FRAŢII ŞCOLILOR CREŞTINE, DIN ROMÂNIA, LA CEAS ANIVERSAR · aprinse, pentru că o mică adiere de vânt le poate stinge. Ceea ce poate să țină aprinse în noi aceste valori

Şcoala de la răscruce - Decembrie 2016

Nr. 43

Decembrie 2016

Publicaţia Liceului Tehnologic “Sfântul Ioan de La Salle” din Pildeşti, jud. Neamţ

FRAŢII ŞCOLILOR CREŞTINE, DIN ROMÂNIA,

LA CEAS ANIVERSAR

2


Coordonatori:

Prof. Florin Dorcu

Fr. Vicenţiu Ghiurca

Martişcă Daniela

Echipa de redacţie

Dămoc Mădălina, a XII-a A

Mărtinaş Carmen, a X-a B

Albert Gabriel, a X-a A

Pal Diana, a XI-a B

Farcaş Elizabeth, a X-a B

Farcaş Alin, a XI-a A

Soci Alexandru, a XI-a B

Mărtişcă Marina, a XI-a B

Dâscă Paul, a X-a A

ISSN 2537 - 5903

ISSN-L 2537 - 5903

Cuprins

Priveşte mai departe… priveşte dincolo …...……….. 3

Fraţii Şcolilor Creştine la ceas aniversar …………… 4

Ce e fericirea? ………………………………………. 5

Voluntarii carităţii............................. ………………..6

Un an trece, altul vine ………………………………..7

Detectorul de metale …………………………………8

Interviu cu dna Mihaela Luiza Cănilă..........…………9

Crăciunul ………………………………………….. 10

Şcoala altfel ..……………………………………… 11

Balul Bobocilor ……………………………………..12

Piatra de construcţie ………………………………...13

25 de ani......................................................................14

E-urile şi influenţa lor ……………………………... 15

De vorbă cu foşti elevi ……………………………...16

Vizita Fraţilor Consilieri ……………………………17

Pluguşorul clasei a XII-a B.………………………...18

Din viaţa şcolii …………………………………….. 19

Rebus ……………………………………………….20

3


Motoul anului şcolar 2016-2017 „Priveşte

mai departe” ne îndeamnă să reflectăm auspra val-

orii TRANSCENDENŢEI. A privi mai departe,

înseamnă a lăsa deoparte ceea ce cunoaştem şi ce

dominăm și să căutăm alte locuri, alte cunoştinţe

sau experienţe.

Termenul de transcendenţă se referă la

ceea ce se află dincolo de orice domeniu dat, de

lumea materială. Cuvântul transcendent înseamnă

ceva care depăşeşte, care trece dincolo de orizontul

experienţei sau al întrebuinţării teoriei într-un do-

meniu dat; care presupune un principiu exterior şi

superior oricărei clase de obiecte. Mai are şi

înţelesul de ceva care se află mai presus de inteli-

genţa obişnuită, de lucrurile individuale şi de

umanitate.

În domeniul religiei, termenul de

transcendenţă face referire la Divinitate, care se

află deasupra creaţiei/creaturilor sale. Dumnezeu

transcende tot ceea ce este material şi supus experi-

enţei. Toate experienţele trăite în familie, în co-

munitate, la locul de muncă, devin motive de

rugăciune şi de împărtăşire a credinţei creştine. În

această situaţie vorbim de o transcendenţă spiritu-

ală, teologică, care depăşeşte aspectele naturale

pentru a ajunge la Dumnezeu care se află la baza

acestei vieţi de credinţă.

Transcendenţa pune anumite condiţii.

Primul element de care avem nevoie pentru

a putea transcende/depăşi anumite realităţi este cu-

noaşterea: cunoaşterea lucrurilor sau al aspectelor

spre care putem tinde sau să încercăm să ajungem.

Cunoaşterea nu se opreşte în obiectele pe care

trebuie să le cunoşti (un sport, creşterea plantei...),

ci în modul de a le cunoaşte şi de a şti ce există

după experienţă. De exemplu, multe persoane ar

putea să ne spună din punct de vedere teoretic cum

trebuie să patinăm pe gheaţă, fără să fi patinat ni-

ciodată. Cunoaşterea practică este necesară, însă,

pentru a putea începe să patinăm. La fel putem

vorbi şi de aspectul religios. Nu putem iubi ceva ce

nu cunoaştem. Dacă de mici am evitat să intrăm

într-o relaţie personală cu Dumnezeu, nu putem

pretinde ca în adolescenţă sau la maturitate să

avem această relaţie.

A doua condiţie pentru a putea transcende/

depăşi este aceea de a fi experimentat: depăşirea în

sport, în clasă, în viaţa de familie. Pentru a înţelege

mai bine şi mai profund aceste realităţi este funda-

mental să le şi experimentăm. De exemplu, în ce

mod poate avea un elev experienţa matematicii?

Totul depinde de sensul pe care îl imprimă

profesorul aspectelor predate; dacă nu se reduce

totul la a cunoaşte operaţii şi a rezolva probleme, ci

se intră şi în înţelegerea matematicii ca o formă de

a vedea realitatea, în ceea ce are ca mijloace, ar-

monie, relaţii, ... acest sens este cel care îl co-

munică profesorul şi care ar putea ajunge la inima

elevului. La fel putem extinde acest exemplu şi la

alte materii.

Acest fapt de a căuta sens în obiectele de

studiu înseamnă „a trece peste” conţinutul acestora

şi a ne opri asupra semnificaţiei lor profunde şi a-i

ajuta pe elevi să poată tran-sfera ceea ce au învăţat

în propriile lor vieţi.

Transcendenţa religioasă implică experi-

enţă şi cunoaştere. Să-i apropiem pe elevii noştri de

Cuvântul lui Dumnezeu. Să-i ajutăm să găsească

răspunsuri la întrebările pe care şi le pun.

Transcendenţa religioasă înseamnă să ne apropiem

de Dumnezeu pornind de la experienţă şi cuno-

aştere. Orice întâlnire cu Dumnezeu este o experi-

enţă deosebită şi descoperim că El ne oferă mii de

comori. Să-l lăsăm să pătrundă în inimile noastre

cu bucurie, să-L cunoaştem mai bine. Să nu con-

struim ziduri în jurul inimii cu micile pietre ale

tăcerii, problemelor nerezolvate, urii, resentimen-

telor şi dorinţei de răzbunare. Să împedicăm for-

marea acestor ziduri şi să căutăm să nu devenim o

piatră în plus în zidurile altora. Suntem invitați cu

toții să deschidem ușa inimii noastre pentru a-L

putea primi.

În inima fiecăruia există bunătate, iubire,

fericire, ca niște fitile stinse. Trebuie un mic chibrit

pentru a le aprinde. Să avem grijă de aceste flăcări

aprinse, pentru că o mică adiere de vânt le poate

stinge. Ceea ce poate să țină aprinse în noi aceste

valori este credința: credința vie în Dumnezeu,

credința că putem fi mai buni, mai fericiţi şi mai

iubitori.

Dir. Cristina Iştoc

4


Membrii Familiei Lasalliene, din

România, alcătuită din Fraţi, profesori, edu-

catori, elevi, părinţi, membrii ai grupurilor:

Fraternitatea Signum Fidei şi a Tinerilor

lasallieni au îmbrăcat, în zilele de 2 şi 3 sep-

tembrie, straie de sărbătoare.

Motivul sărbătorii: aniversarea a 25 de

ani de la reînceperea activităţilor pastoral-

educative ale Congregaţiei Fraţii Şcolilor

Creştine, în România. Aceşti 25 de ani re-

prezintă un capitol important din istoria

prezenţei Fraţilor pe meleagurile mioritice,

istorie care a în-

ceput să fie

scrisă în urmă cu

155 de ani, 1861,

an în care au so-

sit primii Fraţi ai

Şcolilor

Creştine, la

Bucureşti, capi-

tala Principatelor

Unite: Moldova

şi Ţara

Românească.

Căderea regimului comunist în anul

1989, instaurarea democrației, precum și

dobândirea libertăților cetățenești, garantate

prin noua Constituție din anul 1991, au făcut

posibilă reînceperea activităților pastoral-

educative, întrerupte brutal prin decretele de

desființare a ordinelor, congregațiilor și in-

stituțiilor de învățământ confesionale și par-

ticulare din anii 1948 și 1949.

Cu ajutorul Fraților din Regiunea

ARLEP (Spania și Portugalia), care au sosit

în România în luna septembrie a anului 1991

și cu susținerea totală din partea Provinciei

Austria-Ungaria, care din anul 1994 se va

numi Provincia Europa Centrală, se nășteau

noi speranțe și apăreau noi perspective de

reîncepere a activității Congregației și, im-

plicit, a Fraților în România. Datorită

susținerii și încurajărilor primite din partea

Preasfințitului Petru Gherghel, episcopul

Diecezei de Iași, Frații și-au putut relua ac-

tivitatea în slujba educării copiilor și a tineri-

lor, în special a celor mai nevoiași, după mai

bine de 40 de ani de întrerupere.

După reluarea activităților, începând cu

anul 1991, Frații au activat și la Oradea, până

în anul 2000, unde au ajutat la consolidarea

învățământului teologic greco-catolic din lo-

calitate.

La ora actuală, Con-

gregația Frații Șco-

lilor Creștine are în

Dieceza de Iași două

comunități, cu două

opere social-

educative, una în

localitatea Pildești,

din județul Neamț,

și alta în orașul Iași.

Pentru a sublinia

importanţa acestui

eveniment semnifi-

cativ, au fost organizate activităţi culturale şi

religioase. Astfel, vineri, 2 septembrie au

avut loc două lansări de carte: 1991-2016 -

25 de ani de la reînceperea activităţilor

pastoral-educative a Congregaţiei „Fraţii

Şcolilor Creştine” din România, scr isă de

fr. Vicenţiu Ghiurca şi Umblă în prezenţa

mea – Domnul de La Salle (1651-1719),

scrisă de fr. Charles Lapierre şi tradusă de

doamna Cecilia Lujinschi.

La prezentarea ultimei cărţi ne-am bucu-

rat de prezenţa PS Petru Gherghel, episcopul

nostru de Iaşi, a Fraţilor provinciali Johann

Gassner din Austria şi Jesús Miguel Zamora,

din Spania, precum şi de prezenţa a mai mul-

tor Fraţi din Spania şi Austria care au activat

în România în aceşti ani.

5


Sâmbătă, 3 septembrie, în capela

Mănăstirii La Salle, din Iaşi, în prezenţa mem-

brilor Familiei Lasalliene din România, a fost

celebrată o sfântă Liturghie pontificală, pre-

zidată de Preasfinţitul Petru Gherghel.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul a

elogiat personalitatea Sfântului Ioan de La

Salle, Patronul spiritual al tuturor educatorilor

creştini şi a mulţumit Fraţilor şi tuturor

lasallienilor pentru activitatea susţinută în cei

155 de ani, în general şi în cei 25 de ani în

mod special, în slujirea copiilor şi a tinerilor,

cu precădere a celor mai nevoiaşi.

Înainte de binecuvântarea finală, Preas-

finţitul Petru Gherghel, ca semn de preţuire şi

de recunoştinţă adus Fraţilor, pentru activita-

tea de 25 de ani, în Dieceza de Iaşi, a oferit

Fratelui Provincial Johann Gassner ca repre-

zentant al tuturor Fraţilor care au activat şi

continuă să activeze în cele două comunităţi, o

cruce.

După încheierea sfintei Liturghii, au ur-

mat o agapă frăţească, prezentarea unei retro-

spective fotografice, cu momentele cele mai

importante din ultimi 25 de ani de activitate

lasalliană, în România, şi au fost înmânate

participanţilor exemplare din cele două cărţi

apărute la Editura Sapientia.

Suntem recunoscători bunului

Dumnezeu pentru că a fost mereu alături de

noi în aceşti ani şi că ne-a binecuvântat activi-

tăţile în slujirea copiilor şi a tinerilor care ne-

au fost încredinţaţi şi dorim să încredinţăm

Providenţei Sale viitorul Familiei Lasalliene

din România şi din întreaga lume.

TRĂIASCĂ ISUS ÎN

INIMILE NOASTRE!

Fr. Vicenţiu Ghiurca

Un strop alb în neatinsul nemărginit și negru,

un fior de trăiri al inimii în chip,

o amintire a uitării,

o liniște râvnită împrejur,

o licărire ca un fulger printre nori,

un fulg topit repede sub soare,

un zâmbet rânjit pentru o secundă,

un pas molcom ca o mângâiere.

Răbdare legată de speranță,

infinitul negăsit sculptat în boltă,

acoperișul umbrelor zâmbetelor dulci,

crengile ce susțin firile omenești,

ploaia de flori pe coroana morții,

şi totuși, ce e fericirea?

O poveste scurtă, tremurândă în om,

legendă în viață vie, purtată fără noroc,

împărțită în veacuri, univers.

Nimicul trăit ușor.

Pustiind inimi, rămâne pe loc,

tron ceresc fiind în împărăția Sa.

Ne pierdem ca un gând nebun,

ireal în nimeni, oriunde,

urmă în ceață, lăsată în vizuini.

Un vis transformat în lacrimă,

mister în final aflând iubirea,

explozia arzătoare ca în infern

cu sentimente pure.

Farcaş Elizabeth, a X-a B

6


Ce este mai important: să primești sau să dăruiești? Când dăruim, așteptăm ceva la schimb? Ai dăruit pentru simplu fapt că vrei să-l faci pe cel de lângă tine mai fericit? Dacă nu ai făcut aceasta niciodată, ai putea să încerci chiar acum, cu o simpla floare ruptă de pe stra-dă oferită persoanei iubite, cu un zâmbet pen-tru cineva trist sau cu un gest simplu de apreci-ere. Nu este greu... Frații Şcolilor Creștine vor să descopere și să transmită acest talant cât mai multor per-soane care calcă pragul liceului și nu numai. În liceul nostru a devenit o tradiție să strângem fructe, legume și chiar haine pentru un centru/asociație care are nevoie de ele. Elevii se mo-bilizează și aduc cât mai multe lucruri, cu acor-dul părinților, ca să-și ajute semenii. Anul acesta am dus toate lucrurile strânse la Butea, la Centrul „Sfântul Ioan Paul al II-lea” pentru bătrâni și Centrul „Madre Carla” pentru copii, conduse de surorile Congregaţiei „Misionarele Patimii lui Isus”. Acolo am fost primiți cu brațele deschi-se, iar contactul cu persoanele din cele două centre ne-au făcut să avem toți o zi mai bună. Nu au lipsit mulțumirile, zâmbetele sincere și bucuria pe care noi, cei cărora nu ne lipsește nimic, uităm uneori să le avem. Trist, nu? Ar trebui să încercăm să ne bucurăm de fiecare zi pe care o primim de la Dumnezeu și să savu-răm tot ce ne înconjoară ca ei, copiii și bolna-vii din acest loc.

Rămâi impresionat după ce stai de vorbă cu o singură persoană de acolo, indiferent de vârsta pe care o are... Poveștile lor de viață sunt atât de variate, complexe și dificile, încât înțelegi că tu ești atât de binecuvântat.

De exemplu, o bătrână își pierduse soţul în al Doilea Război Mondial, murise după câți-va ani de la căsătorie și ea şi-a crescut copilul singură, care acum este în străinătate, deoarece își doreşte un viitor mai bun.

Nu a lipsit nici o scurtă rugăciune, la sfârșit, pentru a-i mulțumi Tatălui pentru că am avut această ocazie de a putea împărtăși cu acești oameni deosebiți din darurile primite de la El. Surorile ne-au explicat cât de mult în-seamnă acest gest, deși nouă ni s-a părut unul mic. Pentru ele a contat cel mai mult fapta în sine și că au simțit apreciere din partea noastră pentru ceea ce fac cu atâta dăruire. Ne-au invi-tat și la zile de voluntariat pentru a le ajuta și ca să înțelegem mai bine cum decurge o zi din viaţa lor. Deși această activitate s-a desfășurat după programul şcolar, entuziasmul nostru a fost destul de mare. Pentru noi a fost o activita-te benefică atât pentru a ne dezvolta spiritual, cât și pentru ne îmbogăți cu o experiență de neuitat. Ne-am amintit de lucrurile esențiale în viață și ne-am propus să fim picătura din acest mare ocean, care poate face bine acolo unde se află. Nu avem nevoie de averi sau faimă pentru a fi fericiți, ci de iubire și oameni cu suflet fru-mos. Lecțiile acestea le înțelegi mai bine și-ți rămân imprimate în minte, după ce înveți să dăruiești.

Dămoc Mădălina Tatiana, a XII-a A

7


Un an trece, altul vine plin de vis şi de speranţă,

Se aud cântări departe, viaţa arată o nouă faţă,

Au fost clipe minunate, au fost clipe fericite,

Au fost zile însorite, zile de soare lipsite.

Au fost flori ce-au înflorit şi au dat vieţii culoare,

Raze încălzind pământul şi stele strălucitoare,

Bucurii şi împlinire, succese şi amintiri

Ce rămân întipărite în ale noastre vii simţiri.

Vom păstra în noi lumina ce-ntunericul a stins,

Vom păstra căldura care în noi inim a deschis

Şi pe cei ce-au fost odată lângă noi, care au luptat:

Ca să fim biruitori, de jos ei ne-au ridicat.

Avem în inimi dorinţe în anul ce va urma,

Avem vise şi credinţe, pentru ele vom lupta.

Vrem să fim mai înţelepţi, vrem să creştem în iubire,

Să alegem calea dreaptă ce duce spre fericire.

Inima să o deschidem, să primim cu îndurare

Pe acela care strigă, care este în strâmtorare,

Să însoţim cu dăruire semenii ce-s în durere,

Alinare să le-aducem şi în suflet mângâiere.

Pentru cei în suferinţă să-nălţăm o rugăciune,

Să creştem în umilinţă şi să facem fapte bune.

Noi să fim exemple vii de trăire şi credinţă,

În orice să împlinim doar a Tatălui voinţă.

Să fim pietre vii, în forţă, care luptă cu ardoare

Să împartă al Său Cuvânt peste tot, între popoare,

Să ne îngrijim de suflet, să fim «sare şi lumină»

Pentru a fi umpluţi de har, de cânt şi pace divină.

Mulţumim, Isuse bun, că ne-ai însoţit mereu,

Inima ţi-o dăruim c-ai fost om şi Dumnezeu.

În veci te vom lăuda şi-ţi aducem mulţumire

Că ne-ai dat în dar lumină, dragoste şi mântuire.

Martişcă Daniela

8


Detectorul de metale este un dispozitiv creat pentru a detecta metale de diferite dimensiuni. Poate fi folosit pentru a detecta monezi, arme, chei, elemente metalice decorative sau pentru găsirea unor circuite electrice îngropate în perete, pentru urmărirea traseului unor ţevi de canalizare şi altele.

Funcţionarea lui se bazează pe fenomenul de inducţie electromagnetică. Componenta principală este o bobină căreia i se aplică impulsuri de curent.

Istoria detectorului de metale Primul dispozitiv pentru detectat metale a fost construit de Alexander Graham Bell în anul 1881, iar primul brevet pentru un detec-tor de metale aparţine lui Gerhard Fisher în anii 1930. Funcţionarea detectorului de metale

Un detector de metale tipic se compune, de obicei, dintr-un cap de căutare care conţine una sau mai multe bobine prin care trece un curent variabil în timp. Acestea generează un câmp magnetic variabil. Acest câmp electromagnetic primar in-teracţionează cu proprietăţile electrice sau magnetice ale ţintei (solul sau obiectul metalic) care răspunde prin generarea unui câmp magnetic secundar (figura 1). Acesta interacţionează cu bobina receptoare din capul de căutare, în care induce o tensiune electrică, care este convertită într-un semnal (de exemplu în semnal audio).

Câmpul magnetic secundar depinde atât temporar, cât şi spaţial de un mare număr de parametri cum ar fi: distanţa, tipul materialului, orientarea, forma şi dimensiunile obiectului îngropat, dar descrierea ţintei este foarte dificil de obţinut.

Câmpul magnetic secundar se datorează curenţilor reziduali care sunt conduşi de câmpul magnetic principal în materiale inductive. Metalele cu conductivitate scăzută, cum sunt unele aliaje sau oţeluri inoxidabile, sunt în general mai greu de detectat, spre deosebire de obiectele feromagnetice ale căror răspuns este amplificat (magnetizare indusă).

În cazul bobinei circulare de rază R, câmpul primar, aflat la o distanţă z de axa bobinei, depinde de raza bobinei şi distanţa faţă de bobină. Deoarece câmpul secundar trebuie să se propage înapoi la bobina receptoare, nu este surprinzător că „arta” construirii detectoarelor de metale constă în diferenţierea semnalelor provenite de la ţinte mici, de cele de fond. Bobinele mici asigură o sensibilitate mai mare şi au rezoluţie spaţială, dar nu permit scanarea la adâncime şi cu viteaza pe care o permit detectoarele cu bobine mari.

Utilizări ale dispozitivului Securitate: pentru descoperirea minelor

şi a proiectilelor neexplodate; Industrie: au rolul de a detecta prezenţa

obiectelor metalice în diverse locaţii; Arheologie: detectorul de metale are,

de asemenea, o utilitate mare în acest domeniu. Hobby: detectoarele de metale sunt folosite în cea mai mare parte de persoanele pasionate de comori ascunse, legende etc.

Pal Diana Maria, a XI-a B

9


Care a fost motivul pentru care aţi vrut să urmaţi această carieră?

De când eram copil mă jucăm cu păpuşile, spunând că acestea sunt elevii mei. De ce profesor de chimie?! M-a fascinat întotdeauna lumea ştiinţifico-fantastică şi credeam că prin micile experimente pe care aş fi putut să le fac, aş fi aflat anumite lucruri pe care alţii nu le înţelegeau.

Sunteţi mulţumită de decizia luată? În mare măsură DA. Poate, dacă aş fi fost

profesor de matematică sau farmacist, cum am încercat (dar nu am priceput deloc biologia), aş fi fost mai mulţumită financiar, dar nu cred că m-aş fi văzut să fac altceva în viaţă.

Care a fost cea mai plăcută experienţă pe care aţi trăit-o că profesor?

Mulţumirile... apar atunci când foştii elevi au plăcerea de a te revedea şi se opresc o clipă să vorbească cu tine… Mulţumirile care apar când clasa este plină şi vezi zeci de perechi de ochi privindu-te cu multă curiozitate şi crezi că poate nu ai vorbit o oră întreagă la perete. Iar ca mulţumire personală... când am scăpat de toate examenele (grade şi titularizare).

Dar cea mai plăcută şi neplăcută ca elev?

Ca elev nu pot spune că am excelat la toate obiectele, mai ales la cele de profil uman. Întotdeauna la şcoală generală îmi era frică de biologie şi de istorie. Mă rugăm în fiecare trimestru, pentru că aşa am prins noi trei trimestre, să îmi dea media 5 la ambele obiecte. Nu puteam să învăţ la cele două discipline din cauza profesoarelor - la biologie era o doamna vopsită în multe culori şi cu unghii mari de vrăjitoare, iar cea de istorie culmea... era şi directoarea şcolii, iar fiul ei era cu noi în clasă şi nu-i plăcea nicio fată.

Oricât te străduiai să înveţi la istorie, dacă aveai cumva o notă mai mare decât feciorul ei la matematică... aveai cu siguranţă 4 la istorie... Off! Un mare chin! Mie îmi plăcea matematica!... Deci, la istorie, luam numai de 4.

Cea mai plăcută experienţă ca elev am trăit-o în clasa a V-a când, pionieră fiind, eram aleşi unii dintre noi, în funcţie de rezultate şi comportament, comandant de grupă (şnur roşu), comandant de detaşament (şnur galben) şi comandant pe şcoală (şnur albastru). Întâmplarea a fost că în trimestrul I să fiu aleasă comandant de grupa şi să port un

an întreg acel şnur roşu. Mi-a plăcut la nebunie pentru că aveam în răspundere un grup de colegi. În anii următori, au fost aleşi alţi colegi. Am fost tristă o perioadă, dar mi-am revenit repede.

Dacă aţi fi din nou la început de drum şi aţi avea 18-19 ani, ce decizie aţi lua? Aţi alege să fiţi tot profesor?

Poate da, poate nu... mai ales că am prins toate schimbările posibile din învăţământ, fiind angajată din anul 2000, dar cu siguranţă, din cauza examenelor pe care le-am dat ca să iau toate gradele sau nenumăratelor examene de post pe care le-am dat, în toate formele posibile şi imposibile, aş alege meseria de arhitect. Cred însă că tot aş lua câteva ore de predare şi la una din şcoli. Lucrul cu elevii mă împlineşte şi mă face să fiu mai energică şi mai sociabilă, mai copilăroasă şi să uit ce vârstă port pe fiecare picior...

Care sunt pasiunile dumneavoastră? Îmi place muzica, în special latino, blues,

reggaeton, dance, pop, dar ascult şi restul genurilor, mai puţin manele, dansul (poate că într-o viaţă anterioară am fost dansatoare), de-oarece ador să mă mişc în ritmul muzicii.

Îmi place în mod deosebit să dansez pe muzică latino, deoarece aceasta mă ajută să îmi exprim trăirile. Iubesc natura, plimbările prin parcuri, pentru că, în general, ador spaţiile verzi. Ador să merg la pescuit!... E linişte!... E super!... Îmi place gătitul, îmi place să experimentez reţete noi, mai ales de sărbători ca să îmi impresionez familia şi invitaţii.

Gătitul mă relaxează cu toate că, personal, nu sunt o mare gurmandă, dar ca orice profesor de chimie… experimentez.

10


Care consideraţi că este cea mai importantă calitate ce nu ar trebui să lipsească unui profesor?

Răbdarea şi bună dispoziţie. Nu trebuie ca viaţă personală să se răsfrângă în notele pe care le punem elevilor sau, eventual, eşecurile pe care le-am avut noi ca elevi să ne facă să fim nişte profesori îngâmfaţi, încuiaţi, cu ochelari de cal, care nu acceptă noul şi nu acceptă că diferenţa între noi ca elevi şi elevii din ziua de azi este enormă. Nu trebuie să schimbăm personalităţile elevilor, trebuie doar să îi dirijăm să facă ceea ce trebuie, în stilul, modul şi timpul lor.

Ce vă place cel mai mult la liceul nostru?

Organizarea, comunicarea dintre cadrele didactice, corectitudinea, locaţia.

Dacă moneda naţională ar fi “fericirea”, cât de bogată aţi fi practicând profesia dumneavoastră?

99%. Diferenţa de 1% reprezentând neajunsurile.

Ce sfaturi aveţi pentru elevii liceului nostru?

Nu vă pierdeţi încrederea în voi! Viaţa nu este ca în poveşti sau filme, niciodată! Creaţi-vă propriul film în care voi sunteţi regizori şi

nu vă lăsaţi păcăliţi de cei care au dat de gustul banului, spunându-vă că în afară e mai bine! Terminaţi toate studiile pe care vreţi să le faceţi la vârstă potrivită! Nu visaţi la averi pe care nu le veţi putea menţine! Averea cea mai mare şi zestrea voastră personală este mintea şi sufletul cu care vreţi să vă luaţi propria viaţă în mâini! Fiţi voi şi nu vă limitaţi! Nu fiţi limitaţi! Nu tânjiţi după ceea ce are altul, nu bârfiţi! Munciţi ca să aveţi şi voi! Baftă!

Interviu realizat de Mărtinaş Carmen, a

X-a B

Într-un grajd mic şi geros, Cu câteva paie pe jos, Cu inima plină de credinţă, Apare o nouă Fiinţă. Venit să ne mântuiască, De la rău să ne oprească, Ne duce la convertire Şi ne-mbracă în iubire.

Născut într-o iarnă friguroasă, Într-un grajd, nu într-o casă, Boii cu drag îl priveau Şi pe Domnul îl slăveau. Iosif şi sfânta Maria Preaslăveau dumnezeirea, Întrupată-n prunc divin Şi îl adorau. Amin

Albert Gabriel, a X-a A

11


Anul acesta şcolar, Săptămâna „Şcoala altfel” a fost organizată la nivelul unităţii noastre şcolare în perioada 31 octombrie – 4 noiembrie. Activităţile şi proiectele realizate s-au des-făşurat conform programului stabilit. Dintre activităţile mai deosebite amintim următoarele: Ex-plicarea şi aprofundarea motoului anului şcolar „Priveşte mai departe” şi a valorii Transcendenţei, organizarea unui campionat intern de fotbal numit „Cupa Toamnei” – câştigat de elevii claselor a IX-a şi organizarea Balului Bobocilor. Elevii şi profesorii s-au implicat în activităţile propuse cu bucurie şi interes.

Elevii au dovedit un viu interes pentru activităţile alese şi s-au implicat activ în diverse ti-puri de proiecte propuse. Au intrat în contact cu alţi colegi din zonă, şi-au pus în valoare spiritul de echipă, competiţional şi gospodăresc, anexele şcolii au fost reamenajate, au fost redactate mai multe eseuri, revista şcolii, au fost făcute diverse fotografii. „Şă ştii mai multe, să fii mai bun” - a reprezentat o săptămână de activităţi de care edu-caţia unui copil are nevoie. Acestea au prilejuit implicarea tururor elevilor în acţiuni valoroase, care să le permită acestora punerea în valoare a unor abilităţi şi atitudini care nu au fost evi-denţiate cu ocazia activităţilor de la clasă. Organizarea acestora presupune alocare de resurse importante materiale şi umane. Credem că această săptămână nu a rupt din timpul pentru învăţare, elevii au fost puşi în situaţia să comunice, să coopereze, să argumenteze, să accepte argumentele celorlalţi, să trăias-că sentimente pozitive, să dobândească stimă de sine şi încredere. Cu condiţia punerii la dispo-ziţie de resurse şi a pregătirii temeinice a activităţilor de către echipe de cadre didactice şi pă-rinţi, acestă săptămână, va putea deveni o şansă valoroasă pentru activităţi eficiente. Copiii au nevoie să socializeze, să se simtă împreună, să se apropie, să se ajute, să ştie să lupte pentru a câstiga, dar să ştie şi să piardă. Câţiva elevi au ţinut să-şi prezinte impresiile din această perioa-dă.

Din punctul meu de ve-

dere, a fost o perioadă rela-

xantă în care am participat la

activități frumoase, interesan-

te, cum ar fi: vizionarea filme-

lor educative care ne-au ajutat

la diferite materii, prezentarea

diferitelor tradiții din toate

colțurile lumii, ziua de convie-

țuire care ne-a apropiat atât de

Dumnezeu, cât și de cel de

lângă noi.

Mărtinaș Carmen, a X-a B

A fost, într-adevăr, o

Şcoală altfel, activitățile

fiind pe măsură. Cel mai

important este că din fieca-

re activitate la care am par-

ticipat am învățat ceva nou.

Mai mult decât atât, din

fiecare activitate am tras o

concluzie care mi-a întărit

credința și voința.

Pal Diana Maria, a XI-a B

Mi-a plăcut foarte mult această săptămână deoarece am avut ocazia să participăm la diferite

activități plăcute: ziua de conviețuire, coaserea stegulețelor pe săculeț, jocurile interesante de

la ora de engleză etc. A fost o săptămână plină de activități, interesantă, interactivă.

Ciobanu Olimpia, a XI-a B

Pagină realizată de

Mărtişcă Marina, a XI-a B

12


Continuând tradiția, şi anul acesta în

liceul nostru a fost organizat “Balul boboci-

lor”. Tema aleasă de elevii claselor a XI-a, or-

ganizatorii evenimentului, a fost “Jungla ve-

detelor".

Participanţii la concurs au fost opt bobo-

cei curajoşi, de la cele două clase a IX-a A şi

B. Pe parcursul concursului, micile noastre ve-

dete, din jungle, au fost supuse la mai multe

probe. Fiecare s-a străduit să se prezinte cât

mai bine pentru a convinge juriul, alcătuit din

reprezentanţi ai elevilor, ai profesorilor şi ai

părinţilor, că merită să fie desemnat Miss

Boboc, respectiv Mister Boboc al liceului.

Sala de sport, unde a fost organizat

evenimentul, a devenit neîncăpătoare pentru

public, deoarece cei opt participanţi şi-au invi-

tat mulţi susţinători. Proba de prezentare a

fiecărui participant a deschis concursul. Au

urmat mai multe probe, care le-au oferit posi-

bilitatea concurenţilor să-şi pună în valoare

toate calităţile şi aptitudinile pe care le au,

pentru ca la sfârşit să câştige premiul cel mare.

Cea mai aşteptată probă de către public a

fost imitarea unui profesor. Trebuie subliniat şi

apreciat modul în care concurenţii au studiat

replicile, mimica, atitudinea şi reacţiile

profesorilor la clasă şi fidelitatea cu care i-au

imitat, spre amuzamentul tuturor.

Aspiranţii la titlurile de Miss Boboc şi

Mister Boboc, au fost nevoiţi să treacă şi de

proba de cultură generală: aceştia au extras

întrebări, din diferite domenii, apoi au răspuns

la ele. Proba de dicţie nu a lipsit nici anul aces-

ta, unii dintre concurenţi putând oricând să fie

angajaţi ca şi prezentatori de ştiri sau crainici

sportivi, la televiziune sau radio.

Între probele de concurs, elevii de la ce-

lelalte clase au pregătit câteva momente artis-

tice; dansuri moderne şi scenete umoristice.

Şi concurenţii noştrii au avut posibili-

tatea de a demonstra celor prezenţi, în cadrul

probelor secrete şi al probelor artistice cât de

buni actori sau cântăreţi sunt.

Una dintre probele secrete a fost proba

în care partenerele băieților au încercat să fie

ghidate de parteneri pentru a-i îndulci cu frișcă

fără a-i murdări.

La sfârşitul concursului juriul s-a retras

pentru ca, în linişte, să poată delibera şi desem-

na câştigătorii. Fiecare participant a fost

premiat pentru modul în care s-a străduit să se

prezinte la probele de concurs. Cum însă nu au

existat decât trei câştigători, la final au fost

desemnaţi câştigători următorii elevi: Rita Ce-

rasela Mărtişcă - Miss Popularitate, Cristian

Martişcă - Mister Boboc şi Carla Iştoc -

Miss Boboc.

Felicitări curajoşilor boboci pentru par-

ticipare şi implicare şi mulţumiri elevilor din

clasele a XI-a pentru organizare.

Chelaru Delia, a XI-a B

13


Piatra de construcţie se obține din prelucrarea rocilor. Pietrele de construcții sunt materiale rezistente la compresiune, uzură, la acțiunea factorilor fizici de mediu dar nu re-zistă la lovire și nu au elasticitate. Rocile sunt corpuri naturale formate din unul sau mai multe minerale. Acestea sunt de trei tipuri: magmatice, sedimentare şi meta-morfice.

După modul de formare rocile pot fi: 1. Rocile magmatice: granit, bazalt, an-

dezit, perlit, tufuri vulcanice. Caracteristicile acestora sunt: au rezistentă mecanică mare și rezistență bună la acțiunea agenților atmosferici, porozitate mică. Granitul are culoare albă, cenușie, roză sau verzuie. Se exploatează în cariere de piatră. Exploatări în România există la: Iacob-deal, Saraiu. Se folosește la pavarea străzilor, decorarea caselor, la monumente, pardoseli, trepte, borduri, blaturi pentru baie și bucătărie. Bazaltul are culoare închisă aproape neagră, ia naștere prin erupția unui vulcan, din lava fluidă. Datorită durității lui este utilizat: la pavarea străzilor, la căile ferate, ca material de construcție, în grădini ca ornament. În anii ‘50 și ‘60 din secolul XX s-a folosit ca mozaic. Coloanele de bazalt reprezintă și o atracție tu-ristică: localitatea Detunata, din România.

Granit Bazalt

Andezit

2. Rocile sedimentare: nisip, pietr iș, balast, bolovani de râu, gresie, calcar, argilă. Caracteristicile principale sunt: structura strati-ficată, prezența fosilelor în componența lor, culoare specifică. Sunt folosite la finisări interioare, mortare, betoane.

Argilă Gresie Calcar

3. Rocile metamorfice s-au format prin transformarea rocilor magmatice şi sedimen-tare care au ajuns la temperaturi sau presiuni mari în scoarță sau au intrat în contact cu mag-ma fierbinte. Sunt roci metamorfice marmura, cuarţitul, ardezia, gnais, eclogit, micaşist, filit.

Marmura este o rocă metamorfică, compusă în cea mai mare parte din calcit, for-ma cristalină a carbonatului de calciu (CaCO3) și obținută prin metamorfoza calcarului.

În România, cea mai importantă sursă de marmură este zăcământul de la Rușchița (marmură de Rușchița).

În Europa, cea mai apreciată marmură

este cea de Carrara (Italia). Aceste roci se uti-

lizează ca: material de construcție, material

abraziv, materii prime ceramice; la: băi,

bucătării, holuri, scări, decorarea pereților,

acoperișuri.

Farcaş Alin, a XI-a A

14


“Dar Dumnezeu, care guvernează toate

lucrurile cu înţelepciune şi bunătăte şi care nu obişnuieşte să forţeze înclinaţia oamenilor, dorind să mă angajez, să iau din plin grija şcolilor, a acţionat într-un mod imperceptibil şi în timp îndelungat, în aşa fel, încât un angajament mă ducea la altul fără să le fi prevăzut la început” (Memorialul despre origini. Martie 1679) Poate este prea pretenţios faptul de a prezenta experienţa unui sfânt, în cazul acesta Sf. Ioan de La Salle, ca şi cum ar fi a mea. Invitat de superiorii Congregaţiei cu aproape un an înainte, am ajuns în România în septembrie 1991. Scopul principal al prezenţei Fraţilor spanioli în România, după aproape jumătate de veac în care Congregaţia Fraţii Şcolilor Creştine a fost interzisă, în România, nu a fost altul decât cel de a-i ajuta pe Fraţii români, încă în viaţă, să reînceapă misiunea educativă şi pastorală. În septembrie 1992, eram deja la Pildeşti. Primul an am locuit în parohie, în comunitate cu pr. Budău Petru, paroh, pr. Cucuteanu Lau-renţiu, vicar şi cu surorile Maria Ciobanu şi Re-gina Horvat. În octombrie 1993, s-a creat comunitatea de Fraţii la Pildeşti. Din locuinţa Fraţilor, aflată în apropierea bisericii, au pornit mai multe iniţiative care, după părerea multora, au contribuit la deschiderea şi dezvoltarea comunităţii locale. Am oferit copiilor, tinerilor şi adulţilor, timpul nostru, priceperea noastră şi, mai presus de toate, inima noastră de Frate. Nu este cazul de a face bilanţul acestei prezenţe de un sfert de veac în dieceza de Iaşi. Nu. Dumnezeu care le ştie pe toate, va cântări şi judeca aceasta la momentul potrivit. Anul acesta am avut şi un alt eveniment unic în viaţa mea, desigur. Pe 31 iulie a.c. am sărbătorit 50 de ani de la depunerea voturilor călugăreşti pe viaţă. În aceea zi, am sărbătorit la casa Fraţilor din Madrid acest eveniment particular cu o Sfânta Liturghie şi o masă festivă la care s-au alăturat rudele şi nişte Fraţi. Pentru acest moment am compus nişte versuri pe care le ofer cititorilor revistei liceului. Închei acest articol cu un gând de mulţumire adus lui Dumnezeu care, cu adevărat, “a condus cu înţelepciune şi bunătăte…” paşii mei în aceşti 25 de ani, în mijlocul vostru; de asemenea mulţumesc Fraţilor superiori care au avut încredere în mine. Mulţumesc P.S. Petru Gherghel care cu mare drag m-a invitat,

de mai multe ori, în călătoriile sale pastorale prin dieceză şi P.S. Aurel Percă, care, cu mare generozitate şi bunătăte, ne-a primit la Semina -rul din Iaşi, zilnic, atât la masă, cât şi la Sf. Liturghie. Mă opresc aici. Lista ar fi prea lungă, dar ştiţi că sufletul meu este plin de recunostinţă faţă de toţi cei care, fiind instrumente ale lui Dumnezeu, au făcut posibilă implicarea noastră educativă şi pastorală în dieceză şi, mai ales, în comunitatea unde trăiesc. Dumnezeu să vă răsplătească pe toţi! RODEADO DE CHIQUILLOS Al cumplirse las Bodas de Oro de mi profesión perpetua como Hermano de La Salle

Hace hoy cincuenta, hermanos, Que al buen Dios yo ofrecí Mi vida joven, mis sueños, Mi presente y porvenir.

Fue un treinta y uno de julio Del año sesenta y seis Cuando dije a Dios: ¡Por siempre! ¡Por siempre te seguiré!

Algunos fuisteis testigos De esta ofrenda valiente Que el buen Dios Padre acogió Y transformó en perenne.

Han pasado muchos años De servicio a los pequeños En Ciaño, Ferrol, Burgos, Santander, Gandásegui, Lourdes, Santiago, Arcas, Los Corrales, Madrid. De Ujo salté a Iasi y Pildesti, en Rumanía. … … …

Sí, han pasado muchos años Rodeado de chiquillos En la escuela, en los patios, De acampadas y ejercicios.

Pero más que todo eso Rodeado de Hermanos Viviendo en comunidad El ideal lasaliano.

Hoy con vosotros, amigos, Celebro el aniversario De aquél, ¡para siempre!, hermoso, A mis veinticinco años.

Y ya, para terminar, Alcemos la copa, todos, Y bendigamos a Dios En este día dichoso.

Fr. Jesus-Arturo Sagredo

15


Aditivii alimentari sunt substanţe chimice adăugate în alimente sau băuturi cu scopul de a le “ameliora” diverse proprietăţi: gustul, cu-loarea, stabilitatea, rezistenţa la alterare. În mod standardizat, denumirea lor este formată din litera “E” şi un indice compus din trei cifre. “E”-urile, cum au fost codificate pe plan internaţional substanţele chimice introduse în alimente, au fost astfel botezate tocmai pentru a ascunde cumpărătorilor denumirea substanţelor obţinute artificial. Sub motivaţia “tehnică” a folosirii unei denumiri care să nu fie dependentă de multitudinea limbilor de circulaţie inter-naţională, motivul real a fost acela de a nu sper-ia consumatorul şi de a-l determina să cumpere produse ambalate atractiv, dar foarte nocive. Introducerea “amelioratorilor” în alimente nu a fost cerută de consumatori. Producătorii le oferă, iar oamenii le consumă fără să-şi pună prea multe întrebări. S-a născut astfel o indus-trie uriaşă şi foarte rentabilă a E-urilor, având o cifră de afaceri de peste 20 miliarde $ anual. Aditivii alimentari sunt împăr ţiţi în 24 de categorii, dintre care enumerăm: Îndulcitori - înlocuiesc zahărul; Coloranţi - pentru a da o culoare apetisantă; Acidifianţi - dau un gust uşor acid; Corectorii de aciditate - cresc sau dimin-uează aciditatea; Emulsificatori - asigură un amestec omo-gen între apă şi grăsimile alimentare; Conservanţi - întârzie sau împiedică alte-rarea alimentelor; Corectorii de gust şi de miros - îmbunătăţesc mirosul şi gustul alimentelor; Propulsori - gaze care servesc la expul-zarea alimentelor din ambalaje; Antioxidanţi - limitează oxidarea alimen-telor sensibile la contactul cu aerul. Aditivii alimentari sau E-urile nu sunt altceva decât substanţe chimice deosebit de tox-ice şi chiar cancerigene. Potrivit rapoartelor or-ganizaţiilor internaţionale, la nivel global, mor-talitatea datorată consumului de alimente îmbogăţite cu substanţe artificiale se află pe locul 4, după consumul de droguri, medicamen-te şi accidentele de circulaţie. Consumul îndelungat de produse alimen-tare aditivate sintetic produce în organismul uman un bombardament asupra organelor in-terne, care provoacă distrugerea sistemului imunitar, precum şi o serie de tumori maligne şi benigne.

Vitamine ascunse sub numele de E-uri E 300 - vitamina C. Este un aditiv cu pro-prietăţi antioxidante, care se găseşte în pâine, aluaturi, prăjituri, cereale pentru micul dejun, sucuri, suplimente alimentare şi chiar vin. Vitamina C ajută organismul să ardă mai multe grăsimi în timpul antrenamentelor, ajută la re-generarea ţesutului, imbunătăţeşte circulaţia sângelui, protejează organismul de acţiunea rad-icalilor liberi, creşte absorbţia fierului din ali-mente şi stimulează sistemul imunitar. E 101 - vitamina B2. Vitamina B2 este cunoscută sub numele de riboflavină şi este folosită drept colorant alimentar. E101 are şi efecte benefice, printre care şi reducerea frecvenţei şi a severităţii migrenelor, ajută la funcţionarea glandei tiroide şi a metabolismului, menţine sănătatea părului, reglează secreţia de sebum şi combate oxidarea. E 306 - vitamina E. Este un aditiv consid-erat inofensiv şi este folosit în uleiuri ca să nu râncezească. Surse naturale de vitamina E sunt: ouăle, laptele şi carnea. E 160 - beta-caroten. Este substanţa care conferă morcovului culoarea portocalie. Aditivul este un colorant natural, galben-portocaliu, care se transformă în vitamina A. Specialiştii avertizează însă că beta-carotenul poate creşte riscul de cancer pulmonar în cazul fumătorilor. E-uri care conservă memoria E 163 - antocianinele. Sunt coloranţi natu-rali, extraşi din coaja strugurilor sau din varză roşie. Se găsesc în compoziţia produselor lac-tate, jeleurilor, dulciurilor, băuturilor răcoritoare şi supelor de legume. Antocianinele ajută la pre-venirea celulitei şi ridurilor, protejează sănăta-tea sistemului cardiovascular şi ameliorează ar-trita reumatoidă graţie proprietăţilor sale anti-inflamatorii. E 162 - “roşu de sfeclă”. Este tot un col-orant natural, care se extrage din sfecla roşie. Substanţa se găseşte în produse precum sucuri, lichioruri, prăjituri, bomboane şi produse de cofetărie. Este inofensiv, dar trebuie administrat cu restricţie la copiii mici şi la preşcolari. E 322 - lecitina. Se găseşte în ciocolată, iar

studiile arată că îmbunătăţeşte memoria şi

menţine creierul în priză.

Prof. Cristina Cobzaru

16


În data de 5 decembrie 2016, am avut onoarea de a primi vizita a doi Fraţi Consilieri generali din Congregaţia Fraţii Şcolilor Creştine şi anume Fr. Rafael Matas Rosello, originar din Spania, responsabil la nivelul Con-gregaţiei cu Pastorala Vocaţională şi cu Fa-milia Lasalliană şi Fr. Gustavo Ramirez, origniar din Mexic, responsabil la nivelul Con-gregaţiei cu Asocierea şi cu Misiunea Educa-tivă Lasalliană. La întâlnire au participat: re-prezentanți ai elevilor, cadrele didactice, auxi- liare și nedidactice din cadrul liceului nostru, precum şi reprezentanți ai grupului Signum Fidei. La începutul întâlnirii, Fr. Vicenţiu Ghiurca a prezentat programul, după care cei doi Fraţi con-silieri s-au prezentat. Fratele Rafael a amintit, de asemenea, de activităţile care vor avea loc, la nivelul Congregaţiei, în anul 2019, când se vor celebra 300 de ani de la moar-tea fonda-torului Congregaţiei „Fraţii Şcolilor Creştine”, Sfântul Ioan de La Salle. Anul 2019, la nivelul Congregaţiei, va fi sărbătorit şi ca Anul vocaţiilor lasalliene. După prezentarea Fraţilor consilieri, Fr. Vicenţiu Ghiurca, moderatorul întâlnirii, a ex-pus cu ajutorul unui montaj ppt, situaţia actu-ală a Familiei Lasalliene din România, din cele două centre educative de la Iaşi: Centrul de plasament „Căminul La Salle” şi de la Pildeşti. Au fost subliniate importanţa valorilor Credinţei, Comunităţii şi a Misiunii, valori care sunt trăite „împreună şi prin asociere” cu toţi membrii Familiei Lasalliene: Fraţi, profesori, educatori, personal auxiliar şi ne-didactic, precum şi membrii grupului „Signum Fidei”. Tot în acelaşi montaj au fost prezentate şi datele la zi ale realităţii Misiunii Educative Lasalliene din întreaga lume: 5 regiuni lasalliene, care cuprind 77 de țări, cu 976 de

școlii în care învață 961.521 de elevi, începând de la preșcolari până la studenți.

Fratele Rafael a luat cuvântul, după ter-minarea prezentării Fratelui Vicenţiu, şi a amintit de importanţa reevanghelizării Europei. Dacă în urmă cu mai multe secole, a fost Euro-pa cea care a transmis mai departe credinţa creştină şi a evanghelizat, se pare că acum, în zilele noastre, Europa este cea care are nevoie de evanghelizare. Fraţii, prin activitatea educa-tivă realizată în centrele lor doresc să ofere un ajutor în acest proces de reevanghelizare, în colaborare cu Biserica. Tinerii sunt mai uşor de inspirat şi se adaptează mai uşor decât adulţii în această activitate de reevanghelizare, de aceea trebuie să fim mai curajoşi în a-i a-

trage în această activitate de reevanghelizare a lumii şi a Eu-ropei. În a doua parte a întâlnirii, au ur-mat o serie de întrebări adre-sate celor doi invitaţi, la care aceştia au răspuns cu multă amabilitate. Temele luate în

discuţie au făcut referire la modul de abordare a situaţiilor când ne aflăm în dificultate, la mo-tivele care au stat la baza alegerii vocaţiei lor de Frate şi la importanţa exemplului bun găsit în familie, exemplu care a contribuit la întări-rea vocaţiei lor personale.

În încheiere, dna director Iştoc Cristina, răspunzând unei întrebări puse de Fr. Rafael, a oferit o mărturie personală a experienţei trăite în liceul nostru, în aceşti şapte ani de când se află în şcoala noastră, dintre care şase ani în calitate de director.

Suntem convinşi că astfel de vizite ne oferă posibilitatea de a ne simţi mai mult parte a acestei mari Familii Lasalliene şi ne încura-jează să ne implicăm cu mai mult entuziasm în activităţile noastre cotidiene.

Dîscă Paul, Chelaru Andrei, a X-a A

17


Ca profesori, noi încercăm să îi ajutăm pe elevii noştri să îşi dezvolte abilităţile necesare

pentru a înainta cu succes în viaţă şi pentru a face faţă provocărilor ce se ivesc la fiecare pas. În-

cercăm să le insuflăm dorinţa de a evolua, de a deveni oameni de calitate, de a depune eforturi

susţinute pentru a obţine ceea ce îşi doresc în viaţă. Deşi anii de liceu sunt grei,

greul şi mai mare vine după finalizarea studiilor. Câţiva dintre foştii noştri elevi

ne-au povestit câte ceva despre drumul pe care l-au ales după ce au absolvit lice-

ul. Mărturiile lor vă pot da, dragi elevi, o idee despre ce puteţi face pentru a vă

valorifica mai bine oportunităţile de care dispuneţi în momentul de faţă.

Bianca Bejan Ce drum ai ales după finalizarea studi-ilor liceale? După ce am terminat liceul am plecat în An-glia unde lucrez de 5 luni. Îţi place ceea ce faci? Este bine aici dar nu prea mă descurc cu limba engleză. Adică înţeleg cât de cât dar nu prea mă descurc cu vorbitul. Acum regret că nu am fost mai atentă la orele de engleză. Poate că dacă aş fi ştiut mai bine limba engleză şi aş fi găsit un loc de muncă mai bun. Ai vreun regret legat de drumul ales? Da. Îmi lipseşte mult mult familia. Nu e aşa bine printre străini, departe de familie. Dacă ai putea să dai timpul înapoi ai face ceva diferit? Aş fi stat acasă cu familia şi cu prietenul meu sau aş fi făcut în aşa fel încât sa plecăm toată familia împreună. Îmi lipsesc prietenii, şcoala foarte mult deşi nu credeam că o sa spun asta. Ce sfat ai da generaţiilor care studi-ază acum în liceul nostru? Să înveţe cât mai pot, să respecte şcoa-la noastră pentru că e ca o familie, să respecte profesorii, ei sunt ca nişte părinţi şi le vor binele chiar dacă nu-şi dau seama acum. Să respecte şcoala! Să fie mândri că sunt în şcoala noastră! Să fie mândri şi să mai îndrume şi pe alţii spre liceul nostru, să le arate cât de frumos este. Nu am crezut că o să fiu aşa mândră că am învăţat aici! Să scrieţi cu litere mari: să respecte profesorii şi

şcoala şi să fie mândri că învaţă la “Liceul La Salle”!

Bejan Georgiana

Ce drum ai ales după finalizarea studii-

lor liceale? Îmi ocup timpul cu facultatea, sunt

studentă la Facultatea de Litere, specializarea Spaniolă-Engleză şi fac voluntariat la o Casa de bătrâni din Bucium şi la Căminul de băieţi “La Salle” din Tătăraşi.

Îţi place ceea ce faci? Da. Mă bucur să fiu din nou într-un mediu

lasallian. Îmi aminteşte de liceu. În privinţa specializării pe care am ales-o, chiar îmi place. Am câteva materii mai grele, dar sper să le fac faţă.

Ai vreun regret legat de drumul ales? Anul în care am fost plecată în Spania l-

am regretat foarte mult şi aveam de gând să mă întorc şi să continui studiile. A fost o ex-perienţă dură, nu mă aşteptam să fie atât de greu. M-am integrat foarte greu, locuri de muncă puţine şi prost plătite, timp pentru tine aproape deloc. Nu era ceea ce mă aştep-tam să fie. Am văzut cu ochii mei că străinătatea nu-i ”lapte şi miere” cum tindem să credem toţi. Da, trebuia să acord mai multă importanţă disciplinelor: română, eng-leză, cele care acum sunt materii importante pentru mine şi la care am anumite lipsuri.

Dacă ai putea sa dai timpul înapoi ai schimba ceva?

Atitudinea nepăsătoare pe care am avut-o. Ce sfat ai da generaţiilor care studiază

acum în liceul nostru? Le-aş spune că baza cea mai importantă

pentru viitorul nostru este pusă în liceu, că totul trebuie făcut aşa cum se cuvine, că fiecare sarcină primită ar trebui tratată cu seriozitate şi că rebeliunea şi caracterul nega-tivist nu-şi au locul.

Prof. Alina Blaj

18


Aho, aho, profesori, fraţi Rămâneţi, ne ascultaţi! Vrem să vă urăm de bine Pentru anul care vine. Anul care a trecut Mai deştepţi ne-a şi făcut, Datorită muncii voastre Au crescut şansele noastre De a deveni în viaţă, A schimba a noastră faţă În profesori, ingineri, Doctori, mari consilieri, Arhitecţi şi buni piloţi Nu în smecheri, mafioţi. Cu stimă şi cu răbdare Vă urăm pe fiecare Şi strigăm în gura mare: Sunteţi cool, aveţi valoare! Mânaţi, măi! Începem cu cea mai tare Care-i…doamna directoare: Ea se luptă pentru noi La Bac să trecem uşor. Sâmbăta cu toţi venim, Cartea să o ronţăim, Cu NaCl condimentăm, Tot ceea ce învăţăm. Iar pe lângă înghiţim H2O ca să trăim. Cu drag noi vă mulţumim Pentru grija ce-o primim. Să vă dea Domnul de toate, Mult noroc şi sănătate Ia mai mânaţi, măi, flăcăi, Şi sunaţi din zurgălăi! Să ne strângem mic şi mare Ca să facem o urare Fratelui nostru mai mare, Grijile să nu-l doboare. El Vicenţiu se numeşte Şi pe toţi ne îndrăgeşte, Doar de bine ne învaţă Ca să fim mereu în faţă Oameni buni şi iubitori, Înţelepţi şi iertători. În anul ce a trecut Multe lucruri aţi făcut, Iar la anul care vine, Succese, împliniri depline. Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,

Şi sunaţi din zurgălăi! Foaie verde cioc de raţă Profa ne-a învăţat în viaţă Să gândim, să calculăm Logaritmi să rezolvăm Integrale şi mai multe Ca să fim cu toţi în frunte Cătinel am început Şi probleme am făcut. De multe ori v-am supărat Dar noi ştim că ne-aţi iertat Şi de 2 noi am scăpat Şi în somn noi încercam x2 să-l calculăm Sinus, cosinus, tangentă Ca să nu fiu corigentă. Absenţe am acumulat, De pregătire am uitat, Sâmbăta mai rar veneam Pentru că bine dormeam Şi acum la încheiere Vă dorim s-aveţi putere Ca să duceţi mai departe Matematica din carte Sănătate vă urăm Şi în suflet vă purtăm Clopoţei şi zurgălăi Să strigăm cu toţii ….hăi! Aho, aho copii şi fraţi De Jose să nu uitaţi Şi el este cel mai tare Chiar cu pozele le are Iar la ore el când vine În dictado tot ne ţine Deloc nu ne lasă-n pace Însă nu avem ce face. Telefoanele le ia Şi ne lasă-n urma sa. Bucuros este mereu Şi nu ne lasă la greu, Cu FSC-ul goneşte, Pe elevi îi plimbăreşte, Iar acum noi i-am urat Salud, Feliz Navidad! Mânaţi, măi!

Ascultaţi ce-avem de spus Pentru Fratele Jesus. Când papuci de schimb nu ai Ghiceşte de cine dai? După uşă se piteşte Şi pe noi ne urmăreşte. Dacă întârzi-i vai şi amar, Semnătura iar o dai. Dimineaţa alergai, Pe teren te încălzeai, Iar a doua zi, măi, frate Te porneai de pe la şapte Minte noi ne-am învăţat De n-am mai întârziat Sănătate vă dorim Vă spunem că vă-ndrăgim De ne vedeti încălţaţi Vă rugăm să ne iertaţi Clopoţei şi zurgălăi Să strigăm cu toţii ….hăi! Acum noi vă mulţumim Din inimă vă iubim Pentru toată truda voastră Ce-aţi depus-o-n şcoala noas-tră Nu putem să răsplătim Dar munca v-o preţuim. Tot efortul, bucuria În a vă face meseria. Domnul să v-o răsplătească, În har şi pace cerească, S-aveţi multă sănătate, Mult noroc, succes în toate. Ia mai mânaţi, măi, flăcăi, Şi sunaţi din zurgălăi!

19


Luni, 12 septembrie, por ţile liceului au fost larg deschise pentru a-i primi pe elevii care în anul acesta şcolar şi-au manifestat dorinţa de a începe sau de a continua formarea lor umană, profesională şi creştină în şcoala noastră. După participarea la sfânta Liturghie, elevii şi profeso-rii s-au adunat în sala de sport unde au avut loc festivităţile de începere ale noului an şcolar. Dna director, Iştoc Cristina, a prezentat elevilor noutăţile aduse de recentul Statut al elevilor, pre-cum şi noile prevederi ale Regulamentului intern al şcolii. Fr. Vicenţiu Ghiurca a prezentat motoul acestui an şcolar: PRIVEŞTE MAI DEPARTE şi valoarea pe care o vom aprofunda: TRANSCENDENŢA. Tuturor elevilor şi profesorilor mult succes în noul an şcolar! Marţi, 11 octombrie, ne-am bucurat să o avem în mijlocul nostru pe Sr. Ingrid Sturm, din Congregaţia „Surorile Sfintei Cruci”, din Linz, Austria. De 12 ani, Sr. Ingrid se numără printre binefăcătorii importanţi ai liceului nostru. În anul şcolar trecut, cu ajutorul Sr. Ingrid am reuşit să schimbăm jaluzelele de la geamuri şi să renovăm acoperişul şcolii. Prin trofeul oferit, comunitatea educativă a dorit să-şi manifeste recunoştiinţa şi mulţumirea pentru ajutorul primit în toţi aceşti ani. Domnul să vă răsplătească Sr. Ingrid pentru tot binele pe care îl faceţi! Şi în acest an şcolar 2016-2017 am dorit să continuăm Proiectul început cu doi ani în urmă intitulat: „Voluntarii Carităţii”. Pentru al treilea an consecutiv, comunitatea educativă (elevi, profesori şi părinţi) s-a mobilizat şi a strâns ali-mente şi haine pentru copiii Centrului de Plasament de tip familial „Madre Carla”, din Butea şi pentru bătrânii din Casa de bătrâni şi bolnavi „Sfântul Ioan Paul al II-lea”, din aceeaşi localitate. În acest sens, vineri, 28 octombrie, reprezentanţi ai elevilor şi ai profesorilor au mers în vizită la cele două centre şi au donat lucrurile adunate. Am avut posibilitatea să-i întâlnim în persoană pe beneficiarii proiectului nostru, să stăm de vorbă cu ei şi să ne cunoaştem mai bine. Săptămâna „Şcoala altfel” a fost organiza-tă la nivelul unităţii noastre şcolare în perioada 31 octombrie – 4 noiembrie. Activităţile şi proiectele realizate s-au desfăşurat conform pro-gramului stabilit. Dintre activităţile deosebite

amintim următoarele: Explicarea şi aprofundarea motoului anului şcolar „Priveşte mai departe” şi a valorii Transcendenţei, organizarea unui cam-pionat intern de fotbal numit „Cupa Toamnei” – câştigat de elevii claselor a IX-a şi organizarea Balului Bobocilor. Elevii şi profesorii s-au im-plicat în activităţile propuse cu bucurie şi interes. Vineri, 4 noiembrie, a fost organizat Balul Bobocilor. Ajutaţi şi coordonaţi de către elevii claselor a XI-a, opt elevi din clasele a IX-a au concurat pentru obţinerea titlurilor de Miss Boboc şi Mister Boboc. După mai multe probe, care au scos în evidenţă calităţile şi aptitudinile concurenţilor, juriul a ales: Miss Boboc - eleva Iştoc Carla, iar Mister Boboc - elevul Martişcă Cristian. De asemenea, a mai fost acordat şi titlul de Miss Popularitate elevei Mărtişcă Rita Cerasela. Felicitări elevilor claselor a XI-a pentru organizarea evenimentului şi elevilor claselor a IX-a pentru participare. Sâmbătă, 26 noiembrie, a avut loc pr ima zi de formare pedagogico-lasalliană a profesori-lor şi educatorilor, din anul acesta şcolar. Tema întâlnirii s-a intitulat: O chemare, mai multe voci: A trăi spiritualitatea într-o lume seculari-zată.

Luni, 5 decembrie, am avut onoarea de a primi vizita a doi Fraţi Consilieri Generali din Congregaţia Fraţii Şcolilor Creştine şi anume a Fr. Rafael Matas Rosello, originar din Spania, responsabil la nivelul Congregaţiei cu Pas-torala Vocaţională şi cu Familia Lasalliană şi a Fr. Gustavo Ramirez, originar din Mexic, responsabil la nivelul Congregaţiei cu Aso-

cierea şi cu Misiunea Educativă Lasalliană.

Luni, 12 decembrie, a fost finalizat proiectul educativ internaţional, Christmas Package along the Danube, promovat de or-ganizaţia “Danube-Networkers for Eu-rope” (DANET). Am avut posibilitatea de a interacţiona cu elevi şi profesori din Bulgaria, Germania şi Slovacia pe teme ce ţin de tradiţii culturale şi culinare specifice acestei perioade

minunate din an: CRĂCIUNUL.

Redacţia

20


ORIZONTAL 1) Sezon cu îngheţ la sol - Tot o oră. 2) Bloc de gheaţă - A lua la ţintă. 3) Franjuri de gheaţă la streaşină - Primele la alfabet! 4) Trecute în agendă! - Nu sunt al-tele ca ele. 5) Păstăi cu boabe - Este în pas cu moda. 6) Termen de asemănare - Cărţi bune la joc. 7) Bani gheaţă - Fata de la geam! 8) Expert în domeniu - Zonă plină de gheaţă. 9) Potriviri în versuri - Răspuns telefonic. 10) Gaură în gheaţă pentru pescuit - Vremea îngheţului. VERTICAL 1) Tip dezgheţat - Zăpăcit de cap. 2) Gheţuş. 3) Afluent al râului Târnava Mică - Dă o aproximare - Radu Palade. 4) A prinde tablele fix - Tip de roman. 5) Uraniu şi azot - Miros îmbietor. 6) Sticle speciale. 7) Cristale de gheaţă pe ramuri. 8) Cei prezenţi - Nu-maidecât! - Când şi când. 9) Nu mai mult - Lipsiţi de ficţiune. 10) Ţinut îngheţat la ruşi - Sunt în vogă!. DICŢIONAR: ROR

Ing. Traian Ploşniţă

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Fraţii Şcolilor Creştine şi întreaga comunitate

educativă a Liceului Tehnologic „Sfântul Ioan de La Salle”, din Pildeşti,

vă urează

CRĂCIUN FERICIT!

Un an 2017

plin de binecuvântări, pace şi realizări!

LA MULŢI ANI!

Documents

FRAŢII ŞCOLILOR CREŞTINE, DIN ROMÂNIA, LA CEAS ANIVERSAR · aprinse, pentru că o mică adiere de vânt le poate stinge. Ceea ce poate să țină aprinse în noi aceste valori