Document 4-taruine,bovine abatorizare suprema

8/17/2019 Document 4-taruine,bovine abatorizare suprema

1/24

APRECIEREA CALITĂŢII BOVINELOR PENTRUCARNE

Cal ita te a b ovi ne lor înai nte d e sac rif ica re es te inf luenţ a tă d e o mul titud in e d e fact or i specie, rasă se x , v ârstă individ, co n d iţiile de creş tere (inten si v, sem ii nten siv, ext ensiv) sistemul de alime nt aţie, sist emu l d e înt re ţiner e (libe r,l ega t) c on diţii d e sel ec ţie ş.a.pr eci er ea poat e fi subi ectivă când se ţine seam a d e !ce e a c e solioci tă cons uma tor ul " şi se fa c e o ! ne go cie re" întrec rescăt or şic umpă rător cât ş iap reci erea obiectivă peba #a un or principii, meto d e ş i el em ent e te $ni cespecifice.

%ul ti tudi nea defactoricare

inf lue nţ ea#ă

cali tat eaan i m al

or înviu , d etermi nă oconformaţie speci fică şi o anum ită gr euta te îna in te de sac ri fi care un ran d a ment spe cific şi o anum it ă cali tate a cărnii elem ente care p otf ia preciat e m u ltm aiobiectiv.&e fe ritor la crite riile de a pr eciere trebu ie făcut ă pr eci #a rea că a ceste a sun t p revă #u te în

legi sla ţia

#o$nic ă ş i s anita r'veteri na ră care preve de lim itel e d e g reuta te în vi u şi starea deîngrăşare(func ţie des pe ci e,r as ă,v ârstă catego rie) laca re p otf i e fectua te sacri fic arile la bovine.

olos irea drept crit eriu princ ipa l a greutăţ ii în viu sed ator ea# ă g radu lu i m are de subiectivitate la ap recie rea conform aţ iei înaint e d e sac rificare a d e#volt ării cor porale ş i p re# enţa maniamentelor.r eut at ea co rporală în viu se con side ră ce a a v ută d e anim al după tra nspo rtul la locul

sacri fic ării apl ic ând un scă #ăm â n t d e transpor t de num itcalou

şi un pos t d e *+ or e (în medie).că# ăm ân tul

calc ul at

treie s ă se înc adre#e î n v alori le n o r m ate ( fu n c ţie de dur atatransportului, di stanţă mi-locu l d e trans por tş ialtele).

n

condiţiile

econo meide

piaţă


2/24

cele

mai

u# ita te

metode

de

aere

aca

tăţi i în v iusunt:*. Me toda lib er ă (din oc$i nerec om an da tă pe nt ru ne cun os cător i) pe ba#a gr eut ă ii şi a !a"ia!e "t elor (ma ni ament el e cons titui e de pune ri d e gr ăsi me înţesut ulcon-unctiv subcut ana t cares ereali#e a# ă p eperioa d a îngr ăşă riiş icare r eflec tă ,p rin o rdine aî n careapar, gr adu l d e d e#vo ltare alanimalului).+. Metod a # u"c telo r cea mai obie ct iv ăîn condi ţiile une i pi eţ i organi# ate,b a#at ă pe criter iulc o"$ or!a iei (me tod a pun ct elor)şi du# ă %tar ea d e &"gră 'a re (apr eciat ă pe ba#a pre#enţ ei şid e#vol tări i maniamentelor).răsim ea s e depune î n m uş c$i , p e organe le i nt erne ş isub pi ele /e oa rece acumularea depune rilore xt erne (s ub p iel e) este în strâns ăcorel aţi ec u cel e inte rne, se poa te urmăr i dinamica depu neri lor externe.%ărim ea

şide#volt area

maniam en telor

eviden ţia #ă o di nami că succesivă:' maniame nt e tim purii la c ea f ă , l a b a # ac o#i i, l a u mă rş i l a p li uliei0' maniame nt e semi timp ur ii la ş al e,l au ltim a c o ast ă, l a c a pulp iep tul ui şil aşold0

' maniam e n te târ zii la ba #a coa rne lor şi a urec$i i subma xil ar (guş a) la nivel ul venei ug ulare al f esei ,a ls cor tului sau î n # o n a pre m a mar ă ş i î n # ona perineală.

(ig)* )T o#ogra$ ia !a"i a!e "t elor labovi"e* ' cea fa0 + ' b a#a sau pl iul co# ii0 1 ' um ăru l0 2 ' p liul iei 0 3 ' ş a le le0 4 ' u lt ima coa stă şi flanc ul05 'capu l p ieptulu i06 'şoldu l 0 7 'b a#a c oarnel o r ş i ba#au rec$i lor *8 'g uşa 0* * 'salba sa u v ena - ug ul ară *+ ' fes a,pe rine al ş i c ordon ul *1 'pr emam ar (â rbul escu 9.ş ic ol*755)


3/24

Ordi "ea dea#ariie a ! a" ia!e"t elor labovi"e

oc ali#ar eamani amen t

&egiune a ana tomi că %odulde de puner eagr ăsimi i

a) TimpuriiCe afă;a #aco# iipa tălt imel e ve rtebr e l om ba re ş i c ele dor asale%i-loculul time ico aste şifla nc ul?xtre mi tat eaante rioa răasternu lui>n g $ iul exter nal iliumului

răsime internă şi inte rmus 'cul arărăsime internă şi ext er nărăsime internă şi ext er nă

răsime internă şi ext er nă

c) Târzii;a #acoa rnelo rşiur ec$i lorub maxilar (guş ă)9e nă -ug ularăe să

c rota l< remama rn g $ iul inferioral max ila rului @g$ eabul-ugul araţa pos te rioar ăa pulpe i&egiune ates ticulară &egi un eapremamară&e giune aperin eală

răsime internă r ăsime internă răsime ext ernă r ăsimeext ernărăsime internă şimus cul ar ăr ăsimeint ernă şimusc ula rărăsime int ernă şiintr am us 'cul ară

(ig)+ )


4/24

spe cie ,r asă ,vâ rstă ş i sex.,#e cia) ?xi stă di fere nţe se m n ificat ive între t aurineş ibub alin eî n ce ea ce pri veşteconformaţia, com portam e n tul la îng răşar eş idep une r e a g răsim ii . s tfel,î ncadr ula cel eiaş ic atego rii d eîngrăşare, bub ali nel e pr e#in t ă p roe mine nţ ele osoa se ma i e v ident e muscul atur a ma i slab de#vo ltat ă pi elea mai puţin e las tic ăş i c orpulr otun-i t.î n s c$ imb , m a n iam ent ele su n t p re#en te pro em inent e şiconsi stente la pa lpa re punâ ndu'se în evi de nţ ă mai uşor la ultim a coa stă şi la ba #a c o #ii într'un sta diu mai avansat deîngrăşare.Ra%a)

Con form aţia corp orală gradu l d e d e#vo lta re a m usculat uri i şi predispo#iţia pentru

îng răş are suntd ifer ite şiî n f unc ţi e d e r asă. stfel rase le a m e lior ate au,î n g ene ral cor pul mairotun-it,

musculaturador so'l om bar ă a crupe i, a coa pse i ş i a fes elo rf oa rtebi n e d e#voltat ă, proeminenţele

osoas e m a i ş ter se şi p i elea ma i m oale în privi nţ a mani a m e ntelor aces te a sun t mai rel iefa te în cadrul ac ele iaş i calităţ i d e îngrăş are, în c o mpa raţ ie cu a nima le le neameliorate.

V2r %ta) Cer inţ ele p rivind înca dr ar ea î nt r' o cal itat e de îngrăşa res unt sta bil ite di fe renţ iatînrap ort cu v â rsta , d eoar ece f or me le c or po ra le şi g radu lde

de#voltarea man i a ment elor se pre#intă

diferit laa nim al ele tine re f a ţă d e c elea dul te. s tfel în c adrul ace le iaş i c a lit ăţi d e îngră şa re în t im pceanim alel e t i ner e pr e# int ă for me corpor ale ma i rotun-ite

şi man ia ment ele lipse sc sau sunt slabde#v olt ate anim al el e adu lte pre#int ă contur ur i corpor al e mai rec ti linii şi mani ame nte l e p r e#ent e sunt ma ib ineevidenţiate.

,e 0) n cadrula cel ei aşic alită ţi d e îngrăşar e,f em elel ea u m ani ame nt e ma ide #vol tate şiformele cor por ale maip uţ in r ot unite ,î n comp ara ţie cu t auri i. st fel t aur iia u c or pulm aic ilindr icformele cor po rale ma ir otun- ite şi ma ni a m ente mai r edus e , mai di fu# e ş i m aic ons istent e (fig+).

(ig ) + ) M a "i a! e"t el e 'it o#o gra$ ia lor 3l a t auri (;a n u C . ş i col*768)* ' reg iunea di ntreb a# a c o arnelor şiba #au rec$i lor +'r egi unea cefei 0 1 'regiune a şalel or02 ' regi une a de la ba # a c o #ii0 3 ' regi une a d e la fa ţa pos terioa ră a p u l pei (cord onul ) 4 ' regiunea iei0 5 'r egiun ea testicule lo r ( scrot um) 0 6 'regiune a u ng$i ului ext ern a l ş ol dului 7'regiunea flanc ul u i ş i c e a d e la faţ a int ernă a ul tim ei coa st e0 *8 ' regiun ea din dreptul artic ula ţiei spetei cu um ărul din faţă şi spa te ** ' regiune a de la capul piept ul ui *+ ' regiun e a d int re guşă şi piept0 * 1'r egiu n e a d e subf al ca d e - os(guşă).

n ţări le > n iuni i ?ur open e su n t p revă#u t e patru cl ase de calita te excel en tă () foar te bună(;), b ună( C)ş im edi oc ră (/),l uând în c onside ra re conf or maţ ia anima lul ui viul al ivr are( tabe lul 1)

Tab elul4)

Co" $or!a ia a"i!al ului viuConfor maţi a ?xc elen tă () oa rte bun ă(;) ;ună (C) %ediocră (/)


5/24


6/24

Cat egor ii d e c alitat e la b ov i"e& " Ma reaBrita"ieTi# Nu! ăr de

cat egor iiCa tegor iidecalitate

a6Pe "t ru tăier e9aci refor mate

Aaur işibo i

Aăur aşi castraţi şi viţe le

9iţei (bo vi ne sub *an)şiviţe ide lapte

5

4

6

4

e lecţ ionat , bun, stan da rd, come rcial,

acc ept abil, medioc ru, co nserve .e lecţ ionat ,bu n, com ercia l,acc ept abil, medioc ru,cons erve .


7/24

Conf irm area re# ultatului apr ecierii calităţ ii în viu este ma te ria li #ată prin randa me nt ul şicali tatea carc as ei după c umv omv ed ea î ncontinuare.

RAN .AM ENTUL :II N.ICI I .ERECUPERARE

Carc as a , împre ună cu greuta tea ani mal ul ui înai nte de sa cr ificare cons tituie ele ment e de calcul al ran d a ment ul ui Dnd icele d e r anda men t se determ ină prin cânt ărire a la cel mu l t dou ă ore după tăiere, a părţi lor din carcasă răma se după up ui re evisce rare, înde pă rtare a e x trem ităţ ilor şi rapor tare a acestei

greutăţila

gre ut atea

vie

aanim alu lu

i

stabili tă

după

postsau

după

scă dea cal oului astfel:

I" di ced e r a " da!e "t FG୰ୣ୳୲ୟ୲ୣୟ୬ୣ୲ ă ଵ

,G୰ୣ୳୲ୟ୲ୣୟ୴୧ୣ

ab ovi ne (ad ulte ş i tine re t) în ra nda me nt intră:' greu ta te a c a rcase i pluss eu la derent uge rul şic oa d a (fără pi ele c ap , p icioa re organe). avi ţeii d el apt e,î n r and am en t intră:' greu ta te a c a rcase i şise ult ot al( făr ă p ielec ap,pi cioa re organe).

Dndi cii d e recuperar e pent ru o rganeş i subprodu se re pre#int ă cantita te a m inim ă c etrebuie recupe rată n ra po r t cu fel ul sub pr od uselor sunt expr ima te fie în pr oc ente faţ ă de mas a recepţionată, fiep e c a p d e a nimal tăiat( Gg,b uc ,m et ri ).C ant itate a m i ni mă norm al ă se d ete rmi nă curelaţia:

încare:

ൌ

ୣ ଵ

,s au ൌ ,s'c ant ita tea des ubp ro dus cet rebuie recuperată0 v 'm as av ieGg0 c 'n umă rul d e capet ec e s esacrifică0Dr 'indi cede r ecup er ar e ( în p roc ente Gg,b uc metri).&and am ent ele şii ndi cii der ecuper are su n t p re #ent aţi în t abel ele 3 ş i4.


8/24

Tabe lul8)

,#e cia Ra"da!e "t &" car "e3; Ra"d a!e "t &" %euade re"t 3 ;

IBov i"e ad ult e'cal it atea D'a

'cal it atea a DD'a'calit at ea sub a DD'a

3*,3

25,321,8 8,3

IITi" eret bovi" &"gră 'at &" %i%te! i"t e"% iv 5bab


9/24

.&. B&B< presupu nel ua rea în cons ide rar e a douăcriterii:

- gr adu lde de #vol tar e a mus cul atur ii înspe cia l p rof ilul p ul pe i ş i vol um ul musculaturiişalelo rş i s pe te i,ca r e d au c arc ase i c lasa de musculatură0

- gr adu l ded e#vol tare a d epo #itel o r d e grăsi m e , în s pec ia l a g răsimi i d e acope rire pr ecum şi a gr ăsim ii di n c avi tatea abdom inal ă ş i pelvi nă , c a r eda u c arcas eic la sad egrăsime.Cla s a d e musc ul atură evide nţ ia #ă ac ela şi aut or este ma i de pen de nt ă de greut at ea carcas ei iar cea de gr ăsime est e c orelat ă cu gr ăs ime a d e d epo#it (r F 83*) dar ş i c u ma rm or ar ea ş i respectiv ar oma cărni i( r F8, 27 0r F8,*5).

utorul respe ct iv s e mna la c ă s emni fi caţi a sistemul ui ?>&. B.


10/24

ngene ral,c la s a c o m erci ală ?es te r eal i#at ăd et aurine l e d in r aseled ec arne ,c u pr ior itat ecele be lgiene franc e#e şii talie n e 0 r asel e d e l apt e ş i celem ix teo cu p ă cca * 6Hî n c lasa> şi3 8H î n c lasa&.n filiera cărni i (producător'vân#ător'procesator'comerciant) tre buie să exi ste cor elaţi i strânse şi circui te r aţ io n a le c are, în fina l să de term ine o bţine re aun or b o vined e mă cel ăriei de ale pentru ultim a v e rig ă respectiv consumatorul.n aceea ş i p eri oadă *773 , 9 elea C.a ră ta referito r la c lasi fica rea carca se lor că este nece sar să se f acăe for tu rip ent ru î nc ad rarea corect ă acar casel or în c las e d ecal ita te valori că pe ba #a u norcriterii caresă satisf acă î nega l ă m ă sură i nteres ulp rodu cătorul ui pretenţi ile com er ciant ul ui, g u s tur ileşi acc esibil itat ea con suma to rul ui în ac estc onte xt reco man da ca:

- fer mi eru l s ă p rod uc ă a n imal e ca re să asigur e cel m a i mare bene fi ciu, rapor tat pe unitatea detimp0

- pr oce sa torul să obţin ă o c arc asă cât mai valor oa să atât cant itat iv ş i calit ativ, cât şi econom ic (pr opo rţie mar e d e carne în c arca să, r a ţional ă d e gr ăsim e ş i m ini mă d eoase)0

- co mer ciant u l să va lorifi ce e fici ent , ca rca sa sa u carne a ,p e piaţ a int er năş i ex ternă prin reali# area unuis tud iu de piaţ ă a te nt şi elabo rare a une is tra tegi i d emarLeting corespun#ătoare.n to t a cest cir cui t apr ec ier ea te$ nic ă şic ome rc ia lă ac arcas ei oacă un rol d e o sebi t important, atâ tpe ntru s pe ci aliştii din d o m eniul genet icii ş iame lior ăr ii aie xp loa tă rii câtş i pentr u p roc es at ori şi comercianţi.Dnt rod uc erea gr ilei c o mun itare pent ru cla sifi ca rea car case lor de bovi ne adult e a avut ca scop

stabi li rea u nuis istem d ec lasif ica re cu lini id irectoa re u nifo r m e p entru t oa tes tat el e m e m bre a le>?. i stem ul se apl ică pen tru înr egi stra rea pr eţur ilor şi pent ru int erven ţiile în sec tor ul de bov ine n acest sens , a fo s t p o sibi lă obţ inerea de pr eţuri com pa rabi le înt re di fe rite fir me , r e giun is au sta temembre.Cu tim pul ,s iste mul d e clas ifi ca re ? >& B< a deven it u n ins trum en t dereg ul ari #are pieţei,

re#ul tând astf el o trans pa renţ ă m u lt ma i mare a p ieţei pe măsur ă ce c o merc ia nţ ii de carne au acceptat sist e m ul ? p ent ru cla sifica rea ca rc aselor deb ov ine af osts tabi lită pr in & e g ulam ent ul Consiliului*+86I6* şi clar ificat ă ul teri or prin &egul am entu l C om isiei +718I6* ş i 341I6+ c este regulamente defines c ca rca sa, posibi lităţ il e d e pre #en tare şi fac tor ii d e corecţ ie gr eutăţ ii carcaseiIsemicarcasei, catego riil e d e carc as e eval uar ea conf orm aţ iei ca rca sei şi a stratul ui de gr ăsim e ide nt ificarea şimarc ar ea

ca rcas elor

şi stabi le şte

u


11/24

n C o m itet

de

Dns pe cţie

Co mu nit ar

car e

a

eca re 1 sa u 2 ani, vi#itea#ă ş i cont rol ea# ă da c ă s tatel e m em brea pl ică s ist e m u l dec lasif ic are în conform ita te cu regu lam ent el e învigoare.


12/24

pentru a b atoa rele aproba te, care sac ri fic ă mai puţ in de 53 d e bov ine adul te pe săptămână, c a m edie anuală0pentru c o mercianţi ic u am ăn un tul ca re cum pă r ă ani ma le vi i şi le sacr ifică pe b a # a unui cont ract sa u p ec ont propriu.

n statel e m emb re ale >?, clas ificare a carcas elor de bovin e e ste efectua tă d e c ătre te$nicienicali fica ţi care au obţ inu t autori #aţ ie î n a cest sco p . u tor i#a ţia poa t e f i înl oc uit ă d e o aprobar e d a tă de statul mem bru dacăa ce as tă aproba re corespun d e r ec unoaş teri i cali ficăr ii (122I 7* rtico lul 1).

tatel e m e mbre p otut ili#a regul a m ente na ţion al ep ent ru p un erea î n p ractic ă a&eglementărilor Com isi ei dar ş iregul am ent e de impl ement ar e care ,î n mod s uplimenta r su n t util i#a te şi pentru de finire a c o ndiţiilo rl a nivel na ţion al, î n ca# ulî n caree xi stă c ond iţiio pţional e î n &egulamentele Com isi ei %a imu lt, e ste p osibi lsă fie regl e m ent ate şiaspe ct e c are n u s un tde scri seî n&eglementările Com isi ei, cum a rf i or ga ni#a rea, col ec ta rea de d ateş if ina nţ area activităţii.$n timp ce siste mul %'P este obl iat or iu( n stat ele memb re ale &%, multe al te ţăr i au sisteme "eclasifi ca re bazat e pe lei slaţia naţi on ală. !ist emel e respe ctive var iaz ă c a s truc tur ă şiau "iverse b aze istor ice,m ul te "int re s istemeav ân " t en "inţ a " e a efe ctua c lasi ficarea (n relaţ iecu val oar e a c alităţ ii " e co nsum şicome rc ială ac ărni i,f ărăs ă s e conc entrez e pepr op or ţia "emuşc)i, răs ime şi oa se" incarcasă.

unt descri seîn continua re, c âteva sistem e internaţ ion ale, recom and ând u' se însă ca pentruobţine re a d e d ate adus e la #i să fie c o ntact ate ins ti tuţiile d e prof il di n ţăr ile respe ctive p ent ru căsistem ele ses c$im bă în ri t m d inami c de 'a l ungul timpului.

n ,UA3 agenţ ia r esponsab ilă d e c lasificar e a că rn ii p e ba# ă d e s erv icii plăt it e e ste s ervi ciul de ma rLe ting în agr icul tur ă al>/ ( /epa rta ment ul gricul turi i al tat elor> ni te).; ovinel esunt cl asifi ca t e c a şic arcase înt regi în d ouă moduri:

- "ra% e% e c a l itat e pent r u f răge #im e sucul ent ă şig us tşi,

- "ra% e % e pr&%uct i#itat e pen tru can tita tea de car ne m a cră care poa te fi folos ită de pe carcasă.*ra"e le " ecal it ate se ba#e a# ă p ecant ita tead ecar n e î mp ănat ăc u g răsi m e , c u loa reşi ma tur it at e %atu ritat e a e ste ev al uat ăî nfun cţi ed eo sificare, cul oar eac ărnii ş i struct ur ă rupe lede maturitat e sunt : : 7 '18,; :1 8'2 + , C :2 +'5+ , / : 5+'74, ?M74.*ra"e le " epr o" uc tivitate suntc alc ula tep rint r'oe cua ţi e b a#a t ă p e grăsim ea exterioară, gr ăsime arini c$i lor p elvia n ă ş i a ini mii gr eu tatea ca rca s e i şi #on a c o astelor ./ e asem en ea, pot fi dete r m inate şiî n f un cţie d e g ros ime a strat ului de g răsim e din - ur ulcoastelor.

n u ltim iia ni, î n> , s 'a de#vol ta t c lasif icare a obiect i v ă b a#a tă p e exam in ar ea vi#uală. ceas ta im plică at â t v i #ual i#are a c arcas ei câ t ş i m ăsur ător ilee fect ua teî n se cţi uni tran sve rsa lela ni ve lul coas tel o r a *+'aş ia * 1 ' a (fig.6.*).n Au% tral ia cl asel e sun t d e term inat e pr int r'un sistem manu al i stem ul utili#ea# ă categoria,

vârsta în fun cţie de de nt iţie şi grup ele de greut ate măs urarea grăsim ii în #o n a spe tei cu o rigl ă sau cu

un

aparatde

măsur are

şi

clasificarea

#ual ă,î n 3cl ase ,a muşc $i lo r p rof ilul u i d in s fe rtulp osterior >n sist e m d e eva lu ar e m a i d eta liat ,n umi t! C-iller Es e a pl ică ş iîn scopule xp ortului ?ste u nmi locde mă sura rea caract eri st icilorp rincipa le de cal itate a carcasei de bovi ne ?va lua tor iic alificaţi>' %?Ac omp a r ă c ul oa rea c ărnii, c uloa rea s trat ul uid egr ăsim e şi împ ănar ea cu gr ăsime a +. onissimus "or si fol os ind tanda rdel e de &e fer inţă >' %? A îna int ed eînre gi stra rea re#ultatului respe ctiv ?v alua rea este c ondus ăî n c ondi ţi is pec ial eş icon tro lată p e ntru aa sigurao rapor tare d emare acurateţe./e ase menea sun t operabi le şi câ te v a sistem e aut om at e de vi #ua li# are atâ t pe lateralul

carcas ei câtş i p e s e cţiun ea transv e r sală amuşc$iului.n Ca "a da3 clas ifi carea este efec tua tă d e ge nţia Ca na di an ă d e C lasificar e a ;ovinelor. Criter iile fol os ite la e v aluar e sun t legat e în mod direc t d e f răge#i me sucul en ţă, preferinţele

cons uma tor ilor

!vi aţa

pe

raful


13/24

maga #inu luiE(cât

de

re pe de

expiră

te rmen u l de ga ra nţie) şi grad ul de valor ifi ca r e al car casel or i stem ul se ba# ea #ă p e e valua r e a vi#ual ă şi stabi lire a sex ului a culor ii a tex turii şi a g ros imi i stra tulu i d e g răsi m e . rad u l de valor ificare est e estimat folos ind o sim plă riglă deplast ic (fig 6+) cuca re s e măs oar ă grosi mea strat ulu i d e grăs i m e şi # ona sup rafeţe i expu se înt re a *+' a şia *1' acoastă.

n Noua >eela"dă clasifica re a este e fe ct ua tă de utor itate a d ecla si fi care a cărni id in oua Nee la ndă şi est ea pl icată volunt ar dec ătr e c o mpa ni i şisu praveg$e at ă d eC o m itetu l C ărni i prin com pa ni a > &? .i stemul clasific ă c arc asel e î n func ţi ed em atur itat e, sex, c onţ inu tu l d e gră simeşi mus cul atură . istem ul res pe ctiv folos eşt e ca tegor ii le vârs t a , g r up el e d e g r e utat e şi m ăsurare a grăsimii cu r igla, l aa *+' ac oas tă.B e va lu are v i# ual ă a mu scul atur ii în1 c l ase, al e sf ertului dinspate, determ ină c l asacarcasei.

Pre? e" tare a c a rca%e i #e "t rucla%i$icare

ar cas a repre#in t ă cor pu lî ntreg a lani mal ul ui sac rifi ca t dupăs cu rger ea sângel ui ,e viscera reşi înd epă rt area pielii ( *+ 86 I6*, rt.+) pre#entat:

- fără cap ş i fără picioare capul trebu ie separ at de ca rc asă la ni ve lul articul aţieiatloido' occipi tale iarpi cio a r ele s ec ţiona t e la n ivel ula rti cul aţi ilor carpo 'm eta carpi en e şi tarso' metatarsiene0

- făr ă o rga ne le co nţ inut e în ca vi tă ţile torac ic ă ş i abdom ina lă cu sau fă r ă rini c$i grăsimea perirena lă şi pelviană0

- făr ă o rga ne le geni tale şi fără muş c$i i afere nţ i ace stora iar în ca#ul fem el elor fără uge r şi gră sim ea m a mar ă (fig.6.1).

,e!i carc a%a repr e#i nt ă produs u l o bţinu t p rins epa rarea sime tri că a car case i( aş a, c u m afost de finită m ai sus ) prinmi loc ulc oloane i v e rteb rale,r espe ctiv pr in m iloc ulf iec ărei ve rtebrecervicale, dorsal e, lom bare sa cra le şipr in m i- loc ul sternul ui şis imf i#ei isc$iopubiene.n s cop uls tabi lirii pre ţuri lor pieţei( pentru rapor tarea preţur il or) carc asele vorf i pre#entate:

- fără î nl ăturar ea grăsim ii exterioare0

- fără r inic $i grăsim ea rena lăş i pelviană0

- fără p il ierii diafra gm atici şidiafragmă0

- fărăcoadă0

- fără m ăduva spinării0

- fără g răsi me p e p liulf lanc ul ui din s fe rtul posterior0

- fără g răsi me în i nt erioru l p ărţiisuperioare0

- fără v ena ug ular ă ş i g răsi m e a adiacentă0

- gâtulv a f i t ăi atî n c onf or mit ate c u r egu lile sani tar veterinare.

(ig) @ ) Carca% ă cor ect #re? e"tat ă3 #ei "ter ior 'i #ee0terior

a sonarea greşit ă a carcas ei afe ct ea# ă propor ţia di ntre gr eut atea în viu şi gr euta tea carcasei, cee a ce poat e afec ta preţ ul u nt pr e#en ta te în cont inua re sp ecifi caţii le pent ru fason are, înai nt e de cântărir e, vorf i î nde păr tat e di n c a rcas ă u r m ăt oa rel e părţi:

- ap ul incl usiv lim ba Capul se se par ă print r'o tăiet ur ă în un g$i drep t p e l inia spatelui, înt re c ra niu ş ic ol oana vertebr al ă din ca rcas ă , lăs ân da stfe lî ntreag a c o loa năv ertebr ală pe ca rc asă >r ec$i l e vor răm â n e î n m o d n atur al ataş ate d e c a rcasă pâ n ă când vor fi inspectate de per soa na respon sab ilă de câ nt ărir e darp ot f iînde pă rtate depe ca rca să î na int ede cân tări re. / a c ă u rec$i ler ăm ân a t aşat e d eca rca să în m o ment ul cânt ăr iri i sevas căde a*Lg (8, 3 L gp entru fiecareurec$e).

- Pi cioar ele pos terioare vor fi secţionat e la nive lul art icul aţiilor dint re oasele tarso' met atar siene da rl anu m a i m u ltde +3 m m de la arti cu laţ ia d ins pr ec op ită ,i ar picioarele ant erioare vorf i s ecţiona te laa rtic ulaţi a genunc $i ului înt reoa sel ecarpo'metacarpiene.

- Pielea.


14/24

- oa "a va fi înl ăturată l a n ive lul onc ţiunii între ce a d e a 3 ' a v ertebr ă sac ral ă şi primavertebră

aco #

i

/acă

eprac tic

ăcom erci al i#

ea ca rca se if ărăî nlăt ur area co#i i,at un cidin gre uta te a ca rcasei se va scăde a * Lg. ( a b o vine exi stă 3 v ertebr e sacra le care sunt legate, iar p rima ver tebr ă a co# iis ea rti cul ea # ă c u u l tim a vertebr ă sacrală).

- u bul "ie stiv (s to m a c ş i g răsi me a din uru l e p ipl oonul ui in test ine şi gr ăs im e a d in -urul intestinelor).

-

'r anele e nitale şi urinare (cu e xc ep ţiar ini c$ilor ). a vacis evaînl ătur aş i ţesutul mamar.- !pl ina, fic atul şi pancreasul.

- Pi lierii "iaf ra mat ici /a c ă s e p r actică com erci al i#ar ea car ca se i fără înd epărta re a pilierilor diafra gm atic i dinc arcasă din gr eut ate a carc ase i se v as căde a* Lg.

- /i aframa înlăt ur ată as tfel înc ât să se lase int ac tă o margi ne de *+ mm din membrana at aş atăp ilieri lor diafragmatici.

- Plămân ii tra)e ea, esof aul lari ne le ş i i ni ma ca şi gră sime a toraci că ca re est e ataşatăfoar tes trân s d e'al un gul osului pieptului.

- *lan "atimus.

-

Pri

ncipalele

vase

"e

sâne


15/24

şisânele

(nc )e

at"e

la

ât(îndepă rt

ate la în lăt urare a capului, aesofagului şiatra$eei)darăr

ăînl ătur

ea

esiv ă a mu şc $ilo r d e la g âtş iagrăsimii adiacente.

- 9a se "es ân e m ari ata şa te lavertebre.

- +ă "u va spinării.$nlăt urar ea rini c)i lor ar ăsimii rena le ş i a răs imi lor "ep e c an alee ste o pţional ă. n p lusîn funcţi e d e specifi caţ iile p en tru mod ul de fa son are folos it urm ăt oa re le p ărţ i po t fi lăsa te at aşate la carcas ăs auîndepărtate:

- scrot-uer;

- ră sime a "in 0 ur ulanusului;

- pilie ri i"iaframatici;

- me mbr anauretrală;

- ră sime a "in 0 uru lc oz ii ş icoccis;

- ră sime a " e p ep iept1 pân ăl a u n c mmaximum2.


16/24

trebui e fol os iţi c oe fici enţ i d e corecţ ie a gre utăţ ii pe nt ru a rapo rtaa ce le a spe ctel a pr e#ent ar ea de referinţă.

n f igu rile 6. 2 ' 65 sun tp re#ent ate condi ţiile standa rd al ec arca selor şisp eci fica ţiile C?.

@)4)C at eg oria 3 g r eutat ea car ca%ei 'i# roc edur ile dec2"tărire

n s cop ul clasifică rii carc as ele d e b o vin e a d ulte s un t î mpă rţite în u rm ătoar ele categorii: . C arca se d e m asc uli tiner ine cast raţi în v âr stă de pân ăl a+ani.; Carca se d e a lţim ascul i necas traţi (m ascul i tineri).C Carca s e d e m asculicastraţ i(tăuraşi). / Ca rc as e d e fem el e care a u f ăt at(vaci). ? Ca rca s e d e a ltef em el e(viţele).

ne le ţări au introdu s în sisteme le de clasifica re şi eva lua rea grad ul u i d e o s ifica re. Bsificarea est eev al ua tă vi#ua l în c amera d e r efri gerare dec ăt reclasificator.Bsi fica rea înce pel ave rtebr el e sacr ale ,a vans ea# ă lavertebr ele lom bar eş iapo i,o da tăcu îm bă tr ânir e a anim al ul ui la v erteb rele tor acale (fig6.6).None lec u carti lagii r e levan te p e n tru c lasifica r e sunt c eled e ' a lung u l col oane ivertebrale.


17/24

nc$isă la c uloa re şit ext uraaspră0

- oa cope rire mais labăc u gr ăs ime şi gr ăsim e renală0

- puţ ina g răsi me în - ur ulscotului0

- muşc $i retractor i maim ar i, d e c uloa re maiînc$isă0

- cana li ng$ina l d e sc$i s ( nui nf ilt rat cugrăsime)0

- osulp ubi an puterni c şicurbat0

- muşc $i ul d e p e g r ebăn proem inen t gât ulgros.

Tăura'i=

- de#vol tar e mu scula r ă m a i s lab ă d ec â t la m as cul i, m a i a l esc ea d e pe g rebăn ş igât0

- cana li ng$ina l inf iltrat cugrăsime0

- mult ede po #it e d e g răs ime în - urulscrotului0

- muşc $i i r e t ra ctori ma i p uţin d e#v oltaţ i d e c â tla masculi0

-

osulp ub ian m a i puţin puterni c de câtl a m asc ul i da rt otcurbat.

Vacă=

- ung ra d m a i sla b d e d e#v olta re musculară0

- în g ene ral un g rad m aim i c d e a co pe rir e cu g răsim e, de c ul oa regalbenă0

- uger ul d e ob icei, î nl ăt ura t în t imp u l fasonă rii acolo u ndee stev i#ibil v a f im oa le şi atârnat0

- fără m uşc$i retractori0

- osulp ub ian v a fim icş idrept0

- ca vi tat e a p e lvi an ă largă0

- gâtul , î n g ener all ung ,c u g rebăn micş iîngust.

Viele=- ung rad m a i m ared ede #voltare mus cul ară decâ tl avacă0

- în g ener al , u n gra d m aim ar e d e a cope rire cu g răsim e decât l a c ele la lte categorii0

- uger ul maif ermş ima iro tund d ecât l avacă0

- fără m uşc$i retractori0

- osulp ubi an va f i m icş icurbat0

- ca vi tat e a p e lvi an ă ma i p uţin l argă d ecâtl avacă.

- Dde ntifi car ea ş i înre gi strarea cor ectă a c a tegoriei carc asei sun t import an te categoria putând afec ta pr eţulp lătitfermierului.

- în afară dec ategor iile pre# ent ate este posibi lă şi împă rţir ea pec ategori i în difer ite scopuri naţiona le ( ex. va cib ătrâ ne , va citinere ,vi ţei,t ăur aş i),da rpr inc ipa la c ate gor ietrebuie întot de aun a m a r cată şi p re#ent ă peetic$etă.

/reu tat ea carca%ei

r eu tatea c a rcase i s e d eterm in ă i m ed iat după tăi ere (la cald) dar şi l a rece (du pă +2 d e ore de la tă ier e), î nr eg istrâ ndu 'se pierde ri d e*,*' +, 3H datorită p roc esul ui der ăci re. reut atea carcasei rep re# int ă cri teri u l p rinc ipa l de a pr eci ere av alor iia ces teia şi d e eval uare ap roduc ţiei decarne.r eu tatea poate fist abi lită în u rm ăt oarel e moduri:

- !gr eut atea ca rca sei dupărăcireE0

- !g reutat ea la c ald a c arcas ei, câts e poa te d e repe de dup ă s a crifica re minu s +HE căderea de+ H d in gr eut at ea carc asei estec unos cut ă sub n u mel e de!-ustareE.- us tare a este f olos it ă p ent ru a c a lculaî n m od co rectgr eut at ea lar ece a carcas e i p e n t ru aface pl ata către ferm ier şi a raporta preţu rile. c ăde rea d e + H perm it e sc ur ge rea sâ nge lui şi a ape i din carcasă.Carc asa tre bu ie cânt ărit ă i med ia t dup ă sacrif ica re ş i n u la mai mult de o oră de la începerea


18/24

proc esul ui desacrificare.?s

te

im por ta

ntca

greut atea

să

f

ie

ca lcu lată

ect.iind comp onent a ese nţial ă atunc i când se face p lata,c ân tărire a gre şi tăp oa teînsemna:

- op lat ă m aim ică de câtt rebui e fermierului0

- op lat ă m aim ar e d ecât e stene cesa r d e c ă treabator0

- afecta re a ana li#elor privin d g r ad u l d evalorificare.?xi st ă d iferiţ if actor i c arep oti nf lue nţ a gre ut atea carc asei şianume:

- po#i ţiona r e a incorec tă as emi'car case lor pecântar0

- ac ce pt area re#ul tatelo r d e c ânt ărir e a c a r casei îna int e c a a c e as t a s ă f ie s tabi lă p ecântar0

- pre# enta re a inc or ect ă a c a rcasei cuma rfi:

- tăierea că rni i d e p egât0

- tăi ere a e x cesiv ă agrăsimii0

- tăier eIexc i#i e di nm ot ive veterinare0

- înregi strar e inc orect ă a p re#e nt ării car e r e#ul tăî n c or ecţi i d e g reut ate incorecte0

- înr egi strare a incor ect ă a greută ţi i cârlige lor în ca# ul în care sunt folos ite ma i mul te tipuri decârlige.reut at ea medie a c a rcas ei d e bovi ne, p e plan mon di al este de c e a + 4 8 Lg . C ea mai mare

greutate

a


19/24

rcas e i se înt âlne şte în m eri ca d e ord (+6 1 Lg ) şi ?u ropa (+3 8 Lg ) ş i cea mai mic ă în sia (*15 Lg ) ş i în frica (*2 * Lg) un t îns ă ţări care r e ali#ea#ă o g reuta te medi e ac arcas ei de peste188 L g( > , ranţ a ;e lgi aetc).

n &o mâ ni a greut at ea c a rcas ei la b ovin e a va ria tîn tre * 16 ş i*4 3 L g.î n m od n o r malgreutatea carca selo r d ife ră î n func ţie d e structur ad er as ă d in ţ ara n o astră şi de vâ rstă. es ol ic ităo greutate a carcas ei de 58'*+8 L gpentru v iţ eii î ngră şa ţi ş ide pes te +6 8L g la tiner etul îng răşa ti nt ens iv şi va lorifi cat la p este *6 luni cât şil a a ni ma le le adul te recondi ţion ate &.B.


20/24

aimic)

Cu

toate

ace st ea

în

legi slaţ

ia

>?

nu

exi să

sp ecifi caţii

pe

ace astă

temă

state le membre av ând l ibert at ea de adecide.

n bi ro u l fiec ărui abat or, trebu ie să e xist eo form ul ă stand ard sem na tă cude talii desprecânt ărir eş ico recţii /e via ţi ile d e l a a ceas tă form ul ă trebu ie adăuga te lal ist ele d ecântărire.

Proc edur il e d e c2"t ăr ire 'ico"trolreut at ea carc ase i c alde trebuie înr egistr a t ăcât se poa te de pr ecis acest luc ru fiind at ât în interes u l a b ator ului câtş ial furni#oru lu i d e anima le ue xi st ăr egul am ent e al e > ?ca res ădes cr ieîn detaliuc um t rebuie s ăse de sfăş oa re cânt ărirea ş i con trolu l c â ntăririi în m aor itatea ţăril ormembre, legi slaţia naţiona l ă p reve de oc alibr are anual ă indep ende n t ă şia utori #a rea cânt arel or. C u t oa teacestea, seî nt âm pl ă foa rted esc a a bat oa rele să c ont role#e singur ef un cţ ion ar ea cântarelor.reut atea cârligelor rol elors a u a altu ie c$ipam ent supl im ent ar folos i t p entru a gă ţarea carcasei trebui e d eas e m ene a v erifica tă ac ea sta a vâ nd î ns ăo mic ăv aria ţie. reut atea ace stor atrebuie determi na tă înaint e d e c â ntărir e ş is c ă #ut ă din gr eut atea tot ală a fişa tă p ecântar.Cânt are le trebuie ve rifica teş ic alibr ate d epe rsoa ne com pe tent e în mo dr egul at ( în n gliala fieca r e * + luni ). / e fiecare dată sun t elibe ra te certific at e d e cal ibra re 9e rifica rea cer tifi cat elor este unad int res ar cinil e inspectorilor.n u ne le st ate m e mbr e, s e p ra ct ic ă inspec ta rea făr ă a nun ţ pr eal abi l ac ânt are lor cu p ro priul set

deg reut ăţi c estc ont rol se fa c e o d atăs au d edo uăor ipean.n c a# ulu nei d evi aţi i,c ântarul trebui ere cal ibrat de oc om pan i e a ut ori#at ă iardeviaţia înre gist ra t ă poa tef i fol osităî nt ret imp d re ptc or ec ţie . % a -or itate a cânt ar elor mode rne ope re a#ă cuo re#oluţi e d e +88 g im itele d e tol er an ţă ale deviaţ iei sunt în ge ne ral OI' +88 g p ână la gr eutatea de

*88 Lg , O 288 g până la gr eut ate a d e 2 88 Lg P 488 g până la gr eut atea d e 488 Lg /a că controlul


21/24

greut ăţi i arat ă devi aţ ii m a i m a ri dec ât limitel e pe rm ise cântarul tre bu ie rep a r at deo companie autori#ată.&e # o luţia cânt arelor este d e obi cei în Li log rame cu o #ecim al ă. în une le sta te membre, legi sl aţi a n aţiona l ă p ermi te rot un- irea sau scur tarea proc edur ii de cân tărir e . în ace s t ca # , statele

mem bre

ebu ie s ă s pe cifice metodologia.

Co"$or!aiaConfo r m aţ

ia

descrie

prof ilul

carca sei

în

spe cialpărţil

e

enţi ale (pul pa, spi na rea ş i s pata) în ca#ul în car e exi st ă di fer enţ e între do uă sem i'c arcas e cla sifica rea trebu ie să se fac ă pe cea mai bună semi'carcasă.n p rivinţ a c onf orm aţi ei legi sla ţia eur ope an ă sti pulea# ă evalua rea carca selor în3clase, înc epâ nd cu? ,t recâ nd prin > , & , B şi pâ nă l a< ( slab)( tab elul 6.+).

TabelulEvaluare a ca rca%elo r # e b a ? aco"$or!aiei

Co" $or !a ia Pul #ă3 %#i"ar e3%# ată Partea #o% terioară 'i#ar tea %u#erio ară Cla%a

E E0c ele" t P ul# ă= foa rte rot un- ită,# i"a re= largăş i foa rte groasă, până laspa tă,# ata= foarte rot un-it ă

Par tea%u#e rio ar ă = seîn tindecos ide

E

U (oar tebu" ă P ul# ă= rotu n-ită

,# i"a re= largă şig roasăpâ na la spat ă,# ata= rotun- ită

Par tea

%u#e rio ar ă = seîn tinde pes teQ mp$ Qs isPo% ter :

ubdivi #a tăîn:

R Bu" ă Pu l# ă= bine rotun-i tă,# i"a re= groa să da r maipu ţin lar găcătr esp at ă,# ata= destul de bi nede# vol tată

Par tea %u#e rioar ă= uş or rot un -ită.Po% ter uş orrot un-i tă. R


22/24

O ,ati% $ăc ăt oar e Pu l# ă= de#vol taremedi e,# i"a re= grosime m edi ecăt relips ăgros ime,# ata= de#v olta re medi ecă tre apr oape plat Po% ter prof ildrept.

ubdivi #a tăîn:Onivel supe riorOnivel inf eri orP

,la băPu l# ă= slab de#vo ltată,# i"a re= îngus tă,c u o asele vi #ibi le .

,# ata= pl ată, cu oas elevi# ib ile

ubdivi #a tă

în:POnive lsupe riorPn i v elinfer ior

upl im ent ar, statele m em b r e p o t f olos i ş i clasad ec onf orm aţ ie ! Epe nt ru a evaluac lasel ede con form aţ ie supe rioar ă clas a respe ctivă fiind fo los ită do a r de câtev a s tate m e mbre (ex ;e lgi a) /e fapt acea stă cla să de co nforma ţi e est e opţ iona lă dar stat ele mem b r e treb uie s ă inform e#e Comisia de spr e i nt enţ ia deaf ol osic lasarespectivă.Confo r m aţia est e d ete r m inat ă d e o e v alua re vi #ua lă a f orm ei şid esc risă pr inlitere: ?' >' &'B' < confor m i magi ni lo r d in f oto6.*.

?v al ua rea vi #u ală a con formaţ iei tre buie făcut ă p rin î nde pă rtarea clasifi cator ulu i d elângăcarcas ă.î n s itua ţi aî n c are s e va s ta s ubc arcasă se v a ave a o imag ine distor sionată a profilurilor.

us e f acm odi fică ri pent ru i nf luenţ a strat ului d e g răsim e as upr a f orme igenerale. Carc as at r e b uiev i#ua li#at ă ca t re ise cţ iun i d i st incte (fig.6 *1 '6.*3).Pulpa7 foarte rotun-ită!pinar e7 lar gă ş i foa rt e g roa să,p ânăl aspată.

!pată7 foar terotun-ită.Par tea super ioar ă7 seî ntinde cons iderabi l pe st eQmp$Qsis.rupă7 foa rterotun-ită

U (oa rtebu"ăonfor ma ţia7 prof ilur ile, în ge ne ral, c o nvexe de #vol tare mus cul ar ă foa rte bună.Pulpa7 rotun-ită.!pinar e7 larg ă ş i groas ăp ână l aspată.!pată7 rotun-ită.


23/24

ăsacr

ic a r e Corec ţiil e trebui e d o cum en tate pe l ist es peci ale ,p otf ifăcute num a i o sing ur ă d a tă iar eror il e c lare (mo difica rea cla se i prin cipa le) trebui e argum ent ate şisemnate de c ă t reclasificator.Pe r%o" alul decla%i$icarei ecare abat ort rebu i e s ă a ib ă c elp uţ in d ouă pe rso an e , din p er sona lul propr iu, aut or i#ate pentru a e fec tua clas ificar ea pe nt ru c a#ulî n c a reu nad int reel e e stea bsent ă sau ar eop au # ă în t im pul #ilei.n maor it at ea state lor me mb r e , cla sificat or ii su nt ins truiţ i atâ t în abat or cât şi la cursuri de

spe cial itat e organi#a t e , fie d e corp u l de inspe cţie fie d e un instit u t sau o unive rsit at e d e cerc etare a cărnii.Cl as ifica re a v i#ua lă ?> &B < e ste o d iscip lin ă c are ne ce s i tă inst rui re com plet ă şi practică cont inu ă pent ru a dob ândi abi lităţi le nec esa re clas ifi cări i /ator it ă va ri aţie i b iologi ce considerabile, pre#enta re a tut uro r c lasel or d e con form aţ ie a grad elo r d e acope rire cu grăsim e ş i a com bina ţi ilor de gr eut ate est e greu de r e ali#at într'

un

cursde

pregăt ire de scurtă durat ă /in aces t moti v, viitorii clas ifica tor i luc rea#ă împre u n ă cu cla si fica tori expe rime nt aţi, şi îna inte şi du pă ce part icipă lacur s

uripr egă ti toare

tic e ş ip racti ce ./ upău ne xam en î n ca re v iitor ulc lasi ficator are unre#ultat asem ănă tor cu cel a li spec tor ul ui see mi te a utori #aţ ia darcla si fica tor ul treb uie i ns pe ctat în co ntinu ar e p ână câ ndi nsp ector ii au con ving ere a c ă aces ta c lasifi că b in e d eunuls ingu r. n s ituaţiaîn carecl asifi ca tor ul are r e # ul tate inc orec te în t im p u l maim ul tor insp ecţ ii cont rolul trebu ieintensificat, iar cla sificat orul reins tru it. / a c ă perform anţ ele sale nu se îm bunăt ăţ esc, v a f i susp end ată autori#aţia de cl asi ficat or recvenţ a c ur sur ilor de r einst rui re estedi feri tă d e l a u nstat m em brul a al tulşi dep in d e d e f recve nţ a vi #i telo r d einspecţie.u exi stă un standa r d a l C ? pent r u c ondi ţiile de exam ina re pe nt ru clasifi cator iş i spectori. ?xa menele ş i ins pecţ iile s e fac p e un num ă r de 28'38 d e carcase Cl asific ator uls au instructorul clas ifi că a n ima lul şimar c$e a#ă re #u lta tu l p e carcas ă, i ar i nsp ectorul îl ve rific ă.î nt r'o a stf elde situa ţie est e n evoi e d e o conco rd anţ ă de68H.

@)9 ) M arcar ea %a ue tic-e tar ea carca%elorDCa rc ase l e s au semi ca rc as el e cl as ificat e t re bu ie să fie ide nt ificatep rin marcaeI eti c$ ete care indi c ă c ateg oria şi c lasa d e con form aţ ie câtş i g ra dul d e a c ope rire cu gr ăsine( *+8 6I6* r ticol ul 2).

Aoa te carc ase le trebui e ide nt ifi ca te prin ştam pil are sau prin folos irea eti c$ etelor >n număr mini m d e 2ş tam pile saue tic $e te t rebui e a pl ica te pe carca să( do uă pe fiecar e p arte )marcarea carcase i a sigur ând tra sabi litat ea d e la ferm ier la cons uma tor . %a rcarea carca sei treb uie să indice cat egor ia clasa d e conf or maţ ie şi g r adu ld eo pe rire cugrăsime.i ter ele pe nt ru i den tific ar ea categor iilor dec arc ases unturmătoarele:

- ma scu li i mat urii de ntific aţ i cu li ter a!E0- ma scu li i tine rii dent ifi caţ i cu li tera!;E0- tăur aşiii d e n tificaţi cu l itera!CE0- va cilei dent ifica te cu l it era!/E0- vi ţelele iden tifica te cu l it era!?E.

?t ic$ eta t re buie s ă indice n u mărul deautori #a ţie ala ba torului nu mă rul deide nt ific are şi num ăru l d eaba tor i#are al an im al ului , d a tas ac rif icării ş i greut at ea c arcase i, c ateg oria cla sade conf orm aţie gr ad u l d e aco p e rire cu grăs im e . Dndi caţ iile d e pe e tic$ etă trebui e s ă fie li#ibi le şi nu tre buie îndep ărtat e îna int ea de #osării sferturilor.e recom and ă c a mar caeleI etic $et ele să fie pla sa te p e sfer tur ile post erioar e la nivel uD capului

de muşc $i la înăl ţim e a c ele i d e a 2 ' a v erteb re lom bar ă ş i p e s fertur ile terioa re la *8'18 c m d e la tăietur a sternul ui (fig. 6. +4 '6.+5).Cu toate ac es tea, state l e m e mbr e p o t s tabi li al te po# iţii d e apl ica r e p e sfer tur i c estea trebuie

să f iel a s upr afaţă iar C omi si a tre bui es ăfi ea nu nţ ată în prealabil.t atelem em bre p ot incl ud e m arc a- ul c u etic $ e te,c u cond iţia s ă îndep lineasc ă următoarele

cond iţii (122 I7* rticol ul *):- etic$etel e nu pot fi de po #itat e şi a p licat e de cât în uni tăţ ile autori #ate und e se sacrifică

an i m ale di men siuni le etic $e telor nup otf i m a i mici d e 3 R * 8cm0- nu mă ru l m ini m d e e tic $ete c are tre bui e a pl ic ate p e carc asă e s te de 2 (+ pe fiecare parte)0- indi caţiil e î nscrise p e etic $e te tre bu ie să fie perfec t l i #ibi le şi nu este permi să nicio mod ific are ulterioară0- et ic$etel e tre bui e conc eput e astf e l î ncât să n uf ie p os ibil ă falsifi ca rea şi r uperea lorş isă fie a taşa tef ermp ef ieca res fert, î n lo curile menţ iona t e m ais us 0a ce stea potf i produse ele ctron ic sa up otf is crise demână.

%a rca el e ş i e tic $e te le n u trebu ie îndep ărtate înaint ea de#o sări i sferturilor.


24/24

n trec ut, m a r caul car cas ei c u ca tegor ia , c l asa de confo rm aţie şigradu l d eacop er irecu grăsi me s e făc e a cu l it ere m ar i î ns cri se cucerneală.în pr e#ent în une l e s tat e m emb r e s e folos es c nu m a i etic $et e pe câ nd al te le au optat pentru marc a (fig6.+4'6.18).%t ic) etele conţin u rmăt oa rele informaţii

Sa ra d eorigineum ăru l a utori#a ţiei abatorul ui Categoria

r ad u l d e acope rire cu gr ăsim e um ăru l d esacrificare

Co! u"i care a re?u ltat elor cla% i$ic ări i 'i& "r egi %t rar ea datelorr eut at ea ca rcas e i şi re#ul tatele cl asificăr ii tre bui e com uni cateî n sc ri s per soanei fi# ice sau ur idi ce p e n tru ca res 'ae fect ua tcl asif ic area. Clasa d eco n f orma ţi e trebu ie t ransm i s ă înlitere (**64I 78 şi 1 22 I7* rticol ul *).n vederea c o m unicării re#ul ta telo r clasi ficăr ii la care se referă rticolu l * (+) al

&egul am ent ului C?? **64I7 8 , c lase le de confo rm aţ ie, grad u l d e a cope ri re cu grăsim e şi categoria treb uie îns crise p e nota d e plată s au pe und oc u m e nt at aşatl aaceasta,ba toa rele sunto bligat e săpă stre #et oa tă d oc u m e ntaţia leg atăd ec las ific are pen tru arăspunde pos ibi lelor înt rebă ri s au pe nt ru a fiarăt at eî n t im pulmi siunilor dei nspe cţie /oc um en taţ ia tre bui esă arate:

- de talii le fermierului0- de taliile abatorului0- nu mă rul dec rotali ea lanimalului0- nu mă rul dei denti fic are alcarcasei0- categoria0

- cl asifi car ea şigreutatea0- s ă s pecifi ce cl ar mo du l d e faso na re fo losi tpe nt ru l ot uld ecarcase0- săs epa re d oc um ent ele pent ru l ot ur iled iferiţi lor fermieri.

/a căi ns pe ctorul ident if ică eror i l a clase le de conforma ţie sau l a gra du l d e acop erire cu gr ăsime aces ta trebui e să f ac ă o obi ecţie în s cri s %ar a d e eroare este decisă de f ieca re stat membru înpa rte . / acăe ror ile s er epet ă ins pector ul dăoa ver ti#are sa u oamendă.e rec o m andăc or pulu id e ins pecţi e s ă cea r ă ca toa te ca rca sel ei nve stiga tes ă fie ţinut eîn abat o r p ân ă c â nds 'af ina li# at evaluarea.

Documents

Document 4-taruine,bovine abatorizare suprema