Embed Size (px)
Citation preview
Universitatea de stat "A. Russo", Bălţi.
Facultatea Economie, Catedra de
Economie şi Management
Referat
"Economia Republicii Moldova din persepectiva aderării la UE "
Au elaborat :
Studenţii grupei BA 32Z
învăţămînt cu frecvenţă la zi
Conducător ştiinţific:
Pînzari Lilia
Bălţi - 2013
0
CUPRINS
Introducere……………………………………………………2
1. Cronologia relaţiilor RM – UE……………………………….3
2. Avantajele integrarii europene a Republicii Moldova ……..9
3. Avantajele Uniunii europene de la aderarea Moldovei la spaţiul
comunitar……………………………………………………….18
4. Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană ……….20
5. Reprzentanţii oficiali ai Uniunii Europene în Republica Moldova şi
proiectele de cooperare a acestora ……………………………24
6. Cadrul Strategic de Cooperare Vamală între U.E. şi R.M. …29
7. Structura relaţiilor economice Uniunea Europeană Moldova
(Mihailache Cristina, Ababii Vladimir, Turik Adrian)……….34
8. Principii si obiective ale Politicii Agrare Comune……………..39
9. Ajustarea politicilor industriale şi agrare la realităţile
europene ………………………………………………………..…47
10.Acordul de liber schimb şi Acordul de asociere cu UE ……….52
11.Perspectiva aderării R. Moldova la UE ……………………….55
Bibliografie…………………………………………………………...56
1
Introducere
Uniunea Europeană (UE) este un partener economic important al Republicii Moldova. Acest
fapt se referă la diverse aspecte ale activităţii economice: comerţ exterior, investiţii străine şi
remiteri.
În referatul ce urmeză va merge vorba despre cadrul instituţional ce favorizează relaţiile
economice Dintre Republica moldova şi Uniunea Europeană , care este cronologia acestora cînd
totul a început , la ce nivel se află acestea în prezent dar desigur-că care este perspectiva
acestora. La fel se va accentua situaţia economică dintre Moldova şi U.E. mai ales din
perspectiva integraţionistă.
Deosebit de intens decurg relaţiile comerciale cu UE. În perioada anilor 2006-2010, grupul
ţărilor UE a menţinut o pondere relativ constantă în comerţul exterior al RM, ce a variat între 45
şi 47%. Până la criză, comerţul cu UE a avut o tendinţă de creştere, în 2008 înregistrând o
valoare de aproximativ 2,92 mild. USD. În 2009, în contextul crizei economice mondiale, s-a
produs o reducere drastică a comerţului cu UE. Anul 2010 a fost marcat de o relansare a relaţiilor
comerciale cu UE, volumul comerţului a atins o valoare de 2,43 mild. USD, însă acest nivel este
inferior celui înregistrat în anul 2008.
2
1) Cronologia relaţiilor RM – UE
28 IANUARIE 1994A fost acreditat primul Ambasador al ţării noastre în Belgia în
calitate de Şef al misiunii Republicii Moldova pe lîngă Comunităţile Europene
28 NOIEMBRIE 1994A fost negociat şi semnat Acordul de Parteneriat şi
Cooperare(APC) 1 iulie 1998 – a intrat în vigoare APC
1 IANUARIE 2000Este extinsă valabilitatea Acordului privind comerţul cu produse
textile semnat cu UE, iar, la 24 ianuarie 2000, Comisia Europeană oferă Republicii
Moldova autorizaţia de a exporta pe piaţa UE vinuri produse din două soiuri de viţă de
vie.
1 OCTOMBRIE 2000Republica Moldova beneficiază de reduceri tarifare suplimentare
variind de la 10% pînă la 30% în funcţie de categoria de sensibilitate a mărfurilor.
Aceasta a devenit posibil în contextul aplicării Regulamentului Comisiei Europene nr.
1649/2000, din 25 iulie 2000, privind garantarea pentru Republica Moldova a unui regim
special în cadrul Sistemului General de Preferinţe (GSP) care să promoveze protecţia
drepturilor muncitorilor în concordanţă cu standardele stipulate în Convenţiile 87, 98 şi
138 a Organizaţiei Mondiale a Muncii
14 FEBRUARIE 2001Vizita la Chişinău a Troicii ministeriale a Uniunii Europene. Din
componenţa delegaţiei conduse de Anna Lindh, Ministrul Afacerilor Externe al Suediei,
au făcut parte, de asemenea, dl Louis Michel, Ministrul Afacerilor Externe al Belgiei, dl
Christopher Patten, Comisar European pentru relaţii externe, şi dl Javier Solana, Secretar
General al Consiliului UE şi Înalt Reprezentant pentru politica externă şi de securitate
comună a Uniunii. A fost luată în discuţie participarea ţării noastre în cadrul Pactului de
Stabilitate, problema transnistreană şi securizarea frontierei de Est. Troika a subliniat
importanţa implementării APC-ului pentru Moldova, a reconfirmat sprijinul UE pentru
soluţionarea problemei transnistrene în baza suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale
Republicii Moldova. A fost accentuat suportul Troicii pentru aderarea Republicii
Moldova la OMC.
20 OCTOMBRIE 2001Are loc Conferinţa Europeană de la Bruxelles, consacrată
problemei combaterii terorismului la nivel global. Ministrul Afacerilor Externe Nicolae
Dudău, de rînd cu reprezentanţii Ucrainei şi Federaţiei Ruse, a participat la acest for în
calitate de invitat special.
28 IUNIE 2001Vizita la Bruxelles a dlui Vladimir Voronin, Preşedintele RM în scopul
participării la Masa Regională a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est în
cadrul căreia a fost oficializată admiterea ţării noastre ca participant cu drepturi depline la
3
pact. Pe parcursul vizitei au avut loc întrevederi ale Preşedintelui Voronin cu dnii Bodo
Hombach, Coordonatorul Special al Pactului de Stabilitate, George Robertson, Secretar
General al OTAN, Javier Solana, Secretar General al Consiliului UE, Înalt Reprezentant
pentru Politica Externă şi de Securitate Comună, Alejo Vidal-Quadras Roca,
Vicepreşedinte al Parlamentului European.
6-7 DECEMBRIE 2001Vizita dlui Bodo Hombach la Chişinău (la invitaţia Preşedintelui
Republicii Moldova) cu scopul de a efectua o evaluare a activităţilor ţării noastre în
cadrul Pactului. În cadrul vizitei a avut loc Conferinţa internaţională “Participarea în
Pactul de Stabilitate – accelerator al reformelor social-economice în regiune”.
13 NOIEMBRIE 2002A fost emis Decretul cu privire la crearea Comisiei Naţionale
pentru Integrare Europeană.
28 FEBRUARIE 2003În cadrul Parlamentului a fost constituită Comisia Naţională pentru
Integrare Europeană (CNIE)
11 MARTIE 2003consultări trilaterale la nivel de experţi Moldova – Ucraina – Comisia
Europeană cu privire la controlul comun la frontiera moldo-ucraineană şi aplicarea noilor
ştampile vamale ale Republicii Moldova
11 MARTIE 2003Comisia Europeană a înaintat Consiliului Uniunii Europene şi
Parlamentului European spre aprobare Comunicarea „Europa extinsă – Vecinătatea: Un
nou cadru politic pentru relaţiile cu vecinii noştri de Est şi Sud” („Wider Europe: A new
Framework for Relations with our Eastern and Southern Neighbours”).
8 AUGUST 2003Guvernul a adoptat Hotărîrea cu privire la crearea Departamentului
Integrării Europene pe lîngă Ministerul Afacerilor Externe şi a subdiviziunilor de
integrare europeană în cadrul ministerelor şi departamentelor de resort.
10 OCTOMBRIE 2003Dl Andrei Stratan, Prim-viceministru al Afacerilor Externe, a
efectuat o vizită la Bruxelles, în timpul căreia i-a prezentat lui J. Solana Concepţia de
integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
15 NOIEMBRIE 2003Toate fracţiunile parlamentare au adoptat o declaraţie comună prin
care se angajează să coopereze strîns în problematica integrării ţării în UE
4-5 DECEMBRIE 2003Vizita la Chişinău a dlui Gunter Verheugen , Comisar pentru
Extindere al UE. În timpul discuţiilor cu oficialităţile moldoveneşti, a fost abordată
problematica stadiului actual şi perspectiva relaţiilor cu UE, principiile şi conţinutul
Politicii Noii Vecinătăţi.
18 DECEMBRIE 2003Parlamentului European adoptă rezoluţia privind Republica
Moldova care reflectă poziţia Parlamentului European cu privire la situaţia instituţiilor
democratice şi a statului de drept din Republica Moldova, dezaprobă proiectul de
4
memorandum cu privire la reglementarea transnistreană propus de Rusia în noiembrie
2003 şi reiterează angajamentele internaţionale ale Rusiei de a-şi evacua trupele şi
muniţiile de pe teritoriul Republicii Moldova.
29 IANUARIE 2004La Chişinău are loc prima runda de consultări privind elaborarea
Planului Individual de Acţiuni RM-UE pentru 2004-2006. Andrei Stratan, Prim-
viceministru al Afacerilor Externe, conduce grupul de lucru al Republicii Moldova la
discuţii. Negociator dinpartea UE este Mingarelli Hugues, Şef de direcţie în cadrul
Direcţiei generale pentru relaţii externe a Comisiei Europene.
23 FEBRUARIE 2004.La Bruxelles a avut loc a doua rundă de negocieri privind
elaborarea Planului Individual de Acţiuni RM-UE pentru 2004-2006
24 FEBRUARIE 2004Delegaţia moldovenească a luat parte la lucrările reuniunii a VI-a a
Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană.
30 APRILIE 2004La Bruxelles a fost semnat Protocolul adiţional la Acordul de
Parteneriat şi Cooperare dintre Comunităţile Europene cu statele lor membre şi Republica
Moldova. Prin semnarea acestui Protocol, Acordul de Parteneriat şi Cooperare Moldova-
Uniunea Europeana (UE) a fost extins asupra statelor care au devenit membre ale UE la 1
mai: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia si
Ungaria. Acordul de Parteneriat şi Cooperare Moldova-UE a fost semnat la 28 noiembrie
1994 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1998, determinînd, astfel, cadrul relaţiilor noastre cu
UE.
4 IUNIE 2004La Chişinău a avut loc cea de-a treia rundă de negocieri privind elaborarea
Planului Individual de Acţiuni RM-UE pentru 2004-2006.
15 IUNIE 2004La Bruxelles a avut loc runda finală a consultărilor pentru elaborarea
Planului de Acţiuni Moldova-UE. Delegaţia RM a fost condusa de Ministrul Afacerilor
Externe Andrei Stratan, cea a UE – de Michael Leigh, Şeful Grupului de Acţiune pentru
Europa extinsa în cadrul Comisiei Europene.
8-9 SEPTEMBRIE 2004Ministrul Afacerilor Externe Andrei Stratan a efectuat o vizită
de lucru la Bruxelles în cadrul căreia s-a întîlnit cu Secretarul General al Consiliului UE
Javier Solana, Înalt Reprezentant pentru Politică Externă şi de Securitate Comună.
29 SEPTEMBRIE 2004La Bruxelles, cu Comisia Europeană a fost semnat Acordul
privind implementarea sistemului de control dublu al exportului unor produse siderurgice
din Moldova. Implementarea acestui sistem va permite efectuarea unui monitoring strict
al fluxurilor de produse siderurgice, exportate în UE.
15 OCTOMBRIE 2004La Bruxelles a avut loc cea dea treia reuniunea trilaterală RM-
UE- Ucraina consacrată problematicii frontierei moldo-ucrainene. Subiectele prioritare
5
ale discuţiilor s-au referit la respectarea Acordului semnat de Moldova şi Ucraina în mai
2003 şi realizarea controlului comun al frontierei la cele cinci posturi vamale.
25 – 26 OCTOMBRIE 2004La Luxemburg a avut loc reuniunea miniştrilor de interne şi
de justiţie ai ţările membre UE. La capitolul lupta împotriva crimei organizate a fost
adoptată decizia de a include Republica Moldova în lista ţărilor terţe cu care Directorul
Europol-ului poate iniţia negocieri în vederea încheierii unor acorduri, în scopul
eficientizării luptei împotriva crimei organizate.
9 DECEMBRIE 2004Comisia Europeană a aprobat Planul de Acţiuni Republica
Moldova -Uniunea Europeană.
13 DECEMBRIE 2004Miniştrii de Externe ai statelor membre ai UE, în cadrul reuniunii
Consiliului Afacerilor Generale şi Relaţiilor Externe al UE, au aprobat Planul de Acţiuni
RM-UE, reafirmînd importanţa Politicii Europene de Vecinătate.
30 DECEMBRIE 2004Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Protocolul Adiţional al
Acordului de Parteneriat şi Cooperare dintre Comunităţile Europene şi Statele Membre şi
Republica Moldova.
22 FEBRUARIE 2005La Bruxelles, în cadrul Consiliului de Cooperare UE-Moldova, a
fost semnat Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană.
16 MARTIE 2005Miniştrii de Externe din ţările membre ale UE, reuniţi în cadrul
şedinţei Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE, au ajuns la un
consens politic privind desemnarea Ambasadorului Adriaan Jakobovits de Szeged în
funcţia de Reprezentant Special al UE pentru Moldova.
23 MARTIE 2005Consiliul UE a adoptat printr-o procedură scrisă Acţiunea Comună
privind instituirea funcţiei de Reprezentant Special al UE pentru Moldova şi l-a desemnat
în această funcţie pe Ambasadorul Adriaan Jakobovits de Szeged
24 MARTIE 2005Parlamentul Republicii Moldova, în prima sa şedinţă de după alegerile
parlamentare, a adoptat în unanimitate o declaraţie comună cu privire la parteneriatul
politic între toate partidele parlamentare în vederea realizării obiectivelor de integrare în
UE.
20 APRILIE 2005Guvernul Republicii Moldova a aprobat în cadrul primei sale şedinţe în
noua componenţă Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana, care pune
în sarcina instituţiilor de stat asigurarea implementării prevederilor Planului de Acţiuni,
precum şi prezentarea rapoartelor lunare, trimestriale şi semestrial.
14 SEPTEMBRIE 2005La Bruxelles, dl Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor
Externe, a participat la Reuniunea Coordonatoare a Organizaţiilor şi Iniţiativelor
Regionale (Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est – Procesul de Cooperare în
6
Europa de Sud-Est (SEECP) – Organizarea Cooperării Economice la Marea Neagră
(OCEMN) – GUAM – Procesul de Cooperare Dunăreană – Iniţiativa Adriatic-Ioniană),
în cadrul căreia RM a reprezentat Preşedinţia GUAM şi OCEMN.
14 SEPTEMBRIE 2005La Bruxelles a fost prezentat raportul privind îndeplinirea
Planului de Acţiuni RM-UE, fiind apreciat pozitiv de către Comisia Europeană, în special
pentru faptul că „într-o perioadă relativ scurtă ai fost realizate foarte multe lucruri pe plan
naţional”. Raportul conţine descrierea rezultatelor activităţii autorităţilor moldoveneşti pe
parcursul a 6 luni de la semnarea documentului.
2 OCTOMBRIE 2005La Belgrad, dl Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe
şi Integrării Europene, a participat la reuniunea Coordonatorilor Naţionali ai Pactului de
Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
6-7 OCTOMBRIELa Chişinău s-a aflat delegaţia Comisiei Europene, condusă de dna
Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană
de Vecinătate care a participat la Reuniunea a VIII-a a Comitetului de Cooperare
parlamentară RM-UE. La Palanca, demnitarul european a luat parte la semnarea
Memorandumului de Înţelegere cu privire la Misiunea Comisiei Europene de asistenţă la
frontieră în Republica Moldova şi în Ucraina. Potrivit acestui document, începînd de la 1
decembrie 2005, misiunea compusă din 60 de oficiali vamali şi grăniceri din statele-
membre ale UE se angajează să efectueze monitorizarea întregi frontiere moldo-
ucrainene, inclusiv pe segmentul transnistrean.
6 OCTOMBRIE 2005La Chişinău a fost inaugurat Oficiul Delegaţiei Comisiei Europene
în Republica Moldova. Primul şef al Delegaţiei Comisiei Europene în Republica
Moldova a fost desemnat dl Cesare de Montis.
29 NOIEMBRIE 2005La Chişinău s-a desfăşurat cea de-a 6-a reuniune a Comitetului de
Cooperare RM-UE la care au participat reprezentanţii Comisiei Europene, membrii
Grupului COEST, reprezentanţii autorităţilor Republicii Moldova implicate în
implementarea Planului de Acţiuni RM-UE.
30 NOIEMBRIE 2005La Odesa a avut loc inaugurarea oficială a sediului central al
Misiunii Comisiei Europene de Asistenţă la Frontieră pentru Republica Moldova şi
Ucraina. La ceremonia de lansare a participat dl J.Solana, Înalt Reprezentant al UE
pentru Politica Externe şi Securitate Comună, dna B.Ferrero-Waldner, Comisar
European, dl Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene al Republici Moldova, dl B.Tarasiuc, Ministrul de Externe al
Ucrainei.
7
31 IANUARIE 2006La Bruxelles a avut loc cea de-a IV-a reuniune trilaterală RM-UE-
Ucraina, axată pe problema de frontieră moldo-ucraineană.
1 FEBRUARIE 2006Viceprim-ministrul, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene, dl Andrei Stratan, a avut o întrevedere cu Secretarul General al Consiliului
UE, dl J. Solana, în cadrul căreia a relatat despre desfăşurarea implementări Planului de
Acţiuni RM-UE şi intenţiile Republici Moldova de a realiza cu succes şi în timpul
prevăzut acest proces.
7-8 FEBRUARIE 2006Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării
Europene, a participat pentru prima dată la reuniunea de lucru a Directorilor Politici din
cadrul Ministerelor de Externe a statelor din Europa Centrală şi de Est.
25 APRILIE 2007A avut loc inaugurarea oficială a Centrul Comun de Vize, găzduit de
Ambasada Ungariei la Chişinău.
30 MAI 2007A fost semnat Memorandumul privind Cooperarea în procesul Integrării
Europene între Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi Organizaţiile
Societăţii Civile din Republica Moldova.
24 AUGUST 2007La Bruxelles a avut loc Reuniunea informală RM – UE „Perspectivele
privind dezvoltarea actuală şi viitoare a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea
Europeană”.
10 OCTOMBRIE 2007La Bruxelles a fost semnat Acordul între Republica Moldova şi
Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor.
10 OCTOMBRIE 2007La Bruxelles a fost semnat Acordul între Republica Moldova şi
Comunitatea Europeană privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală.
1 IANUARIE 2009Au intrat în vigoare Acordul privind facilitarea eliberării vizelor şi
Acordul privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală semnate la 10
octombrie 2009 de către Republica Moldova şi Comunitatea Europeană.
21 IANUARIE 2008Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul privind
introducerea Preferinţelor Comerciale Autonome pentru Republica Moldova.
Documentul în cauză reprezintă oficializarea finală a deciziei anunţate anterior de
instituţiile comunitare şi lansează o abordare nouă în relaţiile comerciale moldo-
comunitare. Noul regim comercial oferă accesul liber de taxe şi fără cote a tuturor
produselor originare din Republica Moldova pe piaţa UE, cu excepţia unui număr limitat
de produse agricole extrem de sensibile pentru piaţa internă a UE.
5 IUNIE 2008La Luxemburg a fost semnată Declaraţia comună privind Parteneriatul de
Mobilitate dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.
8
11 IULIE 2008La Chişinău a fost semnată Declaraţia Miniştrilor Afacerilor Externe ai
Republicii Polone şi Republicii Moldova referitor la înfiinţarea Forului Polono –
Moldovenesc al Integrării Europene.
23 SEPTEMBRIE 2008La Chişinău a avut loc Reuniunea de lansare a Platformei de
Cooperare a Parteneriatului de Mobilitate Republica Moldova – Uniunea Europeană.
7 MAI 2009Dl Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene, a participat la summit-ul de lansare a Parteneriatului Estic, organizat
la Praga de către Preşedinţia ceha a Uniunii Europene.
13 MAI 2009La Chişinău a avut loc a treia Reuniune a Comitetului Mixt Republica
Moldova – Uniunea Europeană pentru monitorizarea Acordului privind facilitarea
regimului de vize, în cadrul căreia a fost evaluat procesul de implementare a acestuia.
13 MAI 2009La Chişinău s-a desfăşurat cea de-a treia Şedinţă a Platformei de Cooperare
a Parteneriatului de Mobilitate Republica Moldova – Uniunea Europeană, care a reunit
reprezentanţi ai Comisiei Europene, precum şi ai statelor-membre ale UE, avînd ca
parteneri de discuţie pe exponenţii instituţiilor naţionale implicate în procesul de
implementare a Parteneriatului de Mobilitate.
2-3 mai 2011, Participarea delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova condusă de
Preşedintele Parlamentului RM dn. Marian Lupu la reuniunea de consituire a Adunării
Parlamentare EURONEST
4-5 mai 2011, o delegaţie a Republicii Moldova participă la lansarea reţelei Forumului
RM-UE
2) Avantajele integrarii europene a Republicii Moldova
Originea adevăratei inegalităţi dintre oameni nu este politică, ci economică.
(Jean-Jaques Rousseau)
Cetatenii Republicii Moldova i§i pun in prezent legitimele intrebari: De ce este oportuna
aderarea tarii noastre la structurile Uniunii Europene? Care sunt avantajele intrarii in marea
familie europeana? In ce masura societatea moldoveneasca va fi schimbata §i va cunoa§te
progrese in domenii diverse, cum ar fi cre§terea economica, imbunatatirea nivelului de trai,
modernizarea administrativa, o mai mare calitate a actului judiciar, asigurarea integrala a
drepturilor §i libertatilor fundamentale? De ce este de preferat aderarea la Uniunea Europeana
9
ramanerii in sfera de influenta ruseasca, in conditiile in care chiar unele state occidentale
(Norvegia, Elvetia) au refuzat, in urma unor referendum - uri, intrarea in comunitatea
europeana? Deci in paginile dedicate istoriei §i structurilor Uniunii Europene sunt intrevazute
unele dintre aceste avantaje.Deasemenea in continuare sunt detaliate §i identificate alte
oportunitati §i avantaje.
Probleme fundamentale ale societatii moldoveneti.
In august 1991, Parlamentul de la Chi§inau proclama independenta politica a Republicii
Moldova. In realitate, dupa doua decenii de la acele evenimente, dependenta de spatiul fostei
URSS, cel putin in domeniul economic §i in privinta resurselor energetice, este inca substantial.
Republica Moldova are §i astazi, dupa doua decenii de la proclamarea independentei, o
economie cu caracter preponderent agrar, in timp ce media europeana a populatiei active
angajate in sectoral agricol variaza intre 2-5%. In acela§i timp, Republica Moldova nu dispune
de resurse energetice importante, aproape toate provin din import, mai ales din Rusia, ceea ce se
transforma, pe alocuri, in posibilitati de §antaj politic. De§i din anul 2000 se inregistreaza o
cre§tere economica importanta §i constanta, de 5-6% pe an, cetatenii Republicii Moldova
continua sa fie cei mai saraci locuitori ai Europei, in cifre absolute, cu un PIB per capita injur de
1.500 de dolari (ceva mai ridicat raportat la puterea de cumparare), sub o zecime din media din
Uniunea Europeana. De asemenea, perspectivele de cre§tere economica nu sunt foarte
incurajatoare. Se inregistreaza, astfel, cei mai redu§i indicatori in ce prive§te investitiile straine
pe cap de locuitor, sub jumatate din cele din Romania. Aceste conditii provoaca o emigratie
masiva a locuitorilor, peste un sfert din populatia activa lucrand pe teritoriul comunitatii
europene. La inceputul primului deceniu al mileniului III, §omajul era de aproximativ 8%, iar
datoria publica ajungea la 85% din PIB. Nu trebuie pierdute din vedere nici coruptia din
administrate §i justitie, materializata prin nerespectarea drepturilor §i libertatilor fundamentale.
Indicatorul Perceptiei Coruptiei intocmit in 2005 de catre Transparency International plasa
Republica Moldova pe locul 95 din 158 de state analizate, situandu-se astfel intre state ca Mali
sau Tanzania.
Inca din anii consolidarii actualului stat moldovenesc se manifesta problema
transnistreana, ale carei forme grave de manifestare sunt reprezentate de prezenta trupelor ruse
pe teritoriul Republicii Moldova §i existenta regimului separatist de la est de Nistru. Ca un
aspect conex, 443 km din granita cu Ucraina nu este controlata de autoritatile de la Chi§inau §i
reprezinta un risc la adresa securitatii internationale in perspectiva aderarii la Uniunea
Europeana §i a transformarii granitei Republicii Moldova in granita comunitara.
10
Nu trebuie insa ignorate nici atuurile pe care Republica Moldova le detine in perspectiva
aderarii la Uniunea Europeana: potentialul agricol §i turistic de exceptie, posibilitatea obtinerii
unor produse ecologice, pozitia strategica §i statutul de zona de tranzit pentru resursele
energetice dintre Rusia spre statele din Uniunea Europeana.
Cateva date statistice pot confirma necesitatea asocierii, intr-o forma sau alta, a
Republicii Moldova cu Uniunea Europeana. Dupa ultima extindere, Uniunea se intinde pe o
suprafata de 4.454.000 km , cu o populatie de 496 milioane locuitori in 2008 (estimat la 500
milioane in 2010).
In prezent Uniunea Europeana are cel mai mare Produs Intern Brut din lume, cifrat la
peste 16 trilioane de dolari. Acesta reprezinta peste 21% din productia mondiala. Uniunea
Europeana este, in acela§i timp, cel mai mare exportator §i cel mai mare importator din lume.
In anul 2009, PIB-ul per capita mediu in Uniunea Europeana a fost de aproximativ
33.000 dolari. Comparativ, in Romania acesta a fost de aproximativ 7.600 dolari, iar in
Republica Moldova 1.420 dolari (2.700 dolari, dupa indicele puterii de cumparare). Se
inregistreaza insa discrepante mari intre locuitorii diverselor regiuni ale Uniunii §i intre state pe
ansamblu, variind intre 7.000 §i 66.000 dolari per capita.
Una dintre prioritatile actuale este definitivarea retelelor transeuropene de infrastructure.
(TEN). Proiectele din cadrul TEN includ tunelul de sub Canalul Manecii, LGV Est, tunelul
feroviar Frejus, Podul Oresund §i tunelul Brenner. In 2001 s-a estimat ca pana in 2010 reteaua
va acoperi: 75.200 km de drumuri, 78.000 km de cai ferate, 330 de aeroporturi, 270 de porturi
maritime §i 210 porturi interne.
Un alt proiect de infrastructura este sistemul de pozitionare Galileo, o propunere de
navigatie globala prin satelit, care urmeaza sa fie construit de catre Uniunea Europeana §i lansat
de catre Agentia Spatiala Europeana (ESA), putand sa fie operational pana in 2010. Proiectul a
fost lansat partial pentru a reduce dependenta fata de Statele Unite ale Americii (care detine
sistemul Global Positioning System), dar, de asemenea, §i pentru a oferi o acoperire mai
completa la nivel mondial §i pentru a permite o precizie mult mai mare, data fiind vechimea
sistemului GPS.
Politica Agricola Comuna este una dintre cele mai vechi politici comunitare. In prezent
aproximativ 35% din bugetul Uniunii este indreptat spre programe care tin de politica agricola.
Se insista pe calitate, pe protectia mediului, nu pe cantitate (din cauza excedentelor importante
inregistrate in deceniile anterioare). O mare problema a Uniunii este dependenta energetica. In
prezent statele membre importa 92% din petrol, 57% din gazul metan, 97,5% din uraniu.
Programele de obtinere a combustibililor alternativi, a automobilelor electrice §i a punerii la
punct a mecanismelor de producere a energiei prin fuziunea nucleara sunt in derulare.
11
Domeniul educatiei se bucura de o mare atentie. Anual sute de mii de studenti si elevi
beneficiaza de mobilitati, burse pentru studii §i fonduri alocate cercetarii.
Pove§ti de succes. Spania. In anul 1986, in momentul aderarii la Uniunea Europeana (la
acea vreme Comunitatea Economica Europeana), Spania era detinatoarea unei economii
inapoiate, intr-o situatie nu foarte diferita de cea a unor state nou intrate in comunitate, de genul
Romaniei: o productivitate a muncii foarte scazuta in raport cu restul membrilor Uniunii, o
economie preponderent agrara, o infrastructura extrem de deficitara. Prima reactie a muncitorilor
iberici a fost de a migra masiv catre statele membre mai bogate, cum ar fi Franta sau Germania.
O comparatie cu starea actuala a Republicii Moldova este binevenita.
In prezent, la doua decenii de la aderare, economia Spaniei a ajuns sa fie clasata a cincia
din Europa §i intre primele zece ale lumii, ca marime a PIB-ului (in timp ce se plaseaza pe locul
27 in lume ca numar de locuitori §i pe locul 54 ca suprafata). Contributia decisiva in
definitivarea acestui proces a fost reprezentata de utilizarea eficienta a fondurilor alocate de la
bugetul Uniunii. Pana in prezent, Spania a beneficiat de peste 150 de miliarde de euro prin
programele comunitare speciale pentru dezvoltare regionala, agricultura, infrastructura si
educatie. Din ace§ti bani, cele 80 de miliarde de euro obtinute prin programele pentru
agricultura au reprezentat nu mai putin de 24% din veniturile agrare ale tarii. Mai mult, aproape
jumatate din cheltuielile reclamate de constructia celor peste 5000 km de autostrazi au fost
acoperite cu fonduri europene, la fel §i in ce prive§te extinderea §i modernizarea retelei
feroviare. Cu toate ca aceste fonduri nu au reprezentat decat 1% din PIB-ul Spaniei, ele au
finantat proiectele publice vitale.
Rata somajului a scazut de la 20% in anul 1990 la 8,6% in 2007, adica foarte aproape de
media de 7,2 procente din zona euro. Intre 2002 §i 2006 Spania a creat mai mult de jumatate din
locurile de munca noi din spatiul Uniunii. De asemenea, a inregistrat cea mai mare cre§tere a
PIB - ului, in cifre absolute.
In Spania sunt inregistrati 4,3 milioane de straini. adica injur de 10% din populatia de 46
milioane de locuitori a Spaniei. Numai in anul 2006 au venit in peninsula alti 600.000 de
imigranti. Miguel Sebastian, consilierul economic al primului ministru, estima ca imigrantii sunt
autorii a mai mult de jumatate din cre§terea economica medie anuala de 3,1%, inregistrata in
Spania in ultimii ani. Cea mai mare comunitate de imigranti din Spania este cea a romanilor,
formata oficial din aproximativ 700.000 de membri (in realitate peste doua milioane). In 2008
PIB - ul per capita in Spania a fost de 28445 dolari, peste media europeana si cel putin 80% din
puterea de cumparare fata de cea a locuitorilor Frantei §i Germaniei.
12
Italia. In anul 1950, in momentul cooptarii Italiei ca membra a CECO, statul respectiv
avea o economie distrusa de razboi, iar pe plan politic pericolul impunerii Partidului Comunist
Italian era mai actual ca oricand. Gratie unei jumatati de secol de participare la piata comuna,
Italia a devenit un spatiu al prosperitatii economice si a vietii politice democratice.
Conform datelor Fondului Monetar International, in 2008 economia Italiei a fost a patra
in Uniunea Europeana §i a §aptea in lume, pe baza valorii nominale a PIB-ului. Valoarea PIB-
ului per capita a fost, de asemenea pe locul 27 in lume. Italia facea parte din grupul G8, al
statelor industrializate, era pe locul 18 intre statele dezvoltate ale lumii, pe baza indicelui de
dezvoltare umana, depa§ind Germania §i Regatul Unit. Dupa unele clasamente, Italia a fost
clasata ca a 11-a putere a lumii, depa§ind Indonezia sau Ucraina. De asemenea, avea al 6-lea
nivel al exportului in 2008 (peste 500 miliarde dolari), al cincilea nivel al productiei industriale.
De asemenea, agricultura inregistra productii ridicate, Italia fiind cel mai mare producator de
kiwi §i struguri. In 2005 Italia a produs aproape a cincia parte a productiei mondiale de vin. De
asemenea, detine locul trei in privinta nivelului rezervei de aur, dupa SUA §i Germania. In
domeniul turismului, Italia ocupa locul cinci la numarul de turi§ti (43,7 milioane) §i locul patru
la sumele incasate din turism.
In 2008 PIB-ul per capita a egalat, in general, media europeana.
Evolutia economiei italiene in primele decenii de participare la piata comuna a fost
denumita cu indreptatire „miracolul economic italian". Dintr-o tara preponderent agrara, Italia
devenea una dintre marile puteri industrializate ale lumii §i depa§ea, in valoare absoluta a PIB-
ului, in 1987, Regatul Unit. In primele decenii de participare la Piata Comuna, dupa 1957, Italia
inregistra rate record de cre§tere economica, de 6-7%. Un avans considerabil l-au inregistrat
acele ramuri care furnizau produse pentru Piata Comuna, in conditiile in care, in primul deceniu
de existenta, aceasta inregistra o crestere de patru ori a volumului schimburilor comerciale intre
statele membre: automobile, fibre artificiale, instrumente de precizie. Facand abstractie de
fondurile alocate agriculturii si dezvoltarii regionale de la bugetul Uniunii, Italia a cunoscut
progresul prin fortele proprii, dar beneficiind de un context favorabil: existenta pietei comune,
participarea la programele comunitare, dezvoltarea infrastructurii international.
„Tigrul baltic". Dintre statele care au aderat recent la Uniunea Europeana, cele trei tari
baltice s-au bucurat de un progres economic impresionant. De exemplu, in 2004, PIB-ul Estoniei
a crescut cu 7,8%, iar economiile letone §i lituaniene cu 8,5% §i respectiv 7%. In 2005, rata de
cre§tere s-a accelerat, ajungand la 10,2% in Letonia, 9,8% in Estonia §i 7,5% in Lituania. In
2005, statele baltice au avut un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 50-60% din media UE.
Acestea sunt rezultatele participarii la piata comuna §i la programele §i fondurile Uniunii, dar §i
beneficiile politicii de vecinatate aplicate anterior. Intre anii 2000 §i 2007 cre§terea economica
13
totala, in valoare reala, a fost de 79,8% in Estonia, 84,2% in Letonia §i 69,1% in Lituania, iar
PIB-ul per capita a crescut, de asemenea, in Estonia de la 10258 la 19,243 dolari, in Letonia de
la 7600 la 14,933 dolari, iar in Lituania de la 8730 la 16756 dolari.
De ce Republica Moldova m Uniunea Europeana?
Pentru locuitorii Republicii Moldova, integrarea europeana reprezinta o speranta de mai
bine. Intrarea in Uniunea Europeana inseamna progres economic, nivel de trai decent,
oportunitati de dezvoltare §i modernizare, securitate §i protectie. Evenimentele din primavara lui
2009 au aratat ca doar aderarea la Uniune poate constitui o garantie a respectarii drepturilor
omului §i a valorilor democratice.
Ultimele alegeri parlamentare au constatat ca integrarea europeana constituie unul dintre
pilonii discursului tuturor formatiunilor politice, indiferent de orientarea ideologica. Mesajul
respectiv nu este neaparat un crez politic, ci o oportunitate de obtinere a voturilor alegatorilor,
ceea ce demonstreaza ca dorinta unirii cu marea familie europeana este o dorinta unanima a
societatii moldovene§ti. In prima §edinta a Parlamentului ales in urma scrutinului din 2005 era
adoptata Declaratia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii
europene: „Noi pornim de la faptul ca dezvoltarea de mai departe a Republicii Moldova nu poate
fi asigurata decat prin promovarea consecventa §i ireversibila a cursului strategic spre integrarea
europeana, spre solutionarea pa§nica §i democratica a problemei transnistrene, spre functionarea
eficienta a institutiilor democratice §i garantarea drepturilor minoritatilor nationale. Realizarea
acestor sarcini este posibila in conditiile unei cooperari responsabile a puterii §i opozitiei, ale
stabilitatii vietii politice interne, ale unor garantii democratice pentru dezvoltarea libera a
mijloacelor de informare in masa §i ale unei asigurari riguroase a independentei Republicii
Moldova in relatiile ei reciproce cu statele vecine". Acestea sunt, de fapt, valorile §i criteriile de
aderare cuprinse in toate documentele recente emise de institutiile comunitare.
Planul de actiuni Uniunea Europeana - Republica Moldova enumara o serie de prioritati
de urmarit de catre autoritatile de la Chi§inau, ce corespund foarte bine §i se sincronizeaza cu
valorile europene.
1. consolidarea stabilitatii §i a eficientei institutiilor ca garante ale democratiei §i statului
de drept;
2. consolidarea capacitatii administrative §i a sistemului judiciar;
3. libertatea presei §i a cuvantului;
4. cooperarea cu institutiile financiare internationale in vederea reducerii saraciei,
consolidarii sectorului privat pentru asigurarea cre§terii economice;
5. imbunatatirea climatului investitional;
14
6. lupta impotriva coruptiei;
7. gestionarea eficienta a problemelor de frontiera, gasirea de solutii pentru conflictul
transnistrean;
8. combaterea crimei organizate §i a traficului de fiinte umane;
9. controlul fluxurilor migrationiste.
Aderarea la Uniunea Europeana ar duce, in linii mari, la indeplinirea obiectivelor
cuprinse in Programul de actiuni Uniunea Europeana - Republica Moldova.
1. Democratia §i suprematia legii: consolidarea stabilitatii §i eficacitatii institutiilor care
garanteaza democratia §i suprematia legii, reforma administrativa §i consolidarea
autoadministrarii locale; revizuirea legislatiei in scopul asigurarii independentei justitiei;
eficienta in lupta impotriva coruptiei.
2. Drepturile si libertatile fundamentale ale omului, precum si drepturile minoritatilor,
combaterea traficului de fiinte umane, eradicarea maltratarii §i a torturii, asigurarea libertatii de
expresie, de asociere, a drepturilor copiilor, drepturilor sindicatelor si a standardelor de baza in
domeniul muncii.
3. Cooperarea in domeniul politicii externe §i de securitate, prevenirea conflictelor,
cooperare in combaterea terorismului, a neproliferarii armelor de distrugere in masa §i a
exportului ilicit de arme, rezolvarea conflictului transnistrean.
4. Reforma §i dezvoltarea economica, cre§terea bunastarii populatiei, implementarea
unor actiuni majore in vederea reducerii saraciei, cre§terea eficientei sistemului de asistenta
sociala
5. Economia de piata functionala §i climatul de afaceri prin intermediul reformelor
structurale adecvate, mediu transparent pentru afaceri, convergenta cu legislatia Uniunii,
cre§terea volumului exporturilor in statele membre.
6. Dezvoltarea rurala si regionala, reducerea diferentelor economice si sociale intre
diferitele regiuni ale tarii,
7. Lupta impotriva crimei organizate, traficul de persoane, femei, copii si imigranti
ilegali, de armament, consolidarea autoritatilor de drept - politie graniceri, vama, prin
aprovizionarea cu echipament modern, facilitati si instruire, in special in scopul sporirii
eficientei punctelor de trecere a frontierei. Droguri, spalarea banilor, crimele economice si
financiare, transport, energie, telecomunicatii, mediu, cercetare, dezvoltare, inovatii.
8. Protectia mediului, accesul la informatia de mediu.
9. Integrarea in Spatiul European de Cercetare, consolidarea resurselor umane materiale,
ajustarea sistemului educational la standardele tarilor membre, autonomie mai mare a
15
universitatilor, modernizarea curriculumului, introducerea tehnologiilor informationale,
sustinerea schimbului si a oportunitatilor de studiu, dialogul cultural, schimbul de tineri etc.
cooperarea societatii civile, cooperare culturala, audio vizual, cooperare regionala si
transfrontaliera.
Documentele ce se refera la relatiile dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana
precum §i actele fundamentale ale diplomatiei §i politicii externe a statului se raporteaza la
principiile comunitare. In realitate, chiar fara a fi inceput negocieri oficiale de aderare la Uniune,
prin politica de vecinatate Republica Moldova beneficiaza de importante avantaje, pe langa
sumele consistente alocate. Pe ansamblu, pentru perioada 2007-2013, Uniunea aloca anual peste
2 miliarde de euro pentru punerea in practica a PEV. In plus, Facilitatea de investitii pentru
vecinatate, sustinuta de bugetul Uniunii §i de bugetul statelor membre, ofera ajutor
nerambursabil pentru atragerea de credite (peste 4,7 miliarde euro in 20007-2009) pentru
investitii in transporturi, mediu, energie, sectoral privat §i cel social.
Politica Europeana de Vecinatate a avut deja efecte benefice §i deschide noi perspective:
integrare treptata in structurile europene, accesul pe piata interna a Uniunii, participarea la
programele comunitare, aparitia unor noi oportunitati de dezvoltare economica, obtinerea de
sprijin pentru solutionarea conflictului transnistrean, furnizarea de resurse financiare pentru
derularea programelor transfrontaliere §i trans-nationale, deschiderea pentru legaturile culturale,
educationale, de mediu, tehnice si stiintifice.
De la proclamarea independentei §i pana in prezent, Republica Moldova a beneficiat de
peste 300 milioane de euro din fondurule comunitare. Aceasta suma a parvenit prin intermediul
Programului TACIS, dar §i prin Programul pentru Securitatea Alimentara, Initiativa Europeana
pentru Democratie §i Drepturile Omului (EIDHR) sau Programul AENEAS (anii bugetari 2004-
2006).
Republicii Moldova i-au fost alocate, pentru perioada 2007-2010, prin intermediul
Programului European de Vecinatate §i Parteneriat, 209,7 milioane de euro. Asistenta este
concentrata pe 3 sectoare prioritare:
• buna guvernare §i consolidarea democratiei;
• reforma sistemului judiciar §i cre§terea capacitatii administrative;
• cre§terea economica §i reducerea nivelului saraciei.
In domeniul comercial, Uniunea Europeana tinde sa devina principalul partener al
Republicii Moldova ca volum al marfurilor schimbate. Printr-o serie de acte din ultimii ani,
Uniunea i§i deschide gradual piata sa interna pentru produsele moldovene§ti, oferindu-i
Moldovei conditii privilegiate de comert sub forma regimului GSP plus in ianuarie 2006 §i a
Preferintelor Comerciale Autonome in martie 2008.16
In 2005 a fost semnat un acord de facilitare a comertului, pe principiul asimetrismului in
raporturile economice bilaterale, care se materializeaza in exportul fara plata taxelor vamale a
produselor moldovene§ti. Dupa 2007, UE a devenit principalul partener economic al Republicii
Moldova, 50,1% din exporturi in 2007 §i 45% din importuri provenind pe directia Uniunii
Europene. In acest context, Romania locul al doilea la exporturi din Republica Moldova, dupa
Rusia, §i al treilea la importuri, dupa Rusia §i Ucraina.
In domeniul mobilitatii persoanelor, exista premise pentru flexibilizarea libertatii de
mi§care a cetatenilor moldoveni pe teritoriul Uniunii. Printre succesele acestui dialog in
continua desfa§urare se numara negocierea §i semnarea acordurilor de facilitare a regimului de
vize §i readmisie a persoanelor, precum §i deschiderea Centrului Comun de eliberare a vizelor
Schengen pe langa Ambasada Ungariei la Chi§inau. In prezent, se discuta acordurile cu privire
la facilitarea regimului de vize si readmisie cu Ucraina si Republica Moldova. de asemenea, a
fost definit un Parteneriat de mobilitate cu Moldova si Georgia.
Pentru a concluziona, beneficiile integrarii in Uniunea Europeana sunt multiple §i
esentiale pentru progresul societatii moldovene§ti in urmatoarele decenii:
- beneficii financiare §i cre§tere economica, manifestata pe mai multe cai: accesarea
directa a unor fonduri comunitare substantiale, indreptate spre reforma administrativa, investitii
in economie §i infrastructura; cre§terea nivelului investitiilor straine, cu precadere a celor din
statele membre, dar §i cre§terea credibilitatii fata de investitorii din statele terte. Fondurile
comunitare s-ar putea ridica la peste un miliard de euro anual. Cre§terea economica s-ar traduce
prin aparitia unui numar de noi locuri de munca, prin atingerea unui nivel decent al salarizarii,
prin perspectiva revenirii in tara a multor dintre cetatenii moldoveni §i a refacerii echilibrului
demografic al tarii. Beneficii conexe ar fi posibilitatea retehnologizarii economiei, cre§terea
productivitatii muncii, sporirea exporturilor prin accesul total la piata comuna, echilibrarea
balantei comerciale, scaderea dependentei economice §i a posibilitatilor de §antaj economic §i
politic din partea statelor foste membre ale URSS prin intermediul conditionarii furnizarii
resurselor energetice;
- libertatea de mi§care a locuitorilor Republicii Moldova, deveniti cetateni europeni,
posibilitatea de a munci in statele membre ale Uniunii, cu forme legale;
- dobandirea unui climat de stabilitate in relatiile externe, sprijin acordat de institutiile
comunitare pentru rezolvarea conflictului transnistrean, pentru reglementarea relatiilor cu
Rusia §i Ucraina §i pentru securizarea granitei de est a Republicii Moldova, care ar deveni, in
acela§i timp, §i granita a Uniunii;
- accesul agricultorilor moldoveni la Politica Agricola Comuna, obtinerea de
subventii, aplicarea metodelor §i a normelor stabilite de institutive comunitare;17
- prin accesul unor speciali§ti moldoveni in Parlamentul European §i in alte institutii,
realitatile moldovene§ti §i avantajele investirii in valorificarea potentialului pamanturilor
dintre Prut §i Nistru vor deveni mai cunoscute in restul statelor europene.
3) Avantajele Uniunii Europene de la aderarea Moldovei la spaţiul
comunitar
Uniunea Europeană este asocierea pe bază de interese comune a mai multor state, care se
conduc după un program unic şi urmăresc realizarea unuia şi aceluiaşi scop. În componenţa
uniunii există un şir întreg de state. La ele vrea să adere şi Republica Moldova. Ce va cîştiga
Europa de la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana? Aceasta este o întrebare des
discutată şi dezbătută de mulţi politicieni aiîntregii Europe.
Existăun şir întreg de argumente că aderarea la Uniunea Europeană este avantajoasă pentru
Moldova, însă considerăm că şi Europa va avea mult de cîştigat de la această aderare.
În primul rînd, „Europa” va deveni într-adevăr Europa doar atunci cînd va cuprinde Balcanii,
Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia şi poate chiar Armenia şi Turcia, care sunt state
cu o aşezare strategică, astfel realizîndu-se visul lui Charles de Gaulle „Europa de laAtlantic pînă
la Ural”. Va fi asigurată deci stabilitatea şi pacea. Odată cu aderarea Republicii Moldova,
Uniunea Europeană va face un pas destul de important pentru această integrare şi formarea
completă a europei.
De asemenea, este cunoscut şi faptul că Moldova este unica ţară din Europa, pe teritorul
căreia se află ilegal trupele străine de ocupaţie, trupele Federaţiei Ruse, care prin diferite
mijloace militare,politice, diplomatice şi economice susţin regimul separatist din Transnistria,
sfidînd opinia publică internaţională, ce a formulat de numeroase ori apeluri cu privire la
retragerea trupelor ruse din Moldova, iar Curtea Europeană a drepturilor Omului a calificat Rusia
drept agresor în Republica Moldova.
Odată cu hotărîre acestei probleme, Uniunea Europeană va reyolva problema păcii, adică va
duce la demilitarizarea Europei, încadrată în normele dreptului internaţional, şi va pune punctîn
privinţa ideilor de dominaţie într-o ţară străină, relaţiile interne se vor ridica la un nivel nou.
Moldova se situează pe unul dintre primelelocuri din Europa după numărul cetăţenilor care
emigrează din ţară, fiind nevoiţi să-şi cîştige existenţa muncind din greuîn alte ţări. Astfel
muncind de mulţi ani în aceste ţări, compatrioţii noştri, deja au însuşit bine munca pe care o
18
execută, devenind lucrători calificaţi. Acesta este un plus pentru Uniunea Europeană. În Uniunea
Europeană majoritatea muncitorilor fac parte din rîndul „guleraşelor albe”, dar ea are nevoie de
muncitori ce vor îndeplini munca simplă. Astfel, Europa va dispune de forţă de muncă ieftină şi
calificată, care este pe larg utilizară în industria grea, în agricultură, şi în multe alte domenii ce
necesită mai mult efort fizic decît efort mental. Acest fapt va stimula creşterea economicăa
Uniunii Europene.
Republica Moldova are relaţii de secole cu Federaţia Rusă. Chiar şi actuala guvernare,
Alianţa pentru Integrarea Europeană recunoaşte că menţinerea unor relaţii bune cu Federaţia
Rusă este o prioritate strategică pentru ţara noastră. Astfel, Republica Moldova devine opunte de
legătură între UE şi Federaţia Rusă. Prin intermediul ţării noastre, se vor cataliza relaţiile Uniunii
Europene cu Rusia şi va fi posibilă o colaborare mult mai temeinicăîntre aceste două mari puteri.
Colaborarea dintre ele va contribui la dezcoltarea economică, socială, culturală şi vorapărea un
şir întreg de perspective pentru fiecare dintre ele.
Un alt factor avantajos, pe care îl va cîştiga Europa de la aderarea Republicii Moldova la UE
ssunt căile de transport de importanţă internaţională, care traversează ţara noastră. Aceste căi
leagă Asia Centrală şi Europa de Est cu Europa de Vest şi cea de Nord. Odată cu repararea
drumurilor, căile rutiere, precum sunt M-14 şi Bender-Leuşeni vor permite deplasarea directă a
pasagerilor, a mărfii. Camioanele cu mărfuri nu vor fi nevoite să înconjoare republica noastră,
ceea ce permite economisirea timpului, economisirea banilor şi comerţul liber prin Europa şi în
afara acesteia, va permite lărgirea pieţei de desfacere.
Unul dintre pilonii pe care se bazează Uniunea europeană este economia, inclusiv agricultura.
Moldova este o ţarăbogată în soluri fertile, o ţară unde agricultura este principala ramură
economică, binedezvoltată. Odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană,
Europa va beneficia de roadă obţinută pe soluri fertile şi îşi va putea dezvolta agricultura
investind finanţe pe teritoriul ţării noastre. Aceasta neapărat va contribui la dezvoltarea
economică a Europei, deorece roadele cultivate pe teritoriul Republicii Moldova vor aduce mari
venituri.
De asemenea, Europa va beneficia de creştere economică în urma investiţiilor în industria,
agricultura şi economia Republicii Moldova. Europa va avea capacitatea de a deschide liber mai
multe afaceri la noi în ţarp, deoarece aceasta va fi în componenţa ei. De exemplu, investiţiile în
industria alimentară ar oferi perfecţionarea produselor existente în Republica moldova, crearea şi
dezvoltarea unor produse noi. Datorita culturilor ecologic pure şi a tehnologiilor noi de
prelucrare a acestora, Europa va dispune de produse ce nu afectiază sănătatea contribuind
19
concomitent la sporirea veniturilor. Toate acestea vor contribui la dezvoltarea economică atît a
Uniunii Europene cît şi a ţării noastre.
În condiţiile globalizării se evidenţiază tot mai mult integrarea culşturală a popoarelor lumii.
Excepţie nu face nici Uniunea Europeană. Pe parcursul secolelor fiecare popor şi-a format un
specific cultural; aceşti 60 de ani de coexistenţă a statelor membre a UE au dat posibilitatea ca
prin interfaţa diferitor valori, cultura europeanăsă reînvie, să se afirme din nou pe arena mondială
ca un element viu, veşnic în căutarea noului. Ţara noastră este bogată din punct de vedere
artistic. Aici suntmulţi actori, interpreţi vestiţi. Spre exemplu Maria Bieşu care a adus faima
republicii înîntrega lume, la fel aici sunt multe formaţii vestite precum este „Zdob şi Zdub”,
formaţiunea coral-artisticţ „Doina”, ansamblurile de dansuri polpulare „Joc”, „Codreanca”.
Infiltrarea culturii Republicii Moldova în cultura Uniunii Europene va fi aidoma unui sînge
proaspăt ce permite organismului să se revigoreze. Specificul de veacuri al culturii Pruto-
Nistrene, va îmbogăţi spiritualitatea europeană, va crea condiţii ca individualismul acceptat în
Uniunea Europeană să meargă şi mai eficient, mînă în mînă cu globalizarea atît de mult
propagată azi.
Considerăm că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un act de colaborare
între Europa de Vest şi Europa de Est. Acesta este un factor pozitiv pentru întreaga Europă,
permite lărgirea teritoriului, perspective noi, permite dezvoltarea economicăa teritoriului dintre
Atlantic şi Ural. Cu toate că Republica Moldova este o ţară de dimensiuni mici, o ţară slab
dezvoltată din punct de vedere economic, ea poate oferi europei multe avantaje, poate contribui
la viaţa politică şi economică a Europei. Odată cu aderarea Moldovei la UE, Europa va căpăta nu
doar un prieten devotat, ci şi unpartener bun, prin intermedil căruia şi-ar putea realiza unele
aspiraţii ce vizează pace şi prosperitate.
3) Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană
Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost formal lansate odată cu semnarea la
28 noiembrie 1994 Acordul de Cooperare şi Parteneriat (APC), care a intrat în vigoare la 1 iulie
1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani cu posibilitatea prelungirii tacite. Documentul stabileşte
cadrul juridic al relaţiilor actuale între Moldova şi UE în domeniul politic, comercial, economic,
juridic, cultural-ştiinţific şi are ca obiective susţinerea Moldovei pentru: consolidarea
democraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor prin
asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic; dezvoltarea durabilă a economiei şi
20
finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă prin promovarea schimburilor
comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase.
În conformitate cu prevederile APC-ului dialogul instituţionalizat între Republica Moldova şi UE
se realizează prin intermediul următoarelor structuri de cooperare:
Nivelul politic:
Consiliul de Cooperare RM – UE, care se organizează anual la nivelul înalţilor oficiali (Prim-
ministru/Comisarul pentru Afaceri Externe şi PEV, Înaltul Reprezentant al Consiliului
UE/Preşedinţia UE) şi are scopul trasării direcţiilor strategice a dezvoltării relaţiilor RM-UE;
Comitetul de Cooperare RM-UE se reuneşte anual la nivelul funcţionarilor publici de nivel înalt
în vederea examinării tendinţelor directorii ale cooperării sectoriale RM-UE;
Comitetul de Cooperare Parlamentară RM-UE, care se reuneşte anual la nivelul Şefilor
delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova şi Parlamentului European.
Nivelul de lucru: Subcomitetele RM-UE sunt reuniuni sectoriale la nivel de experţi ce se
organizează o dată pe an:
Subcomitetul în domeniul Comerţului şi Investiţii;
Subcomitetul în domeniul Finanţelor, Economiei şi Statisticii
Subcomitetul în domeniul Vămii, Cooperării Transfrontaliere, Justiţiei şi Afacerilor Interne
Subcomitetul în domeniul Energiei, Mediului, Transport,Telecomunicaţii, Ştiinţei, Tehnologiilor,
instruirii şi educaţiei
Totodată, dialogul politic între RM şi UE este asigurat prin intermediul reuniunilor în formatul
Dialogului Politic UE-Moldova (COEST, COPS, Directori Politici) în cadrul cărora se discută
parcursul reformelor în RM, relaţiile RM-UE şi subiecte de interes comun în domeniul politicii
externe şi de securitate. Pe parcursul anului sunt organizarea vizite reciproce, întîlniri şi
consultări la toate nivelele.
În mai 2004 Republica Moldova a fost inclusă în Politica Europeană de Vecinătate (PEV) a UE.
Planul de Acţiuni RM-UE a fost semnat la 22 februarie 2005. Începând cu 07 mai 2009
Republica Moldova participă la iniţiativa Parteneriatului Estic ca contribuind activ la dezvoltarea
dimensiunii bilaterale si celei multilaterale.
21
Integrarea Europeană rămîne obiectivul ireversibil al agendei interne şi externe a Republicii
Moldova. În prezent, Republica Moldova şi UE negociază un Acord de Asociere, care va
succede APC-ului. Acordului de Asociere va aprofunda semnificativ relaţiile RM-UE şi va
contribui la asocierea politică şi integrarea economică, cu obiectivul apropierii treptate a RM de
UE.
De asemenea, pe parcursul anului 2011 se aşteaptă lansarea negocierilor privind stabilirea Zonei
de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător, odată cu întrunirea condiţiilor necesare.
Acordurile RM-UE privind Facilitarea eliberării vizelor şi Readmisiei au întrat în vigoare la 1
ianuarie 2008, îar în iunie 2008 a fost lansat Parteneriatul de Mobilitate RM-UE. La 15 iunie
2010 a fost lansat Dialogul RM-UE în domeniul liberalizării vizelor. În ianuarie 2011, Republica
Moldova a primit Planul de acţiuni privind liberalizarea vizelor, care conţine două seturi de
condiţii, care odată implementate vor contribui la instituirea unui regim fără vize între RM şi UE.
Începînd cu anul 2010, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline a Tratatului
Comunităţii Energetice. În anul 2011 se planifică negocierea aderării RM la Spaţiul Aerian
European Comun. La 30 septembrie 2010 a fost semnat Protocolul privind principiile generale
pentru participarea RM la programele UE, care a intrat in vigoare la 1 Mai 2011. Primul program
UE la care RM planifica să participe este FP7.
Relaţiile UE - Moldova: factori principali
UE şi Moldova au iniţiat, pe 12 ianuarie 2010, la Chişinău, negocierile privind Acordul de
Asociere.
Noul acord va fi un document inovator şi ambiţios dincolo de cadrul actual astabilit de cooperare
şi va deschide o nouă etapă în relaţiile de cooperare, în special prin consolidarea dialogului
politic şi aprofundarea cooperării sectoriale.
Acordul de asociere va substitui Acordul de parteneriat UE-Moldova, care a intrat în vigoare în
iulie 1998 şi stabileşte în prezent cadrul pentru relaţiile între UE şi Moldova.
UE şi Moldova intenţionează să stabilească o profundă şi cuprinzătoare zonă de liber schimb
(DCFTA), atunci când condiţiile relevante vor fi îndeplinite, exprimându-şi angajamentul de a
realiza progrese, în conformitate cu paşii conveniţi, pentru atingerea acestui obiectiv.
Moldova beneficiază de numeroase oportunităţi oferite de Parteneriatul Estic.
Moldova este o ţară parteneră în cadrul Sinergiei Mării Negre.
22
Un plan de acţiuni comune în cadrul PEV a fost adoptat în februarie 2005 de către Consiliul de
Cooperare UE-Moldova. Acest plan de acţiune încă serveşte drept un instrument pentru
susţinerea programului individual al Moldovei de reforme democratice şi economice.
Asistenţa CE se focusează pe priorităţile de reformă, convenite în planul de acţiune PEV. Acesta
a crescut în mod substanţial de-a lungul anilor şi a ajuns la aproximativ 70 milioane de euro, iar
către 2013 va ajunge la 100 milioane de euro anual.
Moldova a devenit membru al Comunităţii Energetice pentru asigurarea securităţii energetice în
regiune.
În ce mod UE susţine reformele în Moldova?
Obiectivele sunt consolidarea democraţiei, a statului de drept şi respectarea drepturilor omului,
precum şi promovarea reformelor economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai a populaţiei.
În plus, UE sprijină eforturile Moldovei în identificarea unei soluţii durabile pentru problema
Transnistriei.
Printre alte priorităţi în relaţiile UE cu Republica Moldova se numără consolidarea instituţiilor de
stat, reformarea sistemului judiciar, îmbunătăţirea climatului de afaceri, asigurarea respectării
libertăţii de exprimare şi a mass-media, îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate şi sociale şi
cooperarea în chestiuni cum ar fi gestionarea frontierelor, migraţie şi lupta împotriva traficului
de persoane, crimei organizate, corupţiei şi spălării banilor.
Instrumente prin care UE susţine reformele în Republica Moldova:
Sprijin pentru consolidarea capacităţilor în administraţia publică din Moldova şi sprijinirea
proceselor de consolidare a sistemelor de gestionare a finanţelor publice, în conformitate cu cele
mai bune practici ale UE.
Sprijinirea celor mai sărace pături ale populaţiei din Moldova pentru a-i ajuta să facă faţă
creşterii preţurilor la gaze, prin furnizarea de sprijin bugetar pentru a ajuta Guvernul să
consolideze scheme sociale de compensare.
Sprijin pentru restructurarea şi modernizarea sectorului de furnizare a apei potabile, de natură să
asigure accesul unui segment mai larg de populaţie la apă potailă curată.
23
Prin intermediul programelor commune, implementate cu Consiliul Europei, avînd ca scop
consolidarea statului de drept, independenţa justiţiei şi respectarea drepturilor omului în
Republica Moldova
Accesul comercial pe piaţa europeană prin intermediul sistemului de Preferinţe Comerciale
Autonome (ATP), ceea ce înseamnă că UE facilitează accesul pe piaţă a unui larg nomenclator
de mărfuri, produse în Moldova, cu excepţia celor specificate clar în regulamentul ATP, pentru
care numai un contingent tarifar este gratuit.
UE mai oferă şi suport tehnic pentru ameliorarea sistemelor de sănătate şi fito-sanitare, care ar
permite Republicii Moldova accesul produselor alimentare pe piaţa UE.
Acordurile de facilitare a vizelor şi readmitere, care facilitează procedurile de viză şi, în acelaşi
timp, luptă împotriva migraţiei ilegale, sunt în vigoare începând cu 1 ianuarie 2008. Statele
membre au convenit să depună eforturi pentru a iniţia, în 2010, un dialog pentru examinarea
condiţiilor de călătorie fără viză ale cetăţenilor moldoveni în UE, ca un obiectiv pe termen lung,
luând în considerare migraţia globală şi ţinând seama de măsurile treptate spre deplină
liberalizare a vizelor.
Moldova beneficiază de un parteneriat de mobilitate, în calitate de una dintre două ţări pilot din
lume. Parteneriatul pentru mobilitate oferă un cadru politic de cooperare între Uniunea
Europeană şi ţările terţe în domeniul migraţiei, şi include elemente de relevanţă, atât pentru UE,
cît şi ţările terţe interesate. Trei dimensiuni majore ale abordării globale [192 KB] - migraţia
legală, migraţia şi dezvoltarea, şi lupta împotriva migraţiei ilegale - sunt unite într-una, cadru
coerent de politică.
Parteneriatul pilot pentru mobilitate cu Republica Moldova este cel mai bun exemplu al unui
astfel de cadru bine echilibrat. Aproximativ 40 de iniţiative sunt în prezent puse în aplicare în
cadrul Parteneriatului de Mobilitate între UE şi Moldova.
5) Reprzentanţii oficiali ai Uniunii Europene în Republica Moldova
şi proiectele de cooperarea a acestora
Delegatia Comisiei Europene in Moldova, inaugurata pe 6 octombrie 2005, este cea mai
importanta prezenta a UE in Republica Moldova. Delegatia are statutul unei misiuni diplomatice
si reprezinta oficial Comisia Europeana. 120 de Delegatii ale Comisiei Europene functioneaza
aproape in toate regiunile lumii, numarul lor sporeste, pe masura ce UE devine un adevarat actor
global. Sef al Delegatiei din Moldova a fost numit Cesare de Montis. Cu ocazia inaugurarii
24
misiunii diplomatice europene, la Chisinau s-a aflat pentru prima data si Comisarul European
pentru Relatii Externe si Politica Europeana de Vecinatate, Benita Ferrero-Waldner.
Delegatia si-a propus sa atinga urmatoarele scopuri:
- sa promoveze relatiile politice si economice intre Republica Moldova si Uniunea Europeana
prin mentinerea unor relatii ample cu institutiile guvernamentale si prin cresterea gradului de
cunoastere a Uniunii Europene, institutiilor si programelor sale;
- sa monitorizeze implementarea Acordului de Parteneriat si Cooperare intre UE si Moldova;
- sa informeze publicul despre evolutia UE si sa explice si argumenteze necesitatea unor politici
europene;
- sa participe la implementarea Programului UE – TACIS (Asistenta Tehnica pentru CSI), care
prevede finantarea prin granturi a know-how-ului necesar pentru dezvoltarea unor economii de
piata si societati democratice in statele membre ale Comunitatii Statelor Independente.
Siteul Delagatiei Uniunii Europene http://eeas.europa.eu/delegations/moldova/index_en.htm
III Reprezentantul Special al UE pentru Moldova
Pe 16 martie 2005, Adriaan Jacobovits de Szeged a fost numit Reprezentant Special de catre
Consiliul Uniunii Europene la recomandarea lui Javier Solana, Inaltul Reprezentant al UE pentru
Politica Externa si de Securitate Comuna.
Decizia de a numi un Reprezentant Special a urmat adoptarii pe 22 februarie 2005 a Planului de
Actiuni Moldova-UE de catre Consiliul de Cooperare Moldova-UE. Principala misiune a
Ambasadorului Adriaan Jacobovits de Szeged in Moldova este de a atinge obiectivele de politica
externa ale UE in solutionarea conflictului transnistrean colaborand strans cu Organizatia pentru
Securitate si Cooperare in Europa.
Începând cu 1 martie 2007, funcţia dată a fost exercitată de Kalman Mizsei, la recomandarea
Secretarului General al Consiliului UE, Javier Solana. Mandatul lui Mizsei urma sa expire la 1
martie 2010, dar a fost prelungit până la 31 august 2010.
La finele anului 2010, functia a fost preluata de fostul ministru de Externe al Slovaciei, Miroslav
Lajcak. Anterior Lajcak a fost reprezentant special al UE în Bosnia şi Muntenegru. În decembrie
a fost numit director pentru Rusia, Vecinătatea estică şi Balcanii de Vest al SEAE. Şi-a făcut
doctoratul în relaţii internaţionale la Moscova şi vorbeşte fluent limba rusa.
V Asistenta financiara pentru Moldova din partea Uniunii Europene
25
In perioada 1991-2006, asistenta acordata Moldovei de catre UE a atins cifra de 300 milioane
euro. De-a lungul anilor suma alocata a crescut. Asistenta UE se acorda in prezent mai ales prin
programul TACIS si Programe pentru Securitatea Alimentara si este directionata mai ales catre
sustinerea Moldovei pentru implementarea Planului de Actiuni.
Asistenta UE pentru Moldova, 1991-2006 (in milioane €)*
1991-
1998
199
9
200
02001 2002 2003
200
4
200
5
200
6Total
Programul
National
TACIS**
***41,
114,7
- 14,8
-25,0
*- 42,0 - 137,6
Programul de
Cooperare
Transfrontalier
a TACIS****
- - 2,0 3,0 1,1 2 1,0 3,6 10 22,7
Programul
Regional
TACIS****
- - 0,9 - 1,25 - 6.6 5,1 12,3 26,15
Programul
pentru
Securitatea
Alimentara
- - 5,5 - 10,4 - 10,0 - 10,0 35,9
Asistenta
Macro-
Financiara
87.0 - 87.0
Asistenta
Umanitara3,9 0.8 0.8 5,5
Co-finantare
pentru ONG-
uri
- - - - - 0,5 - - - 0,5
Drepturile
Omului
(EIDHR)
- - 0,2 0,47 - - - - - 4,7
Programul
pentru Proiecte
- - - 4,7 - - - - - 4,7
26
Mici
Total 128,10 18,6 9,423,7
7
12,7
527,5 17,6 50,7 32,3
320,7
2
* cifrele pentru 2006 sunt orientative si nu sunt disponibile pentru fiecare categorie
** InclusivTEMPUS
*** Cifra totala a asistentei tehnice pentru 1991-98 (mai ales TACIS)
**** Partea pentru Moldova in programele de cooperare transfrontaliera si in cele regionale
Cu referire la Implementarea Programului Indicativ National 2007 – 2010, Moldova a primit pe
parcursul acestui an debursarea pentru componenta “asistentă socială” (2, 4 milioane de Euro) si
“Ocrotirea sănătătii” (13, 3 milioane Euro).
A fost semnat Memorandumul de Intelegere pentru Programul Indicativ National 2011 - 2013,
incheiat pentru trei ani (in comparatie cu programul precedent, care a fost incheiat pe 5 ani),
oferind o anvelopă de 273 milioane Euro, aproape cu 75% mai mult decat decit programul
anterior.
Facilitatea de Investitii pentru Vecinătate este un instrument important de asistentă, care a oferit
un sprijin valoros in implementarea următoarele proiecte: Modernizarea Spitalului Republican
(20,5 milioane Euro), Modernizarea Aeroportului International Chisinău (46.25 milioane Euro),
proiectul de reabilitare a drumurilor (92,5 milioane Euro), studiul de fezabilitate privind
modernizarea sistemului de alimentare cu apă si canalizare (59 milioane Euro). In cadrul
aceluiasi instrument, recent a fost adoptată decizia finală privind acordarea asistentei financiare
pentru implementarea următoarelor proiecte: Programul de dezvoltare a infrastructurii de
distributie a apei potabile in Moldova, Proiectul privind dezvoltarea transportului public din
Chisinău, Facilitarea pentru Finantarea IMM, initiativă din cadrul Parteneriatului Estic (SME
Finance Facility). Aprobarea finală a fost la fel acordată sprijinului financiar pentru proiectul de
instituire a Fondului European de Vecinătate, de care va beneficia si tara noastră.
La data de 15 mai curent a fost incheiat Memorandumul de Intelegere dintre Republica Moldova
si Comisia Europeană privind Programul de Consolidarea Institutională, prin intermediul căruia
Moldova va primi un sprijin in valoare de 40 milioane Euro, pe parcursul perioadei 2011 -2013.
In prezent are loc finalizarea procedurilor interne in cadrul Parlamentului European si
Consiliului UE, necesare pentru acordarea RM a asistentei macro-financiare din partea UE, in
valoare totală de 90 milioane Euro.
VI. Stadiul actual al relatiilor R.Moldova-Uniunea Europeana
La 15 iunie curent la Luxemburg a avut loc reuniunea a XII-a a Consiliului de Cooperare RM-
UE. Delegatia Republicii Moldova a fost condusă de dl Vlad FILAT, Prim-ministrul RM, iar 27
Uniunea Europeană a fost reprezentantă de dl Diego Lopez GARRIDO, Secretar de stat pentru
afaceri europene in cadrul Ministerului Afacerilor Externe si Cooperării al Spaniei.
In cadrul reuniunii au fost discutate ultimele evolutii in relatiile RM-UE, precum si principalele
rezultate ale procesului de implementare a reformelor in Republica Moldova, convenite in cadrul
Consiliului de Cooperare RM-UE din 21 decembrie 2009. Printre cele mai importante realizări
mentionate sunt:
negocierea cu succes a Acordului de Asociere;
demararea Dialogului structurat in domeniul drepturilor omului;
aderarea RM la Tratatul Comunitătii Energetice;
crearea conditiilor necesare pentru lansarea Dialogului RM-UE in domeniul vizelor;
pregătirea pentru negocierea Zonei de Comert Liber Aprofundat si Cuprinzător;
cresterea considerabilă a asistentei financiare din partea Uniunii Europene pentru
sustinerea reformelor si reiterarea angajamentului UE de a acorda prima transă a
pachetului de asistentă macro-financiară pentru RM cit de curind posibil (toamna);
acordarea sprijinului plenar din partea UE pentru implementarea reformelor interne si
consolidarea capacitătii de administrare prin desemnarea Consilierilor UE de Nivel Inalt,
precum si finalizarea pregătirilor pentru oferirea suportului necesar prin intermediul
Programului de Consolidare a Capacitătilor Institutionale;
aprecierea participării active a Republicii Moldova in cadrul Parteneriatului Estic.
Prioritătile relatiei Republicii Moldova cu Uniunea Europeană includ:
Integrarea Europeană
Implicarea activă a intregii societăti, a tuturor fortelor politice si a actorilor externi
relevanti in vederea transformării Republicii Moldova intr-un stat european cu o
perspectivă reală de aderare la UE;
Adoptarea si promovarea valorilor si standardelor europene in toate domeniile – politic,
economic, social si juridic – prin implementarea criteriilor de la Copenhaga si a
angajamentelor asumate in cadrul Consiliului Europei;
Armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar;
Consolidarea cadrului legal si institutional necesar pentru promovarea integrării europene
la nivel de Guvern si al fiecărui minister in parte, astfel incit procesul de integrare
europeană să devină prioritatea majoră in activitatea fiecărei structuri guvernamentale;
Aprofundarea relatiilor bilaterale cu statele membre ale UE;
Valorificarea plenară a oportunitătilor oferite de către "Parteneriatul Estic";
Incheierea Acordului de Asociere cu UE;
28
Promovarea unei integrări economice reale cu UE, inclusiv prin incheierea Acordului de
Liber Schimb Aprofundat si Comprehensiv;
Demararea dialogului cu UE in domeniul liberalizării regimului de vize, cu scopul
semnării unei Foi de Parcurs privind eliminarea vizelor, astfel incit să obtinem eliminarea
regimului de vize pentru cetătenii Republicii Moldova;
Implementarea actiunilor conforme Parteneriatului de Mobilitate dintre UE si Republica
Moldova;
Asigurarea securitătii energetice a tării prin instrumentele de care dispune UE si aderarea
la piata energetică europeană;
Evaluarea posibilitătilor conectării la coridorul sudic de tranzitare a resurselor energetice
din Bazinul Caspic spre Europa, precum si a altor optiuni de asigurare a securităti
energetice a Republicii Moldova;
Conectarea Republicii Moldova la retelele de transport european, liberalizarea
transporturilor aeriene;
Sporirea rolului UE in solutionarea conflictului transnistrean;
Implementarea unor strategii de comunicare (internă si externă) cu societatea si factorii
externi din UE, precum si alti actori internationali, privind integrarea europeană.
6) Cadrul Strategic de Cooperare Vamală între U.E. şi R.M.
La 14 octombrie 2011 în cadrul vizitei la Chişinău a Comisarului European pentru Impozitare,
Uniune Vamală, Audit şi Anti-fraudă, dl Algirdas Semeta, a fost aprobat Cadrul Strategic de
Cooperare Vamală UE-RM, care formulează obiectivele comune prioritare ce urmează a fi
întreprinse pe parcursul anilor 2011-2014 (Ordinul Serviciului Vamal nr.333 din 31.10.2011).
Uniunea Europeană şi Republica Moldova au un interes comun în dezvoltarea unei relaţii stabile
şi eficiente in domeniul vamal pentru a asigura facilitarea comerţului, protecţia cetăţenilor şi
combaterea fraudelor.
Acest nou cadru de colaborare va concretiza şi dinamiza colaborare dintre RM şi UE în domeniul
vamal.
Cadrului Strategic de Cooperare Vamală UE-RM a fost aprobat urmare adoptării Declaraţiei de
la seminarul la nivel înalt privind cooperarea vamală la frontiera de est a UE, care a avut loc la
Budapesta. „Declaraţia de la Budapesta" se refera la necesitatea unei reforme a cooperării
29
vamale în regiune pentru a aborda provocările şi oportunităţile în creștere şi se axează pe trei
priorităţi strategice:
Dezvoltarea securităţii şi fluidităţii lanţurilor comerciale;
Promovarea managementul riscului şi combaterea fraudelor vamale;
Investiţii în modernizarea vamală.
În același timp, dat fiind faptul că cooperarea vamală existentă a progresat într-un ritm sporit,
există premiza de a intensifica dialogul în domeniul vamal şi de a lua în consideraţie o abordare
mai structurată a cooperării vamale, în măsura în care aceasta este spre beneficiul ambelor părţi.
Având în vedere interesele comune ale Uniunii Europene şi Republicii Moldova vizînd
integrarea economică, modernizarea vamală şi conformarea la standardele internaţionale „Cadru
Strategic de Cooperare Vamală" are la baza trei priorităţi generale:
Priorităţile de Cooperare
Securizarea şi fluidizarea lanţurilor comerciale
Obiectivul declarat este de a obţinere o facilitare maxima a comerţului bazat pe încrederea şi
conformarea operatorilor economici, unde vama reprezintă un punct de legătură în lanţul de
aprovizionare. Accentul se pune pe introducerea unor proceduri moderne şi rapide, a
tehnologiilor informaţionale corespunzătoare şi altor infrastructuri de-a lungul lanţurilor
comerciale (în conformitate cu Cadrul SAFE al OMV) pentru securizarea şi facilitarea
comerţului, care include reducerea sarcinilor administrative şi costurilor legate de procedurile
vamale suportate de către operatorii economici şi promovarea cooperării între agenţiile de
frontieră.
Managementul riscului şi combaterea fraudelor vamale
Scopul este de a dezvolta managementul riscului performant pentru a detecta şi contracara mai
eficient principalele tipuri de comerţ ilicit, inclusiv a fraudelor fiscale şi riscurilor de securitate.
Cooperarea în managementul riscului, inclusiv în schimbul de informaţii, poate contribui la
îmbunătăţirea managementului riscului oferind astfel mai multă siguranţă şi securitate, protecţie
a drepturilor de proprietate intelectuală, combaterea fraudelor şi facilitarea comerţului.
Investiţii în modernizarea vamală
30
Scopul este de a aduce în concordanţa legislaţia şi procedurile cu obiectivele strategice ale
Acordului de Asociere RM-UE şi a consolida dialogul cu privire la elaborarea şi implementarea
reglementărilor. În special, acesta trebuie să contribuie la perfecţionarea şi consolidarea
procedurilor vamale, la dezvoltarea sistemelor performante de management a riscului, la o
coordonare între autorităţile la frontieră şi la promovarea integrităţii. Aceasta mai include
dezvoltarea capacităţilor pentru a susţine strategia de reformare şi managementul frontierei,
infrastructură coordonată pe ambele părţi ale frontierei. Pregătirea Moldovei pentru aderarea la
Convenţia EC - EFTA privind procedura de tranzit comun şi simplificarea formalităţilor la
comerţul cu mărfuri poate avea un rol de catalizator în această privinţă.
Cadrul Strategic de Cooperare Vamală UE-RM definite obiectivele specifice pentru anii 2011-
2014:
a) Securizarea şi fluidizarea lanţurilor comerciale
Coordonarea între autorităţile la frontieră: implementarea iniţiativelor „Parteneriatului
Estic" în acest domeniu, inclusiv consolidarea cooperării operaţionale între autorităţile
vamale şi alte agenţii la frontieră din Republica Moldova şi România, precum şi posibila
implementare a controlului comun la punctele de trecere a frontierei în conformitate cu
legislaţia UE.
b) Managementul riscului şi combaterea fraudelor vamale
Dezvoltarea managementului riscului: managementul riscului bazat pe date electronice şi
procesare este indispensabil pentru obţinerea unui nivel avansat de protecţie şi facilitare a
comerţului, fapt ce ar contribui la un control mai eficient şi mai bine focusat. Schimburile
de bune practici sunt îndeosebi importante în acest sens.
Schimbul prealabil de informaţii vamale de asemenea poate fi luat în consideraţie, în
măsura în care poate contribui la îmbunătăţirea managementului riscului şi a activităţii
vamale în contextul facilitării comerţului şi sporirii eficienţei şi eficacităţii controalelor
vamale. Confidenţialitatea şi protecţia datelor personale va fi asigurată.
Combaterea fraudelor: va fi iniţiat un dialog de contracarare a fraudelor pentru a atinge o
mai bună înţelegere privind provocările, ceea ce poate cuprinde măsuri de contracarare a
diminuării valorii în vamă şi prevenire/interceptare a comerţului ilicit, implicit a
produselor accizabile şi planificarea unor măsuri corespunzătoare, care pot include
schimbul de experienţă şi informaţii, precum şi posibilitatea activităţilor în comun.
31
c) Investiţii în modernizarea vamală
Ajustarea legislaţiei şi procedurilor: dialogul în contextul elaborării şi implementării
reglementărilor poate fi consolidat, inclusiv prin acţiuni de promovare a integrităţii.
Îmbunătăţirea tranzitului: aceasta include pregătirea Moldovei pentru accederea la
Convenţia de Tranzit Comun, ceea ce va contribui la sporirea facilitării comerţului între
UE şi Moldova.
Schimbul de bune practici şi benchmarking cu privire la proceduri, tehnologii,
infrastructură, instruire şi dezvoltarea capacităţilor. Explorarea posibilităţilor de asistenţă
din partea UE pentru dezvoltarea infrastructurii moderne la frontieră.
Participarea la activităţi specifice în cadrul programului Customs 2013 pe bază ad hoc. În
special Serviciul Vamal al Republicii Moldova va beneficia de transferul de experienţă în
domeniul tranzitului, de asemenea colaboratorii vamali vor putea participa la conferinţele
internaţionale, organizate în cadrul programului Customs 2013.
Menţionăm că din anul 2014 programul Customs 2013 va fuziona cu Fiscalis 2013, creînd un
program nou - Fiscus 2014-2020, care va gestiona cooperarea între autorităţile vamale şi fiscale
ale Uniunii Europene.
Implementarea
Se impune necesitatea determinării rezultatelor scontate pe fiecare activitate în parte şi a
indicatorilor de performanţă. Implementarea şi evaluarea Cadrului Strategic va fi monitorizată
regulat. Un Grup de Lucru format din reprezentanţi ai Serviciului Vamal al Republicii Moldova
şi Directoratul General Impozitare, Uniune Vamală, Audit şi Anti-fraudă al Comisiei Europene
va supraveghea implementarea obiectivelor specifice şi activităţilor conform Cadrului Strategic,
stabilind programe de lucru corespunzătoare, planuri de acţiuni sau foi de parcurs şi va organiza
mecanisme de monitorizare şi evaluare.
Prima reuniune a grupului de lucru va avea loc la Chişinău, pe data de 9 decembrie 2011, în
cadrul vizetei experților din cadrul Directoratului General Impozitare şi Uniune Vamală şi
Oficiului European de Luptă Antifraudă.
În agenda reuniunii sunt incluse următoarele subiecte:
(I) Securizarea şi fluidizarea lanţurilor comerciale: Coordonare între autorităţile de
la frontieră; Facilitarea comerţului bazată pe încrederea în agenţi economici;
(II) Managementul riscului şi combaterea fraudelor vamale: Consolidarea dialogului privind
32
combaterea fraudelor vamale, identificarea provocărilor şi acţiunilor comune; Schimbul prealabil
de informaţie vamală: Concluziile de la Cracovia;
(III) Investiţii în modernizarea vamală: Aderarea Republicii Moldova la Convenţia de Tranzit
Comun;
(IV) Identificarea priorităţilor pentru implementarea Cadrului Strategic.
Inițiativa de a lansa o colaborare vamală prin adoptarea unui Cadrul Strategic de Colaborare este
o propunere recenta a Comisiei Europene, un asemenea format de cooperare fiind propus de
Comisia Europeana doar Republicii Moldova, Ucrainei, Rusiei şi Belarus.
Experien ț a Rusiei de colaborare în Cadrul strategic de cooperare vamală cu UE
În scopul de a intensifica cooperarea vamală UE-Rusia şi avînd în vedere interesul reciproc al
ţărilor în domeniul integrării economice, vamale, modernizarea şi convergenţa în conformitate cu
standardele internaţionale, în noiembrie 2010, la Moscova, în cadrul vizitei Comisarului
European Algirdas Semeta, a fost aprobat Cadrul strategic de cooperare vamală UE-Rusia.
Noul cadru de cooperare, similar cu Cadrul Strategic de Cooperare vamală UE-RM, a fost o
continuitate a strategiei de cooperare vamală din 2007 şi este construit pe trei priorităţi: (I)
managementul riscurilor şi combaterea fraudelor; (II) securizarea şi fluidizarea lanţurilor
comerciale; (III) Investiţii în modernizarea vamală.
Ambele părţi au convenit asupra creării unui grup de lucru, care a identificat un număr de
activităţi în cadrul parteneriatului de modernizare, axîndu-se pe punerea în aplicare a celor trei
priorităţi definite: reforma vamală, schimbul de informaţii şi dezvoltarea infrastructurii. Grupul
de lucru compus din reprezentanți ai Comisiei Europene, 13 state membre UE care participă pe
bază de voluntariat şi Serviciul Vamal al Federaţiei Ruse s-a întîlnit în martie şi iulie 2011.
Progresele înregistrate pînă în prezent:
Monitorizarea şi evaluarea strategiei de cooperare UE-Rusia: UE şi Rusia au fost de
acord să evalueze împreună progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiei de
colaborare vamală. Cu toate acestea, reticenţa Serviciului Vamal al Federaţiei Ruse
pentru a include punctul de trecere a frontierei Narva-Ivangorod în evaluare, în contrar cu
angajamentele anterior asumate, a fost un motiv pentru o serie de întîrzieri.
Reformele vamale: Comisia a urmărit îndeaproape procesul de punere în aplicare a Legii
Federale 266, care are drept scop, printre altele, reducerea numărului de inspectori vamali
la frontierele Rusiei.
33
Proiect pilot privind schimbul de informaţii prealabile: Proiectul a fost implementat cu
succes de la 1 ianuarie 2001. Informaţia este trimisă zilnic de către cele 13 state membre,
cu un număr mediu de 3000 de mesaje pe zi lucrătoare. Deşi punerea în aplicare a bazei
de date IT a fost un succes, potenţialul deplin al proiectului în ceea ce priveşte facilitarea
comerţului nu a fost realizat, deoarece nu a fost redusă substanţial durata timpului de
vămuire.
Mecanismul de avertizare timpurie: Comisia a lansat ideea de a stabili un mecanism de
avertizare rapidă între UE şi Rusia, ceea ce permite notificarea prealabilă de cazuri, care
ar putea conduce la dereglări semnificative a fluxurilor comerciale la frontiera UE-Rusia.
Prevederile Cadrul Strategic de Cooperare vamală UE-RM reflectă priorităţile strategice actuale
ale sistemului vamal naţional, iar dezvoltarea dialogului RM-UE în domeniul vamal în baza
acestuia va crea premise necesare pentru armonizarea activităţii vamale la standardele europene,
aplicînd cele mai bune practici şi contribuind substanţial la facilitarea comerţului.
La 9 decembrie 2011 a avut loc prima reuniune a grupului de între experții din ţara noastră şi cei
ai Comisiei Europene referitor la realizarea prevederilor Cadrului Strategic de Cooperare Vamala
între RM şi UE.
7) Structura relaţiilor economice Uniunea Europeană Moldova
Uniunea Europeană este un important partener economic al Republicii Moldova. Relaţiile
economice dintre aceste 2 entităţi a cunoscut o bună evoluţie. Doar în anul 2009, sub impactul
crizei economice mondiale, a scăzut intensitatea fluxurilor economice dintre Republica Moldova
şi Uniunea Europeană. Pe termen mediu, relaţiile economice dintre UE şi Republica Moldova ar
urma să treacă pe o nouă treaptă calitativă, ca rezultat al negocierii Acordului de Liber Schimb
Aprofundat şi Comprehensiv. Pentru a putea beneficia de efectele asociate semnării Acordului,
Republica Moldova va trebui să realizeze o misiune dificilă - încadrarea într-un proces autentic
de reformare economică.
Uniunea Europeană (UE) este un partener economic important al Republicii Moldova. Acest fapt
se referă la diverse aspecte ale activităţii economice: comerţ exterior, investiţii străine şi remiteri.
Deosebit de intens decurg relaţiile comerciale cu UE. În perioada anilor 2006-2010, grupul
ţărilor UE a menţinut o pondere relativ constantă în comerţul exterior al RM, ce a variat între 45
şi 47%. Până la criză, comerţul cu UE a avut o tendinţă de creştere, în 2008 înregistrând o
valoare de aproximativ 2,92 mild. USD. În 2009, în contextul crizei economice mondiale, s-a
produs o reducere drastică a comerţului cu UE. Anul 2010 a fost marcat de o relansare a relaţiilor
34
comerciale cu UE, volumul comerţului a atins o valoare de 2,43 mild. USD, însă acest nivel este
inferior celui înregistrat în anul 2008.
Figura 1. Evoluţia comerţul exterior al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană
Sursa: elaborat de autor în baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/
Începând cu anul 2006, în comerţul cu UE Republica Moldova a devenit beneficiarul regimului
de preferinţe comerciale - GSP + ( Sistemul General de Preferinţe Comerciale – General System
of Preferences). Acest regim de preferinţe comerciale tarifare are ca scop primar de a promova
dezvoltarea sustenabilă a ţărilor, ce au o poziţie vulnerabilă în comerţul extern. Din 2008,
relaţiile comerciale dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană se desfăşoară în cadrul
regimului de Preferinţe Comerciale Autonome – ATP (Autonomus Trade Preferences). Acest
regim bilateral asimetric a extins scutirile tarifare şi cantitative pentru exporturile spre UE,
originare din Moldova, cu excepţia unui număr limitat de produse agricole.
În relaţiile comerciale cu UE, Republica Moldova este importator net. În general, până la criză,
creşterea importurilor din UE devansa majorarea exporturile spre această regiune. O diminuare a
deficitului balanţei comerciale cu UE s-a produs în 2009 - în condiţiile crizei, exporturile către
UE au scăzut doar cu 18,5%, în timp ce importurile s-au redus cu 36,4%. În 2010 s-a revenit la
35
vechile tipare în relaţiile cu UE, totuşi nivelul importului şi exportului a fost sub valorile
înregistrate în 2008.
Aproximativ jumătate din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre UE, restul
exportului este di-recţionat, în special, către statele CSI. În 2010 s-a produs o uşoară reducere a
ponderii exporturilor către UE. Relansarea economică lentă, ce se produce în UE (creştere
economic de 1,76% în 2010), a cauzat o sporire a exportului către această regiune de doar 9,1%,
în timp ce exporturile spre CSI , regiune care a avut o avansare economic bună în 2010 (creştere
economic de 4,55 %), au crescut cu 27,2%. În cazul importului UE, de asemenea, este
principalul partener comercial. Ponderea importului din UE în total import are o evoluţie relativ
constantă, ce în perioada anilor 2006-2010 a variat într-un coridor de 43-45,6%.
Figura 3. Structura geografică a exportului şi importului Republicii Moldova, %
Sursa: elaborat de autor în baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/
Exportul spre UE are o diversificare geografică redusă. Diversificarea geografică calculată în
baza Indicelui Herfendahl-Hirschman�, indică asupra unui grad înalt de concentrare, în
perioada 2006-2010 acest indica- tor a variat într-un coridor de 0,24-0,34. Exportul spre UE în
proporţie de peste 75% este direcţionat spre 4 state: România, Italia, Germania şi Regatul Unit al
Marii Britanii şi Irlandei de Nord (până în 2008 în primele 4 state intra Polonia, în 2009 Marea
Britanie a devansat-o). Importul din UE, de asemenea, este concentrat, însă mai puţin ca exportul
şi se atestă o continuă diminuare a acestui parametru. Principalele ţări ale UE din care Moldova
importă sunt: România, Germania, Italia şi Polonia. Ponderea acestor 4 ţări în importul din UE a
36
avut o continuă scădere de la 68% în 2006 la 62% în 2010. Această scădere este cauzată de
reducerea ponderii importului din România, ce s-a diminuat de la 28,4% în 2006 la 23,4% în
2010. Pe de altă parte, se atestă o evoluţie constantă a ponderii importului din Germania, Italia şi
Polonia.
În exportul spre UE s-au produs unele modificări structurale: pe de o parte a crescut ponderea
maşinilor şi echipamentelor pentru transport şi a materiale brute necomestibile, iar pe de altă
parte a scăzut cota arti-colelor manufacturate diverse, şi a băuturilor şi tutunului. Per ansamblu,
aceste modificări au determinat o uşoară diversificare a produselor exportate spre UE. Indicele
HHI în baza căruia s-a calculat diversificarea produselor, a avut o scădere de la 0,27 în 2006 la
0,25 în 2010.
În exportul către UE, ponderea produselor agro-alimentare este mult mai mică decât în exportul
total al Re- publicii Moldova (în 2010 aveau o pondere de peste 25% în exportul total,
comparativ cu 16,8% în exportul spre UE.). Acest fapt este cauzat de necorespunderea categoriei
date de produse la standardele tehnice existente în UE. Republica Moldova a început procesul de
racordare la standardele UE de reglementare tehnică, totuşi acest proces este foarte costisitor în
condiţiile unor resurse naţionale limitate şi decurge destul de lent.
De la introducerea regimului ATP, pentru majoritatea produselor moldoveneşti, supuse
limitărilor cantitative nu au fost atinse cotele de export. Excepţie fac exportul de alac şi vinuri,
iar în 2010 au fost depăşite cotele de export pentru porumb şi orz. Această situaţie este cauzată
de faptul că:
- limitările cantitative se aplică produselor moldoveneşti de origine vegetală sau animală,
care nu satisfac cerinţele tehnice existente în UE;
-evoluţiile din agricultură sunt modeste, respectiv capacitatea acesteia de a asigura expor-
tul este redusă. În perioada anilor 2006-2010, producţia agricolă a scăzut anual în medie cu
0,4%.
În cazul importului nu s-au produs modificări structurale esenţiale. Importul din UE este
predominat de pro- duse industriale: produse chimice, produse manufacturate şi maşini şi
echipament pentru transport. Totuşi, importul de produse este relativ diversificat, pentru anul
2010 indicele HHI, are o valoare de 0, 12.
37
La capitolul investiţii străine Uniunea Europeana, la fel, are rolul principal. Investitorilor din
ţările Uniunii Europene le revine o cotă majoră, de 51% din stocul ISD in capital social1 şi,
aproximativ, trei pătrimi din influxurile de ISD2. Totuşi, la capitolul atragerea investiţiilor
străine Republica Moldova are reuşite modeste. După stocul de ISD pe cap de locuitor ne aflăm
pe ultima poziţie in Europa, cu 723,4 USD3.
Migraţia moldovenească este indreptată in principal spre două regiuni: Uniunea Europeană (in
primul rand Italia şi Portugalia) şi Comunitatea Statelor Independente (cu precădere in Federaţia
Rusă şi Ucraina)4. Respectiv Uniunea Europeană este un donator important de remiteri pentru
Republica Moldova. Ritmurile mai mari de creştere economică inregistrate in Rusia, comparativ
cu cele din Uniunea Europeană, au determinat ca UE să-şi piardă poziţia de lider la donarea
remiterilor Republicii Moldova. In 2010, ponderea remiterilor recepţionate din Rusia a constituit
55%5.
UE va continua să rămană principalul partener economic al Republici Moldova. Totuşi, există
factori, ce ar putea diminua intensitatea relaţiilor economice şi care, pe de o parte, ţin de
evoluţiile economice modeste in UE, iar pe de altă parte, in special, de promovarea lentă a
reformelor in Republica Moldova. Economia naţională este puternic dependentă de dinamica
economiei Uniunii Europene. Evoluţiile economice nefaste din UE, in special in Romania, Italia,
Germania şi Portugalia ar putea avea efecte nefavorabile asupra fluxurilor orientate spre
Republica Moldova: remiteri, plăţile pentru importul produselor moldoveneşti şi investiţii
străine. Pe de altă parte, intensificarea reformelor structurale in Republica Moldova ar adăuga
calitate in relaţiile economice cu UE:
- realizarea măsurilor necesare pentru ajustarea la standardele de calitate europeană, care
vizează: infrastructura, instituţiile, procedeele va stimula exportul spre UE;
- ameliorarea mediului de afaceri va provoca sporirea interesului pentru noi proiecte inves-
tiţionale in Republica Moldova din partea agenţilor economici din UE.
Pe termen mediu, in contextul iniţierii negocierilor privind semnarea Acordului de Liber Schimb
Aprofundat şi Comprehensiv (ALSAC) relaţiile cu EU vor continua să se imbunătăţească.
Procesele premergătoare semnării acordului ar trebui să contribuie la racordarea Republicii
Moldova la standardele europene. Pe langă reducerea bilaterală a tarifelor vamale pentru
asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor intre Republica Moldova şi UE, Republicii Moldova ii
va fi solicitată ajustarea standardelor naţionale la cele europene pe mai multe segmente, ca:
38
cerinţele fito-sanitare pentru mărfuri, servicii şi investiţii, aspecte legate de concurenţă, achiziţii
publice, etc. Totuşi, pe termen scurt, ALSAC prezintă un risc pentru anumite ramuri ale
economiei, de exemplu, sectorul agro-alimentar. Totodată, efectele pe termen lung, ce ar putea fi
obţinute in cazul in care Republica Moldova işi va indeplini conştiincios “ tema pe acasă” şi va
promova reformele, vor fi net superioare repercursiunilor nefaste. La acest moment, Republica
Moldova, practic, nu este pregătită pentru semnarea unui astfel de acord, multe domenii nu ar
putea face faţă rigorilor europene. In acest sens, Republica Moldova, in cadrul negocierilor, ar
trebui să insiste asupra unei treceri graduale la un regim liberalizat de comerţ, ceea ce ar permite
atenuarea posibilelor efecte negative. Concomitent Republica Moldova trebuie să-şi orienteze
eforturile spre realizarea serioasă şi rapidă a schimbărilor economice structurale. De altfel, nici
Uniunea Europeana nu va susţine semnarea Acordului pană nu vor fi realizate progrese sigure.
8) Principii si obiective ale Politicii Agrare Comune
In ansamblul mecanismelor utilizate de Comunitatea Europeana, Politica Agrara Comuna
(PAC) releva cea mai fidela imagine a principiilor de integrare si a eforturilor pe care le
presupune integrarea pozitiva (prin institutii).
Esenta dezvoltarii politicii agrare a Uniunii Europene a fost reflectata initial in Tratatul de la
Roma din 25 martie 1957, care a stat la baza crearii Comunitatii Economice Europene (CEE)
si, ulterior, in cadrul conferintei de la Stressa, Italia din 1958.
Statele fondatoare ale CEE au fost intru totul de acord ca agricultura sa fie inclusa in Piata
Comuna. Pentru aceasta era nevoie de o Politica Agricola Comuna, care ar putea armoniza
diferite mecanisme nationale de sprijin si ar fi stabilit bariere tarifare vamale pentru tarile
nemembre. PAC a fost una din primele politici la nivel comunitar.
Necesitatea formularii unei politici comune in domeniul agricol, care sa conduca la
relansarea productiei si satisfacerea consumului, a fost cauzata de situatia deplorabila a
acestui sector dupa al II- lea Razboi Mondial.
Asigurarea continuitatii inseamna deseori promovarea schimbarii. Acest lucru este binevenit
pentru Politica Agrara Comuna din cadrul Uniunii Europene. Din 1962, de cand a fost
fondata, Politica Agrara Comuna a fost intr-un un proces continuu de adaptare si reforma
pentru mentinerea unui sector vital nu numai pentru comunitatea fermierilor, ci si pentru
societate in ansamblu. Gratie Politicii Agrare Comune, Uniunea Europeana a devenit o putere
agricola si amenintarea penuriei alimentare a disparut pentru consumatorul comunitar.
Politica Agrara Comuna nu numai ca a confirmat si a dezvoltat vocatia agricola a Europei,
dar si a contribuit esential la mentinerea unui anumit echilibru intre oras si sat, intre interesele
39
agricultorilor si cele ale consumatorilor. Mai mult ca atat, Politica Agrara Comuna din
Uniunea Europeana a reusit sa mentina in mediul rural o populatie agricola dinamica,
incetinind emigrarea populatiei rurale spre marile centre urbanistice, fenomen ce ar fi fost
mult mai greu de stapanit in lipsa unei astfel de politici.
Pe parcursul dezvoltarii sale, rolul Politicii Agrare Comune s-a schimbat: la momentul
fondarii, scopul Politicii Agrare Comune a fost de a asigura piata comunitara cu produse
agro-alimentare si de a stabiliza tulburarile pietei agricole. La inceputul anilor '80 aceste
obiective au fost atinse, inlaturand definitiv spectrul penuriei alimentare din cadrul Uniunii
Europene si asigurand un standard de viata corespunzator fermierului. Pe alocuri unele din
obiectivele de baza ale Politicii Agrare Comune au fost chiar depasite, deoarece
productivitatea agricola a cunoscut o crestere fara precedent. Politica Agrara Comuna a
condus la un sistem ce a stimulat supraproductia pe scara mare, uneori cu consecinte serioase
pentru mediu, bunastarea animalelor si calitatea produselor. Rezultatul: lacuri de lapte si
munti de carne, pe care consumatorii nu puteau sa le consume, dar pe care contribuabilul
trebuia sa le plateasca.
Schimbarea prior itatilor sociale, economice si politice a impus un nou concept pentru
agricultura europeana. Reformele promovate pe parcursul anilor '80-90 au fost un pas inainte
in aceasta directie: ele au adus productia la nivelul consumului, incurajand, in acelasi timp,
practicile productive mai putin intensive si favorabile pentru mediul inconjurator.
Republica Moldova
Procesele reformatoare din Republica Moldova in agricultura au inceput dupa instaurarea
independentei, in anul 1991, in baza Hotararii Parlamentului Republicii Moldova Cu privire
la conceptul reformei agrare si dezvoltari social-economice a Republicii Moldova. Dupa
acest inceput Moldova a obtinut progrese in reformele politicilor si reformelor institutionale,
in special in ceea ce priveste reforma macroeconomica, reforma funciara, restructurarea
gospodariilor agricole, privatizarea in sferele comertului si prelucrarii, politicile comertului si
stabilirii preturilor, si in finantarea agriculturii si activitatilor din zona rurala.
Procesul de reforma a fost unul prelungit, dar, in sfarsit, a inceput sa redreseze lucruri
fundamentale. Procesul de privatizare a pamantului este aproape pe sfarsite si poate constitui
o platforma pentru restructurare si cresterea economica, cu conditia ca Guvernul va intari
efectele acestuia si va mentine orientarea politicilor economice spre reforma. Se pare ca
declinul producerii agricole a fost incetinit si posibil chiar stopat.
40
SUBVENTII
Subsidiile in cadrul Uniunii Europene
Politica Agrara Comuna a stat la baza dezvoltarii continue a politicilor structurale promovate
de catre Uniunea Europeana, care uniformizeaza gestiunea centralizata si actiunile structurale
lansate de statele membre.
Reforma fondurilor structurale s-a desfasurat in anii '90 si a avut un rol important in
gestionarea actiunilor structurale, inclusiv a celor agricole. Politica structurala agricola este
conceputa in cadrul larg al politicii de dezvoltare regionala.
Dirijarea Politicii Agrare Comune se efectueaza prin intermediul fondurilor structurale si de
coeziune economica si sociala, care ajuta la solutionarea problemelor sociale, economice si
reduce inegalitatea dintre diferite regiuni ale Uniunii Europene.
Obiectivele de baza ale fondurilor structurale se bazeaza pe urmatoarele principii:
• concentrarea ajutoarelor in zonele defavorizate;
• promovarea dezvoltarii si ajustarii structurale ale regiunilor ramase in urma din punct de
vedere economic si social;
• stabilizarea populatiei rurale prin sustinerea tinerilor agricultori;
• protectia mediului ambiant;
• diversificarea activitatilor in sectorul agricol.
Toate tarile puternic dezvoltate practica o politica agrara bine structurata, organizata si uneori
foarte complexa, bazata pe promovarea si sustinerea politicilor de subventionare si pe un
sistem fiscal viabil. Acest lucru este valabil atat pentru Statele Unite ale Americii, Canada,
Elvetia, Japonia, cat si pentru Uniunea Europeana. In revansa, tarile in curs de dezvoltare, din
cadrul carora face parte si Republica Moldova, intervin foarte putin la sprijinirea sectorului
agricol.
Politica de subventionare din Republica Moldova
Pentru dezvoltarea continua si fructuoasa a oricarui stat, fie dezvoltat sau in curs de
dezvoltare, este inevitabila aplicarea metodelor de stimulare si sustinere a economiei in
general si a fiecarui sector in parte.
41
O cale pentru sustinerea sectorului agricol este derularea si utilizarea politicilor de
subventionare, care creeaza conditii economico-financiare favorabile pentru dezvoltarea
acestui sector. Politicile de sustinere a sectorului agricol al Republicii Moldova si al Tarilor
Membre ale Uniunii Europene se bazeaza pe aceleasi principii:
• stimularea dezvoltarii economice a sectorului agricol;
• favorizarea utilizarii eficiente a fortei de munca;
• atragerea si efectuarea investitiilor in sectorul agricol;
• protectia pietelor locale si diminuarea dependentei externe;
• sustinerea si asigurarea populatiei rurale;
• protectia mediului ambiant si pastrarea patrimoniului rural.
In trecut sectorul agricol a primit sprijin si subventii substantiale de la stat. Inainte de
perioada anilor 1990, cand Moldova facea parte din fosta Uniune Sovietica, subventiile
acordate sectorului agricol erau mari. O mare parte din acest sprijin se acorda prin
intermediul furnizarii materialelor de producere ieftine, in special a ingrasamintelor si a
combustibilului, fapt ce a dus la utilizarea neeficienta a acestora. Totusi, aceste subventii nu
erau de natura durabila si, dat fiind pasul lent al reformei funciare intre anii 1993-1996,
gospodariilor colective si celor de stat li s-a permis o continua acumulare a datoriilor.
In ultimii anii guvernul Republicii Moldova a avut resurse destul de limitate pentru sustinerea
agriculturii, care s-au derulat prin trei canale:
• cheltuieli in numerar din bugetul de stat;
• acordarea creditelor garantate de stat in sectorul agro-industrial;
• sustinerea prin alte mijloace decat alocarea banilor lichizi.
SISTEMUL FISCAL
Armonizarea fiscala in Uniunea Europeana
Un punct de reper in promovarea politicilor agrare ale Uniunii Europene si a statelor
candidate in Uniunea Europeana este sistemul fiscal transparent si bine structurat.
Impozitarea in sectorul agricol are menirea de a spori venitul statului pe de o parte si, pe de
alta, de a asigura o existenta normala a fermierilor. Comunitatea Europeana, de la momentul
42
sau de formare, a fost si este cu ochii pe sistemul de impozitare, care are o deosebita influenta
asupra circulatiei produselor alimentare. Ideea crearii pietei interne a Uniunii Europene
consta in faptul, ca intr-o perioada restransa de timp Uniunea a devenit o entitate teritoriala
unica. Din punct de vedere fiscal, aceasta implica necesitatea lichidarii tuturor diferentelor in
ratele de impozitare si a altor prevederi, care ar putea influenta deciziile atat ale companiilor,
cat si ale fiecarui cetatean in parte.
Armonizarea sistemului fiscal al Uniunii Europene pentru prima oara a fost abordata in
cadrul Agendei din 1957, odata cu Tratatul de la Roma, care a stat la baza fondarii
Comunitatii Economice Europene. Distorsiunile cauzate de sistemele de impozitare diferite
ale tarilor membre au impus, in 1992, comitetul Ruding de a crea un sistem impozabil
comun.
Legislatia fiscala din cadrul Uniunii Europene, practicata in sectorul agricol, se axeaza pe
impozitele si taxele indirecte si anume: pe taxele vamale, care protejeaza PAC de interventia
produselor importate de pe pietele externe prin intermediul sistemului de protectie.
Instrumentul traditional de asigurare a economiei nationale al fiecarui stat in parte este
Politica Vamala, inclusiv si pentru sectorul agroalimentar, a unei protectii adecvate fata de
concurenta externa, deci in linii generale, fata de produsele concurente din alte state.
Politica Vamala a Uniunii Europene are un sir de obiective bine structurate:
• stabilirea continua a echilibrului dintre import si export;
• supravegherea riguroasa a aplicarii regulamentelor referitoare la controlul relatiilor
financiare cu strainatatea;
• supravegherea regulamentelor sanitare, de ordine morala publica, referitoare la produsele
alimentare si la alte marfuri.
Scopul armonizarii fiscale in cadrul Uniunii Europene tine de necesitatea asigurarii stabilitatii
si functionarii pietei interne.
Sistemul fiscal din Republica Moldova
Impozitarea in agricultura, ca si in toate celelalte ramuri ale economiei nationale, are menirea
de a contribui la sporirea venitului statului, dar, in acelasi timp, trebuie sa respecte
urmatoarele principii esentiale ale impozitarii:
• ridicarea eficientei gospodariilor agricole private;
43
posibilitatea fermierilor de a castiga resurse suficiente pentru efectuarea investitiilor;
• minimizarea distorsiunii preturilor;
Sistemul fiscal actual din Republica Moldova reflecta, in linii generale, stabilirea economiei
de piata, care in permanenta tinde a fi ajustata la mediul social si economic. Reforma fiscala
se desfasoara pe etape si pana in prezent sunt in vigoare 5 din 6 titluri ale Codului Fiscal:
Titlul I - Dispozitii generale, Titlul II - Impozitul pe venit, Titlul III - Taxa pe valoarea
adaugata, Titlul IV - Accizele, Titlul VI - Impozitul pe bunurile imobiliare. Titlul V -
Administrarea fiscala, a fost aprobat si va intra in vigoare din 01.07.2002.
La etapa actuala partea considerabila a veniturilor populatiei din republica noastra se
formeaza in sectorul privat al economiei nationale, reiesind din aceste considerente, cea mai
mare parte a defalcarilor in buget (circa 70-80%) o asigura impozitele indirecte (mai ales
TVA, accizele si taxele vamale), precum si impozitul pe venit. Ulterior, dupa ponderea
defalcarilor urmeaza impozitul funciar, impozitul pe bunurile imobiliare, alte impozite si
taxe.
Reforma fiscala, promovata in prezent in Republica Moldova, are urmatoarele obiective:
• crearea unei baze stabile pentru finantarea programelor statele in noile conditii ale
economiei de piata;
• perfectionarea principiilor si mecanismelor de impozitare a tuturor contribuabililor in mod
echitabil;
• unificarea, simplificarea si codificarea prevederilor legislatiei
fiscale. PROPUNERI REFERITOARE LA CADRUL COMPARATIV
Politica Agrara
Politica Agrara Comuna, in special componentele sale principale, politicile de subventionare
si sistemul fiscal, utilizate in cadrul Uniunii Europene, pot servi un exemplu clar pentru
structurarea politicii agricole din Republica Moldova.
Obiectivele principale ale Politicii Agrare din Republica Moldova in perspectiva integrarii in
piata Uniunii Europene sunt cresterea productivitatii muncii in sectorul agroindustrial si
ajustarea cerintelor fata de calitatea produselor alimentare la standardele europene, cu solutio
narea concomitenta a urmatoarelor probleme:
• asigurarea securitatii alimentare;
• dezvoltarea exportului productiei pe pietele traditionale si pe altele noi;44
• sporirea competitivitatii productiei pe baza masurilor structurale si introducerii tehnicii si
tehnologiilor moderne;
• crearea conditiilor favorabile pentru dezvoltarea economica, sociala si culturala a
populatiei rurale.
Pentru solutionarea problemelor mentionate mai sus, in Republica Moldova este rational de a
utiliza elementele cheie din politica agrara, aplicate in Comunitatea Europeana, inclusiv si la
etapa initiala de derulare a sa.
Politica Agrara din Republica Moldova pana nu demult a fost orientata spre solutionarea
problemelor de decentralizare si derulare a procesului de privatizare. Etapa ulterioara
procesului de privatizare in sectorul agrar moldovenesc impune, adecvat cerintelor pietei,
utilizarea metodelor economice de reglementare in mediul de piata deja format.
Deosebirea principala a Politicii Agrare promovate in Republica Moldova fata de Politica
Agrara Comuna este utilizarea insuficienta sau neutilizarea politicilor preturilor de catre stat
in conditiile
economiei de piata. In acest context este oportuna elaborarea si adoptarea legii cu privire la
preturi. Scopul elaborarii acestei legi este definirea si elaborarea mecanismului de implementare
a politicii de preturi, preluat din practica Uniunii Europene. Elementele acestei politici sunt
pretul indicativ, pretul de interventie si pretul prag.
Subventionarea in agricultura
Republica Moldova dispune de resurse destul de limitate pentru subventionarea sectorului
agricol si in viitorul apropiat este putin probabil sa atinga limita prevazuta de OMC pentru tara
noastra. In acest context apare problema utilizarii efective a mijloacelor bugetare si este putin
probabil de a aplica modelele de subventionare, care functioneaza in Uniunea Europeana.
Pentru Republica Moldova este mult mai atractiva experienta tarilor in tranzitie, in particular
privind subventionarea creditelor bancare destinate agriculturii. In Moldova poate fi utilizata un
sistem de subventii cu o focalizare mai mare si mai transparenta, reprezentat prin acordare de
subventii complementare la suma de baza a creditului. O asemenea metoda are o serie de
privilegii, comparativ cu subventionarea ratei dobanzii. In cazul gospodariilor agricole, se
reduce marimea sumei de gaj, se mareste accesul la creditele comerciale si, in acelasi timp, se
promoveaza o cultura de creditare prin educarea unei discipline de rambursare.
45
In cazul bancilor comerciale se reduce riscul general si se asigura mai multe argumente in
favoarea acordarii imprumuturilor sectorului agricol. In cazul majorarii incasarilor la bugetul de
stat va fi posibila o utilizare mai diversificata a metodelor de subventionare in sectorul agricol.
Cu alte cuvinte, se impune necesitatea ca subventiile in agricultura sa fie alocate gospodariilor
agricole viabile, sa fie acceptabile din punct de vedere al legislatiei fiscale si as transparentei, sa
micsoreze dereglarile si sa fie strict orientate spre favorizarea activitatilor de restructurare la
etapa de postprivatizare.
In paralel cu subventiile directe, guvernul ar trebui sa utilizeze si asa-numitele „subventii verzi",
ce prezinta in esenta fonduri publice destinate gospodariilor taranesti. Implementarea acestor
scopuri poate fi realizata prin atragerea asistentei tehnice internationale.
Eficienta proiectelor tehnice internationale poate fi majorata doar prin orientarea continua spre
standardele PHARE, ceea ce presupune cresterea ponderii componentei investitionale in
volumul total al asistentei si atragerea partenerilor locali in gestionarea acestor proiecte.
Masurile propuse vor permite adaptarea structurilor publice locale cerintelor promovate de
fondurile structurale din Uniunea Europeana (SAPARD, ISPA).
Impozitarea in agricultura
Ameliorarea sistemului fiscal, bazat in principal pe impozitarea indirecta (TVA, accize), fata de
rezultatele finale ale activitatii producatorilor si posibilitatile de stimulare a exporturilor, impune
o crestere a rolului impozitelor legate intr-o masura mai mare de rezultatele activitatii economice
a producatorilor.
Perfectionarea sistemului fiscal implica efectuarea urmatoarelor masuri:
• reducerea treptata a presiunii fiscale pana la nivelul care asigura o crestere durabila a
productiei si investitiilor;
• aplicarea unei noi modalitati de impozitare a proprietatii imobiliare, conform cadrului
legislativ respectiv privind evaluarea proprietatii in scopul de impozitare;
• uniformizarea sistemului fiscal, concomitent cu simplificarea procedurilor fiscale;
• revizuirea cotelor accizelor pentru marfurile supuse accizelor, care contribuie la formarea
veniturilor;
eliminarea totala a compensatiilor reciproce si platilor in natura;
46
In perioada de tranzitie un rol deosebit revine simplificarii sistemului de impozitare in sectorul
agricol, exclusiv pentru gospodariile mici taranesti (de fermier), impozitul funciar (impozitul pe
bunurile imobiliare) devenind principala parghie in acest sistem. Acest lucru va permite o
administrare fiscala mai efectiva si va reduce considerabil elementele de coruptie.
In scopul perfectionarii politicii vamale, regimul taxelor vamale trebuie stabilit in baza cerintelor
ce rezulta din calitatea Republicii Moldova de membru al OMC si, in acelasi timp, trebuie sa
dezvolte si sa sustina producatorul autohton prin:
• taxe vamale relativ mici pentru importurile materiilor prime utilizate in procesul de
productie;
• taxele vamale relativ mari la importul produselor finite, in special la marfurile care
concureaza cu productia autohtona.
Sectorul agricol din Republica Moldova va juca rolul principal pentru ajustarea la procesul de
integrare in Uniunea Europeana. Pentru a crea si dezvolta o economie functionala, compatibila
cu principiile, normele, mecanismele Uniunii Europene, e necesar de a studia si implementa
totalitatea politicilor structurale, de coeziune sociala si economica din cadrul Uniunii Europene.
9) Ajustarea politicilor industriale şi agrare la realităţile europene
“ Politica statului este dictata de geografia acestuia.”
(Napoleon Bonaparte)
1. OPŢIUNI PENTRU CONFORMAREA CU POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ A
UNIUNII EUROPENE
Pînă la mijlocul anilor 80 agricultura a fost domeniul celei mai intervenţioniste politici ale
Uniunii Europene. Politica agricola comună viza modernizarea agriculturii europene şi se baza
pe cinci principii:
1) cresterea productivitatii în agricultura prin favorizarea progresului tehnic, prin asigurarea
dezvoltarii rationale a productiei agricole si prin utilizarea adecvata a factorilor de productie, în
primul rînd, a fortei de munca;
2) asigurarea unui nivel de viată echitabil pentru populaţia care activează în agricultură;
3) stabilizarea preţurilor la produsele agricole pe pieţele europene;
47
4) garantarea securităţii de aprovizionare a consumatorilor cu produse agricole;
5) asigurarea unor preţuri rezonabile de procurare a marfurilor de către consumatori .
Principii similare ar putea fi preluate într-o strategie de dezvoltare a agriculturii RM, cu
modificarile şi adaptarile necesare. Accentul deosebit trebuie pus pe asigurarea progresului
tehnologic şi tehnic în agricultură, pe asigurarea unui trai decent pentru populatia rurală şi
garantarea securitatii de asigurare a consumatorilor cu produse agricole şi alimentare.
În pofida faptului că numarul populatiei Republicii Moldova ocupate în agricultură este
impunator (circa 50% din populaţie), ponderea asigurata de acest sector în PIB este destul de
modestă (30-35%). Decalajele dintre standardele europene şi realitatile moldovenesti sunt foarte
mari şi atesta o productivitate mica a muncii. Actualmente posibilitatile de dezvoltare extensiva a
agriculturii au fost considerabil diminuate de suprafata limitata a terenurilor agricole.
Implementarea inovatiilor tehnologice este condiţia de bază pentru sporirea productivitatii şi
volumului produs. Dar reformele în Republica Moldova s-au soldat cu fragmentarea excesiva a
fondului funciar. În afara de aceasta, costul capitalului este mare, în timp ce forta de muncă este
abundentă şi ieftină. Prin urmare, reintroducerea metodelor mecanizate în agricultură poate avea
un efect nefast asupra utilizarii fortei de muncă în localitatile rurale, fara a reduce în mod necesar
costurile unitare ale productiei agricole. Aplicarea acestor metode necesita loturi mai
mari de pamînt decît cele actuale si pe termen lung poate avea drept consecintă cresterea
tensiunilor sociale şi amplificarea saraciei.
Situatia este complicata şi de anumiti factori de ordin etnopsihologic. Pentru localităţile
moldoveneşti, membrii familiei sunt principala forţă de muncă, iar lucrarile agricole nu sunt doar
o simplă ocupaţie sau sursă de venit, ci mai degraba un sens al vieţii. Ţaranii sunt în întregime
dedicati pamîntului lor si îsi petrec cea mai mare parte a timpului în munca asidua. Schimbarile
considerabile în metodele de prelucrare a solului si îmbunatatirile tehnologice vor aduce cu ele
schimbari în modul de viaţa al ţaranilor şi mutatii sociale destul de dureroase. De aceea,
aplicarea noilor tehnologii trebuie sa fie adaptata nu doar la condiţiile economice si naturale, ci şi
la atitudinile, valorile şi traditiile populatiei de la ţara, care trebuie sa înteleaga importanta
schimbarilor sugerate si sa le accepte. Prin urmare, obiectivele integrarii europene impun
schimbari, atît în managementul sectorului agrar, cît si, mai ales, în mentalitatea "de factura
sovietica" a producatorilor agricoli.
Fragmentarea terenurilor agricole are anumite avantaje incontestabile. Un numar mare de
gospodarii familiale, independente, nu permite concentrarea terenurilor agricole în mîinile unui
numar mic de proprietari agricoli. În afara de aceasta, devine posibila o anumita repartizare a
riscurilor în caz de calamitati naturale. Cu regret, fragmentarea are impact negativ asupra
volumului productiei agricole, deoarece în aceste conditii nu este posibila decît o productivitate
48
scazuta a muncii. Prin urmare, din cauza veniturilor mici aferente, suprafeţele agricole mici sunt
inacceptabile pe termen lung într-o economie de piaţa.
Pentru a depasi problemele provocate de fragmentarea terenurilor agricole, este necesara o
politica agricola structurala, care sa asigure o mai buna utilizare a acestor terenuri. Concentrarea
productiei agricole este una dintre condiţiile esentiale pentru dezvoltarea capacitaţilor de
productie si pentru obtinerea unui nivel de competitivitate suficient pentru integrarea în Uniunea
Europeana. Concentrarea va avea implicaţii benefice asupra randamentelor şi costurilor agricole
prin intermediul efectelor productiei si economiilor de scara, va favoriza folosirea mecanizarii si
a tehnologiilor de performanta şi va face posibila rotaţia culturilor prin intermediul unor
asolamente raţionale.
În economia mondiala pot fi identificate două modele de organizare a agriculturii. Prima,
specifica tarilor dezvoltate, este de tip intensiv, necesită puţina muncă şi mult capital, cu
randamente tehnice şi economice foarte înalte. A doua este practicata în majoritatea ţarilor
subdezvoltate, caracterizîndu-se prin productivitatea extrem de redusa a muncii, prin ignorarea
tehnologiilor agrare performante şi prin intensitatea deosebita a muncii.
În prezent, agricultura RM este organizata după schema ineficientă şi slab-productivă a ţarilor
subdezvoltate, cu suprafete agricole mici, cu tehnologii agricole arhaice şi cu productivitatea
muncii extrem de scazută; populaţia ocupată în agricultura îşi asigură cu greu propria existenţa.
Decalajele dintre rezultatele economice europene şi moldovenesti sunt foarte mari, datorîndu-se
în principal productivitaţii foarte mici a muncii, comparativ cu industria sau comerţul.
Experienţa ţarilor UE arată că principalele surse ale progresului agricol sunt implementarea
noilor tehnologii, politicile economice coerente şi instituţiile adecvate.
Alternativele practice necesare pentru utilizarea acestor surse în RM sunt modernizarea
structurală a gospodariilor agricole şi introducerea unor noi sisteme de management care ar putea
satisface cererea de produse alimentare, crearea unei infrastructuri agricole adecvate si
îmbunatatirea conditiilor de trai în mediul rural.
Declinul în care a intrat agricultura RM poate fi de lunga durata din cauza fragmentarii
terenurilor agricole, fapt care are o influenta profundă asupra volumului redus al producţiei
agricole, precum şi asupra ponderii acesteia în PIB. Aceasta se întîmplă, în primul rînd, din
cauza productivitatii mai mici a muncii pe terenurile agricole mici, deoarece, datorită
dificultatilor de mecanizare, este necesară mai multa muncă pentru a cultiva aceeaşi suprafata. În
al doilea rînd, suprafetele agricole mici sunt social şi economic inacceptabile pe un termen lung
într-o economie de piaţa, din cauza veniturilor mici obtinute de pe acestea.
Dupa cum demonstreaza experienta ţărilor UE, pentru remedierea acestei stări de lucruri, este
necesara favorizarea concentrarii agricole pe doua căi principale: prin intermediul pietei funciare
49
(vînzare, cesionare, arendare) şi prin intermediul creşterii valorii economice a exploatarilor
agricole. Acestea vor fi urmate de cresterea eficientei activitatii economice în agricultură prin
sporirea randamentelor si a productivitatii. Prin urmare, randamentul utilizarii pamîntului,
productivitatea muncii şi recompensa factorului uman vor spori o data cu concentrarea
productiei.
2.OPŢIUNI PENTRU CONFORMAREA CU POLITICA INDUSTRIALĂ A U.E.
În prezent industria europeană resimte o criză internă serioasă, care se explică nu atît prin
mediul inflaţionist şi prin influenţa socurilor petroliere, cît prin concurenţa sporita din partea
producatorilor japonezi şi a celor din noile tari industrializate. si-a spus cuvîntul absenta sau
întîrzierea adaptarilor structurale ale industriei europene. Ramurile industriale clasice,
traditionale pentru Europa, sunt în declin din cauza supraproductiei, iar cele tehnologic avansate
nu sunt suficient de dezvoltate. Criza a evidentiat fragilitatea şi lipsa de competitivitate a
producatorilor europeni fata de concurentii lor japonezi si americani. Din aceasta cauza,
europenii au nevoie acum, ca niciodata, sa-şi restructureze nucleele industriale ale UE şi sa
revada politicile în acest domeniu, deoarece specializarea industriala nu este adaptata la structura
cererii mondiale, fiind orientata predominant la productia caracterizata printr-o crestere redusa a
cererii (siderurgie, textile, construirea navelor), mai putin la produsele cu crestere medie a cererii
(masini industriale, mijloace de transport, industria agroalimentara), si foarte putin la industriile
cu o crestere rapida a cererii (industriile biotehnologiilor de vîrf, a tehnologiilor de comunicare si
de transmitere rapida a informatiei etc.).
În UE nu exista deocamdata o politica industriala coerenta şi explicită. Spre deosebire de
agricultura, domeniul industrial beneficiază de o atitudine mai liberala a Comisiei UE. Prin
urmare, cu exceptia notabila a carbunelui şi otelului, dinamicele în sectorul industrial sunt dictate
nu atît de deciziile politicienilor UE, cît de comportamentul firmelor producatoare si al
autoritatilor nationale.
Pentru producatorii industriali din Republica Moldova situaţia creata în domeniul industrial
în UE poate fi avantajoasa. În primul rînd, criza industrială europeana este favorabila promovarii
anumitelor produse moldovenesti pe pieţele europene şi orientarea eforturilor de restructurare
industriala spre produsele tehnologiei de vîrf. În al doilea rînd, absenta unei politici industriale
europene presupune existenta anumitor posibilitati suplimentare pentru promovarea produselor
nationale, deoarece, în conformitate cu tratatele europene si cu unele documente internationale,
nu pot fi instituite bariere tarifare sau calitative la importurile marfurilor industriale în UE.
În pofida absentei unei politici industriale comunitare, institutiile UE au posibilitaţi de
intervenţie indirecta în domeniul industrial. Comisia UE poate folosi instrumente juridice pentru
a impune uniformizarea standardelor tehnice şi pentru a sustine cooperarea dintre firmele
50
producatoare. UE, de asemenea, poate folosi cu destinaţie industrială instrumentele financiare
din cadrul programelor de sustinere a dezvoltarii regionale. În plus, politicile colaterale - politica
energetica, politica în domeniul transporturilor, politica comerciala - influenţeaza industria prin
intermediul celor mai diverse canale.
Prin urmare, în negocierea contractelor şi acordurilor cu partenerii europeni, guvernanţii şi
producatorii moldoveni trebuie sa studieze atent toate aspectele revelatorii ale politicilor
colaterale şi ale politicilor regionale cu implicatii asupra industriei.
Din cauza deficienţelor industriei europene, politicienii încearcă să o protejeze, apelînd la
normele tehnice şi la standardele industriale pe care trebuie sa le respecte un produs importat în
UE. O alta practica folosita de europeni pentru protejarea suplimentara a industriei este
verificarea calitatii marfii la etapa de producere, ceea ce presupune înregistrarea întreprinderilor
care exporta diverse tipuri de produse în UE.
Prin urmare, pentru Republica Moldova una dintre barierele foarte serioase în comertul cu
tarile UE poate fi standardizarea, certificarea si evaluarea calitatii. Aceasta problema se va
accentua o data cu extinderea UE catre tarile Europei Centrale si de Est si poate limita
posibilitatile de promovare şi a marfurilor moldovenesti pe pieţele europene. Alt aspect dificil
este legat de necesitatea aprobarii de catre Comisia UE a listelor întreprinderilor exportatoare
înregistrate si licentiate. Comisia UE îşi rezerva dreptul de a face vizite de inspecţie pentru a
clarifica starea reala de lucruri la aceste întreprinderi.
Empiric poate fi demonstrat că intervenţiile guvernamentale pot avea un rol extrem de
important pentru compensarea imperfectiunilor unei economii aflate în tranziţie.
Identificarea şi sustinerea acestor ramuri poate genera anumite impulsuri extrem de benefice
pentru întreaga economie a Republicii Moldova. În nici un caz nu trebuie considerat însa ca
aceasta recomandare ar avea ceva comun cu economia de comandă. Pur si simplu, trebuie
valorificate posibilitatile legate de existenta economiilor de scară, a legaturilor interramurale pe
care le întreţin şi a efectelor pe care le au asupra stabilitaţii preţurilor producatorilor.
O ţara poate fi considerata industrializată daca îndeplineste trei criterii: ponderea populatiei
angajate în industrie este, cel putin, de 10% din totalul populatiei active; industria contribuie, cel
putin, cu 25% la valoarea totala a PIB; productia manufacturiera detine cel putin 60% din
productia industriala. RM nu poate pretinde la statutul de tara industrializata, deoarece ponderea
industriei în PIB are tendinţa de descreştere.
Industrializarea are efecte benefice asupra economiei, deoarece, în primul rînd, industria este
mai putin dependenta de factorii spatiali; în al doilea rînd, se realizeaza o capitalizare mai înalta
a sectorului secundar, urmată de creşterea mult mai rapida a productivitatii comparativ cu
51
sectorul primar şi, în sfîrsit, beneficiind de transferul de tehnologii industriale, sectorul secundar
conferă creşterii economice un caracter mai stabil si mai dinamic.
Sursa primara a unui proces de industrializare echilibrata în RM este cresterea productivitatii
în agricultura, care va permite majorarea veniturilor familiilor, urmata de diversificarea cererii
globale. Sporirea productivitatii agricole intensifica schimburile interramurale si comunica
impulsul initial pentru dezvoltarea ramurilor si subramurilor conexe, atît în amonte, cît si în aval
(industria furajera, alimentara, a masinilor agricole etc.). Daca industrializarea se va realiza
corect, adica daca în primul rînd vor fi alese corect ramurile prioritare, va creste predispozitia
spre investirea în ramurile industriale mai rentabile, iar pe termen lung va începe un transfer de
forta de munca de la sectorul primar la cel secundar si, mai ales, tertiar.
Deficitul de resurse financiare poate fi compensat prin transferul de cunostinte si tehnologii
de catre firmele multinationale. Pentru a valorifica aceste posibilitati, este necesara crearea unui
mediu investitional deosebit, care ar permite retinerea si utilizarea eficienta a capitalului local si
atragerea investitiilor straine.
Accesul la tehnologiile de performanta presupune crearea anumitor conditii pentru sporirea
afluxului de investitii straine în RM.
10) Acordul de liber schimb şi acordul de asociere cu U.E.
În primele o sută de zile de mandat, Preşedintele Timofti şi-a respectat statutul şi atribuţile
constituţionale, specifice unei republici parlamentare, unde rolul Preşedintelui este limitat foarte
strict.
Preşedintele Timofti, a fost ales printr-un consens larg al parlamentarilor din AIE şi grupul
Dodon, cu unele condiţii foarte clare , care îl limitează foarte mult în exercitarea mandatului.
Timofti nu e un Preşedinte jucător, şi nici nu poate să fie, fiind limitat atit de Constituţie, cît şi de
faptul că nu are în spate o majoritate parlamentară, pe care să se bazeze.
În schimb, Timofti a reuşit să devină un Preşedinte mediator, generator de stabilitate politică,
ceea ce constituie o resursă importantă în aceste vremuri tulburi.
Nu ar fi corect sa-l învinuim pe Timofti de toate relele guvernării, în primul rînd e un termen
prea scurt de cind a depus jurămîntul, în rindul doi trebuie să recunoaştem că el este un
Preşedinte de sacrificiu, care a acceptat funcţia de Preşedinte într-o perioadă extrem de
complicată.
52
Principala misiune a lui Timofti este să asigure coeziunea şi stabilitatea AIE, astfel încît
aceasta să-şi îndeplinească macar parţial programul de guvernare, să impulsioneze lupta contra
corupţiei, reforma justiţiei, ca să ajungă cu anumite realizari la finele mandatului actualului
Parlament.
AIE trebuie sa obţină semnarea Regimului liberalizat de vize, Acordul de liber schimb şi
Acordul de asociere cu UE, şi atunci R.Moldova se va desprinde de trecutul totalitar şi comunist,
iar cetăţenii săi vor deveni oameni liberi.
Împotriva lui Timofti şi a AIE, s-a format un front puternic al opoziţiei comuniste, şi satelitilor
săi, care nu au un program de guvernare alternativ şi solutii reale de combatere a sarăciei şi
corupţiei.
De fapt PCRM, PSRM, PSD şi alte proiecte autointitulate de stinga, sunt partide geopolitice,
care promoveaza ideea integrarii eurasiatice si abandonarea cursului de integrare europeană, ceea
ce nu poate fi acceptat, deoarece ar însemna transnistrizarea R.Moldova şi integrarea într-un
spaţiu cu regimuri autoritare, oligarhice, dictatoriale, , unde nu se respectă drepturile omului, cu
economii subdezvoltate, saracie şi coruptie institutionalizată .
PDM este singurul partid de centru-stinga din R.Moldova care susţine în continuare integrarea
europeană a R.M., acest deziderat fiind subliniat la Congresul partidului din 16 iunie.
Astfel şansele PDM de a creste electoral cresc, deoarece există o buna parte din cetăţeni, care se
identifică cu ideile social-democrate si socialiste, dar susţin integrarea europeană a R.M.
În acest cotext, AIE, cu toate neajunsurile, este raul mai mic, cu misiunea de a moderniza şi a
europeniza R.Moldova.
Alternativa AIE la guvernare nu poate fi PCRM, un partid antisistem, antieuropean, nereformat,
şi din pacate astazi nu exista o alternativă proeuropeană, un partid sau o mişcare politică curate şi
credibile, care la viitoarele alegeri să preia guvernarea ţării.
Acordul de liber schimb cu UE va permite firmelor din Transnstria să aibă aceleași beneficii
ca cele din R. Moldova publicat în Moldova pe 23 Martie 2012, 10:07 Republica Moldova
negociază semnarea unui acord cu UE privind aderarea la Zona de Liber schimb aprofundat și
cuprinzător. Acordul cu UE va permite companiilor din Transnistria să aibă același statut ca și
cele din R.M. Acordul privind Zonei de Liber Schimb Aprofundat şiCuprinzător între Republica
Moldova şi Uniunea Europeană crearea (ZLSAC, Deep and Comprehensive Free Trade Area
(DCFTA)) asigură integrarea economică a Republicii Moldova în UE şi presupune liberalizarea
graduală a comerţului cu bunurişiservicii, libera circulaţie a forţei de muncă, reducerea taxelor
vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea
legislaţieiRM la cea a Uniunii Europene. „Suntem mulţumiţi de rezultatele negocierilor rundei 53
întâi, evident fiind o pregătire foarte bună pentru cea de a doua rundă care va avea loc în iunie, la
Bruxelles ”, a declarat şeful negociator a Comisiei Europene Luc Devigne, in cadrul conferinţei
de presă , organizată după finisarea negocierilor joi, 22 martie. Oficialul european a menţionat că
experţii au dat dovadă de un înalt grad de profesionalism, ce a permis atingerea cu succes
alscopului principal al primeirunde de negocieri- stabilirea tuturor aspectelor juridice ale
Acordului. Luc Devigne a specificat că semnarea Acordului de Liber Schimb cu Republica
Moldova face parte din politica de vecinătate a Uniunii Europene şi asigură integrarea
economică a Republicii Moldova în comunitatea Europeană. Procesul de integrare va fi susţinut
de către Uniunea Europeană prin Programul de dezvoltarea a capacităţilor instituţionale, bugetul
căruia constituie 41 mln. Euro, o parte din care vor fi alocaţi pentru DCFTA. Răspunzând la
întrebarea jurnaliştilor, negociatorul-şef alRepublicii Moldova, viceministrul Octavian Calmâc a
specificat că concesiile tarifare ale Acordului vor fi discutate la runda a treia de negocieri a
Acordului în septembrie curent. Viceministrul a menţionat că Ministerul Economiei a efectuat
deja un şir studiisectoriale în baza cărora va fi elaborată şi negociată lista de concesii maximal
avantajoasă pentru mediul de afacere din Republica Moldova, din momentul intrării în vigoare a
Acordului de Liber Schimb RM-UE. „Conform înţelegerii între părţi, pe parcursul lunilor
imediat următoare vor fi efectuate schimburi de statistici ale datelor schimburilor comerciale şi
elaborate recomandările cheie pentru concesii din mai mai multe domenii in special ce ţin de
sectorulsanitar şifitosanitar, vor fi prezentate actele legislative ce reglementează domeniile date
şifoaia de parcurs la implementarea regulamentelor tehnice şistandardelor europene armonizate”,
a declarat Octavian Calmâc.Totodată, Octavian Calmâc a atenţionat că UE tratează Transnistria
drept parte a Republicii Moldova şi angajamentele vor fi aplicate pe întreg teritoriul fără excepţii
cu respectarea normelor Acordului Adiţional, astfel că toate beneficiile şi obligaţiunile negociate
pentru agenţii economici din Republica Moldova vor fi valabile şi pentru agenţii economici din
stânga Nistrului. Republica Moldova a lansat pregătirile pentru negocierile DCFTA în 2011,
efectuând un şir de modificări legislativ-normative conform Planului de acţiuni alRepublicii
Moldova privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de
Liber Schimb Aprofundat şiCuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Modificările au vizat 13 domenii ale economiei naţionale. Spre deosebire de regimul comercial
actualRM-UE (ATP) care este un regim unilateral acordat de UE pe un termen limitat, DCFTA
va fi un acord multilateral încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mult mai
mari decât ATP şi o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri.
54
11) Perspectiva aderării Europene a Republicii Moldova
Pentru Uniunea Europeană, Moldova este mai mult decât un vecin. Moldova este un partener
apropiat cu care UE colaborăm pentru ca Moldova să fie mai stabilă şi mai prosperă. Integrarea
Republicii Moldova în UE aduce urmatoarele beneficii:
O voce externa care va fi mai bine auzita și o autoritate mai mare in relatiile internationale,
Moldova va participa la toate procesele economice, politice și culturale europene și mondiale,
vom avea o posibilitate mai buna sa ne promovam interesele nationale pe plan european,vom
putea scapa din arealul geopolitic al “vecinatatii apropiate”a Rusiei, vom avea o securitate
nationala mai mare. Produsele noastre vor avea acces pe piata europeana, vor fi anulate taxele
vamale, obstacol principal în calea exporturilor produselor noastre pe piata UE, deci daca aceste
impozite nu vor fi, va creste cu mult exporturile de materie primă agricole,a produselor
alimentare și textile, se vor intensifica fluxurile de investitii straine directe,pentru ca forta de
munca este mai eftina, se vor muta aici la noi unii producatori din Europa centrala ,vor creste
mult salariile pana aproape de media pe Europa.Consumatorii,angajatii,omenii din paturile social
vulnerabile vor fi cu mult mai bine protejate,deci economia Moldovei va progresa,vom avea o
veață cu mult mai buna ,mai decentă.Cred ca am expus destul de clar ce perspective vom
avea,dar din parere de rau noua nu ne este dat sa vedem asa ceva in viitorul apropia ca stat
independent,datorita conducerei proaste pe care avem “norocul” s-o avem,a mentalitetului
nostru,nu cred ca și nepotii v-or vedea asta,deatîta cea mai buna cale e sa grabim unirea cu Țara,să contribuim fiecare cu ceva care v-a apropia acest moment.
55
Bibliografie:
1. http://www.bizmedia.md/actualitate/991-economia-republicii-moldova-va-creste-cu-3-5-
in-2013-sustine-valeriu-lazar.html
2. Sursa: Strategia Europeană, p.1.1, IPP, 20053. http://ro.wikipedia.org/wiki/Rela%C8%9Biile_dintre_Republica_Moldova_
%C8%99i_Uniunea_European%C4%83
4. http://www.moldova.md/md/europa/
5. http://www.eumission.mfa.md/stiri-din-moldova/
6. http://www.undp.md/border/RelatiileRM-UE.html
7. http://www.mfa.gov.md/proiecte-ue-moldova/
8. http://www.mae.ro/node/1499
9. http://www.dw.de/moldova-a-devenit-istoria-de-succes-a-ue/a-16485773
56
1. Cronologia relaţiilor RM – UE ( Vasilkan Cristina )
2. Avantajele integrarii europene a Republicii Moldova (Cliofas Ira)
3. Avantajele Uniunii europene de la aderarea Moldovei la spatiul comunitar
( Gavriliuk Adriana, Russu Natalia )
4. Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană (Statnic Alina)
5. Reprzentanţii oficiali ai Uniunii Europene în Republica Moldova şi
proiectele de cooperarea a acestora ( Roşu Andreea)
6. Cadrul Strategic de Cooperare Vamală între U.E. şi R.M. ( Padureţ Olga)
7. Structura relaţiilor economice Uniunea Europeană Moldova (Mihailache
Cristina, Ababii Vladimir, Turik Adrian)
8. Principii si obiective ale Politicii Agrare Comune (Ciluţă Sabina)
9. Ajustarea politicilor industriale şi agrare la realităţile europene (Vasilkă
Alina)
10. Acordul de liber schimb şi Acordul de asociere cu UE ( Russu Alina)
11. Perspectiva aderării R. Moldova la UE (Biciuşca Vasilii )
Cucerenco Fiodor - Coordonator
57
