale ale omului: alimentaţia, sănătatea, îmbrăcămintea, habitatul, ştiinţa, cultura, timpul liber etc. Disciplina educaţia tehnologică se studiază în ciclul primar şi în ciclul gimnazial.

Curriculumul disciplinei orientează elevii şi profesorii spre formarea competenţelor tehnologice, acestea cuprind competenţele de bază ale disciplinii, care sînt concretizate pentru fiecare modul şi clasă devenind competenţe specifice, care la rîndul lor conţin subcompetenţe.

1. Concepţia didactică a disciplinei

Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie şi arie curriculară prevăzută de Curriculum Naţional care orientează elevii la integrarea lor în spaţiul social-economic şi istorico-cultural, folosind în scopul acesta strategii de formare cu caracter preponderent practic, stimulează gîndirea creativă, formează competenţe necesare pentru viaţă şi profesie.

Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viaţa de zi cu zi, pune în valoare imaginaţia şi gîndirea critică, sugerează elevilor multiple posibilităţi de integrare în diverse medii socio-culturale, formează personalităţi – promotori ai tradiţiei şi culturii naţionale.

Culturalizarea şi pragmatizarea conţinuturilor acestei discipline şcolare contribuie la formarea abilităţilor şi cunoştinţelor funcţionale privind necesitatea muncii pentru viaţă şi conştientizarea ulterioară a alegerii viitoarei profesiei. Caracterul activităţilor educaţionale, specifice disciplinei, conferă complexitatea distinctivă a acţiunilor orientate la formarea unei personalităţi capabile de adaptare la condiţii de viaţă mereu în schimbare. O pondere deosebită capătă Educaţia tehnologică datorită raportării conţinuturilor tematice la cerinţele societăţii, exprimate prin nevoia personalităţii de a cunoaşte diverse medii naturale, economice şi culturale.

Educaţia tehnologică, avînd un caracter interdisciplinar asigură potenţialul productiv şi creativ al elevilor prin valorificarea capacităţilor fiecăruia legate în mod firesc de mediu, de comunitate în contextul întregului arial-cultural.

Educaţia tehnologică este o disciplină cu caracter interdisciplinar, care contribuie la deschiderea orizontului elevilor prin înţelegerea şi integrarea cunoştinţelor şi prin stimularea creativităţii.

„Educaţia tehnologică reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalităţii umane, proiectată şi realizată prin metodele ştiinţei aplicate în toate domeniile vieţii sociale, în cel economic, în mod special”. (S.Cristea. Dicţionar de pedagogie, 2000).

„Principiile educaţiei tehnologice afirmate la nivel de UNESCO, vizează reconcilierea cunoaşterii cu ştiinţa de a acţiona” (UNESCO, 1983, p.13-29):

a) principiul complementarităţii, prin „alternanţă şi continuitate”, între formarea intelectuală şi formarea practică a personalităţii umane;

b) principiul integrării personalităţii umane în mediu social (economic, politic, cultural) prin acţiune;

c) principiul echilibrului între acumularea cunoaşterii teoretice şi dezvoltarea experienţei practice;

d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoaşterii ştiinţifice la toate vîrstele, nivelurile şi formele de educaţie.Desfăşurarea procesului instructiv-educativ la educaţia tehnologică este

organizat în baza principiilor specifice acestei discipline şi condiţiilor realităţii noastre. Studierea educaţiei tehnologice pe baza abordării modulare. Asigurarea orientării şcolare, profesionale şi sociale. Păstrarea, conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea meşteşugurilor popular-artistice de către elevi, viitori promotori ai culturii naţionale. Asigurarea formării atitudinii pozitive faţă de activităţile umane fundamentale – învăţarea, munca şi creaţia concepute în interdependenţa funcţiilor sociale: didactică productivă, inovatoare. Includerea elevilor într-un ciclul cu finalitate: analizate – proiectate – realizate – evaluate. Asigurarea interacţiunii procesului educaţional cu factorii externi din mediul social, economic şi cultural.

Aspectul conceptual al disciplinei urmăreşte scopul de a forma la elevi convingeri şi priceperi de a munci, ştiind că munca este principala sursă vitală pentru propria persoană şi pentru societate.

Structura modulară asigură flexibilitate, dinamică, abordare diferenţiată în timp a modulelor şi totodată permite a lua în consideraţie interesele elevilor şi specificul localităţii unde se află şcoala, ceea ce oferă un grad înalt de responsabilitate şi autonomie instituţiilor de învăţămînt în selectarea conţinuturilor de instruire.

Utilizarea curriculumului la nivelul de unitate şcolară presupune alegerea modulelor în funcţie de:

- baza materială a şcolii şi existenţa materiei prime;- specificul localităţii;- nivelul de pregătire a cadrelor didactice.

Pentru fiecare modul sînt rezervate 16 (32) ore, astfel pe parcursul unui an de învăţămînt se vor studia cel puţin două module. Clasele se vor împărţi în grupe a cel mult 12 – 15 elevi.

Unitate de conţinut la „Educaţia tehnologică” în şcoală se elaborează de către profesor, ţinînd cont de numărul total de ore prevăzute pentru această disciplină. Curriculum prevede următoarele module:

Ciclul primar1. Arta culinară şi sănătatea......................................................cl. I-V2. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional).........................cl. I-V3. Croşetarea.............................................................................cl. I-V4. Sărbători calendaristice.........................................................cl. I-V5. Modelarea artistică din lut.....................................................cl. III-IV6. Tricotarea...............................................................................cl. II-IV7. Activităţi agricole...................................................................cl. II-IV

II. Competenţe cheie / transversaleSistemul de competenţe-cheie/transeversale stabilit pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova a fost definit pe baza compenteţelor-cheie stabilite de Comisia Europeană şi a profilului absolventului.

1. Competenţa de învăţare/de a învăţa să îmveţi;2. Comptenţe de comunicare în limba materna/limba de stat;3. Comptenţe de comunicare într-o limbă străină;4. Comptenţe acţiona-strategice;5. Comptenţe de autocunoaştere şi autorealizare;6. Comptenţe interpersonale, civice, morale;7. Comptenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;8. Comptenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC);9. Comptenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);10. Comptenţe anreprenoriale

III. Competenţele transdisciplinare pe trepte de învăţămînt (primar)Competenţa de învăţare/de a învăţa să îmveţi;- Competenţe de a învăţa din surde diverse independent şi împreună cu alţii;- Competenţe de a acţionaîn vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare (stabileşte

scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi); Comptenţe de comunicare în limba materna/limba de stat;

- Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de învăţare şi comunicare cotidiană;

- Competenţe de a comunica idei şi concluziona pe baza unui text necunoscut;Comptenţe acţiona-strategice;- Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă;- Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi, eforturi şi rezultatele

activităţii;

Comptenţe de autocunoaştere şi autorealizare;- Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii;- Competenţe de autoreflecţie, autoevaluare şi autocontrol în activitatea de învăţare, în

relaţiile cu alte persoane;- Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa, faţă de

obiectele personale;- Competenţe de securitate personală;Comptenţe interpersonale, civice, morale;- Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur pe bază de colaborare; - Competenţe de valorizare a familiei, clasei, şcolii, a relaţiilor de prietenie;- Competenţe de identifica apartenţa sa naţională, a-şi valoriza propriul popor, ţară, a

respectade comportament legate de simbolurile Republicii Moldova;Comptenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;- Competenţe de observare, de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de descriere în

vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi nertă;- Competenţe de utilizare a operaţiilor amtematice de bază şi a proprietăţilor lor pentru a

inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare;- Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a informaţiei;- Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe baza cunoaşterii

relaţiei „cauză-efect”.Comptenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC);- Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi odihnei;Comptenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);- Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi autoexprimare- Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor,

recunoscute drepturile persoanelor reprezentate ale diferitelor culturi.Comptenţe anreprenoriale- Competenţe de analiză a relaţiei „costuri-beneficii” pentru a lua decizii în activitatea zi

de zi şi cea de învăţare- Competenţe de iniţiere a jocurilor, activităţilor în grup şi a contactelor cu colegii săi.

IV. Competenţe de bază ale disciplinei Educaţia tehnologică1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect, care să răspundă unei trebuinţe;

prezentarea acestui proiect;2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui obiect conform proiectului

elaborat;3. Realizarea obiectului conform proiectului elaborat, respectînd regulamentul tehnologic;4. Evaluarea lucrării realizate, memorizarea etapelor procesului tehnologic;

V. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timpCiclul primar

Clasa Temele (Module) Nr.de oreClasa I (32 ore)Alegrea a două module din cele propuse

1. Arta culinară şi sănătatea2. Sărbători calendaristice3. Arta acului4. Croşetarea

10 – 12 4 – 61616

Clasa II (32 ore)Alegrea a două module din cele propuse

1. Arta culinară şi sănătatea2. Sărbători calendaristice3. Arta acului4. Croşetarea 5. Tricotarea6. Activităţi agricole

10 616 – 20 1610 – 14 16

Clasa III (32 ore)Alegrea a două module din cele propuse

1. Arta culinară şi sănătatea2. Sărbători calendaristice3. Arta acului4. Croşetarea 5. Modelarea artistică din lut6. Tricotarea (opţional)7. Activităţi agricole

10 – 12 10 – 16 16 161610 – 14 16

Clasa IV (32 ore)Alegrea a două module din cele propuse

1. Arta culinară şi sănătatea2. Sărbători calendaristice3. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional4. Croşetarea 5. Modelarea artistică din lut6. Tricotarea7. Activităţi agricole

10 – 12 10 – 16 16

161610 – 14 16

VI. Competenţele specifice disciplinei, unităţile donţinut, activităţile de învăţare şi evaluareModulul „Arta culinară şi sănătatea”

Clasa I-aCompetenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare

La finele clasei I-a elevul va fi competent:1. Explicarea unor informaţii privind rolul alimentaţiei şi sănătatea omului.- să idnetifice mîncărurile necesare unei alimentaţii sănătoase şi mîncărurile care pot dăuna sănătăţii.2. Respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar.- să utilizeze adecvat vesela, tacîmurile etc. în timpul consumului alimentar.3* Să execute anumite activităţi practice la aranjarea corectă a mesei pentru alimentaţia de zi cu zi;- să aranjeze corect vesela, tacîmurile, şerveţele etc.4. Evaluarea (autoevaluarea) activităţilor de aranjare a mesei, vesele, tacîmurile etc. conform cerinţelor igienice, estetice.- să explice unele reguli de comportare la masă conform cerinţelor de conduită în timpul mesei.

1. Noţiuni despre alimentaţie:- mîncăruri necesare alimentaţiei echilibrate;- bucate ce pot dăuna sănătăţii.2. Normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar:- igiena personală;- servirea corectă;- utilizarea corectă a veselei şi tacîmurilor.3. Comportara la masă:- ţinuta, respectul faţă de comeseni;- aspectul estetic al mesei aranjate.4. Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea:- alimentaţia de zi cu zi şi regimul alimentar;- produse culinare de ritual în cadrul unor sărbători calendaristice.

- discuţii dirijate privind rolul unei alimentaţii echilibrate în sănătatea şi activitatea omului (al copiilor);- exerciţii – joc privind respectarea unui regim alimentar şi rolul alimntaţiei echilibrate în activitatea copiilor;- exerciţii – joc privind varietatea produselor alimentare şi clasificarea lor în dietatica şi nedietetică, care pot provoca unele afecţiuni;- activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar;- activităţi practice privind utilizarea corectă a veselei, tacîmurilor etc. (farfurii, ceşti, linguri, furculiţe, tacîmuri, şerveţele);- exerciţii – joc de aranjare corectă a veselei, tacîmurilor, şerveţele etc. pe masă;- exerciţii – joc privind regulile de comportare corectă în timpul mesei;- exerciţii de evaluare şi autoevaliare privind normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar;- activităţi de evaliare a lucrărilor de aranjare a mesei de către copii.

Modulul „Arta culinară şi sănătatea”Clasa a II-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluareLa finele clasei a II-a elevul va fi competent:1.Identificarea unor mîncăruri considerate importante la dejun, prînz, cină, fără de care copii nu nu s-ar simţi bine.- să explice unele informaţii despre alimentaţia echilibrată;2. Clasificarea alimentelor după provinienţa lor.- să respecte normele de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar;3* Depozitarea în condiţii adecvate produsele alimentare uşor alterabile.- să stabilească durata de păstrare în stare proaspătă / bună unor produse alimentare;- să identifice unele caracteristici, prin care poate fi stabilită calitatea, prospeţimea unor produse alimentare după miros, pipăit, aspect etc.;- să execute activităţile necesare la aranjarea mesei cu veselă, tacîmuri, şerveţele etc.;4. Autoevaluarea respectării normelor de igienă şi protecţie în timupl consumului alimentar.- să comenteze regulile de comportare la masă.

1. Noţiuni despre o alimentaţie echilibrată:- conţinut variat în consum de alimente din toate grupele de alimente:- importanţa unui regim alimentar în sănătatea omului.2. Normele de igienă şi protecţie:- igiena personală;- îngrijirea şi spălarea veselei; tacîmurilor şi ustensilelor de bucătărie;- comportarea la masă.3. Păstrarea în condiţii adecvate a produselor alimentare:- păstrarea produselor perisabile;- păstrarea produselor neperisabile.4. Noţiuni privind arta culinară şi sănătatea:- prelucrarea primară a produselor alimentare (spălarea, curăţarea, tăierea);- menţinerea ordenii şi curăţeniei în bucătărie.

- Exerciţii – joc privind clasificarea alimentelor în cinci grupe de alimente: cereale şi produse cerealiere; legume şi fructe; lapte şi produse lactate; carne, peşte şi produse din acestea; fasolea, mazăre şi altele;- discuţii dirijate privind importanţa respectării unui regim alimentar în sănătatea şi a activitatea copiilor;- activităţi prctice privind însuşirea şi respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în timupl preparării şi consumării produselor culinare;- exerciţii practice privind utilizarea corectă a veselei, tacîmurilor, etc.; aranjarea coretă a mesei;- exerciţii – joc privind regulile de comportare la masă;- activităţi practice şi explicaţii privind condiţiile necesare de păstrare a produselor alimentare în bună stare;- activităţi practice în grup ce angajează copiii la cooperare şi comunicare în scopul preparării unor tartine simple: tăierea franzelei felii; tăierea produselor din carne, caşcaval, unt etc. Înfrumuseţarea cu diverse produse (legume, verdeţuri, felii de ou fiert etc.);- activităţi practice la amenajarea platourilor cu tartine şi servirea lor;- activităţi practice la efectuarea ordenii;- exerciţii de evaluare, autoevaluarea activităţilor elevilor; calitatea bucatelor, aspectul estetic.

Modulul „Arta culinară şi sănătatea”Clasa a III-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluareLa finele clasei a III-a elevul va fi competent:1. Explicarea unor informaţii despre componenţa nutritivă a alimentelor şi rolul acestora în organism.- să elaboreze un mediu pentru alimentaţia unui copil de 10 ani (să corspundă alimentaţiei echilibrate);2. Evaluarea calităţii unor produse alimentare după aspect, culoare, miros, gust, pipăit etc.- să explice uneloe informaţii despre calitatea nutritivă a produselor alimentare în funcţie de prospeţimea şi starea acestora;- să respecte normele de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare;3. Amenajarea locului de lucru cu ustensile, vase etc. necesare praparării unor bucate.-* să evalueze calitatea unor alimente după provinienţă, stare, aspect etc. şi cantitatea în vederea utilizării acestora la preparaea bucatelor stabilite în meniu.-* să servească corect, adecvat la masă unele mîncăruri şi băuturi;4. Evaluaea calitativă a activităţilor în grup; în aspect estetic, aranjarea mesii.

1. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată:- componenţa nutritivă a produselor alimentare;- verificarea calităţii produselor alimentare;- condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare.2. Normele de igienă şi protecţie a muncii:- igienă personală;- îngrijirea şi utilizarea corectă a ustensilelor, vaselor etc.;- prevenirea contaminării alimentelor în timpul prelucrării culinare.3* Prelucrarea culinară a produselor alimentare:- prelucrarea primară (sortarea, curăţarea etc.);- înfrumuseţarea ucatelor servite la masă (salată din legume fierte şi alte produse etc.).4. Comportarea corectă în timpul mesei.5. Întreţinerea ordenii şi curăţeniei în încăpere, la masa de lucru etc.

- Discuţii dirijate privind componenţa nutritivă a alimentelor în – proteine, lipide, glucide, vitamine, fibră alimentară şi funcţiile acestora în organism;- exerciţii – joc privind stabilirea conţinutului de subsatnţe nutritive în diverse alimente;- discuţii dirijate privind alimentaţia corectă: respectarea regimului alimentar; alimentaţua cu produse variate: fructe,legume, carne slabă, folosirea moderată a grăsimilor şi glucidelor;- exerciţii de alcătuire a unui meniu pentru alimentaţia de zi cu zi pentru un copil de 10 ani;- activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii;- exerciţii privid condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare necesare alimentaţiei copiilor în fiece zi;- activităţi practice şi experimente de evaliare, verificare a calităţii produselor alimentare în funcţie de stare, aspect, miros, a informaţiilor de pe ambalaj etc.;- exerciţii de amenajare a locului de lucru în vederea preparării în grup a unor bucate (salată din legume proapspete sau fierte); băuturi (ceai, lapte etc.);- activităţi practice în rup la înfrumuseţarea salatei şi servirea mesei;- activităţi parctice de efectuare a ordenii şi curăţeniei la masa de lucru, în bucătărie etc.;- evaluarea calităţii bucatelor servite. în aspect estetic; nutritiv, tehnologic.

Modulul „Arta culinară şi sănătatea”CLASA a IV-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluareLa finele clasei a IV- a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri (tartine calde din diverse produse; compot din fructe), să corespundă alimentaţiei copiilor.- să argumenteze importanţa respectării unei alimentaţii echilibrate;- să stabilească componenţa nutritivă a alimentelor utilizate la prepararea bucatelor preconizate.2. Conceperea şi să organizarea mijloacelor necesare de prepararea a bucatelor preconizate.- să evalueze calitatea produselor alimentare utilizate la prepararea bucatelor preconizate;- să comenteze calitatea produselor alimentare selectate după aspect, stare, miros, culoare etc.;- să amenajeze locul de lucru cu vase, alimentele necesare, ustensile etc.;- să utilizeze corect materialele, ustensile etc. respectînd normele de igienă şi protecţie a muncii.3. Executarea operaţiilor stabilite conform regulamentului tehnologic:- să amenajeze bucatele pe platouri şi să aranjeze masa cu vesela şi tacîmurile necesare.4. Evaluarea bucatelo preparate: valoarea nutritivă, aspectul estetic, gustul, mirosul etc.- să descrie etapele tehnologice executate la prepararea bucatelor servite la masă.

1. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată:- componenţa nutritivă a alimentelor;- verificarea calităţii produselor alimentare;- condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare;- regim alimentar.2. Normele de igienă şi protecţie a muncii:- igiena personală;- prevenirea contaminării cu microbi;- utilizarea corectă a ustensilelor, aparatelor de încălzit etc.3. Tehnologii şi metode de păstrare a produselor alimentare:- uscare, conservare etc.4. Prelucrarea culinară a produselor alimentare:- tartine calde (preparare, înfrumuseţare);- compot din fructe (mere, prune, proaspete sau uscate).5. Aranjarea mesei:- comportarea la masă;- aranjarea veselei, tacîmurilor etc.6. Întreţinerea ordinii şi curăţeniei.- masa de lucru, vesela, tacîmurile, ustensilele;- încăperea.

- Discuţii dirijate privind rolul unei alimentaţii echilibrate în viaţa şi activitatea omului (a copiilor);- exerciţii privind alcătuirea unui meniu;- exerciţii de evaluare a unui proiect de preparare a tartinelor calde şi a compotului din fructe;- exerciţii de calculare şi stabilire a conţinutului nutritiv a unor produse alimentare;- discuţii dirijate privind metodele de verificare a calităţii alimentelor (ouă, carne, lactate etc.);- activităţi experimentale în grup privind evaluarea calităţii produselor alimentare în funcţie de aspect, stare, miros, gust, culoare, greutate, pipăit etc.;- discuţii dirijate privind diverse tehnologii şi metode de păstrare a produselor alimentare pe o anumită perioadă de timp;- activităţi practice în grup în scopul organizării mesei de lucru şi condiţii adecvate în vederea preparării tartinelor calde, a compotului din fructe (proaspete sau uscate);- activităţi practice în grupa de preparare a tartinelor calde şi a compotului;- activităţi practice în grup de înfrumuseţare şi servire a mesei;- observarea elevilor în timpul activităţilor;- discuţii dirijate privind respectarea regulilor de comportare în timpul mesei;- activităţi practice de menţinere a ordinii şi curăţeniei;- discuţii dirijate privind evaluarea bucatelor preparate de către elevi;- comentarea aspectului, gustului, mirosului şi calitatea nutritivă;- comentarea etapelor de preparare a mîncărurilor.

Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) Clasa I-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluareLa finele clasei I-a elevul va fi competent:1. Identificarea articolor de port popular după aspect, denumire, funcţie, sex.- să prezinte unele informaţii despre sat, oraş şi unele aspecte privind meşteşugurile populare;2. Selectarea materialor, ustensilelor (pînză cu textura rară, ace, foarfece) în vederea utilizării lor în activităţi practice.- să păstreze în condiţii adecvate materiale şi ustensilele necesare activităţilor parctice;- să respecte regulile de igienă şi protecţie a muncii;3. Executarea punctelor de cusut pe fondalul pînzei cu textura regulată, firile uşor vizibile; (punctul înaintea acului; punctul tighel, punctul cruciuliţă, găurele simple).- * să coase o batistă mică, decorată cu linii drepte, linii punctate;4. Evaluarea (autoaprecieze) calitatea lucrului îndeplinit

1. Obiecte de port popular ( cămaşi femeieşti şi bărbăteşti; catrinţe, batiste în 3 colţuri, cingători etc.)- funcţiile, aspectul obiectelor de port popular;2. Obiecte de uz casnic:- ştergere de ritual;- năfrămiţe, milieuri etc.3. Materiale şi ustensile:- pînză de bumbac, cînepă, in;- fire colorate muline;- ace, foarfece, gherghef.4. Normele de igienă şi protecţie a muncii:- igiena personală;- condiţii adecvate de păstrare şi utilizare a materialelor şi ustensilelor.5. Tehnici de cusut:- punctul înaintea acului;- punctul tighel;- punctul cruciuliţă;- găurele simple.6. Elememte decorative tradiţionale:- linii drepte întrerupte;- vrîste etc.

- Discuţii dirijate despre modul de trai la sat şi oraş în trecut şi în prezent, despre portul popular, despre unele îndeletniciri tradiţionale;- exerciţii – joc de prezentare a costumului popular femeiesc şi bărbătesc;- discuţii dirijate privind aspectul tradiţional al articolelor de port popular;- exerciţii de prezentare şi comentare a pieselor de port popular, în aspect funcţional, calitatea materialului utilizat şi a culorilor tradiţionale;- observarea şi evaluarea elevilor în cadrul activităţilor practice de cercetare şi clasificare a pieselor de port popular după funcţii, sex, anotimp etc.;- activităţi practice de analizare a materialelor (pînză de casă, din bumbac, cînepă, in) utilizată la confecţionarea diverselor piese de port popular, de uz casnic etc.;- activităţi practice de selectare, păstrare şi utilizare a ustensilelor necesare (ace, foarfece, gherghef, riglă etc.);- exerciţii de respectare a normelor igienice şi de protecţie a muncii;- exerciţii practice privind: introducerea firului de aţă în ac; fixarea firului de aţă în cusătură; executarea punctelor de cusut (punctul înaintea acului, punctul tighel);- * exerciţii de executare a găurelelor, a punctului cruciuliţă;-* exerciţii practice de executare a liniilor drepte, punctate pe fondalul unei batiste din pînză, utilizînd punctele de cusut susnumite;- exerciţii de evaluare (autoevaluare) a calităţii lucrului îndeplinut.

Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) Clasa a II-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluareLa finele clasei a II-a elevul va fi competent:1. Prezentări scurte, descrieri despre aspectul tradiţional al costumului popular femeiesc şi bărbătesc.- să identifice elementele decorative tradiţionale (linii drepte, întrerupte, valurite, zigzaguri, vrîste) utilizate în decorarea articolelor populare;2. Stabilirea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor (pînză, fire colorate, ace etc.) utilizate în confecţionare după provenienţă, grosime, textură, durabilitate etc.- să selecteze şi să păstreze, utilizeze în condiţii adecvate materialele şi ustensilele necesare conform normelor de igienă şi protecţie a muncii;3. Executarea punctelor de cusut: însăilătura, înaintea acului, tighel, cruciuliţe, găurele.-* să croiască şi să confecţioneze o batistă cu decor simplu (linii drepte, zigzag) cu ajutorul punctelor de cusut susnumite;- să aducă lucrarea la bun sfîrşit;4. Evaluarea calităţii lucrului îndeplinit: în aspect tehnologic, în aspect estetic.

1. Obiecte de port, de uz casnic şi ritual:- aspectul tradiţional, funcţiile, dimensiunile, forma.2. Materiale şi ustensile:- proprietăţile materialelor;- funcţiile ustensilelor;- cerinţe calitative în funcţiile de necesitatea lor;- norme de igienă şi protecţie a muncii la păstrarea şi utilizarea lor.3. Elemente decorative, culori tradiţionale privind aspectul obiectelor populare.4. Tehnici de cusut şi bordat:- însăilătura (funcţie ajutătoare la tivirea marginilor) cu găurele;- punctul înaintea acului;- puntul tighel;- punctul cruciuliţă;- găurele simple.

- discuţii dirijate în cadrul analizării pieselor de port popular, obiectelor de uz casnic şi ritual (căciuli, pălării, broboade; cămaşe femeieşti şi bărbăteşti; catrinţe, fuste, cingători, bondiţe opini etc.);- exerciţii – joc de prezentare a costumelor populare (cum se poartă);- activităţi practice privind evaluarea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor utilizate în confecţionarea obiectelor;- discuţii dirijate privind elementele decorative şi cromatica tradiţională utilizată la confecţionarea obiectelor tradiţionale;- activităţi practice de selectare, păstrare şi utilizare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor utilizate la confecţionarea unei batiste mici;- autoevaluarea privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii;- exerciţii practice de executare a punctelor de cusut pe fire numărate: punctul înaintea acului; găurele; punctul tighel, punctul cruciuliţă;- activităţi practice individuale ce angajează elevii la confecţionarea unei batiste mici: croirea drept pe fir, tiirea marginilor cu ajutorul găurelelor;- * activităţi practice privind executarea decorului simplu pe fondalul datistei;- activităţi practice privind formarea decorului simetric la colţurile batistei;- activităţi practice de finalizare a lucrului început: depistarea lacunalor şi corectarea lor;- exerciţii de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit în aspect tehnologic şi în aspect estetic.

Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) Clasa a III-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluareLa finele clasei a III-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui ştergărel decorat cu cusături şi elemente decorative simple.- să prezinte schiţa grafică a ştergărelului ce doreşte să-l confecţioneze;- să stabilească etapele tehnologice la confecţionarea ştergărelului;- să prezinte proiectul elaborat;2. Stabilirea şi să organizarea mijloacelor de confecţionare a unui ştergărel cu decor simplu cusut.- să selecteze şi să păstreze în condiţii adecvate materiale şi ustensile necesare pentru confecţionarea ştergărelului;- să evalueze calitatea materialelor şi ustensilelor utilizate pentru confecţionare;- să respecte normele de igienă şi protecţie a muncii.3. Confecţionarea unui ştergărel cu decor brodat conform proiectului.- să execute practic: croirea unui ştergărel de dimensiuni mici; tivirea marginilor.4. Evaluaeea ştergărelului confecţionat;- să memorizeze etapele tehnologice;- să evalueze lucrările în aspect estetic şi calitativ.

1. Ştergare tradiţionale cu decor realizat la şesut sau la cusut, năfrămiţe, şerveţele etc.2. Materiale şi ustensile:- pînză de bumbac, in, cînepă etc. Cu textura uşor vizibilă;- fire colorate muline;- aţă albă subţire, nr. 50, 60;- ace, foarfece mici, gherghef etc.3. Norme de igienă şi protecţie a muncii.4. Tehnici de cusut şi brodat:- însăilătura;- punctul înaintea acului;- punctul cruciuliţă;- găurele simple.5. Etape tehnologice de confecţionare a unui ştergărel:- selectarea şi croirea pînzei;- tivirea marginilor;- executarea broderiilor simple pe fondalul pînzei.

- cercetarea cîtorva ştergare tradiţionale şi cîteva şerveţele, milieuri etc.- discuţii dirijate privind stabilirea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel mic din pînză cu elemente decorative cusute;- activităţi practice de reprezentare grafică a formei şi dimensiunii unui ştergărel mic;- exerciţii de desenare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a elementelor decorative: zigzag, linii valurite etc.;- exerciţii de prezentare a proiectului;- activităţi practice de clasificare şi selectare a pînzei de in, bumbac, cînepă etc. cu textura regulată, uşor vizibilă;- exerciţii de armonizare a firelor colorate muline etc.;- exerciţii de păstrare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare;- exerciţii de respectare a normelor de igienă şi securitate a muncii;- evaluarea proiectelor elevilor şi a condiţiilor de păstrare a materialelor selectate şi a ustensilelor;- activităţi practice de croire drept pe fir a unui ştergărel mic (30x15) cm.; tivirea marginilor cu găurele simple;- exerciţii de amplasare a decorului şi executarea broderiilor (elemente decorative simple);- observarea elevilor în timpul activităţilor practice şi acordarea ajutorului necesar;- evaluarea calităţii lucrului îndeplinit şi corectarea lacunelor;- descrierea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel.

Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional)

Clasa a IV-aCompetenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare

La finele clasei a IV-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui milineu cu decor brodat, tradiţional.- să prezinte schiţa grafică a milieului imaginat, pe care doreşte să-l confecţioneze;- să stabilească etapele tehnologice şi punctele de cusut utilizate la confecţionarea milieului preconizat;- să prezinte proiectul elaborat.2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui milieu cu decor brodat:- să respecte normele de igienă şi protecţie a muncii.- să păstreze în condiţii adecvate materialele şi ustensilele necesare.3. Confecţionarea milieului cu decor brodat conform proiectului elaborat.- să execute etapele: croirea milieului de formă pătrată; tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor;- să amplaseze corect, simetric a compoziţiei decorative pe fundalul milieului;- să execute decorul simplu la laturile milieului;- să execute un motiv popular „vîrtelniţa” pe centru milieului;- să aducă lucrul la bun sfîrşit: corectarea lacunelor etc.4. Evaluarea procesului de confecţionare a milieului cu decor brodat.- să comenteze etapele procesului de confecţionare a milieului proiectat;- să memorizeze etapele cronologice de

1. Textile tradiţionale decorate cu broderii:- milieuri, şerveţele, ştergare, alte mostre;- caracteristici esenţiale;- aspectul, forma, dimensiunea, funcţiile utilitare.2. Ornamentica şi cromatica tradiţională:- elemente decorative;- motive populare;- culori tradiţionale (roşu, negru, alb), culori complimentare;- armonizarea culorilor.3. Materiale şi ustensile:- pînză de bumbac, in, cînepă etc.;- ace, foarfece mici şi mari;- gherghef, riglă, panglică centimetrică;- caiet cu liniatura în pătrăţele.4. Normele de igienă şi proitecţie a muncii:- igiena persoanlă;- reguli de păstrare, îngrijie şi utilizare a materialelor şi ustensilelor;- locul de lucru, ordine şi curăţenie.5. Tehnici de cusut şi brodat:- însăilarea marginilor;- punctul cruciuliţă;- punctul tighel;- punctul ocol;- punctul lănţişor;

- exerciţii de studiere, analizare şi comentare a aspectului estetic, forma, dimensiunea, funcţiiile utilitare a obiectelor textile decorate cu broderii;- activităţi practice individuale de reprezentare grafică a unui milieu de dimensiuni mici (30x30) cm. cu indicarea modulului de amplasare a decorului;- exerciţii de reprezentare a unui fragment al compoziţiei decorative (un motiv popular „vîrtelniţa” şi elemente decorative „zigzag”, „căliţa ocolită”);- exerciţii de prezentare a proiectelor elaborate de elevi;- autoevaluarea, în baza chestionarelor de autoevaluare privind activitatea în clasă; acasă etc.;- evaluarea calităţii proiectelor elevilor; modul de păstrare a materialelor şi a ustensilelor în condiţii adecvate (truse speciale);- discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor şi a ustensilelor utilizate în confecţionarea milieurilor;- exerciţii de selectare şi evaluare a pînzei; firelor colorate; a ustensilelor;- activităţi practice de croire drept pe fir a milieurilor de formă pătrată (30x30) cm.;- activităţi practice de tivire a marginilor milieului: extragere a firelor (3-4 fire lăsînd 2,5 cm. de la margine); însăilarea marginilor drept; executarea găurelelor, cusutul colţurilor;- exerciţii de stabilire a spaţiilor de amplasare a decorului pe suprafaţa milieului;

confecţionare a milieului;- să aprecieze aspectul estetic, valoarea şi calitatea lucrării (lucrărilor).

- găurele simple; duble. - activităţi practice de executare a motivului popular „vîrtelniţa” pe fondalul milieului;- autoevaluarea calităţii lucrului îndeplinit, decizii privind modalităţi de corectare a lacunelor;- exerciţii de formare a decorului la colţurile milieului;- activităţi practice de executare a decorului la laturile milieului;- discuţii dirijate privind evaluarea lucrărilor elevilor: stabilirea criteriilor de evaluare confor proiectului elaborat;- exerciţii de stabilire a etapelor cronologice de confecţionare a milieurilor lucrate de elevi;- discuţii dirijate privind evaluarea procesului tehnologic conform etapelor stabilite;- exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor conform cerinţelor de calitate şi valoarea estetică.

Modulul „Modelarea artistică din lut”CLASA a III-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluareLa finele clasei a III- a elevul va fi competent:1. Reprezentarea desenului unui vas sau a unei jucării în vederea confecţionării din lut.- să descrie diverse tipuri de vase utilitare de ceramică;- să descrie modalitatea modelării vaselor utilizînd metoda de spirală sau bile.2. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas, jucărie, figurine din lut.- să confecţioneze vergele uniforme din lut, în vederea suprapunerii lor în spirală;- să pregătească un vas cu apă, sîrmă, pînză sau hîrtie,

1. Obiecte de ceramică tradiţională:- vase pentru preparat bucate (oale de diverse tipuri);- vase pentru apă (ulcioare, căni etc.);- farfurii, străchini etc.;- figurine-jucării, ţuruiece etc.2. Materiale şi ustensile:- lut preparat, vas cu apă;- şlicher, angobă, pînză, sîrmuliţă etc.3. Tehnici de modelare:- tehnica modelării prin suprapunerea

- Discuţii dirijate privind importanţa ceramicii în viaţa oamenilor începînd din cele mai îndepărtate timpuri şi pînă în prezent;- analizarea diverselor vase de ceramică şi jucării, ţuruiece, figurine;- discuţii dirijate privind metode vechi de modelare a lutului: suprapunerea spiralică a verigelor, suprapunerea bilelor mici pentru formarea pereţilor;- exerciţii de reprezentare grafică a obiectului, fiecare elev va decide ce figură va modela la propria imaginaţie;

şlicher (soluţie de lut pentru încleiere);- să respecte normele de igienă şi protecţie a muncii.3. Modelarea unui vas, figurină din lut cu ajutorul suprapunerii spiralice a vergelelor sau suprapunerea bilelor.- să confecţioneze rapid vergele sau bile de aceiaşi mărime;- să suprapună circular vergele sau bile pentru a obţine forma dorită a vasului;- să „încleie” vergelele suprapuse cu şlicher şi să netezească suprafaţa;- să finiseze (decorarea, uscarea, arderea) lucrarea.4. Evaluarea lucrării confecţionate de colegi în comparaţie cu cele autentice.- să comenteze etapele tehnologice de confecţionare utilizînd terminologia specifică.

spiralică a vergelelor;- tehnica prin suprapunerea bilelor mici,- modelarea liberă.4. Elemente decorative, motive populare; cromatica ceramicii tradiţionale.

- discuţii dirijate privind metodele de preparare şi pregătire a materiei prime: lut prelucrat, şlicher etc.;- activităţi practice de obţinere a masei de lut de plasticitate optimă, activităţi practice în grup pentru a nu permite zvîntarea prea tare amaterialului pregătit;- exerciţii de modelare a fundului pentru vasul preconizat, de care se va fixa (încheia) cu ajutorul şlicherului primul rînd de spirală;- activităţi practice de modelare şi suprapunere a vergelelor, vergelele să fie de aceiaşi grosime;- activităţile practice de modelare se vor desfăşura în grup, elevii se vor ajuta reciproc pentru a nu permite uscarea lutului;- exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate care trebuie umezite prin umezirea degetelor.Notă: O atenţie deosebită se va atrage respectării formei şi proporţiilor indicate în schiţa grafică; pereţii vasului ca să fie omogeni trebuie de utilizat şlicher la suprapunerea vergelelor, bilelor;- activităţi practice de a pune în loc adecvat lucrările deja modelate pentru a se usca în voie;- discuţii dirijate privind evaluarea lucrărilor elevilor comparîndu-le cu desenul formei, dimensiunii şi proporţiilor părţilor componente;- exerciţii privind comentarea etapelor tehnologice de confecţionare a obiectelor.

Modulul „Modelarea artistică din lut”

CLASA a IV-aCompetenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare

La finele clasei a IV- a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas de formă întinsă sau figurine, jucării etc.- să prezinte schiţa grafică a unui vas de formă întinsă (farfurie) sau alt obiect;- să descrie tehnica modelării după şablon a unui vas de formă întinsă.2. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas sau alt obiect.- să pregătească ustensile şi locul de lucru pentru modelarea din lut;- să respecte normele de igienă şi protecţie a muncii.3. Modelarea unui vas de formă întinsă sau alt obiect (jucărie, figurină) prin tehnica modelării după şablon.- să obţină plasticitatea necesară la prelucrarea lutului;- să confecţioneze o bilă mare de lut;- să întindă bila pentru a obţine o placă suficient de groasă şi presarea ei pe şablon;- să finiseze lucrarea prin tăierea resturilor de pe margine, scoaterea de pe şablon.4. Evaluarea lucrărilor confecţionate în aspect estetic, calitativ, funcţional.- să comenteze etapele tehnologice, utilizînd terminologia specifică.

1. Obiecte de ceramică tradiţională:- vase pentru păstrat / pregătit produse, bucate (oale mari, gavanoase etc.);- vase pentru apă şi vin etc. (ulcioare, ulcele, căni etc.);- farfurii, străchini;- ghivece, sfeşnice etc.;- jucării, ţuruiece, figurine etc.2. Materiale şi ustensile:- lut preparat în condiţii de casă;- şlicher, angobă, coloranţi, vas cu apă;- pînză, pensulă, sîrmuliţă etc.3. Tehnici de modelare:- tehnica modelării prin presarea pe suprafaţa şablonului;- tehnica suprapunerii spiralice;- modelarea liberă prin suprapunerea bilelor mici;- încheierea vergelelor cu şlicher.4. Elemente decorative, motive populare, compoziţii decorative.- culori tradiţionale: cărămiziu, brun, negru, alb, verde etc.

- Discuţii dirijate privind analizarea diverselor vase de ceramică şi jucării;- exerciţii de reprezentare grafică a obiectului imaginat pentru modelare;- discuţii dirijate privind metoda modelării după şablon;- metode de preparare a materialelor necesare: lutul de plasticitate potrivită, şlicher, angobă, coloranţi, ustensile etc.;- activităţi practice în grup la pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare;- evaluarea activităţii elevilor: prezentarea schiţelor grafice, pregătirea ustensilelor, respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii;- activităţi practice individuale şi în grup la pregătirea materialelor şi modelarea obiectelor preconizate utilizînd tehnici libere: modelarea prin suprapunerea bilelor, vergelelor sau după şablon;- exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate prin umezirea degetelor;- activităţi practice de finisare şi executare a decorării obiectelor, punerea la uscat în locuri ferite de soare şi curenţi de aer;- discuţii dirijate privind evaluarea lucrărilor confecţionate de elevi: aspectul estetic (forma, proprietăţile părţilor componente) – asemănarea antropologică a vaselor de ceramică tradiţională (gură, buză, gît, umeri, burtă, toartă, mănuşă, fund);- activităţi practice privind aşezarea obiectelor în cuptor special pentru ardere;- discuţii dirijate privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare.

Modulul „Croşetarea„

CLASA I-a 1 2 3

La finele clasei I-a elevul va fi competent:1. Croşetarea unui lănţişor din ochiuri libere, imaginîndu-şi modalitatea aplicării acestuia- să observe şi să compare mostrele prezentate;- să identifice şi să clasifice unele materiale şi ustensile utilizate la realizarea dantelei croşetate.2. Selectarea firelor textile după grosime şi culoare, după provenienţă.3. Executarea unor elemente de bază ale croşetării:- să ţină corect firul de aţă;- să ia primu ochi;- să croşeteze un lănţişor de ochiuri libere;- să modeleze (la propria imaginaţie) elemente decorative simple (o figură geometrică simplă – cerc, pătrat etc.), un animăluţ, un motiv popular simplu etc., utilizând lănţişorul de ochiuri libere croşetat. 4. Evaluarea lucrărilor realizate:- să evalueze aspectul estetic, calitatea lucrărilor executate.

1. Aspectul estetic al locuinţei tradiţionale, obiecte garnisite cu dantelă croşetată (feţe de masă, ştergare, şerveţele etc.).2. Materiale şi ustensile:- fire textile variate după culoare, grosime etc.- seturi de croşete;- fire textile depănate în bobine, scule pe mosorele etc.3. Elementele de bază ale croşetării:- ţinerea croşetei;- ţinerea firului de aţă;- luarea primului ochi;- executarea lănţişorului de ochiuri libere.4. Modelarea unei figurine, unui animăluţ, ori a unui motiv popular simplu, utilizînd lănţişorul de ochiuri libere lucrat de elev.

- Activităţi de observare, comparare a obiectelor garnisite cu dantelă (lucrată din fire textile, lut, tablă, lemn etc.);- operaţii de selectare a firelor textile după culoare, grosime;- exerciţii practice de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă;- vizitarea organizată a unui interior tipic ţărănesc (la muzeul de etnografie, muzeul satului etc.);- - exerciţii-joc privind organizarea locului de muncă, cunoaşterea şi respectarea normelor sanitar-igienice şi de protecţie a muncii;activităţi practice, antrenări ce angajează elevul să ţină corect croşeta, firul de aţă, să formeze primul ochi, să croşeteze un lănţişor din ochiuri libere;- activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor realizate de către elevi;- activităţi de apreciere a capacităţii elevilor privitor la utilizarea în exprimare a terminologiei specifice.

Modulul „Croşetarea” CLASA a II-a

1 2 3La finele clasei a II-a elevul va fi competent:1. Executarea unui fragment de plaşă din pătrăţele goale, utilizînd elemente de bază ale croşetării: picioruşe cu un jeteu şi ochiuri libere.- să observe, să compare mostrele de dantelă croşetată;- să identifice varietatea motivelor ornamentale şi formarea acestora din pătrăţele goale şi pătrăţele pline.2. Croşetarea unui lănţişor de pătrăţele goale. - să deseneze în caiet schema grafică;- să croşeteze un rînd de pătrăţele goale, utilizînd picioruşe cu 1 jeteu şi ochiuri libere şi conducîndu-se de schemă.3. Confecţionarea unui mărţişor, utilizînd tehnicile de croşetare învăţate.- să selecteze firele textile conform cerinţelor de calitate: fire roşii şi albe, de mulineu, mătase etc.;- să elaboreze mărţişorului;- să finiseze mărţişorul, legîndu-l fundiţă.4. Evaluarea calităţii lucrărilor realizate, evidenţiind aspectul estetic, calitatea şi acurateţea acestora:- să evalueze aspectul estetic al lucrărilor;- în comentarii să utilizeze terminologia specifică

1. Aspectul estetic al obiectelor croşetate: mostre, feţe de masă, şerveţele garnisite cu dantelă.2. Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor:- fire textile variate după grosime, culoare;- seturi de croşete;- mostre de dantele, de mărţişoare.3. Elementele de bază ale croşetării: - picioruşe cu 1 jeteu, ochiuri libere, lănţişoare de ochiuri libere; cerculeţe formate din ochiuri libere; fire roşii şi albe de mulineu, mătase etc.4. Articole utilitare simple- confecţionarea mărţişorului:a) răsucirea firelor alb şi roşu;b) croşetarea floricelelor albă şi roşie.

- Activităţi de observare, comparare a varietăţii dantelelor croşetate, a materialelor utilizate;- antrenări practice ce includ operaţii de selectare a firelor textile, de clasificare a acestora după provenienţă, culoare, grosime etc.;- exersări de selectare a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă;- activităţi practice şi explicaţii privind tehnica executării picioruşului cu un jeteu;- exerciţii de executare a picioruşului cu 1 jeteu şi ochiuri libere, formînd un lănţişor de pătrăţele goale;- activităţi de realizare a 1-2 rînduri de pătrăţele goale;- activităţi practice de realizare a unui mărţişor croşetat, format din două floricele (una albă şi una roşie) cu un rînd de petale;- activităţi de răsucire a firelor alb şi roşii;- explicaţii, comentarii privind semnificaţia mărţişorului, tradiţia de a purta mărţişoare în luna martie;- activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor executate, a aspectului estetic al acestora;- se apreciază şi capacitatea elevilor de a utiliza în comentarii terminologia specifică.

Modulul „Croşetarea „CLASA a III-a

1 2 3La finele clasei a III-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui covoraş croşetat circular, utilizînd fire textile de o singură culoare.- să selecteze, să compare firele textile;- să identifice unele proprietăţi ale firelor textile;- să utilizeze elementele de croşetare circulară, executînd pătrăţele pline şi goale.2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a covoraşului conform procesului tehnologic.- să selecteze firele textile conform cerinţelor de calitate;- să colecteze ustensile necesare procesului tehnologic stabilit (croşete, fire textile, foarfece, culoarea firelor textile).3. Croşetarea covoraşului conform regulamentului tehnologic.- să elaboreze schema grafică a covoraşului;- să croşeteze, urmărind schema de formare a colţului;- să croşeteze un rînd de lănţişoare de ochiuri libere;- să finiseze covoraşul fixîndu-i franjuri de lănţişoarele de ochiuri libere.4. Evaluarea lucrarii realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice:- să comenteze aspectul estetic şi calitatea lucrului îndeplinit;- să utilizeze adecvtterminologia specifică.

1. Aspectul estetic al obiectelor croşetate, al suvenirelor croşetate.2. Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor:- fire textile:- variate după grosime, culoare;- seturi de croşete;- mostre de covoraşe;- suvenire croşetate.3. Elementele de bază ale croşetării:- tehnica croşetării circulare;- tehnica de formare a colţului.4. Elemente decorative simple utilizate la croşetarea covoraşului-suvenir: lănţişoare de ochiuri libere, franjuri.

- Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea jucăriilor, suvenirelor etc.;- activităţi de observare, comparare a mostrelor de covoraşe-suvenire, de stabilire a tehnicii de formare a colţurilor;- activităţi practice de executare a schemei grafice la formarea colţului covoraşului;- exerciţii de identificare a elementelor de bază utilizate la finisarea covoraşului-suvenir;- activităţi practice – exerciţii de prezentare a proiectului de realizare a covoraşului-suvenir;- exerciţii de comentare a aspectului estetic, a calităţii lucrărilor executate;- activităţi de apreciere (autoapreciere) privind corectitudinea formării colţurilor, executării ultimului rînd al covoraşului, de respectare a normelor de securitate în timpul croşetării.- exerciţii (activităţi practice) privind calitatea, aspectul estetic al lucrării realizate;- comentarii privind aspectul estetic, calitatea lucrului îndeplinit;- se apreciază capacitatea elevului de a face unele analize şi constatări, de a reţine informaţiile.

Modulul „Croşetarea”CLASA a IV-a

1 2 3La finele clasei a IV-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei frize (încheieturi) pentru o faţă de masă în miniatură sau de executare a dantelei înguste (la alegere) la marginile unei batistuţe.- să utilizeze elementele de bază ale croşetării: picioruşe cu 1 jeteu, pătrăţele goale, pătrăţele pline şi un motiv ornamental simplu: zigzag, „miez de nucă”, romburi, unghiuri;- să prezinte proiectul.2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului.- să selecteze firele textile, pînza conform cerinţelor de calitate;- să selecteze ustensilele necesare procesului tehnologic stabilit (croşete, fire textile, foarfece, motivul ornamental etc.).3. Realizarea frizei croşetate conform regulamentului tehnologic:- să elaboreze schema grafică a frizei;- să croşeteze urmărind schema grafică;- să croiască laţii feţei de masă pe fir;- să tivească laţii cu ajutorul croşetei (punctul feston);- să asambleze detaliile;- să finiseze lucrarea.4. Evaluarea lucrarii realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice.- să comenteze aspectul estetic şi calitatea lucrului îndeplinit;- să utilizeze adecvat aterminologia specifică.

1. Aspectul estetic al locuinţei tradiţionale; obiecte textile împodobite cu dantelă (feţe de masă, şerveţele, ştergare, feţe de pernă) etc.; mostre de faţă de masă, şerveţele garnisite cu dantelă îngustă.2. Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor; fire textile variate după provenienţă, grosime; seturi de croşete; normele de igienă şi securitate a muncii; pînză pentru faţa de masă în miniatură.3. Elementele de bază ale croşetării; (ochiuri libere, picioruş cu un jeteu, pătrăţele goale, pătrăţele pline etc.); tehnica croşetării circulare la executarea marginilor dantelate ale feţei de masă sau ale şerveţelului; tehnica formării colţului dantelat.4. Elemente decorative simple, motive populare utilizate la croşetarea dantelelor pentru faţa de masă.

- Activităţi de observare-comparare privind varietatea firelor textile de bumbac utilizate la croşetarea dantelelor pentru garnisirea feţelor de masă, a şerveţelelor; de comparare a aspectului general al acestora;- exersări de prezentare a proiectului elaborat;- exerciţii de croşetare a unui model simplu de dantele pentru încheietura unei feţe de masă în miniatură, utilizînd lănţişoare de ochiuri libere, picioruşe cu 1 jeteu, pătrăţele goale, pătrăţele pline;- activităţi practice privind prelucrarea marginilor feţei de masă sau ale şerveţelului;- exerciţii practice de unire a detaliilor feţei de masă, utilizînd una din modalităţile prezentate (cu acul sau cu croşeta);- autoevaluarea lucrului îndeplinit, evidenţiind calitatea, aspectul estetic.Suporturi didactice:- comentarea aspectului estetic şi calităţii lucrului îndeplinit, utilizînd terminologia specifică;- fişa tehnologică de executare a lucrării practice;- chestionar de autoevaluare;- materiale ilustrative etc.;- activităţi de evaluare a lucrării realizate privind proprietăţile funcţionale şi estetice.

Modulul „Sărbători calendaristice”CLASA I-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluareLa finele clasei I-a elevul va fi competent:1. Imaginarea unor modele de mărţişoare utilizate în cadrul desfăşurării sărbătorii primăverii;- să identifice din lecturi speciale, relatările celor adulţi privind semnificaţia culorilor alb şi roşu;- să descopere rolurile personajelor din legenda Mărţişorului (Şoc Martie şi Baba Dochia).2. Pregătirea şi organizarea materialelor şi ustensilele necesare pentru confecţionarea mărţişorului (fire textile, ace, croşetă, hîrtie etc.);- să respecte cele mai elementare norme sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii în cadrul confecţionării obiectului proiectat;- să păstreze în condiţii adecvate materialele şi ustensilele.3. Confecţionarea unui mărţişor tradiţional, respectănd etapele tehnologice.

1. Obiceiuri şi tradiţii.- sărbătorile de primăvară: mărţişorul, sf. Gheorghe.2. Obiecte şi accesorii tradiţionale:- mărţişoarele, zgărdiţa;- cunună.3. Materiale şi ustensile: fire mulineu albe, roşii, bucăţele de carton, clei, detalii de ornare (frunze, flori, pene etc.), foarfece, riglă, creion.4. Modalităţi de desfăşurare a sărbătorilor primăverii: 1 martie.5. Tehnologia confecţionării obiectului:- selectarea modelului;- pregătirea materialelor;- executarea decorului;- finisarea obiectului.

- Activităţi de identificare din lectură a simbolului primăverii;- activităţi de determinare a tipurilor de mărţişoare (confecţionate manual, la diferite dispozitive);- exerciţii de selectare a materialelor şi ustensilelor (fire de mulineu, ace carton etc.);- exerciţii de depănare a firelor pe carton, fixarea capetelor;- activităţi de pregătire a şnurului din fire colorate (alb şi roşu):- întinderea, răsucirea, prelucrarea cu clei, scrobeală etc.);- activităţi practice de montare a ciucurilor;- activităţi individuale şi în echipă de ornare a mărţişorului (aplicarea frunzelor, floricelelor, penelor, elementelor din paie etc.);- activităţi de evaluare a obiectului confecţionat;- activităţi de eşire în natură de sf.Gheorghe;- discuţii privind obiceiuri şi datini de sf.Gheorghe.

Modulul „Sărbători calendaristice”CLASA a II-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluareLa finele clasei a II-a elevul va fi competent:1. Identificarea din natură şi imaginarea unor obiecte şi accesorii utilizate în desfăşurarea obiceiurilor şi datinilor etnoculturale:- să deseneze schiţa unui obiect sau accesoriu: jucărie, clopoţel care va putea fi utilizat la împodobirea locuinţei, bradului de Crăciun etc.;- să stabilească materialele şi ustensilele utilizate în

1. Obiceiuri etnoculturale din cadrul sărbătorilor calendaristice:- împodobirea bradului. Tradiţii şi obiceiuri;- crăciunul;- Anul Nou.2. Obiecte, accesorii ce constituie simbolurile etnoculturale:

- Discuţii dirijate despre modul de organizare şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă;- exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual ce se utilizează la desfăşurarea sărbătorilor tradiţionale;- observaţii dirijate despre organizarea excursiilor la muzeu, vizitarea meşterilor populari;- exerciţii de selectare a materialelor necesare

conformitate cu obiectul (jucăria) proiectată.2. Organizarea şi pregătirea materialelor şi mijloacelor în dependenţă de articolul proiectat (fire, materiale din natură, hîrtie, paie, foi de porumb etc.);- să aprecieze calitatea şi proprietăţile materialelor şi ustensilelor (ruperea, plierea, întinderea, boţirea, uscarea) etc.;- să explice unele informaţii despre utilizarea obiectelor de ritual şi a accesoriilor în desfăşurarea unor obiceiuri şi tradiţii populare;- să respecte normele sanitare şi de securitate a muncii în procesul selectării şi organizării materialelor şi ustensilelor.3. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapelor de confecţionare:- să comunice şi să coopereze în grup în scopul confecţionării obiectului de ritual proiectat;- să decoreze obiectul de ritual proiectat ţinînd cont de forma, culoarea, aspectul estetic.4. Evaluarea obiectelor de ritual confecţionate conform aspectului estetic, calitativ şi utilitar:- să prezinte unele obiceiuri în care se utilizează obiecte şi accesorii de ritual.

- jucărie pentru decorarea locuinţei;- jucărie pentru brad (în volum).3. Materiale şi ustensile:- hîrtie colorată, folii, staniol;- aţă rezistentă, baloane, clei lichid, foarfece, riglă, creion.4. Tehnologia confecţionării jucăriilor:- alegerea formei / desenului schiţei;- modelarea formei;- tăierea detalii lor;- asamblarea prin lipire;- aplicarea decorului;- finisarea.

pentru confecţionarea jucăriei;- discuţii dirijate despre tradiţiile de împodobire a bradului;- activităţi individuale şi în grup de pregătire şi modelare a jucăriei;- exerciţii aplicative de realizare a decorului;- activităţi practice de executare a modalităţilor stabilite în urma uscării jucăriei;- activităţi de comunicare a etapelor tehnologice parcurse la confecţionarea jucăriei;- activităţi de evaluare a jucăriei ţinînd cont de utilitatea lui, aspectul estetic şi corectitudinea executării operaţiilor / etapelor de confecţionare;- activităţi de culegere şi completare a portofoliului, a informaţiilor noi despre desfăşurarea diverselor sărbători tradiţionale.

Modulul „Sărbători calendaristice”CLASA a III-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare

La finele clasei a III-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei măşti după modelul din natură sau şablon care să corespundă cerinţelor utilitare şi funcţionale a obiectelor de ritual:- să identifice din imagini tipurile de măşti şi rolul lor în desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă;- să pregătească materialele şi ustensilele necesare pentru confecţionarea articolului proiectat.2. Conceperea şi organizarea mijloacelor şi materialor necesare pentru realizarea obiectului proiectat (plastilină sau lut, hîrtie, clei, vopsea acrilică, cuţit de modelare etc.):- să aprecieze calitatea materialelor pregătite şi proprietăţile acestora (ruperea, uscarea, lipirea, netezimea suprafeţei etc.);- să păstreze în condiţii adecvate materialele şi ustensilele selectate.3. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapele de confecţionare a modelului de mască:- să comunice şi să coopereze în grup în scopul executării corecte a etapelor de asamblare a obiectului de ritual / mască;- să decoreze obiectul de ritual proiectat / mască, ţinînd cont de caracteristicile personajului selectat;- să prezinte etapele de confecţionare a obiectului de ritual confecţionat / mască, în scopul însuşirii etapelor tehnologice.4. Evaluarea calităţii confecţionării obiectului de ritual proiectat după aspectul estetic, calitate şi utilitate.

1. Obiceiuri şi tradiţii de iarnă.- Anul Nou / sf.Vasile;- Ceata de urători, capra, malanca.2. Obiecte şi accesorii, simboluri etnoculturale.- masca.3. Materiale şi ustensile:- lut sau plastilină;- carton, bucăţi de ziar, hîrtie albă, clei „PVA”, hîrtie abrazivă, guaş, riglă, foarfece.4. Tehnologia confecţionării măştilor:- modelarea formei;- aplicarea straturilor de hîrtie;- şlefuirea suprafeţei de hîrtie;- vopsirea modelului;- aplicarea decorului în caracter;- finisarea măştii.

- Discuţii dirijate despre obiceiurile şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă;- exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual (din imagini, fotografii, realitate, găsite pe teren);- activităţi de caracterizare a unor personaje ce ţin de desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă (capra, cucoşul, calul, ursul etc.);- activităţi de colectare a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea unei măşti;- activităţi practice de organizare şi pregătire a materialelor pentru activităţile practice;- exerciţii aplicative de modelare a formei, utilizînd modelul din natură sau şablonul pregătit;- exerciţii de lipire a straturilor de hîrtie, de uniformizare a suprafeţei, vopsirea şi uscarea ei;- exerciţii aplicative de realizare a decorului conform personajului selectat;- activităţi de evaluare a calităţii obiectului confecţionat / mască în aspect calitativ, estetic utilitar;- activităţi individuale şi în echipă de înlăturare a lacunelor (fisuri, suprafeţe neuniforme, redarea volumului etc.) depistate pe obiectul confecţionat;- activităţi de culegere şi completare a informaţiilor despre obiceiurile şi tradiţiile de iarnă.

Modulul „Sărbători calendaristice”CLASA a IV-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare

La finele clasei a IV-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de confecţioinare a unui obiect de ritual (stea, sorcovă etc.) care să corespundă cerinţelor utilitare şi funcţionale:- să identifice din diferite surse unele obiecte de ritual, specifice sărbătorilor de iarnă;- să deseneze schiţa obiectului proiectat (stea, sorcovă) conform formei tradiţionale;- să identifice materialele şi ustensilele necesare pentru confecţionarea obiectului proiectat.2. Selectarea materialelor şi a ustensilelor necesare conform formei obiectului proiectat (hîrtie, şnur, clei, vopsea etc.);- să aprecieze calitatea materialelor şi ustensilelor prin evaluarea proprietăţilor acestora:- să păstreze în condiţii adecvate materialele şi ustensilele.3. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd etapele tehnologice:- să comunice şi să coopereze în grup în scopul însuşirii corecte a etapelor de asamblare;- să decoreze obiectul conform proiectului elaborat, ţinînd cont de formă, culoare, funcţionalitate;- să confecţioneze obiectul respectînd condiţiile desfăşurării sărbătorii aşteptate (Crăciunul).4. Evaluaree obiectului confecţionat, ţinînd cont de aspectul estetic, calitate şi utilitate:- să comenteze unele informaţii ce ţin de desfăşurarea sărbătorilor tradiţionale.

1. Obiceiuri şi tradiţii.- sărbători calendaristice: sf.Nicolae, Crăciunul.2. Obiecte şi accesorii tradiţionale.- steaua cu 8, 10 ... colţuri.3. Modalităţi de desfăşurare a sărbătorii.- colindatul.4. Materiale şi ustensilele:- icoană cu naşterea lui Isus Hristos;- carton, folii aurii, hîrtie colorată, aţă rezistentă, sîrmă, vergele de lemn, clei, goaş, foarfece, riglă, creion, foaie milimetrică etc.5. Tehnologia confecţionării obiectului / steaua:- elaborarea schiţei modelului de stea;- tăierea detaliilor; - pregătirea suportului;- asamblarea detaliilor;- aplicarea decorului;- finisarea obiectului.

- Discuţii dirijate despre sărbătorile tradiţionale: Naşterea Domnului, sf.Nicolae, obiceiurile de Crăciun;- discuţii dirijate privind desfăşurarea obiceiurilor de ritual şi semnificaţia acestora;- activităţi practice de selectare a materialelor şi ustensilelor;- exerciţii de construire şi modelare a detaliilor de stea;- exerciţii de croire a detaliilor după contur;- activităţi practice de întindere a şnurului şi asamblarea detaliilor de bază;- aplicaţii practice de tratare a suprafeţei cu decor, pictură;- activităţi practice de ornare a obiectului de ritual cu fire aurii, ghirlande etc.;- activităţi de verificare;- activităţi de comentare a modului de realizare a obiectului proiectat şi a condiţiilor de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă;- activităţi de descriere a desfăşurării obiceiurilor, sărbătorilor calendaristice.

Modulul „Tricotarea”CLASA a II-a

1 2 3

La finele clasei a II-a elevul va fi competent:1. Tricotarea unui fragment de tricot, utilizînd ochiuri pe faţă, ochiuri pe dos, ochiul de margine.- să utilizeze elementele de bază ale tricotării: montarea ochiurilor pe andrele, ochi pe faţă, ochi pe dos, ochi de margine etc.;- să observe, să compare mostrele demonstrate de învăţător, identificînd varietatea de articole vestimentare, de fire textile utilizate, culoarea şi provenienţa acestora.2. Conceperea mijloacelor de realizare a obiectelor prezentate.- să selecteze fire textile după culoare, provenienţă; - să selecteze ustensilele necesare (andrele, fire textile, foarfece).3. Tricotarea unui fragment de tricot utilizînd elementele de bază: montarea ochiurilor pe andrele, ochiuri pe faţă, ochiuri pe dos, ochiuri de margine.Indicatori:- să selecteze fire textile după culoare, grosime, provenienţă;- să monteze pe andrele un număr anumit de ochiuri;- să tricoteze cîteva rînduri, utilizînd ochiuri pe faţă şi pe dos, grupîndu-le cîte 2 sau 3.4. Evaluarea lucrărilor realizate.- evaluarea aspectului estetic al fragmentului de tricot realizat, calitatea firelor textile utilizate, calitatea executarii ochiurilor etc.

1. Varietatea articolelor vestimentare tricotate: fulăraşe, mănuşi, papucei de cameră etc., aspectul estetic al articolelor tricotate.2. Materiale şi ustensile (fire textile de lînă, semilînă, de bumbac etc.); foarfece, ace, croşete. Normele de igienă şi securitate a muncii privind păstrarea şi utilizarea ustensilelor.3. Elementele de bază ale tricotării: montarea ochiurilor pe andrele, ochiuri pe faţă, ochiuri pe dos, ochiuri de margine, ochiuri de încheiere.

Activităţi de observare, comparare a varietăţii de articole vestimentare, a materialelor utilizate;- exerciţii de recunoaştere, selectare a articolelor tricotate în scopul identificării acestora şi clasificării după anotimpuri, sexe;- exerciţii de stabilire a unor proprietăţi ale firelor textile utilizate în tricotare, de clasificare a acestora după provenienţă, culoare, grosime;- exerciţii de recunoaştere a materialelor utilizate în tricotare;- activităţi practice ce angajează elevii să realizeze unele elemente de bază ale tricotării: să monteze ochiuri pe andrele; să ţină corect andrelele şi firul de aţă în timpul lucrului; să tricoteze ochiuri pe faţă, ochiuri pe dos (2-3 rînduri); activităţi de finalizare a tricotului prin ochiuri de încheiere;- activităţi de apreciere a calităţii lucrului îndeplinit (aspectul general al tricotului, consecutivitatea tricotării tipurilor de ochiuri etc.)

Modulul „Tricotarea”CLASA a III-a

1 2 3

La finele clasei a III-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de tricotare a unui fular în miniatură, utilizînd fire textile de o singură culoare.- să utilizeze elementele de bază ale tricotării: montarea ochiurilor pe andrele, ochi pe faţă, ochi pe dos, ochi de margine, ochi de încheiere;- să prezinte proiectul elaborat.2. Conceaperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrării conform proiectului.- să selecteze firele textile conform cerinţelor de calitate;- să selecteze ustensilele necesare conform procesului tehnologic stabilit (andrele, fire textile de o singură culoare sau de 2-3 culori – la alegere), foarfece etc.3. Tricotrea fularului conform regulamentului tehnologic, respectînd normele de igienă şi securitate în timpul lucrului.- să tricoteze urmărind modelul selectat şi fişa tehnologică respectivă;- să finiseze fularul, fixîndu-i franjuri.4. Evaluarea lucrului îndeplinit conform proprietăţilor funcţionale şi estetice.- să comenteze aspectul estetic şi calitatea fularului croşetat;- să utilizeze adecvat terminologia specifică.

1. Varietatea articolelor tricotate: căciuliţe, fulare, mănuşi, veste, ciorapi etc.; mostre de articole.2. Materiale şi ustensile:- fire textile de lînă, semilînă etc.;- andrele, foarfece, ace, croşete;- normele de igienă şi securitate a muncii;- păstrarea şi utilizarea ustensilelor.3. Elementele de bază ale tricotării:- montarea ochiurilor pe andrele;- ochiuri pe faţă, ochiuri pe dos, ochi de margine, ochi de încheiere a tricotului;- tehnici de confecţionare şi montare a franjurilor.

- Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea fularelor, mănuşilor etc.;- activităţi de comparare a mostrelor de fulare, de stabilire a tehnicilor de garnisire a acestora cu fire textile de o altă culoare, de confecţionare şi montare a franjurilor;- activităţi practice de identificare a elementelor de bază utilizate la garnisirea fularului cu vrîste colorate, cu franjuri;- exerciţii practice-antrenări de prezentare a proiectului elaborat;- exersări de prezentare-comentare a aspectului estetic şi calităţii lucrării realizate;- activităţi de evaluare, autoevaluare privind respectarea etapelor de lucru, a normelor de igienă şi securitate a muncii;Activităţi practice privind aprecierea calităţii şi aspectului estetic al fulăraşelor tricotate de elevi (exerciţii, comentarii);- activităţi practice de evaluare a capacităţii elevului de a face unele analize şi comentarii, de a reţine informaţiile prezentate de învăţător.

Modulul „Tricotarea” CLASA a IV-a

1 2 3La finele clasei a IV-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de tricotare a variantei preferate de papucei de casă.- să utilizeze elementele de bază ale tricotării: montarea ochiurilor pe andrele, ochi pe faţă, ochi pe dos, ochi de margine, ochi de încheiere;- să prezinte proiectul.2. Conceprea şi organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului.- să selecteze firele textile conform cerinţelor de calitate;- să selecteze ustensilele necesare procesului tehnologic stabilit (andrele, fire textile, foarfece etc.).3. Confecţionarea papuceilor conform regulamentului tehnologic, respectînd normele de igienă şi securitate a muncii.- să tricoteze, urmărind modelul selectat;- să asambleze papucelul confecţionat;- să finiseze lucrarea, utilizînd fire textile colorate.4. Evaluarea lucrului îndeplinit conform proprietăţilor funcţionale şi estetice.- să comenteze aspectul estetic şi calitatea lucrului îndeplinit;- să utilizeze adecvat terminologia respectivă.

1. Varietatea articolelor vestimentare tricotate: căciuliţe fulare, mănuşi, ciorapi, papucei de cameră etc.2. Materiale şi ustensile: varietatea firelor textile utilizate în tricotare.- fire de lînă produsă în condiţii de casă şi în condiţii industriale;- fire sintetice etc.;- andrele, foarfece, ace, croşete;- normele de igienă şi securitate a muncii în timpul tricotării;- păstrarea şi utilizarea ustensilelor.3. Elementele de bază ale tricotării:- montarea ochiurilor pe andrele;- ochiuri pe faţă;- ochiuri pe dos;- ochi de margine;- ochi de încheiere a tricotului.4. Elemente decorative simple utilizate la tricotarea papuceilor de casă:- garnisirea papuceilor cu o floricică croşetată pe partea din faţă a acestora, cu un rînd de picioruşe scurte evidenţiind astfel gura papuceilor (la alegere).

- Activităţi de observare, comparare privind varietatea articolelor vestimentare tricotate, varietatea firelor textile utilizate, aspectul estetic al acestora;- activităţi de prezentare a proiectului elaborat;- activităţi de evaluare a fişei tehnologice de executare a lucrării;- activităţi de selectare a firelor textile potrivite pentru papuceii de cameră;- activităţi de selectare a mijloacelor de realizare a papuceilor de cameră conform proiectului;- activităţi de tricotare a papuceilor de cameră conform regulamentului tehnologic stabilit, respectînd normele de igienă şi securitate a muncii;- activităţi de unire a detaliilor, de finisare a papuceilor, utilizînd mijloacele respective (cu acul, cu croşeta).- activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit, evidenţiind proprietăţile funcţionale, calitatea, aspectul estetic al papuceilor;Suporturi didactice:- fişa tehnologică de tricotare a papuceilor;- chestionar de autoevaluare;- materiale ilustrative etc.

Modulul „Activităţi agricole”CLASA a II-a

1 2 3

La finele clasei a II-a elevul va fi competent:1. Colectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase, utilizînd în acest scop diverse cutiuţe, saci de pînză etc.- să pregătească seminţele pentru depozitare;- să respecte normele de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă).2. Conceperea şi organizarea procesului de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină, rădăcină şi frunze; metodele de îngrijire a plantelor de cameră.- să comunice şi să coopereze în grup în scopul îngrijirii şi recoltării plantelor de pe lot şi a celor de cameră.3. Colectarea seminţelor de păstăioase pe teren (acasă)- în cadrul recoltării să evidenţieze faptul că s-a adunat o roadă bogată, importanţa legumelor în sănătatea omului;- să clasifice recolta, să o pună la păstrare.4. Evaluarea lucrărilor realizate, calităţii recoltei obţinute.- să participe la expoziţiile (clasei, şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă);- să comenteze aspectul estetic şi calitatea roadei obţinute, utilizînd terminologia specifică.

Lucrări de toamnă:- recoltarea şi depozitarea seminţelor unor plante de păstăioase;- pregătirea seminţelor pentru semănat;- tehnici de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină, prin rădăcină şi frunze; - plantarea plantelor de cameră şi îngrijirea lor. Lucrări de primăvară-vară:- semănatul seminţelor uscate şi preventiv muiate şi încolţite;- cultivarea plantelor decorative.

- Activităţi practice de colectare şi depozitare în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase;- activităţi practice de butăşire a plantelor de cameră, de îngrijire a acestora;- activităţi practice de cercetare;- observarea procesului de creştere a plantelor răsădite.Activităţi de îngrijire şi recoltare a plantelor de pe lot şi a celor de cameră.

Activităţi practice de colectare a seminţelor de păstăioase pe teren (acasă), evidenţiind calitatea şi bogăţia roadei adunate.

Activităţi de evaluare a cantităţii şi calităţii roadei adunate, utilizînd terminologia specifică.

Modulul „Activităţi agricole”CLASA a III-a

1 2 3

La finele clasei a III-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de semănare şi îngrijire a plantelor de ridiche, sfeclă roşie, morcovi ş.a. culturi pe teren (plante decorative – acasă).- să prezinte proiectul;- să pregătească solul şi seminţele pentru semănat;- să respecte normele de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă).2. Conceperea şi orgnizarea modului de îngrijire a plantelor răsărite, a celor plante în sol.- să planteze în sol plante sănătoase, viguroase; acasă să sădească plante decorative de cameră;- să îngrijească de lele;- să le ude, să le plivească la timp.3. Recoltarea legumelor cultivate pe teren (acasă).- în cadrul recoltării să evidenţieze factorii ce au influenţat la obţinerea unei roade bogate, rolul şi importanţa legumelor în sănătatea omului;- să clasifice recolta, să o pună în lădiţe (coşuri) speciale;- să curăţe terenul de plante uscate, rădăcini.4. Evaluarea lucrărilor realizate, calităţii recoltei adunate.- să participe la activităţile de organizare şi desfăşurare a expoziţiilor (clasei, şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă);- să comenteze aspectul estetic şi calitatea roadei obţinute;- să utilizeze adecvat terminologia respectivă.

1. Lucrări de toamnă: recoltarea, sortarea, păstrarea roadei (seminţelor); pregătirea terenului pentru sădirea plantelor cu bulbi (ceapa, usturoiul).2. Îngrijirea plantelor decorative de cameră.3. Lucrări de primăvară-vară: prelucrarea solului; pregătirea seminţelor şi semănatul; îngrijirea plantelor răsărite pe lot.

- Activităţi de observare-cercetare a plantelor cultivate pe teren, a plantelor de cameră;- activităţi practice de pregătire a solului şi seminţelor pentru semănat; - activităţi practice de pregătire a solului şi seminţelor pentru semănat;- activităţi de selectare a plantelor;- activităţi de îngrijire a plantelor răsărite, a celor de cameră, a celor plantate în sol (rărirea, udarea, plivirea la timpul potrivit), etc.

- Activităţi practice de recoltare, de selectare a legumelor mai măşcate, sănătoase pentru extragerea, uscarea, păstrarea seminţelor, ce vor fi utilizate (semănate) în următorul an agricol;

- Activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume, flori decorative).

MODULUL „Activităţi agricole” CLASA a IV-a

1 2 3

La finele clasei a IV-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de creştere şi îngrijire a unor plante legumicole (de roşii, varză), decorative cu flori, ţinînd cont de particularităţile acestora.- să identifice particularităţile creşterii şi îngrijirii răsadului de varză, de roşii;- să pregătească solul pentru semănat, pentru săditul răsadului, ţinînd cont de faptul că unele se cultivă prin răsad, altele - pe cale vegetativă;- să pregătească seminţele pentru semănat.2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform procesului tehnologic.- să-şi pregătească hainele de lucru, inventarul necesar;- să participe la lucrările de curăţire a terenului, de săpare, afînare a solului.3. Cultivarea şi îngrijirea plantelor sădite conform particularităţilor specifice ale acestora.- pentru sădire să selecteze plante sănătoase (să nu aibă frunze vătămate, îngălbenite sau pătate);- să îngrijească de plantele sădite, în special de cele mici (să le ude, să le plivească la timp etc.).4. Recoltarea şi depozitarea seminţelor de la plantele legumicole şi a florilor decorative; evaluarea calităţii lucrărilor efectuate, a cantităţii şi calităţii recoltei obţinute (legume şi flori decorative).- să strîngă roada obţinută separat (pe soiurile cultivate), utilizînd lădiţe speciale;- să selecteze pentru seminţe legumele, florile mai coapte, mai dezvoltate;- să depoziteze roada în încăperile din timp pregătite;- să evalueze calitatea şi cantitatea recoltei obţinute, utilizînd adecvat terminologia specifică.

1. Lucrări de toamnă: recoltarea, uscarea şi păstrarea seminţelor; pregătirea terenului pentru sădirea cepii, a usturoiului.2. Îngrijirea plantelor decorative de cameră.3. Lucrări de primăvară-vară: prelucrarea solului, pregătirea seminţelor şi semănatul, îngrijirea plantelor:- afînarea solului cu sapa, hîrleţul;- plantarea răsadului de varză, tomate;- înmulţirea prin divizarea acestora;- îngrijirea acestor plante;- îngrijirea plantelor sădite toamna (ceapa, usturoiul)

- Activităţi de observare-cercetare a plantelor cultivate pe lotul experimental al şcolii, a plantelor de cameră;- activităţi de observare a procesului de înmulţire, cultivare, recoltare şi calculare a recoltei strînse;- activităţi practice de plantare şi îngrijire a plantelor sădite pe lot şi acasă;- activităţi practice de pregătire a solului, a seminţelor pentru semănat, ţinînd cont de faptul că unele plante se cultivă prin răsad, altele – pe cale vegetativă;- activităţi practice de săpare, afînare a solului, ţînînd cont de faptul că aceste lucrări sporesc cantitatea aerului din sol; în prima parte a perioadei de creştere plantele au nevoie de o cantitate mai mare de apă (excesul, dar şi insuficienţa de apă pot duce la distrugerea plantei); apa pentru udat (stropit) plantele decorative de cameră trebuie să aibă temperatura camerei;- activităţi-joc de descoperire a etapelor muncii pe lot sau acasă, organizate şi desfăşurate pe parcursul anului;- activităţi practice privind aplicarea diverselor mijloace de depozitare, păstrare a recoltei adunate;- activităţi practice de cultivare, de îngrijire a plantelor sădite, în special de cele mai mici (udarea, plivirea la timp);- activităţi de selectare a plantelor pentru sădire: înlăturarea frunzelor vătămate, îngălbenite sau pătate etc.;- activităţi practice de recoltare, selectare, depozitare şi păstrare a roadei obţinute; a seminţelor selectate pentru a fi utilizate în următorul an agricol: pregătirea materialelor şi utilajelor necesare: saci, pungi de polietilenă, cutii, cutiuţe mai mici etc.;- activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume şi flori decorative).

VII. Strategii didactice: orientări generale (metodologice)La Educaţia tehnologică selectarea formelor de predare – învăţare (lecţia, excursia,

activitatea în colectiv, activitatea în grupuri mici, activitatea duat, activitatea individuală, învăţarea reciprocă etc.) se face în funcţie de competenţele prevăzute şi de specificul modulului.

Procesul de predare – învăţare – evaluare este dirijat de profesor, evidenţiindu-se două etape:

- folosirea calităţilor personale ale elevului ce se pot dezvolta conform posibilităţilor (de percepere şi senzaţie) şi capacităţilor (memorie, gîndire, creativitate);

- formarea şi dezvoltarea calităţilor individuale (cunoştinţe, capacităţi, motivaţie) ce se manifestă prin activitatea în mediul înconjurător (organizarea adecvată a locului de lucru şi alegerea formelor raţionale de activitate, elaborarea unui plan de acţiune, argumentarea şi aprecierea activităţii de proiectare şi confecţionare a unui articol, practicarea diferitelor procedee de lucru, aplicarea competenţei elevilor în situaţii diverse etc.)Competenţele de bază şi competenţele – specifice disciplinei pot fi formate

pe parcursul studierii educaţiei tehnologice în cadrul modulelor prevăzute de curriculum. Performanţa (produsul) realizat de către fiecare elev în raport cu competenţa specifică se stabileşte în funcţie de treapta de şcolarizare, de preferinţele elevului şi de criterii şi indicatori a fiecărei competenţe specifice.

La desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare se vor aplica metode adecvate întru însuşirea competenţelor prevăzute.

Pentru ca elevul să fie activ şi să practice direct la formarea propriei personalităţi, sunt indicate următoarele metode:

- metoda interactivă;- metoda experimentelor;- metoda orientării spre scop;- metoda descoperirii dirijate.

Aceste metode ajută la însuşirea informaţiilor pe o perioadă mai îndelungată, la dezvoltarea operaţiilor de transfer în diferite situaţii.

La desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare se recomandă metodele: inducţia, deducţia, anticiparea, analogia.

Dintre metodele activ-participative se aplică pe larg metodele: situaţii problematizate, studiul de caz, discuţia dirijată.

VIII. Strategii de evaluare

În cadrul procesului de învăţămînt, activitate de predare – învăţare - evaluare se află într-o strînsă legătură, încît nu pot fi separate sau suprapuse una peste cealaltă. De aceea predare – învăţarea – evaluarea trebuie proiectate în acelaşi timp.

În cadrul orelor de educaţie tehnologică, învăţătorii şi profesorii vor utiliza atît evaluarea formativă, cît şi evaluarea sumativă (evaluarea normativă bazată pe criterii cunoscute din timp).

Precizăm că orice tip de evaluare presupune trei etape: măsurarea rezultatelor şcolare prin procedee specifice, utilizînd instrumente adecvate scopului urmărit; aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii, indicatori şi note; luarea deciziilor educaţionale, în urma concluziilor formulate în baza interpretării datelor obţinute.

În practica şcolară rolul cel mai important îl joacă evaluarea formativă, care presupune utilizarea unor scenarii de lecţii în cadrul cărora învăţătorii / profesorii vor utiliza instrumentele evaluării formative corespunzător situaţiei de învăţare care au menirea de a eficientiza învăţarea. Rolul evaluării formative constă în sprijinirea fiecăruia elev de a-şi ameliora demersul cognitiv, formarea reţelelor conceptuale etc.

Strategia metodologică de aplicare a evaluării formative este axată în principal pe organizarea unor demersuri interactive de predare – învăţare – evaluare, avînd drept scop de a

forma la elevi propriile instrumente de evaluare, care să-l ajute să înţeleagă ce învaţă, cum învaţă şi de ce reuşeşte să înveţe.

Din această perspectivă se vor folosi instrumente de evaluare formativă cu scopul de a declanşa la elevi procese cognitive.

Ameliorarea strategiilor cognitive ale elevilor se poate obţine prin trei mijloace esenţiale: conştientizarea procedurilor şi strategiilor pe care le-a utilizat sau pe care le va utiliza ca să reuşească; conştientizarea progreselor realizate în stăpînirea unor abilităţi, competenţe pe parcursul studierii; conştientizarea perfecţionării strategiilor şi procedurilor utilizate în procesul învăţării.

Aceste categorii de instrumente ce trebuie formate la elevi pot fi inspirate liber din chestionare de autoevaluare.

Autoevaluarea se face după ce elevii realizează sarcini de învăţare, experimente, lucrări practice, exerciţii – joc etc.

În acest proces formativ se iau în consideraţie nevoile elevilor de autocunoaştere, deoarece ei trebuie să-şi cunoască propriile capacităţi, propria vocaţie, ceea ce le va da încredere în sine şi le va întări motivaţia pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

Autoevaluarea permite aprecierea propriilor performanţe în raport cu obiectivele pe termen scurt, şi aceasta îl ajută pe elev să înţeleagă mai bine obiectivul şi conţinutul sarcinii ce o are de realizat, modul în care efortul său de realizare a sarcinii este valorificat.

În acest proces de evaluare formativă se vor utiliza metode de evaluare complementare: observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor în cadrul cărora se aplică instrumente de evaluare (modalităţi de înregistrare a acestor informaţii): fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control / verificare.

Scara de clasificare îi permite elevului autoierarhizarea, în raport cu capacităţile evaluate şi determină anumite atitudini în raport cu propria formare.

Totodată se creează oportunitatea profesorului de a obţine noi şi importante informaţii despre nivelul de pregătire a elevilor săi.

Evaluările sumative trebuie planificate şi incluse în planificările de lungă durată sau capitole prevăzute de programă şi incluse în planificările de lungă durată (calendaristice). Evaluările normative se realizează în baza obiectivelor – cadru şi a obiectivelor de referinţă.

Evaluările sumative au funcţia să verifice nivelul de performanţă atins de elevi îşi au rostul numai dacă a fost utilizată evaluarea formativă pe parcursul studierii.

O proiectare pedagogică bine gîndită îl orientează pe profesor / învăţător pe tot parcursul anului şcolar, îl ajută să preagătească adecvat sarcinile de învăţare, situaţiile de învăţare, să integreze cele trei componente predarea – învăţarea – evaluarea.

O proiectare didactică asigurată de un suport didactic calitativ este un garant al succesului activităţii profesorului / învăţătorului.

Lista bibliografică

1. Negreţ-Dobridor I. Teroria generală a curriculumului educaţional. Polirom, pag 436, Bucureşti, 2008

2. Negreţ-Dobridor, I, Didactica nova, Editura Aramis, Bucureşti, 2005, pag. 381

3. Meyer, G., De ce şi cum evaluăm, Bucureşti, 2001, pag. 189

4. Macovei E. „Pedagogie. Teoria educaţiei ”Volumul I, Editura Aramis,

Bucureşti 2001

5. Jinga I. Negreţ-Dobridor I. Inspecţia şcolară şi design-ul instuţional, Aramis,

Bucureşti 2004

6. Minder M. „Didactica funcţională” Editura Cartier, Chişinău 2003, pag 360

7. Educaţia tehnologică clasele gimnaziale, Curriculum şcolar, Editura Cartier

Chişinău, 2000.

8. Educaţia tehnologică, clasele gimnaziale, Curriculum şcolar, Editura

Univers - Pedagogic, Chişinău, 2006.

9. Curriculum şcolar : proiectare, implimentare şi dezvoltare. Coordonator

Botgros I., redactor ştiinţific Pâslaru V. Institutul de Ştiinţe ale Educaţie

2007.

10. Sistemul de evaluare în Învăţămîntul preuniversitar din Republica Moldova.

Coordonator Răileanu A. Institutul de Ştiinţe ale Educaţie 2006.

11. Curriculum şcolar. Clasele I-IV. Chişinău 1998

12. Curriculum şcolar. Clasele I-IV. Chişinău 2003

13. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a. Arria

curriculară Tehnologii, coordonator Cerkez M. şi alţii. Bucureşti 1999