Echipa de realizare 2019-2020.pdf3 CUPRINS PARTEA 1- CONTEXTUL 1.1. Formularea viziunii, scopului/misiunii 5 1.2. Profilul actual al şcolii 6 1.3. Evoluţia rezultatelor şi analiza

1

2

Echipa de realizare:

COORDONATORI: POPA FLORIN – director BOTEZATU LAURA – director adjunct COLPOȘ MARIA – MAGDALENA – director adjunct

RESPONSABIL:

BOTEZATU LAURA – profesor inginer MEMBRII:

VÎRCOLICI MIHAELA- profesor PRISACARIU MIHAELA- profesor TRIFONESCU MIRELA – profesor POPA CAMELIA LACRĂMIOARA - profesor COZMA LIDIA – psiholog LEU EUGENIA- secretar FELEGEAN SIMONA - profesor REPREZENTANT PĂRINŢI: MIHAI GICA REPREZENTANT AGENT ECONOMIC – MERLUŞCĂ IONEL REPREZENTANT SINDICAT: VASILCA FLORIN REPREZENTATNT CONSILIUL LOCAL: ȘIȘCA MARIA

3

CUPRINS

PARTEA 1- CONTEXTUL

1.1. Formularea viziunii, scopului/misiunii 5 1.2. Profilul actual al şcolii 6 1.3. Evoluţia rezultatelor şi analiza rezultatelor 11-28

1.3.1. Elevi școlarizați 11 1.3.2. Rezultate școlare 11 1.3.3. Rata abandonului școlar 14 1.3.4. Dezvoltarea resurselor umane 15 1.3.5. Dezvoltarea bazei materiale 15 1.3.6. Rezultate financiare 16

1.4. Context european 17 1.5. Contextul naţional 19 1.6. Obiective şi priorităţi regionale şi locale 23

PARTEA a 2 - a – ANALIZA NEVOILOR 2.1. Analiza mediului extern 29-48

2.1.1. Aspecte demografice 29 2.1.2. Piaţa muncii 34 2.1.3. Mediul economic 40 2.1.4. Concluzii generale reliefate din analize incluse din PRAI şi PLAI

48

2.2. Analiza mediului intern 48-62

2.2.1. Predare – învăţare 51 2.2.2. Materiale şi resurse didactice 53 2.2.3. Rezultatele elevilor 54 2.2.4. Consilierea şi orientarea profesională oferită elevilor

54

2.2.5. Calificări şi curriculum 55 2.2.6. Resurse fizice şi umane 55 2.2.7. Parteneriate şi colaborări 56 2.2.8. Asigurarea calităţii educaţiei 57 2.2.9. Managementul unităţii şcolare 58 2.2.10. Cultura organizațională 59 2.2.11. Analiza portofoliului de produse 59

2.3. Analiza SWOT – rezumat şi matrice 60 2.4. Rezultatul aspectelor principale care necesită dezvoltare (priorităţi şi obiective generale)

62

4

Partea a 3-a PLANUL OPERAŢIONAL

3.1. Planul de acţiune pentru perioada 2014-2019

63

3.2. Planul operaţional pentru anul 2018-2019 70 3.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul 2019 - 2020

77

3.4. Planul de parteneriat al şcolii pentru procesul de colaborare cu întreprinderi şi alţi factori interesaţi - rezumat

78

3.5. Planul de dezvoltare profesională a personalului 83 3.6. Finanţarea planului 84

PARTEA a 4 a - CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

4.1. Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare în vederea elaborării planului

85

4.2. Organizarea activităţii de monitorizare, evaluare şi actualizare a planului

86

ANEXE 87-88 Listă abrevieri 90 Listă termeni 91 Bibliografie 96

5

1.1. Viziunea

Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comăneşti garantează dezvoltarea unui mediu de educaţie şi formare profesională care să asigure pentru tinerii din zona Văii Trotuşului, judeţul Bacău, servicii de educaţie şi instruire profesională la un înalt standard de calitate în contextul naţional şi european, stimulând dezvoltarea carierei şi creşterea potenţialului economic şi social al zonei.

Calitatea, performanţa, promovarea valorilor europene, egalitatea şanselor pentru toţi participanţii în proces şi deschiderea spre învăţarea pe tot parcursul vieţii constituie premisele ca fiecare elev să înveţe efectiv şi să capete calificările, valorile, aptitudinile şi priceperile tehnologice de care are nevoie pentru a avea succes într-o lume în permanentă schimbare.

Ne propunem să rămânem una din școlile de prestigiu din județul Bacău, să asigurăm egalitatea șanselor la educație tuturor elevilor, să obținem rezultate deosebite în activitatea de performanță și să asigurăm ancorarea școlii în comunitatea locală și europeană.

Din această perspectivă finalitățile învățământului liceal au în vedere formarea unui absolvent în măsură să decidă asupra propriei cariere, a dezvoltării sale intelectuale și profesionale, activ integrat în viața socială.

Formularea scopului/misiunii

Misiunea şcolii este să asigure o educaţie de calitate, în acord cu nevoile

comunităţii şi ale tinerilor, care să devină competitivi pe piaţa muncii şi urmăreşte formarea personalităţii autonome şi creative a elevilor, asigurând o pregătire de calitate, bazată pe cunoştinţe de cultură generală şi formarea de competenţe profesionale specifice, care să le permită exercitarea unor profesii în domeniul lor de pregătire: mecanică, industrie textilă şi pielărie, prelucrarea lemnului, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului, precum şi continuarea studiilor în învăţământul superior sau realizarea propriei afaceri.

Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comănești se afirmă ca nucleu cultural educativ pentru bazinul superior al Văii Trotușului. Dorim ca fiecare elev să învețe efectiv și să capete calificările, valorile, aptitudinile și priceperile tehnologice de care are nevoie pentru a avea succes într-o lume în permanentă schimbare.

Misiunea școlii este să asigure o educație de calitate, în acord cu nevoile comunității și ale tinerilor, în vederea adaptării socio – economice a adolescenților de azi, viitori cetățeni activi, deplin conștienți de propria valoare și competitivi pe piață muncii.

6

1.2. Profilul actual al şcolii

Istoric

La 1 septembrie 1953 s-a înfiinţat Liceul Seral Comăneşti care până în anul 1959 funcţionează în diferite sedii. În evoluţia şcolii de la înfiinţare şi până în prezent se evidenţiază următoarele etape:

Între 1953 -1960 – etapa de început când s-a înfiinţat Liceul Seral şi a absolvit prima promoţie a Liceului de Zi, şcoala mutându-se în localul actual. Se constituie colectivul didactic şi şcoala este integrată în structura reţelei de învăţământ liceal din regiunea Bacău şi din ţară;

Între anii 1966 – 1969 a funcţionat sub denumirea de Liceul Comăneşti; Între anii 1970 – 1973 funcţionează sub denumirea de Liceul de cultură generală

Comăneşti; În anul 1973 Liceul Teoretic se transformă în Liceul Industrial şi se desparte de

şcoala primară şi gimnazială trecând în subordinea Centralei de Prelucrare a Lemnului Bucureşti, patron C.P.L. Comăneşti;

Între anii 1960 - 1973 funcţionează ca Liceu Teoretic cu secţii de zi şi seral, cu ciclurile primar şi gimnazial;

Între anii 1973 – 1974 liceul a funcţionat cu o clasă de prelucrarea lemnului şi una de silvicultură, iar în 1975 se înfiinţează primele clase de ucenici.

În 1976 liceul se transformă în Grup Şcolar Industrial; În 1990 Grupul Şcolar Industrial revine la Ministerul Învăţământului şi se

reînfiinţează clasele de teoretic şi clase de învăţământ profesional; În 2002 Grupul Şcolar Industrial este redenumit Grupul Şcolar Forestier

Comăneşti; Începând cu 1 septembrie 2004 Grupul Şcolar Forestier Comăneşti devine

Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comăneşti conform OMEC 3816/14.05.2004.

Descriere şcoală

Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comăneşti se afirmă ca nucleu cultural educativ pentru bazinul superior al Văii Trotuşului.

Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” este situat în oraşul Comăneşti şi oferă servicii educaţionale pentru tinerii din oraşul Comăneşti şi din zonele limitrofe: Agăş, Brusturoasa, Palanca, Ghimeş, Asău, Apa Asău, Hangani, Văsâieşti, Vermeşti, Lapoş, pe o suprafaţă de aproximativ 60 km2 (anexele 1, 2, A.3.1. A.10.1).

În anul şcolar 2012-2013 Şcoala Gimnazială „Dimitrie Ghica” Comăneşti devine structură a Colegiului Tehnic „Dimitrie Ghika” Comăneşti.

Şcoala face parte din grupul celor patru şcoli ale judeţului Bacău incluse în proiectul PHARE TVET 2004 - 2006 de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic, prin care au fost reabilitate şi modernizate atelierele şcoală şi laboratoarele în profilul prelucrarea lemnului, mecanic şi textile – pielărie.

Suprafaţa construită a clădirii colegiului este de 3100 m2 (subsol, parter şi etaj) şi cuprinde:

Săli de clasă – 25;

1 cabinet fizică;

1 laborator chimie;

2 laboratoare informatică;

2 cabinete mecanică;

1 cabinet textile – pielărie;

7

1 cabinet de consiliere;

2 ateliere textile – pielărie;

2 ateliere mecanică;

1 bibliotecă cu 22319 cărţi. Atelierul şcoală de prelucrarea lemnului cuprinde:

1 cabinet prelucrarea lemnului;

1 atelier prelucrarea lemnului;

Sala de maşini prelucrarea lemnului. Limbile străine studiate sunt engleza şi franceza și există un cabinet de limbi

străine dotat în urma participării școlii la proiectul Comenius „Acteur de mon avenir”. În anul școlar 2014 – 2015 s-a înființat și laboratorul „Firma de exercițiu” care

funcționează și în acest an școlar.

Oferta de calificare

Colegiul este principalul furnizor de forţă de muncă calificată de nivel 3 și 4 pentru unităţile economice cu profil prelucrarea lemnului, mecanică, textile – pielărie, servicii şi resurse naturale şi protecţia mediului din oraşul Comăneşti şi zonele limitrofe. Ea oferă instruire prin:

Nr. crt.

Nivel Filieră Profil / Domeniu

Specializare / Calificare

profesională

Număr clase

1 Liceal Tehnologică

Servicii Economic / Tehnician în activităţi economice

a – IX - a 1

a – X - a 1

a – XI - a 2

a – XII - a 1

Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnician ecolog și protecţia calităţii mediului

a – IX - a 1

a – X - a 1

a – XI - a 1

a – XII - a 1

Mecanică

Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

a – IX - a 1

a – X - a 1

a – XI - a 1

a – XII - a 1

Tehnician mecatronist

a – XII - a 1

Industrie textilă și pielărie

Tehnician în industria textilă

a – X - a 1

a – XI - a 1

a – XII - a 1

2 Liceal Teoretică

Real

Matematică-informatică

a – IX - a 2

a – X - a 2

a – XI - a 2

a – XII - a 2

Ştiinţele naturii

a – IX - a 1

a – X - a 1

a – XI - a 1

a – XII - a 1

8

Uman

Filologie

a – IX - a 1

a – X - a 1

a – XI - a 1

a – XII - a 1

Ştiinţe sociale a – X - a 1

a – XI - a 1

a – XII - a 1

3 Școala profesională de 3 ani

Fabricarea produselor din lemn

Tâmplar universal a – IX - a 1

a – X - a 1

a – XI - a 1

Mecanică Mecanic utilaje și instalații în industrie

a – IX - a 1

Industrie textilă și pielărie

Confecționer produse textile

a – IX - a 1

În anul școlar 2019 – 2020 sunt înscriși 1251 elevi la învățământul de zi – 491

elevi la profilul tehnic și școală profesională, 549 elevi la profilul real și uman și 211 elevi la învățământul preșcolar, primar și gimnazial (anexele 1, 2 şi 4).

Şcoala Gimnazială „Dimitrie Ghica” Comăneşti şcolarizează în anul școlar 2019-2020, un număr de 211 de elevi după cum urmează:

Grădiniţă – 2 grupe – 45 copii;

Grupa 0 – 1 clasă – 22 elevi;

Clasa a I - a – 1 clasă – 17 elevi;

Clasa a II - a – 1 clasă – 17 elevi;

Clasa a III - a – 1 clasă – 23 elevi;

Clasa a IV - a – 1 clasă – 23 elevi;

Clasa a V - a – 1 clasă – 20 elevi;

Clasa a VI - a – 1 clasă – 17 elevi;

Clasa a VII - a – 1 clasă – 27 elevi;

Clasa a VIII - a – 1 clasă – 22 elevi.

Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comăneşti promovează cultura unei şcoli adaptate spaţiului european: tradiţia şcolii în ceea ce priveşte domeniul prioritar de pregătire profesională, personalul didactic, nedidactic şi auxiliar fac eforturi comune pentru a crea condiţii favorabile de învăţare. Şcoala a demarat şi susţine un proces de învăţare continuă adresat cadrelor didactice cu scopul creşterii calităţii învăţării elevilor şi pentru a-i pregăti pe aceştia pentru o lume a schimbărilor. Premizele pentru o educaţie de bună calitate sunt asigurate prin: spaţiile destinate desfăşurărilor activ didactice sunt curate, îngrijite, primitoare; atmosfera generală este destinsă şi prietenoasă, educaţia informală completează şi aprofundează educaţia formală.

Contextul socio-economic şi politic al anului şcolar 2019 - 2020 ne găseşte stat membru al Uniunii Europene, fapt care impune cu şi mai multă stringenţă necesitatea racordării la standardele şi cerinţele europene în domeniul educaţiei. Studierea sistemelor educaţionale europene şi implementarea elementelor de progres devin o obligaţie morală faţă de tânăra generaţie.

Caracteristicile ce definesc şcoala sunt atuurile unei şcoli bune, o şcoală care formează şi dezvoltă competenţele elevilor săi, o şcoală a cărei activitate are la bază parteneriatele cu agenţi economici, alte şcoli, instituţii, ONG-uri etc. şi nu în ultimul rând, o şcoală preocupată în promovarea valorilor ţării şi ale Uniunii Europene.

Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika”:

9

oferă şanse egale pentru fiecare Privind din această perspectivă, liceul nostru este şcoala care generează

aşteptări înalte pentru fiecare elev, indiferent de sex, religie, apartenenţă etnică, religioasă sau mediu de provenienţă, promovează ideea că un elev este capabil să înveţe, deoarece are posibilitatea de a alege un domeniu şi ulterior o calificare dintr-o paletă variată oferită de şcoală. Dovadă grăitoare stau statisticile pentru anul şcolar 2018-2019 cu privire la distribuţia elevilor din şcoală după sex, mediu de provenienţă, rute şi profiluri oferite prin planul de şcolarizare (anexele A10.4, A 10.5, A.10.6, A 10.8).

promovează învăţarea pe parcursul întregii vieţi Formele de învăţământ oferite de şcoală sunt cursuri de zi (real, uman, tehnic,

servicii, resurse naturale şi protecţia mediului) şi şcoala gimnazială. Adaptarea ofertei de formare la cerinţele pieţei muncii este o prioritate pentru şcoala noastră. Permanent asigurăm condiţii de informare, orientare şi consiliere privind cariera.

preocupare permanentă pentru îmbunătăţirea educaţiei şi formării cadrelor didactice, didactice auxiliare, nedidactice şi formatorilor

Personalul şcolii este format din 83 cadre didactice, 11 cadre didactice auxiliare şi 23 de persoane nedidactice. Cadrele didactice sunt calificate în procent de 98,90 % (anexele 3 şi A.3.8).

Competenţele de bază solicitate de o societate bazată pe cunoaştere sunt: utilizarea informaticii, tehnologiei informaţiei şi comunicării, cunoaşterea limbilor străine, cultura tehnologică, cultura antreprenorială, competenţe sociale interacţionare.

Cadrul didactic nu mai este un simplu executant al unor prescripţii sau reţete, el devine factor activ al procesului de învăţământ, învaţă cu cei pe care îi învaţă, se perfecţionează permanent pentru a putea duce la bun sfârşit sarcina ce i se încredinţează.

promotor al calităţii şi performanţei În noile circumstanţe calitatea în educaţie a fost denumită drept un proces de

continuă îmbunătăţire a sistemului educaţional pentru a asigura dezvoltarea personală, socială, fizică şi intelectuală a fiecărui elev care va urma un complex proces de inserţie socială.

Pornind de la aceste deziderate stabilite de documentele educaţionale în vigoare, în anul şcolar 2019 - 2020 avem în vedere în continuare concertarea eforturilor pentru ca elevii să dobândească o pregătire generală bună, cunoştinţe aprofundate în domeniile legate de viitoarea carieră, competenţe necesare inserţiei sociale şi deprinderi de muncă intelectuală şi practică pentru a putea învăţa pe tot parcursul vieţii. Întreaga activitate va fi organizată de aşa manieră încât să se creeze în Colegiul Tehnic “Dimitrie Ghika” Comăneşti un mediu educaţional profesionist.

Şcoala a implementat sistemul de asigurare a calităţii în învăţământ care permite şcolii să asigure, să monitorizeze şi să îmbunătăţească permanent calitatea ofertei educaţionale. Calitatea resurselor umane şi bazei materiale a fost îmbunătăţită prin Programul Phare TVET 2004-2006 şi astfel putem să asigurăm calitatea procesului instructiv educativ la domeniile prioritare: mecanică, industrie textilă şi pielărie şi prelucrarea lemnului (anexe A 3.2. şi A 3.5).

Aplicarea metodelor moderne de învăţare – centrate pe elev, a metodelor de predare, utilizarea echipamentelor moderne, a utilajelor performante cu care şcoala a fost dotată prin Program Phare, a echipamentelor IT, a softului specializat şi AeL au ca efect creşterea motivaţiei învăţării, creşterea eficienţei procesului instructiv educativ şi a rezultatelor învăţării.

Şcoala este acreditată pentru organizarea de cursuri ECDL (anexa 5). Dovada creşterii calităţii actului educaţional o constituie rezultatele obţinute de

elevi la concursuri şi olimpiade şcolare (anexa 6).

10

şcoala democratică Deciziile ce se iau cu privire la tot ceea ce înseamnă „viaţa şcolii” sunt centrate

pe consultarea şi includerea unor largi categorii: elevi, părinţi, personal administrativ, membri ai comunităţii, membrii ai agenţilor economici. În şcoală funcţionează:

- Consiliul Reprezentativ al Elevilor, organism ce desfăşoară activităţi ce corespund intereselor si dorinţelor tinerilor liceeni,

- Consiliul Consultativ al Părinţilor, organism cu rol de a întări legătura şcoală – familie - comunitate locală;

- Consiliul de Administraţie are în componenţa sa cadre didactice, reprezentaţii: elevilor, părinţilor, sindicatului, consiliul local și reprezentatul Primarului;

- activităţile şcolii au la bază parteneriatele semnate între şcoală şi diverse instituţii (Primărie, Consiliul local, asociaţii guvernamentale sau nonguvernamentale etc.) şi convenţii de practică cu agenţii economici (anexa 8 şi A 13).

şcoala care promovează educaţia pentru o dezvoltare durabilă Educaţia privind mediul înconjurător, promovată de şcoală este un proces care

are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii, care serveşte la recunoaşterea valorilor mediului înconjurător. Începând cu anul şcolar 2008-2009 şi până în prezent şcoala a desfăşurat activităţi de întreţinere a spaţiului verde din jurul şcolii, a participat la campaniile de împădurire organizate de Primăria oraşului, curăţarea malului râului Trotuş, etc.

Putem să menţionăm ca în şcoala noastră cadrele didactice au participat la cursuri organizate de C.C.D. Bacău şi I.S.J. Bacău pentru formare continuă (anexa 5).

Pentru elevi, implicarea şcolii în proiecte europene se poate transcrie cu ajutorul următoarelor coordonate:

- dezvoltarea unei gândiri deschise, creative, flexibile; - dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune; - formarea de abilităţi, deprinderi, competenţe, dezvoltarea abilităţilor de a

proiecta şi desfăşura în echipă activităţi specifice unei societăţi comerciale; - dezvoltarea spiritului antreprenorial; - deschiderea spre a-şi însuşi instrumente de învăţare specifice; - cultivarea respectului şi autorespectului; - cultivarea interesului şi motivaţiei pentru studiul ştiinţei.

Schimbările care au loc în societatea contemporană – dezvoltarea tehnico - ştiinţifică, tendinţa de globalizare, diversificarea informaţiilor, noile căi de comunicare, interdisciplinaritatea, cerinţa de servicii de foarte bună calitate, schimbările pe piaţa forţei de muncă, toate acestea impun şi schimbarea şcolii, a rolului ei. Profilului moral şi acţional al absolventului Colegiului Tehnic “Dimitrie Ghika” Comăneşti este caracterizat de un set de valori pe care ne propunem să le promovăm prin procesul de învăţare şi educaţie.

Valori promovate

Autodisciplina - a avea control asupra propriilor acţiuni, cuvinte, dorinţe împulsuri şi a avea un comportament adecvat oricărei situaţii; a da tot ce ai mai bun în orice împrejurare. Responsabilitatea - a duce la îndeplinire cu consecvenţă obligaţiile care revin fiecăruia, asumarea răspunderii pentru propriile acţiuni. Respectul - a arăta consideraţie faţă de oameni, faţă de autorităţi, faţă de proprietate şi, nu în ultimul rând, faţă de propria persoană.

11

Judecata înţeleaptă - a defini şi a înţelege scopurile valoroase şi a stabili priorităţile; a gândi prin prisma consecinţelor acţiunilor şi a fundamenta deciziile pe înţelepciunea practică. Perseverenţa - a fi consecvent şi a găsi puterea de a merge mai departe în ciuda dificultăţilor, a eşecurilor Integritatea - a avea puterea interioară de a spune adevărul, de a acţiona onest în gând şi în faptă Curajul - a avea puterea de a face ceea ce este bine şi de a-şi urma propria conştiinţă Bunătatea - a arăta grijă şi compasiune, prietenie şi generozitate faţă de ceilalţi. Organigrama şcolii este prezentată în anexa 11.

1.3. Evoluţia rezultatelor şi analiza rezultatelor 2018-2019

1.3.1. Elevi școlarizați

Evoluția elevilor școlarizați în unitatea noastră în perioada 2014 – 2015, 2015 - 2016 și 2016-2017, 2017-2018 și 2018-2019 este prezentată în graficul următor:

Evoluția elevilor din învățământul profesional și tehnic școlarizați în unitatea noastră în perioada 2014 – 2015, 2015- 2016, 2016-2017, 2017-2018 și 2018-2019 este prezentată în graficul următor:

Oferta şcolară a fost elaborată ca răspuns al cererii de pe piaţa forţei de muncă

şi susţinută de contracte de colaborare cu agenţii economici prezentaţi în anexa A 13. - privind harta parteneriatelor.

Elevii cu nevoi speciale au fost identificaţi şi sprijiniţi pentru integrarea în colectivele claselor. Structura populaţiei şcolare cu nevoi speciale, pentru anul 2018-2019, este prezentată în anexa 10. 1.3.2. Rezultate școlare

a. Promovabilitate Rata de promovare conform anexei A.10.5.

0

500

1000

1500

2000

2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019

Liceu

Scoala gimnaziala

2014-2015

2015-2016

2016-2017

2017-2018

2018-2019

12

Rata de promovare la învățământul primar

Rata de promovare la învățământul gimnazial

La profilul tehnic, servicii și resurse naturale și protecția mediului – filiera tehnologică precum promovabilitatea elevilor pe profile este prezentată în anexa A.10.5. Conform graficului se observă că la profilul tehnic și servicii a crescut promovabilitatea, iar la profilul resurse naturale și protecția mediului a scăzut cu aproximativ 6%.

b. Rezultate obținute la examenele de absolvire

- Bacalaureat

91% 92% 93% 94% 95% 96% 97% 98% 99% 100% 101%

Total școală

masculin

feminin2018-2019

2017-2018

2016-2017

2015-2016

2014-2015

91,00% 92,00% 93,00% 94,00% 95,00% 96,00% 97,00% 98,00% 99,00%100,00%101,00%

Total școală

masculin

feminin

2018-2019

2017-2018

2016-2017

2015-2016

2014-2015

80 90 100 110

tehnic

servicii

resuse 2018-2019

2017-2018

2016-2017

2015-2016

2014-2015

13

Se constată o creştere a procentului de promovare a examenului de bacalaureat în anii 2015-2016 și 2016-2017 faţă de anul şcolar 2014-2015, 2017-2018 și 2018-2019 (anexa A 10.6).

- Examene de competențe profesionale nivel 4 Procentul de promovabilitate la examenele de certificarea a competenţelor nivel

4 a fost de 100% (anexa A 10.6). Şcoala noastră este centru de atestare ECDL şi au urmat aceste cursuri elevii şi

cadrele didactice (anexa 5).

- Examene de competențe profesionale nivel 3 Procentul de promovabilitate la examenele de certificarea a competenţelor nivel

3 a fost de 100% (anexa A 10.6).

- Testare națională Se constată un procent mai mare de promovare a examenului de testare

națională faţă de anul şcolar 2014-2015 (anexa A 10.6):

c. Inserția absolvenților Din statisticile referitoare la monitorizarea absolvenţilor prezentate în PAS în

anexa A 10.8. rezultă faptul că o parte din absolvenţi continuă studiile prin forme superioare de formare, o parte sunt angajaţi, o parte sunt înscrişi la şomaj şi o parte sunt plecaţi în străinătate. În condiţiile unei pieţe a muncii într-o continuă schimbare supusă unui proces de modernizare şi retehnologizare se impune cu necesitate calificarea/recalificarea/ specializarea forţei de muncă (anexa A 10.8.)

657075808590

2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019

0 50 100

2018-2019

2017-2018

2016-2017

2015-2016

2014-2015

0100200300400

2014-2015

2015-2016

2016-2017

2017-2018

2018-2019

14

d. Rezultate obținute la concursuri școlare Rezultatele obţinute de elevi în anul şcolar 2018-2019 la concursurile şi

olimpiadele şcolare sunt bune şi foarte bune (anexa 6). Au fost organizate în școală olimpiade la toate disciplinele – faza locală.

e. Activități extracurriculare

Acţiunile cu caracter extraşcolar, culturale, sportive sunt prezentate în anexa 7. Colegiul nostru s-a implicat în numeroase activităţi, programe şi proiecte la nivel

local, județean şi regional, elevii fiind de multe ori iniţiatori şi întotdeauna participanţi. S-a urmărit obţinerea unor conduite favorabile unui stil de viaţă sănătos dar și

un climat prielnic, astfel încât şcoala să devină un mediu prietenos. Am urmărit să dezvoltăm şi să formăm personalităţi, conduite şi atitudini civice în rândul elevilor noştri.

Relevanţa şi valoarea formativă a acestor activităţi este dată de: deprinderea abilităţilor de a îmbina creativitatea cu utilul; descoperirea elevilor cu îndemânare şi formarea sau dezvoltarea abilităţilor

practice; formarea educaţiei pentru mediu; responsabilizarea elevilor în menţinerea unui

mediu curat, fie că este vorba despre mediul înconjurător, fie, mediul de lucru; sensibilizarea comunităţii locale cu privire la importanţa păstrării unui mediu

curat (activităţile de ecologizare); deprinderea elevilor cu ţinerea unui discurs în faţa publicului, pentru a-şi

învinge emoţiile (activităţile culturale sau cele legate de cetăţenia democratică);

lucrul pe echipe, pentru a deprinde toleranţa, a-şi împărtăşi părerile, a accepta opiniile celorlalţi, a socializa;

dobândirea de aptitudini sportive pentru o dezvoltare personală fizică, sănătoasă şi armonioasă; petrecerea timpului într-un mod plăcut, îmbinând competitivitatea cu sociabilitatea, sportivitatea;

dezvoltarea în cadrul activităţilor recreative, a spiritului de fairplay, a comunicării şi socializării (activităţile pentru stilul de viaţă sănătos);

dezvoltarea gustul pentru artă, a interesului pentru lectură, a comunicării, a gândirii critice, prin completarea cunoştinţelor necesare la diverse discipline şcolare;

completarea cunoştinţelor de cultură generală. Acţiunile de orientare şi consiliere pentru carieră derulate în anul şcolar 2018 –

2019 sunt prezentate în anexa A.3.6. dintre care putem aminti:

Ziua „Porţilor deschise”;

Vizite la instituţii şi agenţi economici din zonă;

Prezentarea de oferte şcolare şi profesionale din partea instituţiilor;

Derularea proiectului „Viitorul nu mă ia prin surprindere”;

Derularea proiectului „Explorând învăţământul universitar”.

1.3.3. Rata abandonului școlar - la învățământul tehnic și învățământul profesional de 3 ani (anexa A.10.4)

În anul şcolar 2014-2015 rata abandonului a fost de 5,89% şi planul de şcolarizare a fost realizat 91%. În anul școlar 2015-2016 rata abandonului a fost de 7,82% și planul de școlarizare a fost realizat 100%. În anul școlar 2016-2017 rata abandonului a fost de 5,65% și planul de școlarizare a fost realizat 91%. În anul școlar 2017-2018 rata abandonului a fost de 1,97% și planul de școlarizare a fost realizat 91%.

În anul școlar 2018-2019 rata abandonului a fost de 1,27% și planul de școlarizare a fost realizat 100%.

15

1.3.4. Dezvoltarea resurselor umane Personalul şcolii este format din 83 cadre didactice, 11 cadre didactice auxiliare şi

23 de persoane nedidactice. Cadrele didactice sunt calificate în procent de 98,90% (anexele 3, 4 şi A.3.8).

Preocuparea permanentă a cadrelor didactice pentru propria formare şi dezvoltare profesională este reflectată de diversitatea şi numărul de cursuri parcurse (anexa A 3.8. şi anexa 5).

Formele de perfecţionare/specializare urmate sunt : - participări grade didactice; - a doua specializare prin universităţi; - cursuri postuniversitare; - masterat în domeniul specializării sau al educaţiei, şi în alte domenii; - doctorat; - participări acţiuni metodice; - activităţi metodice; - sesiuni ştiinţifice; - stagii de informare ştiinţifică; - cursuri organizate de Casa Corpului Didactic şi Inspectoratul Şcolar al

Judeţului Bacău; - cursuri de formare la nivelul unităţii şcolare; - diseminări şi exemple de bună practică la nivelul comisiilor metodice şi

cercurile pedagogice. Participarea cadrelor didactice la stagii de formare prin proiectele şi

diseminarea informaţiilor colegilor din şcoală au condus la: - deschidere spre participare mai eficientă la proiecte şi programe europene; - aplicarea unui învăţământ centrat pe elev, fundamentat de cunoaşterea stilurilor

proprii de învăţare ale elevilor; - modul de abordare a învăţării este adaptat cerinţelor curriculare şi Standardelor

de Pregătire Profesională; - adaptarea ofertei şcolii la cerinţele pieţei muncii; - creşterea gradului de conştientizare cadrelor didactice privind necesarul de

competenţe şi abilităţi pentru ca absolvenţii să poată fi integraţi pe piaţa muncii europene.

Echipa managerială şi cadrele didactice au parcurs stagii de formare pentru management educaţional, dezvoltare de standarde, dezvoltare curriculum, parteneriatul cu întreprinderile, învăţarea centrată pe elev, orientarea şi consilierea, integrarea elevilor cu nevoi speciale, cursurile parcurse sunt prezentate în anexa 5 şi A 3.8.

Cadrele didactice au întocmit programe şcolare pentru disciplinele din pachetele opţionale oferite elevilor în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii şi curriculum-ului în dezvoltare locală prezentate detaliat în anexa 9.

1.3.5. Dezvoltarea bazei materiale

Pentru îmbunătăţirea performanţei şcolare şi pentru a asigura condiţii ridicate de instruire teoretică şi practică elevilor, realizările perioadei 2018 – 2019 au fost: s-au confecționat în atelierul propriu mobilier pentru sălile de clasă și dulap

cataloage pentru secretariat;

s-au reparat și dotat laborator informatică;

s-a reparat centrala termică prin înlocuirea supapelor, elemenților de fum și a regulatorului de gaze;

s-au efectuat halate personal nedidactic în atelierul de textile - pielărie.

16

1.3.6. Rezultate financiare

SUMELE ALOCATE DE LA BUGETUL LOCAL PENTRU ANUL BUGETAR 2018

- LEI -

Buget anual Plăţi

Cheltuieli de personal (naveta cadre didactice)

19000 14784

Bunuri şi servicii

Învăţământ preşcolar 19000 12316

Învăţământ primar 34000 23311

Învăţământ gimnazial 51000 30235

Învăţământ liceal 492000 380493

TOTAL bunuri şi servicii 596000 446355

Alte cheltuieli (ajutoare copii cu CES) 38500 38111

TOTAL BUGET LOCAL 653500 499250

SUMELE ALOCATE DE LA BUGETUL DE STAT PENTRU ANUL BUGETAR 2018

- LEI -

Buget anual Plăţi

Cheltuieli de personal (salarii)

Învăţământ preşcolar 109277 109277

Învăţământ primar 422874 422874

Învăţământ gimnazial 634456 634456

Învăţământ liceal 5564248 5564248

Total cheltuieli de personal (salarii) 6730855 6730855

Bunuri şi servicii 5941 2954

Asistenţă socială (transport elevi) 113000 62322

Alte cheltuieli (burse „Bani de liceu”) 247720 149240

Alte cheltuieli (contribuții pt pers. handicap)

105792 97584

TOTAL BUGET DE STAT 7203308 7042955

VENITURI PROPRII ÎN ANUL BUGETAR 2018

- LEI -

Buget anual Încasări/ Plăţi

Venituri 12000

Cheltuieli cu bunuri şi servicii 12000

TOTAL VENITURI PROPRII 12000

Colaborare şcoală –părinţi

S-au realizat acţiuni de consiliere a părinţilor pentru evitarea abandonului,

absenteismului şi insuccesului şcolar. Informarea periodică a părinţilor de către diriginţi referitor la atitudinea copiilor lor

faţă de şcoală. În colaborare cu comitetul de părinţi s-au realizat următoarele:

17

În colaborare cu Fundaţia „Rădăcini”, ONG „Cubul Tineretului Rădăcini”, „Asociația Dimitrie Ghika” Comănești, CAR „Progresul” Comănești au fost premiaţi elevii meritorii participanţi la concursurile şcolare şi la activităţile liceului;

S-au confecţionat costume pentru piesele de teatru;

Organizarea unor activităţi extraşcolare precum: zilele liceului, Sărbătoarea „Luminii”, „Drepturile copilului”, „Arta Apeta”, etc.

1.4. Context european

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.

La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010. În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi interdependente stabilite la nivelul statelor membre: Creştere inteligentă:

Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare Creştere durabilă:

Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice

Creştere inclusivă

Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială Ţinte: Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69 % în prezent, la peste

75%; Alocarea a 3% din PIB pentru cercetare - dezvoltare; Rata abandonului şcolar timpuriu: maxim 10%;

Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar; “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu

20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie Sursa: Strategia ”Europa 2020”

Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ţinte sunt propuse ca instrumente de lucru 7 iniţiative emblematice:

3 iniţiative pentru creşterea inteligentă: - Uniune a inovării;

- Agendă Digitală pentru Europa; - Tineret în mişcare; 2 iniţiative pentru creştere durabilă:

- O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; - O politică industrială integrată pentru era globalizării; 2 iniţiative pentru creşterea incluzivă:

- O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă; - Platforma europeană de combatere a sărăciei.

18

Iniţiativa:“Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă" Măsuri la nivelul statelor membre (selecţie): Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi formare profesională Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al

Calificărilor corelat cu EQF Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi

superior şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii

Iniţiativa: “Tineretul în mişcare” Linii de acţiune principale: Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure

competenţe-cheie şi excelentă:

Investiţii mai mari, mai bine ţintite şi durabile în educaţie şi formare; asigurarea celui mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanţare;

Consolidarea acţiunilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu;

Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază pentru planificarea carierei (informaţii referitoare la parcursurile educaţionale şi de formare, oportunităţi de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii sectoarelor şi profesiilor cu potenţial de angajare;

Promovarea învăţării şi predării de calitate;

Accentul pe competenţele cheie pentru economia şi societatea bazată pe cunoaştere, de exemplu: a învăţa să înveţi, comunicarea în limbi străine, competenţele antreprenoriale, TIC, învăţarea online, competenţele în domeniul matematicii (inclusiv competenţele numerice) şi ştiinţelor.

Comisia a prezentat o comunicare privind competenţele în sprijinul învăţării de a lungul vieţii, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între sistemul educaţional şi sectorul profesional (Taxonomia europeană pentru aptitudini, competenţe şi profesii - ESCO).

Creşterea atractivităţii, ofertei şi calităţii EFP VET: conform proiecţiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu rezultate din programe de educaţie şi formare profesională.

Promovarea experienţei timpurii la locul de muncă ca factor esenţial pentru facilitarea întrării pe piaţa muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie şi stagii de practică de calitate.

Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice şi administrative ale stagiilor transnaţionale. Sprijinirea unui acces mai bun şi a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii şi să devină bune întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau premii), precum şi prin acorduri între parteneri sociali şi ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).

Facilitarea parcursurilor şi permeabilităţii dintre EFP şi învăţământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naţionale de calificare şi prin menţinerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

19

Extinderea oportunităţilor de învăţare non formală şi informală; recunoaşterea şi validarea acestor tipuri de învăţare

Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe cunoaştere:

Mărirea proporţiei tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent;

Îmbunătăţirea calităţii, atractivităţii şi capacităţii de adaptare a învăţământului superior;

Ameliorare cantitativă şi calitativă a mobilităţii şi a capacităţii de inserție profesională

Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii profesionale pentru tineri

Promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional: obiectivul ca până în 2020 toţi tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a şi petrece în străinătate o parte din timpul alocat parcursului educaţional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

Promovarea mobilităţii profesionale a tinerilor Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor:

Sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă şi de începere a unei cariere.

Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situaţiei tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor şi pentru învăţarea reciprocă în acest domeniu.

Se recomandă statelor membre asigurarea faptului că toţi tinerii sunt încadraţi în muncă, îşi continuă studiile sau fac parte dintr-un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea şcolii, ca parte a unei „garanţii pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente

1.5. Context naţional

Programul de guvernare 2018-2020 reprezintă o provocare pentru România atât din perspectiva oportunităților, cât și a riscurilor. Viziunea noastră de politici publice pleacă de la premisa construirii unei societăți echilibrate, bazate pe principii incluzive. Conform acestui program la domeniul educaţiei vor fi implementate o serie de strategii menite să facă educaţia captivantă, continuă și coerentă. 1. Pachetul social garantat pentru educaţie Implementarea unor programe care să asigure condiţii de dezvoltare şi formare

a tuturor copiilor, de la naştere şi până la majorat. Sprijin acordat părinţilor privind creşterea nou născuţilor, prin asigurarea

condiţiilor de integrare a copiilor în creşe, respectiv pentru acces în învăţământul preşcolar.

Asigurarea unui învățământ de calitate, în şcoli echipate corespunzător, care să conducă la modelarea intelectuală şi profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistenţă medicală, dezvoltare fizică (în cluburi şcolare sportive) şi socio-culturală.

Investiții: • Reabilitarea / modernizarea clădirilor școlare pentru ca toate unitățile de învățământ să obțină autorizații de funcționare (sanitară și ISU)

• Mobilier școlar și dotări didactice (aparatură de laborator, biblioteci) moderne pentru unitățile de învățământ preuniversitar

20

Pachetul Social Garantat pentru Educaţie va fi particularizat în funcţie de o serie de elemente, astfel încât să fie garantată egalitatea de şanse, indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie, capacităţi psiho-motorii, etc. 2. Dezvoltarea sistemului de educație timpurie Construcția a 2.500 de creșe, grădiniţe și unități after-school. Punerea accentului pe partea educativă a îngrijirii copiilor între 0 și 3 ani, prin

dezvoltarea curriculum-ului, materialelor didactice și formarea profesorilor. 3. Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități Extinderea educației antreprenoriale la toate școlile din România. Pentru elevii

care aleg filiera vocațională sau pe cea tehnologică, deschiderea unor microintreprinderi (afaceri de familie etc.) trebuie să fie principala opțiune. Deși este foarte important să adaptăm învățământul vocațional la tradiția economică a unei zone (în sensul existenței angajatorilor acolo), este chiar mai important să îi învățăm pe elevi că ei înșiși pot înființa afaceri acolo unde este cerere pentru un serviciu, chiar dacă un angajator nu există.

Reînființarea/modernizarea atelierelor școlare pentru învățământul profesional și cel tehnologic (Perioada 2018-2020).

Obiective: Insuflarea ideii că un absolvent de școală vocațională trebuie să deschidă o afacere; Furnizarea competențelor practice pentru deschiderea unei afaceri; Cultivarea unei perspective internaționale, astfel încât afacerile deschise să lucreze nu doar la nivel național, ci să și exporte produse și servicii.

Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare concursurile pot avea mai multe forme, în funcție și de ideile mediului de afaceri și de ciclul de studii. Propuneri: Stabilirea unui buget pentru afacere, urmată de prezentarea de către elevi a unui plan de implementare pentru a maximiza un indicator (profit, impact social, etc); Stabilirea unei propuneri tematice, urmată de prezentarea de către elevi a unor propuneri de afacere care să atingă un optim perceput de ei între costuri și beneficii.

Înființarea unui Registru Național al Mentorilor Antreprenori Este vorba despre o bază de date publică online care va sta la baza construirii

unei rețele de mentori voluntari care să ajute școlile în domeniul educației. Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ţinte ale PNR

Traiectoria ţintei pentru perioada 2010 - 2020 vizează atingerea unui nivel de 14,8% în 2013, de 13,8% în 2015 şi 11,3% în 2020, în condiţiile unui scenariu realist de dezvoltare economică şi în care se vor implementa măsurile propuse.

România are în vedere realizarea unei evaluări intermediare în anul 2014 pentru aprecierea impactului măsurilor în atingerea ţintei şi eventuala corectare a traiectoriei. Evoluţia prognozată a ratei părăsirii timpurii a şcolii Măsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt:

1. Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii. 2. Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din

grupurile dezavantajate

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Indicator (%)

18,4 17,2 16,0 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3

21

3. Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor în domeniu: A doua şansă (buget estimat pentru 2010-2013: 5 mil. euro) şi Şcoala de după şcoală (buget anual estimat: 751 mil. lei).

4. Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională

5. Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-liceale, prin: - introducerea învăţământului profesional cu durata de doi ani pentru absolvenţii

interesaţi ai clasei a IX-a. Pentru anul şcolar 2013/2014, în învăţământul profesional de tip dual sunt înscrişi cca. 13.000 elevi, fiind semnate contracte cu peste 2.300 companii care asigură formarea practică a elevilor. Elevii care frecventează această formă de învăţământ primesc o bursă lunară de 200 lei. Începând cu anul şcolar 2014/2015 se introduce învăţământul profesional de tip dual cu durata de 3 ani, pentru care au fost finalizate şi adoptate normele metodologice şi planul-cadru de învăţământ;

- implementare de programe formare a cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT), finanţate prin proiecte FSE/POS DRU, precum: Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic-profil servicii pentru extinderea metodei moderne interactive firma de exerciţiu, formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competenţelor profesionale, îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale. Prin intermediul acestor programe sunt create condiţii pentru asigurarea de şanse egale la educaţie pentru elevii proveniţi din grupurile socio-economice defavorizate;

- prin programul Rechizite şcolare, pentru anul şcolar 2013/2014, au fost acordate

rechizite şcolare pentru un număr de 722.198 elevi; - prin programul Bani de liceu, pentru anul şcolar 2013/2014, au fost acordate burse şcolare unui număr de 98.602 elevi de liceu; - prin programul Euro 200, 21.077 elevi au beneficiat în anul 2013 de sprijin pentru achiziţionarea de tehnică de calcul; - elevii claselor pregătitoare, I-VIII, precum şi preşcolarii beneficiază de o masă zilnică prin programul Cornul şi laptele şi de produse apicole şi fructe, prin programul Mierea şi fructele. Legătura cu iniţiativa emblematică „Tineret în mişcare”este asigurată prin acele măsuri care vin în întâmpinarea primei direcţii majore de acţiune a acestei iniţiative emblematice şi care vizează susţinerea învăţământului profesional şi tehnic, prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, dezvoltarea sistemelor de educaţie timpurie şi asigurarea accesului la educaţie pentru grupurilor dezavantajate. În perspectiva abordării unitare a analizei sistemului de învăţământ profesional şi tehnic şi a direcţiilor de acţiune necesare a fost adoptat un set comun de indicatori privind educaţia (conform anexelor din PLAI).

Ţinte pe termen mediu pentru oferta IPT pe niveluri de formare profesională şi domenii de pregătire

Sursa de date: analizele CLDPS și CR

Domeniul de formare Pondere rezultata din analiza si consultare

la orizontul 2020 (%)

Studiu previzional var. Moderat

BC BT NT SV IS VS Regiune

22

RESURSE NATURALE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

22 25 21 22 20 25 22% 13,3

- industrie alimentară 4-6 6-8 5-7 6-8 6-8 6-8 6 0,7

- agricultură 8-10

10-12

4-6 4-6 8-10 10-12

8 10

- silvicultură 0-2 0 2-4 2-4 0 0 3 0

- protecția mediului 6-8 6-8 6-8 6-8 3-5 6-8 5 2,6

INDUSTRIE / PROFIL TEHNIC

48 51 53 48 50 49 50% 53,1

- fabricarea produselor din lemn

0-2 4-6 4-6 4-6 2-4 0-2 2 1,5

- electronică și automatizări 8-10 6-8 6-8 4-6 8-10 6-8 8 3,5

- producție media 0 0 0 0 0-1 0 0 0

- construcții 8-10 8-10 8-10 6-8 8-10 8-10 8 10,4

- mecanică 18-20

16-18

14-16

18-20 18-20

16-18

18 18,7

- electric 0-2 0-2 4-6 2-4 0-2 2-4 2 4,4

- industrie textilă și pielărie 6-8

10-12

8-10 6-8 8-10 10-12

10 9,4

- materiale de construcții 0 0 0-1 0 0-1 0 0 0,8

- electromecanică 0 0-2 0-1 0-2 0-2 0-2 2 3,4

- chimie industrială 0-2 0 0-1 0 0-1 0 0 0,9

- tehnici poligrafice 0-1 0 0 00 0 0 0 0,1

SERVICII 30 24 26 30 30 26 28% 33,3

- turism 10-12

6-8 8-10 10-12 8-10 68 10 7,6

- economic 8-10 8-10 8-10 10-12 8-10 8-10 8 12,8

- comerț 8-10 6-8 6-8 6-8

10-12

8-10 8 12,9

- estetica și igiena corpului omenesc

0-2 0-2 1-2 0-2 0-2 0-2 2 0

Studiul previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în

perspectiva 2020 - Componenta Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung - a fost realizat de către Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, partener în cadrul proiectului „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii, proiect coordonat de CNDIPT.

Contextul naţional este definit de o serie de strategii, între care, de o relevanţă deosebită pentru educaţia şi formarea profesională se numără:

▪ Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020;

▪ Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 -2020;

▪ Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România;

▪ Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020;

▪ Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020;

▪ Strategia națională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020;

▪ Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;

▪ Strategia naţionala privind incluziunea sociala și reducerea sărăciei 2015-2020;

▪ Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035, Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni;

▪ Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020;

23

▪ Strategia guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2014-2020;

▪ Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020;

▪ Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020;

▪ Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020;

▪ Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030;

▪ Planul strategic național multianual privind acvacultura 2014-2020;

▪ Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020;

▪ Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.

1.6. Obiective şi priorităţi regionale şi locale

Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comăneşti, este situat în Regiunea N-E. Şcoala noastră îşi are sediul în oraşul Comăneşti, judeţul Bacău, zonă în proces de restructurare industrială cu potenţial de dezvoltare economică. Judeţul Bacău este cel care are cea mai mare contribuţie la realizarea producţiei industriale regionale a nivelul regiunii N-E.

Judeţul Bacău este situat în zona industrială complexă a Moldovei, central-vestice, la intersecţia principalelor drumuri naţionale şi internaţionale spre nordul Moldovei, Transilvania, Dobrogea, sudul ţării şi este un puternic centru comercial. Are o suprafaţă de 6.621 kmp, reprezentând 2,8% din suprafaţa ţării şi 17,97% din suprafaţa regiunii Nord – Est, o populaţie de 722.961 locuitori, în scădere cu 2,25% faţă de 2003, concentrată în 8 centre urbane (3 municipii şi 5 oraşe), 85 de comune şi 491 de sate. Din suprafața totală a județului Bacău de 6.621 kmp, din care 42,7% este acoperită de păduri şi altă vegetaţie forestieră, iar 48,3% de terenuri agricole. Din cele 662.052 ha, cât însumează teritoriul judeţului Bacău, suprafaţa agricolă a judeţului este de 319.983 ha din care arabil 185.544 ha, vie şi pepiniere viticole 6.075 ha, livezi şi pepiniere pomicole 2.666 ha, păşuni şi fâneţe 125.698 ha.

Planul Local de Acţiune pentru perioada 2014 – 2020, actualizat în 2018, îşi

propune să contribuie la realizarea obiectivului general al Planului de Dezvoltare al Regiunii NE 2014-2020 şi anume: derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creştere economică durabilă, favorabil creşterii competitivităţii economice şi incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a decalajelor existente faţă de celelalte regiuni ale României.

Obiectiv general:Creșterea calității și accesului la programe de formare profesională în vederea adaptării la cerințele pieței muncii

PRIORITATEA 1 : Îmbunătățirea relevanței sistemului de formare profesională

Obiective O1: Corelarea ofertei ÎPT cu cererea pieței forței de muncă O2: Dezvoltarea Parteneriatului Public Privat

Indicatori de impact: - Creşterea ratei de ocupare a tinerilor cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, - Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic și profesional la 60% în 2020,

24

Obiectivul 1 : Corelarea ofertei ÎPT cu cererea pieței forței de muncă Indicatori: - din total ÎPT: 50% Învățământ Liceal Tehnologic, 50% Învățământ Profesional - din total Învățământ profesional :30% Învățământ Profesional Dual - creșterea procentului absolvenților IPT angajați la OP parteneri ai unităților de învățământ la 25%

Precondiţii şi riscuri: - lipsa resurselor financiare pentru derularea de campanii de promovare - durata procedurilor de autorizare - lipsa resurselor pentru monitorizare

Acţiuni - Activităţi

Rezultate Termene

Instituţii responsabile

Indicatori Precondiţii şi riscuri

A.1. Dezvoltarea programelor de învăţare la locul de muncă în formarea profesională

număr de clase ÎP, număr de clase în sistem dual

anual ISJ, UȘ 30% clase Învățământ dual din Învățământul profesional

- Lipsa autorizării, costuri ridicate ale autorizării - durată procedurilor de autorizare, nu permite un răspuns prompt la cerințe OP, se pierde fidelitatea răspunsului la cererea pieței forței de muncă

A.2. Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare

raport monitorizarea inserției la 6 luni raport monitorizarea inserției la 12 luni

anual ISJ, UȘ 100% unități școlare care monitorizează inserția

Lipsa resurselor financiare, umane Lipsa de expertiză și experiență a personalului didactic în efectuarea monitorizării inserției

A.3. Organizarea de - campanii de promovare,

campanii de promovare schimburi de bune practic/mobilități

permanent

ISJ, UAT, UȘ, CCD, CJRAE, OP parteneri

Campanie - Calendar anual

Lipsa resurselor financiare Lipsa personalului specializat în

25

- schimbul de experiențe și bune practici/ mobilități internaționale în formarea profesională

campanii de promovare la nivelul ISJ, UȘ

Obiectivul 2 : Dezvoltarea Parteneriatului Public Privat Indicatori: - gradul de satisfacere a solicitărilor OP-100% în 2020 față de 92% 2016 - creșterea numărului de contracte de parteneriate cu OP la 100 % - creșterea implicării OP în elaborarea programelor de formare profesională și CDL la 100%

Precondiţii şi riscuri: - interesul scăzut al operatorilor economici/lipsa de comunicare - insuficientă promovare - situația economică regională instabilă


Rezultate

Termene

Instituţii responsabil

e

Indicatori

Precondiţii şi riscuri

A.1.informarea mediului economic despre oferta IPT

numărul sesiunilor de informare/ numărul OP informați

Mai și octombrie fiecare an

ISJ, UȘ, OP parteneri

2 întâlniri pe UȘ

- lipsă de comunicare/răspuns a OP la solicitările mediului educativ (ISJ, UȘ)

A.2. Realizarea de parteneriate în vederea desfășurării practicii inclusiv organizarea de clase în sistem dual

- numărul de parteneriate cu OP - număr de consorții școală-OP care asigură spații de instruire practică

Mai fiecare an/ conform calendarului aprobat de ministerul educației pentru organizarea și funcționarea ÎPT

SJ, UȘ, OP parteneri

100% contracte de parteneriat pentru stagiile de practică

Situația economică instabilă, ce nu permite OP încheierea de contracte de parteneriat pe mai mult de 1 an

A.3.implicarea și consultarea OP în realizarea programelor

numărul de programe și CDL realizate în parteneriat cu OP

Septembrie-octombrie fiecare an

ISJ, UȘ, OP parteneri

100% CDL /UȘ elaborate în parteneriat cu OP

Lipsa de personal ai OP disponibil să colaboreze cu UȘ în elaborarea CDL

26

de pregătire practică și CDL

parteneri

PRIORITATEA 2: Dezvoltarea sistemelor de asigurare a calității formării profesionale

Obiective: O3: Asigurarea calității sistemului de formare profesională inițială O4: Actualizarea instrumentelor de planificare strategică PRAI/PLAI/PAS

Indicatori de impact: - Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în 2020 de la 5,9% R și 3,4% U în 2018 - creșterea ponderii absolvenților din ÎPT la 100% în 2020 de la 97,6% în 2018 - creșterea ponderii absolvenților din Învățământul profesional la 100% în 2020 de la 90,2% în 2018

Obiectivul 3 : Asigurarea calității sistemului de formare profesională Indicatori: - Actualizarea infrastructurii formării profesionale iniţiale conform cerințelor exprimate în SPP - Creșterea numărului de profesori calificați la 100% în 2020 de la 98,36% în 2018 - Actualizarea competențelor personalului didactic conform cerințelor OP

Precondiţii şi riscuri: - lipsă strategie de dezvoltare și planificare fonduri pentru sistemul educativ - lipsa de implicare a cadrelor didactice - lipsa de atractivitate a cursurilor

Acţiuni - Activităţi Rezultate Termene

Instituţii

responsabil

e


A.1.Dezvoltarea centrelor de formare profesională și dotarea unităților școlare cu echipamente

număr de școli cu dotare corespunzătoare - ateliere și laboratoare conform SPP

2020 ISJ,OP, UAT

100% UȘ dotate corespunzător SPP

Lipsă de surse de finanțare locale

A.2.Dezvoltarea de programe de perfecționare/specializare/recalificare a cadrelor didactice

- număr de programe de specializare/perfecționare/ reconversie profesionala pentru cadrele didactice - număr de cadre

2020 ISJ, CCD

80% participare cadre didactice la programe de specializare/perfecționare/reconversie

Lipsa de motivare a cadrelor didactice Lipsa de atractivitate a cursurilor (Conținuturile cursurilor nu sunt actualizate conform nevoilor

27

didactice care participa la programe

actuale) Devalorizarea formării, datorită concurenței

Obiectivul 4: Actualizarea instrumentelor de planificare strategică PRAI/PLAI/PAS Indicatori: - actualizarea anuală a PRAI/PLAI/PAS - participarea la cursuri de management educativ a tuturor directorilor numiți prin concurs sau cu delegație

Precondiţii şi riscuri: - lipsă finanțare - lipsă persoane disponibile și cu resurse de timp


Rezultate Termene

Instituţii responsabi

le


A.1. Actualizarea PRAI/PLAI/PAS

PRAI/PLAI/PAS anual

anual CR/CLDPS 1 PRAI 6 PLAI 201 PAS

Lipsa finanțare Lipsă implicare

A.2 Monitorizarea implementării PRAI/PLAI/PAS

Raport monitorizare implementare PRAI/PLAI/PAS cu recomandări

anual CR/CLDPS 1 Raport monitorizare PRAI/PLAI/PAS

Lipsă de fonduri Lipsă de timp a persoanelor responsabile

A.3. Participarea directorilor și cadrelor didactice la cursuri de management educativ

Competențe de management educativ aplicate în elaborarea PAS

2018-2020

ISJ/CCD 100% directori participanți la cursuri 30% /UȘ cadre didactice participante la cursuri

Lipsă de cursuri/ autorizate la nivel local Lipsa unei analize de nevoi de formare a cadrelor didactice Lipsă de implicare a cadrelor didactice/ directori/

PRIORITATEA 3 : Asigurarea egalității de șanse și accesului la educație

Obiective O5: Creşterea participării şi facilitarea accesului grupurilor defavorizate la programele de formare profesională O6: Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de Orientare și Consiliere Profesională

28

Indicatori de impact: - scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii de la 22,5% în 2015 la 10% în 2020 - scăderea nr. elevi/consilier în vederea îmbunătățirii calității serviciilor OPS

Obiectivul 5 : Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională Indicatori: - număr de tineri din ÎPT beneficiari de susținere financiară la 100% - număr de programe/proiecte prin care se dezvoltă competențe antreprenoriale 25

Precondiţii şi riscuri: - lipsă fonduri bugetul local - lipsa de autorizării de funcționare a căminelor și cantinelor existente datorită neasigurării condițiilor - ineficiența costurilor de întreținere a infrastructurii existente


Rezultate

Termene


e

Indicatori

Precondiţii şi riscuri

A.1. susținerea tinerilor defavorizați în vederea participării la educație și formare profesională

- număr de elevi beneficiari de susținere financiară (bugetul de stat, sau OP) - număr de elevi ce beneficiază de cazare în internat și cantină

anual ISJ, UAT,OP Număr de elevi susținuți financiar/ cazați cu masă

Lipsa fonduri bugetul local Desființarea infrastructurii școlilor ce dețineau cămin și cantină Lipsă autorizații de funcționare cămine și cantine existențe Ineficiența costurilor căminelor/cantinelor de dimensiuni mari, ce ar putea fi folosite pentru numărul mic de elevi din prezent

A.2. Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale in cadrul programelor de formare profesională

număr de elevi ce activează în cadrul unei firme de exercițiu

anual ISJ CJRAE

număr de firme de exercițiu înființate. Număr de elevi ce activează în firma de

Lipsă interes/motivare Puține școli au implementat programul firme de exercițiu

29

exercițiu

Obiectivul 6: Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de Orientare si Consiliere Profesională Indicatori: - creșterea numărului de personal calificat în oferirea serviciilor de OPS la 100% - număr de elevi și părinți informați și consiliați 100%

Precondiţii şi riscuri: - lipsa de fonduri pentru înființarea posturilor de consilier școlar pentru fiecare unitate școlară - lipsa de interes din partea cadrelor didactice de a participa la programe de OSP


Rezultate

Termene


e


A.1. Îmbunătăţirea serviciilor de OSP şi a consilierii în carieră

- număr de centre de informare și consiliere - număr de cadre didactice calificate în OSP

anual ISJ, CJRAE Numărul mare de elevi ce revine unui consilier Lipsa fondurilor pentru înființarea mai multor posturi de consilieri Lipsa de interes a cadrelor didactice de a participa la cursuri de OPS

A.2 Facilitarea accesului la programele de informare și OSP a elevilor și părinților

număr de elevi consiliați număr părinți consiliați

anual UȘ, ISJ, CJRAE

100% elevi, părinți/tutori informați din clasa a VIII-a privind oportunitățile de pe piața forței de muncă

Lipsa de comunicare a părinților cu școala În sistemul ÎPT un procent foarte mare de elevi provine din familii monoparentale, au părinții ambii sau numai unul plecați la muncă în alte țări și nu este legalizată tutela acestora

30

2.1. Analiza mediului extern 2.1.1. Aspecte demografice

Din punct de vedere administrativ, Regiunea de dezvoltare Nord-Est cuprinde

șase judeţe, unităţi administrativ-teritoriale şi unităţi teritorial-statistice de nivel NUTS 3. În cadrul regiunii, ponderea județelor după numărul populaţiei rezidente la 1

iulie 2017 era următoarea: Iași 24,5%, Suceava 19,4%, Bacău 18,4%, Neamț 13,9%, Botoșani 12,0% şi Vaslui de 11,8%. Ponderea populaţiei rezidente a judeţului Bacău a înregistrat o scădere de la 18,6% la 1 iulie 2012 la 18,4% la 1 iulie 2017. De fapt, singurul judeţ care a înregistrat o creştere a populaţiei rezidente în această perioadă a fost judeţul Iaşi (+2,05%, respectiv un +15.899 persoane rezidente).

Judeţul Bacău a cunoscut în această perioadă o scădere a populaţiei rezidente cu 1,5% (-11566 persoane), prin urmare şi o reducere a ponderii în Regiunea de Nord-Est cu 1,38%. Ponderea populaţiei legale din judeţul Bacău în total regiune, era de 18,7% la 1 iulie 2018.

Figura nr. 1. Figura nr. 2.

(Sursa: Institutul Naţional de Statisitică)

În profil teritorial, populaţia legală a judeţului Bacău este repartizată în 93 de localităţi, din care: 3 municipii, 5 oraşe şi 85 de comune. În judeţ există un număr de 491 sate, din care 5 aparţin de municipii şi oraşe.

.

Populaţia rezidentă şi după domiciliu la 1 iulie

în judeţele regiunii N-E, în anul 2012

(număr persoane)

751.919

464.590

872.347

585.622

738.982

467.238

612.186

408.567

774.124

466.644

632.985

392.306

0 200.000 400.000 600.000 800.000 1.000.000

Bacău

Botoşani

Iaşi

Neamţ

Suceava

Vaslui

Populaţia după domiciliu Populaţia rezidentă

Populaţia rezidentă şi după domiciliu la 1 iulie

în judeţele regiunii N-E, în anul 2017 - date

provizorii- (număr persoane)

744.838

453.432

935.051

573.495

749.728

488.347

593.140

387.810

790.023

449.248

627.079

381.750

0 200.000 400.000 600.000 800.000 1.000.000

Bacău

Botoşani

Iaşi

Neamţ

Suceava

Vaslui

Populaţia după domiciliu Populaţia rezidentă

31

Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) și sexe

Populaţia legală a judeţului Bacău la 1 iulie 2017 era estimată la 744.838 locuitori, din care 351.874 locuiau în mediul urban (47,24%) şi 392.964 în mediul rural (52,76%). Din total, 49,46% erau persoane de sex masculin cu domiciliul în judeţul Bacău şi 50,54% de sex feminin, revenind în medie uşor peste 102 femei la 100 bărbaţi.

Ponderea populaţiei urbane a judeţului Bacău cunoaşte în continuare o tendinţă de scădere, de la 47,3% la 1 iulie 2011, la 47,4% la 1 iulie 2017, în paralel cu scăderea treptată a ponderii ruralului. Pe total judeţ, populaţia legală din urban s-a diminuat în ultimii opt ani cu 4742 locuitori, faţă de o reducere cu 6824 locuitori în mediul rural.

Pe sexe, modificările sunt oarecum diferite. Populaţia legală masculină din urban cunoaşte o scădere cu 2989 persoane în aceşti ani, în timp ce populaţia legală feminină din urban scade cu 1753 persoane. Aceste modificări, au condus la o diminuare mai mare a ponderii populaţiei masculine din urban (de la 45,99% la 1 iulie 2011 la 45,96% la 1 iulie 2018), în timp ce ponderea populaţiei feminine din urban a înregistrat o creştere (de la 48,56% la 1 iulie 2011 la 48,78% la 1 iulie 2018).

Dezechilibrul pe sexe este diferit între cele două medii de viaţă. Dacă în mediul urban putem vorbi de un excedent de peste 8 femei în medie la fiecare 100 bărbaţi, în mediul rural situaţia este inversă, vorbind de un deficit de peste 3 femei în medie la fiecare 100 de bărbați, la momentul 1 iulie 2018.

Sursa: baza de date INS Tempo-online(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)

Structura pe grupe de vârstă Structura pe vârste a populaţiei din regiunea Nord-Est, dar şi din judeţul Bacău,

poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).

Un grafic deosebit de relevant în acest sens este piramida vârstelor, în care se poate observa atât îmbătrânirea populaţiei, cât şi dezechilibrele existente pe sexe şi diferenţele dintre cele două medii de viaţă.

32

Structura pe sexe în cadrul grupelor de vârstă

Piramida vârstelor pentru 1 iulie 2018 evidenţiază discrepanţele existente între cele două medii, privit atât pe vârste cât şi pe sexe. Datorită unei natalităţi mai ridicate din mediul rural, populaţia din cadrul vârstelor şcolare este mai ridicată în mediul rural decât în cel urban, ceea ce ar trebui să conducă şi la o atenţie mai mare acordată învăţământului din acest mediu.

Mişcarea migratori

Analizând datele Institutului Naţional de Statistică se constată un spor natural negativ al populaţiei rezidente cu -3379 persoane la nivelul anului 2018 în judeţul Bacău. Comparativ cu anul 2011, scăderea populaţiei pe cale naturală s-a accentuat, sporul natural negativ fiind de 2,6 ori mai mare în 2018 față de 2011, tendinţă ce diferă pe cele două medii ( de 13,3 ori în urban şi de 2,0 ori în rural).

Populaţia după domiciliu a judeţului Bacău pe vârste şi sexe

la 1 iulie 2017 p (mediul urban)

-5000 -4000 -3000 -2000 -1000 0 1000 2000 3000 4000 5000

02468

1012141618202224262830323436384042444648505254565860626466687072747678808284

5000 3000 2000 1000 1000 2000 3000 5000

FEMININ MASCULIN

0

Varsta

4000 4000

Populaţia după domiciliu a judeţului Bacău pe vârste şi sexe

la 1 iulie 2017 p (mediul rural)

-5000 -4000 -3000 -2000 -1000 0 1000 2000 3000 4000 5000

02468

1012141618202224262830323436384042444648505254565860626466687072747678808284

5000 3000 2000 1000 1000 2000 3000 5000

FEMININ MASCULIN

0

Varsta

4000 4000

33

Structura etnică

La nivelul regiunii Nord-Est, datele furnizate de INS, evidenţiază faptul că în judeţul Bacău convieţuiesc mai multe etnii, chiar dacă numărul de tătari, cehi macedoneni este foarte mic. Constatăm de asemenea că în afară de români la nivelul judeţului romii şi maghiarii sunt cele mai mari etnii. Raportându-ne la celelalte judeţe din regiunea Nord-Est remarcăm că avem cea mai mare comunitate de etnie romă şi maghiară din regiune, aspect care impune acţiuni concentrate pentru integrării şi convieţuirii cu aceştia

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

Concluzii Implicaţii

Declinul demografic general va continua, accentuat pentru populaţia tânără (din grupa 0-14 ani şi 15-19 ani)

Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman; Reorganizarea reţelei şcolare din perspectiva reducerii numărului de elevi.

Scăderea naturală prognozată a populaţiei tinere va fi agravată de migraţia internă şi externă. Apare pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie, medicină, etc.) precum şi de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa europeană a muncii (construcţii,

Creşterea nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a participa la forţa de muncă regională. Revigorarea IMM-urilor (al căror număr a scăzut îngrijorător după întroducerea impozitului forfetar) şi acordarea de facilităţi fiscale tinerilor întreprinzători. Racordare realistă la piaţa europeană a muncii a activităţilor de informare, orientare şi

Structura populaţiei stabile după etnie la recensământul din 2011

Evrei

0,01%

Greci

0,01%

Turci

0,01%

Alte etnii

0,06%

Români

96,36%

Maghiari

0,73%

Ceangai

0,14%

Germani

0,02%

Italieni

0,02%Other

0,11%

Romi

2,64%

34

asistenţă socială şi medicală, etc.). consiliere, adăugarea de noi calificări în oferta educaţională a şcolilor din IPT în raport cu cerinţeţe pieţei muncii.

Reduceri semnificative ale populaţieide vârstă şcolară (în 2060 faţă de anul 2014 - 2015): 6 - 10 ani: ponderea populaţiei scade cu 26%; 11 -14 ani: ponderea populaţiei scade cu 29%; 15-18 ani: ponderea populaţiei scade cu 30%; 19 – 23 ani:ponderea populaţiei scade cu 22%;

Măsuri la nivelul reţelei şcolare:

Optimizarea alocării resurselorfinanciareprin concentrarea pregătirii elevilor în şcoli de calitate, în paralel cu accederea elevilor în baza unui concurs de selecţie organizat de şcoli

Optimizarea ofertei de calificări profesionaleprinformarea unor consorţii şcolare, care împreună să realizeze o ofertă cuprinzătoare şi diversificată, cu acoperire teritorială optimă,eliminând paralelismele nejustificate, ţintînd noi grupuri (programe pentru adulţi)

Îmbătrânire demografică

Nevoi sporite de personal calificat în asistenţă socială şi medicală, construcţii, servicii, comerţ, agricultură. Nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală)

Preponderenţa populaţiei domiciliată în mediul rural (55,25% din totalul populaţiei judeţului)

Asigurarea accesului la Î.P.T. în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni în mediul rural

Diversitatea şi distribuţia etnică

Educaţie multiculturală. Asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor (având în vedere dificultăţile de constituire a claselor pentru mînorităţile cu număr mic de elevi dintr-o zonă). Programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate

De reţinut!

fenomenul de ruralizare va avea impact în sistemul de educație și formare profesională, propunerile de plan de școlarizare trebuie să includă în analiza și distribuția rețelei aspectele demografice, constatate și menționate;

în situația prognozată a scăderii demografice, se recomandă analiza resurselor –spațiilor școlare - în vederea utilizării lor ca exemplu - FPC, alte forme și alternative;

sistemul educativ necesită măsuri remediale care să susțină educația și formarea în rândul persoanelor din grupuri dezavantajate, în sprijinul incluziunii sociale și dezvoltarea conștiinței privind contribuția individuală la susținerea societății în procesul de integrare în societate;

sunt necesare analize și măsuri privind cauzele migrației;

2.1.2. Piaţa muncii

Regiunea Nord-Est, compusă din şase judeţe: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, este cea mai întinsă regiune a României şi este o zonă în care istoria, cultura şi tradiţia sunt prezente şi completează mediul natural, deosebit de atrăgător.

35

Resursele de muncă la 31 decembrie reprezintă acea categorie de populaţie care dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economie naţionale. Resursele de muncă includ: populaţia în vârstă de muncă, aptă de a lucra, precum şi persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate. Conform Balanţei Forţei de muncă resursele de muncă de la nivelul judeţului Bacău au înregistrat o scădere continuă în toată perioada 2011-2018, ajungând la sfârşitul anului 2018 la un efectiv de 356,9 mii persoane (cu -24,5% faţă de finele anului 2011, respectiv cu -115,8 mii persoane).

Populaţia activă civilă caracterizează oferta potenţială de forţă de muncă şi gradul de ocupare a populaţiei cuprinzând populaţia ocupată civilă şi şomerii înregistraţi. Analizând atât populaţia activă şi ocupată civilă în perioada 2011 – 2018, se constată că s-a înregistrat o scădere a acestora în perioada 2011-2016, în mărime absolută, pentru ca sfârşitul anului 2017 și 2018 să aducă o revigorare a populaţiei active şi ocupate civile, la 212 mii persoane, respectiv 199,4 mii persoane.

Şomerii înregistraţi la sfârşitul anului 2018 au fost de 12,6 mii persoane, cu 1,2 mii persoane mai puţine decât la sfârşitul anului în 2011, înregistrându-se de fapt un trend descrescător.

Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezentat de raportul, exprimat

procentual, dintre populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă a atins maximul din perioada analizată în anul 2018 (55,9%).

Acelaşi model de evoluţie îl regăsim şi în cazul ratei de activitate a resurselor de muncă, indicator ce se calculează ca raport, exprimat procentual, dintre populaţia activă civilă şi resursele de muncă.

În perioada 2011-2018, în judeţul Bacău, rata şomajului la sfârşitul anului a avut

o evoluţie oscilantă, de la un maxim de 7,2% în anul 2013 până la 6,0% la sfârşitul

anului 2018.

36

La nivelul regiunii Nord-Est, regiune cu un nivel de dezvoltare economică destul de modest, situaţia şomerilor reflectă foarte clar nivelul de dezvoltare menţionat. Perioada 2007 – 2015 se caracterizează printr-o evoluţie fluctuantă a numărului de şomeri înregistraţi în regiune, nivelul cel mai ridicat fiind în 2009, anul crizei economice. Pentru toate judeţele din regiune numărul şomerilor a înregistrat un trend descrescător între 2013 – 2015, nivelul cel mai ridicat de şomeri fiind în judeţul Vaslui, urmat de Suceava şi Bacău (fig. de mai jos),

Analizele şi concluziile care urmează trebuiesc privite sub rezerva următoarelor limite metodologice:

locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora);

posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării);

dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR.

la momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul anual de absolvenţi pe domenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri / absolvenţi pe ocupaţiile aferente

Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru judeţul Bacău:

37

cel mai mare număr de şomeri la nivelul judeţului Bacău se regăseşte la nivelul domeniilor corelate cu profilul servicii din învăţământul preuniversitar, iar cel mai mic în domeniu resurselor şi protecţia mediului;

pe de altă parte, cele mai multe locuri de muncă vacante se află tot în domeniul serviciilor, ceea ce înseamnă că este încă un domeniu în creştere şi poate absorbi forţa de muncă.

Concluzii din analiza pieței muncii.

Armonizarea Planurilor de şcolarizare cu structura oferte îşi proporţional cu nevoile pieţei muncii este o necesitate evidenţiată de întreaga analiză, cu următoarele direcţii de acţiune: creşterea ponderii pe domeniul tehnic şi scăderea ponderii domeniului serviciilor, dezvoltarea agriculturii pe termen lung, dezvoltarea domeniului construcţii pe termen mediu şi lung. Realizarea de analize la nivel local în PLAI pentru a defini mai concret oferta planului de şcolarizare şi consultarea structurilor implicate în dezvoltarea regională şi locală.

Actualizarea calificărilor şi curriculumului. Dinamica economiei necesită calificări şi competenţe adecvate cu o mobilitate şi flexibilitate ocupaţională sporită a forţei de muncă. Aceasta presupune:

- Actualizarea permanenta a SPP şi aplicarea în condiţii care să asigure calitatea formării.

Realizarea de parteneriate. Ponderea crescândă a IMM solicită sistemului IPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse. Acest deziderat se poate realiza prin:

- Elaborarea CDL în parteneriat pentru a satisface nevoile angajatorilor pe plan local;

- Asigurarea unei pregătiri de bază, competenţe tehnice generale care să permită flexibilitatea profesională şi ocupaţională;

- Actualizarea competenţelor în același ritm cu dezvoltarea economiei şi pieţei forţei de muncă;

- Dezvoltarea de competenţe care pot asigura căutarea şi/sau crearea propriului loc de muncă (ex:competenţe antreprenoriale);

- Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieți; - Consolidarea pregătirii profesionale, în parteneriat activ, eficient cu agenţii de

ocupare. Dezvoltarea competențelor de protecţie a mediului, ca răspuns la cerinţele de

mediu conform standardelor UE: - Este necesară dezvoltarea de competenţe corespunzătoare protecţiei mediului în

cadrul pregătirii tehnice generale, pentru toate calificările şi competenţe specializate pentru calificările ce presupun activităţi legate de mediu.

Dezvoltarea mediului rural şi rural - montan: În contextul în care, în mediul rural, majoritatea populaţiei este cuprinsă în

agricultură de subzistenta (punct slab) dar corelat cu potenţialul geografic montan, al regiunii (punct tare) se impune realizarea unui program coerent de măsuri în educaţie şi formare profesională, pe următoarele direcţii prioritare: Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de

planificare strategică în IPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul - montan.

Iniţierea/dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan, înzestrate cu o bază materială adecvată: fermă didactică, ateliere şcoala şi laboratoare – organizate şi dotate corespunzător, din perspectiva agriculturii montane şi pluriactivităţii (cu o componenţă de agroturism inclusă); facilităţi de tip campus.

38

Adecvarea sporită a conţinutului calificărilor la specificul agromontan local. Completarea/adaptarea pregătirii la nivel gimnazial din zonele montane prin

introducerea unor noţiuni generale privind economia ruralului montan, şi aspecte practice de gospodărie şi alimentaţie (la orele de educaţie tehnologică / componentă de CDS).

Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, cu privire la competenţele specifice agriculturii montane.

Programe de orientare şi consiliere adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan (elevi şi părinţi, tineri agricultori).

De asemenea, se recomandă programe adecvate de informare şi instruire a producătorilor agricoli cu privire la: ameliorarea competitivităţii sectorului agricol, alimentar şi forestier din zona

montană ameliorarea calităţii producţiei şi a produselor, adaptarea la normele UE . promovarea produselor lor prin utilizarea logo-urilor acceptate de către UE (ex.:

Produsul BIO, Produsul tradiţional, Denumirea de origine a produsului–AOP, Identificarea geografică a produsului-IGP

39

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie

aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 4 iar 60% pentru calificări de nivel 3.

Implicaţiile pentru ÎPT Adaptarea ofertei de formare la cerinţele pieţei muncii în funcţie de potenţialul

economic al judeţului, Creşterea populaţiei cu nivel ridicat de educaţie, în special în mediul rural, prin

creşterea ofertei de formare continuă; Dobândirea de competenţe prin asigurarea instruirii practice la agenţi economici, Analiza cererii pe piaţa forţei de muncă a calificărilor de perspectivă pentru

dezvoltarea judeţului; Oferirea de servicii de orientare şi consiliere de la intrarea în sistemul de

formare; Recalificarea cadrelor didactice pentru calificări solicitate pe piaţa muncii; Promovarea formării profesionale pe tot parcursul vieţiica domeniu major de

intervenţie în restructurarea şi dezvoltarea sistemelor de educaţie şi formare, asigurarea competenţelor cheie;

Îmbunătăţirea accesului şi participării la educaţie şi formare profesională, a persoanelor provenind din grupuri/comunităţi/medii dezavantajate, vulnerabile din punct de vedere socio-economic şi expuse riscului de excluziune socială (în special minoritatea romă, tinerii care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, populaţia cu venituri scăzute, persoane cu cerinţe educaţionale speciale, populaţia din mediul rural, etc.);

Promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale în educaţia iniţială, astfel încât antreprenorialul să devină o opţiune de carieră pentru toţi;

Stabilirea de parteneriate active cu partenerii sociali în vederea creşterii gradului de absorbţie a absolvenţilor din TVET;

Utilizarea noilor tehnologii în procesul de formare profesională Oferirea de alternative prin forme de învăţare (seral, frecvență redusă,

învăţământ la distanţă);

40

Colaborare sistem IPT - AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru autorizare unităţilor IPT ca furnizor FPC şi a grupurilor ţintă pentru formarea continuă;

Consilierea elev - părinte în alegerea carierei, informarea privind tendinţele înregistrate pe piaţa forţei de muncă;

Realizarea unui sistem de selecţie în formare, pe baza aptitudinilor elevilor şi a achiziţiilor anterioare

Colaborare sistem IPT - AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru autorizare unităţilor IPT ca furnizor FPC şi a grupurilor ţintă pentru formarea continuă;

Consilierea elev - părinte în alegerea carierei, informarea privind tendinţele înregistrate pe piaţa forţei de muncă;

Realizarea unui sistem de selecţie în formare, pe baza aptitudinilor elevilor şi a achiziţiilor anterioare

2.1.3. Mediul economic

Analiza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică subliniază faptul că, în perioada 2015 – 2016, valoarea PIB la nivelul României, a regiunii Nord-Est şi la nivelul fiecărui judeţ din regiune, a crescut, dar nu spectaculos. Aceasta tendinţă de creştere se va manifesta şi în intervalul 2017 – 2020. Procentul de creştere, pentru perioada fiind 2015 – 2020, va avea valori apropiate, 42% la nivel naţional, 44% la nivelul regiunii NE şi 46% la nivelul judeţului Bacău, ceea ce subliniază apropierea judeţului Bacău de evoluţia de ansamblu a economiei româneşti.

Continuând analiza principalilor indicatori economico-sociali, în perioada 2015 –

2019, precum şi a datelor furnizate de ISE, constatăm că judeţul Bacău tinde să aibă o evoluţie pozitivă, indicatorii analizaţi evoluând în sens pozitiv:

- creşterea reală a PIB-ul a evoluat de la 2,5% în 2015 la 6,3% în 2019; - rata şomajului a scăzut de la 6,6% la 5,7%; - câştigul salarial mediu net lunar (lei/salariat) va creşte de la 1581 lei/salariat la

2320 lei/salariat. Numărul de unităţi locale active, în judeţul Bacău a fost în anul 2017 de 12.121

unităţi, cu 1.912 unităţi mai multe decât în anul 2011 (+18,7%) şi cu 542 unităţi mai multe decât în anul 2016 (+4,7%).

Evoluţia reală a investiţiilor brute în bunuri corporale realizată de unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii se determină prin raportul dintre indicele nominal al investițiilor brute realizat şi indicele mediu al preţurilor de consum. Astfel, investiţiile brute în bunuri corporale realizate de unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii din judeţul Bacău în anul 2017 au crescut, în

41

preţuri comparabile faţă de anul anterior cu +31,2%, iar faţă de anul 2011 acestea reprezintă 97,7%.

În perioada analizată, s-au obţinut evoluţii reale negative, investiţiile brute în bunuri corporale scăzând, în preţuri comparabile, de la an la an, cea mai mare scădere remarcându-se în anul 2015 cu -31,1% faţă de anul anterior. Creştere reală s-a înregistrat doar în anul 2014 faţă de anul anterior, când investiţiile brute în bunuri corporale realizate de unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii au fost cu 56,3% mai mare.

In perioada 2011-2016, în judeţului Bacău, se observă tendinţa de reducere a volumului investiţiilor brute şi nete, pe activităţi ale economiei naţionale, iar în 2017 o creştere a acestora.

Strategia de dezvoltare a judeţului Bacău

De menţionat că datele sunt preluate din raportările serviciilor publice

deconcentrate şi din Strategia de dezvoltare economico-sociala a judeţului Bacău pe perioada 2010-2021, aprobată de Consiliul Judeţean Bacău. Conform acestei strategii, judeţul Bacău până în anul 2021 va ajunge unul din principalele motoare de dezvoltare economică ale Regiunii Nord Est, un nod logistic regional şi un model de creştere sustenabilă. Creşterea sa economică, avându-şi avangarda în industria de înaltă tehnologie, se va baza pe tradiţia sa industrială, dar va căuta să repare dezechilibrele trecutului, tinzând spre convergenţă şi incluziune socială. Trăgându-şi energia din vastul rezervor de talent şi cunoaştere al resurselor sale umane, dezvoltarea să viitoare va fi deopotrivă echitabilă, armonioasă şi prietenoasă mediului înconjurător .

Obiectivele stabilite prin aceasta strategie:

Obiective strategice verticale: 1.Creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier şi dezvoltarea rurală

Potenţialul logistic al judeţului Bacău, este un fundament important al acestui obiectiv şi reprezintă un avantaj ce poate fi convertit în oportunitatea afirmării sale ca unul din centrele regionale de producţie, distribuţie, depozitare şi comercializare a produselor primare şi a celor procesate.

Disparitatea de dezvoltare între urban şi rural este o consecinţă a dependenţei populaţiei rurale de o activitate agricolă prea puţin productivă, dar şi a stării nesatisfăcătoare a infrastructurii şi utilităţilor de baza în mediul rural. Diversificarea economiei rurale şi ameliorarea calităţii infrastructurii de bază reprezintă priorităţi de grad zero pentru dezvoltarea rurală în judeţul Bacău. 2.Dezvoltarea mediului de afaceri local şi accelerarea procesului de reconversie industrială

Viziunea de dezvoltare a judeţului pentru următorul deceniu plasează transformarea industrială şi dezvoltarea mediului de afaceri în centrul creşterii economice. Evoluţia dinspre industriile extractive şi de prelucrare petrochimică înspre industrii intensive în tehnologie înaltă, care va angrena şi o dezvoltare sincronă a sectorului CDI, a educaţiei şi a serviciilor conexe, reprezintă reperul central al acestui obiectiv strategic. Acest obiectiv nu poate contribui în mod decisiv la materializarea viziunii de dezvoltare fără ca ponderea cheltuielilor CDI, publice şi private, să crească, şi fără ca parteneriatele între universităţi şi mediul de afaceri să fie întărite. Mediul local de afaceri poate fi dezvoltat prin reducerea unor bariere administrative, printr-o atenţie sporită faţă de nevoile investitorilor, prin sporirea accesului IMM-urilor la TIC şi servicii de formare pentru resurse umane. 3.Valorificarea resurselor energetice regenerabile

42

Acest obiectiv constituie o provocare şi în acelaşi timp o miză importantă pentru judeţul Bacău, atât din punct de vedere al protecţiei mediului şi creşterea calităţii vieţii locuitorilor cât şi din perspectiva dezvoltării economice pe care o pot genera. Valorificarea resurselor energetice regenerabile este un obiectiv de dezvoltare cheie, aflat în strânsă legătură cu alte obiective de dezvoltare, cum ar fi: protecţia mediului şi socialul. Punerea în aplicaţie a acestui obiectiv se fundamentează pe faptul că judeţul Bacău deţine resurse regenerabile, datorită în principal potenţialului său energetic şi respectiv eolian. 4.Promovarea convergenţei economice şi creşterea incluziunii sociale

Asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea de ansamblu a resurselor umane presupune acordarea unei atenţii speciale acelor zone care sunt cel mai afectate de evoluţia pieţei de muncă, în cazul judeţului Bacău este cazul mediului rural din stânga Siretului. Obiective strategice orizontale : 1.Creşterea productivităţii economiei prin dezvoltarea resurselor umane

Îmbunătăţirea competenţelor resurselor umane şi creşterea mobilităţii şi adaptabilităţii angajaţilor reprezintă obiective specifice cheie pentru misiunea creşterii productivităţii economice a judeţului Bacău, pentru înfruntarea provocărilor unei pieţe a muncii în permanentă schimbare şi pentru asigurarea unei tranziţii line a profesioniştilor din industriile în declin şi agricultură. 2.Extinderea capacităţii infrastructurii de a stabiliza economia cu scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii în judeţul Bacău

Identificarea extinderii infrastructurii, drept un obiectiv orizontal, apare ca o alegere naturală având în vedere impactul multisectorial al activităţii proiectate să ducă la îndeplinirea acestui obiectiv. Fiecare politică din cadrul acestui obiectiv orizontal este orientată către sprijinirea obiectivelor verticale . 3.Creşterea capacităţii administraţiei băcăuane de a contribui la dezvoltarea durabilă a judeţului Bacău

Acest obiectiv este foarte important datorită efectelor sale asupra obiectivelor verticale de dezvoltare. O bună performanţă a autorităţilor locale este în măsură să sprijine atât dezvoltarea economică locală datorită flexibilităţii în interfaţarea cu investitorii potenţiali, cât şi o relaţie mai bună cu comunităţile locale. Dezvoltarea locală bazată pe principiile noului management public reprezintă mijlocul dezvoltării strategice a administraţiei publice Băcăuane. 4.Imbunătăţirea serviciilor de sănătate şi educaţie

În ceea ce priveşte serviciul de sănătate, problema nu este reprezentată de pregătirea resursei umane ci mai degrabă de infrastructură şi modul de remunerare a personalului medical.

Problema identificată în judeţul Bacău este existenţa unei tendinţe de scădere a populaţiei şcolare care poate fi asociată cu o serie de factori care se întind de la tendinţele în evoluţia demografică până la accesabilitatea la serviciul de educaţie în special în zonele din mediul rural. Măsurile de atenuare a acestui fenomen, propuse în strategie, se referă la implementarea de proiecte de consiliere a familiilor în care acest fenomen se manifestă. Un alt aspect important, care urmăreşte dezvoltarea unor politici specifice prin intermediul serviciilor de educaţie este legat de educaţia ecologică. În cadrul acestei politici este prevăzută derularea unor proiecte care urmăresc acest aspect. 5.Protejarea mediului şi asigurarea dezvoltării durabile

Prin respectarea calităţii mediului, Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Bacău se îndreaptă în primul rând spre asigurarea şi ameliorarea, acolo unde situaţia o impune, a stării de sănătate a locuitorilor şi spre asigurarea unui mediu locuibil sănătos pentru generaţiile viitoare.

43

Cercetarea – dezvoltarea

Unul dintre factorii ce potenţează competitivitatea este dezvoltarea sectorului de

cercetare dezvoltare. Din păcate, legăturile sectorului de cercetare-dezvoltare cu mediul economic sunt

insuficient dezvoltate comparativ cu potenţialul şi nevoile de dezvoltare economică a judeţului.

În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.

Industria lemnului reprezintă un sector tradiţional al economiei băcăuane şi asigură al doilea produs de export la nivel judeţean, în condiţiile în care judeţul dispune de al doilea fond forestier din regiune. În perioada 2009-2010, sectorul acesta a înregistrat tendinţe negative importante, marcate de scăderea numărului de salariaţi, a profitului brut şi a cifrei de afaceri. În continuare (2013), acest domeniu asigură locuri de muncă pentru un procent important din salariaţii judeţului (5,80%). Cu privire la numărul societăţilor comerciale cu activitate în sectorul industriei lemnului acesta a fost de 358 în 2010, ajungând la 313 în 2013, cu o pondere de 3,42% faţă de totalul firmelor active, în scădere faţă de situaţia înregistrată în 2010, cifra de afaceri este tot în scădere faţă de 2010, cu un număr de salariaţi în scădere. Scăderea cifrei de afaceri implică o creştere a investiţiilor de capital în tehnica şi în pregătirea şi specializarea personalului. În anul 2013 activitatea cea mai profitabilă din cadrul acestui domeniu a fost realizată de firmele din sectorul de prelucrare primară, deci s-a comercializat masă lemnoasă cu grad redus de prelucrare. Pentru activităţile precum producţia de căsuţe şi ferestre, mobilă şi alte produse din lemn se impune o retehnologizare pentru a creşte productivitatea care este mult sub nivelul celei de la producţia de elemente stratificate şi exploatare forestieră.

Industria prelucrătoare reprezintă un alt reper economic cu care judeţul Bacău poate fi uşor identificat. În anul 2013, aproximativ 2,6% din totalul societăţilor din judeţ activau în domeniu, realizând însă aproximativ 7% din cifra de afaceri, 6% din profit şi absorbind 10% din forţa de muncă. La nivel regional situaţia este total diferită: investiţiile realizate în industria prelucrătoare se poziţionează sub media regională, în timp ce productivitatea muncii în acest sector plasează Bacăul peste nivelul regiunii NE.

Constatări: creşterea uşoară a numărului şi menţinerea ponderii firmelor active din industria

prelucrătoare în totalul agenţilor economici cu cifră de afaceri din judeţul Bacău; scăderea uşoară a cifrei de afaceri pe fondul creşterii ponderii sectorului în totalul

cifrei de afaceri a agenţilor economici băcăuani; creşteri au înregistrat firmele din industrie la profitul brut respectiv rata profitului; pierderile au crescut masiv în 2012, atât ca valoare în sine cât şi ca pondere în

totalul pierderilor existente la nivelul economiei judeţului; creşterea anul trecut doar cu puţin peste două a numărului salariaţilor face ca cei

ocupaţi în industria prelucrătoare să reprezinte numai o zecime din totalul salariaţilor judeţului;

productivitatea muncii în industrie este cu mult sub media pe judeţ. Industria uşoară este un alt sector ce s-a bucurat de o dezvoltare

considerabilă în trecut, şi care asigură încă principalul produs de export al judeţul Bacău, în ciuda unui declin pronunţat în anii recenţi.

Concluzii: scăderea numărului de societăţi comerciale se explică prin dispariţia celor care nu

au portofoliu de comenzi asigurat şi a celor care nu au forţa de muncă asigurată;

44

trendul crescător al cifrei de afaceri explică interesul managerilor spre orientarea producţie acoperită cu contracte şi eliminarea producţiei pe stoc;

creşterea productivităţii muncii are ca factor de influenţă interesul managerilor din domeniu pentru folosirea cât mai eficientă a timpului de lucru şi a retehnologizării continue.

Serviciile Cele 2.280 societăţi comerciale care activează în domeniul serviciilor reprezintă 23,07% din totalul societăţilor comerciale cu activitate din judeţ. Firmele din domeniul serviciilor realizează 7,86% din cifra de afaceri înregistrată la nivelul judeţului, media cifrei de afaceri pe o firmă, obţinută în sectorul servicii este de 119,83 mii euro/firmă, cu 66% mai mică decât pe total judeţ, numărul mediu de salariaţi/firmă în domeniul serviciilor este de aproximativ 5 angajaţi/ firmă, mai mic decât cel la nivel de judeţ, unde este de aproximativ 8 angajaţi/firmă, iar productivitatea în sectorul serviciilor este cu 44,56% mai mică faţă de productivitatea înregistrată la nivelul întregii activităţi economice a judeţului.

Concluzii: domeniul prestărilor de servicii înregistrează scăderi la toţi indicatorii economico -

financiari, cu excepţia numărului de societăţi comerciale cu activitate şi a numărului de salariaţi;

s-au înfiinţat ori şi-au schimbat domeniul de activitate un număr de 82 societăţi comerciale fapt care a determinat creşterea numărului prestatorilor de servicii faţă de anul 2011;

în anul 2012, comparativ cu datele din anul 2011, domeniul Activităţi de selecţie, formare şi plasare forţă de muncă a înregistrat creşteri la toţi indicatorii economici, cu excepţia productivităţii muncii, mulţi agenţi economici orientându-se către activităţi de plasare a forţei de muncă în străinătate.

Comerţul În urma analizării indicatorilor economico-financiari ai firmelor din domeniul

comerţului, se poate observa că în anul 2012 se întrevăd anumite performanţe economico-financiare ale firmelor, respectiv creşterea cifrei de afaceri profitului şi a numărului de salariaţi, însoţit de un nivel relativ constant al productivității muncii. Pe baza datelor puse la dispoziţie de C.C.I. Bacău şi prezentate în tabelele de mai jos, pot fi sintetizate, pentru domeniul comerţului următoarele:

Constatări: din numărul total de 9.882 societăţi comerciale aflate în activitate în 2012, 3891

activează în domeniul comerţului, sectorul comerţ fiind în continuare bine reprezentat din punct de vedere al numărului de agenţi economici, cu o pondere de 39,37%.

cifra de afaceri realizată în sectorul comerţ, în valoare de 1.603,04. mil euro reprezintă 46,11% din cifra de afaceri obţinută la nivelul întregului judeţ de 3.476,03 mil. Euro

numărul de salariaţi din sectorul comerţ este de 19.967 şi reprezintă 26,62% din totalul salariaţilor înregistraţi la nivelul judeţului;

productivitatea muncii în sectorul comerţ este de 80,28 mii euro/salariat; numărul societăţilor comerciale cu activitate înregistrate în anul 2012 este mai mic

faţă de cel înregistrat în anul 2003, scăzând cu 1.060 firme faţă de anul 2008,; după o scădere considerabilă în anul 2009 (1.237,99 mil. euro), la indicatorul cifră

de afaceri se observă o creştere uşoară în 2012(1.603,04 mil. euro) depăşind nivelul atins în anul 2008 (1.515,01 mil. euro) considerat nivel de vârf in intervalul analizat;

numărul de salariaţi din cadrul firmelor cu activitate de comerţ este relativ constant de-a lungul perioadei analizate, cu câteva devieri mai mult de natura conjuncturala;

45

numărul de salariaţi a crescut în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 1192 de salariaţi, iar faţă de anul 2008 cu 18 salariaţi;

dinamica productivităţii muncii în perioada analizată este uşor descrescătoare, cu tendinţă de stagnare în anul 2012, înregistrând un nivel de 80,28 mii euro/sal.;nivelul relativ constant al acestui indicator important denotă interesul managerilor pentru obţinerea unei plus valori cu o cheltuială minimă (forţa de muncă), sigur şi în condiţiile creşterii preturilor.

Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT

Deşi din punct de vedere statistic domeniul industriei nu este foarte bine reprezentat, majoritatea datelor statistice fiind ancorate în perioada 2011 – 2012, sunt prezentaţi totuşi în baza Tempo-online INS, o serie de indicatori ce caracterizează evoluţia domeniului, sub forma modificărilor procentuale faţă de anul anterior, în intervalul 2014 – 2019, asigurând astfel şi o prognoză a evoluţiei viitoare. Astfel pentru agricultură, silvicultură şi piscicultură, după revenirea din 2016, se estimează o creştere constantă de 1,9%, în fiecare an din perioada 2017 – 2019, la nivelul regiunii Nord-Est. Se remarcă aceeaşi tendinţă şi pentru construcţii, servicii, cea mai mare modificare procentuală fiind totuşi la nivelul construcţiilor. Diversitatea activităţilor economice: Serviciile:

• Ocupă cea mai mare pondere în economia judeţului, în creştere constantă în ultimii ani şi devansând industria în formarea PIB şi a VBA.

• În cadrul serviciilor se detaşează: - Comerţul şi activităţile de hotel şi restaurant – ambele cu potenţial mare de creştere în viitor; - activităţile de servicii pentru firme - Turismul: potenţial turistic moderat, dar care poate fi potenţat, potenţial pentru agroturism, turism rural. - Telecomunicaţiile: importanţă în creştere, accent pe noile tehnologii în telefonia fixă şi mobilă (competenţele IT pentru transferul integrat de date, voce şi imagine). Industria: - Nevoile de creştere a competitivităţii. - Tendinţă de reluare a creşterii contribuţiei industriei (valoric şi procentual) la crearea PIB judeţean Construcţiile - Sector în slab declin ce îşi revine greu din cauza presiunilor fiscale impuse de stat şi a reducerii drastice a investiţiilor Agricultura: - Agricultură de subzistenţă, cu potenţial de diversificare şi dezvoltare; - Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile; Potenţial mare pentru agricultura ecologică; - Resurse nevalorificate şi pericolul degenerării zonei montane; - Nevoile de modernizare şi eficientizare a agriculturii. Silvicultura: - Necesitatea exploatării şi întreţinerii corecte a fondului forestier. Mediul: - Nevoile de adaptare la standardele UE pentru protecţia mediului

46

Prognozele Institutului Naţional de Statistică pentru perioada 2016 – 2019, la nivelul Regiunii Nord-Est evidenţiază tendinţa de stagnare a tuturor domeniilor de activitate, la un nivel apropiat de 2016, excepţie făcând agricultura, silvicultura şi piscicultura, pentru care este preconizată o scădere destul de accentuată. IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT: Armonizarea planurilor de şcolarizare prin:

➢ respectarea raportul identificat pe piaţa muncii prin indicatorii economici între

domeniile industrie – servicii - resurse;

➢ reorientarea unităţilor din IPT spre calificările cerute de industrie şi scăderea celor

care sunt corelate cu domeniul serviciilor;

➢ diversificarea ofertei de calificări în cadrul fiecărui sector de activitate / domeniu de

pregătire. Actualizarea calificărilor şi a curriculei. Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Se desprind două direcţii de acţiune: - Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională; - Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL). Ponderea crescândă a I.M.M. reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice I.M.M., de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin: - Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide; - Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.); - Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi. Adaptarea calificărilor la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere: - Creşterea nivelului de calificare; - Importanţa competenţelor-cheie; - Competenţele de comunicare în limbi străine; - Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare; Parteneriatul şcoală-agenţi economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să reflecte:- diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.) şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii. Dezvoltarea Ruralului montan:

Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan, din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile, conduce la nevoia unui program coerent de măsuri în educaţie şi formare profesională, pe următoarele direcţii prioritare: - Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică în ÎPT a reprezentanților instituțiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul montan; - Planificarea şi realizarea unor clase cu profil agromontan; - Adecvarea sporită a conţinutului calificărilor la specificul agromontan local; - Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, cu privire la competenţele specifice agriculturii montane. Concluzii desprinse din analiza indicatorilor economici

47


Ritmul lent de creştere economică din ultimii ani, reflectat în dinamică PIB şi a productivităţii muncii

Noi oportunităţi şi provocări pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, din perspectiva contribuţiei la formarea resurselor umane necesare creşterii competitivităţii economice regionale.

Provocări induse calitatea de membru a Uniunii Europene. Dinamică investiţiilor brute şi a investiţiilor străine.

Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare. Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale /economice, tehnice - artistice – IT. Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile.

Tendinţa de creştere a ponderii unor sectoare economice (ex.: industria, informaţiile şi comunicaţiile), în paralel cu scăderea ponderii altor sectoare în formarea PIB.

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei (proporţional cu nevoile pieţei muncii) ponderea crescută a sectoarelor economice în dezvoltare (ex.: serviciile, industria), diversitatea activităţilor industriale, şi nevoile de dezvoltare a agriculturii

Modificări structurale din economie evidenţiate prin modificări ale ponderilor sectoarelor şi activităţilor economiei naţionale la formarea PIB şi VAB

Identificarea domeniilor şi profilelor de formare profesională iniţială prioritare pentru dezvoltarea regională Competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Adaptări prin curriculum în dezvoltare locala (C.D.L.)

Ponderea crescândă a IMM. Adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse. Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide. Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzare, marketing etc. Adaptări prin curriculum în dezvoltare locala (C.D.L.). Dezvoltarea parteneriatul Şcoală-agenţi economici.

Respectarea cerinţelor de mediu pe baza standardelor UE.

Dezvoltarea competenţelor de mediu, ca parte din pregătirea tehnică generală.

48

2.1.4. Concluzii generale reliefate din analizele incluse în PRAI şi PLAI

a. Concluzii desprinse din analiza de context


Concluzii desprinse din contextul european de politici în educaţie şi formare profesională

Creşterea șanselor de ocupare a absolvenţilor de învățământ profesional

Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale

Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă

Promovarea şanselor egale pentru participare la piaţa muncii

Creşterea implicării şcolilor din ÎPT în programe de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă.

Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională

Creşterea atractivităţii ofertei şi calităţii educaţiei şi formării profesionale în IPT conform proiecţiilor (cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu rezultate din programe de educaţie şi formare profesională)

Concluzii desprinse din asumarea contribuţiei ÎPT pentru îndeplinirea celor 3 priorităţi din Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabila

Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi piaţa muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi formare profesională.

Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF);

Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor solicitate pentru angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii.

Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure competenţe-cheie şi excelenţa.

Concluzii desprinse din contextul educaţional

Realizarea unor legături compatibile între ciclurile de învăţământ şi cerinţele unei educaţii moderne

Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii postliceale.

Modernizarea şi descongestionarea curriculumului.

Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor în domeniul educaţiei adulţilor

Concluzii desprinse din contextul demografic

Planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung trebuie să ţină cont implicaţiile scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică.

Măsuri compensatorii pentru scăderile demografice prin creşterea ratei de cuprindere, prevenirea abandonului şi oferte de formare profesională pentru adulți.

b. Concluzii desprinse din analiza indicatorilor de intrare


Raportul număr elevi/număr norme

Crearea consorţiilor şcolare în vederea realizării transferului de elevi şi normarea personalului didactic în cadrul aceluiași

49

didactice consorţiu.

Resursele umane din ÎPT

Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze: competenţele metodice; actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic; competenţe aferente noilor calificări cerute pe piaţa muncii.

Reducerile prognozate pentru populaţia ocupată în învăţământ cauzate de reducerea previzionată pentru populaţia şcolară atrage după sine identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, măsuri compensatorii ( prevenirea abandonului şi oferte de formare profesională pentru adulți ).

Resursele materiale şi condiţiile de învăţare

Necesitatea derulării programelor de dotare cu echipamente didactice pentru pregătirea de specialitate.

Identificarea unităţilor şcolare viabile ce necesită dezvoltarea infrastructurii şi a dotărilor la nivel regional şi local.

Necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii, o planificare strategică a intervenţiilor la nivel de judeţ şi regiune, aprobate de structurile parteneriale locale şi regionale

Înfiinţarea consorțiilor şcolare în vederea utilizării în comun a spaţiilor şcolare, echipamentelor didactice, săli de sport, cămine, cantine şcolare.

c . Concluzii desprinse din analiza indicatorilor de proces


Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET

Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale inclusiv accesarea finanţărilor.

Atragerea agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT.

Promovarea reţelelor parteneriale între şcoli.

Asigurarea calităţii în IPT

Solicitarea vizitelor experţilor ARACIP pentru acordarea autorizării de funcţionare provizorie

Depunerea documentaţiei şcolilor în vederea acreditării şcolilor IPT pentru noi calificări solicitate de piaţa muncii.

Serviciile de orientare şi consiliere

Adoptarea unui sistem unitar de raportare şi a unui indicator calitativ de evaluare a activităţii serviciilor de orientare şi consiliere

Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

d. Concluzii desprinse din analiza indicatorilor de ieșire


Rata netă de cuprindere în

Creşterea accesului la educaţie pentru elevii din grupele de vârsta 15-18 ani, 19-23 ani şi pentru cei proveniţi din

50

educaţie Gradul de cuprindere în educaţie

mediul rural.

Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere pentru categoriile expuse riscurilor.

Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

Atragerea spre şcoală a elevilor prin programe guvernamentale şi burse la nivel local pentru diminuarea şi prevenirea abandonului şcolar în special în mediul rural, în comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, zonele dezavantajate poluri ale sărăciei

Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED Rata de succes Rata de tranziţie în învăţământul liceal

Asigurarea accesului la educaţie, orientare şi consiliere.

Stabilirea ţintelor măsurabile privind ratele de tranziție la următorul nivel de calificare în perspectiva 2020 (rata abandonului şcolar timpuriu să nu depășească 10%), şi cel puţin 35% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar).

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel naţional (19% în 2006) este de aproape două ori mai mare decât ţinta UE care prevede o rată medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2020.

Programe guvernamentale şi locale pentru diminuarea şi prevenirea părăsirii timpurii a sistemului educaţional.

Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar inferior

Programe remediule pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii defavorizate).

Promovarea învăţării centrate pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual.

Încurajarea participării tinerilor la o forma de educaţie astfel încât ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar inferior să fie apropiată de valoarea din UE.

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

Implicarea asociaţiilor şi a ONG-urilor pentru reducerea diferenţelor privind rata de participare la educaţie pe tot parcursul vieţii dintre România şi UE (participare de 1,5% în România faţă de 9,3% media UE).

Derularea de proiecte cu finanţare europeană prin care se doreşte susţinerea formării continue a adulţilor.

e. Concluzii desprinse din analiza indicatorilor de impact


Impactul sistemului de învăţământ tehnic asupra ratei şomajului

Oferta educaţională adaptată cererii de pe piaţă.

Programe de consiliere şi orientare.

Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor.

Colaborarea între AJOFM şi ISJ în vederea verificării bazelor de date din şomaj cu noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.

Realizarea de protocoale de colaborare AJOFM -ISJ pentru monitorizarea inserţiei absolvenţilor

Monitorizarea administrativă a inserției absolvenţilor prin parteneriatul AJOFM - ISJ

Rata de inserție a Sondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor

51

absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite la locul de muncă.

vizând inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informații utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională.

Sondaje proprii efectuate direct de către şcoli.

Accesarea proiectelor POSDRU privind inserţia profesională sau derularea acestora în regiunea NE în colaborare cu alte regiuni.

f. Concluzii desprinse din analiza ofertei școlilor din IPT


Evoluţia planurilor de şcolarizare. Analiza ofertei curente. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor. Reţele şcolare. Parteneriatul cu Întreprinderile.

Adaptarea ofertei la cerinţele pieţei muncii prin proiectarea adecvată a planurilor de şcolarizare pe domenii/profile şi calificări în perspectiva anului 2020.

Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în regiunea NE şi în judeţ

Eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul

Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor.

Înființarea de noi reţele şcolare şi dezvoltarea reţelelor şcolare existente.

O mai buna colaborarea a şcolilor IPT cu agenţii economici din domeniu în cadrul parteneriatelor şcoală-întreprindere

2.2. Analiza mediului intern

2.2.1. Predare-învăţare

Pentru analiza procesului de predare-învăţare s-au constituit echipe la nivelul fiecărei catedre. Echipele au evaluat activitatea şi rezultatele anului şcolar trecut în cadrul fiecărei catedre, întocmind un raport. Analiza rapoartelor a condus la următoarele:

PUNCTE TARI:

Identificarea stilurilor de învăţare s-a realizat la toţi elevii şcolii astfel încât profesorii pot să-şi adapteze demersul didactic la nevoile elevilor (dovezi: dosarele diriginţilor, catalogul clasei, proiectarea lecţiilor );

În urma aplicării testelor predictive s-au stabilit programe ferme pentru recuperarea cunoştinţelor de bază la disciplinele de cultură generală (dovezi: rapoarte catedre);

În urma parcurgerii programelor de recuperare, majoritatea elevilor obţin rezultate mai bune la învăţătură;

78% dintre elevi primesc feed-back asupra propriului progres (dovezi: rapoarte catedre);

82% dintre profesori folosesc măsuri pentru a promova egalitatea şanselor şi a împiedica discriminarea (dovezi: modalităţi de evaluare unitare la nivelul catedrelor);

82% dintre profesori stabilesc relaţii de lucru eficace cu elevii (dovezi: rezultatele testelor iniţiale comparate cu testele finale denotă progresul şcolar, conform rapoartelor catedrelor);

52

Resursele materiale existente în şcoală sunt integrate în lecţie pentru sprijinirea învăţării în proporţie de 82% (dovezi: proiectarea unităţilor de învăţare, planurile de lecţie, fişele de asistenţe la lecţie);

Rezultate bune la examenele de bacalaureat şi examenele de certificare a competenţelor profesionale nivel 4 (sursa: statisticile şcolii,);

Preocuparea cadrelor didactice pentru formarea continuă: susţinerea gradelor didactice, participarea la cursuri de formare, activităţi metodice la nivelul şcolii şi judeţului (sursa: portofoliile profesorilor);

Toţi profesorii din catedra tehnică au participat în anul şcolar 2018-2019 la cursuri de formare (sursa: portofoliile profesorilor);

45% dintre elevi acordă calificativul excelent pentru gradul de implicare al cadrelor didactice în procesul de predare, iar 62% acordă bine şi foarte bine (sursa - chestionare elevi);

57% dintre elevii şcolii apreciază cu foarte bine şi excelent atitudinea şi comportamentul cadrelor didactice în clasă şi faţă de elevi (sursa - chestionare elevi);

PUNCTE SLABE:

Rezultate slabe la testele predictive, ceea ce denotă o pregătire iniţială slabă a elevilor (dovezi: rapoarte catedre);

Stabilirea criteriilor individuale de învăţare se face mai ales pentru elevii performanţi (pregătirea pentru concursuri şcolare) şi mai puţin pentru elevii cu deficienţe în învăţare;

Din cauza programelor şcolare încărcate şi ritmului lent de învăţare al majorităţii elevilor şcolii, predomină evaluarea sumativă în defavoarea celei formative;

Motivaţia elevilor pentru învăţare este scăzută;

Dificultatea de a realiza practic programe susţinute pentru pregătirea suplimentară a elevilor din cauza orarului deja încărcat al acestora;

Programele şcolare rigide permit prea puţin tratarea individuală a elevilor, după nevoile fiecăruia;

23% dintre elevii chestionaţi apreciază cu foarte slab şi slab preocuparea cadrelor didactice pentru a cunoaşte şi a ţine cont de nevoile individuale de învăţare ale elevilor.

MĂSURI:

Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ-plan operaţional pentru asigurarea calităţii;

Stabilirea criteriilor individuale privind rezultatele la învăţătură şi ţinte individuale de învăţare pe baza testelor iniţiale;

Adaptarea strategiilor de învăţare pentru a răspunde stilurilor individuale de învăţare, nevoilor, abilităţilor şi gradului de motivare a fiecărui elev;

Alcătuirea programelor de învăţare astfel încât să ofere posibilitatea învăţării prin paşi mici;

Creşterea numărului de cadre didactice care aplică învăţarea centrată pe elev;

Stabilirea unui program riguros de desfăşurare a lecţiilor în sistem A.E.L.;

Programele de învăţare să urmeze un proces sistematic de păstrare a înregistrărilor;

53

Încurajarea comunicării pe orizontală (elev-elev) în procesul de predare - învăţare;

Creşterea rolului consilierii şi orientării şcolare şi profesionale pentru a determina creşterea motivaţiei învăţării;

Îmbunătăţirea activităţii de marketing şcolar pentru atragerea unor elevi cu o pregătire iniţială mai bună;

Implicarea unui număr mai mare de părinţi in activităţile şcolii, în vederea scăderii absenteismului si prevenirii abandonului.

2.2.2. Materiale şi resurse didactice

PUNCTE TARI:

În atelierele şcoală baza materială permite desfăşurarea în bune condiţii instruirii practice. Aceste ateliere au fost reabilitate şi dotate prin programul PHARE.

Biblioteca şcolii este dotată cu un număr de 22319 volume şi 80% dintre elevii şcolii au fişe la bibliotecă (sursa : statisticile şcolii);

S-au achiziţionat prin proiectul Phare echipamente de birotică şi calculatoare;

Existenţa cabinetelor de: prelucrarea lemnului, mecanică, textile, limba engleză, dar şi a laboratoarelor de: informatică (2), chimie, fizică;

Existenţa unui teren de fotbal şi a unui de volei ;

Existenţa unui cabinet psihopedagogic;

Existenţa unui cabinet medical;

Existenţa a unui număr de 25 săli de clasă;

Începând cu anul şcolar 2007-2008 serviciile secretariat şi contabilitate au fost dotate cu calculatoare şi soft-ware specializat, achiziţionate prin proiectul Phare şi din alte surse.

PUNCTE SLABE:

5% din mobilierul şcolar este de tip clasic (bănci cu 2 locuri) nepermiţând desfăşurarea activităţilor de învăţare centrată pe elev (sursa: evidenţele şcolii privind mijloacele fixe şi obiectele de inventar) ;

Resurse umane

Personalul şcolii este format din 83 cadre didactice ;

Dintre profesorii şcolii, 65 au gradul didactic I, 7 gradul didactic II, 6 definitivat şi 3 profesori cu doctorat;

În rândul cadrelor didactice din şcoală există 8 profesori metodişti ai I.Ş.J. Bacă;

91% dintre părinţii chestionaţi apreciază favorabil calitatea activităţii didactice din unitate ( sursa: chestionar părinţi);

75% dintre profesorii şcolii consideră că principala valoare a şcolii este calitatea colectivului didactic (sursa : chestionar profesori);

97% dintre profesorii şcolii au susţinut în ultimii trei ani cursuri de formare (iniţiere operare PC, comunicare în limbă străină, abilitare curriculară, evaluare manuale, consiliere şi orientare privind cariera, învăţare centrată pe elev etc.) şi estimăm că acest proces va continua,

54

bazându-ne pe faptul că 30% dintre profesorii şcolii consideră că principalul aspect pe care trebuie să-l dezvolte şcoala este formarea continuă a cadrelor didactice (sursa:chestionar profesori);

Doar 60% din cadrele didactice intervievate consideră că pot preda unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie (sursă: studiu privind personalul didactic);

100% din personalul administrativ deţine o calificare corespunzătoare postului ocupat, prestând servicii de calitate.

2.2.3. Rezultatele elevilor

PUNCTE TARI:

în cadrul olimpiadelor şi concursurilor şcolare, în ultimii trei ani, elevii şcolii noastre au obţinut rezultate bune la nivel judeţean şi naţional mai ales la disciplinele tehnice (anexa 6);

promovabilitatea la examenele de bacalaureat a fost de 76,49%;

promovabilitatea la examenele de absolvire a învăţământului profesional în ultimii trei ani a fost 100% ;

implicarea elevilor în activităţi extracurriculare (ex: Balul bobocilor, Carnaval, Târgul ofertei educaţionale, alte spectacole)

la liceu zi, în anul școlar 2018 -2019, nivelul abandonului şcolar a fost scăzut, de 1,927%;

155 dintre absolvenţii de liceu continuă studiile la nivel universitar sau postliceal;

PUNCTE SLABE:

absenteismul elevilor este mare, mai ales la clasele din învăţământul obligatoriu (sursa: evidenţele şcolii privind absenţele);

medii la purtare sub 8 (la învățământul tehnic și profesional), datorate numărului mare de absenţe ale elevilor sancţionate, conform regulamentului şcolar, cu scăderea notei la purtare.

2.2.4. Consilierea şi orientarea profesională oferită elevilor

PUNCTE TARI: existenţa unui Cabinet de consiliere şi orientare şcolară;

existenţa unui psiholog şcolar, angajat cu normă întreagă începând cu anul şcolar 2005-2006;

existenţa unei reţele de parteneriat între şcoală şi numeroase instituţii şi organizaţii : Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, angajatori locali, A.J.O.F.M., Poliţie, Consiliul Local pentru a furniza consiliere şi orientare privind cariera;

85% dintre elevii şcolii apreciază ca foarte bună relaţia diriginte-elevi, sursa - chestionar elevi;

91% dintre părinţii intervievaţi consideră eficientă relaţia elev-diriginte şi sunt mulţumiţi de colaborarea realizată între aceştia şi echipa managerială, diriginţi, membrii consiliului clasei ( sursa: chestionar părinţi).

PUNCTE SLABE:

55

16% dintre profesorii şcolii consideră că activitatea de consiliere şi orientare privind cariera oferită elevilor este un aspect al şcolii care trebuie îmbunătăţit ( sursa : chestionar profesori).

Numărul mic de părinţi care menţin o legătură permanentă cu şcoala. 2.2.5. Calificări şi curriculum

PUNCTE TARI:

CDL-urile pentru calificarea oferite de colegiu au fost avizate favorabil de I.S.J.;

Pentru clasele a IX-a – a XII-a s-au elaborat CDL-uri care ţin cont de necesităţile existente pe piaţa muncii

CDŞ-urile pentru profilurile uman şi real au fost avizate favorabil de I.S.J.;

Suntem centru de testare ECDL;

Suntem singurul furnizor de educaţie pentru domeniile: tehnic, servicii şi resurse naturale şi protecţia mediului din zonă.

PUNCTE SLABE:

Există un număr redus de manuale elaborate sau editate pentru disciplinele de specialitate;

La clasele a XI-a şi a XII-a liceu tehnologic numai 50% dintre elevi au avut posibilităţi financiare de a-şi cumpăra manuale de specialitate;

Pentru clasa a XII-a nu sunt editate manuale de specialitate pentru toate disciplinele tehnice.

2.2.6. Resurse fizice şi umane

Şcoala face parte din grupul celor patru şcoli ale judeţului Bacău incluse în proiectul PHARE TVET 2004 - 2006 de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic, prin care au fost reabilitate şi modernizate atelierele şcoală şi laboratoarele în profilul prelucrarea lemnului, mecanic şi textile – pielărie.

Suprafaţa construită a clădirii colegiului este de 3100 m2 (subsol, parter şi etaj) şi cuprinde:

Săli de clasă – 25;

1 cabinet fizică;

1 laborator chimie;

2 laboratoare informatică;

2 cabinete mecanică;

1 cabinet textile – pielărie;

1 cabinet de consiliere;

2 ateliere textile – pielărie;

2 ateliere mecanică;

1 bibliotecă cu 22319 cărţi. Atelierul şcoală de prelucrarea lemnului cuprinde:

1 cabinet prelucrarea lemnului;

1 atelier prelucrarea lemnului;

Sala de maşini prelucrarea lemnului.

56

Limbile străine studiate sunt engleza şi franceza și există din acest an școlar un cabinet de limbi străine dotat în urma participării școlii la proiectul Comenius „Acteur de mon avenir”.

În anul școlar 2014 – 2015 s-a înființat și laboratorul „Firma de exercițiu” care funcționează și în acest an școlar.

PUNCTE TARI:

În şcoală există un număr suficient de echipamente IT şi birotică;

Calculatoarele sunt conectate într-o reţea locală, aceasta fiind conectată la Internet 24 ore pe zi. Şcoala a implementat Sistemul Educaţional Informatizat (S.E.I.), care prin programul AEL oferă posibilitatea de susţinere a activităţilor de predare – învăţare moderne şi gestionarea bazelor de date;

Resursele financiare asigură funcţionarea şcolii la parametri normali şi sunt formate din resurse buget local, resurse buget naţional, resurse extrabugetare ale şcolii, sponsorizări şi donaţii din partea Asociaţiei Comitetului de Părinţi şi a partenerilor economici;

Serviciile secretariat şi contabilitate au fost dotate cu calculatoare şi software specializat;

Există o politică de dezvoltare profesională a personalului didactic care încurajează formarea şi dezvoltarea continuă a acestora;

Performanţa tuturor membrilor personalului este monitorizată şi evaluată de echipa managerială şi în comisiile metodice;

100% din personalul administrativ deţine o calificare corespunzătoare postului ocupat, prestând servicii de calitate;

Şcoala este prevăzută cu supraveghere video;

PUNCTE SLABE: Nu toate spaţiile de învăţare corespund standardelor;

2.2.7. Parteneriate şi colaborări

În scopul desfăşurării practicii elevilor, Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comăneşti colaborează cu toţi agenţii economici care corespund specializărilor şi calificărilor abordate. Pentru atragerea acestora, colectivul de cadre didactice împreună cu conducerea şcolii au alcătuit echipe de lucru care să identifice necesităţile de pe piaţa muncii, venind astfel în sprijinul agenţilor economici (anexa 8), furnizând soluţii şi cadre calificate în meseriile cerute.

Colegiul nostru colaborează cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă. Şcoala, are o bună colaborare cu Consiliul Local şi Primăria oraşului Comăneşti, contribuţia acesteia, din urmă, fiind substanţială în realizarea unor obiective (acordarea de fonduri etc.), reparaţii efectuate anual.

În vederea realizării de parteneriate şi proiecte educaţionale, şcoala, prin cadrele didactice, colaborează foarte bine cu reprezentanţii comunităţii (anexa 8).

PUNCTE TARI:

Încheierea convenţiilor de colaborare pentru asigurarea unor oportunităţi pentru experienţa de muncă şi desfăşurarea practicii profesionale la locul de muncă;

Parteneri sociali şi educaţionali contribuie, apreciază şi doresc să susţină pe viitor activităţile de parteneriat în vederea educării şi formării elevilor pentru o

57

cetăţenie democratică, educaţia pentru sănătate, desfăşurarea programelor de asigurare a securităţii tinerilor, activităţi de protecţia mediului, activităţi cultural-artistice, voluntariat etc.; PUNCTE SLABE:

Slaba implicare a agenţiilor economici în procesul de dotare materială a şcolii, în utilizarea resurselor pe care şcoala le poate oferi;

Agenţii economici nu sunt interesaţi de alte tipuri de colaborări (programe de formare, parteneriate în diverse programe).

2.2.8. Asigurarea calităţii educaţiei

Calitatea reprezintă nivelul de satisfacţie pe care îl oferă eficacitatea ofertei educaţionale din domeniul învăţământului profesional, stabilit prin atingerea unor standarde cerute şi a unor rezultate excelente care sunt solicitate şi la care contribuie participanţii la procesul de învăţare şi ceilalţi factori interesaţi.

Referitor la asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ, având în vedere Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României şi Cadrul de asigurare a Calităţii s-a realizat diseminarea informaţiilor către toţi membrii personalului, privind constituirea Comitetului pentru asigurarea calităţii şi planificarea activităţilor specifice prin elaborarea Planului operaţional privind asigurarea calităţii şi a Planului operaţional privind implementarea instrumentelor pentru managementul calităţii, documente incluse în PAS.

Comisia de evaluare şi asigurarea calităţii (CEAC) a coordonat implementarea principiilor calităţii în procesul instructiv educativ şi a elaborat toate documentele specifice: planul de acţiune,rapoartele de monitorizare internă, raportul de autoevaluare, proceduri, etc.

În anul şcolar 2018 – 2019 Comisia de evaluare şi asigurarea calităţii: A elaborat Planul de Acţiune al CEAC; A coordonat şi monitorizat asistenţele la ore conform planificării; A întocmit „Formularele de monitorizare internă”; A încărcat datele solicitate pe platforma ARACIP.

PUNCTE TARI:

Realizarea regulamentului de funcţionare;

Stabilirea sarcinilor pentru fiecare membru al comisiei;

Realizarea de noi proceduri;

Realizarea Raportului Anual de Evaluare Internă a Calităţii Educaţiei pentru anul şcolar anterior;

Realizarea Raportului Procesului de Autoevaluare;

Realizarea Planului de îmbunătăţire a calităţii educaţiei ;

Realizarea unui program de întâlnire săptămânală cu membrii CEAC şi responsabilii de arii curriculare;

Revizuire PAS.

PUNCTE SLABE:

Slaba promovare a comisiei în rândul elevilor, părinţilor, partenerilor;

Unele activităţi din cadrul planului de îmbunătăţire sunt în întârziere conform graficului stabilit anterior;

58

Aplicarea chestionarelor de evaluare a satisfacţiei beneficiarilor 2.2.9. Managementul unităţii şcolare

PUNCTE TARI:

Profesorii dovedesc o bună cunoaștere a curricumului și își adaptează strategiile de predare învățare în funcție de standardele de pregătire profesională, nevoile elevilor,rezultatele la testele inițiale și de progresul elevilor.

Conceperea și dozarea conținuturilor și a modurilor de organizare a învățării se face astfel încât elevii să fie angajați în eforturi cu valoare formativă care să se asocieze cu interesul de a învăța.

Profesori bine pregătiţi dedicaţi meseriei şi apreciaţi;

Aplicarea unor metode moderne, centrate pe elev în procesul de învăţământ;

Continuitate în desfășurarea procesului instructive-educativ, fără sincope, disfuncționalități;

Pregătire bună a elevilor, care permite fiecăruia să aibă opţiuni viitoare;

Proiecte diverse în care elevii şi profesorii se pot remarca;

Atragerea elevilor către performanţă;

Atmosferă destinsă, de încredere reciprocă, într-un mediu curat;

Profilul claselor în concordanţă cu cerinţele de pe piaţa muncii;

Receptivitatea şi transparenţa managerilor, management echilibrat;

Activităţi de voluntariat care responsabilizează elevii;

Dezvoltare instituțională și adaptarea la nevoile comunității; centru ECDL, proiecte și parteneriate cu numeroase ONG-uri.

Existenţa sălii de festivităţi, care favorizează proiecte si programe educative și cultural - sportive.

Număr mare de titulari din care: 65 au gradul didactic I, 7 gradul didactic II, 6 definitivat şi 3 sunt debutanţi şi 3 profesori cu doctorat;

Participarea multor profesori la programe de formare continuu în țară și în țări din Uniunea Europeană și U.S.A.

PUNCTE SLABE:

Avalanșa schimbărilor legislative;

Volum imens de muncă: situații, analize, raportări, etc.

Monitorizarea și evaluarea permanentă a performanței școlare (realizată parțial), lipsa implementării imediate a măsurilor de îmbunătățire a rezultatelor învățării;

Feed-back-ul din partea elevilor și a factorilor interesați nu este realizat permanent și nu este suficient utilizat pentru îmbunătățirea activității;

Insuficienta implicare a elevilor în asumarea propriului proces de învățare, în evaluarea progresului pe care îl realizează;

Lipsa unor standarde specializate de performanţă ,

Lipsa unor programe diferenţiate de pregătire care urmăresc creşterea procentajelor de promovare a bacalaureatului

Slaba implementare, monitorizare, analiză și îmbunătățire a procedurilor sistematice de revizuire a predării – învățării și de îmbunătățire a rezultatelor elevilor

Disponibilitatea scăzută a unor cadre didactice de a lucra în echipă;

Insuficientă susţinere din partea anumitor catedre a activităţilor extracurriculare;

Lipsa sălii de sport;

59

Slaba implicare a părinților în procesul educațional;

Slaba diseminare a activităţilor desfăşurate la nivelul şcolii,

Reticența unor părinți față de consilierea psihopedagogică. 2.2.10. Cultura organizațională

Conducerea școlii a elaborat Regulamentul Intern care cuprinde norme privind

atât activitatea elevilor cât și a personalului școlii (didactic, auxiliar și nedidactic). Valorile care predomină sunt: cooperarea munca în echipă, respect reciproc,

respectul față de profesie, atașament față de copii, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, dorința de afirmare.

Se întâlnesc și cazuri izolate de individualism, rutină, conservatorism și automulțumire.

Climatul organizației școlare este deschis, caracterizat prin dinamism și grad înalt de angajare a membrilor instituție școlare. Este un climat stimulativ, relațiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect și sprijin reciproc.

Conducerea este deschisă și ascultă sugestiile profesorilor, le respectă competența și le oferă o largă autonomie, îi sprijină și evită un control strict birocratic.

Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă și în conduita cadrelor didactice. 2.2.11. Analiza portofoliului de produse

Colegiul desfăşoară activităţi de parteneriat, vizând : Parteneriate cu agenţi economici – prin Convenţii de Colaborare; Parteneriate cu alte unităţi şcolare; Parteneriate cu alte instituţii sau organizaţii : IŞJ, CCD, Consiliul Local,

Primărie, AJOFM, Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, etc. În funcţie de poziţia lor curentă pe piaţă putem încadra produsele într-o grilă care

să eficientizeze activitatea şcolii şi să furnizeze pe piaţa muncii produsul cerut.

Star Problem child

Specializări:

Tehnician ecolog protecţia mediului

Tehnician activităţi economice

Specializări:

Tâmplar universal

Argumente: - acoperă un segment de vârf

dintr-un sector de activitate aflat în

creştere în zonă (sursa PLAI)

- cerere și susținere materială din partea

partenerului economic

Argumente: - numărul redus de elevi

înscrişi;

- existenţa în şcoală a personalului

didactic titular calificat în domeniu.

Strategii: - dezvoltarea produsului prin

corelarea ofertei curriculare cu cererea de

forţă de muncă.

Strategii:

- produsul va fi menţinut, fiind sigurul

furnizor din zonă ce deţine o bază

materială adaptată la cerinţele pieţii

Cash cow Dog

60

Specializări:

Tehnician mecanic pentru

întreținere și reparații

Specializări:

Tehnician în industrie textilă

Argumente: - acoperă un segment mare

de piaţă dintr-un sector de activitate aflat

în creştere mică în zonă;

- singurul furnizor al produsului din zonă;

- absolvenţii sunt încadraţi pe piaţa muncii

în domeniul de pregătire.

Argumente: - se adresează unui sector

de activitate aflat în stagnare;

- înscrierile sunt limitate, acoperă un

segment mic de piaţă.

Strategii: - menţinerea produsului pentru

păstrarea dimensiunii segmentului de piaţă

pe care îl deserveşte

Strategii: - produsul va fi menţinut, fiind

sigurul furnizor din zonă ce deţine o bază

materială adaptată la cerinţele pieţii

În categoria produselor „STAR” avem în vedere apariţia de pieţe noi şi dezvoltarea

celor existente în domeniul: tehnologia informaţiei, comerţului, industriei. Această tendinţă generală a economiei favorizează dezvoltarea produsului prin lărgirea segmentului de piaţă pe care-l deserveşte. Absolvenţii din aceste domenii sunt absorbiţi pe piaţa locurilor de muncă mulţi dintre aceştia optând şi pentru un nivel superior de pregătire.

Susţinerea acestor produse strategice permite realizarea unor activităţi suplimentare generatoare de venituri ca de exemplu „Cursuri organizate pentru agenţii economici” , cererea pe piaţă pentru aceste produse este relativ stabilă fără costuri mari pentru resurse şi dezvoltare.

2.3. Analiza SWOT – rezumat şi matrice

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Rata abandonului şcolar este în scădere

Şcoala face parte din Programul PHARE TVET 2004-2006;

Personal didactic, nedidactic şi auxiliar competent, calificat (sursa:statisticile şcolii);

Rezultate bune obţinute de elevi (sursa: statisticile şcolii);

Parteneriate viabile şi eficiente (sursa: anexă parteneri);

Conectare la Internet 24 ore pe zi (sursa:evidenţă contabilă);

Resurse extrabugetare (sursa:evidenţă contabilă) ;

Existenţa în şcoală a unui psiholog (sursa:contract de muncă);

Autori de CDL; CDŞ, metodişti şi formatori în rândul cadrelor didactice;

Oferta educaţională adaptată la nevoile de formare identificate pe piaţa muncii (Sursa: Planul de şcolarizare);

Preocupare constantă pentru promovarea

Nivel scăzut al pregătirii iniţiale a elevilor

Nivel scăzut al interesului manifestat de părinţi faţă de problemele şcolii

Reticenţa cadrelor didactice în aplicarea metodelor active de învăţare

Absenteism ridicat în rândul elevilor din învăţământul obligatoriu

Populaţia şcolară provenită din familii cu venituri mici

61

imaginii şcolii (Sursa: Materialele promoţionale realizate, Dovezi ale vizitelor şi acţiunilor desfăşurate în şcoală: fotografii, articole din presă, filme).

Asigurarea inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii;

Asigurarea de şanse egale tuturor absolvenţilor noştri;

Pe parcursul şcolarităţii toţi elevii realizează progrese considerabile faţă de media de admitere în liceu sau şcoală profesională

S-au încheiat convenţii de colaborare şi protocoale de parteneriat cu parteneri economici, sociali şi educaţionali

75% din cadrele didactice sunt promotori ai schimbării

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Domenii de pregătire profesionale aparţinând sectoarelor economice prioritare în zonă

Disponibilitatea agenţilor economici pentru dezvoltarea parteneriatului cu şcoala, susţinerea elevilor prin sponsorizări pentru şcoală

Gradul de implicare a comunităţii locale în susţinerea procesului de învăţământ

80% dintre părinţii consultaţi sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de calitatea procesului de predare-învăţare oferit de şcoală. (sursa – chestionare

Valorificarea valenţelor parteneriatelor cu diferiţi agenţi economici;

Conştientizarea cadrelor didactice în legătură cu indicatorii de bună practică în raport cu instrumentele de evaluare şi proiectul de dezvoltare al şcolii;

Analiza strategiilor de ameliorare a comportamentului în clasă şi în afara clasei;

Revizuirea regulamentului şcolar de ordine interioară;

Implementarea unui “program de sprijin în învăţare”;

Eficientizarea comitetului de părinţi prin implicarea unui număr mare de părinţi în activităţile extracurriculare;

Publicitatea şi popularizarea rezultatelor individuale foarte bune ale elevilor şi ale şcolii în oferta educaţională;

Scăderea populaţiei şcolare în următorii 10 ani datorită scăderii ratei natalităţii

Scăderea ponderii unor domenii de activitate în zonă

Dezinteresul manifestat de majoritatea părinţilor faţă de şcoală

Delicvenţa juvenilă

Migraţia forţei de muncă calificată spre ţările europene dezvoltate

Dificultăţi de integrare socio – profesională a absolvenţilor (sursa: datele privind monitorizarea absolvenţilor);

Lipsa de autonomie a şcolilor în selectarea personalului (sursa: legislaţia în vigoare);

Abandonul şcolar datorită înrăutăţirii condiţiilor materiale ale populaţiei şcolare;

Salarizare non stimulatoare pentru personalul din învăţământ.

62

2.4. Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare (priorităţile şi obiectivele generale)

Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ ;

Asigurarea şanselor egale în formarea profesională;

Integrarea elevilor cu nevoi speciale;

Asigurarea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă;

Creşterea numărului de cadre didactice care aplică învăţarea centrată pe elev;

Dezvoltarea reţelelor de colaborare la nivel intern şi extern;

Asigurarea sprijinului pentru alegerea avizată a traseului de formare profesională;

Îmbunătăţirea accesului la informare;

Menţinerea gradului de inserţie a absolvenţilor în 2013 la nivelul anului 2006;

Formarea cadrelor didactice pentru implementarea Sistemului Naţional al Calităţii (în special pentru ICE, programe de sprijin, învăţare asistată de calculator, educaţie la cerere);

Orientarea şi consilierea privind cariera;

Implementarea şi derularea de proiecte din perspectiva integrării europene;

Identificarea cadrelor didactice cu disponibilităţi de lucru în echipe de elaborare proiecte şi programe;

Dezvoltarea departamentului de marketing educaţional. Promovarea rezultatelor şi valorilor şcolii;

Combaterea absenteismului şi a abandonului şcolar;

Consilierea părinţilor;

Eficientizarea resurselor materiale, didactice şi a resurselor financiare (dotări atelier, laboratoare, informatizare bibliotecă, mobilier, obţinerea resurselor extrabugetare din activitatea atelierelor şcoală).

63

3.1. PLAN DE ACŢIUNE PENTRU PERIOADA 2019-2024

Prioritatea: Dezvoltarea structurii în concordanţă cu dinamica unei societăţi bazate pe cunoaştere cu tendinţele dezvoltării socio-economice din judeţul Bacău Indicator de impact: Rata şomajului în rândul tinerilor absolvenţi ÎPT.

Obiectiv: 1 : CORELAREA OFERTEI ȘCOLARE CU CEREREA EXISTENTĂ PE PIAȚA MUNCII Promovarea unei oferte educaţionale cuprinzând calificări identificate ca prioritare la nivel regional şi local

Ţinta: Scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani raportat la total şomeri, de la 24,8 (2010) % la 16% (2019) Cuprinderea absolvenţilor de nivel 3 din învăţământul în proporţie de 80% în nivelul 4 în proporţie de 75%

Context: In judeţul Bacău se înregistrează dezechilibre între cererea de calificare şi oferta educaţională a şcolilor. Aceasta determina un grad redus de inserţie socio-profesionala a absolvenţilor. Accesul la educaţie al tinerilor este limitat de:

constrângeri de ordin material (pentru tinerii din mediul rural şi cei proveniţi din familii defavorizate din punct de vedere economic)

nivel redus de inserţie profesională a absolvenţilor

Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:

Rezultate aşteptate Data până la care vor fi finalizate

Persoana/persoanele responsabile

Parteneri implicaţi

Cost estimativ

Realizarea reţelei cu şcolile generale din zonă pentru asigurarea realizării claselor din învăţământul tehnic

Plan de şcolarizare realizat în proporţie de 100%

Anual Echipa managerială

ISJ BACĂU

Realizarea parteneriatelor cu agenţii economici din zonă pentru identificarea competenţelor specifice ofertei şcolare

Dobândirea de competenţe specifice pentru elevii de nivel 3 şi 4


CDLPS ISJ BACĂU Partenerii economici din zonă

64

Elaborarea CDS în corelaţie cu interesele elevilor

CDS in concordanta cu interesele elevilor, nevoile comunităţii şi resursele umane si materiale ale scolii

Anual Echipa managerială Comisia pentru curriculum

Comunitatea locala Familiile elevilor

Elaborarea curriculum-ului în dezvoltare locală în parteneriat cu agenţii economici.

Corelarea ofertei curriculare cu cerinţele angajatorilor

Anual Reactualizarea periodică

Echipa managerială Comisia pentru curriculum Responsabil arie curriculară

Agenţi economici Comunitatea locală Familiile elevilor

Elaborarea şi implementarea în şcolile generale a unui program OSP

Atragerea elevilor din ciclul gimnazial la liceul tehnologic

Anual Echipa managerială Consilierii şcolari Diriginţii claselor

Şcolile generale din zonă

65

Obiectiv 2: ACCESULUI CADRELOR DIDACTICE LA PROGRAMELE DE FORMARE CONTINUA ÎN VEDEREA ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN FORMARE

Ţinta:

Participarea întregului personal al şcolii la cursuri de formare profesionala continuă;

Creşterea ponderii cadrelor la cursuri de formare continuă;

Continuarea implementării principiilor de calitate în activitatea şcolii.

Context: Creşterea mobilităţii profesionale a personalului didactic şi nevoia de noi competenţe şi abilităţi determină necesitatea formării continue

a personalului didactic al şcolii şi un efort susţinut de adaptare a personalului didactic şi nedidactic la cerinţele în schimbare ale fiecărui loc de muncă.

Legea privind asigurarea calităţii în educaţie prevede pentru toţi furnizorii de servicii educaţionale creşterea calităţii educaţiei prun stabilirea şi implementarea de proceduri de evaluare, asigurare, control şi ameliorare a procesului de predare, învăţare şi evaluare astfel încât să fie atinse standardele de referinţă. Asigurarea calităţii în formarea profesională cuprinde măsuri luate asupra procesului de formare aşa încât să poată fi adaptat, în funcţie de calitatea elevilor intraţi în formare profesională şi să asigure, la absolvire, competenţele minimale specifice calificării. Măsurile sunt de competenţă centrale, regionale.

Proiectarea unui învăţământ modern şi eficient presupune o foarte bună pregătire profesională a cadrelor didactice, acestea trebuind să-şi actualizeze mereu informaţiile deoarece, pentru a asigura lumii de mâine cunoştinţele şi deprinderile necesare, profesorii trebuie să răspundă de furnizarea şi dezvoltarea conţinutului informaţional adecvat şi, în plus, să fie capabili să gestioneze situaţiile tipice, să stăpânească metode de cunoaştere şi dezvoltare personală.





Cost estimativ

Constituirea unei comisii pentru dezvoltarea personală şi profesională a resurselor umane ale şcolii.

Din comisie fac parte reprezentanţi ai catedrelor Portofoliu profesorului


Evaluarea nivelului de pregătire profesională a fiecărui angajat al şcolii.

Aprecieri sintetice ale nivelului de pregătire profesională a personalului şcolii

Anual

Echipa managerială Şefii de catedre Comisia pentru dezvoltarea personală şi profesională a resurselor umane

66

Identificarea nevoilor de formare profesională a personalului didactic şi nedidactic din şcoală prin aplicarea unor chestionare elaborate în colaborare cu CCD;

Lista nevoilor de formare profesională a personalului şcolii

Anual

Echipa managerială Şefii de catedre Comisia pentru dezvoltarea personală şi profesională a resurselor umane

CCD - -

Desfăşurarea în şcoală a unui program de formare a profesorilor pentru utilizarea metodelor active de învăţare

Participarea a cel puţin 70% dintre cadrele didactice ale şcolii la programul de formare

Anual

Responsabilii comisiilor metodice

CCD

ISJ

Realizarea de lecţii demonstrative pentru utilizarea metodelor active de învăţare

Cel puţin 2 lecţii demonstrative pentru fiecare arie curriculară.

Semestrial Responsabilii comisiilor metodice

ISJ

Monitorizarea profesorilor care aplică la clasă metodele active de învăţare

Utilizarea metodelor active de învăţare de către 60% dintre profesorii care au participat la programul de formare.

Lunar Responsabilii comisiilor metodice

ISJ

Diseminarea informaţiilor privind calitatea şi a implicaţiilor introducerii sistemului de asigurare a calităţii la nivelul şcolii

Conştientizarea importanţei asigurării calităţii în învăţământ de către toţi actorii implicaţi în formarea profesională.

Anual

Director Director adjunct Comisia pentru

evaluare şi asigurarea calităţii

Părinţi Agenţi

economici Comunitatea

locală

Elaborarea unui plan de acţiune privind asigurarea calităţii educaţiei

Îmbunătăţirea performanţelor elevilor.

Anual Comisia pentru

evaluare şi asigurarea calităţii

Partenerii sociali

interesaţi în formarea

profesională

Realizarea anuală a unui raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în şcoală şi a raportului de

Raport de autoevaluare Plan de îmbunătăţire

Anual Director Comisia pentru evaluare şi asigurarea

ISJ

67

îmbunătăţire. calităţii

Diseminarea experienţei din cadrul simpozioanelor, sesiuni de referate, schimburi de experienţă

Publicarea unor lucrări Anual Cadrele didactice

ISJ Unităţi şcolare

Universităţi

Obiectiv 3: Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială

Ţinta: Reducerea ratei abandonului la învăţământul profesional și tehnic sub 2% până în anul 2024

Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de pregătire/calificare 75% nivelul 4 până în anul 2024.

Context: Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană , fenomenul migraţiei forţei de muncă a dus la un abandon şcolar sporit , datorat atât migraţiei elevilor împreună cu părinţii sau singuri, cât şi a lipsei de supraveghere a celor rămaşi în grija altor membri ai familiei.





Cost estimativ

Crearea unei baze de date cu elevii expuşi riscului de abandon şcolar sau al absenteismului ridicat, inclusiv a celor de etnie rromă

Cunoaşterea tuturor elevilor cu riscuri de acest tip.

Anual Sept.

Director Directori adjuncţi Diriginţi

Părinţi

Comunitatea locală

-

Sprijin financiar prin programul „Bani de liceu”

Menţinerea numărului de elevi

Anual M.E.C.T.S

Implicarea autorităţilor locale în monitorizarea şi susţinerea lor

ANUAL Părinţi

Comunitatea locală

Activităţi de consiliere copil – părinte inclusiv a celor de etnie rromă Instituirea unui grup Şcoală-comunitate locală-părinţi pentru supravegherea elevilor.

Îmbunătăţirea comunicării şcoală - familie

ANUAL

Director Directori adjuncţi

Părinţi

Comunitatea locală

68

Elaborarea unui program de recuperare a elevilor incluşi în aceste categorii

Anual

Director, Comisia pentru evaluare şi

asigurarea calităţii

Părinţi Comunitatea

locală

Obiectiv 4: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLII

Ţinta: Asigurarea condiţiilor materiale optime (table interactive, video proiectoare, internet) pentru realizarea activităţilor instructiv-educative.

Context: Pentru ca şcoala să fie realmente un factor de progres social, ea trebuie să ţină pasul cu viaţa care înseamnă evoluţie, schimbare, transformare, înnoire. Pentru a face un învăţământ de calitate avem nevoie în primul rând de o dotare tehnică adecvată.





Cost estimativ

Constituirea comisiei pentru dezvoltarea bazei didactico-materiale

Din comisie face parte cel puţin 1 reprezentant al fiecărei arii curriculare.

Anual - Echipa managerială

Crearea condiţiilor pentru utilizarea echipamentelor IT si pentru instruirea de bază şi specializate primite prin Proiectul Phare TVET

Laboratoare, cabinete şi ateliere performante pentru domeniile prioritare ale şcolii

Anual

Echipa managerială

Identificarea unor surse pentru obţinerea de venituri extrabugetare:

- Microproducţie în atelierele şcoală

- Sponsorizări

Creşterea ponderii resurselor extrabugetare în bugetul şcolii

Anual

Echipa managerială Comisia pentru

dezvoltarea bazei didactico-materiale şi atragerea de resurse

financiare extrabugetare

Agenţi economici;

AJOFM ISJ

-

69

Obiectiv 5: Realizarea unei reţele de parteneriat social şi economic, prin colaborarea, pe termen mediu şi lung, şcoală – agent economic pentru corelarea ofertei şcolare cu cererea existenta pe piaţa muncii.

Ţinta: Inserţia socio-profesională a absolvenţilor în proporţie de cel puţin 75%.

Context: Şcoala trebuie să vizeze nu numai educarea şi formarea unor tineri bine instruiţi ci şi pregătirea de absolvenţi direct angajabili şi imediat productivi. Descreşterea constantă a ofertei de locuri de muncă necalificată sau slab calificată, diseminarea şi punerea în practică a no ilor idei economice cer, din partea şcolii să acţioneze activ pentru conturarea aspiraţiilor profesionale ale elevilor şi pentru a-i pregăti pe aceştia în vederea adaptării la piaţa muncii şi la schimbările sociale.





Cost estimativ

Constituirea unei comisii responsabile cu aceasta activitate

Din comisie fac parte: consilierul şcolar, psihologul şcolii şi diriginţii


AJOFM Agenţii economici

Prezentarea ofertei de locuri de muncă pentru absolvenţi prin întâlniri cu: reprezentanţii A.J.O.F.M, agenţii economici, instituţii de învăţământ superior.

- Angajarea şi continuarea studiilor de către cel puţin 75% din absolvenţi

Anual

Consilierul şcolar – coordonatorul

comisiei

A.J.O.F.M, agenţii economici, instituţii de învăţământ superior

Prezentarea posibilităţilor de instruire şi formare prin continuarea studiilor prin prezentarea rutelor de progres şcolar

Vizite la agenţii economici de profil şi instituţii de învăţământ superior

Formarea diriginţilor pentru realizarea unor proiecte educative de orientare şi consiliere profesională

80% din numărul viitorilor absolvenţi participă la proiectele de formare şi îşi dezvoltă abilităţile de căutare a unui loc de muncă;

Anual Consilierul şcolar Psihologul şcolii Informaticianul

şcolii

A.J.O.F.M, agenţii

economici

70

3.2. PLAN OPERAŢIONAL PENTRU ANUL 2019-2020

Prioritatea 1: Corelarea ofertei educaţionale şi de formare profesională cu nevoile identificate pe piaţa muncii locale, regionale şi naţionale

Obiective. - Identificarea prin raport anual a meseriilor căutate pe piaţa muncii cu sprijinul AJOFM , ISJ, CLDPS şi agenţilor economici

- Concretizarea ofertei educaţionale prin CDŞ/CDL în conformitate cu necesităţile partenerilor economici de profil

- Creşterea nivelului de pregătire şi calificare a absolvenţilor.

Ţinte: - Creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor în 2019 cu minimum 5% faţă de 2018

- Modelarea Planului de şcolarizare conform cerinţelor pieţei muncii

- 100% dintre absolvenţii din 2019 vor dobândi certificatul conform calificării

Context: Din analiza activităţii economice a judeţului Bacău (aşa cum este prezentat în PLAI) se constată că o serie de ramuri economice vor înregistra o creştere economică reală în intervalul de timp 2019-2020. Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comăneşti este singura instituţie de tradiţie din zonă care pregăteşte personal calificat (nivel III) conform standardelor Uniunii Europene.

Măsurat prin: - Procentul de absolvenţi care îşi găseşte un loc de muncă în domeniul de calificare absolvit;

- Procentul de absolvenţi care urmează alte studii

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate Data de

finalizare Persoane

responsabile Parteneri: Cost:

Sursa de finanţare

Discuţii privind planul de şcolarizare pentru anul următor şi identificarea cererilor de pe piaţa muncii, inclusiv a specializărilor nou-apărute

Elaborarea planului de şcolarizare în conformitate cu nevoile identificate pe piaţa muncii

Decembrie 2019

Directorii I.S.J. Bacău

CLDPS

Prezentarea ofertei educaţionale elevilor de clasa a VIII-a pentru admiterea în clasa a IX-a

Creşterea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a la profilul tehnic

Aprilie 2020

Directorii

Consilier cu programe şi proiecte educative

Diriginţii

Unităţi şcolare din zonă

Consilierea elevilor de clasa a VIII-a privind alegerea traseului profesional

Identificarea abilităţilor în concordanţă cu calificările alese

Mai 2020

Directorii

Psihopedagogul

Diriginţii

Unităţi şcolare din zonă

71

Prioritatea 2: Participarea cadrelor didactice la programele de formare continua în vederea asigurării calităţii în formare

Obiective: - Schimbarea mentalităţii şi dezvoltarea culturii calităţii la nivelul întregului personal al şcolii

- Implicarea cadrelor didactice în implementarea unor strategii didactice moderne care să permită creşterea calităţii proceselor de învăţare.

Ţinte: - Numărul cardelor didactice care participă la cursuri de perfecţionare (obţinere a gradului didactic, masterat, doctorat, cursuri de informatică, schimburi de experienţă cu şcoli similare din ţară şi străinătate) va creşte în 2019 cu 5 % faţă de 2018;

- Mărirea eficienţei procesului de învăţare prin modernizarea metodelor de învăţare. Învăţarea centrată pe elev, utilizarea sistemelor de învăţare informatizată (AEL), studiu de caz, joc de rol, metode alternative de evaluare (portofolii, proiect)

- Creşterea numărului de profesori din Comisiile de la Olimpiadele Tehnice

- Creşterea cu 20% a absolvenţilor din anul 2019 care îşi continuă studiile în învăţământul universitar tehnic

- Obţinerea de premii la Olimpiadele şi Concursurile Şcolare, fazele judeţene şi naţionale

Context: Unităţile de învăţământ trebuie să şcolarizeze elevi în calificările solicitate de comunitatea locală, asigurând în acest fel locuri de muncă corespunzătoare. Se constată o slaba motivaţie a elevilor de a participa la olimpiadele şi concursurile şcolare. Asigurarea calităţii în formarea profesională realizată printr-o serie de măsuri adoptate în funcţie de capacităţile intelectuale ale elevilor, şi asigurarea la absolvire a competenţelor minime specifice calificării. În anul şcolar 2019-2020 şcoala continuă implementarea sistemului de asigurare a calităţii.

Măsurat prin: - Creşterea numărului de profesori cu gradul I, masterat, doctorat şi cursuri de perfecţionare şi specializarea proprie

- Creşterea numărului de profesori implicaţi în Comisiile pentru desfăşurarea concursurilor şi olimpiadelor

- Creşterea graduală a numărului de premii obţinute la concursuri şi olimpiade şcolare

- Creşterea ratei de promovabilitate a elevilor

Acţiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultate aşteptate Data de

finalizare Persoane


Sursa de finanţare

Formarea cadrelor didactice din şcoală pentru programe de sprijin pentru elevii cu nevoi speciale.

Cel puţin 80% din personalul didactic va participa la stagiile de formare organizate

Anual

Responsabili comisii metodice

I.S.J. Bacău

C.C.D. Bacău

Autofinanţare

72

Educarea spiritului de competiţie între profesori şi creşterea motivaţiei acestora de a participa în număr la olimpiade şi concursuri

5% din profesori Anual

Echipa de pregătire a elevilor pentru olimpiade

Şefii de catedre

ISJ

Colegiile de acelaşi profil din judeţ

Realizarea raportului de autoevaluare internă. Elaborarea planului de îmbunătăţire a performanţelor elevilor prin pregătire suplimentară

Creşterea cu 20% în 2020 a numărului absolvenţilor care vor intra la facultăţi tehnice

Permanent

Directori

Şefi de arii curriculare

Universităţi

Venituri proprii

Diseminarea informaţiilor dobândite de cadrele didactice la cursurile de instruire privind aplicarea programelor AEL, celorlalte cadre didactice.

Instruirea şi perfecţionarea cadrelor didactice formatoare în utilizarea programului AEL

Permanent

Directorii şcolii;

Cadre didactice

ISJ Bacău;

Inginerul de sistem + informaticienii

Venituri proprii

Utilizarea programelor AEL în instruirea efectivă a elevilor

Însuşirea de către elevi a conţinuturilor de învăţare utilizând programele AEL

Permanent Toate cadrele didactice

Inginerul de sistem + informaticienii

Aplicarea de chestionare elevilor cu nevoi speciale referitoare la: stilurile de învăţare, interesul pentru disciplina predată, dificultatea, volumul şi utilitatea temelor pentru acasă, modalităţi de evaluare formativă şi sumativă utilizate

Îmbunătăţirea feed-back-ului profesori-elevi în scopul abordării celor mai adecvate şi moderne metode de predare-învăţare.

Permanent Toate cadrele didactice

Consilierul psihopedagogic

Iniţierea şi derularea unor programe de consultaţii, meditaţii si pregătire suplimentară diferenţiată în scopul formării de grupe de lucru la nivelul clasei sau/şi al anului de studiu, cu stimularea implicării elevilor formatori

Creşterea ratei de promovabilitate în anul 2020

Dublarea numărului de elevi premianţi la concursurile şi olimpiadele

Permanent

Ingineri si maiştri.

Echipa de pregătire a elevilor pentru olimpiade şi

Şefii de la catedrele tehnică şi de cultură generală

73

care învaţă învăţându-i pe ceilalţi colegi, sub supravegherea profesorului.

judeţene şi naţionale concursuri şcolare

Prioritatea 3: Facilitarea accesului în învăţământul profesional şi tehnic a populaţiei şcolare din mediul rural şi a elevilor cu nevoi speciale în vederea egalizării şanselor.

Obiective: - Facilitarea dobândirii unei specializări de nivel III de calificare pentru elevii proveniţi din mediul rural şi pentru cei din familii defavorizate din mediul urban

- Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor indiferent de nevoile lor

Ţinte: - Reducerea abandonului şcolar al elevilor proveniţi din mediul rural şi al celor din familii defavorizate din mediul urban

- Elevii cu nevoi speciale se integrează socio-profesional

Context: Colegiul deserveşte populaţia şcolară din zonă. Părinţii acestor elevi nu dispun de resurse financiare pentru asigurarea şcolarizării în altă localitate decât cea de domiciliu. În aceste condiţii, se impun măsuri pentru navetă precum şi accesul la manualele necesare.

În şcoală există mai multe categorii de elevi cu nevoi speciale: elevi defavorizaţi din punct de vedere material, elevi cu handicap, elevi cu dificultăţi de învăţare, elevi cu conduite deviante. Cu toate că numărul acestora este mic, şcoala promovează programe educative pentru elevii cu nevoi speciale.

Măsurat prin: - Procentul de absolvenţi al nivelurilor de calificare III și IV din mediul rural.

- Numărul elevilor cu nevoi speciale care se înscriu şi reuşesc să finalizeze studiile în şcoala noastră.



finalizare Persoane


Sursa de finanţare

Discuţii cu managerii unităţilor şcolare din mediul rural pentru informarea elevilor.

Realizarea unor statistici privind numărul de absolvenţi de gimnaziu ce urmează cursurile

Sept. 2019

Directorii

Secretarul

Managerii şcolilor gimnaziale

Fonduri extrabugetare

Consilierea şi orientarea elevilor şi a părinţilor din mediul rural/urban.

Înscrierea unui număr mare de elevi şi prevenirea abandonului şcolar

Feb.2020

Consilierul psihopedagog

Diriginţii

Părinţi, tutori

74

Proiectarea şi desfăşurarea unor programe de sprijin pentru: elevii proveniţi din familii defavorizate, elevii cu nevoi speciale, elevii cu dificultăţi de învăţare

Cel puţin 90% dintre elevii implicaţi în programele de sprijin vor finaliza cursurile şi se vor integra profesional la agenţii economici parteneri sau vor continua studiile pentru un nivel superior de calificare

Permanent

Echipa de proiect, Comisia de “Prevenire a absenteismului şi abandonului şcolar”

Partenerii economici ai şcolii

Formarea şi dezvoltarea competenţelor prin elaborarea CDL-urilor

Participarea elevilor la stagiile de pregătire practică

Semestrul II

Catedra tehnică

Cadre didactice din aria curriculară “Tehnologii”

Agenţii economici

I.S.J.

Elaborarea şi implementarea de programe educative pentru elevii cu nevoi speciale.

Cel puţin un program pentru fiecare categorie de elevi cu nevoi speciale.

Ianuarie 2020

Grupul de lucru

Direcţia Judeţeană Pentru Protecţia Copilului

Prioritatea 4: Îmbunătăţirea bazei materiale a unităţii şcolare.

Obiective: - Utilizarea echipamentelor existente

- Achiziţionarea mijloacelor de învăţământ moderne

Ţinte: - Exploatarea eficientă a echipamentelor achiziţionate.

Context: Dotarea cabinetelor şi laboratoarelor şcolii este inegală din punct de vedere al nivelului de performanţă al echipamentelor didactice.

Fondul de carte este învechit şi nu există încă o bibliotecă virtuală.

Măsurat prin: - procentul mare de elevi care utilizează echipamentele

- îmbunătăţirea procesului instructiv - educativ

75



finalizare Persoane


Sursa de finanţare

Grafice pentru utilizarea laboratoarelor şi atelierelor

Orele de cultură de specialitate se vor desfăşura în laboratoare şi cabinete

Anual

Directorii

Responsabilii de cabinete şi ateliere

I.S.J.

Realizarea unor expoziţii cu produse realizate de elevi

Dobândirea competenţelor Anual

Directorii

Responsabilii de cabinete şi ateliere

I.S.J.

Identificarea unor surse pentru obţinerea de venituri extrabugetare

Creşterea ponderii resurselor extrabugetare în bugetul şcolii

Anual Directorii

Agenţii economici

Prioritatea 5: Eficienţa parteneriatului dintre şcoală şi partenerii sociali şi economici în scopul îmbunătăţirii formării profesionale absolvenţilor

Obiective: - Implicarea activă a partenerilor economici în formarea profesională prin participarea la asigurarea condiţiilor optime de instruire a elevilor în vederea integrării pe piaţa muncii a absolvenţilor de liceu

Ţinte: - Stabilirea unei noi strategii în ceea ce priveşte colaborarea cu partenerii

- Mărirea numărului de parteneri implicaţi în procesul de educaţie

Context: Analizând eficienţa lucrului în parteneriat s-au constatat următoarele: - o minimă intervenţie a partenerilor în susţinerea procesului de învăţământ; - stagiile de practică pentru elevi se realizează într-un procent scăzut la angajatorii implicaţi ca parteneri ai şcolii; - angajatorii nu susţin material efectuarea stagiilor de practică desfăşurate în şcoală; - şcoala nu valorifică toate modalităţile disponibile de cooperare cu partenerii, deseori rezumându-se doar la lecţii vizită;

- părinţii elevilor nu se implică activ în procesul educaţional.

Măsurat prin: - Procentul de absolvenţi care îşi găsesc un loc de muncă în domeniul de calificare absolvit;



finalizare Persoane


Sursa de finanţare

76

Diversificarea activităţilor de parteneriat pentru desfăşurarea activităţii de practică

Încheierea activităţilor de practică cu cel puţin 8 parteneri economici.

Anual

Directorii şcolii

Cadre didactice tehnice

Parteneri economici.

Antrenarea agenţilor economici în realizarea şi actualizarea C.D.L.-urilor

Cel puţin 5 parteneri economici vor participa activ la realizarea şi actualizarea C.D.L.-urilor pentru anul şcolar 2020-2021

03.2020

Comisia pentru curriculum, responsabilul comisiei metodice tehnice.

ISJ, Consiliul şcolar AJOFM

Agenţii economici

Antrenarea reprezentanţilor agenţilor economici în evaluarea competenţelor practice ale elevilor la sfârşitul perioadei de practică, la examenul de atestare a competenţelor

Angajarea a cel puţin câte un elev în cadrul fiecărei comunităţi în care s-a desfăşurat activitatea de practică

Iunie-Iulie 2020

Directorii şcolii

Şef catedră tehnică

Cadrele didactice tehnice

Agenţii economici

Prioritatea6 Eficientizarea transferului de bune practici

Obiective: - Diseminarea exemplelor de bună practică între profesori, a metodelor de îmbunătăţire a calităţii actului de predare

Ţinte: - Bune practici diseminate la nivelul şcolii

Context: În prezent există o serie de mecanisme prin care bunele practici se pot propaga în toate şcolile ÎPT

Măsurat prin: - Număr de cadre didactice care au pus în aplicare cel puţin una dintre bunele practici identificate la nivel de şcoală



finalizare Persoane


Sursa de finanţare

Identificarea de bune practici la nivel de şcoală

Jumătate din numărul de cadre didactice care au pus în aplicare cel puţin una dintre bunele practici identificate la nivel de şcoală.

Iunie 2020

Directorii

Şefii de catedre

Diriginţii

Profesori

Resurse financiare bugetare şi

77

extrabuget

Consilii profesorale periodice pe tematici de specialitate

Număr de cadre didactice care au pus în aplicare cel puţin una dintre bunele practici identificate la nivel de şcoală.

Mai 2020

Directorii

Şefii de catedre

Diriginţii

Universităţi,

CCD Bacău, profesori,

ONG,

autoritatea locală, angajatori

Schimburi de experienţă cu cadrele didactice formate prin sistemul Î.P.T. din alte unităţi şcolare

Număr de schimburi de experienţă realizate

Pagina WEB a şcolii

Iunie 2020

Directorii

Şefii de catedre

Diriginţii

ISJ, CCD, alte unităţi şcolare

78

3.3. PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZARE PENTRU ANUL 2020-2021 Clasa a IX-a

Nr. crt. Filiera Profilul Domeniul pregătirii de bază Nr. clase

1

Tehnologică

Tehnic

Mecanică/Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

1

2

Industrie textilă şi pielărie/Tehnician în industrie textilă 1

3 Servicii/economic Tehnician în activități economice 1

4 Resurse naturale și protecția mediului

Tehnician ecolog și protecția calității mediului 1

5 Teoretică Uman Filologie 1

Ştiinţe sociale 1

6 Real Matematică – informatică 2

Ştiinţe ale naturii 1

Învățământ profesional de 3 ani

Nr.crt. Domeniul Calificarea Nr.clase

1 Fabricarea produselor din lemn Tâmplar universal 1

2 Mecanică Mecanic utilaje și instalații în industrie

1

79

3.4. PLANUL DE PARTENERIAT AL ŞCOLII PENTRU PROCESUL DE COLABORARE CU ÎNTREPRINDERI ŞI ALŢI FACTORI INTERESAŢI

ÎNTRE ŞCOLI CONTEXT: Colaborarea este un instrument de comunicare directă, pentru informare şi pentru schimbul de cunoştinţe şi experienţe. Stabilirea unei reţele de colaborare aduce un plus în asigurarea calităţii în şcoală. Reţelele interne de colaborare reprezintă unul din factorii care stau la baza dezvoltării instituţionale şi personale (pentru cadrele didactice şi elevii şcolii). Principiul de bază al acestor reţele de colaborare este schimbul de cunoştinţe şi experienţă, precum şi dezvoltarea unor noi moduri de a răspunde cererii din ce în ce mai mari pentru noi competenţe creative pe piaţa forţei de muncă. OBIECTIVE: 1. Obţinerea de beneficii lucrând împreună; 2. Stabilirea unor aspiraţii mai înalte pentru cadrele didactice şi elevii şcolii; 3. Dezvoltarea spiritului de competiţie; 4. Implicarea activă a partenerilor în educaţie pentru formarea orizontului cultural al elevilor, pregătirea lor pentru viaţă,

inserţie socială şi profesională;

Acţiuni pentru atingerea obiectivelor Rezultate aşteptate Termen Responsabili Parteneri

1. Stabilirea unor acţiuni comune partenerilor din reţea

- Stabilirea echipei de implementare a planului operaţional pentru reţelele interne de colaborare; - Semnarea contractelor de colaborare între partenerii reţelei; - Întocmirea programului de desfăşurare a activităţilor, responsabilităţi, termene; - Crearea condiţiilor pentru obţinerea unui feed-back de calitate.

Întocmirea planului managerial al reţelei

Octombrie

Echipa managerială Responsabilii comisiilor metodice

ISJ Bacău CCD Bacău

2. Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice prin:

- Participarea la cercurile pedagogice, sesiuni şi comunicări ştiinţifice; - Diseminarea exemplelor de bună practică;

90 % din cadrele didactice ale şcolii se perfecţionează prin activităţi ştiinţifico – metodice comune;

Conform planificării Permanent Permanent

Responsabilii comisiilor metodice Responsabilul cu formarea continuă

ISJ. Bacău CCD Bacău Alte şcoli

80

- Schimb de cunoştinţe între instituţii cu acelaşi profil sau de profile diferite, menite să faciliteze dezvoltarea de idei noi; - Constituirea unui forum de discuţie privind problemele şi aspiraţiile cadrelor didactice

Soluţionarea de probleme comune ale cadrelor didactice

Octombrie

a cadrelor didactice Cadrele didactice

2. Participarea la activităţi cu caracter concurenţial în vederea obţinerii performanţei - Concursuri şcolare şi extraşcolare pe teme

de creaţie, artistice, sportive, antreprenoriale; - Olimpiadele şcolare.

Cresterea cu 30 % a numărului de elevi pregătiţi pentru competiţie Creşterea nivelului performanţei elevilor cu 20 %;

Conform planificării

Echipa managerială Responsabilii comisiilor metodice Cadrele didactice

ISJ.Bacău CCD Bacău Alte şcoli

3. Implicarea elevilor în activităţi cu caracter umanitar si de voluntariat menite să-i pregătească pe aceştia pentru viaţă şi inserţie socială

Creşterea interesului pentru pentru 15% din elevii neimplicaţi încă în astfel de activităţi


Echipa managerială Consilierul educativ Cadrele didactice

ISJ Bacău Protecţia Copilului Alte şcoli

3. 4. Asigurarea pentru elevi, a condiţiilor de informare, orientare şi consiliere privind cariera

- Participarea elevilor la simularea unor interviuri;

- Participarea elevilor la târguri de job-uri; - Asigurarea unei baze de date comune unităţilor cu profile similare care să cuprindă situaţia locurilor de muncă vacante şi documentele necesare angajării - Consilierea pentru buna orientare privind cariera, în scopul responsabilizării elevului privind propria formare şi atingerii performanţelor profesionale (cabinet de consiliere şi orientare profesională) - Dezvoltarea spiritului antreprenorial al

elevilor.

Inserţia a minim 70 % dintre absolvenţi pe piaţa muncii Creşterea cu 80% a numărului de absolvenţi pregătiţi pentru abordarea vieţii şi survolarea activă a pieţei forţei de muncă

Conform planificării Noiembrie (cu reactualizare permanentă) Permanent Permanent

Echipa managerială Responsabilii comisiilor metodice Consilierul educativ Psihologul şcolar Cadrele didactice

Alte şcoli

81

LA NIVEL EXTERN (principalii parteneri externi)

CONTEXT: Reţelele de colaborare externă implică parteneri din afara sistemului de învăţământ, şcolii revenindu-i sarcina de a aborda sistematic, diversificat şi mai agresiv relaţiile de colaborare cu aceştia. Relaţiile de colaborare din această reţea sunt benefice pentru ambele părţi implicate in proces. Dezvoltarea de către şcoală a unei reţele elaborate şi echilibrate de colaborare la nivel extern reduce acesteia riscul unei inserţii scăzute (socială şi pe piaţa muncii) a absolvenţilor. Deoarece şcoala este cea care generează mai mult interes faţă de viaţa şcolară şi faţă de potenţialul elevilor, ei îi revine rolul de a invita părţile interesate în această reţea. Ca şi la reţelele interne de colaborare, reţelele stabilite la nivel extern contribuie la asigurarea calităţii actului educativ. OBIECTIVE: 1. Realizarea educaţiei bazată pe cerere; 2. Creşterea şanselor absolvenţilor de a se integra socio – profesional şi dezvoltarea capacităţii de a învăţa permanent;

Acţiuni pentru atingerea obiectivelor Rezultate aşteptate Termen de realizare

Responsabili Parteneri

1. Stabilirea unor acţiuni comune partenerilor din reţea - Stabilirea echipei de implementare a planului operaţional pentru reţelele de colaborare între şcoli la nivel extern; - Semnarea contractelor de colaborare între partenerii reţelei; - Întocmirea programului de desfăşurare a activităţilor, responsabilităţi, termene; - Crearea condiţiilor pentru obţinerea unui feed-back de calitate.

Întocmirea planului managerial al reţelei

Octombrie

Echipa managerială Responsabilii comisiilor metodice Reprezentanţi ai agenţilor economici

Agenţii economici 2. Adaptarea planificării educaţionale la nevoile de

dezvoltare economice şi sociale la nivel local şi la nevoile de dezvoltare personală şi profesională a elevilor - identificarea agenţilor economici şi a potenţialului acestora, în

strânsă legătură cu domeniile de pregătire profesională ale şcolii;

- formarea la elevi de abilităţi şi competenţe creative cerute pe piaţa forţei de muncă;

- stimularea învăţării active; - stabilirea cifrei de şcolarizare în acord cu cererea de

calificări de pe piaţa muncii;

Cifră de şcolarizare aprobată şi realizată 80 % din absolvenţi sunt mobili şi adaptabili la cerinţele pieţei muncii

Octombrie Permanent Permanent


82

3. Asigurarea transparenţei în formarea profesională - realizarea CDŞ-urilor şi CDL-urilor în acord cu nevoile şi

aşteptările agenţilor economici parteneri; - consultarea elevilor şi a părinţilor în alegerea disciplinelor

opţionale - desfăşurarea activităţilor de instruire practică “acasă” la

potenţialul angajator (parţial sau total)

Octombrie


ISJ Bacău Agenţi economici Comitetul de părinţi

4. Consiliere, orientare şcolară şi profesională şi dezvoltarea spiritului antreprenorial

- Stabilirea nivelului de cunoştinţe, dezvoltare şi maturizare personală atins de elevi la finalul clasei a VIII-a ca bază a dezvoltării ulterioare;

- Dezvoltarea atitudinilor şi competenţelor necesare pentru a face faţă schimbărilor viitoare pe plan personal şi profesional;

- Asigurarea accesului echitabil la oferta educaţională a elevilor, indiferent de ruta de formare profesională aleasă;

- Proiectarea de către elevi a planurilor individuale de dezvoltare pentru continuarea studiilor sau inserţia profesională;

- Realizarea unei baze de date ce poate fi accesată de elevi privind schimbările sociale, economice, politice, şi tehnologice în stilul de viaţă şi tipurile de profesii de pe piaţa muncii;

- Participarea elevilor la târguri de locuri de muncă.

Minim 30% din absolvenţi sunt inseraţi cu succes pe piaţa muncii

Septembri

e

Permanent

Permanent

Noiembrie


Echipa managerială Responsabilii comisiilor metodice Consilierul educativ Psihologul şcolii Cadrele didactice

ISJ Bacău Agenţi economici AJOFM – filiala Comăneşti Comitetul de părinţi

83

3.5. PLANUL DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ A PERSONALULUI

OBIECTIVE 1. Stimularea perfecţionării cadrelor didactice prin grade didactice şi definitivat. 2. Extinderea experienţelor profitabile în managementul administrativ şi cel didactic. 3. Participarea la toate activităţile de perfecţionare a personalului didactic şi formarea acestuia în vederea folosirii AEL;

Acţiuni pentru atingerea obiectivelor

Termen de realizare

Persoana/ Persoane

care răspund

Dovezi

Informarea personalului didactic cu elemente de noutate apărute în cadrul curriculum-ului disciplinei

Perfecţionarea actului didactic prin abordarea metodelor moderne de învăţare-centrată pe elev-

Diseminarea informaţiilor primite de profesorii participanţi la cursuri de formare şi perfecţionare

Împărtăşirea exemplelor de bună practică

Îmbunătăţirea calităţii prestaţiei cadrelor didactice debutante prin activităţi de consiliere şi stagii de perfecţionare.

Utilizarea ofertei de educaţie, a programelor de perfecţionare ale CCD şi ale centrului de asistenţă psihopedagogică

Perfecţionarea cadrelor didactice în vederea implementării sistemului AEL;

Exercitarea funcţiei de îndrumare şi control a managerilor liceului şi a şefilor de catedră prin asistenţe la ore şi acţiuni de perfecţionare

Utilizarea fondului de carte al bibliotecii liceului în pregătirea individuală de specialitate

Asigurarea accesului la publicaţiile de specialitate.

Perfecţionarea personalului administrativ (secretariat, contabilitate, administraţie) în vederea folosirii tehnicii de calcul şi a softului specializat

permanent permanent conform graficului de interasistenţe şi asistenţe permanent permanent permanent

Directorii şi şefii de catedre Directorul adjunct şi şefii de catedre Directorii Profesorii înscrişi la gradul II şi I şi definitivat Şefii de catedre Sefii de catedră Directorii şi şefii de catedre Bibliotecarul şcolii Directorul şcolii

Mape profesori Baza de date formare continuă Fişă de observaţie a lecţiei Abonamente

84

3.6. FINANŢAREA PLANULUI

Surse de finanţare : - Primăria oraşului Comăneşti; - Surse extrabugetare; - Fonduri ale Comitetului de părinţi; - Finanţare nerambursabilă din fonduri Phare

85

4.1. Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare în vederea elaborării planului

ACŢIUNI ÎN VEDEREA ELABORĂRII PAS: 1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor. 2. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS 3. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin: chestionare aplicate

elevilor, părinţilor, profesorilor şcolii, inspectorilor şcolari, agenţilor economici, autorităţilor locale, altor parteneri interesaţi în formarea profesională; discuţii colective şi individuale cu principalii „actori” implicaţi în formarea profesională; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local. Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI şi PLAI.

4. Colaborarea cu celelalte şcoli TVET din judeţ pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor în vederea analizei mediului extern.

5. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare. 6. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre

consultare personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii, în cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali cu care şcoala are relaţii de parteneriat.

7. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, a reformularea obiectivelor priorităţilor.

8. Elaborarea planurilor operaţionale. SURSE DE INFORMAŢII:

Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor, Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă parteneriatele şcolii, oferta de şcolarizare);

Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii – secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă);

Documente de prezentare şi promovare a şcolii;

Site-uri de prezentare a judeţului Bacău, oraşului Bacău, regiunii Nord-Est;

PRAI Nord-Est;

PLAI Bacău;

Anuarul statistic al judeţului Bacău;

Date statistice - AJOFM filiala Comăneşti;

Chestionare, discuţii, interviuri;

Rapoarte scrise ale ISJ şi MEC întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală.

86

4.2. Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a planului

Implementarea PAS - ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii. Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS

prin:

întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;

includerea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului de Administraţie, ale Consiliului profesoral, ale catedrelor;

prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de Administraţie;

revizuire periodică şi corecţii.

Programul activităţii de monitorizare şi evaluare

Tipul activităţii Responsabilitatea monitorizării şi evaluării

Frecvenţa monitorizării

Datele întâlnirilor de analiză

Intocmirea seturilor de date care să sprijine monitorizarea ţintelor

Vîrcolici Mihaela Botezatu Laura Cozma Lidia

lunar decembrie martie

Monitorizarea periodică a implementării acţiunilor individuale

Felegean Simona Trifonescu Mirela Popa Camelia

trimestrial decembrie aprilie

Comunicarea acţiunilor corective în lumina rezultatelor obţinute

Popa Florin Botezatu Laura Cozma Lidia

trimestrial decembrie aprilie

Analiza informaţiilor privind progresul realizat în atingerea ţintelor

Botezatu Laura Colpoș Maria Magdalena

anual Iunie

Stabilirea metodologiei de evaluare, a indicatorilor de evaluare şi a impactului asupra comunităţii

Consiliul de administraţie al şcolii

anual Septembrie

Prezentarea generală a progresului realizat în atingerea ţintelor

Vîrcolici Mihaela Botezatu Laura Trifonescu Mirela

anual Iunie

Evaluarea progresului în atingerea ţintelor. Actualizarea acţiunilor din PAS în lumina evaluării

Consiliul de administraţie

anual Iunie

87

88

1. Date generale. Analiza comparativă elevi 2. Situaţia şcolarizării 3. Personalul didactic – 2018 – 2019 comparativ cu 2017 – 2018. 4. Cadre didactice tehnice – componenţa catedrelor 5. Analiza planului realizat 6. Forme de perfecţionare/specializare cadre didactice, simpozioane, publicaţii,

proiecte 7. Rezultate la concursuri şi olimpiade şcolare 8. Activităţi extraşcolare şi sportive 9. Parteneriate 10. Oferta curriculară 11. Structura populaţiei şcolare cu cerinţe speciale 12. Organigrama şcolii 13. Rețele școlare 14. Harta parteneriatelor 15. Condiții de învățare

A.3.1. Situaţia şcolarizării A.3.2. Utilizarea echipamentelor A.3.5. Situaţia privind reabilitarea A.3.6. Acţiuni de orientare şi consiliere A.3.7. Cabinet de orientare A.3.8. Formarea profesorilor A.10.1. Date demografice A.10.2. Elevii din IPT clasa a IX-a A.1.0.4. Rata abandonului A.10.5. Rata de promovare A.10.6. Rata de succes A.10.7. Nr.elevi/cadru didactic A.10.8. Date privind inserţia socio-profesională

16. 2. Planul de școlarizare

89

LISTĂ DE ABREVIERI PRAI Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ PLAI Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ PAS Planul de Acţiune al Şcolii AJOFM Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă ANOFM Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă CJ Consiliul Judeţean

CAEN Nomenclatorul Activităţilor Economice Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala

CNP Comisia Naţională de Prognoză CR Consoţiu Regional CLD Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social COR Codul Ocupaţiilor din România CDR Consiliul de Dezvoltare Regională FPC Formare Profesională Continuă (formarea adulţilor) DJS Direcţia Judeţeană de Statistică SEOFM Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Munca FSE Fondul Social European UE Uniunea Europeană PIB Produsul Intern Brut VAB Valoarea Adăugată Brută ÎU Învăţământ Universitar IDRU Index Dezvoltarea Resurselor Umane DRU Dezvoltarea Resurselor Umane INS Institutul Naţional de Statistică ( România) IPT Învăţământ Profesional şi Tehnic

ISCED Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (UNESCO) International Standard Classification of Education

ISCO Intenational Standard Classification of Occupations ISJ Inspectoratul Şcolar Judeţean

OIM Organizaţia Internaţională a Muncii (asta este ILO International Labour Office)

IFPI Învăţământ şi Formare Profesională Iniţială

CLDPS Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social in formarea profesională

PDL Planul de Dezvoltare Locală ACL Analiza Cadrului Logic APM Analiza Pieţei Muncii MECI Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării MMFPS Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale PNAO Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă PND Planul Naţional de Dezvoltare ONG Organizaţii Non-guvernamentale NUTS Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică PCM Management-ul Ciclului Proiectului (PCM Project Cycle Management) UIP Unitatea de Implementare a Proiectului PDR Planul de Dezvoltare Regională RO România POS Programul Operaţional Sectorial SAM Scoala de Arte şi Meserii SWOT Puncte Tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Riscuri (Strengths,

90

Weaknesses, Oportunities, Threaths)

TVET Învăţământ Profesional şi Tehnic (Technical Vocational Education and Training)

VET Învăţământ şi Formare Profesională (Vocational Education and Training) WB Banca Mondială (Word Bank) UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură SPP Standare de Pregatire Profesională

91

LISTĂ DE TERMENI abilităţi Capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştinţe pentru a

aduce la îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva probleme. În contextual Cadrului European al calificărilor, abilităţile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative) sau practice (implicând dexteritate manuală şi utilizarea de metode, materiale, unelte şi instrumente)

analiza factorilor interesaţi

Identificarea tuturor grupurilor care pot fi afectate, pozitiv sau negativ, de proiectul propus, precum şi identificarea şi analizarea intereselor, a problemelor şi potenţialului fiecărui grup. Concluziile analizei sunt integrate în construcţia proiectului.

analiza mediului extern

Investigarea mediului extern, respectiv a contextului socio – economic, demografic şi educaţional actual şi previzionat

analiza mediului intern

Investigarea mediului intern (prin autoevaluare) şi stabilirea principalelor puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări (analiză SWOT)

analiza problemelor Investigarea structurată a aspectelor negative ale unei situaţii problematice sau care se doreşte a fi schimbată pentru a stabili cauzele şi efectele acestora

analiză Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în investigarea mediului extern (context socio – economic, demografic şi educaţional actual şi previzionat) şi a mediului intern (prin autoevaluare) şi stabilirea principalelor puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări (analiză SWOT)

analiză SWOT Analiza punctelor tari (Strengths) şi a punctelor slabe (Weaknesses) ale unei organizaţii, a oportunităţilor (Opportunities) şi ameninţărilor (Threats) cu care aceasta se confruntă.

arborele obiectivelor Reprezentarea sub formă de diagramă a situaţiei viitoare, după ce toate problemele au fost rezolvate, realizată urmând o analiză a problemei existente şi evidenţierea relaţiei mijloace-rezultate

arborele problemelor Reprezentarea sub formă de diagramă a unei situaţii negative, problematice sau care se doreşte a fi schimbată prin care se pune în evidenţă relaţia cauză-efect

autoevaluare Investigarea mediului intern de către organizaţie şi stabilirea principalelor puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări (analiză SWOT). Se realizează în etapa de analiză a ciclului de planificare strategică şi elaborare PAS cu scopul stabilirii capacităţii organizaţiei de a implementa planul dezirabil de dezvoltare

cadrul logic Metodologie privind planificarea, managementul şi evaluarea programelor şi proiectelor bazată pe analiza factorilor interesaţi, analiza problemei, analiza obiectivelor, analiza strategiilor şi organizare rezultatelor acestor analize într-o matrice de structurare logică a planurilor de activităţi şi a resurselor.

cadru naţional al Instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate

92

calificărilor cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învăţare atinse, al căror scop este integrarea şi coordonarea subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului, progresului şi calităţii calificărilor în raport cu piaţa muncii şi societatea civilă

calificare Un rezultat formal al unui proces de evaluarea şi de validare, care este obţinut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a obţinut rezultate ca urmare a învăţării la anumite standarde

ciclul de planificare strategică

Succesiune de activităţi repetate periodic pentru realizarea sau actualizarea planificărilor strategice la diferite niveluri. Cuprinde etapele de fundamentare, analiză, planificare, implementare, monitorizarea, evaluare şi feedback.

competenţă Capacitatea dovedită de a utilize cunoştinţe, abilităţi şi capacităţi personale, sociale şi/sau metodologice în situaţii de muncă sau de studiu şi pentru dezvoltarea profesională şi personală. În contextual Cadrului European al calificărilor, competenţa este descrisă din perspectiva responsabilităţii şi autonomiei.

cultura organizaţională a şcolii

Normele, valorile şi credinţele conducătoare care mijlocesc toate relaţiile dintre şcoală şi comunitate.

cunoştinţe Rezultatul asimilării de informaţii prin învăţare. Cunoştinţele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. În contextual Cadrului European al calificărilor, cunoştinţele sunt descrise ca teoretice şi/sau faptice

durabilitate(sustenabilitate)

Obţinerea în continuare a beneficiilor produse de proiect, după terminarea perioadei de sprijin financiar şi suport tehnic extern

eficacitate Apreciere a felului în care rezultatele au condus la atingerea scopului proiectului

eficienţă Gradul în care rezultatele au fost obţinute la un cost rezonabil, respectiv cât de bine au fost transformate mijloacele şi activităţile în rezultate planificate

evaluarea proiectului Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în compararea coerenţei rezultatelor obţinute cu obiectivele propuse, determinând eficienţa, eficacitatea şi impactul planului propus

factori interesaţi Orice persoană, grupuri de personae, instituţii sau firme care pot avea o relaţie cu proiectul unitatăţii de învăţământ. Ei pot afecta sau pot fi afectaţi, direct sau indirect, pozitiv sau negativ de procesele sau produsele finale ale proiectului. De regulă abordarea lor se face luând în considerare interesele relevante, majore ale sub-grupurilor din care fac parte. (en. stakeholder)

feedback Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în valorizarea rezultatelor monitorizării şi evaluării prin revizuirea planului iniţial şi diseminarea la diferite niveluri (local, regional, naţional) a bunelor practici

93

fezabilitate Măsura în care obiectivele proiectului pot fi într-adevăr atinse

fundamentare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în stabilirea cadrului general al planificării pornind de la priorităţile la diferite niveluri şi de la analiza rezultatelor şi evoluţiilor anterioare.

grafic Gantt Metodă de prezentare grafică a informaţiilor privind planificarea activităţilor unui proiect, relaţiile dintre ele, durata acestora şi tremenele planificate de finalizare.

grup ţintă Grupul care va fi afectat pozitiv de proiect. La nivelul scopului proiectului reprezintă grupul cu care se va lucra şi pentru care se va dezvolta proiectul.

impact Efectul proiectului asupra mediului socio-economic şi la realizarea obiectivelor politicilor sectoriale

implementare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în punerea în aplicare a planului operaţional, utilizând resursele alocate.

indicatori Expresii numerice cu ajutorul cărora se caracterizează fenomenele social-economice (ca structură, creştere etc.). Indicatorii se construiesc pe baza unor date cantitative sau pe informaţii calitative.

mandat O descriere clară a mixtului partenerial care a elaborat planul şi legalitatea acestuia.

misiunea şcolii Declaraţie programatică asupra valorilor pe care organizaţia le susţine şi le promovează.

monitorizare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în măsurarea progresului obţinut în implementarea planului propus în vederea formulării unor propuneri de îmbunătăţirea a acestuia.

monitorizare internă Colectare, analiza şi utilizarea sistematică a informaţiilor pentru luarea deciziei şi managementul proiectului.

obiectiv general Explică de ce proiectul este important pentru societate, în termini de beneficii pe termen lung pentru grupul ţintă şi beneficii pentru alte grupuri mai largi. Ele arată cum se integrează programul în politicile regionale/sectoriale ale guvernului-organizaţiilor respective şi ale CE. Obiectivele generale nu vor fi atinse numai prin proiectul în sine, acesta va furniza o contribuţie la realizarea obiectivului general.

ocupaţie Activitate utilă, aducătoare de venit (în bani sau în natură), pe care o desfăşoară o persoană în mod obişnuit, într-o unitate economico-socială şi care constituie pentru aceasta sursă de existenţă.

PAS Planul de Acţiune al Şcolii. Este Planul de Dezvoltare Instituţională realizat de unitatea de învăţământ professional şi tehnic, în scopul de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio - economică la nivelul ariei de acţiune a şcolii, într-o perspectivă de 3 – 5 ani

PLAI Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ. Este realizat la nivel judeţean cu scopul de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

94

de dezvoltare socio - economică la nivel judeţean într-o perspectivă de 5 -7 ani

planificare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în stabilirea unor obiective şi ţinte strategice specifice, măsurabile, posibil de atins, relevante, încadrate în timp (SMART) si elaborarea planului operaţional anual, care precizează acţiunile vizate pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor, alocă resursele necesare, prezintă rezultatele aşteptate şi termenele până la care trebuie obţinute

planificare strategică Termen utilizat cu semnificaţia de prognoză pe termen mediu de 5-7 ani a ofertei ÎPT realizată în contextual modelului propus de CNDIPT

PRAI Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ . Este realizat la nivel regional în scopul de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel regional şi de a creşte contribuţia învăţământului superior la dezvoltarea regională, într-o perspectivă de 5 -7 ani

pre-condiţii Condiţii care trebuie satisfăcute pentru ca proiectul să poată începe, respectiv să poată începe derularea activităţilor.

proiect Grupare de activităţi cu obiective fixate, concepută să producă un rezultat specific într-un interval de timp delimitat.

relevanţă Corespondenţa (sau concordanţa) obiectivelor proiectului cu problemele reale, nevoile şi priorităţile grupului ţintă şi ale beneficiarilor cărora se ardesează proiectul, precum şi cu mediul fizic şi politic în care acesta operează.

rezultate Produsele activităţilor întreprinse, prin combinaţia cărora se atinge scopul proiectului, respectiv începutul obţinerii beneficiilor durabile pentru grupurile ţintă.

rezultate ale învăţării Ceea ce cunoaşte, înţelege şi poate face persoana care învaţă, la terminarea procesului de învăţare. Rezultatele învăţării sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe.

rezultat imediat (output)

Consecinţa imediată şi concretă a măsurilor luate şi transformării resurselor utilizate.

riscuri Factori şi evenimente externe care ar putea afecta progresul sau succesul proiectului şi care nu au o probabilitate mare de producere.

sector Grupare de activităţi profesionale pe baza funcţiei economice, produsului, serviciului sau tehnologiei lor principale

sistem naţional de calificări

Toate aspectele activităţii unui stat membru legate de recunoaşterea educaţiei şi a altor mecanisme care corelează educaţia şi formarea cu piaţa muncii şi societatea civilă. Aceasta include dezvoltarea şi punerea în aplicare a acordurilor şi proceselor instituţionale legate de asigurarea calităţii, evaluarea şi acordarea calificărilor. Un sistem naţional de calificări poate fi format din mai multe subsisteme şi poate include unu cadru naţional al calificărilor

95

strategii de dezvoltare a pieţei

Strategii prin intermediul cărora unitatea IPT urmăreşte lărgirea dimensiunii generale a pieţei, de exemplu prin stabilirea ca grupuri ţintă a grupurilor slab reprezentate

strategii de dezvoltare a produsului

Strategii care constau în propunerea unor noi calificări sau abordarea de noi modalităţi de organizare a predării calificărilor actuale.

strategii de diversificare

Strategii prin care şcolile îşi lărgesc aria de activităţi, de obicei prin activităţi într-un domeniu foarte apropiat de cel existent al şcolii

strategii de intrare şi control

Strategii de promovare a fuziunilor, colaborărilor şi parteneriatelor etc

strategii de pătrundere

Strategii de câştigare a unui număr mai mare de clienţi de pe piaţa actuală

supoziţii Factori externi care ar putea afecta progresul sau succesul proiectului dar asupra cărora managerul proiectului nu are control

surse de verificare Indică locul şi în ce fromă pot fi găsite informaţiile despre realizarea obiectivelor generale, scopul proiectului şi rezultatelor, descrise de indicatorii

teritorialitate Dimensiunea geografică şi sectorială a ofertei ÎPT termeni de referinţă Definesc sarcinile cerute unui contractor şi indică

contextual şi obiectivele proiectului, intrările, ieşirile aşteptate, bugetul, calendarul şi descrierea sarcinilor

ţinte SMART Ţintele definite:Specific – precizează ce anume trebuie realizat, în colaborare cu cine şi până când, Măsurabile – cuprind o ţintă măsurabilă, în mod ideal una cantitativă sau care se poate măsura în mod cantitativ, Accesibilă (Posibil de atins) – dificile, dar realiste, Relevante –contribuie la îndeplinirea misiunii, încadrate în Timp – trebuie realizate într-o anumită perioadă de timp.

viziunea şcolii Daclaraţia de prezentare a situaţiei viitoare, ideală, pe care organizaţia doreşte să o creeze prin activităţile sale.

96

Bibliografie

1. PRAI Regiunea Nord-Est 2. PLAI Judeţul Bacău 3. Documente de proiectare a activităţii în unitatea de învăţământ (documente ale

comisiilor, catedrelor, CEAC, consiliului reprezentativ al părinţilor, parteneriate, etc.)

4. Documente de analiză a activităţii şi rezultatelor obţinute 5. Rapoarte ISJ întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală 6. Documente de prezentare/promovare a unităţii şcolare 7. Rapoarte, analize, programe manageriale a ISJ Bacău 8. Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău 9. Camera de Comerţ şi industrie Bacău 10. AJOFM Bacău 11. Casa Corpului Didactic Bacău 12. Internet

Documents

Echipa de realizare 2019-2020.pdf3 CUPRINS PARTEA 1- CONTEXTUL 1.1. Formularea viziunii, scopului/misiunii 5 1.2. Profilul actual al şcolii 6 1.3. Evoluţia rezultatelor şi analiza