Upload
others
View
37
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
• Metodă de investigare a activităţii electrice
a cordului
• Avantaje
• Limite
• Aproximaţii
• Convenţii
+ + + + + + +
- - - - - - - - -
+ -
D1
R1
Sensul depolarizării şi repolarizării este acelaşi
Sensul vectorilor este inversat.
Sensul undei depinde de sensul vectorului faţă de
electrodul pozitiv înregistrator.
Teoria dipolului unic
Sensul depolarizării este acelaşi cu cel al repolarizării
Sensul vectorilor este inversat
+ + + + + + +
- - - - - - - - -
+
D2
R2
-
+ + + + + + + + + +
- - - - - - - - - -
- +
D3 R3
Sensul depolarizării este inversat faţă de cel
al repolarizării
Sensul vectorilor este acelaşi
ELEMENTE ALE TRASEULUI
ELECTROCARDIOGRAFIC
• SEGMENT – PQ, QT
• INTERVAL – PQ, QT
• UNDĂ
Sens- pozitivă sau negativă
Morfologie – rotunjită sau ascuţită – viteza de condu
cere
Înaltime – amplă sau mică – determinanţi: mărimea
dipolului, distanţa electrozi – dipol şi unghiul
Unul din factorii determinanţi ai amplitudinii undelor
ECG
Unghi 00 = proiecţie
maximă
Unghi 900 = proiecţie
minimă
+ _
Tipuri de derivaţii ECG
• Plan frontal
Bipolare (Einthoven)
Unipolare (augmentate, amplificate)
• Plan orizontal
Precordiale stângi – uzuale
Precordiale posterioare - auxiliare
Precordiale drepte - dextrocardie
Vectorii cardiaci
• I. Vectorul depolarizării atriale
• II. Vectorul repolarizării atriale
• III. Vectorii depolarizării ventriculare:
Vectorul septal
Vectorul principal
Vectorul bazei
• IV. Vectorul repolarizării ventriculare
• Undele Q şi S sunt obligatoriu
negative.
• Unda R este obligatoriu pozitivă.
• Proiecţia vectorilor ventriculari
înscrie unde diferite în funcţie de
derivaţia care înregistrează (vezi
aVR, V1, V2)
Vectorii mici
perpendiculari pe
derivaţie nu se
înscriu.
Undele P, Q şi S nu
sunt obligatorii în
toate derivaţiile.
Caracteristici ale undelor segmentelor şi intervalelor
ECG
• Unda P – proiecţia depolarizării atriale
• Segment PQ – zona de referinţă pentru traseu izoelectric
• Interval PQ – timp de conducere AV
• Unda Q – prima undă negativă a complexului
neprecedată de undă pozitivă
• Unda R – prima undă pozitivă a complexului precedată
sau nu de undă negativă
• Unda S – unda negativă a complexului care urmează
unei unde pozitive
Faza terminală a ECG – tulburări de irigţie coronariană
• Punctul J – joncţiunea dintre sfârşitul complexului
ventricular şi segmentul ST
• Segmentul ST – denivelare maximă admisă: 0,5 mm
frontale, 1 mm precordiale - modifictă în leziune
• Unda T- relaţia cu complexul ventricular; proiecţia
vectorului de repolarizare ventriculară - modificată în
ischemie
Condiţii de citire a unui traseu ECG
• Etalonarea obligatorie
• Viteza de derulare a hârtiei 25 mm /sec – 1 mm = 0,04 s;
50 mm/sec - 1 mm = 0,02 sec
• Notarea derivaţiilor
• Data şi ora înregistrării
• Numele pacientului
• Artefacte şi greşeli tehnice (împământare, poziţia
electrozilor)
Etape în citirea ECG
• Ritm
• Frecvenţă
• Ax electric
• Zona de tranziţie în plan orizontal
• Morfologia şi durata undelor, complexelor, segmentelor,
intervalelor
• Faza terminală
• Indice Sokolov-Lyon
• Deflexiune intrinsecoidă (dacă este cazul)
• Diagnostic
Determinarea ritmului cardiac
• Ritm sinusal – criterii
Prezenţa undei P
Morfologie şi durată normală
Intervale PQ normale şi constante
Frecvenţă cardiacă 60 – 90/min
Intervale RR constante (! Aritmia respiratorie)
Variaţii ale ritmului sinusal
• Bradicardie sinusală – frecvenţă sub 60 b/min
• Tahicardie sinusală – frecvenţă peste 90 b/min
• Aritmie sinusală – intervale RR variabile
Determinarea frecvenţei cardiace
• Metoda 1 – măsurarea unui interval RR
• Metoda 2 – rapidă (Dubin – 300/150/100/75/60/50)
• Metoda 3 – rigla de calcul ECG
• Metoda 4 – a celor 6 secunde
Deteminarea axului QRS
• Porneşte de la calcularea sumei algebrice a undelor complexului
QRS, proiecţia rezultantelor pe două derivaţii alese, în jumătatea
corespunzătoare rezultatului şi coborârea de perpendiculare din
vârful fiecărui vector rezultant.
• Metoda triunghiului Einthoven
• Metoda triaxială
• Metoda hexaxială
• Metoda rapidă
• Determinarea poziţiei electrice a inimii
Metoda rapidă
• 1- unghi maxim – proiecţie minimă
• 2 – unghi minim – proiecţie maximă
• 3 – relaţii de perpendicularitate:
- DI - aVF
- DII - aVL
- DIII - aVR
Ritm cardiac – ritmuri supraventriculare
Ritm sinusal
Aritmie respiratorie
Bradicardie sinusală
Tahicardie sinusală
Ritm de sinus coronar
Tahicardie paroxistică atrială
Fibrilaţie atrială
Flutter atrial
Tulburări de conducere
• Atrio-ventriculare
Sindrom de preexcitaţie (WPW)
Boc atrio-ventricular
Grad I
Grad II
• Tip I – perioade Wenckebach
• Tip II - Mobitz
Grad III
• Intraventriculare
Bloc de ramură dreaptă (BRD)
Bloc de ramură stângă (BRS)
Hipertrofii
• HAD – unda P pulmonară
• HAS – unda P mitrală
• HVD: criterii – plan frontal, plan orizontal, faza terminală
• HVS: criterii – plan frontal, plan orizontal, faza terminală
Diselectrolitemii, hipotermie
• Hipocalcemie – creşterea intervalului QT
• Hipercalcemie – scurtarea intervalului QT
• Hiperpotasemie – unde T înalte, simetrice şi întârzieri de
conducere, fibrilaţie ventriculară
• Hipopotasemie – unde T turtite, inversta, apariţia undei
U
• Hipotermie – bradicardie, întârzieri de conducere,
fibrilaţie ventriculară