MMeessaajjee ccuu ooccaazziiaa SSffiinntteelloorrSSăărrbbăăttoorrii aallee PPaaşştteelluuii

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos să

vă aducă linişte în suflet, multă bucurie,

sănătate, fericire şi puterea de a dărui şi a-i

ajuta pe cei din jur.

Hristos a înviat!Sărbători fericite!

Ing. Ilie GÂLCĂ, viceprimarul

comunei Giroc

Sfânta Sărbătoare dePaşte este un moment încare dragostea, pacea şi

seninătatea se unescîn numele Domnului nostru Iisus Hristos.

În aceste clipe trebuie săfim mai buni, să aducemmultă bucurie şi fericirecelor din jur, iar puterea

de a dărui şi de a ne ajutasemenii să învingă

uitarea şi nepăsarea.Murim şi înviem sub

acelaşi semn divin al Luminii Sfinte.

HRISTOS A ÎNVIAT!

Dr. Iosif-Ionel TOMA,Primarul comunei Giroc

Anul XVIII Numărul 5 (250) aprilie 2015

După 55 de ani,Girocul este vizitat,

din nou, de un Mitropolit

al BanatuluiSupliment special, paginile I-IV

2 DIALOG CU CETĂŢENIIaapprriilliiee 22001155

Trageri în poligonul ChişodaÎn perioada 17 februarie - 30 iunie, în Poligonul de tragere Chişoda se execută trageri, ziua şi noaptea,

cu întreg armamentul de infanterie.În luna aprilie se execută trageri în zilele de: 15, 16, 17, 21, 22, 23, 28, 29, 20

În şedinţa din luna februarie, pe ordinea de zi a Consiliului Local al comuneiGiroc au fost supuse spre aprobare următoarele proiecte de hotărâri:1. Aprobarea contului anual de execuţie al bugetului local, precum şi con-tul anual de execuţie al bugetului de venituri proprii şi subvenţii pentruexerciţiul bugetar 2014.2. Aprobarea Raportului primarului privind situaţia gestionării bunuriloraparţinând domeniului public şi privat al Comunei Giroc pe anul 2014.3. Instituirea regimului de protecţie şi conservare a exemplarului de pla-tan având o valoare deosebită, situat în curtea Căminului Cultural dinGiroc.4. Modificarea organigramei şi a Statului de funcţii al aparatului de specialitate al primarului comunei Giroc, prin transformarea unei funcţiipublice vacante într-o funcţie publică de nivel inferior.5. Stabilirea cuantumului pentru asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, rechizite şcolare, cazarmament, îmbrăcăminte, încălţăminte pentru copiiişi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în unităţile de învă-ţământ de masă din comuna Giroc.6. Constatarea dreptului de proprietate asupra unor terenuri cu destinaţiade drum.7. Prelungirea contractului de închiriere nr. 5.286/09.04.2012 pentru obiec-tivul Laborator de tehnică dentară în localitatea Chişoda.8. Aprobarea premierii sportivei Petronela-Alexandra Paraschiv cu sumade 1.000 de lei.9. Acordarea unui ajutor financiar de urgenţă în cuantum de 10.000 de leifamiliei domnului Ioan Baneaş, pentru acoperirea parţială a cheltuielilorpricinuite de incendiul din 09.02.2015.10. Înfiinţarea unui parc în localitatea Chişoda, pe strada Someş.11. Inventarierea suprafeţelor de teren care se acordă apicultorilor pentruamplasarea vetrelor de stupină.Proiectul de hotărâre privind alocarea sumei de 3.000 de lei pentru edita-rea albumului de poezii dedicat doamnei Zorina Ciolac, autoare domni-şoara Paula-Alina Popescu, a fost amânat, pentru a se lua legătura cudoamna învăţătoare Ciolac şi pentru avizul unui specialist.

Vasile TOMOIAGĂ

DDiinn aaggeennddaa CCoonnssiilliiuulluuiiLLooccaall aall ccoommuunneeii GGiirroocc

Pentru siguranţadumneavoastră, înperioada Sărbători-lor Pascale, respec-taţi următoarelereguli de apărareîmpotriva incendii-lor:- accesul persoa-nelor în incintalăcaşurilor de cultse va face în li-mita capacităţii construcţiilor respective;- pe timpul slujbelor religioase, uşile de acces/evacuare vor fi menţi-nute în poziţie deschisă;- utilizarea lumânărilor aprinse în lăcaşul de cult se va face cu aten-ţie, la distanţă de siguranţă de persoanele din jur, evitând contactul cuhainele sau părul acestora;- parcarea autoturismelor personale în apropierea bisericilor/mănăs-tirilor se face astfel încât să nu se blocheze hidranţii de incendiu sauintervenţia echipajelor serviciilor de urgenţă;- se va evita transportul la domiciliu al lumânărilor aprinse în mijloacele de transport public sau personale;- amplasarea lumânărilor şi a candelelor în încăperi se va face cu aju-torul unor suporţi care nu se pot aprinde şi la distanţă de perdele,draperii, ornamente sau alte obiecte şi materiale combustibile;- nu lăsaţi nesupravegheate mijloacele de preparare a hranei în func-ţiune (aragazuri, sobe etc).

Dumitru CRĂINICEANU, şef SVSU Giroc

SSăărrbbăăttoorrii PPaassccaalleeîînn ssiigguurraannţţăă

RReegguullii ddee aappăărraarreeîîmmppoottrriivvaa iinncceennddiiiilloorr

MMeessaajjee ccuu ooccaazziiaa SSffiinntteelloorrSSăărrbbăăttoorrii aallee PPaaşştteelluuii

Paştile ne vestesc, în aceste zilebinecuvântate, izbânda vieţiiasupra morţii. Învierea Domnului nostru IisusHristos să ne fie pildă tuturor, iarLumina Sfântă să ne călăuzeascăpaşii în toate zilele vieţilor noastre.Vă doresc să aveţi parte de sănă-tate, fericire, belşug, să vă bucu-raţi de Paşti alături de cei dragi.

Sărbători fericite!Jr. Daniel SGURĂ,

şef Serviciu Poliţie Locală Giroc

Ne aflăm, din nou, în preajma Sfintelor Săr-bători ale Paştelui. Vom păşi, în curând, pragul sfintelor noastrebiserici, pentru a primi în inimi şi în sufleteLumina Învierii.Fie ca acest măreţ praznic al creştinătăţii să-lpetreceţi în belşug şi sănătate, masa să vă fiebogată, iar în jurul ei să-i aveţi pe toţi ceidragi.Vă adresez şi eu, în spiritul tradiţiei noastrestrămoşeşti, creştinescul

Hristos a înviat!Agent-şef Aurelian GÎRD, şeful

Postului de Poliţie al Comunei Giroc

În ultima perioadă, efectivul PoliţieiLocale Giroc a desfăşurat activităţide patrulare şi control în echipajemixte cu poliţişti din cadrul Secţiei1 Poliţie Rurală pe raza de compe-tenţă, urmărind respectarea normelorde convieţuire socială, a ordinii şiliniştii publice, îndeosebi pe timpulnopţii, dar şi prevenirea furturilordin lo cuin ţe, precum şi a materi-alelor din imobilele aflate în construcţie.Am cooperat, în cadrul unor patrulemixte, şi cu echipaje din cadrulpoliţiei rutiere, în special la oreledupă-amiezii şi spre seară, precum şiîn week-end, ca urmare a sesizărilorunor cetăţeni, în scopul respectăriiregimului de viteză în localitate, de-pistarea celor ce conduc mopede cuîncălcarea dispoziţiilor legale referi-toare la înmatriculare ori existenţapermisului de conducere, adică acategoriei corespunzătoare, precum

şi verificarea bicicliştilor din punctde vedere rutier şi, nu în ultimulrând, verificarea existenţei actelor deprovenienţă ale acestora.Recomandăm cetăţenilor ca în pe-rioada imediat următoare, având învedere mini-vacanţa de Paşte, să-şiia toate măsurile de prevedere, înscopul prevenirii furturilor dinlocuinţe: dotarea cu sisteme dealarmă ori ca me re video şi sesizareade îndată a poliţiei în legătură cuprezenţa ori că ror persoane sau au-tovehicule ce pot crea suspiciuni cuprivire la existenţa lor în anumitezone ori la ore nepotrivite.Vom avea în vedere efectuarea decontroale la unităţile economiceunde sunt date că funcţionează ilegalori nu respectă programul deînchidere şi, nu în ultimul rând,păstrarea ordinii şi liniştii publice.

Jr. Daniel SGURĂ, şeful Serviciului Poliţie Locală Giroc

Poliţia Locală Giroc vă informează

IDIALOG CU CETĂŢENII aapprriilliiee 22001155

În Săptămâna Mare, săptămâna patimilor Mântui to ru luinostru Iisus Hristos, la Giroc a răsunat din nou toaca,aşa cum se întâmplă de opt ani încoace. Ediţia dinacest an a Festivalului cultural-spiritual „În glas detoacă” a fost una specială, pentru că girocenii l-auavut drept oaspete pe Înalt Prea Sfinţia Sa Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolit al Banatului.Emoţia întâlnirii cu primul păstor al creştinilor dinBanat a fost mare, iar girocenii s-au pregătit cum secuvine pentru a fi gazde bune.ÎPS Ioan a fost întâmpinat, la sosirea în comună, dedomnul primar dr. Iosif-Ionel Toma, domnul viceprimar ing. Ilie Gîlcă,preoţii Marius-Iulian Şoneaşi Daniel Mateia, precum şide numeroşi credincioşi. Im-presionat de primirea de carea avut parte, MitropolitulBanatului, după ce a dat bi-necuvântarea şi a transmissalutul său gazdelor, s-aadresat celor prezenţi:„După 250 de ani, să neajute Dumnezeu ca în glas şisunet de toacă să găsim aici,împreună cu domnul primar,domnul viceprimar şi cuconsilierii, încă un loc debiserică în comunitateaaceasta, pentru că numărulcredincioşilor din parohieeste cel puţin de zece ori maimare decât în 1756, când s-a făcut această biserică. Săne ajute Dumnezeu ca şiacum, chiar dacă este Săptămâna Patimilor, cum Hristos a zidit Biserica pecruce în săptămâna aceasta, să putem şi noi zidi peacest binecuvântat pământ al Banatului altare de slu-jire Lui Dumnezeu”.Apoi, împreună cu oficialităţile locale, ÎPSS Ioan s-aîndreptat spre Biserica Ortodoxă Română din Giroc,în faţa căreia Înaltul Oaspete a fost întâmpinat cu uncolac şi sare din care Mitropolitul Banatului a rupt şia dat cu generozitate celor din jur. La vechea bisericădin Giroc cu hramul „Sfântul Dimitrie Izvoditorul deMir” s-a ţinut Slujba Deniei, la care a luat parte şiÎnalt Prea Sfinţia Sa. Alături i-au stat, la oficierea ser-viciului religios, preoţii giroceni Marius-Iulian Şoneaşi Daniel Mateia, precum şi părintele Zaharia Pereş,consilierul cultural al Arhiepiscopiei Timişoara.

Lăcaşul de cult din Giroc a fost plin de mulţimea eno-riaşilor care au ţinut să fie de faţă la sfânta slujbă şi săasculte predica Înalt Prea Sfinţiei Sale Ioan, Arhiepis-cop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului. Predi-cilor ţinute le-a răspuns corul bisericii prin imnuriliturgice.La finalul slujbei, înaltul oaspete, alături de gazde, s-a oprit în curtea Bisericii Ortodoxe Române dinGiroc, acolo unde au avut loc ample lucrări de reamenajare. Acestea i-au plăcut foarte mult Mitropolitului Banatului, care a sfinţit locul, pe carel-a numit „o adevărată gură de rai”, aducând mulţu-

miri autorităţilor locale pentru strădanie. Preotul Marius-Iulian Şonea, parohul Parohiei Ortodoxe Giroc, a spus: „În curtea bisericii noastre s-au realizat nişte lucrări minunate care ridică cinsteaacestei biserici la măsura cuvenită”.Domnul primar Iosif-Ionel Toma a precizat, în legă-tură cu noua amenajare a curţii lăcaşului de cult dinGiroc: „În urmă câteva săptămâni aici a fost o ogradăsimplă, cu câţiva copaci şi câţiva brazi care şi-au trăitvremea şi au trebuit să fie tăiaţi. Acum trei săptămâniam luat o hotărâre împreună cu consiliul parohiei săschimbăm faţa ogrăzii, pentru că la aşa o frumuseţe debiserică, mai ales că este şi monument istoric, a tre-buit să facem o schimbare, mai ales că se apropie În-vierea Mântuitorului Iisus Hristos. Desigur, prezenţa

dumneavoastră aici este o binecuvântare pentru noitoţi şi am văzut câte lacrimi în ochi aţi avut în timpulpredicii şi la cuvântul de învăţătură, la care fiecaredintre noi ne-am simţit copii, muritori şi slabi”.Înalt Prea Sfinţia Sa Ioan, Arhiepiscop al Timişoareişi Mitropolit al Banatului s-a adresat şi el audienţei:„Şi primarii vor muri şi preoţii vor trece din viaţaaceasta într-un mormânt. Îngerul Lui Dumnezeu cândva suna, va suna pentru toţi, şi pentru credincioşi, şipentru primar. Şi el îşi va lăsa mormântul gol aşa cuml-a lăsat Mântuitorul, însă ar fi bine ca în urma noas-tră să rămână, iată cum aţi făcut dumneavoastră, dom-

nule primar, cu consiliul local,acest lucru frumos. Domnuleprimar, părinţilor parohi deaici, să ştiţi că locul acestaacum atât de frumos pregătit,nu s-a făcut pentru altcinevadecât pentru Hristos. Cât seva bucura Hristos în noaptea Învierii când va veni să văaducă şi frăţiilor voastre lumină aici şi va vedea loculacesta care seamană acum, cuun colţ de Rai... Să dea Dumnezeu ca într-o zisă găsiţi în cer o biserică ca şiaceasta, unde se roagă şipărinţii, strămoşii şi înaintaşiidumneavoastră. Domnule pri-mar, domnule viceprimar şitoţi cei care au contribuit laaceastă lucrare atât de fru-moasă, rog pe Dumnezeu săvă aştearnă undeva în Rai un

câmp atât de verde şi frumos cum este acesta şi cu toţigirocenii să vă întâlniţi într-o zi acolo, în Raiul bucuriei Lui Dumnezeu. Şi de mă veţi vedea şi pemine rătăcind prin Rai, să mă chemaţi la bisericadumneavostră. Dumnezeu să vă ajute şi să vă deamultă sănătate vouă şi familiilor dumneavoastră. Şi vă îndemn: nu cumva să ciocniţi un ou roşu dePaşte dacă lângă dumneavoatră este o familie care nuare nimic pe masă. Faceţi-i şi pe cei săraci, şi pe ceibolnavi, şi pe cei necăjiţi părtaşi bucuriei Învierii LuiHristos. Părinţilor să pregătiţi aici Paşti din belşug şidaţi fraţilor care vor fi la biserică să le ducă şi celorcare sunt ţintuiţi de boli şi de necazuri grele la caselelor, în semn al bucuriei Învierii Lui Hristos”.

Festivalul „În glas de toacă”, ediţia a VIII-a, sub semnulBinecuvântării Înalt Prea Sfinţiei Sale Ioan, Arhiepiscop

al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului

II DIALOG CU CETĂŢENIIaapprriilliiee 22001155

După ceremonia de sfinţire a curţii BisericiiOrtodoxe Române din Giroc, oaspeţi, gazde şienoriaşi s-au îndreptat spre Grădina de vară aCăminului Cultural din Giroc, acolo unde eraupregătite cele 33 de toace (reprezentând sumaanilor pe care Iisus Hristos i-a trăit pe pământ).Drumul le-a fost străjuit de tineri îmbrăcaţi încostume populare, purtând în mână făclii.În deschiderea festivalului, prof. Ciprian Cipu aadresat cuvântul de deschidere al manifestăriiaflată la cea de-a opta ediţie: „PreacucerniciPărinţi, stimate domnule primar, domnule vi-ceprimar, stimaţi domni consilieri, este o onoaredeosebită pentru noi ca în zilele festivalului detoacă, la cea de-a VIII-a ediţie, să vă avem caoaspeţi printre aceşti tineri, care zi de zi sepregătesc şi pătrund în tainele toacei. Pentru ei,toaca nu mai este o scândură, ci este o rugăci-une, un sentiment spiritual de înălţare la Cer. Cuaceste cuvinte, încă o dată ne bucurăm că înpreajma sărbătorilor Sfintelor Paşte, în aceastăsăptămână a patimilor, Înalt Prea Sfinţia Voastrăaţi găsit timpul necesar să fiţi prezent aici laGiroc, unde cu atâta dragoste, enoriaşii şi în-treaga comunitate locală v-au aşteptat. Vămulţumim încă o dată! Dacă odinioară Hristosa fost răstignit pe cruce, să facem acum să seaudă bătaia de toacă de aici şi până în cer. Sădea Dumnezeu ca, din când în când, să auziţitoaca în cer, când îi cheamă pe sfinţi la rugăci-une şi ştim că printre sfinţi sunt şi părinţiinoştri”.A venit apoi rândul domnului primar dr. Iosif-Ionel Toma să prefaţeze ediţia din acest an aFestivalului „În glas de toacă”: „ÎnaltpreasfinţiaVoastră, este a opta ediţie a acestui festival şi,probabil, vor mai fi multe altele, pentru că totceea ce am creat aici, am creat ca să aducem lacunoştinţa oamenilor că Mântuitorul nostruIisus Hristos va învia. Bătaia ciocanului petoacă a plecat de la ciocanele care l-au ţintuit pe Mântuitor pe cruce. Vrem să păstrăm vie amin -tirea că Mântuitorul nostru a fost o fiinţă fără depăcat, iar acei oameni l-au răstignit pe cruce.Vrem prin acest festival să ducem mesajul tu-turor creştinilor din toată lumea că Învierea seapropie, că suntem într-o perioadă de meditaţie,de post şi rugăciune. În această comunitateaşteptăm un Mitropolit de peste 55 de ani.Astăzi, după atâta aşteptare, Înalt Prea SfinţiaVoastră sunteţi aici, alături de noi. Vă mulţu-mim şi vă dorim multă sănătate!”.După ce ÎPS Ioan a dat binecuvântarea sa mani festării şi a fost primul care a bătut toaca laGiroc, domnul primar Iosif-Ionel Toma i-aoferit o Diplomă de Excelenţă. Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Bana -tului a lăudat iniţiativa comunităţii girocene dea organiza de atâtea ediţii acest festival, dând-o drept pildă demnă de urmat: „Iată, deşi sun-tem la marginea marii cetăţi a Timişoarei, aicise păstrează încă bătaia de toacă, care este otradiţie foarte veche în biserica noastră, pentrucă înainte de clopot a fost toaca. Ea a fost la în-demâna pustnicilor, a călugărilor în pustie, carebăteau în toacă şi se adunau toţi călugării careerau prin peşteri sau prin deşert. Şi aşa seapropiau, era un semn să se apropie de bisericăpentru începerea slujbelor de obşte. Aceastăconotaţie a toacei a intrat în rânduiala noastrăbisericească. Astăzi, se păstrează mai mult la mănăstire, dar sunt foarte multe biserici la careduminică dimineaţa sau la sărbători, peste sat,

se aude întâi o bătaie de toacă şi apoi se audclopotele cu glasul lor. Este lăudabil că, aici, s-aimplicat şi comunitatea, primăria şi organizeazăîn al optulea an acest festival, această manifestarecare se duce peste sate, pentru că sunt reprezen-tanţi şi din alte comunităţi”. Consilierul cultural al Arhiepiscopiei Timi şoa rei,preotul Zaharia Pereş, un oaspete preţios lafiecare ediţie a festivalului, a adresat şi el câtevacuvinte participanţilor: „Înalt Prea Sfinţia Voas-tră, Preacucernici părinţi, iubiţi credincioşi şicredincioase, a rânduit Dumnezeu ca şi în acestan să fim prezenţi la o nouă ediţie a festivaluluide toacă, am putea zice a festivalului de toacă dinBanat, care are şi un titlu sugestiv şi care a debu-tat în urmă cu 8 ani. Această bună colaborare ex-istentă între Arhiepiscopia Timişoarei şi Centrulde Cultură şi Artă al Judeţului Timiş a dat naştereacestui frumos festival care, iată, s-a deplasatdintr-un loc într-altul până a ajuns în Giroc. Ajunsla Giroc nu a mai plecat nicăieri pentru că aiciPrimăria comunei Giroc, prin bunăvoinţa şi am-abilitatea domnului primar, a reuşit să fie nu doarun partener, aşa cum a fost la început, ci să fie şiun pion de sprijin suficient de important ca acestfestival să rămână în Giroc. De aceea, dacă înurmă cu câţiva ani mergeam împreună cu Centrulde Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, acumpartenerul cel mai important este Primăria Giroc,pentru că iată, aici, îl avem pe fostul director alCentrului de Cultură şi Artă, domnul profesorCiprian Cipu, care a rămas consilier pe problemede cultură la primăria din Giroc. Sunetul de toacănu este un sunet obişnuit, nu este un sunet declopot, este un sunet trist care ne aduce aminte decuiele bătute în mâinile şi picioarele Mântuitoru-lui. De câte ori se bate toaca în incinta unei mănă-stiri, timpul se rupe, se fragmentează în timp derugăciune. Fiecare timp al toacei reprezintă ochemare spre rugăciune, cu gândul la ceea ce s-apetrecut, cu mult timp în urmă, la Ierusalim.Acest sunet ne cheamă şi pe noi aici, la festivalulde toacă, şi nu doar pentru a ne reaminti şi a retrăiacele momente emoţionante, dureroase, triste, darşi pentru a învăţa pe cei care sunt acum împreunăcu noi să bată toaca, să ducă mai departe aceastăfrumoasă tradiţie şi să arate tuturor celor care vorveni după noi că tradiţia noastră este una profundcreştină, încărcată de credinţă, durere şi, în acelaşitimp, încărcată de bucurie, pentru că după sune-tul de toacă urmează Învierea. Fie ca Bunul Dum-nezeu să ne ajute pe toţi să fim părtaşi an de an laacest festival şi să îi învăţăm pe cei care nu ştiu săbată toaca, iar cei care ştiu să înveţe cât mai multetehnici de bătut toaca”.Preotul Daniel Mateia s-a referit, în cuvântul său,atât la semnificaţiei toacei în credinţa creş tină, cât şila ceea ce s-a petrecut recent în viaţa religioasă acomunei Giroc: „Iubiţi credincioşi, este un semnbun că toaca a coborât din turnul bisericii în in-imile tinerilor care sunt în această comunitate şinu numai. De aceea, se aud peste toate satelenoastre româneşti ortodoxe, în aceste vremuri, nunumai în mănăstiri, ci şi la sate, bătăile de toacă,care sunt chemări sfinte la rugăciune. Să îi mulţu-mim lui Dumnezeu şi să le mulţumim celor careprin strădania lor au amenajat un loc atât de fru-mos în jurul bisericii din localiate, pentru că aşase cade. Când începem un lucru, să îl chemăm peDumnezeu în ajutor, iar când îl terminămm să-Imulţumim”.

În glas de toacă, vestind ÎnviereaMântuitorului Iisus Hristos

IIIDIALOG CU CETĂŢENII aapprriilliiee 22001155

Toaca face parte din categoria instru-mentelor muzicale, încadrată în sub-grupa ideofonelor, acţionate prinpercuţie, grupa plăcilor lovite. Ungrup de cercetători muzicologijaponezi de la Colegiul Kunitachi dinTokyo sub conducerea lui Gunji Sumi,încadrează toaca în categoriatublafoanelor. Primele atestări docu-mentare ale practicii de chemare laserviciul divin din mănăstiri prin bă-taia toacei există deja de prin secolulal IV-lea.Sfântul Ioan Casian (+432), originardin Cassia, spune că în Galia sudică,unde a stabilit rânduiala vieţii mona-hale, era obiceiul de a chema monahiila rugăciunea de obşte sau la ascultăriprin baterea cu ciocanul în uşa chiliilor.La fel afirmă şi episcpul Paladie (364-425), al Ehenopolisului din Bitinia, căobiceiul deşteptării monahilor pentruslujba de noapte prin ciocănirea înuşile chiliilor era frecvent.În actele celui de-al doilea sinodniceean (anul 787), al celui de-aldoilea sinod ecumenic, se men -ţionează obiceiul de chemare la Bis-erică, prin lovirea cu cicanul într-oscândură de lemn, numită „Sfintelelemne sunătoare”.Obiceiul chemării la rugăciune prinbaterea toacei se „păstrează cu multăevlavie, mai ales în România, unde sebate toaca ritmic şi cu multe întorsă-turi”, consemnează Badea Cireşanu înlucrarea „Tezaur liturgic al SfinteiBiserici Creştine Ortodoxe deRăsărit”, Bucureşti 1910, pag. 155-162.Obiceiul românilor de a bate toacapentru chemare la serviciul divin esteconsemnat în secolul al XVI-lea demitropolitul Varlaan, în „Cazania” dela 1643: „Se sculă patriarhul de tocăşi strânsă toţi creştinii”.Există toacă de lemn şi toacă de metal.Cele de metel, unele, sunt obiecte deartă, precum cea din amvonul mănăstirii Tismana, care este în formăde vultur bicefal cu coarne, pe ambelecapete, surmontate de cruci şi scrierechirilică.În timpul persecuţiei primilor creştini,ei se adunau în catacombe şi semnalullor la începutul rugăciunii era oblăniţă în care băteau diferite ritmuricunoscute numai de ei. Iar când s-adat libertatea pe timpul lui Constantincel Mare, a rămas toaca în biserici, mai precis după răstignireaMântuitorului.Toaca s-a permanentizat în bisericiodată cu începuturile vieţii monahale.Toaca, biserica, rugăciunea, sunt laolaltă. Asta numai în ortodoxie.În timp, toaca a mai dobândit şi sem-nificaţie spirituală: alungarea spi ri -telor rele.Bătutul toacei la începutul serviciuluidivin a generat unele expresii

folclorice precum expresia „latoacă”.Practica de a toca este, de altfel,menţionată în unele legende,balade, descântece, colinde:

„D-auzi gazdă ori n-auziToaca-n cer şi slujba-n rai,Toaca-n cer cum se bătea,Slujba-n rai cum se făcea,Dumnezeu cum cuvânta,

Maica sfântă se rugaÎngerii ţinând stâlpări,

Cântau sfintele cântări”Din cele prezentate, reiese clar cătoaca este: rugăciune, parte inte-grantă a crucii, dar şi coloană acerului şi treaptă a scării raiului.Scriind despre toacă, Ioasaf Ganeaafirmă: „Limbajul acesta, cu multesensibilizări, dă sufletului nostruîmpliniri de virtuţi şi armonie inte-rioară, în care se dezvoltă omulnostru duhovnicesc”.Toaca se leagă lăuntric şi de bătăileinimii, ca puls spiritual interior. Înmomentul în care toaca se ridicămai presus de lucrurile lumeşti,evadează din microcosmosul încare trăieşte, se transpune. Rugăciunea simte, nu o spune.Este meditaţie, care la călugăruldin mănăstire bate spre rugăciune.Bătutul în toacă este o „chemare”ce desemnează funcţia liturgică aacesteia. Ritmurile toacei şi alecântării de strană îndeplinesc ofuncţie reglatoare şi echilibrantă lanivel psihosematic.El se leagă şi de bătăile inimii, capuls spiritual interior. Nu întâmplă-tor, Sfântul Atanasie, referindu-sela cântarea bisericească, spunea căîn ea trebuie să existe armonie întext, melodie şi ritmul inimii. Bătaia de toacă merge în acelaşiritm cu rugăciunea.Relaţia toacei cu rugăciunea pringestică rezultă din: practica mona-hală de încadrare a semnalelor detoacă între închinăciuni, semnulcrucii pe care îl formează tocaşul şitoaca în timpul chemării liturgice,semnele realizate în timpul semnali-zării prin tehnica instrumentală.Toaca este şi o rugă a mâinilor, esteacel stih de psalm.Rugăciunea este, după fiinţa ei,apropierea şi unirea omului cuDumnezeu, ea nu este nimicaltceva decât înstrăinarea de lumeavăzută şi nevăzută. Bătaia de toacăare şi un aspect de mistică şi asceză, fiind legată de aşa-zisa cru-cificare lăuntrică prin rugăciune.Prin rugăciunea pe care o conţineşi ce realizează şi prin întreaga sasimbolistică, toaca este treaptă şisimbol al scării raiului, „stâlp defoc unind cerul cu pământul”.În toacă regăsim marea familie di-vină: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.

Prof. Ciprian CIPU

Chemarea la toacă

IV DIALOG CU CETĂŢENIIaapprriilliiee 22001155

Predica Înalt Prea Sfinţiei Sale Ioan, Arhiepiscopal Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, rostită

în Biserica „Sfântul Dimitrie” din GirocBinecuvântat să fie Dumnezeu că ne-a ajutat şi anulacesta să fim alături de suferinţele Mântuitorului nos-tru Iisus Hristos. Săptămâna aceasta o mai numim„Săptămâna Mare”, „Săptămâna Patimilor”,aducându-ne aminte, acum, după aproape 2.000 deani, de cele ce a pătimit Mântuitorul nostru Iisus Hristos pentru noi. A venit pe pământ în linişte, înpace, în miez de noapte, slăvit de îngeri şi de păstori,şi a plecat din lume ca unul din cei trei tâlhari, ca unuldintre tâlharii care au fost răstigniţi cu El pe cruceaGolgotei. Aceasta a fost, iubiţi credincioşi, recunoş -tinţa noastră pentru că pe cei ce eram orbi, acelorane-a dat vedere, pe cei care eram bolnavi, orbi,şchiopi şi uscaţi ne-a vindecat, pe mamele care îşiplângeau fii sau fratele, pe fiica lui Iair, pe fiul vădu-vei din Nain sau pe fratele celor două surori, Marta şiMaria din Betania, i-a înviat. Oare aceasta merita Fiullui Dumnezeu? Să fie scos din cetate împreună cu tâl-harii după ce a făcut atât de mult bine pământenilor?L-am aşezat între doi tâlhari pe Muntele Golgota.Iată, iubiţii mei, care a fost recunoştinţa omului şicred că, din nefericire, dacă ar veni iarăşi Hristosastăzi pe Pământ, mi-e teamă căîntr-o zi ca astăzi l-ar mai scoatecineva din cetate, afară din locali -tate. Binecuvântat să fie Dum-nezeu, că frăţiile voastre caresunteţi acum aici aţi luat chip demironosiţă, aţi luat chip demilostivul Iosif şi Nicodim, careşi-a dat mormântul şi l-au coborâtde pe cruce. Frăţiile voastre îireprezentaţi pe ei astăzi. Ei eraupuţini, frăţiile voastre mai mulţi.Iată ce a reuşit sângele vărsat pecrucea Golgotei: ne-a înrudit penoi! Binecuvântat să fie Dumne zeucă sângele curs pe cruce, un strop,a ajuns şi în inima mea, şi îninima frăţiilor voastre, şi astăzisuntem mai aproape de cruce caoricând. Iubiţi credincioşi, în localitatea dumneavoastră, în mo-mentul acesta, este pace şi estelinişte. Toţi munciţi şi vă creşteţipruncii în frica Lui Dumnezeu, încredinţa noastră în preabunulDumnezeu şi în învăţăturileEvangheliei Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Careoare era atmosfera de la Ierusalim în urmă cu aproape2.000 de ani? În urmă cu aproape 2.000 de ani eraanul 66 î.Hr., romanii ocupă Egiptul, apoi o iau pecoasta Mării Mediterane şi ocupă şi Ţara Sfântă, ţarabinecuvântată de Dumnezeu, ţara lui Israel. În aceavreme, în Ierusalim era o activitate religioasă deosebită. Erau un arhiereu, erau preoţi, iar la tem-plul din Ierusalim, unicul templu al poporului Israel,în această vreme erau Paştele şi evreii răspândiţi întoate ţările de pe malurile Mării Mediterane, şi nunumai, s-au îndreptat către Ierusalim, ca măcar o datăîn viaţa lor să ajungă şi ei să aducă jertfă un miel, pen-tru ei şi pentru familiile lor, la templul unic dinIerusalim. Erau mii de oameni, din toate colţurilelumii, să serbeze Paştele şi aşa cum oamenii veniţi dedeparte erau interesaţi ce mai este nou la Ierusalim, casă le spună celor de acasă dacă nu a mai apărut vreunprofet, dacă nu s-a mai făcut vreo minune, dacă vreunprofet n-a adus o veste poporului, un mesaj de Sus şiiată, iubiţii mei, că a mers vestea printre miile de oa-meni veniţi din depărtări că Iisus din Nazaret l-a în-viat, de curând, pe Lazăr din Betania. Şi, atunci s-auîndreptat spre Betania să-l vadă cu ochii lor, ca să lepoate spune celor din depărtări că, într-adevăr, nunumai au auzit, dar l-au şi văzut pe cel ce a stat mortpatru zile în mormânt, pe Lazăr, fratele celor două

surori, Marta şi Maria. De asemenea, la Ierusalim înacea perioadă a Paştelor era o mulţime mare de os-taşi romani, care supravegheau toate manifestările re-ligioase din această perioadă, la care erau adunaţi miide oameni. Romanilor le era teamă ca nu cumvaaceastă mulţime să se răzvrăteacă şi să răstoarne puterea Romei. În contextul acesta, cărturarii iudei îlduşmăneau pe Hristos pentru că ultima înviere pecare o săvârşise, a lui Lazăr, îl făcuse să fie foartecunoscut în Iudea şi mulţi părăseau Templul şi îlurmau pe Hristos. Deci, pe de-o parte exista interesulcărturarilor de a-l condamna la moarte pe Hristos, pede altă parte, autorităţile romane nu erau ineresate săaibă mişcări, tulburări de populaţie la Ierusalim. Şiiată, iubiţi credincioşi, şi de-o parte, şi de altă parte,aşa se face că Mântuitorul a fost vândut cu 30 dearginţi, prins joi seara în grădina Ghetsimani, dat sprejudecată, spre răstignire şi apoi înmormântat lapoalele Golgotei. Iubiţi credincioşi, zilele acestea pre-mergătoare Paştelor, la Ierusalim erau înjunghiaţi miişi mii de miei care erau aduşi la Templu şi jertfiţi pealtarul Templului. Altarul Templului din Ierusalim era

zidit din 12 pietre, peste el se puneau lemne şi pestelemnele acestea era pus mielul, iar preotul dădea foclemnelor şi mielul jertfit ardea de tot. Iată, un preotaduce ardere de tot pe Altarul Templului din Ierusalimun miel şi iată că vom vedea zilele acestea cum ro-manii îl aşează, îl bat în cuie pe un alt altar pe Hristos, pe Sfânta Cruce. Iată mielul jertfit la Templuşi iată mielul Lui Dumnezeu: Hristos, fiul Lui Dumnezeu, jertfit pe altarul crucii, însă de dataaceasta ostaşul roman nu dă foc crucii să ardă trupullui Hristos, ci îl împunge cu suliţa de unde a curs apăşi sânge. Aşa se face, iubiţi credincioşi, că jertfaMielului, a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, n-afost arsă pe cruce, pentru că Hristos şi-a lăsat trupulSău şi sângele Său acolo, pe crucea Golgotei, ca dinEl să mă hrănesc eu şi frăţiile voastre de fiecare datăla Sfânta Liturghie. Iată diferenţa dintre jertfa de laTemplu şi jertfa Mântuitorului nostru Iisus Hristos.De aceea, vă îndemn în aceste momente să spuneţifraţilor, surorilor, vecinilor dumneavoastă să vină săse mărturisească şi spuneţi-le că încă Hristos se maidă şi mie, şi ţie, şi oricăruia doreşte să se hrănească cuaceastă pâine cerească, ca să nu mai moară niciodată,pentru că Hristos este Pâinea cea de Sus, este Pâineavieţii noastre. Cine se va hrăni din trupul şi sângeleLui Hristos va avea viaţă veşnică întru bucuriaTatălui, a Fiului şi a Duhului Sfânt. Iubiţi credincioşi,

după cruce, Mântuitorul a fost aşezat într-un mormântnou, sigilat şi păzit, într-un mormânt de piatră. Oareseamănă cineva vreun bob de grâu în loc stâncos, înpiatră? Nimeni nu seamănă în stâncă, pentru că stâncaeste rece şi o stâncă, în loc să plângă, mai bine crapă.Şi aşa se face că cei ce l-au semănat pe Hristos L-auaşezat în mormânt, cei ce L-au omorât pe Hristos aucrezut că prin aşezarea sa, fiind în stâncă, va fi mortpe veci. Însă s-au înşelat, căci, din stânca Golgotei,acest bob de grâu curat, Hristos, Fiul Lui Dumnezeu,a înviat, a rodit din nou şi aşa se face că stânca Golgotei l-a îmbrăţişat pe Hristos şi ni l-a dat nouă şiTatălui spre Sfânta Lui Înviere. Iubiţi credincioşi, ştiucă vă duceţi de multe ori în cimitir, la mormintelepărinţilor dumneavoastră. Lucru binecuvântat faceţi,mergeţi la mormintele părinţilor, aprindeţi-le olumânare, faceţi-vă o sfântă cruce, rugând ca Dumnezeu să-i odihnească în pace, sărutaţi-le crucea,dar nu mai plângeţi la mormântul lor şi nu îi mai cău-taţi acolo în ţărână, că mama ta, tatăl tău, fiul tău, sorata nu mai sunt acolo, ci sunt la Dumnezeu. Cândsăruţi crucea mamei tale din cimitir, se aseamănă şi

pare a fi ca şi cum ţi-ai sărutamama. Sărutaţi-vă maicile care v-au crescut, sărutaţi-vă taţii carecu mâinile lor au brăzdat pămân-tul acesta al Banatului şi v-au aduso bucată de pâine să creşteţi. Daţi-leacum la Înviere şi lor o dulcesărutare, dar priviţi dincolo de ori-zontul acestei lumi, că ei sunt înCerul cel Binecuvântat al LuiDumnezeu. Au plâns şi femeilemironosiţe, a plâns şi Maica LuiDumnezeu când a văzut mormân-tul gol, aşa va fi, iubită soră şi iu-bite frate, aşa va fi într-o zi şimormântul tău: gol. Va rămâneacolo doar giulgiul cu care ai fostînvelit de către ai tăi când ai plecatdintre ei. Niciunul dintre noi, lasunetul din trâmbiţa îngerului LuiDumnezeu, nu va ieşi din mor-mânt cu giulgiul acesta. Tot ceeste pământesc va rămâne înpământ şi tot ce este suflet şi trupse va înălţa către Ceruri. Aşa avrut Hristos să ne arate cum au

găsit femeile mironosiţe, şi Apostolii, şi Maica Domnului mormântul gol, aşa, iubite frate şi soră, veivedea în ziua marii întâlniri cu Dumnezeu, de-astânga ta, de-a dreapta ta, vei vedea doar mormintegoale. Dacă, iubiţi credincioşi, n-ar fi venit Mântui -torul nostru Iisus Hristos, astăzi planeta noastră ar fifost un imens cimitir în Univers. Dar Dumnezeu n-afăcut pământul ca să fie cimitir, ci l-a făcut ca loc deunde noi să plecăm spre împărăţia bucuriei Sale, înRaiul cel tainic al Lui Dumnezeu. Dumnezeu care l-a primit la tronul Său, de-a dreapta Sa, pe Fiul Său, peDomnul nostru Iisus Hristos, lăsând mormântul gol,să ne învrednicească Dumnezeu şi pe noi să ne lăsămîntr-o zi mormintele goale şi să trecem pe braţul Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Mă bucur că fră -ţiile voastre vă pregătiţi de acum pentru această În-tâlnire Sfântă cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Pebraţele Maicii Domnului este Pruncul Iisus. Încă pebraţul Maicii Domnului mai este loc şi pentru mine,şi pentru tine. Cum îşi ţine Maica Domnului prunculpe braţe, aşa doreşte şi mă aşteaptă şi pe mine, şi petine. Mă bucur că aţi plecat spre Maica Domnului,spre braţele ei. Să vă primească Maica Domnului petoţi după această viaţă, nu de multe ori cu multe pa-timi, cu multe încercări.Supliment realizat de Petru Vasile TOMOIAGĂşi Cristina MORCAN; Foto: Constantin DUMA

3DIALOG CU CETĂŢENII aapprriilliiee 22001155

MMeessaajjee ccuu ooccaazziiaa SSffiinntteelloorr SSăărrbbăăttoorrii aallee PPaaşştteelluuii

Sărbătoarea Învierii Domnuluisă vă aducă tuturor numai feri-cire şi bucurii, iar în suflet să vărenască speranţa de mai bine.Fie ca pacea şi lumina să co-boare în sufletele şi în caseledumneavoastră. Sărbători feri-cite şi îmbelşugate alături de ceidragi!

Paşte fericit!Prof. Marieta Deneş,

directorul Liceului Teoretic„David Voniga” din Giroc

Sărbătoarea Paştilor este una dintre celemai vechi sărbători creştine, aceastasimbolizând noua viaţă pe care creştiniiau câştigat-o prin crucificarea şi învierealui Iisus. Paştele este, astfel, o sărbătoarea familiei şi a bucuriei pentru retrezireala viaţă a naturii, pentru armonie, sper-anţă şi înţelegere. Învierea Domnului nedorim să ne umple sufletul de lumină,ochii de lacrimile bucuriei, mintea degândurile frumoase şi inima de iubire.

Hristos a Înviat!Leli-Mioara LAL, directorul adjunct al

Liceului Teoretic „David Voniga” din Giroc

Pomii înfloriţi vestesc un nou început: naturas-a trezit la viaţă. Lumina soarelui a biruitnorii negri şi acum ne mângaie pe obraz. Cupaşi repezi se apropie una din cele mai marisărbători din lumea creştină. Este un momentcare îndeamna la reflecţie şi la sacrificiile pecare Hristos le-a făcut pentru noi.Pentru mine, bucuria vine din lucruri simple:oamenii dragi şi linişte sufletească. Vă dorescsă le găsiţi pe amândouă şi să aveţi un

Paşte Fericit!Prof. pt. înv. preşc. Adelina JIANU, cadrudidactic coordonator Grădiniţa P.P. Giroc

Când pământul se umple de flori şivântul îngână păsările, să ne deschi-dem sufletul pentru SărbătoareaPaştelui. Iar Minunea Învierii Lui Iisus sădăinuie în inimile noastre, să neumple viaţa de lumină, bucurii şisănătate.

Hristos a Înviat!Prof. pt. înv. preşc. Oana SIMION,

cadru didactic coordonator Grădiniţa P.P. Chişoda

În această sfântă şi aleasă zi a Învierii Mântuitorului nos-tru Iisus Hristos, să căutăm a fi purtători de lumină, vestindtuturor pe Domnul cel care s-a răstignit pe cruce din iubirepentru neamul omenesc cel căzut în păcat. Este vremea ca fiecare dintre noi să devenim mărturisitoriai Învierii Sale, prin credinţă adevărată, fapte bune şidragoste faţă de aproapele.Marea bucurie de care se împărtăşeşte toată făptura înaceste zile să ne fie prilej de mulţumire adusă lui Dum-nezeu pentru toate darurile Sale pe care le revarsă asupra

noastră vestind tuturor vestea Învierii Sale, asemenea femeilor mironosiţe care au vestitapostolilor Învierea Domnului.Vă doresc tuturor Sărbători binecuvântate cu pace, bucurie şi multă lumină în suflete!

Hristos a Înviat!Preot Marius-Iulian ŞONEA

Cu smerenie şi stăruinţă, să-L rugăm pe Hris-tos Domnul să ne ajute să căutăm numai caleacare duce către El. În căderile şi slăbiciunilenoastre, Hristos Cel Înviat să nu ne lipseascăde iertarea Sa şi, prin puterea Sa, să ne rea-ducă din moarte la viaţă şi din pământul pă-catului la cerul alipirii de Sine.Bucuria Sfintelor Paşti să vă cuprindă sufle-tul! Sfânta Înviere să vă aducă lumina ce-rească în inimă şi în cuget! Pacea lui Hristossă fie prezentă în viaţa fiecăruia dintre voi!Să rămânem în iubirea lui Dumnezeu şi săfim iubitori de Dumnezeu, ca într-un duh, cu o inimă şi într-un singur glassă mărturisim:

Hristos a înviat!Adevărat a înviat!

Preot Daniel MATEIA

Cu amabilitatea caracteristică creştinilor, ne salutăm din nou: Hristos a în-viat! Ne transmitem urări, ne îmbrăţişăm şi ne dorim sănătate. Fiorul sfânt al învierii ne pătrunde inima prin Evanghelie şi imnul creştin„Hristos a înviat din morţi”, al cărui ecou umple lăcaşurile sfinte. Ne bucurămde cei întorşi acasă şi purtăm lacrimi în gene pentru cei pripăşiţi în vetrestrăine.Praznicul va trece, cei dragi vor pleca. Rămâne Cel Veşnic Viu, carevrea să ne transforme viaţa, să intre în gândurile noastre, în inimă, şi să ne deamântuirea şi viaţa veşnică. Nu uita că tu eşti iubit şi preţios pentru El şi veşni-cia ta este sigură doar în Isus Hristos. „Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, vatrăi” (Evanghelia după Ioan 11.25).

Hristos a înviat!Pastori Daniel şi Viorel ŢUŢ, Comunitatea Creştină Baptisă Giroc şi Chişoda

Pe Cel ce n-a cunoscut nici unpăcat, El L-a făcut păcat pen-tru noi, ca noi să fim neprihă-nirea lui Dumnezeu în El (2Corinteni Cap. 5 vers. 21)Sărbătoarea Învie rii DomnuluiIsus este sărbătoarea sufletului,a împăcării noastre cu Dumne-zeu, a speranţei şi a bucurieipentru toţi oamenii.

Pastor Iosif CODIŢĂ, Biserica „Speranţa” Chişoda

Anul acesta, ca şi în fiecare an, după o lungă pe-rioadă de post şi rugăciune, fiecare dintre noi s-apregătit în felul său pentru marea întâlnire cu Iisuscel înviat. Această perioadă de pregătire este una în careîncercăm să devenim mai buni şi mai curaţi su-fleteşte, dar marea sărbătoare a Paştilor trebuie săfie punctul din care nu cădem înapoi în starea încare am fost, ci să rămânem cel puţin pe aceeaşitreaptă duhovnicească la care ne-a găsit.

Învierea Domnului este o sărbătoare a bucuriei şia speranţei, sentimente cu care trebuie să trăim însuflet toată viaţa şi să le luăm cu noi în veşnicialui Dumnezeu. Să ajute Hristos tuturor să câştige mântuirea datănouă prin învierea Lui, iar noi vestim încă o dată că

HRISTOS A ÎNVIAT!

Preoţii Traian şi Dragoş DEBUCEAN

4 DIALOG CU CETĂŢENIIaapprriilliiee 22001155

David Ţimbalaru4 ani, Chişoda

Vanessa-Amelia Ghizdăvescu4 ani, Chişoda

Raul Sebastian Risti3 luni, Giroc

Carmina-Remina-Ioana Risti3 ani şi o lună, Giroc

Colectivul de copiişi de părinţi din ca-drul Grădiniţei cuProgram Prelungitdin Giroc au încer-cat să aducă o razădin strălucirea pri -măverii şi persoa-nelor din Căminulpentru persoanevârs tnice Timişoa -ra. Acţiunea a fostplanificată în ca-drul proiectului devoluntariat „Dinini mi, pentru ini -mi”. Copiii au con-fecţionat felicitări pentru persoanele din centru, iar părinţii au pregătitpachete. Dincolo de bucuria că există persoane care îşi mai îndreaptăgândul şi atenţia şi asupra lor, emoţia din privirea şi din glasul bătrâni-lor a valorat mai mult decât toate mulţumirile şi zâmbetele.

Alina-Elena NENICIOIULenuţa TERTECI

DDiinn iinniimmii,, ppeennttrruu iinniimmii!!

Şah - Trofeul Mediator 2015În luna martie a anului 2015, la Timişoara s-a desfăşurat concursul in-terjudeţean open de şah clasic Cupa Mediator, dedicat copiilor şi junio-rilor cu vârste între 6 şi 18 ani. S-au aliniat la start 127 de jucători, dinjudeţele Timiş, Arad şi Caraş-Severin.Paul Paraschiv, de la Clubul de Şah Giroc, a ocupat locul 1 general însecţiunea dedicată juniorilor între 11 şi 18 ani. Alexandra Paraschiv s-aclasat pe locul 2 general, dar prima în clasamentul feminin. Conformstructurii turneului, ea a fost premiată pentru locul 1 la fete 13-14 ani.Denis Alboni a ocupat locul 2 la categoria B14. Mihai Iucu s-a clasat altreilea la băieţi, în concursul dedicat copiilor de 9-10 ani.

Zamfir MOLDOVAN, antrenor maestru

A concurat pe acelaşi circuit cu Rossi şi Marquez Campionul en-titre al Românieila motociclism viteză, clasa Su-perSport, Ionel Pascota, a par-ticipat la două competiţiiimportante în motociclismulmondial, bifând ambele prezenţepe durata unei singure săp-tămâni. Prima cursă la care afost prezent este cea de la Dubai(Emiratele Arabe Unite), fiindinvitat de Mihai Popescu, man-agerul român al echipei SaudiFalcons.În perioada 19-20 martie 2015 aavut loc o etapă de CampionatNaţional din Dubai, acolo undegiroceanul a debutat pe un circuit nou.„Nu am mai participat la nici o cursă în acel campionat sau pe acel circuit. A fost extremde greu. Erau 35 de grade în aer, iar noi resimţeam 45 de grade. În afară de asta, am par-ticipat cu o motocicletă nouă, necunoscută, închiriată”, mărturiseşte Ionel Pascota.Sportivul a obţinut locul trei în calificări, iar în timpul cursei a reuşit să urce până pe po -zi ţia fruntaşă. La finalul acesteia, Pascota a terminat cursa pe locul 2, în faţa campionu-lui de anul trecut, Mahmud Tamir, primul loc fiind adjudecat de Abdul Aziz Binladin –

sportiv al clubului SaudiFalcons, manageriat deromânul care l-a invitatpe campionul nostru înEmirate.„Ionel s-a dovedit a fifoarte puternic şi expe-rienţa lui pe circuite s-adovedit din primele ture,deşi nu a mai mers peacele circuite. Timpul afost foarte scurt în cepriveşte pregătirea moto-cicletei şi totuşi el s-aadaptat şi a reuşit să laseuimiţi şi plăcut impre-

sionaţi mulţi dintre participanţi. Ionel a făcut o treabă excelentă şi sper ca în viitor să îlpot aduce din nou pentru că am un deosebit respect pentru el şi ca pilot, şi ca om. Familialui a investit mulţi bani şi multă energie, el a continuat şi nu puţine au fost momentele încare imnul României s-a auzit când el a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Măbucur că am reuşit să fac posibilă această experienţă şi sunt sigur că a fost un câştig pen-tru ambele tabere”, a declarat Mihai Popescu, manager Saudi Falcons Team.După doar câteva zile, mai exact pe 26 şi 27 martie, Ionel Pascota a participat la o altăetapă de campionat, de această dată în Qatar, acolo unde a „alergat” odată cu marii cam-pioni din MotoGP, pe acelaşi circuit cu Valentino Rossi sau Marc Marquez. Etapa de cam-pionat din Quatar a avut loc în aceleaşi zile cu etapa de MotoGP, iar Pascota a profitat deacest lucru pentru a se întâlni chiar cu cei doi super-campioni amintiţi. Din nefericire pen-tru sportivul timişorean, chiar dacă se afla pe locul trei al acestei curse, Pascota a fostnevoit să abandoneze din motive tehnice. În etapa din Qatar, Pascota a participat sub cu-lorile clubului Pascotă Racing Team Timişoara, promovând oraşul de pe Bega.Pentru Ionel Pascota începe şi sezonul oficial. În perioada 16-19 aprilie 2015, pilotul vaparticipa la primele două etape ale Campionatului European de Est. Competiţia se va des-făşura în Grecia, pe circuitul de la Serres, acolo unde reprezentantul nostru speră să obţinăo clasare cât mai bună, în vederea câştigării unui nou titlu de Campion European de est!

A. BORBELY

CCaammppiioonnuull IIoonneell PPaassccoottaaaa llăăssaatt oo iimmpprreessiiee ppllăăccuuttăă

îînn ţţăărriillee aarraabbee