Embed Size (px)
DESCRIPTION
Cercetare privind consumul de droguri in judetul Alba.
Citation preview
Păun Mihaela-Valentina Dan Ioan Mihail
Drogurile nu sunt o alternativă
- Cercetare sociologică privind consumul de droguri în rândul liceenilor din judeţul Alba -
Reîntregirea Alba Iulia, 2009
Echipa de proiect: Coordonatorul studiului: Mihaela-Valentina Păun – sociolog. Mihaela Nadia Sava – medic CPECA Alba Claudiu Ioan Duşa – asistent social CPECA Alba Pr. Ioan Mihail Dan – consultant religios
Eşantionarea şi ponderarea eşantionului, realizarea machetei bazei de date, coordonarea culegerii datelor şi curăţarea bazei de date a fost realizată de Păun Mihaela-Valentina, iar introducerea chestionarelor în baza de date a fost realizată de Păun Mihaela-Valentina, Sava Mihaela Nadia şi Duşa Claudiu.
Parteneri:
Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Alba Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia Consiliul Judeţean Alba Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba Centru de cercetări şi studii inter-religioase şi de psihopedagogie
pastorală, Alba Iulia, Saint-Serge
Mulţumiri celor care au înţeles importanţa muncii noastre şi ne-au sprijinit în derularea proiectului:
Echipa de proiect mulţumeşte cadrelor didactice implicate, pentru înţelegerea şi sprijinul de care au dat dovadă în timpul desfăşurării proiectului. De asemenea, dorim să mulţumim în mod deosebit subiecţilor cercetării, elevii liceelor judeţului Alba, pentru seriozitatea cu care au tratat studiul şi au răspuns întrebărilor din chestionar.
Consultanţi de specialitate: Conf. univ. dr. Marina Lucian
2
Lect. univ. dr. Călina Ana Buţiu
Cuprins
Prefaţă.............................................................................................. 4Capitolul 1 Metodologia cercetării ............................................... 7 1.1 Motivaţia cercetării ............................................................. 7 1.2 Obiectivele studiului ........................................................... 8 1.3 Ipotezele cercetării............................................................... 8 1.4 Metode şi tehnici de cercetare.............................................. 9 1.5 Eşantionarea......................................................................... 9 1.6 Perioada de desfăşurare........................................................ 10 1.7 Analiza datelor..................................................................... 10Capitolul 2 Caracteristici socio-demografice ale respondenţilor 12 2.1 Situaţia şcolară a respondenţilor ......................................... 12 2.2 Situaţia personală a respondenţilor ..................................... 18 2.3 Situaţia familială a respondenţilor ....................................... 26Capitolul 3 Nivelul cunoştinţelor despre droguri ........................ 30Capitolul 4 Atitudinile respondenţilor cu privire la consumul de droguri ........................................................................................ 42Capitolul 5 Consumul de droguri ................................................. 49 5.1 Consumul de droguri al membrilor familiei şi al prietenilor ......................................................................................... 49 5.2 Consumul propriu de droguri .............................................. 56 5.3 Vârstă de debut în consumul diferitelor tipuri de droguri ... 66 5.4 Posibilitatea unui viitor consum de droguri ........................ 69 5.5 Motivaţii pentru consumul de droguri şi măsuri de prevenire a acestuia .......................................................................... 74Capitolul 6 Accesibilitatea şi disponibilitatea drogurilor ........... 82Capitolul 7 Concluzii ...................................................................... 91Bibliografie ...................................................................................... 96
3
Prefaţă
Consumul de droguri în România are toate atributele unei probleme sociale. El este un mod indezirabil de existenţă pentru un număr mare de cetăţeni, iar factorii de decizie din societate sunt tot mai îngrijoraţi de amploarea fenomenului. Paradoxul face ca pe măsură ce creşte preocuparea pentru consumul de droguri în rândul cetăţenilor activi să crească şi tentaţia în rândul acelora pentru care consumul de droguri este o modalitate de satisfacere a unor nevoi şi frustrări psihosociale toxice pentru ei şi de asemenea pentru societate. Consumul de droguri şi întreaga subcultură deviantă pe care o propagă (toxicomani, furnizori de droguri, reţele de crimă organizată, etc.) atacă nu numai în plan biologic, al sănătăţii persoanelor consumatoare, dar reprezintă un atentat la sănătatea morală şi la viitorul grupurilor şi comunităţilor umane. Prin dependenţa pe care o creează şi prin faptul că rădăcinile sale se pot dezvolta încă de la vârstele cele mai inocente, consumul de droguri este o problemă socială care necesită intervenţii rapide bazate pe o profundă cunoaştere a naturii sale.
Cercetarea de faţă privind consumul de droguri are ca şi scop „o primă evaluare a proporţiilor reale referitoare la consumul de droguri la nivelul populaţiei şcolare preuniversitare din judeţul Alba”. Ea vizează atât diagnoza (cunoaşterea stării de fapt), cât şi prefigurarea unor instrumente de prevenţie şi acţiune pentru toţi factorii implicaţi în lupta antidrog.1 Metodologia cercetării este fundamentată justificat, dat fiind scopul expus, pe metoda anchetei sociologice care reprezintă acea formă
1 Termenul de „luptă”, contestat de unii, îmi pare pe deplin justificat dat fiind gradul mare de risc şi pericol social la care sunt expuşi cei care se găsesc în postura de a se împotrivi propagatorilor şi consumatorilor de droguri.
4
de investigare socială care ne permite să „reprezentăm” satisfăcător un univers social greu, dacă nu imposibil de analizat în totalitate.
Desigur cititorii acestui raport vor fi dornici să vadă rezultatele şi propunerile fundamentate pe cercetare. Este o dorinţă legitimă. Dar nu orice rezultat interesant sau propunere inovativă este automat şi un câştig pentru cei care lucrează în domeniul acţiunilor antidrog. Trebuie să existe încrederea în corectitudinea demersului de cercetare. Din acest punct de vedere alegerea metodei anchetei într-o astfel de investigaţie este în sine o primă garanţie. Metoda anchetei are două componente importante din punct de vedere tehnic care dau măsura profesionalismului celor care o utilizează. Este vorba de modalitatea de selecţie a subiecţilor cercetării şi modalitatea de culegere a datelor (construcţia chestionarului de anchetă). Prima componentă ne asigură asupra reprezentativităţii, a capacităţii de generalizare a datelor culese pe un eşantion, iar cea de-a doua ne va arăta în ce măsură informaţiile culese pot reprezenta vocea reală a subiecţilor, atitudinile, intenţiile şi faptele lor. În privinţa operaţiilor de selecţie a cazurilor poate mai multe lucruri asupra rigorii alegerii lor ne pot spune cei care s-au ocupat de aplicarea şi colectarea chestionarelor de anchetă, oameni ai şcolii cu o înaltă probitate morală. Dacă analizăm şi prezentăm metoda de selecţie a cazurilor putem spune că ea este una probabilistică stratificată fiind la un anumit volum de eşantionare cea mai bună cale de urmat. Mărimea eşantionului este una satisfăcătoare şi chiar foarte mare pentru o cercetare uzuală, deoarece de la 1000 de subiecţi încolo se poate garanta o marjă de eroare foarte mică, sub 2-3%. Construcţia chestionarului în cazul cercetării de faţă a respectat şi ea standardele ştiinţifice din domeniu: utilizarea unor întrebări clare şi având caracterul unor indicatori ai principalelor aspecte ale problemei şi verificarea solidităţii chestionarului pe un prim lot de subiecţi.
Odată asiguraţi de corectitudinea metodologică nu ne hazardăm să spunem că datele cercetării de faţă reprezintă o puternică bază de cunoaştere a fenomenului consumului de droguri în rândul liceenilor din judeţul Alba. Pe parcursul capitolelor din raport aflăm astfel că există o populaţie adolescentă de risc în judeţul Alba situată în procente undeva între 15-20% din totalul elevilor de liceu. Deşi ca atare nu are o definiţie ponderea acestei populaţii de risc stârneşte îngrijorare. Regăsim aici tineri care deşi nu declară că sunt consumatori au ceea ce se cheamă o toleranţă scăzută faţă de consumul de droguri: nu doresc legi limitative, nu văd necesară intervenţia poliţiei şi în general nu consideră că e vorba
5
de un pericol social, de un lucru grav. Toleranţa faţă de ceva poate fi un lucru interpretabil. Confuziile sunt foarte uşor de stârnit de anumiţi lideri de opinie din România. Toleranţa faţă de răul profund care viciază şi distruge vieţi nu poate fi egală cu toleranţa faţă de orientări diverse din cadrul grupurilor umane. De aici necesitatea unor campanii educative şi morale în şcoli care pe de altă parte să nu producă respingere, ci să aibă un caracter atractiv (e nevoie de strategii şi programe complexe şi variate) mi se pare evidentă. O altă constatare a cercetării care merită a fi transpusă în programe este legată de faptul că principalele oferte de droguri le parvin liceenilor prin familie sau prin cei apropiaţi. Intervenţia asupra grupurilor şi asupra mediului social al consumatorului trebuie să fie astfel o altă componentă a luptei antidrog. Deseori cei care activează în acest domeniu sunt puşi în situaţia de a se interpune între cei care îi oferă suport tânărului dar sunt totodată şi furnizorii de drog sau modelele lui şi tânărul însuşi. O adâncire a specializării sociologice şi psihologice a profesioniştilor poate ajuta astfel la creşterea eficienţei programelor antidrog.
Închei subliniind că amploarea cercetării, noutatea ei şi aparatul metodologic utilizat, datele culese au capacitatea de a se constitui într-o ofertă generoasă de cunoaştere care să fie furnizată practicianului în domeniu, dar şi tuturor celor care sunt interesaţi de problematica consumului de droguri în general şi în particular de impactul fenomenului pe cuprinsul judeţului Alba.
Conf. univ. dr. Lucian Marina
6
Capitolul 1 Metodologia cercetării
1.1 Motivaţia cercetării
Un fenomen extrem de complex, profund şi tragic al lumii contemporane este considerat consumul de droguri. Amploarea pe care acest fenomen o prezintă în perspectiva anilor viitori este alarmantă deoarece România a devenit dintr-o ţară de „tranzit” una „consumatoare de droguri”.
Această problematică este una deosebit de acută pentru societatea noastră datorită costurilor sociale ridicate pe care aceasta le implică şi datorită legăturii dintre consumul de droguri şi delincvenţă.
Astfel una din principalele priorităţi este identificarea unei rezolvări eficace şi realiste a acestei probleme, iar elaborarea şi derularea de programe şi activităţi de prevenire coerente şi eficiente, necesită o cunoaştere reală a fenomenului şi un punct de plecare fundamentat ştiinţific. Acest lucru presupune pentru început analiza problemei, pe plan naţional şi pe plan local, pentru identificarea caracteristicilor grupurilor ţintă.
Obţinerea de informaţii despre cunoştinţele şi atitudinile legate de consumul de droguri, stabilirea proporţiilor reale, a tendinţelor de consum în rândul populaţiei şcolare a judeţului Alba reprezintă o nevoie resimţită de multă vreme de către cei care se ocupă de prevenirea şi evaluarea consumului de droguri, şi nu numai, şi reprezintă o etapă importantă în evaluarea evoluţiei fenomenului consumului de droguri la nivelul judeţului.
Studiu de faţă se doreşte a fi o primă evaluare a proporţiilor reale referitoare la consumul de droguri la nivelul populaţiei şcolare preuniversitare din judeţul Alba.
Această cercetare permite identificarea concluziilor în vederea orientării acţiunilor de prevenire, a măsurilor de tratament şi a măsurilor de reinserţie socială şi poate constitui un instrument de lucru nu doar pentru Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Alba cât şi pentru orice organizaţie cu obiect de activitate în domeniul prevenirii consumului de droguri sau tratamentului dependenţei de droguri şi inserţiei sociale, cât şi pentru toţi factorii administrativi şi politici
7
abilitaţi şi cu atribuţiuni în asigurarea climatului de ordine şi siguranţă civică şi în educarea tinerei generaţii. 1.2 Obiectivele cercetării
Obiectivul general – studiul a urmărit identificarea cunoştinţelor, atitudinilor şi a dimensiunilor reale a consumului de droguri în rândul populaţiei şcolare, din învăţământul preuniversitar, din judeţul Alba, acest lucru conducând la o evaluare concreta a situaţiei, care ulterior să conducă la o creştere a influenţei factorilor de protecţie şi o reducere a factorilor de risc, asigurându-se astfel o mai bună calitate a programelor de prevenire a consumului de droguri desfăşurate la nivelul instituţiilor de învăţământ din judeţul Alba.
Obiective specifice: Obţinerea de date privind proporţiile reale ale consumului de
droguri în rândul liceenilor. Identificare vârstei incipiente a consumului de droguri la liceeni. Cunoaşterea caracteristicilor socio-demografice ale
consumatorilor de droguri din rândul liceenilor. Identificarea nivelului de cunoştinţe a liceenilor despre efectele
consumului de droguri. Identificarea cauzelor care determină consumul de droguri în
rândul liceenilor.
1.3 Ipotezele cercetării
Ipotezele de la care a pornit studiul sunt următoarele: un număr mare de elevi au auzit şi au cunoştinţe despre
drogurile ilegale; elevii cunosc locuri unde se consumă droguri şi frecventează
astfel de locuri; în rândul tinerilor care urmează o formă de învăţământ
preuniversitară există elevi care au consumat cel puţin odată droguri ilegale;
cunoaşterea sau necunoaşterea efectelor negative pe care le au drogurile influenţează consumul;
problemele personale şi anturajul sunt principalele cauze care determină consumul de droguri în rândul liceenilor.
8
1.4 Metode şi tehnici de cercetare
În cadrul studiului a fost utilizată ca şi metodă de cercetare ancheta sociologică cantitativă, iar instrumentul de cercetare utilizat a fost chestionarul structurat, care a avut următoarele secţiuni: date socio-demografice, cunoştinţe despre droguri, accesibilitatea drogurilor, posibilitatea de a consuma droguri, atitudini şi comportamente în cazul în care un prieten sau o persoană apropiată consumă droguri, consumul propriu şi relaţia cu Dumnezeu şi biserica.
Tehnica de anchetă folosită în prezentul studiu a fost chestionarul autoaplicat care a fost completat simultan de mai multe persoane. Prin instrumentul de colectare a datelor s-a urmărit asigurarea confidenţialităţi nefiind solicitate date personale ale respondenţilor, menţinându-se astfel anonimatului persoanelor intervievate.
A fost realizat un studiu pilot pentru a se asigura forma şi conţinutul optim al chestionarului, în cadrul căruia acesta a fost testat pe un număr de 15 elevi de liceu. S-a urmărit gradul de înţelegere a conţinutului instrumentului de cercetare precum şi durata aplicării acestuia. La finalul acestei etape după anumite modificări pentru creşterea clarităţii exprimării a rezultat forma finală a chestionarului.
1.5 Eşantionarea
Baza de eşantionare a fost reprezentată de populaţia şcolară care urmează o formă de învăţământ preuniversitară în judeţul Alba. Baza de date cu efectivele şcolare pe unităţi de învăţământ în funcţie de forma şi nivelul de şcolarizare ne-a fost pusă la dispoziţie de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba.
Metoda de eşantionare folosită în cadrul acestei cercetări este eşantionarea multistadială aleatoare pe clustere, stabilindu-se în final un eşantion de 90 de clase, fiind chestionaţi un număr de 2000 de liceeni.
Instrumentul de cercetare a fost aplicat în 35 de unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţul Alba: Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba Iulia, Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” Alba Iulia, Colegiul Naţional „Avram Iancu” Câmpeni, Colegiul Naţional „Bethlen Gabor” Aiud, Colegiul Naţional „David
9
Prodan” Cugir, Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia, Colegiul Naţional „Inochentie Micu Clain” Blaj, Colegiul Naţional „Lucian Blaga” Sebeş, Colegiul Naţional „Titu Maiorescu” Aiud, Colegiul Tehnic Aiud, Colegiul Tehnic „Alexandru Domşa” Alba Iulia, Colegiul Tehnic „Apulum” Alba Iulia, Colegiul Tehnic „Dorin Pavel” Alba Iulia, Colegiul Tehnic „I. D. Lăzărescu” Cugir, Grup Şcolar Agricol „Alexandru Borza” Ciumbrud, Grup Şcolar Agromontan „Ţara Moţilor” Albac, Grup Şcolar de Chimie Industrială Ocna Mureş, Grup Şcolar de Cooperaţie Alba Iulia, Grup Şcolar de Turism Arieşeni, Grup Şcolar „Dr. Lazăr Chirilă” Baia De Arieş, Grup Şcolar Forestier Câmpeni, Grup Şcolar „Horea, Cloşca şi Crişan” Abrud, Grup Şcolar Industrial „Avram Iancu” Zlatna, Grup Şcolar Industrial Jidvei, Grup Şcolar Industrial Sebeş, Grup Şcolar „Ştefan Manciulea” Blaj, Grup Şcolar „Timotei Cipariu” Blaj, Liceul cu Program Sportiv Sebeş, Liceul de Muzică şi Arte Plastice Alba Iulia, Liceul Sportiv Alba Iulia, Liceul Teologic Greco-Catolic „Sfântul Vasile Cel Mare” Blaj, Liceul Teologic Romano Catolic „Gr. Majláth Gusztáv Károly” Alba Iulia, Liceul Teoretic „Petru Maior” Ocna Mureş, Liceul Teoretic Teiuş, Seminarul Teologic Ortodox „Mitropolit Simion Ştefan” Alba Iulia.
1.6 Perioada de desfăşurare
Acest studiul a fost derulat în anul 2009 şi s-a desfăşurat pe parcursul a 6 luni după cum urmează: elaborarea metodologiei cercetării şi tipărirea chestionarelor – luna ianuarie 2009, instruirea operatorilor de teren, aplicare şi colectarea chestionarelor – luna februarie 2009, prelucrarea şi analiza datelor – perioada martie-mai 2009, realizarea şi prezentarea raportului – luna iunie 2009.
Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin intermediul consilierilor educativi sau a altor cadre didactice din unităţile de învăţământ selecţionate cărora le adresăm mulţumiri pentru că au înţeles importanţa muncii noastre şi au acordat echipei noastre tot sprijinul necesar pentru realizarea acestui raport.
1.7. Analiza datelor
Analiza datelor a fost realizată în programul SPSS (Statistical Package for the Social Sciences) şi a urmărit stabilirea proporţiilor reale
10
a consumului de droguri în funcţie de diverse variabile socio-demografice, cunoştinţele despre droguri, accesibilitatea drogurilor pe piaţă şi relaţia pe care respondenţii o au cu Dumnezeu.
11
Capitolul 2 Caracteristici socio-demografice ale respondenţilor
Prin analizele pe care le vom întreprinde în continuare dorim să surprindem modul în care ipotezele de cercetare s-au confirmat, au fost nuanţate sau au fost infirmate.
Primele întrebări din chestionar au un caracter general şi sunt întrebări prin care am vizat cunoaşterea caracteristicilor subiecţilor din punct de vedere personal, familial şi şcolar.
2.1 Situaţia şcolară a respondenţilor
Chestionarele au fost aplicate unui număr de 2000 de liceeni aceştia frecventând cursurile a 35 de licee din judeţul Alba.
Tabel 1 Distribuţia respondenţilor în funcţie de localitatea în care studiază
Localitate Frecvenţa ProcentProcent
validProcent cumulat
Abrud 20 1,0 1,0 1,0Aiud 140 7,0 7,0 8,0
Alba Iulia 741 37,1 37,1 45,1Albac 49 2,5 2,5 47,5
Arieşeni 16 0,8 0,8 48,3Baia de Arieş 49 2,5 2,5 50,8
Blaj 221 11,1 11,1 61,8Câmpeni 203 10,2 10,2 72,0Ciumbrud 37 1,9 1,9 73,8
Cugir 150 7,5 7,5 81,3Jidvei 21 1,1 1,1 82,4
Ocna Mureş 84 4,2 4,2 86,6Sebeş 219 11,0 11,0 97,5Teiuş 25 1,3 1,3 98,8Zlatna 25 1,3 1,3 100Total 2000 100 100 -
Cele 35 de unităţi de învăţământ în care a fost aplicat chestionarul sunt amplasate în 15 localităţi din judeţul Alba, astfel că distribuţia elevilor în funcţie de localitatea în care se află şcoala pe care aceştia o
12
frecventează se prezintă în felul următor: 741 elevi în Alba Iulia, 221 elevi în Blaj, 219 elevi în Sebeş, 203 elevi în Câmpeni, 150 elevi în Cugir, 140 elevi în Aiud, 84 elevi în Ocna Mureş, 49 elevi în Albac şi Baia de Arieş, 37 elevi în Ciumbrud, 25 elevi în Teiuş şi Zlatna, 21 elevi în Jidvei, 20 elevi în Abrud şi 16 elevi în Arieşeni (vezi Tabelul 1).
Tabel 2 Distribuţia respondenţilor în funcţie de forma de învăţământ
Forma de învăţământ
Frecvenţa ProcentProcent
validProcent cumulat
zi 1437 71,9 71,9 71,9seral 129 6,5 6,5 78,3SAM 434 21,7 21,7 100Total 2000 100 100 -
Unităţile de învăţământ liceal din judeţul Alba prezintă diferite forme de învăţământ, astfel că în funcţie de acest criteriu distribuţia respondenţilor se prezintă în felul următor: 1437 de elevi urmează cursurile la zi, 434 de elevi urmează cursurile la SAM (Şcoală de Arte şi Meserii) şi 129 de elevi urmează cursurile la seral (vezi Tabelul 2).
Grafic nr. 1 Distribuţia respondenţilor în funcţie de nivelul de studiu
Investigaţia are la bază 2000 de chestionare care au fost aplicate în proporţie aproximativ egală, în funcţie de nivelul de studiu al
13
20,1%
24,4%
28,7%
26,8%
clasa XII
clasa XI
clasa X
calsa IX
respondenţilor, astfel: 26,8% dintre respondenţi sunt în clasa a IX-a, 28,7% dintre respondenţi sunt în clasa a X-a, 24,4% dintre respondenţi sunt în clasa a XI-a şi 20,1% dintre respondenţi sunt în clasa a XII (vezi Graficul nr. 1).
O altă variabilă supusă studiului este cea în care este prezentat interesul respondenţilor faţă de propria situaţie la învăţătură. Randamentul şcolar a fost identificat ca factor de predispoziţie al frecvenţei şi intensităţii consumului de droguri, însă pe de altă parte nu există nici o evidenţă că un coeficient intelectual scăzut ar fi un factor predictiv pentru abuzul de droguri
Grafic nr. 2 Distribuţia respondenţilor în funcţie deinteresul faţă de propria situaţie la învăţătură
dezacord total
dezacord partial
acord partial
acord total
Pro
cen
t
80,0
60,0
40,0
20,0
0,0 3,7
17,1
75,9
Majoritatea respondenţilor, 75,9% dintre aceştia, prezintă un interes ridicat faţă de propriile rezultate şcolare, dar există şi un procent de 3,7% dintre respondenţii care consideră total nesemnificative rezultatele şcolare. Între aceste categorii mai există altele două, acestea prezentând un grad de indecizie mai mare, astfel că, 17,1% dintre respondenţi sunt parţial de acord cu afirmaţia: „rezultatele mele şcolare
14
contează pentru mine”, iar 3,3% dintre respondenţi fiind în dezacord parţial faţă de această afirmaţie (vezi Graficul nr. 2).
Este un lucru pozitiv că peste trei sferturi dintre liceenii chestionaţi sunt interesaţi de rezultatele şcolare acesta putând fi un factor determinant pentru un posibil refuz al consumului de droguri.
O influenţă majoră asupra atitudinilor elevului o au profesorii deoarece aceştia sunt cei care comunică şi transferă stiluri de învăţare şi de abordare a domeniului de învăţat, structuri afective şi atitudinale. De asemenea profesorii sunt modele pe care o parte a liceenilor le urmează, aceştia putând avea o mare influenţă asupra adolescenţilor prin puterea sugestivă a exemplului.
Tabel 3 Distribuţia respondenţilor în funcţie derespectul faţă de spusele profesorilor
Respect mult ceea ce îmi spun
profesoriiFrecvenţă Procent
Procent valid
Procent cumulat
acord total 766 38,3 38,3 38,3 acord parţial 911 45,6 45,6 83,9 dezacord parţial 158 7,9 7,9 91,8 dezacord total 109 5,5 5,5 97,3 nu răspund 56 2,7 2,7 100 Total 2000 100 - -
În urma analizei datelor se poate observa că 38,3% dintre respondenţi respectă întru totul spusele profesorilor însă există şi un procent de 5% dintre respondenţi care „nu dau doi bani” pe ceea ce spun profesorii afirmând că nu respectă deloc cele spuse de aceştia. Un procent de 45,6% dintre respondenţi sunt doar parţial de acord cu afirmaţia conform căreia respectă ceea ce îi spun profesorii iar 5,5% sunt parţial dezacord cu acea afirmaţie. Mai există un procent de 2,7% dintre respondenţi care nu au dorit să răspundă acestei întrebări (vezi Tabelul 3).
Din cele prezentate se poate observa faptul că peste 80% dintre respondenţi oferă un respect destul de ridicat spuselor profesorilor ceea ce înseamnă că aceştia trebuie să acorde o atenţie ridicată celor spuse deoarece există posibilitatea unei înţelegeri greşite a acestora. În acelaşi timp de multe ori profesorii reprezintă modele pentru liceeni aceştia
15
trebuind să fie atenţi şi la modul în care se comportă cel puţin în faţa elevilor pentru a nu îi influenţa în mod negativ.
O mare parte din timpul unei zile, 6 ore sau chiar mai mult liceeni îl petrec în compania colegilor de clasă, aceştia putând influenţa anumite decizii ale acestora.
Grafic nr. 3 Distribuţia respondenţilor în funcţie de acordul faţă de afirmaţia „majoritatea elevilor din clasa mea sunt drăguţi şi îşi oferă ajutor”
Înţelegerea dintre colegi de clasă şi sprijinul oferit între aceştia este foarte important acest lucru prezentându-se în cazul celor care au fost chestionaţi în felul următor: 40,5% dintre respondenţi sunt de acord cu afirmaţia „majoritatea elevilor din clasa mea sunt drăguţi şi îşi oferă ajutor”, 39,3% dintre respondenţi sunt doar parţial de acord cu afirmaţia, 10% sunt parţial dezacord cu afirmaţia şi 7,1% dintre respondenţi sunt în total dezacord cu afirmaţia considerând că în interiorul clasei din care aceştia fac parte relaţiile dintre colegi sunt foarte rele aceştia comportându-se urât unul cu celălalt şi nu îşi oferă ajutor reciproc (vezi Graficul nr.3).
La această întrebare au existat şi un procent de 3,2% dintre respondenţi care nu au dorit să răspundă.
Putem observa că o parte foarte mare dintre respondenţi, aproximativ 80% îşi desfăşoară activitatea educaţională în clase în care este o atmosferă plăcută, colegii fiind drăguţi unul cu celălalt şi
16
ajutându-se reciproc, acest lucru putând fi considerat un factor de protecţie în cazul consumului de droguri.
Un alt lucru extrem de important în determinarea unui viitor consum de droguri este acceptarea din partea grupului de egali, în situaţia de faţă acceptarea din partea colegilor de şcoală.
Tabel 4 Distribuţia respondenţilor în funcţie de acordul faţă de afirmaţia „alţi elevi mă acceptă aşa cum sunt”
Alţi elevi mă acceptă aşa cum sunt
Frecvenţă ProcentProcent
validProcent cumulat
acord total 982 49,1 49,1 49,1 acord parţial 748 37,4 37,4 86,5 dezacord parţial 103 5,2 5,2 91,7 dezacord total 93 4,7 4,7 96,4 nu răspund 74 3,6 3,6 100
Total 2000 100 - -
Aproape jumătate dintre respondenţi, mai exact 49,1%, consideră că sunt acceptaţi de către alţi elevi aşa cum sunt ei, în timp ce sunt doar parţial de acord cu faptul că sunt acceptaţi aşa cum sunt de alţi elevi un procent de 37,4% dintre respondenţi. Se consideră neacceptaţi de alţi elevi un procent de 4,7% dintre respondenţi iar un procent de 5,2% dintre cei care au fost chestionaţi sunt doar parţial dezacord cu faptul că sunt acceptaţi aşa cum sunt de alţi elevi (vezi Tabelul 4).
În acelaşi timp există şi în procent de 3,6% dintre respondenţi care nu au dorit să se pronunţe în legătură cu această temă.
Un lucru îmbucurător este că peste trei sferturi dintre respondenţi consideră că sunt acceptaţi aşa cum sunt de colegii de şcoală deoarece neacceptarea din partea grupului de egali poate fi un factor determinant în consumul de droguri.
De asemenea, poate fi un factor determinant în consumul de droguri şi dorinţa de integrare în grupul de egali cu orice preţ, chiar şi prin impresionarea acestora prin realizarea unor lucruri care nu sunt acceptate din punct de vedere social sau legal cum ar fi şi cazul consumului de droguri.
O concluzie ce poate fi trasă din cele analizate şi ce poate fi utilă pentru instituţiile şi specialiştii implicaţi în lupta antidrog este aceea că
17
o preocupare permanentă, încă din clasele mici, pentru ocuparea timpului tinerilor cu activităţi şcolare şi extraşcolare care să le cultive înclinaţiile şi orientările către lucruri acceptate social, precum şi inducerea dorinţei, ambiţiei de a obţine rezultate bune la învăţătură care să le menţină motivaţia pentru muncă, să le cultive stima de sine, evitând eşecurile şcolare, care îi demoralizează se pot constitui în căi eficiente pentru combaterea consumului de droguri.
2.2 Situaţia personală a respondenţilor
O altă comparaţie care poate fi realizată între liceeni şi care are o importanţă deosebită pentru cercetare este repartizarea respondenţilor în funcţie de gen astfel 52,8% dintre aceştia sunt de gen feminin, 45,5% sunt de gen masculin şi un procent de 1,7 nu au dorit să răspundă acestei întrebări (vezi Graficul nr.4).
Grafic nr. 4 Distribuţia respondenţilor în funcţie de gen
1,7%
52,8%
45,5%
nu raspund
feminin
masculin
Populaţia investigată este formată din liceeni din cadrul a 35 de unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţul Alba marea lor
18
anul nasterii
1993 si peste199219911990pana in 1989
Pro
cen
t
30,0
20,0
10,0
0,0
22,7
27,3
20,719,8
9,5
majoritate, 27,3%, au 17 ani, 22,7% au 16 ani sau mai puţin, 20,7% au 18 ani, 19,8% au 20 de ani iar cei mai puţini, 9,5%, au 21 de ani şi peste (vezi Graficul nr. 5).
Se poate considera că eşantionul nu este grupat din punct de vedere al vârstei respondenţilor. Această lipsă de grupare a eşantionului fiind previzibilă datorită faptului că s-au aplicat chestionare liceenilor care urmează cursuri la seral, astfel de cursuri fiind urmate de persoane al cărui intervalul din punct de vedere al vârstei este anormal pentru studii preuniversitare. Această distribuţie pe anii de studiu este importantă pentru eficienţa cercetării deoarece a permis adăugarea coordonatei timp, mai exact a studierii modului în care se schimbă opţiunile liceenilor în funcţie de evoluţia în timp a studiilor preuniversitare, putându-se realiza comparaţii între cei patru ani de studiu.
Grafic nr. 5 Distribuţia respondenţilor în funcţie de anul naşterii
19
În continuare au fost analizate o serie de întrebări cu referire la abilităţile sociale pe care le au respondenţii, cu referire la părerea pe care aceştia o au despre ei înşişi şi cu referire la activităţile de care aceştia sunt preocupaţi.
Abilităţile sociale, în care sunt cuprinse abilităţile de a interacţiona în cadrul grupului, de a-şi face prieteni, de a cere favoruri, de a face şi a accepta compromisuri, de a iniţia şi a încheia conversaţii, au repercusiuni nu numai asupra calităţii relaţiilor pe care adolescentul le stabileşte cu alte persoane, ci influenţează decisiv forma în care asimilează normele şi rolurile sociale.
Indivizii cu dificultăţi de interacţionare socială, pentru a-şi face prieteni, pentru a gestiona conflictele, ajung uşor în afara circuitelor de interacţiune de grup, primesc adesea etichete negative din partea egalilor şi găsesc ca singură cale pentru realizarea prestigiului în faţa celorlalţi este comportamentul contrar normelor, facilitând marginalizarea progresivă şi diminuarea stimei de sine.
Tabel 5 Distribuţia respondenţilor în funcţie de propria descriere
Acordul faţă de afirmaţiileAcord(%)
Dezacord(%)
NR(%)
Mă simt foarte stânjenit când trebuie să spun ceva în clasă
42,1 53,3 4,6
Am o grămadă de interese şi de pasiuni
79,3 12,2 8,5
Să fiu fericit este foarte important pentru părinţii mei
86,2 5,8 8
Mă îngrijorez foarte tare pentru o mulţime de lucruri fără importanţă
58,9 33 8,1
În ceea ce priveşte percepţia despre sine a liceenilor care au fost chestionaţi se poate observa că un număr foarte mare dintre aceştia, 42,1%, se consideră timizii sau nesiguri pe propriile puteri afirmând că s-ar simţi foarte stânjeniţi dacă ar trebui să spună ceva în clasă.
Un alt lucru care arată lipsa de siguranţă a respondenţilor în capacităţile şi în forţele proprii este faptul că se îngrijorează foarte tare
20
4,9%
30,6%
22,5%
22,8%
19,2%
nu raspund
dezacord total
dezacord partial
acord partial
acord total
pentru o mulţime de lucruri fără importanţă, aceasta fiind o afirmaţie cu care sunt de acord 58,9% dintre respondenţi.
O percepţie pozitivă asupra propriei persoane poate fi reflectată prin prezenţa diferitelor interese şi pasiuni în viaţa adolescenţilor, în situaţia de faţă putându-se observa că 79,3% dintre respondenţi au fost de acord cu afirmaţia că au o grămadă de interese şi pasiuni, în timp ce nu au fost de acord cu această afirmaţie 12,2% dintre respondenţi.
Un alt lucru pozitiv ce poate fi semnalat în percepţiile respondenţilor este acela că propria fericire este foarte importantă pentru părinţi. Un lucru îmbucurător este faptul că 86,2% dintre respondenţi consideră că una din priorităţile părinţilor este fericirea lor deoarece prezenţa sau absenţa unui suport emoţional din partea părinţilor poate fi un factor declanşator al consumului de droguri la adolescenţi.
Şi în cazul acestei întrebări există respondenţi care nu au dorit să ofere un răspuns, proporţia acestora variind între 4% şi 8% în funcţie de afirmaţii (vezi Tabelul 5).
Grafic nr. 6 Distribuţia respondenţilor în funcţie de acordul faţă de afirmaţia „câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic”
21
foarte dificildificilusorfoarte usor
Pro
cent
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
6,6
15,9
30,9
46,6
În ceea ce priveşte stima de sine a respondenţilor se poate observa că doar 30,6% dintre aceştia sunt în total dezacord cu afirmaţia „câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic” iar un procent de 22,5% dintre respondenţi au precizat că sunt parţial dezacord faţă de afirmaţie.
Un lucru îngrijorător este faptul că 19,2% dintre respondenţi au afirmat că sunt momente în care consideră că nu sunt buni de nimic şi, de asemenea, îngrijorător este faptul că 22,8% dintre cei chestionaţi au afirmat că sunt parţial de acord cu cele afirmate mai înainte (vezi Graficul nr. 6).
Indivizii care au o apreciere sărăcăcioasă cu privire la propria persoană şi propriile capacităţi depind mai mult de recunoaşterea celorlalţi şi, pentru a obţine această recunoaştere, sunt mai înclinaţi spre a se supune cerinţelor celorlalte persoane. Aceasta implică un factor crescut de risc cu privire la consumul de droguri, deoarece reduce probabilitatea de înfruntare a presiunii la consum produsă de egali sau de publicitate. Din contră, persoanele cu o stimă de sine crescută tind mai mult spre a se considera persoane care merită respectul şi consideraţia celorlalţi.
Grafic nr. 7 Distribuţia respondenţilor în funcţie de dificultatea de a se opune
22
O variabilă care poate fi considerată a avea o legătură strânsă cu stima de sine a respondenţilor este reprezentată de abilităţile acestora de a se opune, acestea referindu-se la capacitatea acestora de a se opune în mod ferm cererii, influenţelor sau manipulărilor din partea altor persoane şi de a acţiona într-un anumit fel, şi anume, să se opună solicitărilor celorlalţi într-o manieră non-agresivă şi fără a pune în pericol relaţiile cu ceilalţi.
Din analiza Graficului nr. 7 se poate constata faptul că 46,6% dintre respondenţi consideră că ar putea să spună foarte uşor nu atunci când cineva le-ar cere să facă ceva ce ei nu vrea iar 30,9% dintre respondenţi ar putea să facă acest lucru doar uşor.
Un procent de 15,9% dintre respondenţi consideră că ar fi dificil să refuze pe cineva care îi cere să facă un anumit lucru ce nu îi face plăcere în timp ce 6,6% dintre respondenţi consideră ca fiind foarte dificil să facă acest lucru (vezi Graficul nr. 7).
Se poate observa că este un procent destul de mare de respondenţi cărora le-ar fi greu să refuze pe cineva aceasta putând fi un aspect negativ care poate conduce la noi consumatori de droguri
Tabel 6 Distribuţia respondenţilor în funcţie de propria descriere
Cât de uşor sau dificil ar fi
Foarte uşor
Uşor DificilFoarte dificil
NR
să cer ajutorul atunci când am
probleme27,5 41,4 18 5,2 7,9
să ajut pe cineva care are nevoie
50,7 36,3 3 2,4 7,8
În urma studiul realizat în cele 35 de unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţul Alba se poate observa că majoritatea respondenţilor declară că le este uşor sau foarte uşor să ceară ajutorul atunci când au probleme (68,9%) sau să ofere ajutor unei alte persoane care are nevoie (87%). Cu toate acestea, este recomandabil ca în activităţile de prevenire să se insiste pe depistarea şi oferirea de ajutor celor cărora le este dificil sau foarte dificil să solicite ajutor atunci când au nevoie, în cadrul studiului 23,2% dintre respondenţi declarând că le este dificil sau foarte dificil să solicite ajutor atunci când au nevoie (vezi Tabelul 6).
23
Următorul aspect analizat se referă al modurile de a lua decizii pe care le utilizează respondenţii, prin acestea înţelegându-se capacitatea acestora de a decide autonom şi responsabil, luând în considerare avantajele şi inconvenientele opţiunilor disponibile şi asumând consecinţele.
Tabel 7 Distribuţia respondenţilor în funcţie demodurile în care aceştia i-au decizii
Acordul faţă de afirmaţiileAcord(%)
Dezacord(%)
NR(%)
Când mă decid să fac ceva duc activitatea până la capăt
90,6 4,1 5,2
Adeseori mă răzgândesc fără să mă gândesc la consecinţe
60,8 33,1 6,1
Adeseori când decid ceva nu contează ce gândesc prietenii mei
61,2 32,3 6,5
Cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid
77,4 15,3 6,3
Adeseori regret ceva ce am decis
62,8 30,5 6,7
Respect doar regulile pe care vreau eu să le respect
53,7 40,3 6
O modalitate de a studia gardul de maturitate şi responsabilitate al respondenţilor şi în acelaşi timp o modalitate de a studia influenţa pe care cei din jur o au asupra acestora este prin analiza modurilor în care aceştia i-au deciziile.
Observăm că majoritatea respondenţilor îşi asumă răspunderea când este vorba de activităţile pe care le realizează, 90,6% dintre aceştia afirmând că atunci când se decid să facă ceva duc activitate până la capăt. Nu acelaşi lucru poate fi spus despre asumarea răspunderii deciziilor luate 60,8% dintre respondenţi fiind de acord cu afirmaţia că adeseori se răzgândesc fără să se gândească la consecinţe.
Identificarea celei mai bune decizii este un lucru important pentru respondenţi, 77,4% dintre aceştia afirmând că înainte să se decidă cântăresc toate posibilităţile. Însă, cu toate aceste, respondenţii nu
24
reuşesc întotdeauna să i-a decizia cea mai înţeleaptă 62,8% dintre aceştia admiţând că adeseori regretă deciziile pe care le-au luat.
În ceea ce priveşte influenţa prietenilor în luarea deciziilor doar 33,2% dintre respondenţi i-au în seamă sugestiile oferite de aceştia, 61,2% dintre respondenţi afirmând că adeseori când decid ceva nu contează ce gândesc prietenii lor.
Un alt lucru ce trebuie precizat este faptul că mai mult de jumătate dintre respondenţi, 53,7%, nu acordă importanţă tuturor regulilor, aceştia afirmând că respectă doar regulile pe care doresc ei să le respecte (vezi Tabelul 7).
Modalităţile în care respondenţii i-au decizii în general va permite luarea unor decizii responsabile în legătură cu consumul de droguri sau comportamentele legate de substanţe. Mai mult, luarea deciziilor cântărind toate posibilităţile poate facilita succesul activităţilor proprii, făcând indivizii mai competenţi, cu un sentiment crescut de eficacitate, de control asupra propriului comportament şi cu o stimă de sine mai ridicată.
În vederea realizării unei cât mai bune preveniri a consumului de droguri în rândul tinerilor trebuie identificate activităţile care îi preocupă pe aceştia pentru a putea realiza prevenirea într-un mod care să fie perceput cât mai bine de adolescenţi.
Grafic nr. 8 Distribuţia respondenţilor în funcţie de
activităţile care îi preocupă
25
Se poate observa că activitatea care preocupă pe cei mai mulţi dintre respondenţi este utilizarea internetului, 78,3% dintre respondenţi afirmând că folosesc internetul pentru a asculta muzică, a se juca şi a comunica pe chat.
O importanţă ridicată este acordată şi bisericii 68% dintre respondenţi afirmând că mersul la biserică este o activitate care îi preocupă.
Activităţi care preocupă mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt practicarea unui sport sau participarea la evenimente sportive aceasta fiind o preocupare a 62,2% dintre respondenţi şi ieşitul seara în oraş la discotecă sau la cafenea, activitate care preocupă un procent de 62,5% dintre respondenţi.
Un interes scăzut din partea respondenţilor este manifestat faţă de întâlnirile cu prietenii pentru a se distra pe seama altora aceasta fiind o activitate care preocupă 26,6% dintre respondenţi, iar activitatea care preocupă pe cei mai puţini dintre respondenţi, doar 10,7%, sunt jocurile mecanice unde poţi câştiga bani.
Alte hobby-uri cum ar fi cântatul vocal, cântatul la un instrument, desenatul, scrisul sunt considerate o activitate care îi preocupă pe 51% dintre respondenţi (vezi Graficul nr. 8).
Tinerii, pentru a se face remarcaţi, recurg la conduite teribiliste şi sunt înclinaţi să încerce cât mai multe lucruri interzise pentru a atrage atenţia celorlalţi. Ei trebuie convinşi că pot impresiona şi în alte moduri care nu au efecte distructive supra vieţii lor. Implicarea acestora în activităţi de tip cultural-artistic îi valorifică, le dezvoltă abilităţi de viaţă şi le conferă încredere în sine.
Pentru un număr ridicat de tineri, motivaţia iniţierii consumului o reprezintă dorinţa de a se simţi bine, de a fi acceptaţi de anturaj. Acest fapt ridică problema strategiilor de ocupare a timpului liber ca o alternativă la consumul de droguri.
2.3 Situaţia familială a respondenţilor
Prezenţa sau absenţa părinţilor care să ofere suport emoţional copiilor lor, adică legături afective puternice în mediul familial poate fi un factor determinat în consumul de droguri în rândul adolescenţilor.
În ceea ce priveşte mărimea familiei din care respondenţii provin situaţia se prezintă în felul următor: 0,3% dintre respondenţi au familia formată doar dintr-un membru, 2,5% dintre aceştia au familia formată
26
din 2 membri, 21% dintre aceştia au familia formată din 3 membri, 41,8% dintre aceştia au familia formată din 4 membri, 15,8% dintre aceştia au familia formată din 5 membri, 6,8% dintre aceştia au familia formată din 6 membri, 2,9% dintre aceştia au familia formată din 7 membri, 1,4% dintre aceştia au familia formată din 8 membri, 1,1% dintre aceştia au familia formată din 9 membri, 1,2% dintre aceştia au familia formată din 10 membri sau mai mult, iar 5,5% dintre respondenţi nu au dorit să ofere un răspuns pentru această întrebare (vezi Tabelul 8).
Tabel 8 Distribuţia respondenţilor în funcţie de numărul membrilor familiei
Membri familie
Frecvenţa ProcentProcent
validProcent cumulat
1 5 0,3 0,3 0,32 50 2,5 2,5 2,83 419 21,0 21,0 23,84 835 41,8 41,8 65,65 315 15,8 15,8 81,46 135 6,8 6,8 88,27 57 2,9 3,0 91,28 28 1,4 1,4 92,69 22 1,1 1,1 93,7
10 şi peste 24 1,2 1,2 94,9non răspuns 110 5,5 5,5 100
Total 2000 100 100 -
Un alt item strâns legat de cel anterior este situaţia financiară a familiei cu o influenţă foarte mare asupra adolescenţilor. Un risc crescut de comportamente antisociale, este asociat cu anumiţi indicatori de dezavantaj social precum sărăcia, aglomerările umane şi condiţiile de viaţă precare. În acest cadru, deprivarea socială se poate considera un factor de risc - pentru abuzul de droguri pe termen lung - în cazul în care există sărăcie extremă şi, se asociază cu alte tipuri de probleme personale şi familiale. În acelaşi timp, diverse studii au demonstrat că educaţia superioară a părinţilor, un loc de muncă bun al acestora sau o mai bună disponibilitate materială pentru cheltuieli personale se pot
27
ven
itul f
am
ilie
i (le
i)
99-300
301-500
501-1000
1001-1500
1501-2000
peste 2000
Procent
30,020,010,00,0
21,3
15,4
17,3
24,1
11,3
10,6
asocia cu un consum mai mare de droguri printre adolescenţii ce provin din astfel de medii.
În cazul adolescenţilor din cele 35 de licee din judeţul Alba care au răspuns chestionarului situaţia financiară a familiilor este următoarea: 10,6% dintre aceştia au un venit familial între 99-300 lei, 11,3% dintre aceştia au un venit familial între 301-500 lei, 24,1% dintre aceştia au un venit familial între 501-1000 lei, 17,3% dintre aceştia au un venit familial între 1001-1500 lei, 15,4 % dintre aceştia au un venit familial între 1501-2000 lei şi 21,3% % dintre aceştia au un venit familial de peste 2000 lei (vezi Graficul nr. 9).
Grafic nr. 9 Distribuţia respondenţilor în funcţie de venitul familiei
În strânsă legătură cu cele două variabile prezentate anterior este şi item-ul legat de mediul de domiciliu al respondenţilor, deoarece numărul de membrii ai familiei şi venitul realizat de aceştia poate fi influenţat de locul unde îşi au aceştia reşedinţa, în mediul urban sau în mediul rural.
În mediul rural îşi face încă simţită prezenţa tradiţionalismul, iar „gura satului” încă reprezintă o modalitate de constrângere a libertăţilor
28
mediul de domiciliu
NRruralurban
Pro
cen
t
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0 4,3
41,5
54,2
de decizie şi de manifestare, în vreme ce oraşul reprezintă modernitate, libertate de exprimare şi de manifestare.
În cadrul studiului proporţiile respondenţilor din cele două medii de domiciliu se prezintă în felul următor: 54,2% dintre respondenţi sunt din mediul urban, 41,5% sunt din mediul rural iar 4,3% dintre respondenţi nu au dorit să precizeze mediul de domiciliu (vezi Graficul nr.10).
Ponderea mai mare a respondenţilor din mediu urban poate fi explicată şi prin ponderea mai mare a numărului de licee din mediu urban, mai exact, din cele 35 de licee în care au fost aplicat chestionare 31 sunt în mediul urban şi doar 4 în mediul rural.
Grafic nr. 10 Distribuţia respondenţilor în funcţie de mediul de domiciliu
Motivele pentru care cine poate lua decizia de a se apuca să consume droguri pot fi multiple însă o anumită influenţă poate fi manifestată şi de caracteristicele socio-demografice ale persoanei.
29
Capitolul 3 Nivelul cunoştinţelor despre droguri
Un aspect vizat în cadrul studiului a fost obţinerea de informaţii despre tipurile de droguri pe care le cunosc liceeni, despre cunoştinţele pe care aceştia le au cu referire la efectele cauzate de consumul de droguri şi despre locurile de unde se procură mai uşor droguri.
În primă fază a fost analizat gradul de cunoaştere a tipurilor de droguri, observându-se următoarele: cel mai cunoscut drog de către liceenii din judeţul Alba este cocaina, 90,4% declarând că au auzit de acest tip de drog, iar cel mai puţin cunoscut drog este GHB, acesta fiind cunoscut doar de un procent de 5,6% dintre adolescenţi.
Grafic nr. 11 Distribuţia respondenţilor în funcţie de cunoaşterea diferitelor tipuri de droguri
30
Referitor la tipurile de droguri pe care le cunosc liceeni, cel mai cunoscut drog, după cum am precizat, este cocaina, urmat de heroină (89,6% dintre subiecţi), marijuana/haşiş (85,1%) şi tranchilizante/sedative (76%). Alte droguri, cunoscute de un procent mare de liceeni sunt: ecstasy (68,5%), ciupercile halucinogene (41,5%) şi amfetaminele (32,7%). Procente reduse în ceea ce priveşte cunoaşterea drogurilor sunt înregistrate în cazul următoarelor tipuri: ketamina (27,4%), metadona (25,2%), LSD (18%), crack (16,4%), şi relevin (8,2%) (vezi Graficul nr. 11).
Pe lângă aceste tipuri de droguri 5,8% dintre respondenţi au declarat că au auzit şi despre alte tipuri, fiind precizate: tutunul, alcoolul, cofeina, canabis-ul, morfina, aurolac-ul opiu, mac-ul, metamfetaminele şi steroizii.
Grafic nr. 12 Distribuţia respondenţilor în funcţie de acordul faţă de următoarea afirmaţie: „ştiu tot ce trebuie despre
drogurile ilicite şi efectele lor”
5,1%
26,9%
18,6%
37,7%
11,7%NR
dezacord total
dezacord partial
acord partial
acord total
31
Cunoaşterea în bună măsură a efectelor negative ale consumului de droguri asupra sănătăţii omului, a familiei şi a comunităţii ne poate face să ne dam seama de urmările dezastroase pe care le va avea consumul de droguri în viitor. Nimeni nu va putea face vreodată o statistică exactă a victimelor directe a consumului de droguri însă pe baza informaţiilor existente pot fi reduse proporţiile acestui fenomen.
În ceea ce priveşte cunoştinţele despre droguri şi despre efectele cauzate de consumul acestora respondenţii au avut următoarele opinii: 26,9% au considerat că nu ştiu tot despre drogurile ilicite şi efectele lor în timp ce 11,7% dintre cei chestionaţi au afirmat că ştiu tot ce trebuie să ştie despre droguri şi despre efectele lor.
Tot în legătură cu afirmaţia „ştiu tot ce trebuie să ştiu despre drogurile ilicite şi efectele lor” 37,7% dintre respondenţi au spus că sunt parţial de acord cu aceasta iar un procent de 18,6% au afirmat ca sunt parţial dezacord cu afirmaţia, în timp ce 5,1% dintre respondenţi nu au dorit să acorde un răspuns în cazul acestei întrebări (vezi Graficul nr. 12).
Tabel 9 Distribuţia respondenţilor pe clasa de studiu în funcţie de acordul faţă de următoarea afirmaţie: „ştiu tot ce trebuie
despre drogurile ilicite şi efectele lor”
Ştiu tot ce trebuie să ştiu despre droguri ilicite şi efectele lor
ClasaTotal
IX X XI XII
acord total53 72 58 51 234
22,6% 30,8% 24,8% 21,8% 100,0%
acord parţial159 211 187 198 755
21,1% 27,9% 24,8% 26,2% 100,0%
dezacord parţial97 104 94 77 372
26,1% 28,0% 25,3% 20,7% 100,0%
dezacord total186 164 125 63 538
34,6% 30,5% 23,2% 11,7% 100,0%
Total495 551 464 389 1899
26,1% 29,0% 24,4% 20,5% 100,0%
32
Este ştiut faptul că o dată cu înaintarea în vârstă nivelul cunoştinţelor în orice domeniu se înmulţesc. O dată cu trecerea timpului fiecare om acumulează din ce în ce mai multe informaţii pentru că în această epocă a fi informat înseamnă a deţine puterea. În acelaşi timp sunt acumulate informaţii pentru a putea să te protejezi, să-ţi protejezi familia şi, de ce nu, chiar comunitatea. În cazul drogurilor şi al efectelor produse de acestea a fi informat înseamnă a fi conştient de pericolul care îl reprezintă şi care vor fi consecinţele pe care trebuie să le suporte o persoană care cade în plasa acestui viciu, a fi informat îţi oferă posibilitatea să alegi calea pe care o vei urma.
După o analiză a cunoştinţelor respondenţilor despre drogurile ilicite şi efectele acestora în funcţie de clasa în care aceştia studiază se pot observa următoarele: din numărul total de 538 de respondenţi care afirmă că nu au toate cunoştinţele despre droguri şi despre efectele lor, 186 sunt în clasa a IX-a, 164 sunt în clasa a X-a, 125 sunt în clasa a XI-a şi doar 63 sunt în clasa a XII-a lucru care arată că cu cât înaintează în vârstă scade numărul celor care consideră ca nu deţin toate informaţiile pe această temă, însă dintr-un număr de 234 de respondenţi care au afirmat că ştiu tot ce trebuie să ştie despre drogurile şi efectele lor 53 sunt în clasa a IX-a, 72 în clasa a X-a, 58 în clasa a XI-a şi 51 în clasa a XII-a observându-se că cel mai mic număr de respondenţi care au afirmat că ştiu tot despre acest subiect sunt în clasa a XII-a acest lucru putând arata că înaintarea în vârstă poate conduce la o mai bună autoanaliză.
Numărul respondenţilor care au fost parţial de acord cu afirmaţia „ştiu tot ce trebuie să ştiu despre drogurile ilicite şi efectele lor” este de 755 din care 159 sunt în clasa a IX-a, 211 sunt în clasa a X-a, 187 sunt în clasa a XI-a şi 198 sunt în clasa a XII-a, din cei 372 de respondenţi care au fost parţial dezacord cu afirmaţia 97 sunt în clasa a IX-a, 104 sunt în clasa a X-a, 94 sunt în clasa a XI-a şi 77 sunt în clasa a XII-a (vezi Tabelul 9).
Nivelul cunoştinţelor despre un anumit subiect, implicit şi despre droguri şi efectele produse de acestea, poate fi diferit şi în funcţie de genul persoanei deoarece persoanele de gen masculin şi cele de gen feminin sunt atrase de domenii diferii.
Astfel se poate observa că răspunsurile oferite de liceenii care au dorit să completeze chestionarul se prezintă în felul următor: 15,2% dintre respondenţii de gen masculin şi doar 8,5% dintre respondenţii de
33
feminin
dezacord totaldezacord partialacord partialacord total
Pe
rce
nt
50
40
30
20
10
0
Grafic nr. 13 Distribuţia respondenţilor pe gen în funcţie de acordul faţă de următoarea
afirmaţie: „ştiu tot ce trebuie despre drogurile ilicite şi efectele lor”
masculin
dezacord totaldezacord partialacord partialacord total
Pe
rce
nt
50
40
30
20
10
gen feminin au afirmat că ştiu tot despre droguri şi despre efectele produse de acestea.
30,9% dintre respondenţii de gen masculin şi 23,3% dintre cei de gen feminin au afirmat că nu deţin toate informaţiile despre droguri şi efectele acestora, 32,9% dintre respondenţii de gen masculin şi 42,5% dintre cei de gen feminin au pus că sunt parţial de acord cu afirmaţia că ştiu tot despre droguri şi efectele lor iar 15,5% dintre respondenţii de gen masculin şi 23,3% dintre respondenţii de gen feminin au afirmat că sunt parţial dezacord faţă de acea afirmaţie (vezi Graficul nr. 13), putând fi sesizate astfel diferenţe între nivelul cunoştinţelor pe aceasta temă între cele două genuri.
Hotărârea de a consuma sau de a nu consuma droguri poate fi influenţată şi de gradul de cunoaştere a riscului pe care îl are consumul diferitelor tipuri de droguri.
34
Tabel 10 Distribuţia respondenţilor în funcţie de gradul de risc pe care consideră că îl are consumul diferitelor tipuri de droguri
În ce măsură crezi că riscă oamenii să îşi producă un rău dacă
Nici un risc
Riscuri scăzute
Riscuri mari
NS/NR
încearcă marijuana sau haşiş (canabis, iarba) o dată sau de două ori
146 503 857 494
7,3% 25,2% 42,9% 24,7%
încearcă ecstasy o dată sau de două ori
80 442 816 662
4% 22,1% 40,8% 33,1%
fumează ocazional marijuana sau haşiş (cannabis)
105 473 857 565
5,3% 23,7% 42,9% 28,3%
consumă alte droguri ocazional
55 339 940 666
2,8% 17% 47% 33,3%
fumează marijuana sau haşiş frecvent
45 89 1366 500
2,3% 4,5% 68,3% 25%
consumă în mod regulat alte droguri
35 30 1427 508
1,8% 1,5% 71,4% 25,4%
Întrebaţi dacă există vreun risc de a produce vreun rău consumul o dată sau de două ori de marijuana sau haşiş 7,3% dintre respondenţii au precizat că nu, 25,2% au precizat că riscurile sunt scăzute, 42,9% au precizat că riscurile sunt mari şi un procent de 24,7% nu au ştiut sau nu au vrut să răspundă acestei întrebări. Răspunsurile oferite de aceştia au fost cam aceleaşi atunci când au fost întrebaţi despre riscurile consumului ocazional de marijuana şi haşiş, 5,3% dintre respondenţi afirmând că nu prezintă nici un risc, 23,7% că riscurile sunt scăzute, 42,9% că riscurile sunt mari şi 28,3% s-au abţinut sau nu au ştiut ce să răspundă. În momentul în care s-a pus problema consumului frecvent de marijuana sau haşiş răspunsurile oferite de aceştia au luat alte proporţii doar 2,3% dintre respondenţi afirmând că nu prezintă nici un risc, 4,5% că riscurile sunt scăzute, 68,3% că riscurile sunt mari iar procentul celor
35
care nu au ştiu ce să răspundă sau nu au dorit să facă acest lucru se păstrează în continuare mare fiind de 25%.
Dacă sunt luate în discuţie alte tipuri de droguri răspunsurile oferite de cei chestionaţi se prezintă puţin diferit. În cazul consumului de ecstasy doar o dată sau de două ori 4% dintre respondenţi au afirmat că nu prezintă nici un risc, 22,1% că riscurile sunt scăzute, 40,8% ca riscurile sunt mari şi un procent destul de mare, 33,1% se abţine să răspundă acestei întrebări.
Când noţiunea de droguri devine una generală, fără a oferi un tip exact de drog, şi ne referim la un consum ocazional numărul celor care nu ştiu ce să răspundă sau care nu vor să facă acest lucru creşte fiind de 33,3%, răspunsurile oferite de ceilalţi luând următoarele proporţii: 2,8% dintre respondenţii au spus că nu prezintă nici un risc, 17% ca prezintă riscuri scăzute şi doar 47% că prezintă riscuri ridicate.
Consumul regulat de droguri este considerat de un număr ridicat de liceeni, 71,4%, ca prezentând riscuri mari de a produce rău, numărul celor care consideră ca ar prezenta riscuri scăzute este de doar 1,5%, iar a celor care consideră că nu prezintă nici un risc de 1,8%. Şi în acest caz a fost un procent relativ mare de respondenţi, 25,4%, care nu au ştiu ce răspuns să ofere sau nu au dorit să îl ofere (vezi Tabelul 10).
Riscurile pe care le prezintă consumul de droguri este perceput de liceeni în funcţie de frecvenţa cu care se consumă drogurile.
O mare parte a subiecţilor investigaţi consideră consumul de droguri ca prezentând riscuri mari de a produce rău, însă îngrijorător este faptul că există respondenţi, deşi în proporţie mică, care consideră că nu prezintă nici un risc consumul de droguri, şi de asemenea îngrijorător este faptul că un procent destul de mare de liceeni nu ştiu dacă consumul de droguri prezintă vreun risc putând fi astfel foarte uşor prinşi în capcana acestui viciu.
Un alt aspect vizat l-a constituit menţionarea dificultăţii de a procura droguri în locaţii foarte importante pentru adolescenţi şi în care îşi petrec cea mai mare parte a timpului.
O primă locaţie adusă în discuţie şi cu o foarte mare importanţă pentru liceeni, fiind locul unde îşi petrec în jur de 6 ore pe zi, a fost şcoala şi împrejurimile acesteia.
Marea majoritatea a liceenilor care au fost chestionaţi, 87,2%, declarând că nu ştiu dacă se pot procura droguri de la şcoală sau din împrejurimile acesteia sau nu au încercat să facă acest lucru.
36
nu stiu/nu am incerc
foarte greu
greu
usor
foarte usor
Pro
cent
100,0
80,0
60,0
40,0
20,0
0,0
87,2
5,2
Grafic nr. 14 Distribuţia respondenţilor în funcţie de cunoştinţele despre dificultatea procurării drogurilor la şcoala sau în apropierea acesteia
Diferenţa de la 87,2% până la 100% este reprezentată de respondenţi care au susţinut faptul că se poate face rost de droguri în incinta şcolii sau în împrejurimile acesteia însă în diferite grade de dificultate, astfel: 5,2% dintre cei chestionaţi au afirmat că ar putea face rost foarte greu de droguri în această locaţie, 3% dintre respondenţi au precizat că ar face rost greu, 2,8% dintre respondenţi că ar face rost uşor şi un procent de 1,6% dintre respondenţi au afirmat că ar face rost foarte uşor de droguri la şcoală sau în împrejurimile acesteia (vezi Graficul nr. 14).
Chiar dacă procentajul celor care au afirmat că s-ar putea face rost de droguri uşor sau foarte uşor la şcoala sau în împrejurimile acesteia este mic, sub 5%, acest lucru prezintă semne de îngrijorare deoarece şcoala este locul unde adolescenţii îşi petrec o parte semnificativă a timpului şi colegii de clasă pot avea o foarte mare influenţă asupra acestora.
37
3,0%
80,0%
5,2%
4,3%
4,9%
2,7%
NR
NS/nu incercat
foarte greu
greu
usor
foarte usor
Grafic nr. 15 Distribuţia respondenţilor în funcţie de cunoştinţele despre dificultatea procurării drogurilor în cartierul unde locuiesc
Cartierul în care locuiesc, o altă locaţie avută în vedere de noi, are de asemenea o foarte mare influenţă asupra tinerilor deoarece acesta este locul în care ar trebui să se simtă în siguranţă şi este locul de unde îşi aleg prietenii, aceştia fiind cei care îi pot influenţa negativ sau pozitiv pe adolescenţi.
În ceea ce priveşte posibilitatea de a face rost de droguri în cartierul unde locuiesc aproape trei sferturi dintre respondenţi, 80%, au afirmat că nu ştiu dacă se poate face rost sau nu au încercat să facă acest lucru şi un procent de 3% nu au dorit să se pronunţe pe această temă. Restul respondenţilor au spus ca ar putea procura droguri din cartier dacă ar dori însă 5,2% dintre respondenţi au spus că ar procura foarte greu, 4,3% că ar procura greu, 4,9% că ar procura uşor şi 2,7% că ar face rost foarte uşor de droguri în cartier dacă ar dori acest lucru (vezi Graficul nr. 15).
38
foarte usor
usor
greu
foarte greu
NS/nu am incercat
Procent
100,080,060,040,020,00,0
77,4
8,9
Grafic nr. 16 Distribuţia respondenţilor în funcţie de cunoştinţele despre dificultatea procurării drogurilor în locurile unde îşi petrec timpul liber
O ultimă locaţie avută în vedere este reprezentată de locurile unde adolescenţii îşi petrec timpul liber, cum ar fi discotecile sau barurile. Numărul celor care nu ştiu daca se poate sau nu au încercat să procure droguri din astfel de locuri se menţine ridicat însă este mai scăzut decât în cazul celorlalte două locaţii, fiind de 77,4%. În schimb se poate observa o uşoară creştere a numărului respondenţilor care consideră că ar putea procura droguri din astfel de locuri dacă ar dori, situaţia prezentându-se în felul următor: 2,6% dintre respondenţi au spus că pot face rost de droguri din astfel de locuri foarte greu, 3,6% că pot face rost greu, 8,8% că pot face rost uşor şi în procent de 7,3% au afirmat că ar putea face rost foarte uşor de droguri în locurile în care îşi petrec timpul liber atâta timp cât ei şi-ar dori acest lucru (vezi Graficul nr. 16).
Un alt aspect important urmărit în cadrul studiului este nivelul de cunoaştere al adolescenţilor privind locaţiile de unde ar putea cumpăra mai uşor marijuana sau haşiş deoarece după cum am putut observa un număr semnificativ de tineri consideră că un consum ocazional al acestor tipuri de droguri nu prezintă nici un risc sau prezintă riscuri scăzute de a face rău.
39
Grafic nr. 17 Distribuţia respondenţilor în funcţie de locurile de unde cred că ar putea cumpăra marijuana sau haşiş
Mai mult de jumătate dintre respondenţi, 61,7%, au afirmat că nu cunosc nici un loc de unde s-ar putea procura marijuana sau haşiş, 18,1% dintre respondenţi au numit discoteca ca fiind un astfel de loc, 4,5% au precizat că ar putea procura marijuana sau haşiş cu ajutorul internetului, 4,2% au afirmat că ar procura dintr-un bar, 3,5% au precizat ca şi loc de un ar putea procura casa dealerului, 2,9% au spus că ar putea găsi pe stradă sau în parc, 1,3% au afirmat că ar putea procura marijuana sau haşiş de la şcoala, 0,9% au precizat ca ar procura de la internet-cafe şi un procent de 3,3% au afirmat că ar putea procura aceste tipuri de droguri din alte locuri decât cele menţionate mai înainte (vezi Graficul nr. 17).
Alte locuri decât cele menţionate anterior de unde respondenţii au precizat că pot procura marijuana sau haşiş dacă ar dori sunt următoarele: acasă la un vecin, cartiere rău famate, cazinouri, în gări, la WC publice, la petreceri, în locuri izolate fără iluminaţie, cu ajutorul cunoştinţelor, cu ajutorul prietenilor.
De asemenea a fost un respondent care la întrebarea legată de locurile de unde ar putea procura marijuana sau haşiş dacă ar dori a
40
precizat următorul lucru: „nu zic să nu vă daţi seama şi nu vreau ca prietenii mei să fie închişi”.
Astfel se poate observa că procurarea de droguri nu ar reprezenta o sarcină prea dificilă pentru acei liceeni care ar lua hotărârea să încerce droguri sau să se apuce să le consume. O posibilă sursă de furnizare a drogurilor o reprezintă prietenii, acesta fiind un lucru care nu trebuie neglijat deoarece implicarea grupului de egali în ceea ce priveşte drogurile reprezintă un factor ce poate fi crucial în utilizarea drogurilor la vârsta adolescenţei.
Deşi consumul de droguri este relaţionat cu factorii sociali şi psihologici, la vârsta adolescenţei utilizarea drogurilor mai poate fi explicată prin folosirea drogurilor în grupul de prieteni, prin încurajarea de către prieteni a folosirii drogurilor şi prin sancţiunile pe care grupul de similari poate să le aibă împotriva folosirii acestora.
Cu o pondere mult mai redusă faţă de locurile de distracţie în clasamentelor locaţiilor de unde ar putea procura marijuana sau haşiş mediul şcolar este şi acesta prezent, nici chiar acest spaţiu nu pare a fi cu totul lipsit de tranzacţiile cu droguri.
S-a putut observa că informaţiile deţinute de liceeni din cadrul celor 35 de unităţi de învăţământ din judeţul Alba în legătură cu drogurile şi efectele produse de consumul acestora nu sunt complete şi uneori sunt chiar incorecte, aceste lucru arătând necesitatea implementării cât mai multor programe de prevenire şi de informare cu privire la consumul de droguri adresate adolescenţilor, şi nu numai, putând fi implicaţi în astfel de programe părinţii şi cercul de prieteni.
Cunoscându-se importanţa pe care prietenii sau colegii o au în furnizarea de informaţii, creşterea numărului programelor de educaţie de la egal la egal (peer-to-peer education) s-ar putea dovedi o direcţie de acţiune de succes, dată fiind receptivitatea tinerilor la informaţiile venite din partea celor asemenea lor.
De asemenea un rolul important în furnizarea de informaţii legate de droguri îl are şi mass-media – televiziune, radio, presa scrisă şi internet – aceasta reprezentând una dintre principalele surse de informare ale adolescenţilor. Intensificarea colaborării dintre mass-media şi profesioniştii din domeniul dependenţelor, prin realizarea de emisiuni având ca scop prevenirea consumului de droguri, furnizarea de informaţii corecte şi complete, ar putea aduce beneficii importante pentru adolescenţi în direcţia conştientizării riscurilor şi a modificării atitudinilor acestora faţă de consumul de droguri.
41
Capitolul 4 Atitudinile respondenţilor cu privire la consumul de droguri
Adolescenţii sunt consideraţi ca fiind printre cei mai vulnerabili în faţa drogurilor. Ei sunt deschişi la nou, la experienţe inedite şi riscă să cadă pradă drogurilor pentru că deţin informaţii insuficiente cu privire la riscurile pe care le implică.
Un alt aspect important este că drogul începe să fie din ce în ce mai prezent în principalele grupuri în care se poate afla adolescentul la aceasta vârstă: anturajul şi şcoala. Este ceea ce determină formarea unui model atitudinal pozitiv sau negativ faţă de consumul de droguri, care este dezvoltat de interacţiunea cu membrii acestor grupuri. Atitudinile pot fi interpretate ca predispoziţiile cuiva de a acţiona într-o anumită manieră cu privire la un obiect sau cu privire la o anumită persoană, acestea incluzând anumite elemente: cognitive – credinţele cu privire la acest obiect sau persoană, afective – sentimente pozitive sau negative provocate de acel obiect sau persoană şi comportamentale – tendinţa apariţiei unui anumit mod de comportament.
Cea mai mare parte a subiecţilor investigaţi manifestă atitudini nete de respingere şi de delimitare de acest comportament, 87,7% dintre respondenţi fiind de acord cu afirmaţia „un tânăr nu trebuie sub nici o formă să consume droguri”, dar există şi atitudini mai permisive care sunt exprimate de un procent de 10,1% dintre respondenţi care nu au fost de acord cu afirmaţia respectivă.
Cu toate că un număr mare de respondenţi resping consumul de droguri, când sunt aduse în discuţie legile care îngrădesc consumul şi traficul de droguri un procent de 16% dintre respondenţi consideră că acestea nu ar trebui să fie mai restrictive în timp ce 79% dintre aceştia consideră că acestea ar trebui să fie mai limitative.
În acelaşi timp se poate observa că deşi proporţia celor care nu doresc ca legile să devină mai restrictive este de 16%, proporţia respondenţilor care consideră că poliţia nu ar trebui să urmărească tinerii care experimentează consumul de droguri creşte la 18,6%.
O altă contradicţie care apare în răspunsurile oferite de unii subiecţi investigaţi se referă la gravitatea fenomenul consumului de droguri, astfel că un procent de 44,3% dintre respondenţi consideră că multe activităţi sunt mai periculoase decât consumul de droguri, în timp ce consumul de droguri este considerat ca fiind unul dintre cele mai
42
mari rele care se întâmplă în ţara noastră de un procent de 69,8% dintre respondenţi (vezi Graficul nr. 18).
Grafic nr. 18 Distribuţia respondenţilor în funcţie de atitudinea faţă de consumul de droguri
1.
un tânăr nu trebuie sub nici o formă să consume droguri 2. consumul ridicat de haşiş sau marijuana reduce secreţia de hormoni sexuali 3. multe activităţi sunt mult mai periculoase decât consumul de droguri 4. în şcoală ar trebui să existe lecţii despre adevăratele pericole la care se expun cei care consumă droguri 5. legile care îngrădesc consumul şi traficul de droguri ar trebui să fie mai restrictive 6. consumul de droguri este amuzant 7. consumul de droguri este unul dintre cele mai mari rele care se întâmplă în ţara noastră 8. fumatul de marijuana nu duce la dependenţă psihică 9. poliţia nu ar trebui să urmărească tinerii care experimentează consumul de droguri 10. drogurile ajuta oameni să trăiască viaţa la maxim
Un număr foarte mare de respondenţi, 86,6% consideră că în şcoală ar trebui să existe lecţii despre adevăratele pericole la care se expun cei care consumă droguri, procentul celor care consideră că nu ar trebui astfel de activităţii este de 9,9%.
Un lucru estrem de îngrijorător este faptul că un procent de 17,8% dintre persoanele chestionate au declarat că drogurile ajută oamenii să
43
trăiască viaţa la maximum, iar un procent de 14,5% consideră consumul de droguri ca fiind amuzant.
Un alt lucru care nu trebuie neglijat este faptul că există un număr destul de ridicat de respondenţi care cunosc locaţii de unde ar putea cumpăra marijuana sau haşiş în timp ce există şi un număr ridicat de respondenţi care nu cunosc efectele consumului acestor tipuri de droguri, 19,2% dintre aceştia consideră că reducerea secreţiei de hormoni sexuali nu este consecinţă a consumul ridicat de marijuana sau haşiş iar un procent de 35,5% dintre respondenţi consideră că fumatul de marijuana nu duce la dependenţă psihică (vezi Graficul nr. 18). Aceste lucruri denotă necesitatea unor campanii de informare a liceenilor cu privire la efectele consumului de droguri.
Viitoarele programe de prevenire adresate tinerilor ar trebuie să se concentreze asupra conştientizării riscurilor asociate consumului de droguri atât pe termen scurt şi cât şi pe termen lung şi asupra formării abilităţilor de a rezista presiunii sociale, de a spune nu.
Referitor la percepţia consecinţelor pe care consideră că le-ar putea avea consumul de marijuana sau alte droguri ilicite asupra propriei vieţi respondenţii din cele 35 de licee au afirmat următoarele: 54,4% au spus că vor avea probleme cu poliţia, 37,9% au spus că ar fi imposibil să se întâmple acest lucru dacă se va apuca să consume marijuana sau alte droguri ilegale în timp ce 7,7% nu au dorit să răspundă. Consideră că o să îi creeze probleme la şcoală un procent de 56,6% şi tot mai mult de jumătate dintre respondenţi, 59,8%, cred că o să aibă probleme cu părinţii. În ceea ce priveşte prietenii 53,3% dintre respondenţi consideră că un viitor consum de droguri le va crea probleme în relaţia cu aceştia, totuşi un procent de 38,1% consideră că nu vor avea probleme cu prietenii.
Un viitor consum de droguri este considerat a implica probleme financiare de către 58,4% dintre respondenţi, aproximativ acelaşi procent, 58% considerând că va produce dependenţă. Puterea de concentrarea va fi şi aceasta afectată conform afirmaţiilor a 55,9% dintre respondenţi iar 57% consideră că nu vor mai putea urmări cum trebuie o conversaţie dacă vor consuma droguri (vezi Tabelul 11).
Tabel 11 Distribuţia respondenţilor în funcţie de percepţia consecinţelor în cazul unui viitor consum de marijuana sau alte droguri
Cât de probabil este sa te afli în Posibil Imposibil NR
44
următoarea situaţie daca vei consuma în luna următoare marijuana sau alte droguri
(%) (%) (%)
să am probleme cu poliţia 54,5 37,9 7,7să îmi creez probleme la şcoală 56,6 35,5 8să intru în conflict cu părinţii 59,8 32,5 7,8să am probleme cu prietenii 53,3 38,1 8,6să devin dependent 58 34,5 7,6să am probleme financiare 58,4 33,4 8,3să mă simt mai relaxat 49,4 41,9 8,8să trăiesc momentul mai intens 51,7 39,6 8,8să mă concentrez cu dificultate 55,9 35,1 9să percep lucrurile mai intens 40,8 50,3 9să mă angajez într-o relaţie sexuală pe care ulterior să o regret
53,3 37,2 9,6
să mă distrez mai bine 52,2 38,1 9,8să devin mai popular 31,4 58,3 10,4să uit de griji şi de problemele personale 47,9 42,1 10,1să devin mai încrezător în forţele proprii şi mai sociabil
33,4 55,8 10,8
să am raport sexual fără prezervativ 46,9 43 10,2să fiu spitalizat de urgenţă sau îngrijit la o cameră de gardă
53,6 36,5 10
să mi se pară că persoanele sunt împotriva mea şi mă persecută
54 36,3 9,8
să nu mai pot urmări cum trebuie o conversaţie
57 32,7 10,4
să nu mai fiu aşa timid 51,9 38,3 9,9
Angajarea într-o relaţie sexuală pe care ulterior să o regrete este considerată o consecinţă a unui viitor consum de droguri de către 53,3%, iar întreţinerea unui raport sexual fără prezervativ este considerată o altă consecinţă de către 46,9%. Se vor considera persecutaţi şi vor crede că toate persoanele sunt împotriva lor un procent de 54% dintre respondenţi şi cred că vor ajunge să fie spitalizaţi de urgenţă sau îngrijiţi la o cameră de gardă 53,6%.
Îngrijorător este faptul că sunt şi liceeni care atribuie efecte pozitive consumului de marijuana sau alte droguri cum ar fi: 49,4% consideră că o să se simtă mai relaxat, 51,7% afirmă că o să trăiască momentul mai intens, 40,8% consideră că o să perceapă lucrurile mai intens, 52,2% consideră că o să se distreze mai bine, 31,4% afirmă că o să devină mai populari, 47,9% cred că vor uita de griji şi de problemele
45
personale, 33,4% consideră că o să devină mai încrezător în forţele proprii şi mai sociabil şi 51,9% consideră că nu o să mai fie aşa de timizi (vezi Tabelul 11).
Grafic nr. 19 Distribuţia respondenţilor în funcţie de modul în care procedează când află că se droghează cineva
Atitudinea faţă de droguri se poate exprima şi prin modul în care cine
procedează atunci când află că o altă persoană consumă droguri. Modul în care reacţionează respondenţii atunci când află că o
persoană consumă droguri diferă în funcţie de importanţa pe care acea persoana o are pentru el şi de rolul pe care aceasta îl joacă în viaţa lui.
La aflarea veştii că un membru al familiei consumă droguri respondenţii ar proceda în felul următor: 52,3% dintre aceştia ar încercă să îl ajute, 34,7% dintre aceştia l-ar îndruma spre centrele de dezintoxicare, 3,4% ar anunţa poliţia iar 7,3% au refuzat să răspundă. Însă îngrijorător este că există şi un procent de 2% dintre respondenţi care au afirmat că nu ar face nimic iar şi mai grav este că există 0,4% dintre respondenţi care au afirmat că i-ar încuraja să consume.
În cazul în care persoana care consumă droguri este un prieten sau un cunoscut la aflarea veştii cei care au fost chestionaţi au afirmat că ar proceda în felul următor: 47,6% ar încerca să-i ajute, 38,4% l-ar îndruma spre centrele de dezintoxicare, 4,3% ar anunţa poliţia 6,8% nu au dorit să răspundă. De asemenea se poate observa că un procent de
46
2,6% dintre respondenţi au afirmat că nu ar face nimic şi 0,5% au afirmat că l-ar încuraja să consume, aceste procente fiind mai mari decât în situaţia în care consumatorul ar fi un membru al familiei.
Dacă persoana despre care ar afla că este consumatoare de droguri ar fi cineva necunoscut modul în care ar proceda se schimbă semnificativ faţă de atunci când era vorba despre un membru al familiei, despre un prieten sau despre un cunoscut. În această situaţie doar 19,1% dintre respondenţi ar încerca să-l ajute, doar 17,2% l-ar îndruma spre centrele de dezintoxicare, însă comparativ cu cele două situaţii un procent mult mai mare şi anume 26,5% ar anunţa poliţia, iar 5,3% nu au dorit să răspundă. Un lucru care este de-a dreptul alarmant este faptul că în acest caz un procent de 26,3% dintre respondenţi nu ar face nimic şi un procent de 5% l-ar încuraja să consume (vezi Graficul nr. 19). Aceste lucruri denotă că modul de a proceda atunci când află că cineva consumă droguri este influenţat de apropierea sentimentală faţă de acea persoană.
Atitudinea cuiva faţă de droguri presupune modalitatea de a acţiona într-o anumită manieră faţă de aceste substanţe, acestea incluzând ansamblul de credinţe, convingeri şi aşteptări ale individului legate de droguri, sentimentele (pozitive/negative, de acceptare/de respingere, favorabile/nefavorabile) pe care le experimentează individul faţă de droguri şi toate comportamentele relaţionate cu drogurile.
Atitudinile faţă de droguri pot fi de multe ori foarte rezistente la schimbare având un caracter mai mult sau mai puţin stabil şi permanent. Totuşi, acestea sunt învăţate şi drept urmare pot fi modificate prin intermediul programelor de prevenire adecvate.
Din acest motiv, intervenţiile trebuie să includă informarea tinerilor asupra drogurilor şi efectelor produse de consumul acestora. Totuşi, aceasta nu trebuie să constituie un element central al intervenţiei, aceasta trebuind orientată nu atât spre oferirea în exces a unor informaţii care nu sunt necesare, ci pe detectarea şi modificarea convingerilor eronate ale liceenilor care pot servi ca bază a atitudinilor pozitive faţă de droguri. În aceeaşi măsură, este necesar să se acorde atenţie posibilelor aşteptări pozitive ale subiectului faţă de consecinţele derivate din consum.
O anumită atitudine se poate manifesta în modul de a acţiona în diferite situaţii, generalizându-se la nivelul comportamentului individului. În acest sens o atitudine favorabilă faţă de igienă, faţă de o alimentaţie echilibrată, faţă de prevenirea îmbolnăvirilor, poate afecta
47
celelalte comportamente de asemenea aflate în relaţie cu sănătatea, cum ar fi consumul de droguri.
Aceasta face ca dezvoltarea atitudinilor pozitive cu privire la sănătate să fie un cadru în mod special adecvat pentru prevenirea consumului de droguri şi astfel să se poată interveni asupra a ceea ce este mai uşor dezvoltarea atitudinilor de apropiere faţă de un bun dezirabil, sănătatea, comparativ cu dezvoltarea atitudinilor negative faţă de droguri.
S-a observat o relaţie pozitivă între debutul consumului de droguri şi menţinerea atitudinilor şi credinţelor pozitive cu privire la droguri. Rareori adolescenţii încep să consume droguri fără a porni de la convingerea că beneficiile potenţiale ale consumului sunt mai mari decât posibilele costuri.
Capitolul 5 Consumul de droguri
Consumul de droguri reprezintă o problema de mare importanţă şi complexitate pentru noi toţi. El semnifică o speranţă sau o provocare pentru tineri, o problemă serioasă pentru părinţi şi profesori şi un semnal de alarmă pentru societate. Adolescenţa este vârsta la care apare
48
nevoia de identificare, de a se găsi şi înţelege pe sine şi pe cei din jur. Este vârsta experienţelor personale, vârsta căutării coordonatelor proprii sufletului şi corpului, vârsta descoperirii dimensiunilor realităţii.
Drogul are de multe ori forma unei astfel de experienţe, care reuneşte: curiozitatea, dorinţa de a încerca ceva nou, de a experimenta totul, dorinţa de a-şi ridica performantele intelectuale şi chiar dorinţa de a fi modern pur şi simplu.
5.1 Consumul de droguri al membrilor familiei şi al prietenilor
Având în vedere faptul că atât anturajul cât şi mediul familial au o mare influenţă în comportamentul tinerilor, care tind să adopte stilul de viaţă al persoanelor apropiate, studiul a vizat şi consumul de droguri al membrilor familiei şi al anturajului.
Grafic nr. 20 Distribuţia respondenţilor în funcţie de consumul de droguri al tatălui
49
Pentru a avea o imagine cât mai complexă asupra consumului de droguri din mediul familial am analizat consumul de droguri în cazul tatălui, al mamei, al fratelui sau surorii şi al altor rude.
În cazul consumului de droguri la tată pentru început a fost analizat consumul de inhalanţi reieşind că 0,9% dintre respondenţi susţin că taţii lor consumă, 93% că nu consumă, 0,9% că nu ştiu sau nu l-au văzut făcând acest lucru, iar 0,7 nu au vrut să răspundă şi 4,6% nu au tată. În cazul marijuanei sau haşişului tot 0,9% dintre respondenţi susţin că taţii lor consumă însă numărul celor care nu ştiu sau nu l-au văzut făcând acest lucru este de 1,4%. În ultimă instanţă a fost analizat consumul de alte droguri 0,6% dintre respondenţi afirmând că tatăl lor consumă şi 1,1% că nu ştiu sau nu l-au văzut consumând (vezi Graficul nr. 20).
Grafic nr. 21 Distribuţia respondenţilor în funcţie de consumul de droguri al mamei
50
În cazul consumului de droguri la mamă se poate observa că numărul celor care consumă este mai mic decât în cazul taţilor care consumă astfel că 0,4% dintre respondenţi au afirmat că mamelor lor consumă inhalanţi, 0,5% dintre aceştia au declarat că acestea consumă marijuana sau haşiş şi tot 0,5% au afirmat că mamele lor consumă alte droguri.
În acelaşi timp numărul celor care nu ştiu dacă mamele lor consumă sau nu le-au văzut făcând acest lucru este aproximativ acelaşi ca şi în cazul taţilor şi anume 0,9% dintre respondenţi au afirmat acest lucru în cazul inhalanţilor, 1,1% în cazul marijuanei sau haşişului şi 0,9% în cazul altor droguri (vezi Graficul nr. 21).
Grafic nr. 17 Distribuţia respondenţilor în funcţie de consumul de droguri al fratelui/surorii
Un procent de 0,8% dintre respondenţi afirmă că fratele sau sora lor consumă inhalanţi, 0,6% dintre respondenţi afirmă că aceştia consuma marijuana sau haşiş şi 0,4% dintre respondenţi susţin că aceştia consumă alte droguri.
În ceea ce priveşte incertitudinea respondenţilor un procent de 2% dintre aceştia au afirmat că nu ştiu dacă fratele sau sora lor consumă inhalanţi sau nu i-au văzut făcând acest lucru, 2,3% au spus că nu ştiu
51
dacă consumă marijuana sau haşiş şi 2,2% nu ştiu dacă aceştia consumă alte droguri (vezi Graficul nr. 21).
Consumul de droguri care se produce în familie influenţează consumul de droguri în rândul copii şi adolescenţi. Modelarea exercitată de către părinţi prin propriul lor consum influenţează într-un mod important consumul de droguri de către copii.
Grafic nr. 22 Distribuţia respondenţilor în funcţie de consumul de droguri al celui mai bun/bună prieten/ă
În afara părinţilor, pentru adolescenţi, un factor foarte important de suport şi de influenţă îl reprezintă cel/cea mai bun/bună prieten/prietenă.
În comparaţie cu membrii familiei în cazul celui/celei mai bun/bună prieten/prietenă se poate observa un număr mari mare de persoane care consumă, astfel 1,9% dintre respondenţi au afirmat că aceştia consumă inhalanţi, 2% dintre respondenţi au afirmat că aceştia consumă marijuana sau haşiş şi 1,3% au afirmat că aceştia consumă alte droguri.
De asemenea este mai mare ca în cazul membrilor familiei şi numărul celor care nu se pot pronunţa afirmând că nu ştiu sau nu i-au
52
văzut consumând 7,2% în cazul inhalanţilor, 8,3% în cazul marijuanei şi haşişului şi 7,5% în cazul altor droguri (vezi Graficul nr. 22).
Tabel 12 Distribuţia respondenţilor în funcţie de consumul de droguri al altor rude sau cunoştinţe
ConsumăDa(%)
Nu(%)
Nu ştiu nu l-am văzut (%)
Nu am astfel de
rude/ prieteni
(%)
NR (%)
Alte rude
inhalanţi 2,7 73,9 14,8 7 1,7marijuana sau haşiş
2 69,9 19,4 7,5 1,2
alte droguri 1,1 73 18,3 6,5 1,2
Alţi prieteni/
cunoştinţe
inhalanţi 10,6 56,7 24,5 6 2,3marijuana sau haşiş
10,7 50,4 30,5 6,2 2,2
alte droguri 5,8 55,4 30,5 6,3 2,1
Un consum de droguri destul de mare se poate observa şi în cazul altor rude ale respondenţilor, 2,7% dintre aceştia afirmând că alte rude consumă inhalanţi, 2% susţin că alte rude consumă marijuana sau haşiş şi 1,1% afirmă că alte rude consumă alte droguri. Cu cât gradul de depărtare fizică este mai mare cu atât creşte şi incertitudinea respondenţilor faţă de consumul de droguri a altor rude astfel că afirmă cu nu ştiu sau nu i-au văzut consumând: inhalanţi 14,8% dintre respondenţi, marijuana sau haşiş 19,4% dintre respondenţi şi alte droguri 18,3% dintre respondenţi.
Cel mai mare consum de droguri este întâlnit în cazul altor prieteni sau cunoştinţe, 10,6% dintre respondenţi afirmând că aceştia consumă inhalanţi, 10,7% că aceştia consumă marijuana sau haşiş şi 5,8% că aceştia consumă alte droguri. De asemenea, în acest caz este prezentă cea mai mare rată a non-răspunsurilor şi cel mai mare număr de respondenţi care au afirmat că nu ştiu dacă consumă sau nu i-au văzut făcând acest lucru, 24,5% în cazul inhalanţilor, 30,5% în cazul marijuanei sau haşişului şi tot 30,5% în cazul altor droguri (vezi Tabelul 12).
53
26,1%
65,3%
NR
nu s tiu
toti
mai mult de jumatate
jumatate
mai putin de jumatat
nici unul/una
O altă întrebare din aceasta categorie s-a referit la consumul de marijuana sau alte droguri în cazul prietenilor cu care respondenţii îşi petrec cea mai mare parte a timpului liber aceştia fiind consideraţi ca având o influenţă foarte mare asupra acestora. Grafic nr. 23 Distribuţia respondenţilor în funcţie de consumul de droguri
al prietenilor cu care îşi petrec cea mai mare parte a timpului liber
Conform afirmaţiilor celor care au completat chestionarul nici un prieten din cei cu care îşi petrec cea mi mare parte a timpului nu consumă marijuana sau alte droguri în cazul a 65,3% dintre respondenţi. Nu ştiu dacă prietenii cu care îşi petrec timpul liber consumă marijuana sau droguri un procent de 26,1% dintre respondenţi iar 1,8% dintre aceştia nu au dorit să răspundă acestei întrebări.
Dintre respondenţii care au afirmat că au prietenii cu care îşi petrec cea mai mare parte a timpului care consumă marijuana sau alte droguri un procent de 4,3% au afirmat că mai puţin de jumătate dintre prieteni fac acest lucru, un procent de 0,7% au afirmat că jumătate dintre prietenii lor fac acest lucru, un procent de 0,9% au afirmat că mai mult de jumătate dintre prieteni fac acest lucru şi un lucru destul de grav este că 1% dintre respondenţi au afirmat că toţi prietenii cu care îşi
54
petrec cea mai mare parte a timpului consumă marijuana sau alte droguri (vezi Graficul nr. 23).
Deoarece influenţa pe care prietenii cu care respondenţii îşi petrec cea mai mare parte a timpului liber este foarte mare un alt item analizat a fost situaţia şcolară a acestora.
Tabel 13 Distribuţia respondenţilor în funcţie de situaţia şcolarăa prietenilor cu care îşi petrec cea mai mare parte a timpului liber
Câţi prieteni au rezultate şcolare bune
Frecvenţă ProcentProcent
validProcent cumulat
nici unul/una 80 4,0 4,0 4,0mai puţin de jumătate 241 12,1 12,1 16,1
jumătate 328 16,4 16,4 32,5mai mult de jumătate 704 35,2 35,2 67,7
toţi 265 13,3 13,3 81,0nu ştiu 358 17,8 17,8 98,8
nu răspund 24 1,2 1,2 100Total 2000 100
Respondenţii procente diferite de prietenii cu care îşi petrec cea mai mare parte a timpului liber care au rezultate şcolare bune, iar aceste se prezintă în felul următor: 4% dintre respondenţi nu au nici un prieten cu rezultate şcolare bune, 12,1% au mai puţin de jumătate din prieteni cu rezultate şcolare bune, 16,4% au jumătate dintre prieteni cu rezultate şcolare bune, 35,2% au mai mult de jumătate dintre prieteni cu rezultate şcolare bune şi 13,3% dintre respondenţi au toţi prietenii cu rezultate şcolare bune.
Un lucru îngrijorător este faptul că un număr destul de mare dintre cei care au fost chestionaţi au spus că nu ştiu care este situaţia şcolară a prietenilor cu care îşi petrec cea mai mare parte din timpul liber, procentul respondenţilor care au afirmat acest lucru fiind de 17,8% (vezi Tabelul 13).
De asemenea, mai există şi în procent de 1,2% dintre respondenţi care nu au dorit să spună care este situaţia şcolară a prietenilor cu care îşi petrec cea mai mare parte a timpului.
În urma analizei se poate observa că procentul celor care au prieteni cu rezultate şcolare slabe este mic, peste 90% dintre respondenţi
55
1755
245
nu
da
având cel puţin un prieten dintre cei cu care îşi petrece ce mai mare parte a timpul liber care are au rezultate şcolare bune.
Se poate observa existenţa unor legături emoţionale puternice între părinţi şi copii sau între adolescenţi şi cel/cea mai bun/ă prieten/ă lucru care denotă că aceştia pot fi consideraţi un factor de protecţie care pot modera efectele expunerii la situaţii de risc şi, în acest fel, pot reduce vulnerabilitatea indivizilor în faţa problemelor relaţionate cu drogurile, însă în acelaşi timp pot fi cei care prin consumul lor să influenţeze negativ adolescenţii care tind să adopte stilul de viaţă al celor apropiaţi.
5.2 Consumul propriu de droguri
Între opinia celor chestionaţi privind tipurile de droguri şi consumul real poate fi observată o anumită corespondenţă, în sensul că liceenii au cunoştinţe despre drogurile existente chiar dacă nu sunt consumatori sau nu au intrat în contact efectiv cu ele.
Grafic nr. 24 Distribuţia respondenţilor în funcţie de consumul de droguri
Au fost chestionaţi un număr de 2000 de liceeni din 35 de licee din judeţul Alba iar dintre aceştia au afirmat că au consumat vreodată droguri un număr de 245 de liceeni, ceea ce reprezintă un procent de
56
12,3% din totalul celor care au fost chestionaţi, restul de 1755 dintre respondenţii afirmând că nu au consumat niciodată droguri (vezi Graficul nr. 24).
Tabel 14 Distribuţia respondenţilor în funcţie de consumul diferitelor tipuri de droguri
Ai consumat vreodată Da Nu NRtranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului
99 1867 345% 93,4% 1,7%
GHB (ecstasy lichid) 6 1970 240,3% 98,5% 1,2%
LSD sau alte substanţe halucinogene
13 1959 280,7% 98% 1,4%
alcool împreună cu pastile 134 1830 366,7% 91,5% 1,8%
ciuperci halucinogene 13 1958 290,7% 97,9% 1,5%
heroină 15 1960 250,8% 98% 1,3%
relevin 2 1973 250,1% 98,7% 1,3%
ecstasy 22 1952 261,1% 97,6% 1,3%
cocaină 17 1956 270,9% 97,8% 1,4%
metadonă 8 1968 240,4% 98,4% 1,2%
crack 7 1969 240,4% 98,5% 1,2%
ketamină 5 1970 250,3% 98,5% 1,3%
amfetamine 5 1970 250,3% 98,5% 1,3%
steroizi anabolizanţi 21 1955 241,1% 97,8% 1,2%
marijuana sau haşiş 76 1894 303,8% 94,7% 1,5%
alte droguri 17 1942 41
57
0,9% 97,1% 2,1%
Un lucru care este semnificativ de subliniat este faptul că liceenii cunosc toate tipurile de droguri, consumul fiind extins de asemenea la toate tipurile de droguri.
Analizând rezultatele obţinute în urma chestionării celor 2000 de liceeni cu privire la prevalenţa consumului de droguri, în funcţie de drogul consumat arată că: 99 dintre respondenţi au consumat tranchilizante sau sedative (extraveral, rudotel, diazepam şi înrudite) fără prescripţia medicului, 6 respondenţi au consumat GHB (ecstasy lichid – gama hidroxi butirat), 13 respondenţi au consumat LSD sau alte substanţe halucinogene, 134 de respondenţi au consumat alcool împreună cu medicamente, 13 respondenţi au consumat ciuperci halucinogene, 15 respondenţi au consumat heroină, 2 respondenţi au consumat relevin, 22 de respondenţi au consumat ecstasy, 17 respondenţi au consumat cocaină, 8 respondenţi au consumat metadonă, 7 respondenţi au consumat crack, 5 respondenţi au consumat ketamină, 5 respondenţi au consumat amfetamine, 21 de respondenţi au consumat steroizi anabolizanţi, 76 de respondenţi au consumat marijuana sau haşiş şi 17 respondenţi au consumat alte droguri. Rata non-răspunsurilor la această întrebare este mică situându-se undeva în jurul valorii de 2% (vezi Tabelul 14).
Alte tipuri de droguri, decât cele menţionate anterior, pe care respondenţi au spus că le-au consumat au fost: canabisul, tutunul, alcoolul şi opiumul.
Astfel se poate observa că cel mai consumat drog de către liceenii din judeţul Alba care au fost chestionaţi este alcoolul împreună cu pastile, urmat de tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului şi de marijuana sau haşiş.
Un alt lucru ce poate fi constatat în urma analizei Graficului nr. 24 şi a Tabelului 14 este faptul că numărul respondenţilor care au recunoscut că au consumat vreodată droguri este mai mic decât a celor care au spus că au consumat diferite tipuri de droguri de unde reiese faptul că au fost respondenţi care au consumat mai multe tipuri de droguri.
Chestionarul a cuprins, de asemenea, întrebări prin care am vizat cunoaşterea caracteristicilor subiecţilor din punct de vedere al genului, vârstei şi al situaţiei familiale, acestea fiind variabilele din punct de
58
vedere al cărora vom analiza consumul de droguri în cazul respondenţilor.
O primă variabilă avută în vedere în analiza consumului de droguri a fost genul respondenţilor.
În urma analizei rezultatelor din Graficul nr. 19 se poate observa că băieţii sunt mai afectaţi de consumul de droguri decât fetele.
Grafic nr. 25 Distribuţia respondenţilor pe genuri în funcţiede consumul diferitelor tipuri de droguri
Se constată că dintre cei care consumă sau au consumat diferite tipuri de droguri băieţii ocupă următoarele proporţii: 28,9% au consumat tranchilizante sau sedative (extraveral, rudotel, diazepam şi înrudite) fără prescripţia medicului, 50% au consumat GHB (ecstasy lichid – gama hidroxi butirat), 61,5% au consumat LSD sau alte substanţe halucinogene, 56,5% au consumat alcool împreună cu medicamente, 76,9% au consumat ciuperci halucinogene, 80% au consumă heroină, 100% au consumat relevin, 68,2% au consumat ecstasy, 82,4% au consumat cocaină, 75% au consumat metadonă, 85,7% au consumat crack, 60% au consumat ketamină, 40% au consumat amfetamine, 71,4% au consumat steroizi anabolizanţi, 69,7%
59
consum droguri
Re
spo
nd
en
ti
80
70
60
50
40
30
20
10
0
varsta
20 ani si pes te
19 ani
18 ani
17 ani
sub 16 ani
42
73
5655
15
au consumat marijuana sau haşiş şi 53,6% au consumat alte droguri (vezi Graficul nr. 25).
Subiecţii de sex masculin tind să consume aproape toate tipurile de droguri mai mult decât respondenţii de sex feminin, aceştia din urmă consumând într-o măsură mai mare tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului şi amfetamine.
O altă variabilă din perspectiva căreia va fi analizat consumul de droguri la respondenţi este vârsta pe care aceştia o au.
Grafic nr. 26 Distribuţia respondenţilor care consumă droguri în funcţie de vârstă
În ceea ce priveşte vârsta respondenţilor care au recunoscut că au consumat vreodată droguri observăm că cei mai mulţi liceeni care au consumat droguri, şi anume 73, au 17 ani, iar cei mai puţini dintre respondenţi care consumă droguri, şi anume 15, sunt cei care au 20 de ani şi peste.
Raportul în funcţie de vârstă a celorlalţi respondenţi care au recunoscut că au consumat droguri este următorul: 42 de liceeni au sub
60
consum droguri
Re
spo
nd
en
ti
80
70
60
50
clasa
IX
X
XI
XII
55
62
76
53
16 ani, 56 de respondenţi au 18 ani şi 55 de respondenţi au 19 ani (vezi Graficul nr. 26).
Se poate observa că odată cu creşterea în vârstă a respondenţilor numărul celor care consumă droguri scade aceasta arătând că nivelul de responsabilitate este direct proporţional cu vârsta.
Odată cu înaintarea în vârstă se consideră că nivelul cunoştinţelor creşte, scade influenţa pe care prietenii sau cunoscuţii o au asupra tinerilor şi în acelaşi timp creşte nivelul de responsabilitate pe care adolescenţii trebuie să şi-l asume.
Grafic nr. 27 Distribuţia respondenţilor care consumă droguri în funcţie de anul de studiu
Ca şi în cazul caracteristicilor demografice sex şi vârstă, anul de studiu se asociază semnificativ cu consumul de droguri, cei mai mulţii consumatori de droguri dintre liceenii din judeţul Alba, 76 la număr sunt în clasa a X, iar cei mai puţini, 53 de liceenii, sunt în clasa a IX. Restul respondenţilor consumatori se află în clasa a XI, 62 dintre aceştia şi în clasa a XII ,55 dintre aceştia (vezi Graficul nr. 27).
61
dezacord total
dezacord partial
acord partial
acord total
Fre
cve
nta
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
consumi droguri
da
nu
Se constată că distribuţia respondenţilor în funcţie de vârstă este alta faţă de distribuţia respondenţilor în funcţie de anul de studiu, acest lucru realizându-se datorită faptului că au fost chestionaţi liceeni care urmează cursuri la seral, astfel de cursuri fiind urmate de persoane al cărui intervalul din punct de vedere al vârstei este anormal pentru studii preuniversitare.
Pe lângă anul de studiu o altă variabilă relaţionată cu şcoala din perspectiva căreia poate fi analizat consumul de droguri la liceeni este interesul pe care aceştia îl manifestă faţă de propriile rezultate la învăţătură.
Grafic nr. 28 Distribuţia respondenţilor care consumă droguri în funcţie de interesul pentru rezultatele şcolare
Cei 245 de liceeni care au afirmat că au consumat droguri prezintă grade diferite de interes faţă de rezultatele pe care le obţin la învăţătură astfel că dintre aceştia 155 sunt întru totul de acord cu afirmaţia „rezultatele mele şcolare contează pentru mine”, 49 sunt parţial de acord cu afirmaţia, 19 sunt parţial dezacord cu afirmaţia, 15 nu sunt deloc de acord cu afirmaţia şi 7 respondenţi nu au dorit să se pronunţe pe această temă (vezi Graficul nr. 28).
62
consum droguri
nuda
Fre
cve
nta
800
600
400
200
0
membri familie
1
2
3
4
intre 5 si 10
peste 10
504
59
736
98
358
61 43
O situaţie şcolară slabă sau un dezinteres faţă de rezultatele la învăţătură, după cum se poate observa, nu prezintă o corelaţie pozitivă cu consumul de droguri, cei mai mulţi consumatori fiind interesaţi de rezultatele pe care le obţin la şcoală.
Cercetările au demonstrat că devianţa, în general şi consumul de droguri, în mod special este influenţată în mare măsură de climatul familial, şi anume de mărimea acesteia, de exemplele oferite în familie şi de nivelul de trai oferit de aceasta.
Grafic nr. 29 Distribuţia respondenţilor care consumă droguri în funcţie de numărul membrilor familiei
Un factor care se consideră că are o influenţă asupra consumului de droguri este numărul membrilor familiei. Astfel în situaţia de faţă dintre respondenţii care consumă droguri 7 fac parte din familii cu 2 membrii, 61 fac parte din familii cu 3 membrii, 98 fac parte din familii cu 4 membrii, 59 fac parte din familii între 5 şi 10 membrii şi 6 fac parte din familii de peste 10 membrii (vezi Graficul nr. 29).
63
consum droguri
nuda
Fre
cve
nta
400
300
200
100
0
venitul familiei
99-300
301-500
501-1000
1001-1500
1501-2000
pes te 2000
334
52
239
40
270
44
387
51
184
21
169
22
Din situaţia analizată se poate trage concluzia că nu prezintă o influenţă în determinarea consumului de droguri faptul că respondenţii trăiesc în familii monoparentale sau faptul că trăiesc în familii foarte numeroase, familiile celor mai mulţi consumatori având 3 sau 4 membri.
Se consideră că adolescenţii au predispoziţie asupra consumului unui anumit tip de drog cu cât acesta este disponibil pe piaţă, dar în acelaşi timp şi în funcţie de disponibilitatea acestuia din punct de vedere financiar, astfel că situaţia financiară a familiei poate influenţa decizia tinerilor de a se apuca de consumat droguri.
Grafic nr. 30 Distribuţia respondenţilor care consumă droguriîn funcţie de venitul familiei
În cazul respondenţilor care au declarat că au consumat vreodată droguri 22 dintre aceştia au un venit familial între 99 şi 300 lei, 21 dintre aceştia au un venit familial între 301 şi 500 lei, 51 dintre aceştia au un venit familial între 501 şi 1000 lei, 44 dintre aceştia au un venit familial între 1001 şi 1500 lei, 40 dintre aceştia au un venit familial între
64
consum droguri
nuda
Fre
cve
nta
1000
800
600
400
200
0
mediul de domiciliu
urban
rural
NR83
755
74
916
168
1501 şi 2000 lei şi 52 dintre aceştia au un venit familial de peste 2000 de lei (vezi Graficul nr. 30).
Studiind situaţia se poate observa că numărul cel mai mare de consumatori de droguri provin din familii ce au un venit de peste 2000 de lei în timp ce cel mai mic număr de consumatori provin din familii care au un venit mai mic decât minimul pe economie, lucru ce poate fi explicat atât prin posibilitatea financiară de achiziţionare a drogurilor cât şi prin anturaj care în cele două situaţii poate oferii perspective diferite.
O altă asociere ce poate fi observată este cea între respondenţii care au declarat că au consumat vreodată droguri şi mediul de domiciliul din care aceştia provin.
Grafic nr. 31 Distribuţia respondenţilor care consumă droguri în funcţie de mediul de domiciliu
168 dintre cei care au declarat că au consumat droguri au domiciliul în mediu urban, 74 au domiciliul în mediul rural şi 3 respondenţi care au afirmat că au consumat droguri nu au dorit să precizeze mediul în care îşi au domiciliul (vezi Graficul nr. 31).
65
Numărul celor care au consumat droguri şi au mediul de domiciliu urban reprezintă mai mult decât dublul celor care au mediu de domiciliu rural şi au afirmat că au consumat droguri lucru care arată prevalenţa mult mai mare a consumului de droguri la nivelul oraşului lucru ce poate fi explicat prin numărul mult mai mare de licee din mediul urban şi prin numărul mai mic al dealerilor din mediul rural.
5.3 Vârstă de debut în consumul diferitelor tipuri de droguri
Pentru a putea determina amploarea fenomenului consumului de droguri în rândul liceenilor din judeţul Alba am urmărit analiza vârstei de debut în cazul consumului de droguri şi, de asemenea, am mai urmărit care a fost ultima perioadă în care cei chestionaţi au consumat droguri.
Distribuţia pe grupe de vârstă a celor care au consumat diferite tipuri de droguri se prezintă astfel: cei mai mulţi dintre respondenţii care au consumat tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului au făcut acest lucru pentru prima dată între 14 şi 16 ani. De asemenea, tot în aceeaşi grupă de vârstă au consumat droguri pentru prima dată şi cei mai mulţi respondenţi consumatori de amfetamine, de ecstasy, de cocaină, de relevin, de ciuperci halucinogene de GHB (ecstasy lichid – gama hidroxi butirat), de alcool împreună cu medicamente şi de metadonă.
În acelaşi timp cei mai mulţi consumatori de marijuana sau haşiş, de heroină şi de steroizi anabolizanţi au consumat pentru prima dată aceste tipuri de droguri între 16 şi 18 ani.
În ceea ce priveşte consumul de LSD sau alte substanţe halucinogene, consumul de crack şi consumul de inhalanţi (glue, aurolac) ca să se simtă bine a fost realizat pentru prima dată de un număr de respondenţi egal atât în grupa de vârstă 14-16 ani cât şi în grupa de vârstă 16-18 ani.
De asemenea, au fost respondenţi care au afirmat că au consumat pentru prima dată alte droguri decât cele menţionate în următoarele categorii de vârstă: 2 respondenţi în grupa de vârstă 0-10 ani, un respondent în grupa de vârstă 10-14 ani, 8 respondenţi în grupa de vârstă 14-16 ani, 6 respondenţi în grupa de vârstă 16-18 ani şi un respondent a afirmat că a consumat pentru prima dată droguri la vârsta
66
de peste 18 ani (vezi Tabelul 15). Alte droguri care au fost menţionate de studenţi sunt alcoolul, tutunul şi cânepa.
Tabel 15 Distribuţia respondenţilor care consumă droguri în funcţie de vârsta de debut
Când ai consumat prima dată
0-10 ani
10-14 ani
14-16 ani
16-18 ani
peste 18 ani
NR
tranchilizante sau sedative
5 23 31 25 4 32
amfetamine 2 3 5 1 1 32ecstasy 2 6 10 9 3 27marijuana sau haşiş
3 10 27 33 5 28
LSD 1 2 3 3 - 33crack 1 - 3 3 1 34cocaină 3 2 10 3 2 33relevin 1 1 2 - - 33heroină 3 3 6 7 1 33ciuperci halucinogene
5 - 7 5 - 32
GHB 1 2 3 1 - 34alcool cu pastile
3 16 45 43 4 35
metadonă 1 3 5 1 - 32steroizi anabolizanţi
3 - 6 12 1 30
inhalante 2 2 5 5 - 35alte droguri 2 1 8 6 1 42
Se poate observa că principala vârsta de debut pentru consumul de droguri este situată între 14 şi 16 ani, vârstă care este echivalentă cu încheierea unei etape din viaţa tinerilor, terminarea şcolii generale şi începerea unei noi etape, viaţa de licean.
În vederea identificării amplorii reale a consumului de droguri în rândul liceenilor din judeţul Alba un alt aspect avut în vedere a fost determinarea ultimei perioade în care adolescenţii au consumat droguri.
Cele mai consumate tipuri de droguri de către liceeni din judeţul Alba sunt alcoolul împreună cu pastile, consumat până la această vârstă
67
de 21 de respondenţi, marijuana sau haşişul consumat până la această vârstă de 24 de respondenţi şi tranchilizantele sau sedativele fără prescripţia medicului utilizate până la această vârstă de 19 respondenţi.
În cazul în care perioada de timp este redusă la ultimele 12 luni cele mai consumate tipuri de droguri rămân aceleaşi, 35 de respondenţi afirmând că au consumat alcool împreună cu medicamente, 29 de respondenţi susţinând că au consumat tranchilizantele sau sedativele fără prescripţia medicului şi 25 de respondenţi au afirmat că au consumat marijuana sau haşiş.
Tabel 16 Distribuţia respondenţilor consumatori de droguri în funcţie de perioada în care au consumat
Când ai consumat
În ultimele 30 de zile
În ultimele 12 luni
Până la această vârstă
tranchilizante sau sedative
23 29 19
GHB 2 7 4LSD 3 2 6alcool cu pastile
22 35 21
ciuperci halucinogene
3 6 5
heroină 4 9 6relevin 1 2 3ecstasy 7 9 10cocaină 3 6 7metadonă - 5 3crack 2 4 5ketamină 1 5 4amfetamine 3 4 5steroizi anabolizanţi
5 7 4
marijuana sau haşiş
19 25 24
alte droguri 7 5 6
68
Îngrijorător este faptul că numărul respondenţilor care au afirmat că au consumat droguri în ultimele 30 de zile se prezintă în felul următor: 23 dintre aceştia au afirmat că au consumat tranchilizantele sau sedativele fără prescripţia medicului, 22 dintre aceştia au afirmat că au consumat alcool împreună cu medicamente, 19 dintre aceştia au afirmat că au consumat marijuana sau haşiş, 7 dintre aceştia au afirmat că au consumat ecstasy, 5 dintre aceştia au afirmat că au consumat steroizi anabolizanţi, 4 dintre aceştia au afirmat că au consumat heroină, 3 dintre aceştia au afirmat că au consumat ciuperci halucinogene, tot 3 dintre aceştia au afirmat că au consumat amfetamine, tot 3 au afirmat că au consumat cocaină, şi tot 3 dintre aceştia au afirmat că au consumat LSD, 2 dintre aceştia au afirmat că au consumat crack, tot 2 dintre aceştia au afirmat că au consumat GHB (ecstasy lichid – gama hidroxi butirat), iar câte un respondent au afirmat că au consumat ketamină sau relevin (vezi Tabelul 16).
Singurul tip de drog care nu a fost consumat de către respondenţi în ultimele 30 de zile este metadona, iar un număr de 7 respondenţi au afirmat că au consumat în această perioadă alte tipuri de droguri decât cele prezentate anterior, acestea fiind tutunul, alcoolul, macul şi opiumul. 5.4 Posibilitatea unui viitor consum de droguri
Motivele care ar putea determina un adolescent să ia hotărârea să se apuce să consume droguri sunt foarte multe iar influenţa negativă venită de la anturaj sau falsa informare în legătură cu acest subiect pot contribui enorm la această decizie.
Marijuana sau haşişul este un tip de drog de care a auzit marea majoritate a liceenilor chestionaţi, acesta fiind şi printre cele mai consumate tipuri de droguri de către respondenţi. De asemenea, aproape jumătate dintre respondenţi cunosc locuri de unde ar putea procura astfel de droguri dacă ar dori, acest lucru crescând posibilitatea unui viitor consum.
Pentru un număr mare dintre respondenţi, şi anume 76,7%, probabilitatea de a se apuca de fumat marijuana sau haşiş în următorul an este considerată ca fiind imposibilă, iar pentru un procent de 9,3% dintre respondenţi aceasta este considerată ca fiind aproape imposibilă.
Printre respondenţi există şi persoane în proporţie de 5% care consideră ca posibil consumul de marijuana sau haşiş în următorul an în
69
nu raspund
imposibil
aproape imposibil
pos ibil
foar te pos ibil
Pro
cen
t
80,0
60,0
40,0
20,0
0,06,8
76,7
9,3
5,0
timp ce un procent de 2,3% dintre respondenţi consideră foarte posibil ca aceştia să se apuce de fumat marijuana sau haşiş în următorul an (vezi Graficul nr.32).
Că în cazul majorităţii întrebărilor şi la această întrebare este un anumit procent, în acest caz 6,8%, dintre respondenţi care din varii motive nu doresc să ofere un răspuns.
Grafic nr. 32 Distribuţia respondenţilor în funcţie de posibilitatea de a se apuca de fumat marijuana sau haşiş în următorul an
Când în discuţie este adus un alt tip de drog se poate observa o oarecare schimbare. În ceea ce priveşte posibilitate ca în anul următor liceenii chestionaţi să inhaleze o substanţă (aurolac, etc.) pentru a se simţi bine situaţia este următoarea: 82,3% dintre respondenţi consideră care este imposibil, 7,2% dintre respondenţi consideră că este aproape imposibil, 2,6% consideră că este posibil şi în procent de 0,8% dintre respondenţi consideră ca fiind foarte posibil să inhaleze o substanţă anul viitor.
70
Şi în cazul acestei întrebări putem observa existenţa respondenţilor care nu au dorit să ofere un răspuns, proporţia acestora fiind de 7,2% (vezi Graficul nr. 33).
Grafic nr. 33 Distribuţia respondenţilor în funcţie de posibilitatea inhalării unei substanţe (aurolac, etc.) pentru a se simţi bine în următorul an
Dacă se discută despre droguri la modul general fără a fi precizat un
anume tip de drog percepţiile respondenţilor despre un posibil consum în anul următor se schimbă.
Consideră ca fiind imposibil să se apuce să consume droguri în anul următor un procent de 83,7% dintre cei care au fost chestionaţi, iar un procent de 5,6% dintre respondenţi consideră aproape imposibil un viitor consum de droguri.
Cei care consideră că există o anumită posibilitate să consume droguri în anul următor se distribuie în următoarele proporţii: 2,6% dintre respondenţi consideră un viitor consum de droguri ca fiind posibil în timp ce consideră ca fiind foarte posibil să se apuce să consume droguri la anul un procent de 0,9% dintre respondenţi.
Cei care nu au dorit să se pronunţe în legătură cu posibilitatea de a se apuca de droguri în anul următor reprezintă 7,2% dintre respondenţi (vezi Graficul nr. 34).
Grafic nr. 34 Distribuţia respondenţilor în funcţie de posibilitatea de a consuma droguri în următorul an
71
7,2%
83,7%
5,6%
2,6%
,9%
nu raspund
imposibil
aproape imposibil
pos ibil
foar te pos ibil
Astfel că se poate observa necesitatea implementării programelor de prevenire, lucru care devine evident dacă avem în vedere că pentru următorul an consideră că este posibil sau foarte posibil să fumeze marijuana (iarbă) sau haşiş un procent de 7,3% dintre respondenţi, să inhaleze o substanţă (aurolac) pentru a se simţi bine un procent de 3,3% dintre respondenţi şi să consume droguri ilegale un procent de 3,5% dintre respondenţi.
Sunt îngrijorătoare procentele celor care au admis posibilitatea unui viitor consum în anul care vine acest lucru putând fi explicat fie prin consumul actual de droguri mai mare decât cel care reiese din date studiului – ipoteză susţinută şi de faptul că fiind un fenomen sancţionat atât legal cât şi social este de aşteptat ca cei care nu sunt convinşi de confidenţialitatea datelor să ascundă adevărul – fie, aşa cum o indică datele cercetării o parte dintre adolescenţi atribuie consumului de droguri consecinţe pozitive, cum ar fi să uite de grijile şi
72
problemele personale, să se simtă mai relaxaţi sau să se distreze mai bine.
Grupurile sociale din care fac parte tinerii au un rol important în generarea comportamentului consumului de droguri, fenomenul de imitare fiind foarte puternic mai ales în rândul adolescenţilor.
Tabel 17 Distribuţia respondenţilor în funcţie de hotărârea de a consuma haşiş dacă prietenul cu care este la petrecere acceptă
Vei consuma haşiş
Frecvenţă ProcentProcent
valid Procent cumulat
sigur da 51 2,6 2,6 2,6probabil 122 6,1 6,1 8,7
puţin probabil 234 11,7 11,7 20,4sigur nu 1529 76,4 76,4 96,8
nu răspund 64 3,2 3,2 100Total 2000 100 - -
Se cunoaşte influenţa deosebită a anturajului în determinarea consumului de droguri, şi cu precădere influenţa care o are cel mai bun prieten şi de asemenea se cunoaşte faptul că petrecerile private sunt locuri unde se consumă droguri.
Astfel într-o situaţie de genul tânărul împreună cu cel mai bun prieten sunt la o petrecere unde întâlnesc alte persoane pe care tânărul chiar simte că vrea să le cunoască, iar cineva le propune să fumeze haşiş împreună şi prietenul va accepta astfel că se pune problema dacă tânărul va accepta să consume şi el. În cazul liceenilor care au răspuns chestionarului se poate observa că 76,4% dintre respondenţi ar refuza cu desăvârşire să consume droguri în situaţia dată, iar ar considera puţin probabil să facă acest lucru un procent de 11,7% dintre respondenţi.
Totuşi există şi liceeni care ar accepta să consume proporţiile acestora fiind următoarele: 6,1% dintre respondenţi probabil ar accepta să consume droguri în situaţia dată în timp ce 2,6% dintre respondenţi sunt ferm convinşi că dacă prietenul lor cel mai bun ar fuma ar face şi ei acelaşi lucru.
Un procent de 3,2% dintre respondenţi nu au dorit să ofere un răspuns pentru această întrebare (vezi Tabelul 17).
Consumul de droguri de către grupul de egali este unul dintre factorii asociat cu consistenţa cea mai mare pentru consumul individual,
73
fără îndoială însă, evidenţe recente relevă că relaţia între afilierea la un grup şi consumul de droguri nu este o relaţie unidirecţională (influenţa grupului asupra individului) ci, în acest sens, se produce o relaţie biunivocă (indivizii tind să se integreze în grupuri cu aceleaşi afinităţi) şi, în mod normal, intrarea în grupuri fără norme se produce înaintea iniţierii consumului de droguri.
5.5 Motivaţii pentru consumul de droguri şi măsuri de prevenire a acestuia
Un alt aspect important urmărit în studiu este opinia adolescenţilor privind motivele pentru care unii tineri încearcă sau consumă droguri, dar şi cele care îi determină pe alţii să nu consume droguri ilicite. Subiecţii au fost rugaţi ca din 18 variante de răspuns să aleagă 3 care consideră că au cea mai mare importanţă în debutul sau consumul de droguri ilicite, respectiv din 12 variante de răspuns să aleagă 3 care consideră că au cea mai mare importanţă în ai determina pe tineri să nu consume.
În privinţa motivelor din cauza cărora consideră liceenii intervievaţi că cei mau mulţi tineri consumă droguri se observă că:
- toate cele 18 variante de răspuns au fost alese de proporţii diferite ale respondenţilor ca fiind atât principala cauză a consumului de droguri, cea de-a doua cauză cât şi cea de-a treia cauză;
- principalul motiv sau cauză pentru care unii tineri încearcă sau consumă droguri este anturajul/prietenii (28%), urmat de dorinţa de senzaţii tari (21%) şi de curiozitate şi tentaţia (15,7%);
- a doua cauză sau motiv pentru care unii tineri încearcă sau consumă droguri este curiozitate şi tentaţia (16,3%), urmat de anturajul/prietenii (16%) şi de problemele personale (10,1%);
- a treia cauză sau motiv pentru care unii tineri încearcă sau consumă droguri este curiozitatea şi tentaţia (12,4%), urmată de resurse financiare mari „bani mulţi” (11,3%) şi de problemele personale (8,1%), (vezi Tabelul 18).
Alte motive decât cele menţionate care sunt considerate de către respondenţii că fiind hotărâtoare în
74
decizia tinerilor de a se apuca de droguri sunt: dorinţa de a uita, inconştienţa, lipsa familiei, să se simtă bărbaţi, nebunia, certurile, imaturitatea, prietenii care fac deja acest lucru, din dragoste, lipsa educaţiei din familie şi apoi şi a celei din societate, lipsa de afecţiune, se cred şmecheri, o voinţă slabă şi timiditatea.
Tabel 18 Distribuţia respondenţilor în funcţie de cauzelecare îi determină pe unii tineri să consume droguri
Motiv/cauzăÎn funcţie de ordinea alegerii
I motiv(%)
II motiv(%)
III motiv(%)
dorinţa de senzaţii tari 21 10 7,8anturajul/prietenii 28 16 7,8curiozitatea,tentaţia 15,7 16,3 12,4climatul familial (aşa fac unii membri ai familiei)
1,6 2,3 2,1
probleme personale 6,1 10,1 8,1obligaţi de cineva 1,1 3,6 2,8nivelul educaţional şi cultural redus
2,2 3,9 2,7
lipsa informaţiilor/informaţii false despre efectele consumului
1,9 3,6 4,6
vor să se simtă bine 1,9 6,1 6imitarea modelelor din filme 0,7 1 2plictiseala/singurătatea 0,8 2,1 2,1creşterea performantelor sportive
1,1 0,7 1,5
teribilismul 1,9 2,6 3,7sărăcia 0,6 1,4 1,3prostia 6,8 6,8 12pentru a slabi 0,8 0,2 0,2depresie 2,9 4,2 5,9bani mulţi 2,4 4,5 11,3altceva 0,3 0,2 0,5nu răspund 2,6 5 5,9
75
Cele mai importante cauze sau motive care sunt considerate de liceenii care au fost chestionaţi ca fiind determinante pentru tineri să nu încerce şi să nu consume droguri sunt următoarele:
- toate cele 12 variante de răspuns au fost alese de proporţii diferite ale respondenţilor ca fiind atât principala cauză pentru care tinerii nu consumă droguri, cât şi cea de-a doua cauză cât şi cea de-a treia cauză a refuzului;
- principalul motiv sau cauză pentru care unii tineri nu încearcă sau nu consumă droguri este frica de moarte (22%), urmat de teama de dependenţă sau de a nu se mai putea lăsa (17,6%) şi de frica de Dumnezeu (13,8%);
- a doua cauză sau motiv pentru care unii tineri nu încearcă sau consumă nu droguri este teama de dependenţă sau de a nu se mai putea lăsa (17,7%), urmat de frica sau respectul faţă de părinţi (11,5%) şi de frica de Dumnezeu (10,6%);
- a treia cauză sau motiv pentru care unii tineri nu încearcă sau nu consumă droguri este conştientizarea pericolului consumului (17,1%), urmată de frica sau respectul faţă de părinţi (11,8%) şi de teama de dependenţă sau de a nu se mai putea lăsa (11,5%), (vezi Tabelul 19).
Tabel 19 Distribuţia respondenţilor în funcţie de cauzelecare îi determină pe unii tineri să nu consume droguri
Motiv/cauzăÎn funcţie de ordinea alegerii
I motiv(%)
II motiv(%)
III motiv(%)
frica de moarte 22 8,1 6,6conştiinţa 11,3 10 7,9frica de Dumnezeu 13,8 10,6 8,1teama de dependenţă/de a nu se mai putea lăsa
17,6 17,7 11,5
rezistenţă la influenţa anturajului
3,9 5,8 4,9
preţul drogurilor (sunt prea scumpe)
2,4 4,5 6,3
suportul familiei/prietenilor 4 8,4 6,2
76
frica/respectul faţă de părinţi 4,9 11,5 11,8nivelul cultural şi educaţional 3,7 5,8 7,1pasiunea pentru un anumit domeniu (hobby)
1,5 1,9 4,1
campaniile din mass-media 0,3 0,7 1,8conştientizarea pericolului consumului
12,3 9,5 17,1
nu răspund 2,7 5,9 6,9
În cadrul studiului un alt aspect urmărit a fost identificarea opiniilor respondenţilor cu privire la măsurile care ar trebui luate pentru a-i opri pe cei mai mulţi tineri să consume droguri.
Tabel 20 Distribuţia respondenţilor în funcţie de măsurileluate pentru ai opri pe cei mai mulţi tineri să consume droguri
MăsuriÎn funcţie de ordinea alegerii
I măsură(%)
II măsură(%)
III măsură(%)
pedepsirea aspră a celor care vând droguri
53,9 9,4 6,9
pedepsirea aspră a celor care consumă droguri
6 20,6 6
existenţa unor psihologi în şcoli cu care adolescenţi să poată discuta
8,8 15,7 11,8
mai multă comunicare între părinţi şi tineri
13,4 19,1 15,8
mai multe activităţi de petrecere a timpului liber
3,3 7,1 8,2
mai multe ore de dirigenţie în care elevii să fie informaţi despre efectele drogurilor
1,7 7,1 7,8
informare intensă prin mass-media despre efectelor drogurilor
2,2 5 11
mai multa înţelegere din partea profesorilor faţă de tineri
1,9 3,3 7,5
77
mediatizarea centrelor dedezintoxicare şi reabilitare unde tinerii care consumă droguri să poată cere ajutor
5 6,8 17,1
altă măsură 1 0,1 0,5
nu răspund 3,1 6,1 7,8
Cele mai eficiente măsuri pentru a-i opri pe cei mai mulţi tineri să încerce să consume droguri ilicite sunt în opinia liceenilor care au fost chestionaţi următoarele:
- toate cele 9 variante de răspuns au fost alese de proporţii diferite ale respondenţilor ca fiind atât principala măsură pentru a-i opri pe cei mai mulţi tineri să încerce să consume droguri, cât şi cea de-a doua măsură cât şi cea de-a treia măsură;
- cea mai importantă măsură pentru a-i opri pe cei mai mulţi tineri să încerce să consume droguri este pedepsirea aspră a celor care vând droguri (53,9%), urmată de mai multă comunicare între părinţi şi tineri (13,4%) şi de existenţa unor psihologi în şcoli cu care adolescenţi să poată discuta (8,8%);
- a doua măsură ca importanţă pentru a-i opri pe cei mai mulţi tineri să încerce să consume droguri este pedepsirea aspră a celor care consumă droguri (20,6%), urmată de mai multă comunicare între părinţi şi tineri (19,1%) şi existenţa unor psihologi în şcoli cu care adolescenţi să poată discuta (15,7%);
- a treia măsură ca importanţă pentru a-i opri pe cei mai mulţi tineri să încerce să consume droguri este mediatizarea centrelor de dezintoxicare şi reabilitare unde tinerii care consumă droguri să poată cere ajutor (17,1%), urmată de mai multă comunicare între părinţi şi tineri (15,8%) şi de existenţa unor psihologi în şcoli cu care adolescenţi să poată discuta (11,8%), (vezi Tabelul 20).
Pe lângă aceste măsuri care au fost precizate respondenţi consideră că mai pot fi aplicate şi altele pentru ai opri pe cei mai mulţi tineri să consume droguri, acestea fiind: interzicerea difuzării filmelor în care adolescenţi se droghează, interzicerea anumitor drepturi pentru consumatori (permis auto, funcţii publice, etc.), luarea în serios a orelor de religie şi sancţionarea celor care sfidează aceste ore, prezentarea unor cazuri cu tineri care consumă şi au realizat ca drogurile sunt un rău, respectarea legislaţiei şi frontiere mai sigure, vorbind cu ei şi duşi într-o
78
clinica, rugăciunea, activităţi extraşcolare, dezintoxicarea, educaţia religioasă, înţelegere, predarea mai intensă a religiei în şcoli, să se spună despre Dumnezeu şi practicarea sportului în natură.
Există şi respondenţi care au precizat că nu ar lua nici o măsură pentru ai opri pe tineri să consume droguri şi nu ar opri drogurile deoarece aceştia consideră că sunt oameni care au nevoie de ele. De asemenea, sunt respondenţi care consideră că este viaţa fiecăruia şi este alegerea celor care decid să consume droguri, deci pot face ce vor.
În acelaşi timp se poate observa şi existenţa unor respondenţi care ar duce măsurile până la extremă, existând respondenţi care au afirmat că i-ar lăsa pe tineri să consume în continuare, iar în cealaltă extremă se află respondenţi care au precizat ca şi măsură pentru ai opri pe tineri să consume droguri execuţia publică.
Printre măsurile care ar trebui luate pentru ai opri pe cei mai mulţi tineri să consume droguri a fost precizată şi mediatizarea centrelor de dezintoxicare şi reabilitare astfel că următoarea întrebare analizată se referă la cunoştinţele respondenţilor despre instituţiile care au ca activităţi prevenirea şi recuperarea dependenţilor de droguri.
Grafic nr. 35 Distribuţia respondenţilor în funcţie de nivelul cunoştinţelor despre instituţiile cu rol în prevenirea consumului de droguri
79
1. Agenţia Naţională Antidrog/Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Alba 2. Compartimentul analiza şi prevenirea criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba 3. Comunitatea religioasă căruia îi aparţine respondentul/Biserica 4. Alte instituţii
Cea mai cunoscută instituţia care are şi rolul de a preveni consumul de droguri este biserica, 10% dintre respondenţi afirmând că au foarte multe informaţii despre comunitatea religioasă de care aparţin, 25,5% au afirmat că au multe informaţii, 30,1% au afirmat că deţin puţine informaţii şi 26,1% au spus că au foarte puţine informaţii despre această instituţie.
Cea mai puţin cunoscută instituţie cu rol în prevenirea consumului de droguri este Compartimentul analiza şi prevenirea criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba doar un procent de 2,5% dintre respondenţi afirmând că au foarte multe informaţii despre aceasta, doar 5,8% dintre respondenţi au afirmat că deţin multe informaţii, 38,2% dintre respondenţi afirmând că deţin puţine informaţii şi 45,3% dintre respondenţi au afirmat că au foarte puţine informaţii despre această instituţie.
O instituţie cu rol în prevenirea şi recuperarea dependenţilor de droguri este Agenţia Naţională Antidrog având ca şi filială locală Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Alba. Aceasta este o instituţie despre care deţin foarte multe informaţii doar 3,8% dintre respondenţi, deţin multe informaţii 7,2% dintre respondenţi, deţin puţine informaţii 40,8% dintre respondenţi şi deţin foarte puţine informaţii despre aceasta 41,4% dintre respondenţi (vezi Graficul nr. 35).
O rată a non-răspunsurilor foarte ridicată, de 55%, s-a putut semnala în momentul în care respondenţii au fost rugaţi să precizeze dacă mai ştiu şi alte instituţii cu rol în prevenirea şi recuperarea dependenţilor de droguri.
Restul respondenţilor, 45%, au afirmat că deţin informaţii despre următoarele instituţii care au şi rol în prevenirea şi recuperarea dependenţilor de droguri: centrele de dezintoxicare, societăţi non-profit, protecţia consumatorului, şcoala şi Agenţia Naţională Antidoping.
80
Un lucru care poate fi considera a fi specific fiecărei generaţi este dorinţa de a-şi testa limitele, de a avea un comportament teribilist, de a-i impresiona pe cei din jur. Adolescenţa este o perioadă de confuzie, în care adolescentul adoptă cu uşurinţă comportamente non-conformiste, în special la sugestiile prietenilor, părinţii având o autoritate mai scăzută în faţa lor.
Mai mult decât atât, mulţi părinţi nu au nici timpul necesar şi nici disponibilitatea de a comunica cu proprii lor copii şi de a-i implica în activităţi de petrecere a timpului liber. Lipsa de supraveghere din partea părinţilor îi poate determina pe tineri să încerce lucruri noi, care implică de multe ori încălcarea normelor şi valorilor sociale, fără a distinge între bine şi rău. Locurile de distracţie nocturnă reprezintă un cadru prielnic în acest sens, viaţa de noapte presupunând petreceri, festivaluri, concerte. Se impune derularea unor activităţi al căror scop este dezvoltarea stimei de sine, a abilităţilor de relaţionare cu cei din jur, dar şi conştientizarea unui mediu social de calitate.
81
Capitolul 6 Accesibilitatea şi disponibilitatea drogurilor
Accesibilitatea şi disponibilitatea drogurilor se referă la uşurinţa cu care se pot procura drogurile. Conform studiilor în domeniu, consumul unui drog este cu atât mai ridicat cu cât un drog este mai uşor de găsit (accesibilitatea punctelor de vânzare) şi mai accesibil din punct de vedere financiar, iar eficienţa programelor de prevenire a consumului este scăzută.
Grafic nr. 36 Distribuţia respondenţilor în funcţie de modalitatea în care li s-au oferit droguri
82
Analiza accesibilităţii şi disponibilităţii drogurilor indică faptul că i-au fost oferite droguri cel puţin unui din 10 liceeni care au fost chestionaţi.
În ceea ce priveşte oferirea de droguri contra cost 3,8% dintre respondenţi au afirmat că li s-au oferit droguri în acest mod, 93,1% dintre respondenţi au afirmat că nu li s-au oferit droguri în acest mod şi 3,2% dintre respondenţi nu au dorit să răspundă acestei întrebări.
Un procent de 12,3% dintre respondenţi au afirmat că li s-au oferit droguri gratis, 86,9% dintre respondenţi au afirmat că nu li s-au oferit droguri în acest mod şi 0,8% dintre respondenţi nu au oferit nici un răspuns la această întrebare (vezi Graficul nr. 36).
Numărul celor care au afirmat că li s-a oferit droguri gratis este mai mare decât numărul celor care au afirmat că li s-a oferit droguri contra cost, aceste date arătând strategia traficanţilor da a-şi racola clienţii, strategie care include şi oferirea de droguri, cel puţin la început în mod gratuit.
Tabel 21 Distribuţia respondenţilor care au consumat droguri în funcţie de modalitatea în care li s-au oferit drogurile
Dacă grupul de analiză este restrâns doar la respondenţii care au declarat că au consumat vreodată droguri se pot observa anumite diferenţe faţă de analiza întregului grup de liceeni care au fost chestionaţi.
Numărul celor care au declarat că au consumat vreodată droguri şi cărora li s-a oferit droguri gratis este de 99, aceştia reprezentând 40,2% din totalul celor care au consumat droguri. Restul de respondenţi care au
Ţi s-au oferit droguri Da Nu
gratis99 147
40,2% 59,8%
contra cost29 46
38,7% 61,3%
83
,4%
15,3%
84,2%
NR
da
nu
declarat că au consumat droguri, şi anume 59,8%, au declarat că nu le-au fost oferite niciodată droguri gratis.
Proporţia celor cărora li s-a oferit droguri contra cost şi care au declarat că au consumat vreodată droguri este de 38,7%, restul respondenţilor care au consumat droguri, şi anume 61,3% au afirmat că nu a existat nimeni care să le ofere vreodată droguri contra cost (vezi Tabelul 21).
Şi în acest caz se poate observa că strategia celor care doresc să racoleze noi clienţi se face pe baza de ofertă, aceştia oferind de cele mai multe ori drogurile gratis cel puţin pentru prima dată.
Marijuana sau haşişul este printre tipurile de droguri cele mai consumate de către liceenii chestionaţi, acestea fiind accesibile în foarte multe locaţii, astfel că următoarea întrebare face referire la posibilitatea de a încerca aceste tipuri de droguri şi refuzul de a face acest lucru.
Grafic nr. 37 Distribuţia respondenţilor în funcţie de refuzul de a consuma marijuana sau haşiş chiar dacă puteau face rost de acestea
Un procent de 84,2%, dintre subiecţii care au fost chestionaţi au declarat că nu au avut niciodată posibilitatea să încerce marijuana sau
84
haşiş printre aceştia existând şi respondenţi care au avut posibilitatea să încerce aceste tipuri de droguri şi nu au rezistat tentaţiei.
În acelaşi timp un procent de 15,3% dintre respondenţi au avut posibilitatea să încerce marijuana sau haşiş dar nu au făcut acest lucru, rezistând tentaţiei şi presiunii celor care le ofereau (vezi Graficul nr. 37).
Numărul celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare este foarte mic, aceştia reprezentând doar 0,4% din totalul celor care au fost chestionaţi.
Tabel 22 Distribuţia respondenţilor în funcţie de numărul de ori în care au avut posibilitatea să consume marijuana sau haşiş dar nu au făcut-o
De câte ori ai avut posibilitatea să încerci marijuana sau haşiş
dar nu ai făcut-oFrecvenţă Procent
Procent valid
Procent cumulat
1-2 ori 221 11,1 11,1 11,13-5 ori 45 2,3 2,3 13,46-9 ori 8 0,4 0,4 13,8
10-19 ori 8 0,4 0,4 14,220-29 ori 4 0,2 0,2 14,4
de 30 de ori sau mai mult 11 0,6 0,6 15NR 1703 85 85 100
Total 2000 100 - -
Dintre cei care au avut posibilitatea să consume marijuana sau haşiş dar nu au făcut acest lucru au fost supuşi tentaţiei o dată sau de mai multe ori, astfel: 221 dintre respondenţi au avut posibilitatea să încerce o dată sau de două ori, 45 dintre respondenţi au avut posibilitatea să încerce între 3 şi 5 ori, 8 dintre respondenţi au avut posibilitatea să încerce între 6 şi 9 ori, tot 8 dintre respondenţi au avut posibilitatea să încerce între 10 şi 19 ori, 4 dintre respondenţi au avut posibilitatea să încerce între 20 şi 29 de ori, iar 11 dintre respondenţi au avut o voinţă foarte mare aceştia având posibilitatea să consume marijuana sau haşiş dar nu au făcut acest lucru de 30 de ori sau mai mult (vezi Tabelul 22).
Având în vedere că 15% dintre respondenţi confirmă faptul că, deşi nu au consumat, au avut posibilitatea să încerce marijuana sau haşiş, arată necesitatea activităţilor de prevenire, iar acestea ar trebui să
85
nu stiu
foarte dificil
destul de dificil
destul de usor
foarte usor
Pro
cen
t
80,0
60,0
40,0
20,0
0,0
68,1
6,96,3
14,2
4,5
se axeze pe promovarea unor modalităţi de petrecere a timpului liber sub supravegherea adulţilor, cum ar fi practicarea de activităţi sportive sub supravegherea antrenorilor, şi în acelaşi timp pe întărirea abilităţilor sociale, mai exact pe promovarea valorilor pozitive, întărirea abilităţilor adolescentului de a înfrunta provocările pe care le presupune integrarea socială şi creşterea capacităţii individului de a rezista la presiunea anturajului.
O întrebare corelată cu cea anterioară face referire la dificultatea pe care ar aveau respondenţii de a procura marijuana sau haşiş (canabis) dacă ar dori acest lucru.
Grafic nr. 38 Distribuţia respondenţilor în funcţie de dificultatea de a face rost de marijuana sau haşiş
Proporţia cea mai mare a liceenilor care au fost chestionaţi, 68,1% au afirmat că nu ştiu dacă ar putea face rost de marijuana sau haşiş dacă ar dori acest lucru.
Gradele de dificultate în procurarea de marijuana sau haşiş în cazul respondenţilor care au afirmat că ar putea face rost dacă ar dori se prezintă în felul următor: 6,9% dintre respondenţi au afirmat că ar putea
86
face rost foarte dificil, 6,3% dintre respondenţi au afirmat că pot face rost destul de dificil, 14,2% dintre respondenţi afirmă că pot procura droguri destul de uşor şi 4,5% dintre respondenţi au spus că pot face rost foarte uşor (vezi Graficul nr. 38).
Un lucru spre care ar trebui să se îndrepte atenţia este că un procent de aproximativ 20% dintre respondenţi consideră că ar putea face rost de marijuana sau haşiş uşor sau foarte uşor aceştia putând deveni oricând consumatori de droguri.
Pentru a avea o imagine cât mai completă vom analiza gradul de dificultate în procurarea altor tipuri de droguri decât cele menţionate, acestea fiind amfetaminele, tranchilizantele sau sedativele, ecstasy şi inhalante (glue, aurolac şi altele).
Tabel 23 Distribuţia respondenţilor în funcţie de dificultatea de a face rost de droguri
Cât de dificil ţi-ar fi să-ţi procuri
Destul de dificil
(%)
Foarte dificil(%)
Imposibil(%)
Nu ştiu(%)
Amfetamine 3,8 3,8 9,6 77,7Tranchilizante sau sedative
5,3 4,8 7,6 68,3
Ecstasy 5,8 4,7 8,7 72,2inhalante 3,5 3,5 7,3 70,3
Cât de uşor ţi-ar fi să-ţi procuri
Oricând vreau (%)
Foarte uşor(%)
Destul de uşor(%)
Amfetamine 1,3 0,8 3,2Tranchilizante sau sedative 2,2 3,3 8,6Ecstasy 1,9 1,8 5inhalante 3,9 5,3 6,4
Cea mai mare parte a liceenilor care au fost chestionaţi au afirmat că nu ştiu cât de dificil li-ar fi să procure droguri, astfel, 77,7% dintre respondenţi nu ştiu cât de dificil ar fi să procure amfetamine, 68,3% nu ştiu cât de dificil ar fi să procure tranchilizante sau sedative, 72,2% nu ştiu cât de dificil ar fi să procure ecstasy şi 70,3% dintre respondenţi nu ştiu cât de dificil ar fi să procure inhalante.
87
Dintre drogurile menţionate cel mai dificil de procurat conform spuselor celor chestionaţi sunt amfetaminele, astfel dintre respondenţi 9,6% afirmă că ar fi imposibil să procure, 3,8% că ar fi foarte dificil să procure, tot 3,8% că ar fi destul de dificil să procure, dar există şi respondenţi care consideră co pot face rost uşor, dintre aceştia 3,2% consideră că pot procura destul de uşor, 0,8% consideră că pot procura foarte uşor şi un procent de 1,3% consideră că pot procura amfetamine oricând ei şi-ar dori acest lucru.
În acelaşi timp drogul de care ar face cel mai uşor rost subiecţii chestionaţi este reprezentat de inhalante, astfel 7,3% dintre respondenţi susţin că ar fi imposibili să procure, 3,5% că ar fi foarte dificil să procure, tot 3,5% au afirmat că ar fi destul de dificil să procure, în vreme ce 6,4% dintre respondenţi afirmă că ar face rost destul de uşor de inhalante, 5,3% au afirmat că ar face rost foarte uşor şi 3,9% au afirmat că ar putea face rost oricând ar dori de inhalante (vezi Tabelul 23).
Un lucru îngrijorător este că proporţia celor care au afirmat că ar putea face rost de droguri uşor sau când ar dori este mult mai mare decât proporţia celor care au declarat că au consumat droguri aceştia reprezentând un eşantion cu un risc foarte ridicat de consum de droguri astfel încât se poate observa necesitatea activităţilor de prevenire îndreptate în această direcţie.
Un alt lucru care prezintă o importanţă ridicată pentru realizarea acţiunilor de prevenire a consumului de droguri este studierea modului în care respondenţii care au declarat că au consumat vreodată droguri le-au obţinut.
Întrebaţi care a fost modalitatea de procurare a drogurilor ilicite cum ar fi marijuana sau haşiş (canabis), ecstasy sau amfetamine pe care le-au consumat, cei mai mulţi au declarat că le-au consumat la comun/împărţit într-un grup de prieteni sau că i-au fost date de un prieten, o fată sau un băiat, mai mare decât el.
Modurile în care respondenţii care au declarat că au consumat vreodată droguri le-au obţinut au fost următoarele: 46 de respondenţi au afirmat că le-au fost date de un prieten, o fată sau un băiat mai mare decât ei, tot 46 de respondenţi au afirmat că le-au consumat la comun, le-au împărţit într-un grup de prieteni, 14 respondenţi au afirmat că le-au fost date de un prieten de aceeaşi vârstă sau mai mic, 13 respondenţi au afirmat că le-au cumpărat de la un prieten, 9 respondenţi au afirmat
88
că le-au fost date de fratele sau sora mai mare, 8 respondenţi au afirmat că le-au fost date de un străin, 7 respondenţi au afirmat că le-au cumpărat de la o persoană străină, 4 respondenţi au spus că le-au fost date de unul dintre părinţi şi un număr de 7 respondenţi au afirmat că au obţinut drogurile în altă modalitate decât cele prezentate anterior (vezi Tabelul 24).
Alte modalităţi decât cele prezentate anterior care au fost specificate de respondenţi ca fiind utilizate pentru a face rost de droguri au fost oferirea acestora de către un profesor de la şcoala sau furtul acestora.
Tabel 24 Distribuţia respondenţilor în funcţie demodul în care au obţinut drogurile
Dacă ai consumat vreodată un drog cum l-ai obţinut
Frecvenţă
mi l-a dat fratele sau sora mea mai mare9
0,5mi l-a dat un prieten, o fată sau un băiat, mai mare decât mine
462,3%
mi l-a dat un prieten de aceeaşi vârsta ca mine sau mai mic
140,7%
mi l-a dat unul dintre părinţi4
0,2a fost împărţit de un grup de prieteni/l-am consumat la comun, într-un grup de prieteni
462,3%
mi l-a dat o persoană străină8
0,4%
l-am cumpărat de la un prieten13
0,7%
l-am cumpărat de la o persoană străină 7
0,4%
altă modalitate7
0,4%
Prin faptul că există respondenţi care au afirmat că i-au fost oferite droguri de către un profesor se poate observa necesitatea programelor de prevenire desfăşurate în şcoli, dar în acelaşi timp pentru ca acestea să devină eficiente este necesară atât iniţierea de programe de prevenire în
89
spaţiile recreaţionale, şi în acest caz discoteca se află pe primul loc, cât şi în comunitate. De asemenea au fost respondenţi care au afirmat că drogurile le-au fost oferite de părinţi lucru care denotă importanţa care trebuie să se acorde programelor şi acţiunilor de prevenire desfăşurate în familie.
Se constată şi importanţa prietenilor sau colegilor; prin urmare, programele de prevenire „peer-to-peer education” îşi pot dovedi şi în acest caz utilitatea: un număr cât mai mare de elevi să fie bine informaţi şi să ştie ce să-i sfătuiască pe colegii sau prietenii lor care ar dori să discute despre acest subiect. De asemenea, sunt necesare şi eforturi în direcţia educării părinţilor, pentru ca aceştia să poată oferi informaţii corecte şi să aibă reacţii adecvate în cazul în care copiii lor îi abordează într-o problemă sensibilă cum este consumul de droguri.
90
Consumul de droguri şi câteva aspecte religioase
Iată Eu astăzi ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binele şi răul, alege viaţa ca să trăieşti tu şi urmaşii tăi.
(Deuteronom 30,15)
Dumnezeu toate le-a făcut cu bună ştiinţă! Însă orice folosire a lucrurilor pornind de la alt fundament decât cel pus de Dumnezeu, duce la dezechilibru şi boală în prima fază, apoi la moarte. Consumul de droguri din perspectivă psihologică are foarte multe explicaţii: sau dezvoltat multe teorii şi pe bună dreptate, despre fuga de realitate sau presiunea socială la care nu toţi pot să facă faţă, teribilismul adolescentin ca dorinţă de afirmare, comportamentul adictiv ca zestre genetică, educaţia familială sau socială, influenţa grupului de cultură şi dorinţa de comuniune, etc.
Din perspectivă teologică, la o analiză de tipul efect - cauză, mergând până la cauza primordială, se ajunge la următoarea explicaţie: Dumnezeu la zidit pe om ca stăpân al acestei lumi, nemuritor; şi a pus în el puteri şi tendinţe conforme cu planul lui Dumnezeu pentru om. Una din tendinţele sufleteşti zidite de Dumnezeu în sufletul omului este acea că sufletul caută mereu să-l găsească pe Dumnezeu, să se unească cu El. Iar dacă Dumnezeu este infinit şi această putere sufletească ce atrage sufletul spre Dumnezeu trebuie să fie fără de măsură, să tindă spre infinit. Dumnezeu l-a făcut pe om cu conştiinţă liberă, iar omul din libera lui voie trebuie să aleagă să fie „împreună lucrător” cu Dumnezeu. În această situaţie, „pofta de infinit” zidită în om poate fi satisfăcută de Infinitul însuşi şi întreaga viaţă devine o îndumnezeire continuă: „Adevărata viaţă este să te cunoască pe tine Doamne!” Această cunoaştere a lui Dumnezeu presupune o hrănire continuă din Dumnezeu. Sfânta Scriptură ne transmite acest mesaj în multe feluri: „voi sunteţi ca mlădiţele din trunchiul viţei. Câtă vreme sunteţi legaţi la trunchi, prin voi curge sevă. Mlădiţa care se rupe de trunchi se uscă şi se aruncă în foc.”
91
Cauza primă a tuturor relelor pentru fiecare om în parte, este decizia de a nu asculta de Dumnezeu şi de a se înfrupta din lumea aceasta după propriile puteri şi încercarea de a-şi satisface poftele după propria voie. Iar pofta, care tinde spre infinit, în momentul în care cineva o întoarce spre ceva material (materia fiind finită prin construcţia ei) nu poate fi satisfăcută. Unul crede că o viaţă sexuală bună aduce mulţumire; altul crede că posesiunea bunurilor şi verbul „a avea” în general dau stabilitate şi siguranţă şi de aici derivă o viaţă mulţumitoare; altul crede că acţionând şi făcând pentru el şi pentru ceilalţi se va împlini; dar toţi, rând pe rând, rămân goi şi nemulţumiţi şi constată că nimic nu îi împlineşte. Numai viaţa împreună cu Dumnezeu satură această poftă a sufletului de „mereu mai mult”. Unii se consolează în această stare de neîmplinire spunând: omul nu este perfect. Dar alţii în această rătăcire după identitatea sinelui, încearcă tot felul de experienţe, multe dintre ele ducând la moarte. Şi de la o vreme omul nu mai ştie să iubească, nu mai ştie să ierte, nu mai este om. Este plin de ură, neîmplinit, fuge de lume, etc.
Bineînţeles că omul poate să facă în această lume orice, fiindcă este liber. Însă orice ar face omul în afara voii lui Dumnezeu este rău, iar „pentru ca răul să nu fie fără de sfârşit i-am pus hotar moartea!” În momentul când omul acţionează conform voii lui, nu i se pare că greşeşte, dar mai târziu va spune: a fost bine atunci, dar era şi mai bine dacă ştiam ce ştiu acum şi dacă acţionam altfel. Şi mereu va fi un „altfel” pe care omul îl descoperă permanent. Dar de rezultatul acţiunilor anterioare cine răspunde? De faptul că ele au fost imperfecte şi au stricat perfecţiunea primordială zidită de Dumnezeu?
Libertatea înţeleasă în sensul: pot să fac orice, inclusiv să consum droguri, duce la moarte şi apoi la judecată. Apogeul acestui fel de a înţelege libertatea este: vreau să îl omor pe Dumnezeu! Iar Dumnezeu a fost de acord şi cu asta şi, s-a lăsat „omorât” de oameni, spunându-le însă cu blândeţe: „greu îţi este ţie să loveşti cu piciorul în ţepuşă!”. Această lume are o ordine de la facerea ei. Cine se înscrie în această ordine, va înţelege ce este libertatea şi va putea clădii mai departe lumea împreună cu Ziditorul ei. Cine iese din această ordine nu poate să facă altceva decât dez – ordine.
În cele ce urmează vom încerca să facem o interpretare din perspectivă religioasă a datelor furnizate de această cercetare sociologică privind consumul de drog în rândul tinerilor liceeni din
92
judeţul Alba. Ne vom opri doar sporadic asupra unor aspecte critice atât pozitiv cât şi negativ asupra cercetării în ansamblu, întrucât aceasta face obiectul unui alt studiu. De aceea ne vom limita doar la ceea ce are influenţă asupra afirmaţiilor pe care vrem să le facem acum.
Orice analiză a oricărui aspect: social, psihologic sau de altă natură, care nu ajunge până la „Ziditorul lumii acesteia” şi interpretarea în raport cu Dumnezeu, este o analiză incompletă şi în foarte multe cazuri ajunge la concluzii eronate.
În cele ce urmează vom face o scurtă analiză a întrebărilor din capitolul ultim al cercetării, cel privind relaţia tânărului cu Dumnezeu şi Biserica, şi o prezentare „de facto” a datelor culese.
Fig. 1 – Capitolul din Chestionar legat de relaţia tânărului licean cu Dumnezeu şi Biserica
Întrebarea: „Care este religia ta?” O putem uşor înscrie în rândul întrebărilor ce vizează culegerea de date factuale deşi se referă la un aspect subiectiv. Una din problemele chestionarului este că, la toate întrebările erau posibilităţi de răspunsuri bine definite grafic, sau la întrebările deschise erau trasate linii unde respondentul urma să scrie răspunsul, dar la această întrebare lipseşte o căsuţă, o linie sau altă definire grafică a locului şi a modului cum se aşteaptă răspunsul, ceea ce
93
pe mulţi i-a pus în încurcătură, 708 din subiecţi preferând să nu răspundă.
După ce am văzut răspunsurile la a doua întrebare a acestui capitol: „Crezi în Dumnezeu?”; unde 94,5% au răspuns afirmativ, am fost tentaţi să credem că deşii cred în Dumnezeu într-o proporţie aşa de mare, 35,4% se declară ca nefăcând parte din nici o religie.
Care este religia ta? Frecvenţă Procentaj Frecvenţă Procentajadventist 2 .1nu raspund 708 35.4agnostic 1 .0ortodox 1099 55.0ateu 11 .6penticostal 37 1,8baptist 18 .9pocait 1 .0crestin dupa evanghelie
5 .2protestant 2 .1evanghelic 3 .2 reformat 38 1,9evreica 1 .0romano-catolic 46 2,3greco-catolic 19 1.0satanist 1 .0martor lui iehova 3 .2unitarian 3 .2musulman 2 .1
Tabel nr. 1 – Răspunsul la întrebarea: Care este religia ta?
94
Grafic nr. 1 – Răspunsul la întrebarea: Crezi în Dumnezeu?
Însă la o simplă chestionare a bazei de date privind celelalte răspunsuri ale celor 708 subiecţi ce nu au răspuns la întrebarea privitoare la religie observăm următoarele:
Da
Nu
Crezi în Dumnezeu? 645 22
Zil
nic
Săp
tăm
ânal
1-2
ori p
e lu
nă
De
câte
va o
ri
pe a
n
De
Paş
ti ş
i C
răci
un
O d
ată
pe a
n sa
u m
ai r
ar
Nic
ioda
tă
Cât de des mergi la Biserică? 30 205 151 144 68 57 26
Săp
tăm
ânal
Lun
ar
De
4 or
i pe
an
De
două
ori
pe
an
O d
ată
pe a
n
O d
ată
la
câţi
va a
ni
Nic
ioda
tă
95
Cât de des de spovedeşti? 14 37 112 150 156 103 92
Da
Nu
Nu
ştiu
ce
înse
amnă
Ai un duhovnic permanent? 198 259 200 Tabel nr. 2 - Răspunsurile celor 708 liceeni la celelalte întrebări
legate de relaţia cu Dumnezeu şi Biserica
De aici am dedus că grafica chestionarului a influenţat răspunsurile şi, de fapt, proporţia în care se declară ca făcând parte dintr-o religie sau alta, este aceeaşi ca şi la cercetările naţionale de profil sau la recesământul populaţiei. În acest sens, pentru o mai bună imagine asupra structurii confesionale pe judeţul Alba, putem să redăm aici graficul unei alte cercetări, efectuate de Biroul de Tineret al Episcopiei de Alba Iulia în anul 1998 privind percepţia tinerilor din licee asupra orei de religie şi a altor aspecte ale vieţii spirituale.
96
Grafic nr. 2 – Structura pe confesiuni a liceenilor din judeţul Alba2
Observăm din Figura 6 că săptămânal şi de două ori pe lună, cumulat, merg la biserică 53,5% conform răspunsurilor tinerilor. Însă practica pastorală infirmă aceste cifre şi de aici deducem că tinerii nu au înţeles prin această întrebare să răspundă dacă participă sau nu la slujbele din Biserică, ci unii au înţeles dacă merg la biserică şi cu alte ocazii, nu neapărat participare la programul liturgic.
Nr. Procente din totalRăspunsuri valide
zilnic 86 4.3%saptamanal 562 28.1%1-2 ori pe luna 508 25.4%de cateva ori pe an 453 22.6%de pasti si de craciun
181 9.0%
o data pe an sau mai rar
117 5.8%
niciodata 52 2.6%Total 1959 98.0%
Lipseşte răspuns
41 2.0%
Total 2000 100.0%Tabel nr. 3 – Cât de des mergi la Biserică?
Este bine că tinerii de liceu caută Biserica şi după cum reiese şi din celelalte răspunsuri cred în Dumnezeu, îşi pun probleme duhovniceşti şi încearcă să practice un minim de norme religioase. În ce măsură tinderea spre o viaţă duhovnicească influenţează consumul de drog vom vedea în cele ce urmează.
Cât de des te spovedeşti? Frecvenţă Procentsaptamanal 32 1.6%lunar 101 5.0%aproximativ de 4 ori pe an 330 16.5%aproximativ de 2 ori pe an 525 26.2%o data pe an 419 21.0%o data la cativa ani 284 14.2%
2 Ioan Mihail DAN, Liceenii şi ora de religie – cercetare sociologicã – în, Revista „Credinţa Ortodoxã” nr. 2 / 2001, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxã
97
niciodata 237 11.8%Total 1928 96.4%Lipsesc răspunsuri 72 3.6%Total 2000 100.0%
Tabel nr. 4 – Răspunsul la întrebarea: Cât de des te spovedeşti?
Din aceste răspunsuri observăm că 23,1% se spovedesc de 4 ori pe an, aşa cum prevede rânduiala bisericească. Încă 47,2% dintre ei se spovedesc o dată sau de două ori pe an, ceea ce înseamnă că îşi pun probleme spirituale, încearcă să se menţină într-un „minim” necesar sufletului.
Grafic nr. 3 – Răspunsurile la întrebarea: „Ai un duhovnic permanent?”
A avea un duhovnic permanent presupune că tânărul este preocupat de viaţa spirituală, a înţeles rolul duhovnicului în creşterea lui duhovnicească şi, prin duhovnic, se află într-o stare de ascultare faţă de Dumnezeu. Intuieşte ordinea spirituală şi materială a lumii şi încearcă să-şi potrivească viaţa cu această ordine. Măsura în care reuşeşte acest lucru sau, mai precis, i se dăruieşte acest lucru, depinde de la persoană la persoană. Pentru că mulţi dintre cei dintâi vor fi pe urmă şi dintre cei de pe urmă vor fi întâi.
Procentul celor ce au un duhovnic permanent este însă foarte bun pentru această perioadă a vieţii, pentru că acesta scade o dată cu înaintarea în vârstă. De aici înţelegem că în prima parte a vieţii omul
98
DA
NU
Nu ştiu
este mai doritor de a-l cunoaşte pe Dumnezeu, dar pe parcursul vieţii se înstrăinează şi primează mai mult voia sinelui.
Graficul nr. 4 – Răspunsul la întrebarea: „Cât de des îţi spui rugăciunile acasă în particular?”
În continuare la întrebarea: Cât de des îţi spui rugăciunile în particular, observăm că jumătate dintre subiecţi îşi spun rugăciunile zilnic iar cumulat, de la „zilnic” până la „din când în când” avem un procent de 87,1. Bineînţeles că interpretarea răspunsurilor este subiectivă, pentru că la unii dintre respondenţi a-şi spune rugăciunile, presupune a se pune în genunchi în faţa icoanei şi a citi dintr-o carte poate şi o jumătate de oră iar pentru alţii acelaşi lucru se rezumă la un gând către de Dumnezeu de 30 de secunde, poate când deja s-a întins în pat.
Având în vedere că obiectivul principal al acestei cercetări nu este viaţa religioasă a tinerilor liceeni, vom încerca să ne folosim de datele pe care le avem pentru a vedea dacă credinţa şi practica duhovnicească influenţează în vreun fel consumul de droguri.
Frecvenţă Procentajda 1819 91nu 94 4,7lipsă răspunsuri 87 4,4
99
Total 2000 100Tabel nr. 5 – Răspunsul la întrebarea: Crezi că dacă te rogi,
Dumnezeu are puterea să te schimbe în bine?
Mai avem de vizualizat aici răspunsurile la întrebarea: Crezi că dacă te rogi, Dumnezeu are puterea să te schimbe în bine? Nici nu se putea ca acest răspuns să fie diferit faţă de cel de la întrebarea: „Crezi în Dumnezeu?”, pentru că cele două sunt legate între ele. Astfel, conform răspunsurilor redate în figura 10, vedem că în proporţie de 91% cred că Dumnezeu are puterea să-l schimbe pe om în bine. Însă numai în condiţiile primei părţi a întrebării, „dacă te rogi”, Pentru că Dumnezeu respectă libertatea omului şi nu îl schimbă pe om decât dacă el îl roagă pe Dumnezeu să-l schimbe.
Acestea sunt răspunsurile primare pe care ni le oferă baza de date a cercetării sociologice în cauză. Am considerat însă interesant să mai vedem câteva relaţii între răspunsuri pe care încercăm să le evidenţiem în cele ce urmează.
Numărul de persoane care au consumat vreun fel de drog este de 257, ceea ce reprezintă 12,85 din totalul de 2000 chestionare valabile prelucrate. Însă avem un număr de 163 persoane care au încercat un singur fel de drog, adică 8,15% din total. Iar din aceştia 57 au folosit tranchilizante sau sedative fără prescripţie medicală, 64 au consumat alcool împreună cu medicamente iar 22 marijuana şi haşiş. Ori aceştia din urmă reprezintă doar 1,1%. Deci 7% din totalul de 12,85% nu putem să spunem că sunt consumatori de droguri, ci este vorba doar de teribilismul vârstei, dorinţa de „senzaţii tari”, iar procentul celor ce putem să spunem că au consumat droguri este 5,85%. Este important să fim atenţi asupra tendinţelor în rândul tinerilor şi să facem muncă de prevenire, informare şi supraveghere. Este interesant să vedem ce răspunsuri au dat cei au consumat vreun fel de drog, la întrebarea: Ai un duhovnic permanent?
Tabelul nr. 6 – Corelaţie între răspunsuri la întrebările: 1. „Ai consumat vreodată unul din următoarele droguri?” şi 2. „Ai un duhovnic permanent?”
Ai un duhovnic permanent?
100
da nunu stiu ce inseamna
ai consumat vreodata tranchilizante sau sedative (extraveral, rudotel, diazepam sau inrudite) fara prescriptia medicului
da 31 46 20nu 587 746 449nu rapund 13 8 11
ai consumat vreodata GHB (ecstasy lichid - gama hidrohi butirat)
da 3 2 nu 623 789 473nu raspund 5 9 7
ai consumat vreodata LSD sau alte substante halucinogece
da 1 8 2nu 625 781 470nu raspund 5 11 8
ai consumat vreodata alcool impreuna cu pastile
da 38 59 34nu 582 730 436nu rapund 11 11 10
ai consumat vreodata ciuperci halucinogene
da 1 9 2nu 623 780 470nu raspund 7 11 8
ai consumat vreodata heroinada 5 6 3nu 622 787 467nu raspund 4 7 10
ai consumat vreodata relevinda 1 1nu 627 790 470nu raspund 4 9 9
ai consumat vreodata ecstasyda 7 8 7nu 620 784 463nu raspund 4 8 10
ai consumat vreodata cocainada 2 8 5nu 624 785 464nu raspund 5 7 11
ai consumat vreodata matadona da 1 4 3
ai consumat vreodata matadonanu 625 789 469nu raspund 5 7 8
ai consumat vreodata crackda 2 4 1nu 624 787 471
101
nu raspund 5 9 8
ai consumat vreodata ketaminada 5 nu 626 788 471nu răspund 5 7 9
ai consumat vreodata amfetamineda 1 2 1nu 625 791 468nu raspund 5 7 11
ai consumat vreodata steroizi anabolizanti
da 4 8 9nu 621 784 463nu raspund 6 8 8
ai consumat vreodata marijuana sau hasis
da 18 32 22nu 607 759 446nu raspund 6 9 12
ai consumat vreodata alte drogurida 6 4 6nu 616 782 459 nu raspund 9 14 15
După cum reiese din tabelul de mai sus şi din alte prelucrări pe care nu le putem reda aici din lipsă de spaţiu, unde avem corelate întrebările: 1. „Ai consumat vreodată unul din următoarele droguri?” şi 2. „Ai un duhovnic permanent?” şi avem răspunsurile împărţite pe întrebări, din totalul de 257 persoane care au consumat vreun fel de drog, 74 persoane au răspuns că: Da! Au consumat drog şi au un duhovnic permanent, 111 au consumat şi nu au un duhovnic, iar 65 nu ştiu ce înseamnă un duhovnic. A avea un duhovnic permanent, înseamnă că persoana în cauză doreşte o creştere spirituală, are cunoştinţe religioase de bază cel puţin şi, încearcă să întreprindă ceva pentru creşterea lui duhovnicească. Faptul că 29,6% din cei ce au consumat au un duhovnic permanent, din punct de vedere religios este îmbucurător. Dacă mai corelăm aceste date şi cu răspunsurile la întrebarea: Cât de des îţi spui rugăciunile acasă în particular?, o să observăm că 59,92% dintre ei se roagă cel puţin de câteva ori pe săptămână.
Grafic nr. 5 – Răspunsurile celor ce au declarat că au consumat droguri, la întrebarea: „Cât de des îţi spui rugăciunile acasă în particular?”
102
O observaţie care ne-ar putea pune pe gânduri este următoarea: dintre cele 52 de persoane care au declarat că nu merg niciodată la Biserică, 16 le regăsim între consumatorii de droguri. Ceea ce înseamnă un procent de 30,8%, în vreme ce procentul celor ce consumă dintre cei ce au o cât de mică deschidere spre cele religioase este de 5,85%. Dacă mai interogăm baza de date aflăm că dintre cei ce consumă şi nu merg niciodată la Biserică, 11 tineri nu cred în Dumnezeu. Având în vedere că doar 51 persoane din întreg eşantionul au răspuns că nu cred în Dumnezeu, cei 11 reprezintă 20,57 %, iar de aici rezultă a doua observaţie, legată de prima: 20 % dintre cei ce nu cred în Dumnezeu consumă droguri. Dacă eu, în calitate de preot ortodox, fac afirmaţia următoare: „Credinţa în Dumnezeu este în strânsă legătură cu alunecarea în diverse patimi!” pot fi acuzat de lipsă de obiectivitate pentru că sunt membru activ al Bisericii şi sunt subiectiv în aprecieri din această cauză. Dar aceste procente, de mai sus, vădesc o realitate.
103
Un alt aspect care ar putea da o direcţie de cercetare este faptul că 80% dintre cei ce nu cred în Dumnezeu sunt băieţi. Fiecare dintre observaţiile de mai sus ar putea să fie tema unui studiu, bazat pe răspunsurile din cadrul acestei cercetări. Însă scopul acestui raport de cercetare nu este să întoarcă pe toate feţele viaţa religioasă a celor ce au declarat că au consumat vreun fel de drog. Întrebările legate de viaţa religioasă a respondenţilor au fost reduse la minim tocmai pentru că a primat dorinţa de a afla alte aspecte cu prioritate. Din datele pe care le avem am putea să facem mult mai multe corelaţii şi să evidenţiem mult mai multe aspecte în legătură cu viaţa religioasă a celor ce au consumat, însă toate datele converg spre următoarea direcţie de interpretare: Nu se poate spune că cei ce se roagă nu consumă sau că cei ce au consumat nu se roagă. Aspectele calitative ale vieţii religioase nu pot fi quantificate şi redate grafic pentru simplul motiv că „viaţă religioasă” înseamnă Dumnezeu însuşi, iar Dumnezeu nu poate fi măsurat. Putem să facem câteva remarci cu privire la nr. de respondenţi care au sau nu un duhovnic permanent, cu privire la cât de des îşi spun tinerii rugăciunile acasă în particular sau cât de des merg la biserică, dar niciodată nu vom surprinde calitatea relaţiei tânărului cu Dumnezeu. Mai menţionăm aici rezervele pe care le avem în legătură obiectivitatea răspunsurilor. Poate că unii tineri au bifat consumul din teribilism iar alţii la-u ascuns din pudoare, frică sau neîncredere în gestionarea chestionarelor.
Concluzia generală din perspectivă religioasă ar fi următoarea: consumul de droguri este una din faţetele îndepărtării omului de
Dumnezeu din mândrie. Însă căderea omului în păcat se poate face în foarte multe feluri, şi oricare dintre ele este cel puţin la fel de urâtă ca
şi consumul de droguri.
Capitolul 7 Concluzii
Creşterea consumului de droguri în rândul populaţiei tinere constituie una dintre problemele actuale ale societăţii româneşti. Din
104
această perspectivă, asigurarea unui climat optim de dezvoltare pentru tineri reprezintă o prioritate pentru toţi factorii implicaţi în procesul de formare al acestora.
Studiul conturează o imagine clară şi obiectivă a situaţiei actuale a consumului de droguri în rândul liceenilor din judeţul Alba prin analiza consumului diferitelor substanţe psihoactive, a diferitelor variabile categorice: vârstă, gen, forma de învăţământ, percepţia riscurilor asociate consumului, gradul de cunoaştere al diferitelor droguri şi efectele acestora.
Un aspect reliefat de studiu este acela că o proporţie mare a liceenilor cunosc diferite tipuri de droguri, cele mai cunoscute fiind cocaina, heroina, marijuana sau haşişul şi tranchilizantele sau sedativele, mai mult de trei sferturi din populaţia interogată declarând că au auzit de ele, iar cel mai puţin cunoscut drog ilegal de către elevi este GHB-ul cunoscut doar de un procent de 5,6% dintre liceenii chestionaţi.
Aproximativ jumătate din liceenii cuprinşi în studiu au afirmat că ştiu care este potenţialul de a crea dependenţă şi efectele dăunătoare asupra sănătăţii ale drogurilor, însă se poate observa şi prezenţa unor liceeni care atribuie drogurilor şi efecte pozitive, cum ar fi, îţi dă încredere în tine, te relaxează, nu mai eşti aşa timid, şi de aceea sunt necesare în continuare eforturi pentru a creşte proporţia tinerilor care cunosc riscurile pe care le presupune consumul acestor substanţe.
Atitudinea liceenilor faţă de problema consumului de droguri este în general una de respingere şi dezaprobare. Majoritatea elevilor respondenţi nu sunt de acord cu consumul de droguri şi consideră că legile care îngrădesc consumul şi traficul de droguri ar trebui să fie mai restrictive.
Un alt aspect reliefat de studiu este acela că fenomenul consumului de droguri este prezent în judeţul Alba deşi numărul liceenilor care declară că au consumat droguri în ultimele 30 de zile este relativ mic (5,2%). În altă ordine de idei aceste procente trebuie tratate cu prudenţă neavând posibilitatea să verificăm gradul de sinceritate al respondenţilor.
Comparând răspunsurile cu privire la consumul de droguri cu alte date referitoare la informaţiile cu privire la consumul de droguri în rândul familie, a colegilor, a prietenilor, cu privire la dificultatea de
105
obţinere a acestora şi cu privire la frecvenţa cu care respondenţii declară că au avut posibilitatea să încerce droguri, estimăm că numărul real al consumatorilor este mai mare.
Cel mai consumat drog de către liceenii din judeţul Alba care au fost chestionaţi este alcoolul împreună cu pastile, urmat de tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului şi de marijuana sau haşiş.
În privinţa vârstei începerii consumului de droguri se constată că principala vârstă de debut pentru consumul de droguri este situată între 14 şi 16 ani, aceasta fiind urmată de perioada între 16 şi 18 ani.
În cazul celor care au afirmat că au consumat droguri acestea le-au fost oferite de către cineva cunoscut din familie sau din grupul de prieteni în mai mult de trei sferturi din cazuri. Aceste date prezintă şi ele o importanţă ridicată pentru cei care implementează programele de prevenire a drogurilor, aceştia trebuind să se axeze pe următoarele obiective: conştientizarea de către liceeni a riscului că persoana care le oferă droguri este cel mai probabil una din cercul lor de cunoştinţe şi modalităţi prin care tinerii să recunoască situaţiile cu risc şi să ştie cum să acţioneze.
Locurile cu risc crescut pentru consumul de droguri sunt de obicei locuri de divertisment, cum ar fi discoteci sau petreceri, şi în mai mică măsură pe stradă, acasă sau la şcoală. Deşi numărul celor care declară că pot procura droguri la şcoală este mic, fenomenul există şi nu se poate face abstracţie de el.
Cunoaşterea acestor locaţii este deosebit de utilă pentru cei implicaţi în prevenirea consumului de droguri, în stabilirea obiectivelor pentru programele de prevenire, fiind deosebit de importantă informarea atât a părinţilor cât şi a liceenilor asupra existenţei acestui risc şi însuşirea de către liceeni a diverselor modalităţi de reducere a factorului de risc de consum, cum ar fi, evitarea participării la anumite petreceri, însuşirea de abilităţi pentru a face faţă unor situaţii cu risc crescut – rezistenţă la presiunea grupului. De asemenea, pentru ca programele de prevenire desfăşurate în şcoli să fie eficiente este necesară susţinerea lor prin programe de prevenire în spaţiile recreaţionale, în special în discoteci, şi în comunitate.
Un număr foarte mare de respondenţi asociază consumul de droguri, fie că e vorba de marijuana sau haşiş, de ecstasy sau de alte tipuri de droguri, cu ideea de „rău”, aceştia considerând că un asemenea
106
comportament riscă să producă un rău fizic sau de altă natură celor care îl adoptă.
În momentul în care ar afla că un membru al familie, un prieten sau un necunoscut consumă droguri mai puţin peste 30% dintre respondenţi ar sfătui persoana respectiva să meargă la un centru de dezintoxicare pentru a primi îngrijire din partea unui specialist, medic sau psiholog. Acest lucru denotă necesitatea acţiunilor pentru a face mai cunoscut ajutorul pe care îl poate aduce psihologul, medicul sau alţi specialişti în cazul unei persoane care are probleme cu consumul de droguri.
De asemenea, un alt lucru extrem de important este necesitatea promovării instituţiilor cu rol în prevenirea consumului de droguri, cum ar fi, Agenţia Naţională Antidrog prin intermediul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Alba şi Compartimentul analiza şi prevenirea criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba deoarece acestea sunt cunoscute doar de un procent mai mic de 10% dintre respondenţi.
Răspunsurile oferite de liceenii care au luat parte la studiu despre motivele pentru care unii tineri consumă droguri şi alţii nu, pot fi considerate noile direcţii pentru acţiunile de prevenire viitoare. Teama de moarte a fost indicat ca principalul motiv pentru care mulţi tineri nu consumă droguri, pe lângă teama de dependenţă şi frica de Dumnezeu. Principale motive, menţionate de liceeni, care determină consumul de droguri la tineri sunt, în ordine descrescătoare: anturajul/prietenii, dorinţa de senzaţii tari, curiozitatea, tentaţia şi problemele în familie sau cele personale. Astfel că pentru a creşte eficienţei programelor de prevenire adresate tinerilor este nevoie de dezvoltării stimei de sine a liceenilor şi dezvoltarea abilităţilor sociale ale acestora.
De asemenea, este recomandabil ca în activităţile de prevenire să se insiste pe îmbunătăţirea autocontrolului, pe formarea unor abilităţi de luarea a deciziilor şi mai ales pe abilităţile de a se opune, datorită influenţei pe care grupul de prieteni o are asupra individului.
Printre cele mai importante măsuri pentru a-i opri pe cei mai mulţi tineri să încerce să consume droguri au fost menţionate de respondenţi următoarele: pedepsirea aspră a celor care vând şi a celor care consumă droguri, mai multă comunicare între părinţi şi tineri, existenţa unor psihologi în şcoli cu care adolescenţi să poată discuta şi mediatizarea centrelor de dezintoxicare şi reabilitare unde tinerii care consumă droguri să poată cere ajutor.
107
Datele obţinute în urma studiului ne oferă o imagine de ansamblu cu privire la prevalenţa consumului de droguri în rândul adolescenţilor, precum şi cu privire la cunoştinţele lor privind efectele drogurilor şi oferă linii directoare în planificarea activităţilor şi programelor de prevenire a consumului. Aceste programe trebuie implementate atât la nivelul şcolii, cât şi la nivelul familiei şi a comunităţii. Rezultatele studiului ne atenţionează că este necesară continuarea activităţilor şi programelor de informare şi educare cu privire la efectele consumului de droguri în rândul tinerilor. În urma acestor programe se urmăreşte dezvoltarea abilităţilor tinerilor de a identifica factorii de risc şi factorii de protecţie în prevenirea consumului de droguri.
Totodată este necesară extinderea programelor educative şi implicarea tinerilor în activităţi organizate de timp liber, care să le permită acestora formarea de abilităţi sociale şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi să ofere alternative de viaţă sănătoasă. În acest sens are rol important colaborarea dintre instituţiile responsabile în domeniul tineretului. În procesul de dezvoltare a cunoştinţelor tinerilor cu privire la efectele consumului de droguri este importantă colaborarea strânsă cu mass-media.
Pentru adolescenţi principalele surse pentru informaţiile legate de droguri sunt considerate a fi familia, prietenii, colegii, profesorii şi mass-media. Pentru conştientizarea riscurilor pe care le presupune consumul de droguri şi pentru modificarea atitudinii liceenilor faţă de consumul de substanţe psihoactive, în sensul respingerii consumului, se impune continuarea şi intensificarea colaborării dintre mass-media şi profesioniştii din domeniul dependenţelor, pentru furnizarea de informaţii corecte şi complete tinerilor şi altor categorii populaţionale.
De asemenea, având în vedere receptivitatea tinerilor faţă de informaţiile venite din partea celor de vârsta lor, creşterea numărului programelor de educaţie de la egal la egal (peer-to-peer education) s-ar putea dovedi o iniţiativă valoroasă în domeniul prevenirii consumului de droguri.
Astfel că un alt obiectiv al programelor de prevenire trebuie să fie formarea şi informarea unui număr cât mai mare de elevi care să ştie ce să-i sfătuiască pe colegii sau prietenii lor care ar dori să discute despre acest subiect.
De asemenea, sunt necesare şi eforturi în direcţia educării părinţilor, pentru ca şi aceştia să poată oferi informaţii corecte şi să aibă
108
reacţii adecvate când copiii lor îi abordează într-o problemă sensibilă cum este consumul de droguri.
Studiul a oferit informaţii despre cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele legate de consumul de droguri în rândul liceenilor din judeţului Alba, acestea oferind o imagine de ansamblu asupra fenomenului drogurilor, dar în acelaşi timp oferă repere importante şi utile pentru stabilirea direcţiilor de dezvoltare a acţiunilor şi programelor viitoare, pentru planificarea pe termen mediu şi lung a activităţilor de prevenire a consumului de droguri.
Bibliografie
109
Abraham, Pavel (coord.), Repere ştiinţifice ale consumului de droguri în societatea românească, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2008.
Abraham, Pavel (coord.); Cicu, Gabriel; Georgescu, Daniela; Moldovan, Ana Maria, Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenţilor şi tinerilor, editura Detectiv, Bucureşti, 2007.
Abraham, Pavel (coord.); Cicu, Gabriel; Podaru, Dana; Moldovan, Ana Maria, Prevenirea şi consilierea antidrog, editura Ministerului Administraţiei şi Internelor, Bucureşti, 2004.
Abraham, Pavel; Richard, Denis; Seson, Jean-Louis, Dicţionar de droguri, toxicomanii şi dependenţe. Strategii, instituţii, legislaţie în domeniul drogurilor, editura Ştiinţelor medicale, Bucureşti, 2007.
Drăgan, Jenica, Dicţionar de droguri, editura Naţional, Bucureşti, 2000. Drăgan, Jenica, Drogurile în viaţa românilor: de la Zalmoxis la
Ceauşescu: istorie inedită, editura Magicart Design, Bucureşti. Edwards, Griffith, Drogurile-o tentaţie sinucigaşă, editura Paralela 45,
Piteşti, 2006. Rotariu, Traian (coord); Bădescu, Gabriel; Culiuc, Irina; Mezei, Elemer;
Mureşan, Cornelia, Metode statistice aplicate în ştiinţele sociale, editura Polirom, Iaşi, 2004.
Rotariu, Traian; Iluţ, Petru, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie: teorie şi practică, editura Polirom, Iaşi, 2001.
Trifan, Gabriela, Moartea albă: prevenirea, depistarea şi combaterea consumului şi a traficului ilicit de droguri, editura Olimpiada, Brăila, 2003.
110
