Drept Civil Subiecte Si Rezolvari

8/8/2019 Drept Civil Subiecte Si Rezolvari

1/38

Drept civil subiecte si rezolvari

1) Contractual de vanzare cumpaare.notiune si caractere

Definitie: Contractul de vanzare cumparare este acel contract prin care una dintreparti , vanzatorul, stramuta proprietatea unui bun al sau celeilalte parti,cumparatorul, care se oblige in scimb a plati vanzatorului o suma de bani numitapret.

Caractere juridice:

- Este un contract sinalagmatic

- Are titlu oneros

- Comutativ

- Este un contract consensual

- Exceptie: contractile de vanzare cumparare care au ca obiect terenuri- seincheie in forma autentica.

- Translativ de proprietate

2) Conditiile operarii principiului transimiterii imediate a dreptului de proprietatesi a riscurilor in momentul incheierii contractului.

Conditiile operarii principiului transmiterii immediate a dreptului de proprietate si ariscurilor in momentul incheierii contractului:

1. Vanzatorul sa fie prprietarul lucrurlui vandut

2. Sa fie vorba de lucruri determinate individual ( certe), sa nu fie genericdeterminate ( art 1225 C.Civ)

3. Lucrul vandut trebuie sa existe , in cazul vanzarii bunurilor viitoare( lucruricare urmeaza sa fie confectionate), transferu proprietatii are loc numai inmomentul in care au fost executate, terminate, in stare de a fi predatecumparatorului( daca sunt bunuri individual determinate) sau dupaindividualizare


2/38

4. Partile sa nu fi amanat transferu proprietatii printr-o clauza speciala pentruun moment ulterior incheierii contractului.

Printr-o conditie suspensiva sau un temen suspensiv careprevede expres amanarea transferului proprietatii.

3) Conditiile de valabilitate ale contractului de vanzare cumparare.Capacitatea.

Conditiile de valabilitate ale contractului sunt:

- Capacitatea partilor

- Consimtamantul

- Obiectul

- Cauza

Capacitatea partilor

Regula e capacitatea, iar incapacitatea este exceptia.

Cazurile de incapacitate sunt expres si limitative prevazute de lege si sunt de strictainterpretare.

In principiu contractual de vanzare cumparare este un act de dispozitie, astfel capartile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina, iar persoanele lipsite decapacitate sau au capacitate restransa trebuie sa incheie contractual prinreprezentantul legal, respective cu incuvintarea ocrotitorului legal si in ambelesituatii cu autorizarea autoritatii tutelare.

Incapacitate special:

Vanzarea intre soti e interzisa

Tutori nu po cumpara bunurile persoanelor aflate sub tutelalor

Mandatarii ( conventionale sau legali) imputerniciti a vinde

un lucru nu pot sa-l cumpere intrucat s-ar intruni calitatea devanzator sic ea de comparator

Persoanele care administreaza bunurile statului si unitatiloradministrative teritoriale nu pot cumpara bunurile aflate inadministrarea lor.


3/38

Functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau aunitatilor administrative teritoriale care se vand prinmijlocirea lor.

Judecatorii, procurorii si avocatii nu pot sa cumpere drepturi

litigioase care sunt in competent Curtii de apel si a careicircumscriptie teritoriala isi exercita functia sau profesia.

Persoanele insolvabile nu pot cumpara bunuri immobile carese vand prin licitatii publice.

4) Obiectul contractului de vanzare cumparare.Conditiile Lucrului si pretului

Conditii:

- Sa fie in comert

- Sa existe sau sa poata exista in viitor

- Sa fie determinat sau determinabil

- Sa fie licit si posibil

- Sa fie proprietatea vanzatorului

Pretul pentru a fi valabil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- Trebuie sa fie stabilit in bani, daca instrainarea lucrurlui se face nu pentrubani ci in schimbul altui lucru , pentru stingerea unei obligatii sau in schimbulunei prestatii, contractual nu poate fi calificat ca contract de vanzare-cumparare, ci un schimb, dar in plata sau alt contract nenumit.

- Sa fie determinat sau determinabil: e determinat cand cuantumul e stabil daparti la momentul incheierii contractului, e determinabil cand partileprecizeaza numai elementele cu ajutorul carora pretul sa poata fi determinatin viitor, si atunci cand stabilirea lui e lasata la aprecierea unui tert ,in nicuncaz determinarea pretului nu poate ramane la aprecierea ulterioara a partilorsau a depinda de vointa uneia dintre ele


4/38

- Pretul trebuie sa fie sincer si serios:

Este sincer atunci cand e real adica partile nu l-au stability inmod fictive ci in scopul de a fi cerut si in realitate,in cazul incare pretul e fictive contractual e nul ca vanzare-cumparare

dar poate fi socotit ca o donatie deghizata daac vanzatorul ar fi avut intentia de a face o liberalitate si daca suntindeplinite celelalte conditii pentru validitatea donatiei dacasimulatia consta numai in deghizarea partilor a pretului darfara ca pretul sa devina derizoriu contractual e valabildevenind aplicate regulile simulatiei si cele fiscal, pentru cade obicei deghizarea partial se face pentru fraudarea fiscului

Pretul e serios atunci cand nu e derizoriu, adicadisproportionat cu valoarea lucrului incat sa nu poataconstitui obiectul obligatilor cumparatorului.Seriozitatea

pretului este o chestiune de fapt lasat la apreciereajudecatorului

Si in cazul pretului derizoriu contractual nul poate subzista ca donatie.

5) Obligatia de garantie contra evictiunii

Prin evictiune se intelege pierderea in tot sau in parte a proprietatii bunuluicumparat sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietarca urmare a valorificarii de catre vanzator sau de catre o terta persoana a unuidrept care exclude , in tot sau in parte, dreptul cumparatorului asupra acelui bun .

E garantia vanzatorului de a-I garanta cumparatorului linistita folosinta a lcrurluicumparat.

Evictiunea poate rezulta din faptul vanzatorului sau din fapta unui tert.

Faptul personal al vanzatorului e orice fapta sau actiune a acestuia ori asuccesorilor sai in drept de natura a-l tulbura pe comparator in linistita folosinta abunului indifferent ca este:

- O tulburare de fapt ( deposedarea de bunul sau)

- Tulburare de drept ( vanzatorul invoca un drept de usufruct sau habitatie)


5/38

In caz de tulburari din partea vanzatorului , cumparatorul se poate apara prininvocarea exceptiei numita exceptie de garantie ( cine trebuie sa garanteze prentruevictiune nu poate sa evinga)

Garantia de evictiune rezultand din fapta tertului daca tulburarea intervine din

cauza unei terte persoane vanzatorul e obligat sa apere cumparatorul, iar daca nureuseste va suporta consecintele evictiunii indifferent ca a fost de buna sau reacredinta.

Obligatia de garantie pentru evictiune rezultand din faptul tertului exista :

1. Sa fie vorba de o tulburare de drept ( tertul invoca un anumit drept asupralucrului vandut)

2. Cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii

3. Sa nu fi fost cunoscuta de comparator ( sarcina probei privind cunoasterea

cauzei de evictiune revine vanzatorului)

6) Obligatia contra viciilor

Vanzatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrurlui , daca din cauza lor , lucru eimprpriu intrebuintarii potrivit destinatiei, sau daca viciile micsoreaza valoarea de

intrebuintare a lucrului incat cumparatorul nu ar fi cumparat in cunostiinta de cauzasau ar fi platit un pret mai mic.

Conditiile operarii obligatiei de garantie contra ciciilor

1. Sa fie ascuns- e ascuns daca nu a fost cunoscut la momentul incheieriicontractului.Posibilitatea cumparatorului de a lua la cunostiinta de viciilelucrului se aprecieaza inapstracto ( dupa tipul omului prudent si diligent)


6/38

2. Sa existe la momentul incheierii contractului: daca proprietatea se transmiteulterior incheierii contractului vanzatorul raspunde si pentru viciile aparuteulterior incheierii pana la momentul transmiterii dreptului de proprietate

3. Sa fie grav sa fac lucrul impropriu intrebuintarii potrivit naturii ori conventiei

sau sa-I micsoreze valoarea astfel incat cumparatorul nu l-ar fi cumparatEfectele

a) Cumparatorul poate sa intenteze o actiune rehibitorie actiune in rezolutiunea vanzarii cu consecinta restituirii pretului,bunului si cheltuielilor vanzarii

b) Sa intenteze o actiune estimatorie- oa ctiune in reducerea pretului ,proportional cu reducerea valorii bunului din cauza viciilor

c) O actiune in remedierea viciilor, daca este posibila de catre vanzator sau peseama vanzatorului.

7) Contractual de donatie.Definitie, forma, caractere juridice

Definitie: e un contract solemn unilateral si cu titlu gratuity prin care una dintreparti, donator , cu intentie liberal isi micsoreaza ,in mod actual si irevocabilpatrimoniu cu un drept ( real sau de creanta ) , marind patrimoniu celeilalte parti,donator, cu acelasi drept fara a urmari sa primeasca ceva in schimb.


7/38

Forma contractului: potrivit art 813 C.Civ toate donatiile se fa prin actauthentic.Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea contractului.In modexceptional in situatia mortii donatorului nulitatea donatiei pentru nerespectareaformei autentice poate fi acoperita prin confirmarea , ratificarea sau executareavoluntara a donatiei de catre mostenitorii sau reprezentantii donatorului.

8) Capacitatea partlor in contractual de donatie si incapacitatile

Donatia act de dispozitie- partile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina.

Incapacitate de a dispune

1. Minorii si interzisii judecatoresti nu pot incheia contracte de donatie nici prinreprezentantii legali, cu nicio autorizatie

2. Minorul devenit major nu poate dispune in favoarea tutorelui cat timpautoritatea tutelara nu a dat descarcare de gestiune tutorelui.Exceptia atuncicand tutorele e ascendentul minorului

Incapacitate de a primi

1. Persoanele fizice neconcepute si organizatiile care nu au dobanditpersonalitate juridica

2. Medicii si farmacisti care au tratat o persoana in boala de care acestadecedeaza nu pot primi donatii in cursul acestei boli. Dispozitia e aplicabila sipreotilor care au asistat pe donator din punct de vedere religios in cursulultimei boli.

3. Minorii si interzisii pot primi donatie , dar nu au exercitiu acestui drept.potaccepta prin intermediul ocrotitotilor legali.

4. Surdo-mutul care nu sties a scrie , nu poate accepta o donatie decat cuasistarea unui curator special numit de autoritatea tutelara, care va avea

rolul de interpret al vointei surdo-mutului.


8/38

9) Donatiile deghizate

Donatia este deghizata cand, conform actului public incadrata intr-o operatiunejuridical cu titlul oneros.

Simulatia implica doua acte juridice:

- Actul public care esre simulate , neadevarat si ascunde o donatie

- Actul secret care exprima adevarata vointa a partilor

Donatiile deghizate , ascunse sub aparenta unui contract cu titlu oneros, sunt , inprincipiu, valabile.Ele sunt sanctionate de nulitate daca :

- Intrunesc conditiile esentiale de fond pentru validitatea contractelor

- Respecta forma contractului care deghizeaza donatia - este solutiajurisprudentei

Proba deghizarii se aplica regulile din material simulatiei :

- Partile si succesorii lor universali ori cu titlu universal o pot dovedi princontrainscris sau inceput de dovada scris, care poate fi completata cu martorisi prezumtii

- Tertii vor dovedi simulatia prin orice mijloace de proba

10) Donatiile prin interpunere de persoane si donatiile indirect

Stimularea donatiei prin interpunere de persoane viseaza persoana adevaratuluidonator:

- Contractual apparent se incheie cu o persoana interpusa

- Iar in contrainscris, se precizeaza persoana adevarului donator

Donatiile indirecte sunt acte juridice incheiate cu intentia de a gratifica, darinfaptuite pe calea unui act juridic diferit de contractual de donatie.

Actele cele mai intrebuintate pentru realizarea unei donatii indirect sunt:Renuntarea la un drept, remiterea de datorie si stipulatia folosita

a) Renuntarea la un drept : daac renuntarea este facuta cu intentia de agratifica .de exemplu renuntarea la o mostenire de care va profitacomostenitorul subsecvent; renuntarea la usufruct de care va profita nudulproprietar.Renuntarile gratuite sunt scutite de forma prevazuta de lege


9/38

pentru donatii numai daca sunt pur abdicative de drepturi si nicidecumtranslative de drepturi care sunt facute in favorem

b) Remiterea de datorie prin care creditorul, cu acordul debitorului, renuntatotal sau partial, cu titlu gratuity, la valorificarea unui drept de

creanta.Donatia indirect sub forma remiterii de datorie nu este tinuta derespectarea formei autentice

c) Stipulatia in favoarea unei terte persoane, facuta cu intentia de a gratifica,reprezinta tot o donatie indirect.

Donatia indirect sub forma stipulatiei pentru altul prezinta o serie departicularitati:

- Este scutita de forma ceruta pentru donatii

- Donatia se realizeaza independent de acceptare tertului beneficiar deoarece

dreptul se naste direct si nemijlocit in favoarea tertului beneficiar dinmomentul incheierii contractului intre stipulantul donator si promitent,consecinta este aceea a realizarii donatiei independent de acceptarea tertuluibeneficiar ,acceptarea donatiei poate fi facuta ata de beneficiar cat si de desuccesorii sai

- Capacitatea partilor se aprecieaza atat in raporturile dintre stipulant promitent cat si in raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar, adicadonatorul

- Donatia este irevocabila numai din momentul acceptarii ei de catre tertul

beneficiar

- Daca donatia indirect este prevazuta in cadrul unei donatii directe formaautentica trebuie sa fie respectata doar pentru donatia directa

11) Principiul irevocabilitatii donatiilor

- Liberalitatile intre vii sunt prin esenta lor irevocabile; orice clauza sauconditie a carei indeplinire depinde de vointa donatorului si care i-ar daposibilitatea de a zadarnici sau micsora , direct sau indirect, foloaselegratuite create prin contract in favoarea donatorului, sunt incompatibile cuesenta donatiilor , atrgand nulitatea lor absoluta.


10/38

- Acest principiul priveste insasi esenta contractului, adica respectarea sa esteo conditie de valabilitate pentru formarea contractului de donatie-irevocabilitatea de gradul II

- Se desprinde din art 801.822-824 C.Civ

- Sanctiunea loveste contractual in intregime , nu numai clauza incompatibila ,doarin situatia in care donatia este divizibila , iar clauza incompatibila oafecteaza numai in parte , pentru restu efectele se mentin

- Daca dupa moartea donatorului succesori sai in drepturi, in cunostiinta decauza ,confirma sau executa donatia , nu mai pot ul;terior , invoca nulitateadonatiei pentru a cere restituirea bunului donat

12) Revocabilitatea donatiilor intre soti

Potrivit art 937 ali 1 C.Civ, donatiile intre soti sunt exceptate de laprincipiulirevocabilitatii donatiilor.

Obiectul donatiei nu-l poate forma decat un bun propriu al sotului supravietuitor.Sotul donator are dreptul de a revoca donatia in timpul casatoriei , dupaincetarea sau desfacerea ei si chiar impotriva mostenitorilor sotului donatar,dupa decesul acestuia.

Dupa moartea donatorului , donatia devine irevocabila.Mostenitorii donatoruluipot cere revocarea numai pentru neexecutarea sarcinilor sau pentruingratitudine.

Revocabilitatea este de esenta donatiilor intre soti si poate fi exercitata printr-osimpla cerere , printr-o cerere in justitie sau poate rezulta tacit dintr-un act de

dispozitie ulterior donatiei facut in favoarea altei persoane. Legea interzice , subsanctiunea nulitatii absolute, donatiile reciproce facute de soti prin acelasi act,donatiile dghizate sau prin interpunere de persoanaintrucat ele constituieposibilitati juridice de incalcare a regulii revocabilitatii donatiilor intre soti


11/38

13) Revocarea donatilor pentru neindeplinirea sarcinilor

In esenta donatia este un contract cu titlu gratuity.Exista insa posibilitatea cadonatorul sa stipuleze in contract si unele obligatii ale donatorului.Neindeplinirea

acestora poate conduce la revocarea donatiei, bunurile reintrand in proprietateadonatorului.Revocarea produce efecte retroactive, desfiinteaza srcinile constituitede donator asupra bunului donat si permite donatorului sa-l urmareasca dacaa fostinstrainat la terti dobanditori.

Revocarea pentru indeplinirea sarcinilor functioneaza in cazul donatiilor facute prinact authentic, dar si al darurilor manual, ori al donatiilor indirect si deghizate.

Revocarea trebuie pronuntata de instant judecatoreasca in temeiul art 1021 C.Civ,in afaar de conventi contrarie.practic stipularea in donatie a unor sarcini pentrudonator transforma contractual unilateral in sinalagmatic.Ca atare , in afara si

inaintea folosirii actiunii in revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinilor decatre donator, poate fi folosia si actiunea in obligarea donatorului la executareasarcinii.

14) Revocarea donatiilor pentru ingratitudine

Art 831 C.Civ prevedee limitative trei cazuri in care se poate cere revocareadonatiilor pentru ingratitudine si anume:

a) Atentat la viata donatorului.Legea cere doar stabilirea intentiei de a-l ucidepe donator , fara a pretinde o hotarare de condamnare.In schimb , ucidereadin culpa sau in legitima aparare nu constituie temei al revocarii donatiei

b) Daca donatorul este culpabil pentru delicate, cruzimi sau injurii grave laadresa donatorului.Aprecierea gravitatii faptelor este de atributulinstantei.Este necesar ca si in cazul atentatului ca faptele sa fie savarsite dinintentie si nu din culpa sis a fie grave. Faptele pot fi savarsite de donator saude un tert din ordinal acestuia.revocarea donatiei nu va fi pronuntata dacafaptele donatarului sunt determinate de provocarea donatorului.

c) Refuzul nejustificat de alimente.refuzul nu este justificat daca donatorul avearude sau alte persoane ce aveau obligatia legala de intretinere se pe care nule-a solicitat.Este necesar ca valoarea alimentelor solicitate sa nu depaseascavaloarea obiectului donat.Refuzul donatorului de a primi alimentele oferite dedonator nu poate conduce la revocarea donatiei.


12/38

15) Revocarea donatiilor pentru survenienta de copii

Revocarea opereaza de drept daac sunt indeplinite cumulative conditiile legii sianume :

- Donatorul sa nu fi avut copii si nici alti descendenti la data incheieriicontractului de donatie

- Dupa incheierea donatiei , donatorul dobandeste un copil din casatorie saudin afara casatoriei, fie chiar postum

- Donatiile dintre soti acestea sunt , in principiu, revocabile, indifferent de

motiv

- Cadourile obisnuite de valoare modica , care sunt scutite de la raportul ,donatiilor facute sotilor de ascendentiilor.

Revocarea donatiei care produce efecte retroactive oblige pe donator larestituirea bunului primit.Donatorul poate urmari bunul instrainat de donator inmainile tertului subdobanditor printr-o actiune in revendicare.

Donatarul este considerat de buna credinta si poate retine fructele bunuluidonat pe care le-a dobandit pana in ziua in care a fost instiintat despre nasterea

copilului si I s-a cerut restituirea donatiei.

16) Contractul de locatiune.Notiune,feluri caractere juridice

Def: Contractul de locatiune este un contract prin care o parte numita locator seoblige sa-I asigure altei parti numite locatar folosintatemporara totala sau partial aunui bun in schimbul unei sume de bani sau altei prestatii numita chirie.

Este reglementat in C.Civ sub 2 forme : locatiune de lucru si locatiune de lucrari.

Locatiunea lucrurilor cuprinde:

- Locatiunea obisnuita ( drept comun) ce are ca obiect bunuri mobile sauimbile

- Locatiunea suprafetelor lucrative ( contractual de inchiriere)


13/38

- Locatiunea fondurilor rurale ( contractual de arendare)

Locatiunea lucrarilor include contractual de munca si contractual de antrepriza.

Caractere juridice;

Contractual sinalagmatic ( bilateral)

Contractual cu titlu oneros

Contract comutativ

Contract cu executare succesiva.Durata sa nu poate fivesnica nici creditara

Contract translativ de folosinta. Locatarul poate fi o altapersoana decat proprietarul bunului.Riscul pieirii fortuite a

bunului se suporta de locator Contractual creator de raporturi obligationale

17) Contarctul de locatiune.Capacitatea

Contractul de locatiune e un act juridic de administrare, rezulta ca partile trebuie saaiba capacitatea ceruta de lege pentru a face astfel de acte ( e suficienta

capacitatea de exercitiu restransa, chiar persoana lipsita de capacitatea deexercitiu poate incheia un act de administrare, daca actul nu e lezionar.

18) Contractual de locatiune.Obiectul

a. Lucrul inchiriat poate fi :

mobil sau imobil

Corporal sau incorporal


14/38

Necombustibil sau nefungibil ( nu poate fi inlocuit cu alt bun in executareaobligatiei)

Nu pot forma obiect al contractului de locatiune neconditionat:

- Bunurile care fac parte din domeniul public al statului sau unitatilor

administrative teritoriale, decat in baza unor legi special

- Dreptul de servitude poate fi obiect al contractului de locatiune numaiimpreuna cu imobilul de care e atasat

- Bunurile prprietatii fortate pot fi inchiriate numai odata cu bunul principal

- Nuda prprietate nu poate forma obiectul contractului de locatiune- dreptul deproprietate e dezbracat de atributul posesiei si folosintei

b. Pretul locatiunii ( chiria) consta intr-o suma de bani dar se poate stabili si subforma altei prestatii

19) Obligatiile locatorului

Locatorul trebuie sa asigure locatarului folosinta bunului pe toata durata bunului.In

acest sens tsa preda bunul , sa-l mentina in stare de intrebuintare sis a-l garantezepe locatar de tulburarile provenite din propria fapta de la terti sau din vicilebunului.

Obligatia de predare: lucrul trebuie sa fie in stare de buna functionare sis acorespunda destinatiei pentru care a fost inchiriat in caz de neexecutare locatarulpoate cere instantei :

- Obligarea la executare

- Rezilierea contractului pentru neexecutarea culpabila

- Plata daunelor interese daac este cazul

Obligatia de a mentine bunul in buna stare de functionare in acest sens locatorultrebuie sa execute reparatiile capital, sa remedieze degradarile provenite din uzulnormal al lucrului sau din cazul fortuity, forta majora ori nici de constructive, in cazde neexecutare locatatrul poate cere:


15/38

- Obligarea la executare

- Autorizarea locatarului sa execute aceste lucrari si seama locatorului,retinand cheltuielile din chirie.

- Rezilierea contractului

Obligatia de garantie

a) Contra evictiunii: pentru tulburarile de drept din partea tertului raspundelocatorul, chiar daca dreptul nu e confirmat in justitie.

Locatarul poate cere :

- Rezilierea contractului, cand folosinta a fost prea mult micsorata cu dauneinterese

- O micsorare a chiriei proportional cu pierderea folosintei si daune interese.

Locatorul raspunde numai daca a fost instintat in timp util de tulburare, astfel elpoate dovedi ca ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge mijloacele tertului.

b) Garantia pentru vicii ascunse.

Conditii:

- Viciile ascunse sa aiba o anumita gravitate

- Sa nu poata fi observaat la incheierea contractului sau predarea lucrului

- Locatorul nu raspunde pentru vicii care fac mai putin comoda folosintalucrului.Locatarul poate cere o reducere proportional a chiriei sau reziliereacu daune interese.


16/38

20) Obligatiile locatarului

- De a intrebuinta bunul ca un bun proprietar si conform destinatiei lui.Culpa seaprecieaza dupa tipul abstract al omului precedent sidiligent

- De a plati chiria la termenele stabilite sau potrivit obiceiurilor locului,neexecutarea da dreptul locatorului sa ceara executarea silita sau reziliereacontractului.

- De a restitui lucrul inchiriat la incetarea contractului.Lucrul se restituie instare buna conform inventarului.Daca nu exista inventor prezumtia este cabunul a fost predate in stare buna.

- De a raspunde pentru incediu.Locatorul e exonerate de raspundere atuncicand pieirea sau deteriorarea lucrului a fost determinate de incediu caurmare a cazului fortuity , fortei majore , defectiunii de constructiveneimputabila locatorului, intinderii de la un imobil vecin , dar si al faptuluiunui tert daca nu a fost indentificat in cazul in care sunt mai multi locator sinu se cunoaste din culpa cui a pornit incediu , fiecare va raspunde

proportional cu valoarea partii din imobil pe care o ocupa, raspunderea edivizibila , nu solidara.

- De a-l apara pe locator impotriva uzurparilor.

Locatarul trebuie sa-l instiinteze pe locator in timp util pentru a se aparaimpotriva tertilor care pretend ca ar avea vreun drept asupra bunului ce faceobiectul contractului de locatiune.


17/38

21) Contractual de mandate.notiune,caractere juridice,capacitatea partilor,obiectul si intinderea mandatului

Mandatul este un contract prin care o persoana numita mandatar , se oblige saincheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane , care ii da

aceasta imputernicire sip e care il reprezinta.Caractere juridice:

- Contract consensual

- Contract , in principiu, cu titlu gratuity

- Unilateral

- Incheiat intuit personae

- Contract cu executare succesiva sau imediata, in functie de actul in vederea

caruia a fost incheiat

- Contract numit

- Negociat

- Constitutive de drepturi si obligatii

Capacitatea partilor

Mandatul trebuie sa fie capabil de a contracta insusi actul cu a carui indeplinire ilinsarcineaza pe mandatar.Mandatarul, in toate cazurile, trebuie sa aiba capacitatea

deplina de exercitiu, deoarece in actele pe care le incheie in numelereprezentantului, el trebuie sa exprime un consimtamant valabil.Lipsaconsimtamantului sau viciile de vointa sunt appreciate nu numai in persoanamandantului, dar nu su in cea mandatarului.

Obiectul si intinderea mandatului

Mandatul poate avea ca principal obiect numai incheierea de acte juridice de catremandatar, actele material putand avea numai character accesoriu, iar actele

juridice cu character strict personal nu pot fi facute prin mandatar.

Intinderea mandatului : mandatul poate fi special sau general:

- Este special , cand se da pentru o singura operatie juridical sau pentruanumite operatii determinate, si

- General , cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toatetreburile mandantului


18/38

22) Forma si dovada mandatului

Forma mandatului

Mandatul este , de regula , un contract consensual, care ia nastere prin simpluaccord de vointa al partilor, fara a fi supus vreunei forme special.

In practica , mandatul este constata de obicei printr-un inscris numit procura sauimputernicire.

Procura este un act juridic unilateral, este inscrisul in care se enumera actelejuridice ce urmeaza a fi indeplinite de mandatar in numele mandantului.

Daca forma solemna este impusa ad validitatem actului pe care mandatarulurmeaza sa-l incheie , atunci si procura trebuie data in aceeasi forma , deoarececeel doua elemente , actul si procura, formeaza un tot indivizibil.

Dovada mandatului

Daca mandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel, dovada se face duparegulile dreptului comun,atat intre parti,cat si de catre tertul care contracteaza cu

mandatarul.daca mandatul este tacit , deoarece atat conferirea ,cat si acceptareamandatului tacit poate rezulta din imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentiapartilor, dovada acestor fapte se poate face- atat de catre parti , cat si de catretertul care contracteaza cu mandatarul sau de catre alti terti prin orice mijloc deproba admis de lege , indifferent de valoarea actului incheiat de catre mandatar.

23) Mandatul fara reprezentare

In unele cazuri , desi manadatarul lucreaza in interesul mandantului, el incheietotusi actul in numele sau personal, fara a-l reprezenta pe mandant.in aceste


19/38

situatii, contractual incheiat intre mandant si mandatar se numeste mandate farareprezentare, cunoscut sub numele de contract de interpunere.

Contractual de interpunere este ,de fapt , un mandate simulate prin interpunere depersoane.Se recurge la aceasta formula juridical cand o persoana ( mandantul) vrea

sa incheie un act juridic, dar in asa fel incat persoana sa nu fie cunoscuta de terti( creditori chirografari, rude cu vocative eventual la mostenire, succesori cu titlulparticular).

Regimul juridic

Conventia de interpunere nu este prin ea insasi ilicita, dar daca a fost intrebuintatain scopuri ilicite, pentru incalcarea sau eludarea unor dispozitii legale imperativesau prohibitive, atat conventia dintre mandant si mandatarul occult, cat si actulincheiat cu tertul contractant vor fi nule.

Daca nu suntem in prezenta fraudei la lege, in cazul contractului de interpunere,

raporturile dintre mandant si mandatar se reglementeaza potrivit regulilor de lamandate.

Daca tertul este partas la simulatie, actul incheiat cu mandatarul va produce efectesi fata de el in conditiile regulilor aplicabile mandatului cu reprezentare.

Fat de tertii de buna credinta , care nu cunosc realitatea, inclusive cocontractul caren-a fost partas la simulatie, mandatarul apare ca adevaratul contractant si vadevein personal creditor sau debitor ori titular al dreptului real.Intre terti si mandantnu se stabilesc raporturi juridice.Ei pot actiona nul impotriva altuia numai pe caleaactiunii oblice sau pot cere ca mandatarul sa le cedeze actiunea sa .

24) Contractual de deposit.Notiune,caractere juridice si feluri

Notiune: depozitul este un contract prin care o persoana , numita deponent,incredinteaza un lucru altei persoane, numita depozitar, care se oblige sa-l pastrezeo perioada determinate sau nedeterminata si sa-l restituie la cerere ( art 1591C.Civ)

Obligatia de pastrare si conservare a lucrului depozitat este, aici, principal, insasiscopul incheierii contractului, spre deosebire de obligatia de pastrare si conservarea vanzatorului pana la predare, care este obligatia accesorie vanzarii ( art 1324coroborat cu art 1047 C.Civ)

Caractere juridice


20/38

Contractual real- se formeaza numai prin si din momentulpredarii lucrului obiect al contractului- de la deponent ladepozitar.

Contractual cu titlul gratuit sau oneros

Contract unilateral sau sinalagmatic

Contract in principiu, contract netranslativ de proprietate sinetraslativ de folosinta

Este un contrac creator de raporturi de obligatii intre parti

Contract intuit personae

Character principal sau , dupa caz , accesoriu.

Felurile contractului de deposit

Potrivit art 1592 C.Civ, depozitul poate fi impartit in doua mari grupe; depozitulpropriu-zis si sechestru

Depozitu propriu-zis poate imbraca una din formele: depozitul voluntary ( obisnuit),depozitul necesar si depozitul neregulat.

Sechestru este si el de doua feluri : conventional si judiciar

25) Depozitul necesar si depozitul neregulat.Notiuni

Depozitul necesar

Este un tip de contract de deposit care are o serie de particularitati determinate defaptul ca ia nastere sub presiunea unor imprejurari imprevizibile. Potrivit art 1620


21/38

C.Civ: depozitul necesar este acela ce se face sub sila unei intamplari, cum ar fi: unfoc, o ruina, o pradare, un naufragiu sau alt eveniment neprevazut de forta majora.

Depozitul, fortat de aceste imprejurari special, incredinteaza bunul primei persoanepe care o intalneste.De aceea , nu se considera deposit necesar atunci cand

pericolul a putut fi prevazut sau cand depozitarul a fost gasit cu dificultate.Regimul juridic aplicabil depozitului necesar este cel al depozitului voluntary, cuparticularitatile legale de consimtamant si proba.

Depozitul neregulat

Dreptul neregulat se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect lucruri fungibile siconsumptibile, care nu trebuie sa fie restituite in individualitatea lor, ci prin lucruriasemanatoare.

La cerere , depozitarul este obligat sa restituie lucruri de acelasi gen, de aceeasi

cantitate si calitate, inclusive fructele percepute, deponentul fiind titularul uneicreante.

26) Sechestrul judiciar si conventional.

Sechestrul este depozitarea unui bun aflat in litigiu, in mainile unui tert, pana lasolutionarea definitive a litigiului.

Contractual de sechestru are 2 parti: sechestrantul- persoana care depune bunul sisechestrul adica cel care pastreaza bunul

Sechestrul conventional

Potrivit art 1627 C.Civ, sechestru conventional ia nastere prin intelegerea partilor siconsta in depozitarea unui bun aflat in litigiu, la un tert care are obligatia de arestitui bunul, dupa solutionarea procesului.Pentru incheierea sechestruluiconventional este necesara capacitatea partilor de a contracta.

Deosebirea dintre sechestrul conventional si depozitul voluntar:

- Depozitul are ca obiect doar bunuri mobile; sechestru are ca obiect si bunuriimmobile

- Depozitul este prin natura sa gratuity; sechestru prin natura sa este oneros

- Depozitul nu se refera la un bun aflat in litigiu; pe cand sechestru are invedere numai bunuri litigioase


22/38

- Depozitarul trebuie sa restituie bunul in momentul in care I se cere; in cazulsechestrului , restituirea va avea loc numai dupa solutionarea litigiului.

Sechestrul judiciar

Este o masura asiguratorie a actiunii civile

Sechestrul judiciar se deosebeste de cel conventional prin aceea ca este dispus decatre instant judecatoreasca la cererea partilor interesate.

Deoarece este o masura de o anumita gravitate , instituirea sechestrului judiciartrebuie sa fie justificata de partea care il solicita.

Sechestrul judiciar are ca scop executarea prin valorificarea bunurilordebitorului.instantele au statuat ca intrucat aplicarea sechestrului nu reprezinta o

dare in plata, riscul pieirii bunurilor ramane asupra proprietarului si deci debitorulnu se poate considera eliberat de obligatia la care este tinut prin hotararejudecatoreasca

Pentru a se infiinta sechestrul judiciar se cer a fi intrunite urmatoarele conditii:

Sa existe un process in legatura cu proprietatea sau posesiaunui bun comun cu privire la administrarea sau folosinta lui

Cererea pentru infiintarea sechestrului judiciar sa fi fostfacuta de reclamant

Instant judecatoreasca sa gaseasca oportuna infiintareasechestrului

Cand instant aprecieaza ca este necesar ca reclamantul sadepuna o suma de bani cu titlu de cautiune, acesta va fiobligat sa depuna aceasta suma.


23/38

27) Imprumutul de folosinta si de consumatie.Notiune si caractere juridice

Contractul de folosinta

Contractul de mprumut de folosin (comodatul) este acel act juridic n bazacruia o parte, numit comodant, remite spre folosin temporar i gratuitunei alte pri, numit comodatar, un bun individual determinat, cu obligaiapentru acesta din urm de a-l restitui la termen, n natur, n individualitateasa (art. 1560 C. civ).

Prile n contractul de comodat sunt:

1. comodantul, mprumuttorul, adic cel care remite bunul;

2. comodatarul, mprumutatul, cel cruia i se mprumut bunul

Caracterele juridice ale contractului de comodat sunt:

a. mprumutul de folosin este un contract real, ceea ce nseamn cpentru ncheierea lui valabil este necesar i predarea efectiv a bunuluicare formeaz obiectul contractului.

b. Potrivit art. 1561 C. civ., comodatul este un contract cu titlu gratuit.Gratuitatea este de esena acestui contract, n caz contrar schimbndu-senatura juridic a acestuia.

c. Comodatul este, n principiu, un contract unilateral, deoarece dnatere la obligaii numai n sarcina comodatarului.

d. Comodatul este un contract translativ de folosin

Contractul de consumatie

Contractul de mprumut de consumaie (mprumutul propriu-zis saumutuum), este acel act juridic n temeiul cruia o parte, numit

mprumuttor, transmite unei alte pri, numit mprumutat, proprietateaasupra unei ctimi de bunuri consumptibile i fungibile, pentru a le utiliza(consuma), cu obligaia pentru aceasta din urm de a restitui la termenulfixat bunuri echivalente ca natur, cantitate i calitate (art. 1576 C. civ.).

Contractul de mprumut de consumaie are urmtoarele caracterejuridice:


24/38

a. mprumutul de consumaie este un contract real.b. mprumutul propriu-zis este un contract unilateral, caracter care se

menine i n cazul n care mprumutul este cu dobnd, deoarece cel care seoblig este tot debitorul obligaiei de restituire a bunului mprumutat.

c. Contractul de mprumut de consumaie poate fi att cu titlu gratuit,

ct i cu titlu oneros, ntruct mprumuttorul poate s obin uncontraechivalent (dobnda), n schimbul acordrii mprumutului (art. 1587 C.civ.).Caracterul oneros trebuie s rezulte nendoielnic din contract.

d. Contractul de mprumut de consumaie este translativ deproprietate (art. 1577 C. civ.). n consecin, mprumutatul devineproprietarul bunurilor fungibile i consumptibile mprumutate i va suportariscul pieirii acestora n caz de for major sau caz fortuit.

28) Imprumutul de folosinta si consum.Conditii de valabilitate

Imprumutul de folosinta

. Capacitatea prilor

Contractul de mprumut de folosin este un act de administrare, ceeace nseamn c att comodantului, ct i comodatarului trebuie s aibcapacitatea de a ncheia astfel

de acte.

Deoarece comodatul nu este translativ de proprietate, comodantul nutrebuie s aib neaprat calitatea de proprietar al bunului mprumutat, elputnd fi i uzufructuar sau locatar, dac prin convenie darea n mprumutn-a fost interzis. Comodatarul, ns, nu poate mprumuta mai departe lucrul,deoarece l deine spre a se servi de dnsul (art. 1560

C. civ.), deci pentru folosina proprie, afar dac prile n-au convenit altfel.

B. Consimmntul prilortrebuie s nu fie viciat prin eroare, dol sauviolen. Prezena viciilor de consimmnt va atrage nulitatea relativ acontractului.

C. Obiectul contractului de comodat

Potrivit art. 1560 C. civ., obiect al contractului de comodat l potconstitui numai bunurile nefungibile i neconsumptibile pe care comodatarul


25/38

s le poat restitui n natura lor specific, la ncetarea contractului. Bunurilecare se mprumut trebuie s se afle n circuitul civil i pot fi att bunurimobile, ct i imobile, dac mprumutul acestora din urm nu este interzisprin lege sau este permis doar n anumite condiii.

D. Cauza n contractul de comodat trebuie s existe, s fie licit imoral.

E. Dovada contractului de comodat

Aceasta se face conform regulilor generale prevzute de art. 1191 iurm. C. civ., fiind suficient ca nscrisul (ad probationem) s fie redactatntr-un singur exemplar, dac valoarea lucrului mprumutat depete 250lei.

n schimb, faptul material al predrii lucrului poate fi dovedit prin orice

mijloc de prob, indiferent de valoarea acestuia.

Imprumutul de consum

A. Capacitatea prilorntruct mprumutul de consumaie este un contract translativ de

proprietate, mprumuttorul trebuie s fie proprietarul bunului pe care lmprumut i s aib capacitatea de a face acte de dispoziie.

mprumutatul trebuie s aib i el capacitatea de a dispune, respectivcapacitate de exerciiu deplin, deoarece la scaden el trebuie s restituiebunuri asemntoare celor pe care le-a mprumutat de la cealalt parte.

B. Consimmntul prilortrebuie s fie valabil exprimat, s nu fie viciat prin eroare,

dol sau violen, n caz contrar, contractul fiind lovit de nulitate relativ.

C. Obiectul contractului l constituie bunuri mobile fungibile iconsumptibile.

D. Cauza mprumutului de consumaie trebuie s existe, s fie licit imoral.

E. Durata contractului

Contractul de mprumut de consumaie poate fi ncheiat pe duratdeterminat sau

pe durat nedeterminat.


26/38

n cazul n care nu s-a stipulat nici un termen n contract, instana dejudecat, la cererea oricreia dintre pri, va putea stabili un termen potrivitmprejurrilor (art. 1582 C. civ.). La fel va proceda instana i n cazul n caren contract prile au stipulat o clauz potrivit creia mprumutatul va restituisuma cnd va putea sau cnd va avea mezii (mijloace) - art. 1583 C. civ.

F. Dovada contractului

n cazul unui contract care are un obiect cu o valoare mai mare de 250lei, este necesar un nscris pentru a se putea dovedi consimmntul prilor.n ceea ce privete remiterea bunului, aceasta fiind un fapt material se poatedovedi prin orice mijloc de prob.

nscrisul trebuie s fie scris n ntregime de mprumutat sau, cel puin,s fie semnat de acesta i s conin formula bun i aprobat pentru..., cuartarea n litere a sumei sau a ctimii lucrurilor mprumutate.

29) Contractul de intretinere notiune ,caractere juridice capacitatea

Contractul de ntreinere reprezint o convenie prin care o parte, numitntreinut, transmite unul sau mai multe bunuri individualizate ori o sum debani (capital), sau i bunuri i bani unei alte pri, numit ntreintor, carese oblig, n schimb, s presteze ntreinere n natur fie contractantului su,fie unei alte persoane, numit beneficiar al ntreinerii, pe o perioaddeterminat sau, de regul, pe tot restul vieii, iar dup moarte s onmormnteze.

Contractul de ntreinere este un contract nenumit, el nefiind reglementat deCodul civil i nici de alte acte normative cu caracter special. El este o creaiea practicii judiciare, fiindu-i aplicabile prevederile generale din materiaobligaiilor.

Caractere juridice

a. Contractul de ntreinere este consensual, cu excepia cazului ncare bunul nstrinat este un teren.

b. Contractul de ntreinere este sinalagmatic, dar poate fi i unilateral,cnd se constituie prin donaie sau testament.

c. Contractul de ntreinere este un contract aleatoriu.


27/38

d. Contractul de ntreinere este un contract intuitu personae,ntructconine o obligaie de a face, strict personal i netransmisibil.Ambele pri trebuie s aib capacitate deplin de exerciiu, deoarecentreinutul i asum obligaia transmiterii dreptului de proprietate asupraunui bun sau capital, iar ntreintorul va putea fi obligat la plata

daunelor-interese n caz de neexecutare a obligaiilor.

30) Deschiderea mostenirii.Data si locul

Prin deschiderea mostenirii se produce efectul juridic al transmiteriimostenirii.Data deschiderii mostenirii este data mortii celui care lasamostenire.Proba datei decesului se face potrivit dreptului comun

Importanta datei decesului.In functie de aceasta se stabilesc persoanele cuvocatie succesorala , capacitatea succcesorala, drepturile ce lise cuvin.

Prescriptia drepturilor ce li se cuvin

Se determina in functie de aceasta data validitatea actelor juridice asuprasuccesiunii .Actele asupra unei succesiuni viitoare sunt nule absolute.

De la aceasta data incepe sa produca efecte partajul succesoral.sedetermina in functie de aceasta legea aplicabila in cazul conflictului in timpal legii succesorale.Actele ulterioare deschiderii succesiunii cum ar fiacceptarea sau renuntarea la mostenire sunt supuse legii in vigoare lamomentul intrarii in vigoare a acestei date.

Locul deschiderii mostenirii

Regula e ca locul deschiderii mostenirii e la ultimul domiciliu aldefunctului.Daca nu se poate stabili acesta, locul deschiderii mostenirii estelocul din tara unde se afla bunurile cele mai importante ale acestuia.Dacanici acest lucru nu se poate determina e locul unde s-a inregistrat moartea.

Importanta determinarii locului deschiderii mostenirii


28/38

Organizatia administratiei publice locale de la locul determinarii mosteniriipoate cere , iar daca mostenirea cuprinde imobile e obligatoriu deschidereaprocedurii succesorale si daca este cazul luarea masurilor de conservare

31) Conditii generale ale mostenirii legale

1) Capacitatea succesorala- au capacitatea succesorala persoanele care existala momentul deschiderii mostenirii ( art 654 C.Civ) , persoanele fizice in viata,persoanele concepute si cele disparate.Nu au capacitate succesorala ,persoanele fizice predecedate, comorientii si codecedatii.

2) Vocatia succesorala.In dreptul intern au vocative succesorala legala,persoanele care sunt in legatura de familie cu defunct precum si sotulsupravietuitor.

Vocatie legala generala- au toate rudele defunctului in linie dreapta( ascendenta si descendenta) sip e linie colaterala numai pana la gradul 4inclusiv.

Vocatia legala concreta se determina cu ajutorul desolutiunii legale ,persoanele care vor culege efectiv mostenire.Au o astfel de vocatiepersoanele care au si vocative generala care in acelasi timp nu suntnedemne si nu sunt inlaturate de la mostenire de o alta persoana chemata delege in rang preferabil.

3) Nedemnitatea succesorala.Pentru a putea culege o mostenire in temeiul legii

succesorul nu trebuie sa fie nedemn.Nedemnitatea este o mostenire de dreptcivil care consta in decaderea de drepturi a mostenitorului legal din dreptulde a culege o mostenire determinate, inclusive rezerva la care ar fi avutdreptul din aceasta mostenire,deoarece se face vinovat de o fapta grava fatade cel ce a lasat mostenirea.


29/38

32) Nedemnitatea succesorala

Nedemnitatea succesorala.Pentru a putea culege o mostenire in temeiul legiisuccesorul nu trebuie sa fie nedemn.Nedemnitatea este o mostenire de drept civilcare consta in decaderea de drepturi a mostenitorului legal din dreptul de a culegeo mostenire determinate, inclusive rezerva la care ar fi avut dreptul din aceastamostenire,deoarece se face vinovat de o fapta grava fata de cel ce a lasatmostenirea.

Se aplica numai in cazurile expres si limitative prevazute de lege. Opereaza dedrept, are effect doar in privinta autorului faptei .Are efecte relative adica domeniulde aplicare al sanctiunii nu poate fi extins la alte mosteniri, nedemnul este inlaturatnumai de la mostenirea persoanei fata de care a savarsit o fapta denedemnitate.Mostenitorul trebuie sa fi actionat cu discernamant sis a fi obtinut ocondamnare penala.

33) Principiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii

a) Principiul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori

o Clasa descendentilor in linie directa (I)

o Clasa mixta a ascendentilor privilegiati ( II)

o Clasa ascendentilor ordinarI ( III)

o Clasa colateralilor ordinary ( IV)

Exceptiile ( venirea la mostenire a rudelor din doua clase diferite);

- Exheredarea prin testament a rudelor din clasa preferata, daca acestia suntrezervatari, acestia vor culege rezerva succesorala, iar restul maseisuccesorale va fi dobandita de clasa subsecventa

- Situatia sotului supravietuitor, care vine la mostenire in concurs cu oricaredintre clasele de mostenitori, este prezentata ca o exceptie de la acestprincipiu, desi sotul supravietuitor , nu face parte din nici o clasa.

b) Principiul proximitatii gradului de rudenie in interesul aceleiasi clase rudelemai apropiate in grad inlatura de la mostenire rudele mai indepartate in grad


30/38

Exceptii:

- In cadrul clasei a II-a , parintii defunctului nu inlatura de la mostenire pe fratiisi surorile ( gr II) defunctului si descendentii lor ( gr III-IV)

- Reprezentarea succesorala

c) Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad chematela mostenire ; daca rudele din clasa chemata la mostenire sunt de acelasigrad, ele impart mostenirea in parti egale

Exceptii:

- Impartirea pe tulpini in cazul venirii la mostenire prin reprezentaresuccesorala

- Impartirea pe linii in cazul venirii la mostenire a fratilor si surorilor apartinand

mai multor categorii

34) Reprezentarea succesorala

Este un beneficiu al alegii in virtutea caruia un mostenitor legal de un grad maiindepartat numit reprezentant- urca in gradul, locul si drepturile ascendentului sau numit reprezentant care este decedat la deschiderea mostenirii, pentru a culegepartea care I s-ar cuveni acestuia din mostenire, daca s-ar mai fi aflat in viata.

Domeniul de aplicare : descendentilor copiilor defunctului si descendentii din frati sisurori

Conditii:

- Cel reprezentat sa fie decedat da data deschiderii mostenirii

- Locul celui reprezentat sa fie un loc util]


31/38

- Reprezentantul sa indeplineasca toate conditiile necesare pentru a culegemostenirea lasata de defunct; conditiile care trebuie indeplinite de catrereprezentant:

o Sa aiba capacitate succesorala

o Sa aiba vocatia succesorala generala proprie

o Sa nu fie nedemn fat de defunct / renuntator lamostenirea acestuia / exheredat de catre acesta

Efecte :

- Reprezentantii urca in locul, gradul si dreptului reprezentatului

- Stabilirea partii de mostenire se face pe tulpini si ramuri

35) Clasele I,III si IV de mostenitori

Clasa I : copii defunctului si urmasii lor in linie dreapta din casatorie sau din afaraacesteia, precum si copii adoptati

Impartirea mostenirii intre descendenti se face astfel:

- In mod egal, daca vin la mostenire descendentii de gr I

- Pe tulpini si subtulpini, daca descendentii de gradul doi si urmatoarele vin lamostenire prin reprezentare

- Daca alaturi de descendenti este chemat si sotul supravietuitor, mai intai sestabileste cot ace ii revine acestuia

Caractere juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor sunt:

Pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare

Sunt mostenitori rezervatari

Sunt obligati la raportul donatiilor

Clasa a 3-a de mostenitori legali : ascendentii ordinary:


32/38

- Sunt ascendentii defunctului, altii decat parintii, fara limita de grad; acestiapot fi din casatorie, din afara acesteia sau din adoptia cu efecte depline

- Impartirea mostenirii intre ascendentii ordinary:

In mod egal, cu respectarea principiului proximitatii graduluide rudenie

Daac la mostenire este chemat si sotul supravietuitor, maiintai se va stabili cota acestuia

- Caracterele juridce ale dreptului la mostenire al ascendentilor ordinary.

Pot venila mostenire numai in nume propriu

Nu sunt mostenitori rezervatari

Nu sunt obligati la raportul donatiilor Sunt mostenitori sezinari

Clasa a 4-a de mostenitori : colateralii ordinari:

- Sunt rudele colaterale ale defunctului , care nu sunt frati, surori oridescendenti ai acestora ( sunt chemati la mostenire pana la gradul 4inclusiv):

Unchii si matusile defunctului

Verii primary

Unchiul mare ( fratele bunicului

- Impartirea mostenirii intre colateralii ordinari:

Daca principiul proximitatii gradului de rudenie, in mod egal

Daca acestora li se alatura la mostenire si sotulsupravietuitor, mai intai se va stabili cota acestuia din urma

- Caracterele juridice :

Pot veni la mostenire numai in nume propriu

Nu sunt mostenitori rezervatari

Nu sunt mostenitori sezinari


33/38

Nu sunt obligati la raportul donatiilor

36) Clasa a 2- a de mostenitori

Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati

Ascendentii privilegiati ( tatal si mama ):

- Tatal din afara casatoriei are vocative succesorala legala

- Parintii firesti ai adoptatului pierd vocatia succesorala la mostenirea lasata decel adoptat, in cazul adoptiei cu efecte depline;

- Adoptatorul cu efecte depline are vocatia succesorala la mostenirea lasata deadoptat

Caracterele juridice :

- pot veni la mostenire numai in nume prpriu

- Nu sunt obligati la raportul donatiilor

- Sunt mostenitori rezervatari si sezinariImpartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati si intre ei si colateralii privilegiati:

- Daca la mostenire sunt chemati numai ascendentii privilegiati, aceasta se vaimparti in mod egal

- Daca ascendentii privilegiati vin in concurs cu colateralii privilegiati, parteaascendentilor va fi de 1/4 ( daca exista un singur parinte) si 2/4 ( daca existaambii parinti)

- Daac alaturi de clasa a 2-a este chemat si sotul supravietuitor, mai intai se va

stabili cot ace se cuvine acestuia

Colateralii privilegiati:

- Sunt fratii si surorile defunctului si descendentii acestora ( din casatorie, dinafara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline) pana la gradul 4 inclusiv;

Impartirea mostenirii intre colaterali si privilegiati


34/38

- Impartirea pe capete 9 in mod egal ) constituie regula generala

- Impartirea pe linii de aplica in cazul in care fratii sau surorile defunctului nusunt din aceiasi parinti

Caractere juridice

- Fratii si surorile pot veni la mostenire in nume propriu

- Descendentii lor pot beneficia si ei de reprezentare succesorala

37) Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor.Conditiile pentru aputea mosteni si compunerea masei succesorale

Conditii pt a putea mostenii si compunerea masei succesorale:Dr succ

ale sotului supravietuitor:sunt stab de legea 319/1994

Care a abrogat dispozitiile C.Civ privitoare la sotul supravietuitor.

Conditii:

Sa indepeplineasca conditiile generale ale dreptului la mostenire

legala(capacitatea si nedemnitatea);

Conditie speciala,sa aiba calitatea de sot la data deschiderii mostenirii.Calitateade sot se poate pierde prin:divort,constatarea nulitatii,anularea casatoriei.

Compunerea masei succesorale a defunctului sotului,

Bunurile proprii care au apartinut sotului defunct;

Partea cuvenita sotului defunct prin comunitatea de bunuri a sotilor

38) Categorii de drepturi succesorale ale sotului supravietuitor


35/38

Un dr de mostenire in concurs,cu oricare din clasele de mostenitori,dar si in lipsarudelor din cele 4 clase;un dr de mostenire special asupra mobilelor si obiectelorapartinand gospodariei casnice precum si a darurilor de nunta,daca vin in

concurs cu mostenitorii din clasele 2-4;un dr de habitatie asupra casei de locuitindiferent de mostenitorii cu kre vine in concurs.

DR La mostenire:

Cotele sotului supravietuitor in concurs cu:cls 1 de mostenitori.Cota 1/4 dinmostenire;

in concurs cu ascendentii si colateralii privilegiati(cls2).Cota e 1/3 din mostenire;

in concurs cu ascendentii sau colateralii privilegiati.Cota e 1/2 din mostenire;

In concurs cu ascendentii sau colateralii ordinary cota e 3/4 din mostenire;inlipsa

Rudelor din cele 4 cls,intreaga mostenire.

In caz de bigamie,cota succ a sotului

Supravietuitor,se imparte intre sotul

Din casat valabila si sotul de buna

Credinta din casat nula.In caz de concurs

Cu 2 cls de most se adopta solutia

Luarii in considerare cls cea mai

Apropiata pt a det cota sotului

Supravietuitor

39) Dr de most speciala supra mobilelor,

Ob apartinand gospodariei,ob casnice


36/38

Dar si darurile de nunta:Conditii:sotul

Supravietuitor sa nu vina la most in

Concurs cu descendentii defunctului;

Sotul decedat sa nu fi dispus de partea

Sa din aceste bunuri prin donatie sau

Legale.Nu intra in aceasta categ de bun:

Bunurile ce nu pot fi folosite in

Gospodarie casnica:masina,pianul etc:

Bunuri necesare exercitarii meseriei sau

Profesiei defunctului;bunuri cu val

Deosebita,val artistica,istorik,economic;

Bunuri kre nu au fost afectate folosintei

Commune:fie au fost procurate cu un alt

Scop,fie dupa incetarea in fapt al

Consimtirii sau sunt bun de uz personal

Al defunctului;bunuri apartinand

Gospodariei taranesti:animale,unelte

40) Sub.40 la dr.civil. Drepturile statului asupra moteniriivacante.

Noiune: motenirea vacant apare n cazurile n care fie nu existmotenitori, fie vocaia lor succesorala nu se ntinde asupra ntregii masesuccesorale


37/38

Natura juridic: statul dobndete motenirea vacant in vaza unui dreptde motenire legal (teoria dreptului de motenire).Certificatul de vacant a motenirii se elibereaz la cererea organuluifinanciar, daca n termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii nu existniciun motenitor care s fi acceptat motenirea.

Rspunderea statului pentru pasivul motenirii se face numai inlimita activului.Spre deosebire de ceilali motenitori, statul nu are drept de opiunesuccesoral, iar dreptul su de motenire are caracterul unei acceptarisub beneficiu de inventor.


38/38

Documents

Drept Civil Subiecte Si Rezolvari