Document consultativ al Programului Operațional Regional 2014 - 2020

8/17/2019 Document consultativ al Programului Operațional Regional 2014 - 2020

1/75

1

Draft 1Martie 2014

Document consultativ al

Programului Opera ional Regionalț

2014 - 2020


2/75

SEC IUNEAȚ 1. STRATEGIA PRIVIN CONTRI!U IAȚ PROGRA"U#UI OPERA$IONA# #ASTRATEGIA UNIUNII PENTRU CRE TERE INTE#IGENT%Ș & URA!I#% IȘ'AVORA!I#% INC#U(IUNII I #A REA#I(AREAȘ COE(IUNII ECONO"ICE&SOCIA#E )I TERITORIA#E *ARTICO#U# 24 *1+ I ARTICO#U# , *Ș 2+ *a+PRC+

1.1 Sraegia pri/in onriu iaț programului opera ionalț la 3raegia Uniunii penru ore ere ineligenș & urail i 5a/orail inlu6iuniiș iș la reali6area oe6iuniieonomie& 3oiale i eriorialeș

Acest document strategic î i propune să completeze i să dezvolte direc iile i priorită ile deș ș ț ș țdezvoltare regională con inute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) i Cadrul Na ionalț ș ț

Strategic de Referin ă (CNSR) !!" # !$%& implementate prin Programul 'pera ionalț țRegional !!" # !$%& precum i prin alte programe na ionale De altfel& asigurareaș țcontinuită ii viziunii strategice privind dezvoltarea regională în Romnia reprezintă una dintreț

principalele recomandări ale Raportului de evaluare e*+ante P'R !!" # !$%& în care seafirmă că pe termen lung o,iectivul glo,al al politicii de dezvoltare regională va putea fi atinsdacă se urmăresc în continuare priorită ile ma-ore de dezvoltare sta,ilite în perioada !!" +ț!$%

Strategia Programului 'pera ional Regional !$.+ !! se fundamentează pe analize socio+țeconomice detaliate i pe analiza S/'0& care eviden iază actualitatea celor mai multeș ț

priorită i de dezvoltare regională identificate pentru actuala perioadă de programare !!" # ț

!$%& dar i priorită i noi& menite să conducă la cre terea capacită ii inovative la nivel regionalș ț ș ți local1 sunt încă vala,ile priorită ile referitoare la diferite tipuri de infrastructuri # deș ț

transport& educa ională& de sănătate + completate cu priorită i noi impuse de necesitateaț țmodernizării economiei romne ti& în concordan ă cu politica de coeziune a 23 i cu inteleș ț ș țde atins în conte*tul Strategiei 23 !!& privind investi iile în te4nologii moderne& servicii iț șcre terea competitivită ii De aceea& P'R !$. # !! nu vizează doar regiunile sau zoneleș țcele mai sărace ale ţării în scopul recuperării decala-elor de dezvoltare& ci se adresează ișregiunilor mai dezvoltate& pentru a le valorifica poten ialul competitiv& într+o măsură ct maițmare

Ca urmare a acestor considera ii& prin P'R sunt propuse att investi ii în diferitele tipuri deț ținfrastructuri& ct i în servicii& diferen iate în func ie de gradul de dezvoltare i specificulș ț ț șregiunilor& formulnd un set de priorită i i măsuri adecvate pentru optimizarea raportuluiț șnevoi + resurse 5i identificarea mi-loacelor necesare realizării o,iectivelor propuse

Programul 'pera ional Regional a,ordează dezvoltarea regională innd seama i deț ț șnecesitatea asigurării unei sta,ilită i macroeconomice 3a este completată de politicilețsectoriale orizontale& menite să asigure un mediu propice mediului de afaceri& creării de locuride muncă& inclusiv pentru persoane dezavanta-ate i cre terii ,unăstării generale a popula ieiș ș ț6n acest sens& P'R ia în considerare conte*tul economic general al ării& caracterizat dețurmătorii factori7

8 Criza economică i financiară mondială cu impact asupra economiei romne ti1ș ș

2


3/75

8 9radul scăzut de accesi,ilitate al anumitor zone ale ţării& care are drept consecinţă oatractivitate scăzută 5i prin urmare investiţii e*trem de reduse1

8 Disparităţile socio+economice importante (la nivel interregional& inter-udeţean 5iur,an:rural) 5i în cre5tere în ultimii ani1

8 Productivitatea muncii scăzută în ma-oritatea regiunilor1

8 Nivelul redus 5i în scădere al ;nvesti iilor Străine Directe& i concentrarea lor în ceaț șmai dezvoltată Regiune a ării&


4/75

',iectivul general al P'R va fi realizat prin o,iectivele specifice formulate7• Crearea şi dezvoltarea entităţilor de inovare şi transfer tehnologic în vederea creşterii

capacităţii acestora de a realiza servicii tehnologice specifice pentru a stimulainiţiativele inovative, susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor inovative

•

Sprijinirea dezvoltării firmelor în vederea cre terii competitivită ii economiilor ș ț regionale i creării de locuri de muncăș

• Îmbunătă irea eficien ei energetice în clădirile publiceț ț

• Cre terea rolului economic i social al ora elor ș ș ș

• Valorificarea economică durabilă a poten ialului turistic cultural i natural al ț ș

regiunilor

• Cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proimitatea

retelei !"#$!

• %ezvoltarea accesibilităţii şi calităţii serviciilor sociale şi medicale acordate şi

stimularea trecerii de serviciile instituţionalizate la serviciile acordate în cadrul comunităţii

• &educerea concentrării spaţiale a sărăciei, prin asigurarea unor condiţii proprii de

locuit pentru comunităţile defavorizate, precum şi prin asigurarea acestora cu serviciide bază $ medicale, educaţionale, sociale în vederea creşterii gradului de ocupare şiincluziune socială a acestora

• Îmbunătă irea condi iilor infrastructurii educa ionale pentru asigurarea premiselor ț ț ț materiale necesare unui proces educa ional la nivel europeanț

• %ezvoltarea gradului de acoperire geografică i incluziune a înregistrăriiș proprietă ilor în Sistemul 'ntegrat de Cadastru i Carte (unciarăț ș

Prin aceste o,iective specifice& P'R î5i propune să orienteze dezvoltarea i integrareașeconomiilor regionale stimulnd 5i încura-nd toate iniţiativele de dezvoltare

Aceste o,iective specifice vor fi implementate prin măsuri planificate 5i promovate deautorităţile administraţiei pu,lice locale 5i centrale& în parteneriat cu diver5i actori (privaţi sau

pu,lici)& în scopul asigurării unei dezvoltări economice 5i sociale sustena,ile 5i dinamice& prinutilizarea eficientă a resurselor locale 5i regionale& pentru atingerea o,iectivului general al

programului

6n conte*tul glo,alizării& dar 5i al restricţiilor impuse de 2niunea >onetară 3uropeană asuprac4eltuielilor pu,lice& stimularea dezvoltării ur,ane a devenit la fel de importantă ca 5ispri-inirea zonelor defavorizate Concentrarea investiţiilor pu,lice în ora5e ar putea permiteRomniei să menţină reţeaua sa de centre ur,ane 5i să spri-ine transformarea acestora de lastadiul de centre de consum& în centre capa,ile să creeze& să dezvolte i a,soar,ă produse 5ișservicii inovative i via,ileș

6n Romnia& clădirile i ,locurile de locuin e au fost construite la standarde scăzute în timpulș țregimului comunist& iar renovarea i îndeose,i îm,unătă irea eficien ei energetice a fonduluiș ț țe*istent a fost negli-ată 6m,unătă irea eficien ei energetice a clădirilor reprezintă un o,iectivț ț

primordial în toată 2niunea 3uropeană i în special& în economiile aflate în tranzi ie dinș ț

3uropa& unde sunt necesare îm,unătă iri semnificative ale stocului e*istent de clădiri& inclusivț

4


5/75

a sistemelor de furnizare a energiei termice pentru a asigura confortul i ,unăstareașlocuitorilorCondi iile minime infrastructurale reprezintă o premisă esen ială pentru calitatea vie iiț ț ț;nvesti iile destinate infrastructurii de transport au ca scop& în primul rnd& îm,unătăţireațaccesi,ilităţii înspre 5i dinspre regiuni i cre terea mo,ilită ii regionale& pentru a se puteaș ș ț

valorifica ct mai ,ine oportunităţile oferite de Reţelele 0rans + 3uropene de 0ransport 5isporirea contri,u iei acestor regiuni la cre5terea comerţului internaţionalț

>ăsurile de îm,unătăţire a infrastructurii educaţionale& de sănătate 5i de asistenţă socialăreprezintă o altă componentă a calită ii vie ii Dimensiunea regională a acestor măsuri vaț ț

permite luarea în considerare a nevoilor specifice ale anumitor zone i comunită i care săș ț -ustifice menţinerea investiţiilor în cele trei tipuri de infrastructură la un nivel rezona,il 5iec4ili,rat& în toată ţara& astfel înct să se diminueze diferenţele dintre regiuni i din acest punctșde vedere i să se păstreze actualele niveluri& relativ apropiate de calificare a popula iei 5i deș ț

pregătire& în general& a capitalului uman în regiuni

0otodată& avnd în vedere clasarea Romniei pe locul al doilea în topul Statelor >em,re aicăror locuitori sunt e*pu5i riscului de sărăcie$& a,ordarea pro,lematicii sărăciei într+o manierăconcertată 5i coordonată este un imperativ pentru Romnia Dată fiind comple*itatea

pro,lemei sărăciei 5i a e*cluziunii& soluţionarea acesteia sau reducerea magnitudinii ei nu se pot realiza prin aplicarea de intervenţii izolate care vizează doar un aspect al sărăciei& cum ar fi& de e*emplu& lipsa locuirii decente ?ără a se ignora importanţa asigurării unei locuinţe&e*perienţa 5i cercetările în domeniu au evidenţiat necesitatea a,ordării& în paralel cu aspectullocuirii& 5i a celorlalte pro,leme& respectiv îm,unătăţirea statusului de sănătate&alfa,etizarea:cre5terea nivelului de educaţie& o,ţinerea unei calificări necesare do,ndirii unuiloc de muncă etc 0oate aceste măsuri complementare sunt menite a asigura sustena,ilitateaîntregului proces de cre tere a incluziunii sociale a persoanelor defavorizateș

6m,unătăţirea generală a mediului de afaceri& prin încura-area măsurilor de inovare ișcompetitivitate se va realiza& conform orientărilor strategice& prin concentrarea investi iilor înțacele domenii care pot contri,ui la atingerea o,iectivului general Stimularea competitivită iiț;>>+urilor reprezintă condi ii esenţiale la nivel regional& astfel înct aceste entită iț țeconomice să acţioneze ca adevărate motoare ale cre5terii economice

0urismul oferă cele mai ,une 5i în multe cazuri& cele mai realiste perspective de cre5tereeconomică în zonele periferice 5i su,dezvoltate De aceea& pentru a e*ploata acest potenţial&sunt necesare investiţii pu,lice& care să sporească atractivitatea 5i accesi,ilitatea acestor zone&

ca o precondiţie pentru stimularea investiţiilor private A,ordarea pro,lematicii mediului estenecesară att pentru a ,eneficia de avanta-ele pe care cre terea ,azată pe protec ia mediului leș ț poate aduce unei societă i& ct i pentru a stimula promovarea dezvoltării dura,ile în Romniaț ș

P'R s+a construit pe o a,ordare de -os în sus i de sus în -os& în largi parteneriate& pentrușasigurarea corelării cu strategiile regiunilor de dezvoltare con inute în Planurile de DezvoltarețRegională& precum i cu strategiile na ionale sectoriale 0otodată& s+a asigurat corelarea i cuș ț ș

politica de coeziune a 23& fiind luate în considerare o,iectivele promovate prin Strategia3uropa !!& precum i cu o,iectivele tematice 5i priorităţile de investiţii sta,ilite înșregulamentele apro,ate pentru perioada !$. # !!

1 Conform datelor Băncii Mondiale.

5


6/75

Această a,ordare se ,azează& a adar& pe ini iativele& planurile 5i programele de dezvoltareș țlocale& regionale i na ionale& venind în întmpinarea unor necesită i reale ale comunită ilor ș ț ț ț(locale i regionale)ș

Tael 17 89u3i5iare 3inei a alegerii oiei/elor emaie i a priori ilorș ț ein/e3i iiț

Oiei/ emai3elea

Prioriae ein/e3i:ie 3elea

9u3i5iarea 3elerii

'0 $ +consolidareacercetării&dezvoltăriite4nologice 5i a

inovării

Pomovarea investi iiorțde afaceri în inovare ișcercetare& dezvoltarealegăturilor i așsinergiilor între

întreprinderi& centre decercetare+dezvoltare ișde educa ie& în specialțdezvoltarea produselori serviciilor& transferș

te4nologic& inovaresocială& net@oring&clustere

Ba nivel naţional& sunt acreditate de către >inisterul3ducaţiei Naţionale # departamentul cercetare& %" deinfrastructuri de inovare 5i transfer te4nologic (!$%)

Astfel& prioritatea se va concentra pe dezvoltarea

acestor infrastructuri specifice în zonele cuconcentrare economică din toate regiunile dinRomnia& ce pot iradia dezvoltare pe zone e*tinse&att în mediul ur,an ct 5i rural

'0 % +îm,unătăţireacompetitivităţii

întreprinderilormici 5i mi-locii& asectorului agricol5i a sectorului

pescuitului 5iacvaculturii

Promovarea spirituluiantreprenorial& înspecial prin facilitarea

e*ploatării economicea ideilor noi i prinșîncura-area creării denoi întreprinderi&inclusiv prinincu,atoare de afaceri

6n Romnia numărul de ;>>+uri la $!!! locuitorireprezintă -umătate din media 23+

6n consecin ă& pentru impulsionarea spirituluițantreprenorial& este necesară stimularea creării de noi;>>+uri& prin crearea i dezvoltarea acelor structurișcare spri-ină ;>>#urile în diversele etape de cre tere&șoferind ;>>+urilor serviciile necesare func ionării înț

parametrii optimi& cu scopul cre terii ratei deșsupravie uire a ;>>+urilor în primii ani dețfunc ionareț

Spri-inirea creării ișe*tinderea capacită ilor țavansate de produc ieț

i dezvoltareașserviciilor

Doar $&.= din totalul ;>>+urilo e*istente înRomnia au introdus inovare de produs sau de proces&

principala sursă de competitivitate a ;>>+urilor din

Romnia reprezentnd+o costurile scăzute

;>>+urile de in aproape :% din totalul locurilor dețmuncă din Romnia& însă competitivitatea acestoraeste afectată de utilizarea unor te4nologii 5iec4ipamente cu durata de viaţă depă5ită i în generalșenergofage

De aceea& pentru asigurarea cre terii competitivită iiș ț;>>+urilor& tre,uie spi-inită crearea i e*tindereașcapacită ii ;>>+urilor e*istente de a dezvolta noiț

produse i servicii Ca urmare& pentru cre tereaș șcompetitivită ii pe pia ă& se impune spri-inirea ;>>+ț ț

6


7/75

urilor în procesele de certificare 5i promovare afirmelor pentru a deveni competitive pe pie elețregionale& na ionale i internationaleț ș

'0 . + spri-inirea

tranziţiei către oeconomie cuemisii scăzute dedio*id de car,onîn toate sectoarele

Spr-inirea eficien eiț

energetice i utilizareașenergiei regenera,ilein infrastructura

pu,lică& inclusivclădiri pu,lice& i înșsectorul locuin elor ț

Sectorul clădirilor este un mare consumator deenergie i contri,uie ma-or la emisiile de gaze cușefect de seră Performan a energetică a clădirilor estețfoarte scăzută& nivelurile de energie consumată

plasnd sectorul clădirilor printre sursele cu cele maiînsemnate emisii de C' Clădirile i ,locurile deșlocuin e din Romnia au fost construite la standardețscăzute în timpul regimului comunist& iar renovareafondului e*istent a fost negli-ată 6n Romnia suntnecesare îm,unătă iri semnificative în stocul e*istentțde clădiri& inclusiv în iluminatul pu,lic pentru a

asigura confortul i ,unăstarea locuitorilor iș șsustena,ilitatea sistemelor de energie

Promovareastrategiilor de reducerea emisiilor de dio*idde car,on pentru toatetipurile de teritoriu& în

particular zone ur,ane&inclusiv promovarea

planurilor sustena,ilede mo,ilitate ur,ană ișa unor măsurirelevante pentruatenuarea adaptărilor

Cre terea continuă a numărului de autove4icole peșfondul unei infrastructuri ur,ane par ial dezvoltatețgenerează un grad sporit de poluare& ,loca-e in trafic&

pierderi economice& număr sporit de accidente& pro,leme de sănătate pentru cetă eni precum iț șconsumuri mari de car,uran i din sursețneregenera,ile Scăderea emisiilor de dio*id decar,on poate avea loc prin sporirea atractivită ii iț șîm,unătă irea accesi,ilităţii 5i a confortului dețutilizare a transportului pu,lic i a mi-loacelor deștransport nemotorizate& astfel înct acestea să ofere oalternativă reală la folosirea autoturismelor personaleAstfel& această prioritate de investi ie va spri-inițdezvoltarea unor orase verzi& cu un transport pu,liceficient si ecologic& cu o infrastructura rutieră

prietenoasă cu to i participan ii in trafic& in specialț ț pietonii si ,iciclistii& iar măsurile vizate vor reducesursele de emisie pentru gazele cu efect de seră

'0 E + protecţiamediului 5i

promovareautilizării eficientea resurselor

Conservarea& protec ia&ț promovarea ișdezvoltarea

patrimoniului natural ișcultural

0urismul este o alternativă via,ilă pentru stimulareadezvoltării în zonele rurale i cele sărace& oferindșmultiple avanta-e7 locuri de muncă& venituri&

promovarea tradi iilor i patrimoniului cultural&ț șcrearea unei ,aze economice solide& spri-inireaserviciilor pu,lice i a infrastructurii de transport&ș

,eneficii financiare pentru zonele rurale& sectorulagricol& artizanal& prote-area patrimoniului cultural&facilitarea sc4im,urilor culturale& cre tereașatractivită ii centrelor ur,aneț

Ac iuni pentruț

îm,unătă irea mediuluițur,an& revitalizarea

>a-oritatea ora elor din Romnia se caracterizeazăș

prin e*isten a unor zone istorice aflate în starețavansată de degradare& cartiere de ,locuri de locuinţe

7


8/75

ora elor& regenerarea iș șdecontaminareasiturilor poluate iș

promovarea masurilor pentru reducerea

zgomotului

fără renovări su,stanţiale& zone industrialea,andonate în ultimii ani din cauza încetăriiactivităţilor& spaţii pu,lice neîntreţinute& infrastructuravetustă sau ine*istentă& spaţii verzi insuficiente sau pecale de dispariţie Regenerarea i revitalizareașspa iilor ur,ane degradate i a,andonate poate facilitaț șcrearea condiţiilor necesare pentru o dezvoltaredura,ilă ur,ană prin cre terea activită ii economice&ș țreincluderea în circuitul social sau ca rezervă de teren

pentru viitoare investi ii la nivelul ora elorț ș

'0 " + promovareasistemelor detransport dura,ile5i eliminarea

,loca-elor dincadrulinfrastructurilorreţelelor ma-ore

Stimularea mo,ilită iițregionale princonectareainfrastructurilor rutiereregionale la

infrastructura 03N + 0

Conectarea infrastructurilor regionale& respectiv adrumurilor -udetene ce vor fi modernizate sirea,ilitate& cu coridoarele ma-ore de transport 03N 0va spori accesi,ilitatea comunitatilor locale& inspecial rurale& stimuland cresterea economica prin

dezvoltarea oportunitatilor de afaceri in arealulmentionat si crescand gradul de ocupare al fortei demunca disponi,ile in aceste zone prin facilitareanavetei catre aglomerarile ur,ane care oferaoportunitati sporite

'0 + promovareaincluziunii sociale5i com,atereasărăciei

;nvesti iile înținfrastructurile sanitarei sociale careș

contri,uie ladezvoltarea la nivelna ional& regional iț șlocal& reducndinegalită ile în ceea ceț

prive te starea deșsănătate& precum iștrecerea de la servicileinstitu ionale lațserviciile prestate decolectivită ile localeț

Spri-inirea investiţiilor în infrastructura socială 5i amăsurilor de optimizare a calităţii serviciilor& inclusiv

prin implicarea comunităţii în acordarea serviciilor 5i prin programe de prevenţie& va contri,ui la cre5tereaaccesului la servicii sanitare 5i sociale adaptatenevoilor ,eneficiarilor& crend premise att pentrusporirea calităţii vieţii persoanelor asistate 5i afamiliilor acestora& ct 5i pentru reinserţia pe piaţamuncii a unora dintre persoanele aflate în dificultate

Spri-inirea regenerăriieconomice i sociale aș

comunită ilorțdefavorizate dinmediul ur,an i ruralș

;nvestiţiile în proiecte integrate care cuprind& măsuride locuire 5i intervenţii complementare în domeniul

educaţiei& sănătăţii& serviciilor sociale 5i ocupăriiforţei de muncă& vor crea premise pentru reducereafocarelor de sărăcie 5i e*cluziune socială& prinasigurarea unor condiţii proprii de locuit& a unei stăriîm,unătăţite de sănătate 5i a unor minime niveluri decompetenţe profesionale& ce vor contri,ui la cre5tereaocupării 5i a incluziunii sociale a comunităţilor defavorizate

'0 $! +investiţiile îneducaţie&

competenţe 5iînvăţare pe tot

;nvesti iile în educa ie&ț țcompeten e i învă areț ș ț

pe tot parcursul vie iiț

prin dezvoltareainfrastructurilor de

Profilul educa ional al popula iei este o condi ieț ț țesen ială pentru o cre tere inteligentă& dura,ilă iț ș șfavora,ilă incluziunii& cu att mai mult cu ct este

necesară implicarea sporită în activităţile economice a persoanelor vrstnice Acest deziderat nu se poate

8


9/75

parcursul vieţii educa ie i formareț ș realiza însă fără o infrastructură adecvată:corespunzătoare ciclurilor educa ionaleț

'0 $$ #consolidareacapacită iiț

institu ionale i oț șadministra ieiț

pu,lică eficientă

Consolidareacapacită iiținstitu ionale i oț ș

administra iei pu,licățeficientă

>ai puţin de F!= din proprietăţi 5i drepturilecorelative sunt înregistrate în Registrul de Cadastru 5iCarte ?unciară ţinute de Agenţia Naţională de

Cadastru 5i Pu,licitate ;mo,iliară (ANCP;) 5i doar $F= din proprietăţi sunt verificate 5i înregistrate însistemul de evidenţă electronic Această acoperire esteredusă în special în zonele rurale& unde un procentredus de proprietăţi (=) este înregistrat în cadastruAcest fapt afectează pregătirea 5i implementareafondurilor structurale finanţate de 2niunea3uropeană& precum 5i alte programe de dezvoltare 5iinvestiţii în infrastructură

1.2 89u3i5iarea alorii 5inaniare

9


10/75

Tael 27 Pre6enare general a 3raegiei e in/e3i ii aț programului

A;a prioriar 'onul*'ER 2&'onul eoe6iune&'SEinulin pareaUniunii?

*mil EUR+

Propor iaț3pri>inului oalal Uniuniipenruprogramulopera ionalț @

Oiei/ emai Priori i e in/e3i iiț ț , Oiei/e 3pei5ieore3pun6oare priori iițe in/e3i iiț

Iniaori e re6ulaomuni i 3pei5iișprogramului penru are a5o3 3aili un oiei/

6m,unătă ireațactivită ilor dețtransfer te4nologic

'ER 100

'0 $ + consolidareacercetării& dezvoltăriite4nologice 5i ainovării

Pomovarea investi iior dețafaceri în inovare ișcercetare& dezvoltarealegăturilor i a sinergiilorșîntre întreprinderi& centre decercetare+dezvoltare i deședuca ie& în specialțdezvoltarea produselor ișserviciilor& transferte4nologic& inovare socială&net@oring& clustere

Crearea 5i dezvoltareaentităţilor de inovare 5itransfer te4nologic învederea cre5terii capacităţiiacestora de a realiza serviciite4nologice specifice pentrua st imula ini ţiat iveleinovative& susţinerea 5idezvoltarea întreprinderilor inovative

6m,unătăţireacompetitivităţiiîntreprinderilor mici 5i mi-locii

'ER 200

'0 % + îm,unătăţireacompetitivităţiiîntreprinderilor mici5i mi-locii& asectorului agricol 5i asectorului pescuitului5i acvaculturii

Promovarea spirituluiantreprenorial& în special prin facilitarea e*ploatăriieconomice a ideilor noi iș prin încura-area creării denoi întreprinderi& inclusiv prin incu,atoare de afaceri

Spri-inirea dezvoltării ;>>+uri în vederea cre ter iișcompetitivită ii economiilor țregionale i crearea de noișlocuri de muncă

'ER ?00 Spri-inirea creării ișe*tinderea capacită ilorț 6m,unătă irea capacită ilor ț ț

2Fondul euroean de de!"oltare re#ională.3Fondul $ocial euroean.4%ni&iati"a ri"ind ocuarea for&ei de muncă 'n r(ndul tinerilor.5)ri*inul total al +niunii ,inclu$i" rinciala alocare -i re!er"a de erforman&ă.6%nforma&ii entru /ecare fond -i e /ecare aă rioritară.7 itlul oiecti"ului tematic ,nu $e alică a$i$ten&ei tenice.8 itlul riorită&ii de in"e$ti&ii ,nu $e alică a$i$ten&ei tenice.

10


11/75

avansate de produc ie iț șdezvoltarea serviciilor avansate de dezvoltare a

produselor i a serviciilor ș;>>+urilor& în vedereacre terii competitivită iiș țeconomiilor regionale ișcreării locurilor de muncă

3ficien ațenerget ică înclădiri pu,lice 'ER


12/75

economiilor locale prindezvoltareadura,ilă aturismului

promovarea utilizăriieficiente a resurselor

patrimoniului natural ișcultural dura,ilă a poten ialuluiț

turistic cultural i natural alșregiunilor

6m,unătă ireaținfrastructuriirutiere deimportan ățregională i localăș

'ER 1.11<

'0 " + promovareasistemelor detransport dura,ile 5ieliminarea ,loca-elordin cadrul

infrastructurilorreţelelor ma-ore

Stimularea mo,ilită iițregionale prin conectareainfrastructurilor rutiereregionale la infrastructura03N + 0

Cresterea gradului deaccesi,ilitate a zonelorrurale si ur,ane situate în pro*imitatea retelei 03N+0

Dezvoltareainfrastructurii desănătate i socialeș

'ER 400

'0 + promovareaincluziunii sociale 5icom,aterea sărăciei

;nvesti iile în infrastructurilețsanitare i sociale careșcontri,uie la dezvoltarea lanivel na ional& regional iț șlocal& reducnd inegalită ilețîn ceea ce prive te starea deșsănătate&precum i trecereașde la servicile institu ionalețla serviciile prestate decolectivită ile localeț

Dezvoltarea accesi,ilităţii 5icalităţii serviciilor sociale 5imedicale acordate 5istimularea trecerii deserviciile instituţionalizate laserviciile acordate în cadrulcomunităţii

Spri-inirearegenerăriieconomice ișsociale acomunită ilor țdefavorizate din

mediul ur,an

'ER 100

'0 + promovareaincluziunii sociale 5icom,aterea sărăciei

Spri-inirea regenerăriieconomice i sociale așcomunită ilor defavorizatețdin mediul ur,an i ruralș

Reducerea concentrăriispaţiale a sărăciei& prinasigurarea unor condiţii proprii de locuit pentrucomunităţile defavorizate& precum 5i prin asigurarea

acestora cu servicii de ,ază +medicale& educaţionale&sociale în vederea cre5teriigradului de ocupare 5iincluziune socială a acestora

6m,unătă ireaținfrastructuriieduca ionaleț

'ER


13/75

de educa ie i formareț șmateriale necesare unui proces educa ional la nivelțeuropean i cre tereaș ș participării popula ieiț

colare i a adul i lor laș ș ț procesul educa ionalț

6m,unătă ireațactivită iițcadastrale

'ER


14/75

SEC IUNEAȚ 2. ESCRIEREA ABE#OR PRIORITARE *ARTICO#U# ,*2+*+ I *+ A#Ș PRC+

SEC IUNEAȚ 2.A ESCRIEREA ABE#OR PRIORITARE& A#TE#E ECT ASISTEN$ATEDNIC% *ARTICO#U# ,*2+*+ I *+ A#Ș PRC+

ABA PRIORITAR% 17 Con3oliarea ererii& e6/olrii enologie Fi a ino/rii

Cre terea competitivită ii economice prin sus inerea sectorului cercetării dezvoltării inovăriiș ț țeste una din priorită ile 2niunii 3uropene pentru următoarea perioadă de programare 0otodată&țunul din o,iectivele iniţiale sta,ilite de Strategia de la Bisa,ona 5i menţinut în Strategia 3uropa!! este de a cre5te c4eltuielile cu cercetarea dezvoltarea cu cel puţin la %= din P;


15/75

Iniaori e re6ula 3pei5ii programului

Nr crt

;ndicator 2> Categoriade regiuni(unde este

relevant)

Galoareade ,ază

An dereferinţă

pentru

valoareade ,ază

Galoareţintă

(!)$!

Sursadatelor

?recvenţaraportării

Acţiuni care vor fi sprijinite în cadrul priorităţii de investiţie

6n Romnia se realizează foarte multe cercetări& dar cone*iunea dintre educa ie& cercetare iț șmediul de afaceri rămne sla,ă& ceea ce se evidenţiază prin reu5ita doar a ctorva idei de a fi

transferate i comercializate pe piaţă ' astfel de activitate de cola,orare e*istă& în general întreșinstitu iile de cercetare # dezvoltare + inovare i companiile mari Participarea ;>>+urilor înț șcadrul acestor cola,orări este limitativă Astfel& se va urmări punerea în aplicare a măsurilor destimulare a cre terii inovării în sectorul privat care va contri,ui la consolidarea capacită iiș țîntreprinderilor de a ,eneficia de rezultatele cercetării prin transfer te4nologic

Acţiunile întreprinse vor spri-ini cooperarea dintre instituţii de cercetare& universităţi 5i mediu privat prin crearea 5i dezvoltarea (modernizarea:e*tinderea) infrastructurilor de transfer te4nologic 2n parteneriat real& fia,il între aceste entită i poate constitui o modalitate eficientățde revigorare a economiilor locale 5i regionale 5i de atragere de investiţii pentru o dezvoltarecare să ină seama de strategiile e*istente 5i cele viitoare Astfel& se va susţine realizareaț

transferului rapid de informaţii 5i te4nologii în economie& promovnd un mediu favora,ilinovării 5i a,sor,ţiei noilor te4nologii în toate sectoarele economiei na ionaleț

Programul î i propune să spri-ine aplicarea 5i comercializarea rezultatelor o,ţinute în urmașactivităţilor de cercetare 5i dezvoltare te4nologică& precum 5i susţinerea creării 5i dezvoltării deîntreprinderi mici 5i mi-locii inovative Spri-inul se adresează în special structurilor care aulegătură cu unităţile de cercetare+dezvoltare (centre incu,atoare de afaceri inovative& centre detransfer te4nologic& centre de informare te4nologică& oficii de legătură cu industria) care aucapacitatea de a spri-ini întreprinderile mici 5i mi-locii din zonele:sectoarele cu potenţial decre5tere economică punnd la dispoziţia acestora unele servicii personalizate de inovare deînaltă calitate

Aceste entităţi de infrastructuri de inovare 5i transfer te4nologic vor putea fi create&modernizate 5i:sau e*tinse în vederea promovării unui mediu favora,il inovării 5i a,sor,ţieinoilor te4nologii în toate sectoarele economiei Prin crearea unei infrastructuri via,ile deinovare 5i transfer te4nologic& se urmăre5te inclusiv dezvoltarea 5i utilizarea eficientă a

potenţialului inovativ 5i te4nico+5tiinţific în vederea atragerii de investiţii pentru mediul privat pentru valorificarea rezultatelor o,ţinute în urma activităţilor acestora 6n cadrul acestor infrastructuri se vor unifica toţi factorii implicaţi în inovare 5i transfer te4nologic& ceea ce vacontri,ui la îm,unătăţirea performanţelor te4nologice ale agenţilor economici

9 Pentru ?3DR 5i ?ondul de Coeziune valorile ţintă pot fi calitative sau cantitative10 Dacă regula NH% este agreată între Consiliu 5i Parlamentul 3uropean& anul de referinţă pentru valoarea ţintă aindicatorilor va fi !%

15


16/75


17/75

Criteriile de selectare a operaţiunilor vor lua în considerare maturitatea proiectelor&dimensiunea impactului acestora cu privire la cre5terea capacităţii entităţilor de inovare 5itransfer te4nologic de a realiza servicii te4nologice specifice pentru a stimula iniţiativeleinovative& complementaritatea cu alte acţiuni cuprinse în '0 5i '0 % 5i cu acţiunile prevăzutea fi finanţate din P'S Competitivitate din domeniile acoperite de o,iectivele tematice $ 5i

'peraţiunile vor fi selectate pe ,aza criteriilor definite în 94idul Solicitantului pentru aceastăa*ă de investiţii

Plani5iarea uili6rii in3rumenelor 5inaniare - Nu se are în vedere utilizareainstrumentelor financiare

Plani5iarea uili6rii proieelor ma>ore ! 6n cadrul acestei priorită i de investi ie nu se vorț țfinan a proiecte ma-oreț

Iniaori e reali6are imeia

Nr crt

;ndicator (numeleindicatorului)

2> ?ond Categoria deregiuni (undeeste relevant)

Galoareţintă$$

(!)$

Sursadatelor


Numărul deîntreprinderi cărora li s+a acordat spri-in în

vederea introducerii de produse noi pentruîntreprindere

Nr ?3DR Rapoartedemonitoriza

re P'R+>JS>;S

Numărul deîntreprinderi cărora li s+a acordat spri-in învederea introducerii de produse noi pe piaţă

Nr ?3DR Rapoartedemonitorizare P'R+>JS>;S

11 Pentru ?S3& lista include acei indicatori comun de realizare imediată pentru care a fost sta,ilită valoarea ţintă12 6n conformitate cu art $$ (%) (,) al Regulamentului ?S3

17


18/75

ABA PRIORITAR% 27 Hmun:irea ompeii/i:ii nreprinerilor mii Fi mi>loii

Conform datelor statitistice disponi,ile& la nivelul anului !$$& în Romnia e*istau $ de

;>>+uri la $!!! de locuitori& valoare situată la mai pu in de F!= din media 23 Pentru ațatinge media europeană în Romnia ar fi necesară crearea a peste .E!!!! de ;>>+uri& pestenumărul celor de-a e*istente

Pe de altă parte& valoarea scăzută a acestui indicator& comparativ cu media europeană&eviden iază un mare poten ial antreprenorial care este necesar a fi valorificat prin stimulareaț țmăsurilor de spri-inire a antreprenoriatului i a activită ilor specifice structurilor care spri-inăș țdezvoltarea afacerilor (incu,atoare: acceleratoare de afaceri) Aceste măsuri sunt necesar a fistimulate pentru a atinge aceea masă critică de ;>>+uri în economie& care să constituie o

premiză pentru cre terea competitivită ii economiei romne tiș ț ș

6n acest sens& analiza realizată de ?orumul 3conomic >ondial în Raportul asupraCompetitivită ii 9lo,ale !$%+!$.& plasează economia romnească pe locul "E din cele $.țde state analizate din perspectiva ;ndicelui Competitivită ii 9lo,ale& pozi ie care încadreazăț țara noastră în categoria statelor aflate în etapa de dezvoltare ,azată pe eficien ă& la distan ăț ț ț

considera,ilă de grupa statelor aflate în etapa de dezvoltare ,azată pe inovare

Pentru realizarea tranzi iei între cele două etape& o aten ie specială tre,uie acordatăț țindicatorilor cuprin i în două din cele $ grupe de indicatori care stau la ,aza calcululuișacestui indice& respectiv pregătirea te4nologică i inovareaș

Astfel& pentru trei dintre cei apte indicatori din grupa privind pregătirea te4nologică&ș

Romnia se plasează pe un loc inferior indicelui general& respectiv7 pozi ia $!" privindțaccesul la ultimele te4nologii& $!. privind a,sor, ia te4nologiei la nivelul firmelor i ț ș

privind investi iile străine directe i transferul te4nologic 6n acela i timp& în cadrul grupeiț ș șindicatorilor privind inovarea& se constată în special performan ele sla,e ale economieițromne ti privind al i trei indicatori& referitori la c4eltuielile companiilor cu cercetarea+ș țdezvoltarea (pozi ia $!.)& capacitatea de inovare (!)& respectiv cola,orarea dintre universită iț ți industrie în activită ile de cercetare+dezvoltare ()ș ț

Ca urmare& cele prezentate mai sus eviden iază att necesitatea de a stimula activită ileț țantreprenoriale prin valorificarea oportunită ilor de afaceri& precum i de creare i e*tindere aț ș șcapacită ii ;>>+urilor e*istente de a dezvolta noi produse i servicii pentru cre tereaț ș șcompetivită ii pe pie e locale& regionale& na ionale i internationaleț ț ț ș

PRIORITATEA E INVESTI$II 1 a a;ei prioriare 27 romovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea e"ploatării economice a ideilor noi i prin șîncurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri

O!IECTIV SPECI'IC 1 Spri>inirea e6/olrii I""-uri n /eerea re eriișompeii/i ii eonomiilor regionale i rearea e noi louri e munț ș

Iniaori e re6ula 3pei5ii programului

18


19/75

Nr crt

;ndicator 2> Categoriade regiuni(unde esterelevant)

Galoareade ,ază

An dereferinţă

pentruvaloareade ,ază

Galoareţintă$%

(!)$.

Sursadatelor


A:iuni are /or 5i 3pri>inie n arul priori:ii e in/e3i:ie

Avnd în vedere că numărul mediu de ;>>+uri la mia de locuitori înregistrează o valoaresituată la mai pu in de -umătate din valoarea înregistrată la nivelul 23& această prioritate deținvesti ii vizează valorificarea poten ialului antreprenorial al economiilor regionale& în specialț ț

prin spri-inirea afacerilor aflate în primii ani de activitate& ac iune care va contri,ui laț

o,iectivul specific de cre tere a competitivită ii economiilor regionale i crearea de locuri deș ț șmuncă

6n acest sens& vor fi spri-inite investi iile realizate de start+up+uri pentru dezvoltareațactivită ilor de produc ie i servicii& precum ac4izi ionarea de active corporale (spa ii deț ț ș ț ț

produc ie i servicii& dotarea cu ec4ipamente) i a celor necorporale (de tipul ,revete& licen e&ț ș ș țetc)

2n mecanism util în valorificarea poten ialului antreprenorial îl reprezintă structurile carețoferă activită i de incu,are i accelerare a afacerilor& acestea fiind constituite pentru spri-inireaț șfirmelor nou înfiin ate i a celor cu un istoric scurt& prin acordarea de asisten ă te4nică&ț ș țadministrativă& fiscală i consultativă în domeniul afacerilor& facilitarea la diferite reţele deșafaceri& pnă în momentul în care acestea se pot integra în pia ă 6n anul !$& în Romnia&țerau acreditate i monitorizate $! astfel de incu,atoare de afaceri& din care doar apte erauș șfunc ionale& spri-inind $. de ;>>+uri cu %" locuri de muncăț Astfel& pentru a spri-ini start+up+urile& pentru care primii ani de activitate presupun dificultă ițîn integrarea pe pia ă& se va spri-ini crearea& modernizare i e*tinderea structurilor care oferăț șactivită i de incu,are i accelerare a afacerilor& precum 5i dezvoltarea serviciilor oferite deț șcătre acestea Sunt vizate att spri-inirea activită ilor pentru dezvoltarea infrastructuriițincu,atoarele: acceleratoarelor de afaceri& inclusiv dotarea acestora cu utilită i i ec4ipamente&ț ș

ct i a serviciilor oferite firmelor& cum ar fi cele de administrare& conta,ilitate& mareting& etcș

Prin această prioritate de investi ii este vizată în special spri-inirea ini iativelor inovative & careț țau un rol primordial în cre terea competitivită ii i a calită ii serviciilorș ț ș ț

rincipii orientative pentru selectarea operaţiunilor


19


20/75

Criteriile de selectare a operaţiunilor vor lua în considerare maturitatea proiectelor&dimensiunea impactului acestora cu privire la stimularea iniţiativelor antreprenoriale&complementaritatea cu alte acţiuni cuprinse în '0 5i '0 $ 5i cu acţiunile prevăzute a fifinanţate din P'S Competitivitate din domeniile acoperite de o,iectivele tematice $ 5i Seva asigura astfel complementaritatea 5i se va evita suprapunerea cu alte activităţi finanţate din

?3S;


lanificarea utilizării instrumentelor financiare $ Se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare

lanificarea utilizării proiectelor majore ! Nu se vor finan a proiecte ma-oreț

#ndicatori de realizare imediată

Nr crt


2> ?ond Categoria deregiuni (unde esterelevant)

Galoareţintă$F

(!)$E

Sursa datelor ?recvenţaraportării

Număr de ;>>+uricare ,eneficiază despri-in

nr ?3DR + Rapoarte demonitorizareP'R+>JS>;S

Număr de locuri demuncă create în;>>+urile care ,eneficiază de spri-in

nr ?3DR + Rapoarte demonitorizareP'R+>JS>;S

PRIORITATE E INVESTI$II 2 a a;ei prioriare 27 $*. Sprijinirea creării i etindereașcapacită ilor avansate de produc ie i dezvoltarea serviciilor ț ț ș

O!IECTIV SPECI'IC 1 - Hmun irea apai ilor a/an3ae e e6/olare aț țprou3elor i a 3er/iiilor I""-urilor& n /eerea re erii ompeii/i ii eonomiilorș ș țregionale i rerii lourilor e munș

Iniaori e re6ula

Nr crt

;ndicator 2> Categoriade regiuni

Galoarea An dereferinţă

Galoare Sursa ?recvenţa


20


21/75

(unde esterelevant)

de ,ază pentruvaloareade ,ază

ţintă

(!)

datelor raportării


Cre5terea competitivităţii economice depinde att de tipurile de activităţi economicedesfă5urate& ct 5i de localizarea teritorială a acestora& de disponi,ilitatea i calitatea resurselor șnaturale& financiare 5i umane& precum i de te4nologiile i procesele inovatoare utilizate înș șdesfă urarea activită iilor specifice fiecărie firmeș ț

De aceea& această prioritate de investi ii vizează spri-inirea ;>>+lor& cu o vec4ime mai marețde % ani care vor să investească în activită i ce pot contri,ui îm,ună irea capacită ilor avansateț ț ț

de dezvoltare a produselor i a serviciilor& pentru cre terea competitivită ii economiilor ș ș țregionale i creării locurilor de muncăș

Prin această prioritate de investi ii se vor spri-ini& pe de o parte& activită ile de construc ie&ț ț țmodernizare sau e*tindere a spa iilor de produc ie sau servicii specifice ;>>+urilor& ct iț ț șactivită i de dotare cu ec4ipamente i instala ii industriale& ma ini i utila-e sau alte tipuri deț ș ț ș șdotări necesare care pot contri,ui la îm,unătă irea i cre terea capacită ilor de dezvoltare aț ș ș ț

produselor i a serviciilor De asemenea& pot fi spri-inite activită ile de ac4iziţionare deș ținstalaţii i ec4ipamente specifice în scopul o,ţinerii unei economii de energie sau sistemeșcare utilizează surse regenera,ile alternative de energie& pentru eficientizarea activităţilor desfă urateș

Prin această prioritate de investi ii vor fi spri-inite activită i necesare pentru parcurgereaț ț procesului de certificare a produselor& serviciilor sau diferitelor procese specifice 0otodată& sevor spri-ini activită i de implementare i certificare a sistemelor de management a calită iiț ș ț;S'& respectiv certificarea sistemelor de management al calităţii& mediului sau sănătăţiiconform& standardelor în vigoare De asemenea& se vor spri-ini activită ile de promovare aț

produselor i serviciilorș

Aceste tipuri de măsuri vor facilita ;>>+urilor anga-area în procesele de cre tere pe pie eleș țlocale& regionale& na ionale i internationale& precum i în procesele de inovare& în vedereaț ș ș

stimulării competitivită ii economiilor regionaleț

6n cadrul acestei priorită i de investi ie& sunt vizate& în special& ;>>+urile care activează înț țdomeniile identificate prin Strategia Naţională pentru Competitivitate& prin Strategia

Naţională a ;>>& precum i prin intermediul Planurilor pentru Dezvoltare Regionalăș


Se va avea în vedere corelarea cu Strategia Na ională de Competivitate& i cu Strategiaț ș Na ională a ;>>+urilorț

21


22/75

Criteriile de selectare a operaţiunilor vor lua în considerare maturitatea proiectelor&dimensiunea impactului acestora cu privire la cre5terea capacităţiilor de produc ie i serviciiț ș

pentru a stimula iniţiativele antreprenoriale& complementaritatea cu alte acţiuni cuprinse în '0 5i '0 $ 5i cu acţiunile prevăzute a fi finanţate din P'S Competitivitate din domeniileacoperite de o,iectivele tematice $ 5i Se va asigura astfel complementaritatea 5i se va evita

suprapunerea cu alte activităţi finanţate din ?3S;


lanificarea utilizării instrumentelor financiare ! se inten ionează utilizareaț instrumentelor financiare

Accesul ;>>+urilor la finanţare a devenit tot mai dificil& ca urmare a efectelor crizei

economice mondiale manifestate în ultimii ani& institu iile creditoare tradi ionale impunnd& înț țgeneral& condiţii tot mai dificil de îndeplinit de către tot mai multe ;>>+uri& în special în ceeace prive te garantarea fondurilor împrumutate Astfel că& de cele mai multe ori& insuficien aș țsau lipsa ,unurilor corporale care ar putea fi acceptate ca i garanţii colaterale& împiedicăș;>>+urile să o, ină lini de creditare pentru realizarea investi iilor necesare îm,unătă iriiț ț țcapacită ilor de dezvoltare a produselor i a serviciilorț ș

;mplementarea unor instrumente financiare adecvate& pot reprezenta solu ii care să facilitezețaccesul ;>>+urilor la sursele de finan are necesare pentru realizarea investi iilor care să ducăț țla îm,unătă irii capacită ilor de dezvoltare a produselor i a serviciilor oferiteț ț ș

6n acest sens& se va analiza implementarea unor instrumente financiare prin această prioritatede investi iiț



Nr crt


2> ?ond Categoria deregiuni (unde

este relevant)

Galoareţintă

(!)

Sursadatelor


Număr de ;>>+uricare ,eneficiază despri-in

nr 3RD?

Număr de locuri demuncă create în;>>+urile care ,eneficiază de spri-in

nr 3RD?

ABA PRIORITAR%


23/75


24/75


25/75


26/75

ABA PRIORITAR% 47 Spri>inirea e6/olrii urane

'ra5ele& în general ora ele mari& sunt motoarele economiei na ionale 5i pot fi considerateș ț

catalizatoare pentru creativitate 5i inovare 6n -ur de FF= din populaţia Romniei locuie5te înzonele ur,ane& de i dacă luăm în considerare comunită ile rurale din -urul marilor ora e&ș ț șlegate func ional de acestea& gradul de ur,anizare al Romniei este mult mai ridicat 'ra eleț șmari& de i conta,ilizează un număr mai mic de popula ie corespunzătoare& generează oș țvaloare adaugătă importantă la nivel na ional în privin a cre terii economiceț ț ș

Cu toate acestea& ora ele romne ti sunt locurile în care se manifestă e*trem de acut o serie deș ș pro,leme& cum ar fi lipsa locurilor de muncă& calitatea locuirii precară& segregare socio+spa ială& poluare& congestia traficului& etcț Scăderea popula iei ur,ane este un fenomențaproape general la nivelul tuturor ora elor din Romnia i esteș ș generată de sporul naturalnegativ i migra ia popula ieiș ț ț & în străinatate sau spre mediul rural& in ciuda declarării de noi

localită i ur,ane în această perioadă >igra ia popula iei spre mediul rural s+a făcut& de celeț ț țmai multe ori& spre localită ile rurale din imediata apropiere a centrelor ur,ane& îndeose,ițmari

'ra ele din Romnia se caracterizează printr+oș calitate precară a fondului de locuit7 vec4imeaclădirilor& ceea ce implică necesitatea unor lucrări de consolidare& eficien ă energetică scăzută&țcu consumuri energetice nesustena,ile& lipsa spa iilor verzi i degradarea spa iilor pu,liceț ș ț etc

6n ciuda faptului că reţelele edilitare au cunoscut în ultima perioadă o tendinţă ascendentă dedezvoltare i modernizare& este îngri-orător faptul că o serie de localităţi ur,ane nu îndeplinescșîn totalitate indicatorii minimali de definire a ora5elor& în privin a dotărilor infrastructurale& cuț

repercursiuni asupra calită ii vie ii popula iei i atragerea investi iilor privateț ț ț ș ț

0ransportul pu,lic ur,an este în continuă scădere la nivelul ora elor ș & concomitent cu cre tereașintensivă a numărului de autove4icule personale cu efecte asupra poluării& cre terii congestieiștraficului i consumuri energetice mari 6n plus&ș dinamica spaţială continuă a localităţilor ur,ane& de cele mai multe ori manifestată su, forma e*pansiunii necontrolate a accentuat

pro,lema traficului în ora e i folosirea intensivă a autove4iculelor proprii în lipsaș ștransportului pu,lic ur,an Bipsa unor intervenţii coordonate 5i focalizate a condus la apariţiaunor cartiere defavorizate la nivelul ora5elor romne5ti (în general cartierele periferice& dar înunele cazuri 5i zonele centrale)& cu un fond construit în stare precară& cu infracţionalitateridicată& cu a,andon 5colar& etc care accentuează fenomenul de segregare socio+spa ială înțora eș

De cele mai multe ori aceste pro,leme cu care se confruntă ora5ele sunt a,ordate 5i atacatesectorial fără a lua în considerare intredependenţele dintre acestea 0otu i& provocărileș ur,ane

# economice& sociale& culturale 5i de mediu # sunt strns legate între ele 5i succesul în materiede dezvoltare ur,ană poate fi atins numai prin intermediul unei a,ordări integrate 'dezvoltarea ur,ană sustena,ilă poate fi atinsă numai în măsura în care vor fi com,ionatemăsuri privind renovarea fizică a zonelor ur,ane cu măsuri care promovează educaţia&dezvoltarea economică& incluziunea socială 5i protecţia mediului

?iecare ora5 are un rol ,ine definit în structura sistemului de a5ezări 5i& în consecinţă& politicile ur,ane vor fi adaptate rolului fiecărei categorii de ora5e în sistemul de a5ezări

26


27/75

'ra5ele mici -oacă un rol esenţial& în principal în dezvoltarea zonei adiacente rurale& în timpce ora5ele mari sunt considerate adevărate motoare de cre5tere economică în regiunile în caresunt localizate 0otodată& ora ele& în func ie de dimensiune& atractivitatea economică i deș ț șdotările sociale au caracteristici& provocări i necesită i diferite 6n acest conte*t& ,ugetul a*eiș ț

prioritare va fi repartizat pe categorii distincte de ora e (poli de cre tere& poli de dezvoltareș ș

ur,ană # municipii re edin ă de -ude & respectiv centre de dezvoltare zonală # municipii iș ț ț șora e)ș ?inan area proiectelor se va face în ,aza unor strategii integrate de dezvoltare ur,anățcare vor avea în vedere rezolvarea pro,lemelor economice& de mediu& climatice i sociale dinșora e Pentru spri-inirea unei a,ordări cu adevărat integrate& proiectele care sunt parte așstrategiilor integrate de dezvoltare ur,ană vor fi finan ate cu prioritate în celelate programețopera ionale relevanteț

PRIORITATE E INVESTI$II 1 a a;ei prioriare 47 (.& Sprjinirea eficien ei energeticeț

i utilizarea energiei regenerabile in infrastructura publică, inclusiv clădiri publice i înș ș sectorul locuin elor /0! 12ț

O!IECTIV SPECI'IC - 'mbunătă irea eficien ei energetice în clădirile reziden iale i ț ț ț șsistemele de iluminat public


28/75


29/75


30/75

,ugetele pu,lice pentru c4eltuielile i costurile cu energiaș Contractul de performan ățenergetică (CP3n) constituie un posi,il mecanism pentru a realiza acest lucru Contractul de

performan ă energetică ,eneficiază de cuno tin eleț ș ț & competen ele iț ș e*perien aț din sectorul privat în scopul de a implementa proiecte de eficien ă eneregetică într+un mod eficientț ișeficace Contractul de eficien ă energetică poate de,locaț fonduri private pentru măsiurile de

eficien ă energeticăț


#ndicatori de realizare imediată

Nr crt



Galoareţintă$"

(!

)$

Sursadatelor


$ Numărulgospodăriilor cu oclasificare mai ,ună aconsumului deenergie

9ospodării

?3DR Rapoartedemonitorizare

Anual

Numărul unită ițadministrativ+teritoriale care ,enficiază de sistem

de iluminat pu,licmodernizat

2nită ițadministrativ+teritoria

le

?3DR Rapoartedemonitorizare

Anual

% Scăderea consumului primar anual deenergie al sistemelor de iluminat pu,lic

/4:an ?3DR Rapoartedemonitorizare

Anual

PRIORITATE E INVESTI$II 2 a a;ei prioriare 47 (.$ +romovarea strategiilor de

reducere a emisiilor de dioid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zoneurbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană i a unor măsurișrelevante pentru atenuarea adaptărilor /0! 12

O!IECTIV SPECI'IC - Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, in special electric, si stimularea deplasarilor nemotorizate in orase.

Iniaori e re6ula


30


31/75

Nr crt

;ndicator 2> Categoriade regiuni(unde esterelevant)

Galoareade ,ază

An dereferinţă

pentruvaloareade ,ază

Galoareţintă

(!)

Sursadatelor


1. Concentratiade C' si C'in aer

Lone ur,ane $!! !$$: ! AN> anual

2. Nr pasageritransportati intransportul pu,lic ur,anîn ora ele intăș ț

>il pasageri

Lone ur,ane $&". mil!$

&! mil;NS:

anual

3. Nr de planuride mo,ilitatecu măsuriimplementate

Lone ur,ane ! !$$: ADR Ba fiecare %

ani


Datele e*istente confirmă faptul că o mare parte din poluarea marilor ora e& i con inutulș ș țcrescut de dio*id de car,on se datorează traficului motorizat în interiorul acestora& att alautoturismelor individuale i autove4iculelor de marfă& ct i mi-loacelor de transport înș ș

comun învec4ite 6n cadrul 2niunii 3uropene& cel de+al 5aselea Program de acţiune privindmediul (PA> E) are drept o,iectiv atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nudetermine impacturi inaccepta,ile 5i riscuri asupra sănătăţii umane 5i a mediului 0ot la niveleuropean& prin Strategia 0ematică a Calităţii Aerului se atrage atenţia cu privire la impactultransportului asupra calităţii aerului din ora5e 5i încura-ează cetăţenii din întreaga 3uropă să+5iîm,unătăţească sănătatea 5i starea de ,ine prin sc4im,area comportamentului lor zilnic 0raficul ur,an este o sursă în cre5tere de poluare& îndeose,i în ceea ce prive5te

pul,erile sedimenta,ile& dio*idul de car,on 5i dio*idul de azot Prin urmare& autorităţile localeau responsa,ilitatea de a dezvolta strategii de transport ur,an care să răspundă cererilor demo,ilitate& să prote-eze mediul& să îm,unătăţească calitatea aerului 5i să facă ora5ul un loc mai

,un de trăit 6n acela5i spirit este dezvoltată 5i această prioritate de investi ii& avnd dreptț scopreducerea emisiilor de car,on în aglomerările ur,ane& prin promovarea unor alternative detransport la autoturismele individuale i prin modernizarea parcului de ve4icule destinatștransportului pu,lic

Pentru a răspunde provocărilor legate de Strategia !!& precum i pentru a su,sumașinvesti iile în transportul pu,lic ur,an ',iectivului 0ematic .& la nivelul principalelor țaglomerări ur,ane din Romnia vor fi realizate planuri de mo,ilitate ur,ană dura,ilă pentru alimita emisiile gazelor cu efect de seră datorită transportului motorizat& planuri pe care această

prioritate de investi ii le sus ine financiar prin mai multe tipuri de ac iuni ;nvesti iileț ț ț ț preconizate nu se vor limita la cele mari municipii& ci vor viza i alte ora e relevante (inș ș

31


32/75

special municipiile re edin ă de -ude sau ora ele cu peste $!!!!! de locuitori)& care vor ș ț ț șdispune att de un plan de mo,ilitate ur,ană dura,ilă ct i de un contract de servicii pu,liceșcare să corespundă prevederilor Regulamentului (C3) nr $%"!:!!" privind serviciile pu,licede transport

6ncepnd cu anul $!& în Romnia numărul ora elor care oferă servicii de transport pu,licșur,an a scăzut semnificativ& de la $! la E (în !$) 6n acela i timp numărul municipiilor șcare ,eneficiază de transport electric a ramas aproape constant& scăznd de la $E la $.

;n conditiile actuale& evaluarea companiilor:operatorilor de transport pu,lic local în punctelec4eie7 infrastructură& depou& parc de ve4icule (număr& tipuri& vrstă& stare)& func ionare (trasee&țfrecven ă)& trafic (pasageri& pasager+m)& management i situa ia financiară& costuri deț ș țfunc ionare (per ve4icul+m& per pasager+m)& c4eltuieli de capital& costul ,iletelor& veniturițdin costul ,iletelor i principalii coeficien i de func ionare (venituri din trafic cu i fărăș ț ț șcompensare:cost de func ionare) duc la concluzia că transportul pu,lic ur,an din Romnia nuțrăspunde nevoilor actuale ale locuitorilor marilor ora e i standardelor europene Dacăș ș

analizăm i alte elemente ale acestor operatori& precum dura,ilitate financiară& dinamicaș personalului& frecvenţa incidentelor:accidentelor in trafic& măsurile de accesi,ilizare pentru persoane cu 4andicap& eficienţa energetica& cre5terea siguranţei& putem concluziona că situa iațde facto nu poate fi considerată satisfăcătoare

2n plan de mo,ilitate ur,ană dura,il tre,ui să ai,ă drept scop crearea 5i e*ploatarea unuisistem de transport ur,an dura,il prin urmărirea cel pu in a următoarelor o,iective7ț

• asigurarea accesi,ilită ii la sistemul de transport pu,lic 5i privat pentru toţi cetăţenii1ț• îm,unătă irea siguran ei i securită ii in mi-loacele de transport precum si reducereaț ț ș ț

numărului de accidente1•

reducerea poluării aerului i a poluării fonice& a emisiilor de gaze cu efect de seră i aș șconsumului de energie1• optimizarea transportul de persoane i ,unuri prin îm,unătă irea eficien ei i aș ț ț ș

eficacită ii costurilor1ț• cre5terea atractivită ii i îm,unătă irea calită ii mediului i a amena-ării spaţiilor ț ș ț ț ș

ur,ane$1• cre5terea rezilien ei re elelor de transport pu,lic e*istente la condi iile meteorologiceț ț ț

e*treme i la evenimente naturale& în concordan ă cu politicile 23 de adaptare laș țsc4im,ările climatice1

• dezvoltarea mi-loacelor de transport non+motorizate 5i a reţelelor intermodale de

transportContri,u ia a teptată la o,iectivul men ionat& respectivț ș ț spri-inirea tranziţiei către o economiecu emisii scăzute de dio*id de car,on în toate sectoarele& va fi asigurată& în primul rnd& prinoferirea opţiunilor de transport alternativ& faptul că ora5ele vor deveni spaţii mai ,une de trăit

pentru cetăţeni& scăderea emisiilor de no*e avnd un rol important în prote-area sănătăţiilocuitorilor 5i în promovarea unui viitor mai dura,il pentru toţi Rezultatul pozitiv va fiamplificat de implementarea unor strategii dura,ile în domeniul transportului pu,lic i deșsc4im,area mentalită ii la nivelul unui număr relevant de utilizatori de autoturisme în arealulțur,an

$id laorarea i imlementarea unui lan durail de moilitate urană ,tt:::.moilit;lan$.eudoc$)+M


33/75

6n cadrul acestei priorită i de interven ie vor fi avute în vedere următoarele tipuri de ac iuniț ț ț pentru finan are7ț• Ai6iionarea e maerial rulan eleriJ/eiule eologie pentru unită ileț

administrativ teritoriale Dezvoltarea parcului de mi-loace de transport cu ve4icule noi&nepoluante& cu facilită i pentru persoanele cu mo,ilitate redusă i sisteme deț ș

supraveg4ere video (pentru cre terea gradului de siguran ă al pasagerilor) va oferiș țoportunită i îm,unătă ite poten ialilor pasageri noi& oferind o alternativă via,ilă iț ț ț șconforta,ilă utilizării autoturismelor personale

• "oerni6areaJ reailiareaJ e;inerea ra3eelor e ran3por eleri(tramvai:troleu:auto,uz electric sau 4i,rid)& incluznd calea de rulare i spatiile cone*eș(re eaua de străzi pe care operează mi-locul de transport& inclusiv trotuare:refugii:sta ii) iț ț șinfrastructura te4nică aferentă 0ransportul ur,an electric reprezintă o variantă nepoluantăi eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor pentru a asigura tranzitul zilnic alș

popula iei& iar îm,unătă ire infrastructurii va cre te gradul de confort& viteza de deplasare&ț ț șsiguran a traficului i alte ,eneficii adiacente in special asigurarea accesi,ilităţii pentruț ș

persoane cu diza,ilităţi Astfel& se va asigura dezvoltarea unei structuri de transport pu,licdura,ile din punct de vedere te4nic 5i eficiente din punct de vedere financiar

• "oerni6area maerialului rulan eleri e;i3en (tramvaie) pentru unită ilețadministrativ teritoriale >odernizarea parcului de material rulant e*istent& prinîm,unătă irea sistemelor e*istente la ,ordul acestora& realizarea ec4ipamentelor pentruțaccesul persoanelor cu diza,ilită i etc va asigura un transport civilizat i eficient din punctț șde vedere energetic& încura-nd utilizarea transportului pu,lic de către locuitorii marilor aglomerări ur,ane Cele două măsuri& ac4izi ia i modernizarea materialului rulant (dar ț șîn special cea de a doua) vor stimula i alte municipalită i în (re)introducereaș țtransportului pu,lic electric pe ină ' aten ie deose,ită se va acordaș ținlocuiri:modernizării tramvaielor învec4ite& zgomotoase i care oferă o accesi,ilitateș

sla,ă cu material rulant modern& fără trepte (cu podea -oasă) i ec4ipate cu aer școndi ionat1ț• "oerni6areaJ reailiarea epourilor a5erene ran3porului puli 3i

in5ra3ruura eni a5eren. >odernizarea:rea,ilitarea energetică clădirilor caredeservesc att transportul electric ct i cel auto clasic& aflate in proprietate pu,lică&șinclusiv sediile administrative& cu mari pierderi energetice va duce la o cre tere așeficien ei operatorilor de transport i va permite o diversificare a activită ilor de produc ieț ș ț țsau intre inere a materialulul rulant >odernizarea:înlocuirea sta iilor i su,sta iilor deț ț ș țredresare i a re elelor electrice va contri,ui la cre terea eficien ei energeticeș ț ș ț

• Reali6area e ra3ee 3eparae e;lu3i/e penru /eiulele e ran3por puli & cuscopul cre terii frecven ei serviciilor att în orele de vrf& ct i în afara lor Astfel se vaș ț șreduce timpul de călătorie al ve4iculelor de transport pu,lic (auto,uze& trolei,uze&tramvaie etc) precum i reducerea nivelului i a duratei aglomerărilor:congestiilor deș ștrafic în re eaua principală de transport i pe penetraţiile în ora5 din zonele învecinate& cuț ș

precădere pentru relaţii către centrul ora uluiș• Imun irea 3a iilor e ran3por puli e;i3ene& inlu3i/ reali6area e noi 3a iiț ț ț

i erminaleș & astfel înct distan a ma*imă de parcurs pe -os pnă la o sta ie de transportț ț pu,lic să fie rezona,ilă 5i înscrisă într+o izocronă ma*imă de $!+$F minute mers pe -os&inclusiv prin sisteme de informare pentru călători in staţii 5i mi-loacele de transport incomun

• Con3ruireaJ moerni6areaJ reailiarea pi3elorJ ra3eelor penru iili3i

Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere prietenoase cu utilizatorii de ,iciclete reprezintă uno,iectiv am,i ios& innd cont de condi ionalită ile impuse de situa ia e*istentă în marileț ț ț ț ț

33


34/75

ora e& dar în concordan ă cu orientările la nivel european& sc4im,area mentalită ilor fiindș ț ț principala provocare pentru promovarea utilizării ,icicletei ca un mi-loc de transportzilnic& nu doar ca mi-loc de recreere Asigurarea accesi,ilităţii pentru factorii generatoride trafic tre,uie asigurată prin facilităţi de opţiune pentru mi-loacele de transportfavora,ile mediului7 mersul pe -os& cu ,icicleta i transportul pu,lic cu eviden iereaș ț

priorităţii pentru transportul pu,lic în cadrul sistemului de transport ur,an în comun prininterventii integrate adresate fiecărui tip de ve4icul 5i categorii de ,eneficiari1• Crearea e 6one i ra3ee pieonaleș ' re ea integrată de alei pietonale ar tre,ui săț

acopere întregul ora & acordndu+se o aten ie deose,ită traseelor de la :către7 universităţi&ș țcoli& parcuri& locuri de interes turistic 5i cultural& centre de ,irouri& centre comerciale&ș

instituţii pu,lice& etc De asemenea& realizarea de artere rutiere alternative su,terane sausupraterane va contri,ui la cre terea spa iilor destinate e*clusiv pietonilor i ,icicli tilorș ț ș ș

• Reali6area e 3i3eme e moniori6are video ,azat pe instrumente inovative 5i eficientede management al traficului Centrele de trafic vor preveni accidentele i vor asigurașfluen a traficului pentru zonele dense ale polilor de cre tere& aglomerării


35/75

specii forestiere sau decorative& din ar,ori sau ar,u ti va avea un rol important în fi*areaș particulelor nocive de no*e& în sc4im,ul de dio*id de car,on i în ar4itectura ur,anăș


• Numarul populatiei deservita de reteaua de transport pu,lic 3ste foarte important ca

impactul masurilor de modernizare i e*tindere a re elei de transport pu,lic să fie unulș țma-or& adresndu+se unui grup intă ct mai mareț• 9radul de electrificare a retelei de transport pu,lic ur,an ;nvesti iile în domeniulț

e*tinderii i modernizării re elei de transport pu,lic se vor concentra pe modulș țelectric& în special pe ină (tramvai)& iar o re ea e*istentă reprezintă un important punctș țde plecare pentru implementarea cu succes a strategiilor în domeniu

• 9radul de poluare cu C':93S al orasului respectiv 0oate măsurile i ac iunileș ț prevăzute in cadrul acestei priorită i de investi ie au drept scop final reducereaț țemisiilor de C':93S

• Capacitatea 2A0 de implementare a planurilor sustena,ile de mo,ilitate ur,ane

Separat de co+finan are& 2A0 tre,uie să dovedească capacitatea de a men ine iț ț șîntre ine investi iile preconizate& din punct de vedere al capacită ii administrative iț ț ț șfinanciare

• 9radul de degradare al infrastructurii care deserveste transportul pu,lic si al parculuide material rulant:parc ve4icule aferent ;n cazurile în care infrastructura e*istentă ișmaterialul rulant:parcul de ve4icule aferent sunt invec4ite i degradate& siguran aș ț

pasagerilor nu este asigurată& iar atractivitatea transportului ur,an este e*trem deredusă& o inversare a acestei situa ii fiind dezira,ilă în perspectiva atingeriițo,iectivrlor propuse Acest principiu pentru selec ie va corela în foarte mare măsurățnevoile identificate cu posi,ilele ac iuni i investi iiț ș ț

lanificarea utilizării instrumentelor financiare ! Nu se vor utiliza instrumente financiare



Nr crt



Galoareţintă!

(!)$

Sursadatelor


Bungime totala aliniilor noi sauim,unatatite detramvai:trolei,uz

m ?3DR ur,an ;NS :ADR

anual


35


36/75

PRIORITATE E INVESTI$II a a;ei prioriare 47 4.


37/75

locale Siturile industriale în care nu se mai desfă5oară activităţi economice sunt prezente întoate regiunile& ele fiind situate& de o,icei& în cele mai favora,ile zone geografice& înapropierea reţelelor de transport 5i a ora5elor 5i deţin reţele de utilităţi nefolosite (apă& gaz&sisteme de canalizare& etc) care pot fi rea,ilitate& îm,unătăţite 5i dezvoltate 0oate acesteaspecte au determinat o reducere a atractivită ii acestor zone ur,ane i au contri,uit laț ș

degradarea continuă a mediului construit

Regenerarea i revitalizarea ur,ană are semnificative repercusiuni economice& de mediu saușsociale Regenerarea spa iilor ur,ane degradate i a,andonate poate facilita cre tereaț ș șactivită ii economice& reincluderea în circuitul social sau ca rezervă de teren pentru viitoareținvesti ii la nivelul ora elor& crearea condiţiilor necesare pentru o dezvoltare dura,ilă ur,anăț ș

Regenerarea i revitalizarea ur,ană reprezintă o modalitate eficientă prin care centrele ur,aneșsunt revitalizate Acest tip de a,ordare nu este limitată la un o,iectiv în sine& ci inte te zoneț șdin interiorul ora elor & care& odată rea,ilitate i reamen-ate & pot do,ndi noi func ionalită i&ș ș ț țgenernd& indirect& o serie de efecte socio+economice pozitive& contri,uind la îm,unătă ireaț

percep iei fa ă de zonă& dar i la crearea unui climat atractiv soico+economicț ț ș

6n vederea promovării regenerării zonelor ur,ane vor fi finan ate activită i privind construc iaț ț ți rea,ilitarea clădirilor pentru a găzdui diferite activită i sociale i comunitare& culturale&ș ț ș

agrement i sport& crearea:modernizarea:rea,ilitarea spa iilor pu,lice ur,ane (străziș țnemodernizate& utilită i pu,lice nefunc ionale sau în stare avansată de degradare& zone verziț țneamena-ate& etc) care să conducă la reinegrarea favorizeze accesul general al popula ieiț

?ond Categoria deregiuni (undeeste relevant)

Galoareţintă.

(!)F

Sursadatelor



37


38/75

ABA PRIORITAR% ?7 i/er3i5iarea eonomiilor loale prin e6/olarea urail auri3mului

Această a*ă prioritară vizează în principal diversificarea economiilor locale& prin valorificarea5i promovarea dura,ilă a patrimoniului cultural 5i a resurselor naturale cu potenţial turistic& precum 5i îm,unătăţirea calităţii infrastructurii turistice de agrement& în vederea cre5teriiatractivităţii regiunilor , dezvoltării economiilor locale 5i creării de noi locuri de muncă

Strategia 3uropa !!& precum i documente ela,orate anterior la nivelul Comisieiș3uropeneE& pozi ionează cre terea competitivită ii turismului la nivel european ca fiind unaț ș țdintre ac iunile prioritare& care să contri,uie la crearea unui cadru propice pentru o politicățindustrială modernă& de sus inere a antreprenoriatului& care să spri-ine economia i săț ș

promoveze competitivitatea acesteia i a serviciilor cone*e& prin valorificarea oportunită ilor ș țoferite de procesul de glo,alizare

0urismul reprezintă o activitate economică importantă& legată de patrimoniul cultural ișnatural& precum i de tradi iile i cultura contemporană& cu un impact pozitiv asupra cre teriiș ț ș șeconomice i ocupării for ei de muncă& ocupnd o pondere tot mai semnificativă în via aș ț țcetă enilor& numărul celor care călătoresc în scop profesional sau personal fiind tot mai ridicatț0urismul reprezintă o alternativă via,ilă pentru stimularea dezvoltării în zonele rurale i celeșsărace& a căror economie se ,aza e*clusiv pe activită i agricole sau e*ploatarea resurselor țnaturale& furniznd avanta-e am,ivalente& reprezentate de cre terea locurilor de muncă i aș șveniturilor& concomitent cu promovarea tradi iilor i patrimoniului culturalț ș

Rapoartele ela,orate de către /00C" pentru Romnia indică faptul că efectele negative ale

crizei economice asupra turismului s+au manifestat începnd cu anul !!& cnd principaliiindicatori au cunoscut un trend descendent După vrful de criză& din !$& se constată unreviriment al industriei turistice (o rezilien ă ridicată fa ă de criză)& aceasta avnd o cotă deț ț$&F= de contri,u ie directă la formarea P;< (o cre tere reală de &.=)& în timp ce contri,u iaț ș țtotală a turismului la formarea P;< este de F&$= (respectiv o cre tere reală de &$=)ș0urismul a avut o contri,u ie directă semnificativă i în ceea ce prive te ocuparea locurilor deț ș șmuncă& prin crearea i men inerea& în !$& a apro*imativ $%!!! locuri de muncă (&%= dinș țnumărul total de anga-a i)& iar contri,u ia la crearea i men inerea de locuri de muncă înț ț ș țsectoare cone*e a fost du,lă (..!!! locuri de muncă& respectiv F&"= din numărul total alanga-a ilor)ț

Ba aceste aspecte pozitive a contri,uit i implementarea unor proiecte de dezvoltare așturismului& din !!"& ceea ce -ustifică o continuare a investi iilor în acest domeniu& cu att maițmult cu ct estimările /00C pentru anul !$% plasează Romnia în primele F ări& dupățcontri,u ia directă a turismului la formarea P;


39/75

reducerea caracterului sezonier& crearea unui turism accesi,il tuturor& dar i îm,unătă ireaș țcalită ii locurilor de muncă din domeniul turismuluiț

PRIORITATE E INVESTI$II 1 a a;ei prioriare ?7 4*) Conservarea, protec ia,ț

promovarea i dezvoltarea patrimoniului natural i cultural ș ș

O!IECTIV SPECI'IC7 5alorificarea economică durabilă a poten ialului turistic cultural ț i natural al regiunilor pentru impulsionarea diversificării activită ilor economice, a ș ț

cre terii competitivită ii i atractivită ii regiunilor. ș ț ș ț

3ste de a5teptat ca implementarea acestei a*e prioritare a P'R& prin îm,unătăţireainfrastructurii zonelor turistice& să determine cre5terea calitativă& la standarde europene& aansam,lului condiţiilor de practicare a turismului& cu impact direct asupra cre5terii cererii deturism pentru Romnia& ca destinaţie turistică europeană& dar i asupra activită ilor economiceș țlocale& din domenii cone*e turismului

Principalele provocări specifice turismului includ& în principal& conservarea i gestionareașdura,ilă a resurselor naturale i culturale& reducerea la minimum a utilizării resurselor i aș ș

poluării în cadrul destina iilor turistice& inclusiv producerea de de euri& gestionarea sc4im,ăriiț șîn interesul ,unăstării comunită ii& reducerea caracterului sezonier al cererii& impactul asuprațmediului& crearea unui turism accesi,il tuturor& fără discriminare& precum i îm,unătă ireaș țcalită ii locurilor de muncă din domeniul turismuluiț

' industrie a turismului eficientă poate aduce multiple ,eneficii& precum crearea unei ,azeeconomice solide& spri-inirea serviciilor pu,lice i a infrastructurii de transport& ,eneficiișfinanciare pentru zonele rurale& sectorul agricol& cel artizanal& prote-area patrimoniuluicultural& facilitarea sc4im,urilor culturale& cre terea dura,ilită ii centrelor ur,aneș ț

Dezvoltarea turismului ,azată pe o a,ordare dura,ilă& ec4ili,rat distri,uită între laturacomercială i cea deș proe ie a meiuluiț & va contri,ui la o, inerea de ,eneficii ma-oreț

pentru mediul& afacerile i comunită ile locale ;nteresul crescut pentru prote-area mediuluiș țnatural i construit se datorează& într+o măsură semnificativă& dezvoltării activită ilor turisticeș ț6n multe situa ii& turismul a constituit un argument economic solid pentru finan areaț ț

activită ilor de conservare& protec ie i restaurare a resurselor naturale i antropiceț ț ș ș

Sc4im,ările climatice constituie& în prezent& un aspect fundamental& care impune turismului săî i diminueze contri,u ia la emisiile de gaze cu efect de seră& la cantitatea de de euri produsă&ș ț șiar destina iilor să se adapteze continuu la cerere i la tipurile de turism pe care le oferăț ș

#ndicatori de rezultat Nr ;ndicator 2> Categoria Galoarea An de Galoare Sursa ?recvenţa

39


40/75

crt de regiuni(unde esterelevant)

de ,ază referinţă pentruvaloareade ,ază

ţintă

(!)datelor raportării


Romnia de ine un avanta- competitiv& prin densitatea crescută a o,iectivelor de patrimoniu cuț poten ial turistic Pentru Romnia& este deose,it de important ca patrimoniul cultural să fiețrestaurat& prote-at i conservat& dar i gestionat mai strict& în ceea ce prive te condi iile deș ș ș țvizitare& gradul de accesi,ilitate pentru persoanele cu diza,ilită i& care& în prezent& călătorescțîn scopuri turistice într+un număr tot mai mare Aceste iniţiative de conservare culturală vor

tre,ui însoţite de o planificare consistentă prin care să se conserve (5i unde este posi,il sărestaureze) centrele istorice ale ora5elor& să se menţină stilului ar4itectonic tradiţional 5i să seconserve ora5ele istorice medievale

;nvestiţiile în re3aurarea& proe ia i /alori5iarea prin uri3m a parimoniului uluralț șvor permite Regiunilor de dezvoltare să folosească avanta-ele oferite de potenţialul lor turistic5i patrimoniul cultural în identificarea 5i consolidarea identităţii proprii& pentru a+5i îm,unătăţiavanta-ele competitive în sectoare cu valoare adăugată mare 5i conţinut calitativ 5i cognitivridicat& att pe pieţe tradiţionale ct 5i pe pieţe noi& în formare

Galorificarea patrimoniului cultural contri,uie la crearea de locuri de muncă& în mod direct

(persoanele care lucrează în institu ii cu atri,u ii în domeniul patrimoniului)& indirectț ț(persoanele care lucrează în domeniul conservării i restaurării patrimoniului)& în mod indusș(ca sursă de inspira ie în industria culturală) i nu în ultimul rnd în turism Pentru a realizaț șaceste aspecte& patrimoniul tre,uie să fie ,ine conservat& pentru a genera interes din parteacategoriilor men ionate ;nvesti iile în restaurarea patrimoniului cultural contri,uie laț țcre terea atractivită ii unei zoneș ț

0urismul poate& mai mult dect orice altă activitate economică& să dezvolte sinergii în strnsăinterac iune cu mediul i societatea& deoarece dezvoltarea destina iilor turistice este strnsț ș țlegată de mediul natural al acestora& de caracteristicile culturale& interac iunea socială&țsecuritatea i ,unăstarea popula iei locale Aceste caracteristici fac din turism motorulș ț

principal al conservării i dezvoltării destina iilor turistice& att direct& prin sensi,ilizarea fa ăș ț țde valori i prin a-utorul financiar oferit& ct i indirect& prin dezvoltarea unor activită iș ș țalternative

Necesitatea de a restaura o,iectivele de patrimoniu tre,uie să fie înso ită de o a,ordarețfle*i,ilă& care să permită includerea acestora în circuitul turistic i pregătirea lor pentrușdesfă urarea de noi activită i& inclusiv economice& men inerea unei rigidită i legate de actulș ț ț țte4nic de restaurare putnd genera o utilizare deficitară a acestora

0urismul cultural cunoa te o cre tere rapidă la nivel mondial i contri,uie& alături deș ș ș


40


41/75

industriile culturale i creative& la promovarea destina iilor turistice& dar i la cre tereaș ț ș șcompetitivită ii i atractivită ii acestora 6n general& propor ia turi tilor pentru care turismulț ș ț ț șcultural reprezintă o motiva ie intrinsecă a crescut& la nivel mondial& de la $"= la %!=ț(A0BAS& în raportul '3CD)

Prin urmare& cultura reprezintă un element definitoriu al produsului turistic 6n acela i timp&șturismul reprezintă un instrument important de a dezvolta cultura i de a genera venituri careșsă contri,uie la păstrarea i conservarea patrimoniului culturalș

Consolidarea rela iei dintre turism i cultură poate transforma destina iile cu poten ial turisticț ș ț țîn loca ii atractive i competitive& pentru a fi vizitate& locuite& pentru a munci i a investi >aiț ș șmult dect att& turismul cultural este deose,it de via,il din punct de vedere financiar& fiindcunoscut faptul că& în medie& turi tii c4eltuiesc considera,il mai mult într+o călătorie culturală&șdect alte categorii de turi tiș

6n acest sens& principalele ac iuni care vor fi finan ate vizeazăț ț restaurarea& protecţia 5i

conservarea patrimoniului cultural mondial 5i modernizarea infrastructurii cone*e& precum ișrestaurarea& protecţia 5i conservarea patrimoniului cultural naţional (grupa A) i local (grupaș


42/75

care se adaugă un număr tot mai mare de turi ti cu mo,ilitate redusă& format din persoane careșau att putere de cumpărare& ct i timp li,er& reprezintă un poten ial enorm& în termeni deș ț

pia ă& necesitnd& totodată o adaptare a sectorului& în conte*tul în care serviciile îngri-ire ațsănătă ii& solicitate de ace tia& devin tot mai căutateț ș

Pentru a cre te atractivitatea Romniei în domeniul ,alnear& dar i pentru a

Documents

Document consultativ al Programului Operațional Regional 2014 - 2020