8/19/2019 Drept administrativ C13

1/3

Curs 13

FUNC IA PUBLICĂ I FUNC IONARUL PUBLICȚ Ș ȚTEORIA FUNC IONARULUI PUBLICȚ

Legea 188/1999 privind statutul func ionarului public.ț

No iuni specifice i evolu ia legisla iei în domeniuț ș ț țTitularul unei func ii publice este, de regulă, dar nu întotdeauna, un func ionar public. Func ionareaț ț ț

oricărei autorită i publice presupune trei eleente!ț1. copeten ă"ț#. resurse ateriale, financiare"3. personal.

$n toate ările e%istă tradi ii privind regleentarea func iei publice ce nu trebuie confundate cu apari iaț ț ț țunui statut general. $n realitate, e%istă ai ulte regleentări! e.g. lege cadru, regleentări pe statutespeciale.

i doctrina ro&nească interbelică s'a pronun at fer în favoarea unui statut (ce ar ura să'piedicaȘ ț

arbitrariul organelor politice, să pună stabilă stării de nesiguran ă în care se aflau slu)ba ii adinistra ieiț ș țcentrale i locale i să'ntărească garan iile de bună'ndeplinire a serviciilor publice.* +. -egulescu" a fostș ș țastfel subliniată necesitatea ca prin interediul unui statut al func ionarilor publici să se asigure garantareațipar ialită ii i neutralită ii în adinistra ie i, deci, prote)area func îonarului de presiunile guvernaentaleț ț ș ț ț ș țale adinistra iei. rin statut se asigură neutralitatea func ionarului public fa ă de elitele politici.ț ț ț

$n baa Constitu iei din 19#3 a fost adoptată în 19#3 0tatutul func ionarilor publici, intrat în vigoare înț ț19#, alături de regulaentul de punere în aplicare, p&nă în 192 c&nd a fost adoptat un Cod al func ionarilor ț

 publici, abrogat e%pres dupa 19. $n septebrie 19 s'a adoptat o nouă lege privind statutul func ionarilor ț publici, abrogată după 3 ani pe fondul preocupărilor pentru adoptarea unui Cod al uncii. $n perioadasocialistă +1942'1992, to i anga)a ii din sectorul adinistra iei de stat se supuneau dispoi iilor Coduluiț ț ț țuncii.

Consiu ionaliaea i legaliaea func iei pu!liceț ș ț5in perspectiva dreptului coparat, la nivelul statului 67, se constată e%isten a unei regleentări aiț

succinte sau ai devoltate cu privire la func ionarii publici i func ia publică.ț ș ț "auul func iona#ilo#țpu!lici  sau dreptul coun al func iei publice poate fi definit ca ansablul regulilor referitoare la situa ieț ț

 )uridică a func ionarului public. ai peste tot în 7uropa se regăse te un statut al func ionarilor publici alăturiț ș țde care pot fi indetificate i alte te%te legislative consacrate acestora. 5e'a lungul vreii, două aspecte s'aușridicat în aplicarea acestor statute i anue! +i care sunt categoriile de func ionari publici ce se supunș țdispoi iilor statutului i +ii care este gradul de generalitate a regulilor cuprinse în statut :aeleț șconstitu ionale ale func iei publice în ;o&nia se regăsesc în art. 1 alin.+3 i în art.

8/19/2019 Drept administrativ C13

2/3

$n opinia speciali tilor în dreptul uncii, raportul de serviciu este tot o foră a raportului )uridic deșuncă, nu un raport de drept adinistrativ, iar în opinia autorilor de drept adinistrativ, natura )uridică araportului de serviciu ar trebui raportată la eleentele acestuia i anue păr ile raportului )uridic respectiv,ș țobiectul i con inutul. 5in această perspectivă, func ionarii publici sunt privi i ca agen i ai autorită ilor publiceș ț ț ț ț țcare concură la realiarea prerogativelor de putere publică i, în consecin ă, se supun regulilor dreptuluiș țadinistrativ.

Calitatea de func ionar public ivoră te din actul de nuire în func ie, care este un act adinistrativ deț ș țautoritate i nu de dreptul uncii. ;aportul de serviciu este un raport contractual de drept adinistrativ i nuș șde dreptul uncii, de i abele categorii de raporturi preintă o serie de trăsături coune.ș

$n doctrină, o altă probleă pusă în discu ie a viat natura )uridica aț func iei pu!liceț , aceasta fiinddefinită ca un cople% i puteri i copeten e organiat de lege pentru satisfacerea unui interes general înș ș țvederea ocupării în c>ip teporar de un titular sau de ai ul i, persoană fiică care e%ercit&nd puterea înțliitele copeten ei, urăre te realiarea scopului pentru care a fost creată func ia respectivă.ț ș țFunc ia pu!lic$ț   +?. @orgovan este acea situa ie )uridică a persoanei fiice învestită în od legal cuțcapacitatea de a ac iona în realiarea copeten ei unei autorită i publiceț ț ț lato sensu. $n ce prive teșregleentarea func iei publice, în dreptul coparat, în statele 67 se en ine i în preent vec>ea dispută întreț ț șvec>ea concep ie doinantă, a%ată pe ideea statutului legal, ce conduce la un regi de drept public iț ș

concep ia statutului contractual ce conduce la un regi de drept privat.țotrivit legii, func ia publică repreintă ansablul atribu iilor i responsabilită ilor stabilite în teeiulț ț ș țlegii în scopul realiării prerogativelor de putere publică de către adinistra ia centrală, adinistra ia locală iț ț șautorită ile adinistrative autonoe.ț

rincipiile aflate la baa e%ercitării func iei publice sunt legalitate, ipar ialitate i obiectivitate,ț ț ștransparen ă, eficien ă i eficacitate, responsabilitate, orientare către cetă ean, stabilitate în e%ercitarea func ieiț ț ș ț ț

 publice subordonarea ierar>ică.

%efini ia& selec ia& numi#ea i avansa#ea confo#m "auului func iona#ilo# pu!liciț ț ș țotrivit doctrinei, func ionarul public este persoana fiică învestită legal prin actul de voin ăț ț

unilaterală a unei autorită i publice cu sarcina îndeplinirii pe un tip nedeterinat, de regulă, a unei func iiț ț

 publice în vederea realiării copeten ei organului din care face parte persoana respectivă.țotrivit legii, func iona# pu!licț  repreintă persoana nuită într'o func ie publică în condi iile legii"ț țtotalitatea func ionarilor publici din cadrul autorită ilor adinistrative autonoe i din cadrul autorită ilor îț ț ș ț șinstitu iilor publice din adinistra ia centrală i locală constituieț ț ș co#pul func iona#ilo# pu!liciț .

ersoana care a fost eliberată din func ia publică i se află în corpul de reervă a func ionarilor publiciț ș țî i păstreaă calitatea de func ionar publici.ș ț

ot beneficia, spune legea, de statute speciale, func ionarii publici care î i desfă oară activitatea înț ș șcadrul urătoarelor servicii publice!

a. s#ucu#ile de specialiae ale Pa#lamenului Rom'niei ' Legea

8/19/2019 Drept administrativ C13

3/3

Accesul la func ia pu!lic$ *ț  statul respectă i consacră principiul egalită ii i principiul eritului. $nș ț șlegisla ie se face distinc ie între condi ii generale, necesare pentru ocuparea oricărei func ii publice i înț ț ț ț școndi ii specifice.ț

5in perspectiva dreptului coparat, se face distinc ie întreț condi ii obiectiveț , adică acele condi ii ațcăror natură nu trebuie lăsată la libera apreciere a autorită ii care organieaă concursul, iț ș condi ii subiectivețcu privire la care e%istă o libertate de apreciere a autorită ii.ț

0ub aspectul odalită ilor de selectare i de recrutare, toate ările europene cunosc un ini deț ș țforalită i care duc la deliitarea func iei publice de sectorul privat, gradul de foralis fiind diferit de la oț țară la alta. Cel ai siplu odel de recrutare i ai pu in foral se înt&lne te în =landa i 5anearca,ț ș ț ș ș

odel ce presupune publicarea posturilor vacante. @ar cel ai cople% este cel france care este caracteriat prin organiarea de concursuri i coli de forare profesională a func ionarilor publici ce răspund preocupăriiș ș țde profesionalis.

otrivit legii 188/1999, poate ocupa o func ie publică persoana care îndepline te urătoarele condi ii!ț ș ț1. are cetă enia ro&nă i doiciliul în ;o&nia"ț ș#. cunoa te liba ro&nă +scris i vorbit"ș ș3. are ini 18 ani îplini i"ț. are capacitate deplină de e%erci iu"ț4. are stare de sănătate corespunătoare func iei publice"ț

. îndepline te condi iile de studii prevăute de lege pentru func ia publică"ș ț ț