1
Doamne, aminteste-mi ! Când mi se pare că bucatele nu sunt atât de gustoase, aminteşte- mi de aceia care nu au ce pune pe masă. Când mi se pare că am puţine îmbrăcăminte, aminteşte-mi de aceia care nu au nici măcar o haină. Când mi se pare că aşternutul nu este atât de moale, aminteşte-mi de aceia care nu au unde să-şi plece capul. Când sunt nemulţumit de locuinţa mea, aminteşte-mi de aceia care trăiesc pe stradă. Când mă plâng de serviciu, aminteşte-mi de aceia care nu au un loc de muncă. Când mi se pare că nu arăt perfect fizic, aminteşte-mi de aceia care nu se pot da jos din pat. Când mă plâng de o durere banală, aminteşte-mi de aceia care mai au doar o zi de trăit. Când mă plâng de prieteni, aminteşte-mi de aceia care trăiesc în singurătate. Când nu ştiu să valorez libertatea, aminteşte-mi de aceia care au pierdut şansa la libertate. Când nu ştiu să preţuiesc viaţa, aminteşte-mi de aceia care ar da orice să supravieţuiască. Când ignor tot ce e frumos în jur, aminteşte-mi de aceia care ar vrea să vadă dar sunt orbi. Când aştept miracole, aminteşte-mi că eu însumi sunt unul din ele. Când uit ce am, aminteşte-mi să preţuiesc valoarea lucrurilor mai înainte de a le pierde.

Doamne (2).docx

  • Upload
    elena-s

  • View
    219

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Doamne, aminteste-mi !

Cnd mi se pare c bucatele nu sunt att de gustoase, amintete-mi de aceia care nu au ce pune pe mas.Cnd mi se pare c am puine mbrcminte, amintete-mi de aceia care nu au nici mcar o hain.Cnd mi se pare c aternutul nu este att de moale, amintete-mi de aceia care nu au unde s-i plece capul.Cnd sunt nemulumit de locuina mea, amintete-mi de aceia care triesc pe strad.Cnd m plng de serviciu, amintete-mi de aceia care nu au un loc de munc.Cnd mi se pare c nu art perfect fizic, amintete-mi de aceia care nu se pot da jos din pat.Cnd m plng de o durere banal, amintete-mi de aceia care mai au doar o zi de trit.Cnd m plng de prieteni, amintete-mi de aceia care triesc n singurtate.Cnd nu tiu s valorez libertatea, amintete-mi de aceia care au pierdut ansa la libertate.Cnd nu tiu s preuiesc viaa, amintete-mi de aceia care ar da orice s supravieuiasc.Cnd ignor tot ce e frumos n jur, amintete-mi de aceia care ar vrea s vad dar sunt orbi.Cnd atept miracole, amintete-mi c eu nsumi sunt unul din ele.Cnd uit ce am, amintete-mi s preuiesc valoarea lucrurilor mai nainte de a le pierde.