DREPT ADMINISTRATIVCurs 12 - 19.05.2014Consiliul localConsiliul local poate fi dizolvat de drept in anumite situatii sau prin referendum local.Consiliul local poate fi dizolvat de drept in cazul in care acesta nu se intruneste timp de 2 luni consecutiv desi a fost convocat conform prevederilor legale sau nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nicio hotarare precum si situatia in care numarul consilierilor locali se reduce sub jumatate + 1 si nu se poate completa prin supleare. In primele doua situatii este gradele consilierilor.Se poate observa ca cea de-a 3-a situatie de dizolvare ridica o problema ce poate sa apara in practica si anume, atunci cand numarul de cnsilieri scade sub 2/3 fara a ajunge la jumatate plus 1 si este necesara adoptarea unor hotarari ce presupun votul a 2/3. De lege ferenda, ar fi until ca dizolvarea de drept sa intervina atunci cand numarul consilierilor locali scade sub 2/3. Primarul, viceprimarul sau orice alta persoana interesata, sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile care atrac dizolvarea de drept a consiliului local, iar instanta analizeazasituatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotararea instantei este definitiva si se comunica prefectului. Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local organizat in conditiile legii. Referendumul se organizeaza ca urmare a solicitarii adresate in acest sens prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale autoritatilor administrativ teritoriale. Legea 215/2004 detaliaza procedura desfasurarii referendumului local, precizand ca stabilirea datei pentru organizarea alegerilor noului consiliu se face de catre Guvern la propunerea prefectului iar alegerile se organizeaza in maxim 90 de zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau dupa caz, de la validarea referendumului. Pana la constituirea noului consiliu local, secretarul autoritatii administrativ teritoriale va rezolva problemele curente ale acesteia. Mandatul de consilier se suspenda de drept in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de care instanta prefectului care, prin ordin, in termen de 48 de ore de la comunicare, constata suspendarea mandatului. Acesta dureaza pana la incetarea situatiei prevazute, iar in cazul in care consilierul local este gasit nevinovat, el va avea dreptul la despagubiri.Potrivit Legii 393/2004 ce reglementeaza statutul alesilor locali, calitatea de consilier local, ca si cea de consilier judetean, inceteaza de drept, inainte de expirarea mandatului, in urmatoarele situatii:- demisie;- incompatibilitate (se regaseste si in Legea 261/2003);- schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, inclusiv ca urmare a reorganizarii acesteia;- lipsa nemotivata de la mai mult de 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului;- imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;- condamnarea prin hotarare judecatoreasca la o pedeapsa privativa de libertate;- punerea sub interdictie judecatoreasca;- pierderea drepturilor electorale (pedeapsa accesorie);- pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatii nationale pe a carei lista a fost ales. O asemenea de dispozitie se regaseste si la statutul primarilor. Prevederea a facut obiectul unor exceptii de neconstitutionalitate, in Curtea a stabilit constitutionalitatea ei. Se pune problema introducerii unei asemenea prevederi si in cazul statutului parlamentarilor din cauza migrarii intensa observate dupa rezultatul alegerilor politice. Argumentul pentru care acest lucru nu s-a concretizat este faptul ca mandatul parlamentar este unul reprezentativ si nu imperativ, astfel ca excluderea de pe lista partidului nu poate atrage excluderea din Parlament. De asemenea, partidele care nu castigat alegerile se regasesc in Parlament (prevedere ce se regaseste si in Constitutia Portugaliei), astfel ca se sustine cel dintai argument.In doctrina sunt identificate 3 forme de raspundere a consilierilor locali:a). administrativ-disciplinarab). administrativ-patrimonialac). penalaLegea administratiei locale, reglementeaza intr-un capitol distinct, administratia publica a municipiului Bucuresti, desi de aproximativ 15 ani, sunt propuneri si s-au realizat si proiecte privind o lege a capitalei.Potrivit legii, hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB) si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii si pentru autoritatile administratiei locale, organizate in sectoare. Fiecare sector are un COnsiliul local si un primar, iar la nivelul capitalei exista un Consiliu general si un primar. Din acest text rezulta indirect o subordonare a consiliilor locale ale sectoarelor fata de consiiul general al Muncipiului. Consiliile locale ale sectoarelor se constituie, functionaeaza si pot fi dizolvate in conditiile prevazute de legea administratiei locale pentru Consiliile locale, care se aplica corespunzator.Legea prevede principalele atributii exercitate de consiliile locale ale sectoarelor:- aleg din randul consilierilor consilierul care conduce sedintele Consiliului, precum si un vice-primar, care isi pastreaza calitatea de consilier;- aproba regulmentul de organizare si functionare a Consiliului- avizeaza studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de org si amenanjare a teritoriului si de urbanism- aproba bugetul local- administreaza, potrivit legii, bunurile de proprietate publica sau privata ale Municipiului de pe raza secotrului, pe baza hotararii CGMB;Primarul, vice-primarul si administratorul publicPrimarulLegislatia actuala a optat pentru solutia alegerii primarului, la fel ca si consiliul local si consiliul judetean, in mod direct, de catre comunitatea locala.Potrivit unei modificari adusa Legii 67/2004 privind alegerile locale, in anul 2011, alegerea primarului are loc in prezent incepand cu 2012, dintr-un singur tur de scrutin.Potrivit legii administratiei locale, comunele, orasele si municipiile au cate un primar si un vice-primar, iar municipiile resedinta de judet au un primar si 2 vice-primari, alesi in conditiile legii. Sectoarele Municipiului Bucuresti au cate un primar si un vice-primar, iar Municipiul Bucuresti are un primar si 2 vice-primari.Validarea alegerii primarului are loc in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor, in camera de consilu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau orasul de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.Potrivit legii privind statutul alesilor locali, pe timpul exercitarii mandatului de primar, vice-primar, presedinte al consiliului local sau vice-presedinte, se suspenda contractul de munca sau actul de numire a acestora, fiind exceptate de la suspendare cadrele didactice, cercetatorii stiintifici, ziaristii cu atestat profesional, oamenii de cultura si arta.Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El asigura respectarea Constitutiei, a intregii legistaltii (a legilor, a hotararilor, a ordonantelor a decretelor). Legea a optat pe enumerarea atributiilor pe categorii:a). atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului: ofiter de stare civila, autoritate tutelara, organizare si desfasurare a alegerilor, a referendumului, a recensamantului;b). atributii referitoare la relatia cu consiliul local: propune proiectul de buget local, c). atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor: coordoneaza realizarea serviciilor publice de interes local, emite avizele, acordurile, autorizatiile date in competenta sa (autorizatiile de construire)d). alte atributii stabilite prin lege;Potrivit unei prevederi recent intruduse (martie 2014), primarul poate delega orice atributie vice-primarului, secretarului, ator persoane cu functii de conducere in aparatul propriu de specialitate.O inovatie a legii din 2006 o constituie posibilitatea primarilor de a-si angaja consilieri personali: unul la comuna, 3 la orase si municipii si maxim 5 persoane la municipii resedinta de judet, consilieri ce formeaza cabinetul primarului.In ceea ce priveste actele, primarul emite dispozitii cu caracter individual sau normativ, ce devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica, in conditiile legii sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz. Regula pentru actele administrative normative este cea a publicarii. Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de catre primarul nou ales, putand fi prelungit prin lege organica in caz de razboi, calamitate naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav (concepte nedeterminate ce pun problema in aplicarea lor, inclusiv in ceea ce priveste sfera de reglementare a art. 53 din Constitutie).Mandatul primarului inceteaza de drept in conditiile legii statutului alesilor locali, precum si in urmatoarele situatii:- daca acesta se afla in imposibilitate exercitarii functiei datorita unei boli grave certificate care nu permite desfasurarea activitatii in bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an sau daca acesta nu-si exercita nejustificat mandatul timp de 45 de zile consecutiv;Potrivit statutul alesilor locali, calitatea de primar inceteaza de drept inainte de expirarea mandatului in urmatoarele cazuri:- demisie;- incompatibilitate;- schimbarea domiciliului intr-o alta localitate;- condamnarea prin hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate;- punerea sub interdictie judecatoreasca;- pierderea drepturilor electorale;- pierderea prin demisie a claitatii de membru a partidului politic sau a organizatiei minoritatilor nationale pe a carui lista a fost ales;- deces;In toate aceste situatii, prefectul, prin ordin, ia act de incetarea mandatului primarului. Asemeni consiliului local si primarul poate fi inlaturat prin referendum local, organizat in conditiile legii, conform procedurii prevazute pentru dizolvarea consiliului local.Cauzele pentru care se poate declansa referendumul local (25% din populatia locala se adreseaza prefectului) pentru demiterea primarului sunt, potrivit legii:- nesocotirea de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale;- neexercitarea atributiilor ce-i revin potrivit legii;Mandatul primarului se suspenda de drept in cazul arestarii preventive a acestuia, masura ce s comunica prefectului de catre instanta de judecata care, prin ordin, constata suspendarea primarului in cauza in termen de 48 de ore de la comunicare. Daca se constata ulterior nevinovatia, primarul are dreptul sa ceara despagubiri in instanta de judecata.Vice-primarulVice-primarul nu este o autoritate distincta a administratiei publice locale. Dintotdeauna legislatia a fost criticata in ceea ce priveste modul de reglementare a statutului vice-primarului. Reglementareaactuala prevede o subordonare expresa a vice-primarului fata de primar, cel dintai fiind calificat drept inlocuitorul de drept a celui din urma, care ii poate delega atributiile sale. Potrivit legii, vice-primarul este ales cu votul majoritatii consilierilor locali in functie, din randul membrilor acestuia. Schimbarea din functie a vice-primarului se poate face de consiliul local prin hotarare adoptata cu votul majoritatii consilierilor in functie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor locali in functie. Pe durata exercitarii mandatului, vice-primarul isi pastreaza statutul de consilier local, fara a beneficia de indemnizatia acestuia.Administratorul publicIn 2006, a fost introdusa in legislatia consacrata administratiei locale (in Legea 215/2006), o noua functie intitulata administratorul public, care se dorea a fi un corespondent a modelului city manager din sistemul anglo-saxon. Ideea de la care s-a pornit a fost aceea ca primarul este un om politic, procupat in mare masura de problemele politice si ar fi fost necesara o buna organizare la nivelul autoritatii locale sub aspectul dezvoltarii investitiilor. Din dorinta de a se acorda o mai buna salarizare, administratorul public nu a fost calificat ca functionar public, activitatea lui derulandu-se pe baza unui contract de management. Potrivit legii (art. 212-214), functia se poate regasi atat la nivelul comunelor si oraselor, cat si la nivel judetean. In primul caz, cel ce propune infiintarea acestei functii este primarul, iar la nivel judetean, propunerea vine din partea presedintelui consiliului judetean.La nivel local, numirea si eliberarea din functie a administratorului public se face de catre prima, pe baza unor proceduri specifice, numirea avand loc in urma unui concurs, iar la nivel judetean, locul primarului il are presedintele consiliului judetean.Atat la nivel comunal-orasenesc, cat si judetean, administratorul public poate indeplini atributii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice. Administratorul public poate primi cu delegatie si calitatea de ordonator principal de credite fie de la primar, la nivel comunal-orasenesc, fie de presedintele consiliului judetean, la nivelul judetean.Functia se poate regasi si la nivelul asociatiilor de dezvoltare intercomunitara (ADI). Secretarul unitatii administrativ-teritorialeFiecare unitate administrativ-teritoriala si subdiviziune municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Potrivit legii, secretarul comunei, orasului, minicipiului si al judetului este functionar public de conducere cu studii superioare juridice sau administrative. Legea administratiei locale prevede ca secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea demiterii din functieSecretarul unitatii administrativ-teritoriale nu poate fi ruda, sot sau afinitate cu primarul sau vice-primarul, respectiv presedintele sau vice-presedintele consiliului judetean, sub sanctiunea eliberarii din functie. Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, incetarea raporturilor de serviciu si regimul disciplinar ale secretarului unitatii administrativ-teritoriale se fac in conformitate cu legislatia privind functia si functionarii publici (cu statutul functionarilor publici).Printre atributiile principale mentionam:- avizarea pentur legalitate a dispozitiilor primarului si ale presedintelui consiliului judetean, ale hotararilor consiliilor locale si consiliilor judetene;- participarea la sedintele autoritatilor deliberative;- asigurarea transparentei si a comunicarii catre autoritatilor publice a actelor adoptate de autoritatile locale;Consiliul judetean, presedintele consiliului judetean si prefectulConsiliul judeteanConsiliul judetean este o autoritate a administratiei locale, de nivel intermediar, constituita la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si municipale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Prevederea constitutionala (art. 122) trimite la lege organica in ceea ce priveste alegerea, organizarea si functionare consiliului judetean. Potrivit legii, consiliul judetean se compune din consilierii judeteni alesi prin vot universal, egal, secret, direct, liber exprimat si functioneaza in ocnditiile legii. Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean variaza in functie de numarul de locuitori stabilit de INS, intre 30 de consilieri pentru o populatie de pana la 350.000 de locuitori si pana la 36 de consilieri (maxim) pentru judetele cu o populatie de peste 650.000 de locuitori.Consiliul judetean ales astfel se completeaza cu presedintele consiliului judetean ales direct, care are drept de vot si conduce sedintele acestuia. Validarea alegerii presedintelui consiliului judetean se face in termen de 20 de zile, de la data desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a tribunalului, de catre presedintele acestuia sau inlocuitorul sau. Constituirea consiliilor judetene se face respectand aceleasi reguli ca si la constituirea consiliului local cu specificatia ca, in sedinta de constituire, convocarea se realizeaza de catre presedintele consiliului judetean, la fel si validarea.In ceea ce priveste atributiile consiliului judetean, legea enumera urmatoarele categorii:a). atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean;b). atributii privind dezvoltarea economica a judetului;c). atributii privind gestionarea patrimoniului judetului;d). atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;e). atributii privind cooperarea interinstitutionala;Mandatul consiliului judetean este de 4 ani, putand fi prelungit prin lege organica, in caz de razboi si catastrofa. Consiliul judetean se intalneste in sedinta ordinara o data pe luna, in fiecare luna, la convocarea presedintelui consiliului judetean si in sedinte extraordinare de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui sau cel putin a unei treimi din numarul membrilor consiliului sau la solicitarea prefectului adresata presedintelui consiliului judetean, in cazul exceptionale ce necesita adoptarea de masuri imediate in cazul unor calamitatii, catastrofe. Pentru ca sedinta sa se desfasoare legal (cvorumul de sedinta), este necesara prezenta majoritatii consilierilor judeteni in functie, prezenta obligatorie.In exercitarea atributiilor, consiliul judetean adopta hotarari, cu votul majoritatii membrilor prezenti, daca legea sau regulamentul de organizare si functionare nu prevede altfel. Hotararile se semeneaza de presedintele consiliului judetean si se contrasemneaza de secretarul judetului. Consiliul judetean se dizolva de drept in aceleasi conditii ca si consiliul local sau prin referendum judetean. In ceea ce priveste conducerea consiliului judetean, aceasta se realizeaza de catre presedintele consiliului judetean, autoritate a administratiei locale distincta, ales prin vot universal, egal, secret, direct si liber expremat, incepand cu alegerile generale locale din iunie 2008.Consiliul judetean alege dintre membrii sai 2 vice-presedinti, cu votul majoritatii consilierilor judeteni in functie. Eliberearea acestora din functie se face cu votul secret al majoritatii consilierilor judeteni in functie, la propunerea a cel putin o treime dintre consilieri. Eliberarea din functie nu se poate face in ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judetean.Pe durata mandatului, presedintele si vice-presedintii consiliului judetean primesc o indemnizatie lunara, ca unica forma de remunerare a activitatii ce reprezinta baza de calcul pentru stabilirea drpeturilor si obligatiilor ce se determina in raport cu veniturile salarialePresedintele consiliului judeteanPresedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati ale administratiei publice si el reprezinta judetul in justitie. El are in subordine un aparat de specialitate (asemenea primarului).Presedintele consiliului judetean indeplineste mai multe atributiia). atributii privind functionarea aparatului de specialitate, a institutiilor serviciilor in subordineb). atributii privind relatia cu consiliul judeteanc). atributii privind bugetul judeteand). atributii privind relatia cu alte autoritati ale administratiei localeIn exercitarea atributiilor, presedintele consiliului judetean emite dispozitii cu caracter normativ sau individual ce isi produc efecte juridice, potrivit dispozitiilor aplicabile pentru toate actele autoritatilor locale alese. Prefectul si subprefectul!!!Prefectul NU este autoritate administrativa locala.Prefectul este reprezentantul Guvernului in teritoriu, facand parte din administratia de stat in teritoriu si raspunde principiului deconcentrarii administrative.Potrivit art. 123 din Constitutie, Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti. Acesta este reprezentantul Guverunului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale. Atributiile prefectului se stabilesc prin lege organica. Este vorba de Legea 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului. Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, NU exista raporturi de subordonare.Prefectul poate ataca in fata instantei de contencios administrativ un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Chiar daca textul de lege nu prevede, si actele presedintilor consiliilor judetene sunt controlate de prefect. Actul atacat este suspendat de drept. Daca se constata legalitatea lui, suspendarea este anulata, iar actul reintra in circuitul juridic si produce din nou efecte.Sediul institutiei prefectului este denumit prefectura si se afla in minicipiul resedinta de judet, intr-un imobil proprietate publica a statului, a judetului sau a municipiului, dupa caz. Se precizeaza (prin lege modificata de Ordonanta de urgenta 179/2005) ca institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu. Activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile legalitatii, impartialitatii, obiectivitatii, transparentei, liberului acces la informatiile de interes public, eficientei, responsabilizarii, profesionalizarii si orientarii catre cetatean. Atat legea 340/2004 privind prefectul, art 10, cat si Legea 189/1999 privind statutul functionarilor publici, califica prefectul si subprefectul ca facand parte din categoria inaltilor functionari publici, carora le este interzisa asocierea in partide politic, fiind apolitici. Acesta calificare este rezultatul politicii inceputa cu un deceniu in urma, prin care s-a urmarit profesionalizarea si depolitizarea functiei de prefect, legislatia fiind modificata corespunzator. Astfel, la 1 ianuarie 2006, toti prefectii aflati in functie (cu 2 exceptii) au fost confirmati pe post in urma unui concurs, legea conferindu-le stabilitate. Ulterior, ca urmare a modificarilor succesive intervenite in guvernarea tarii, au inceput sa fie schimbati prefectii, pe principiul mobilitatii. Cei eliberati din functie ramaneau in corpul inaltilor functionari publici, fiid trecuti fie subprefecti, fie inspectori guvernamentali. Prefectii si subprefectii nu au dreptul la greva si un pot sa infiinteze organizatii sindicale proprii. Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale organelor centrale ale administratiei publice, din teritoriu, dar rolul esential al acestuia consta in exercitarea controlului de legalitate asupra actelor autoritatilor locale (consiliu local, cosiliu judetean, primari, presedinti de consiliu judetean).Dupa o intreaga odisee legislativa, controlul de legalitate este reglementat in prezent in art. 3 din Legea contenciosului administrativ, intitulat tutela administrativa. Este vorba despre un contencios obiectiv. Introducerea actiunii atrage suspendarea si este scutita de taxa de timbru pentru ca este in folosul statului. Semnificatie prezinta termenul in care poate sa exercite prefectul aceasta actiune, art. 3 al legii trimitand la art. 11 alin (1) din aceeasi lege, care stabileste termenul de 6 luni pentru actele administrative individuale, instanta putand sa accepte la limita si un termen de maxim 1 an de decadere pentru motive temeinice. In esenta, atat actele administrative normative, cat si cele individuale ale autoritatilor locale pot fi atacate in termen de 6 luni de la momentul la care prefectul a luat cunostinta de continutul actului.Prefectul emite ordine ce pot fi normative sau individuale, iar la nivelul de institutie se regaseste cancelaria prefectului si pot functiona oficii prefectorale.