Upload
miruna222
View
324
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
INSTITUTUL CLINIC FUNDENI
CENTRUL DE DIALIZĂ
Şoseaua Fundeni nr. 258, Bucureşti
Tel.: 2407070/1284; 1252; 1297
Fax: 2408843
DIETA PACIENŢILOR DIALIZAŢI I
RECOMANDĂRI DIETETICE PENTRU PACIENŢII CU INSUFICIENŢĂ RENALĂ
CRONICĂ DIALIZAŢI PERITONEAL
1. CONSIDERAŢII GENERALE
Insuficienţa renală cronică impune, mai ales în stadiile sale avansate,
înainte de începerea dializei, respectarea unei diete stricte, severe. Aplicarea
tratamentului de substituţie renală - hemodializă sau dializă peritoneală -
ameliorează într-o măsură importantă constrângerile dietetice, dar nu
liberalizează complet alimentaţia. Sunt absolut necesare în continuare restricţii
privind consumul unor principii alimentare:
1.1 APA ŞI ALTE LICHIDE
Rinichiul bolnav nu poate elimina decât cantităţi limitate de lichide.
Consumul excesiv de lichide duce la acumularea acestora, cu apariţia de
edeme, şi consecinţe nefavorabile asupra tensiunii arteriale, inimii şi
respiraţiei. Pentru a menţine organismul în echilibru hidric se va urmări
menţinerea aceleiaşi greutăţi corporale, prin cântărire zilnică. Consumul de
lichide va fi stabilit astfel:
Cantitatea de lichide ce poate fi consumată = volumul urinii din 24 ore
+ 500 ml (ce reprezintă volumul apei pierdute prin transpiraţie, respiraţie, tub
digestiv/24 ore) + (volumul lichidului peritoneal drenat în 24 ore - volumul
lichidului peritoneal introdus în 24 ore).
La stabilirea cantităţii de lichide consumate se vor lua în calcul toate
lichidele ingerate: apă, ceai, siropuri, supă, ciorbă, zeama din fructe, lapte ş.a.
1.2 SAREA (CLORURA DE SODIU)
Marea majoritate a pacienţilor dializaţi şi în mod special cei cu
hipertensiune arterială sau edeme, au indicaţie de dietă fără sare. Mâncărurile
se prepară fără sare, se consumă pâine fără sare, se exclud din alimentaţie
conservele, mezelurile, brânzeturile fermentate (caşcaval, telemea, brânza de
burduf), alimentele păstrate în saramură (măsline, murături).
1.3 PROTEINELE
Alimentele care conţin proteine sunt cele de natură animală – carnea,
lactatele, oul – şi într-o măsură mai mică unele vegetale: ciuperci, fasole şi
mazăre boabe, măsline, nuci, alune. Cantităţi reduse de proteine se găsesc şi
în pâine, paste făinoase, orez, griş. Legumele, fructele, zarzavatul conţin
proteine în cantităţi foarte mici.
Pacienţii supuşi dializei peritoneale trebuie să consume zilnic proteine
în cantitate de 1,2 - 1,5 g/kg corp (1,2 – 1,5 g x greutatea corporală în kg). Va
fi luată în calcul greutatea corporală ideală şi nu cea actuală, aceasta din urmă
fiind de multe ori anormală: fie mai mare decât greutatea ideală, când
organismul este încărcat cu apă (edeme), fie sub greutatea ideală când există
o stare de subnutriţie.
Greutatea ideală în kg = înălţimea în centimetri – 100.
De exemplu o persoană cu înălţimea de 170 cm ar trebuie să aibă o
greutate corporală de aproximativ 70 kg şi să consume 84 – 105 g proteine pe
zi (1,2 – 1,5 g proteine/kg corp x 70 kg).
Atenţie ! Să nu se confunde raţia de proteine prescrisă, de exemplu
70 g proteine pe zi cu o cantitate de 70 g carne sau 70 g brânză ( vezi în lista
cu porţii de proteine echivalenţa între greutatea porţiei şi conţinutul ei în
proteine).
Proteinele de cea mai bună calitate şi în cantitatea cea mai mare se
găsesc în carne, lactate, ou.
Este obligatoriu ca pacienţii dializaţi peritoneal să consume zilnic raţia
prescrisă de proteine, din următoarele motive:
• După restricţiile în proteine din dieta recomandată şi urmată în perioada
care a precedat începerea dializei, organismul se află în mare deficit
proteic care trebuie cât mai repede corectat.
• Prin membrana peritoneală se pierd din sânge în lichidul peritoneal
cantităţi importante de proteine, 8 – 10 g pe zi, care dacă nu sunt înlocuite
de un aport alimentar corespunzător se ajunge la subnutriţie proteică
severă.
• Proteinele sunt constituenţii de bază ai tuturor ţesuturilor şi organelor, ai
enzimelor şi unor hormoni importanţi.
Deficitul nutriţional în proteine are consecinţe grave asupra organismului şi
efecte nefavorabile asupra evoluţiei în timp a pacientului care nu respectă raţia
prescrisă de proteine de natură animală.
Dacă, de exemplu, vi s-au prescris 80 g proteine pe zi, consultaţi tabelul
cu porţii de proteine şi alegeţi 7 - 8 porţii de câte 8 g proteine (deci 56 – 64 g
proteine) pe care le repartizaţi după dorinţă la cele 3 – 4 mese din ziua
respectivă. Restul de 16 - 24 g proteine, până la totalizarea celor 80 g
prescrise, vor fi luate din celelalte alimente: pâine, biscuiţi, etc.( vezi conţinutul
în proteine al făinoaselor, legumelor).
Se recomandă în mod special carnea de peşte, care nu este foarte bogată
în fosfor şi poate preveni ateroscleroza.
1.4 GLUCIDELE
Glucidele sau hidrocarbonatele se găsesc mai ales în făinoase şi dulciuri.
Se pot consuma în cantităţi relativ normale. Nu se va abuza de făinoase
(pâine, paste făinoase, biscuiţi ş.a.) şi mai ales de dulciuri, deoarece soluţia
de dializă peritoneală conţine glucoză care se absoarbe în sânge şi constituie
o sursă importantă de energie, predispunând la îngrăşare. Nu trebuie
confundată îngrăşarea cu o stare bună de nutriţie! Se poate să fii gras dar în
acelaşi timp să fii subnutrit proteic dacă alimentaţia se bazează în principal pe
dulciuri şi făinoase, dar cu o cantitate necorespunzătoare de proteine.
1.5. GRĂSIMILE (LIPIDELE)
Cantitatea zilnică de grăsimi recomandată este de 0,5 – 0,75 g/kg corp
greutate pe zi. Vor fi restricţionate grăsimile de origine animală (carne grasă
de porc , oaie sau vită, untură, unt), dar vor fi incluse în dietă obligator grăsimi
vegetale (untdelemn, margarină). Acestea din urmă sunt necesare pentru
acoperirea nevoilor energetice ale organismului.
1.6 POTASIUL (KALIUL)
Din potasiul ingerat cu alimentele 92% se elimină prin urină când rinichii
sunt sănătoşi. În insuficienţa renală, eliminarea urinară a potasiului este mult
redusă sau chiar nulă, încât există pericolul acumulării lui în organism, cu
efecte grave asupra inimii: risc de stop cardiac.
Soluţia de dializă peritoneală utilizată de centrul nostru de dializă nu
conţine potasiu, astfel fiind asigurată eliminarea continuă a potasiului din
sânge în soluţia de dializă. Acest fapt permite ca pacientul cu dializă
peritoneală să consume fără restricţii alimentele care conţin potasiu, fără însă
a abuza de cantităţi excesive de astfel de alimente (fructe, legume, zarzavat,
lapte).
Este însă obligator să se consume astfel de alimente, zilnic, în cantităţi
moderate, pentru a evita riscul scăderii potasiului în sânge, prin eliminarea lui
prin dializă şi necorectarea acestei eliminări prin dietă.
Această conduită este valabilă numai dacă pacientul respectă cu
rigurozitate schema de tratament recomandată. Dacă va trece o zi fără să-şi
facă schimburile de dializă şi consumă alimente bogate în potasiu, riscul vital
este major.
În tabelele cu porţii şi în anexă este prezentat conţinutul în potasiu al unor
alimente.
1.7 FOSFORUL (FOSFATUL)
În insuficienţa renală, fosfaţii introduşi cu alimentele nu se pot elimina în
cantităţi normale prin urină şi se acumulează în organism. Metabolismul
fosfaţilor este strâns legat de cel al calciului, ambele fiind perturbate din cauza
afectării funcţiilor rinichiului. Din această cauză creşterea concentraţiei
fosfaţilor în sânge peste 5,5 mg/dl trebuie împiedicată prin:
• Reducerea aportului alimentar de fosfor, prin limitarea consumului de
alimente bogate în acest element: lactate, cârnaţi, salam, pizza,
fasole, mazăre şi linte uscate, soia, orz, tărâţe, nuci, alune, îngheţată,
prăjituri cu creme, ciocolată, Cola, bere.
• Tratament constant cu medicamente care leagă chimic fosfaţii din
alimente şi-i elimină prin tubul digestiv: carbonat de calciu (Antacid)
luat în timpul sau imediat la terminarea meselor la care s-au consumat
alimente ce conţin fosfaţi.
Alimentele vor fi astfel alese încât cantitatea maximă de fosfor ce poate fi
ingerată cu alimentele să nu depăşească 1500 mg/zi. Consultaţi în tabelele cu
porţii conţinutul alimentelor în fosfor (ultima coloană din dreapta) şi tabelul
special pentru fosfor de la sfârşitul recomandărilor dietetice.
2. CUM NE ALCĂTUIM DIETA
La sfarsit veti gasi prezentate tabele cu:
• Liste cu cantităţi precise (porţii), separat pentru diverse principii
alimentare sau categorii de alimente: proteine, grăsimi, vegetale,
făinoase, fructe.
• Lista cu aromatizante şi condimente permise.
• Lista cu alimente interzise.
• Un exemplu de meniu.
• Conţinutul în sodiu, potasiu şi fosfor al unor alimente
Măsuri
Pentru stabilirea cât mai corectă a cantităţilor de alimente se vor folosi
următoarele măsuri:
• o porţie = cantitatea dintr-un aliment, având un conţinut precis în
principii alimentare; porţiile de pe aceeaşi listă pot fi schimbate între
ele, la alegere;
• o cană = cană de 250 ml
• o ceaşcă = ceaşcă de 125 ml
• o lingură = lingură de supă = 15 ml apă, 20 g lapte praf, făină, mălai,
25 g smântână, unt, margarină, griş, orez, 30 g zahăr tos;
• o linguriţă = 5 ml apă, 5 g lapte praf, mălai, 8 g griş, orez, 4 g
untdelemn, 10 g smântână, unt, margarină, făină.
LISTA CU AROMATIZANTE ŞI CONDIMENTE PERMISE
PACIENTILOR DIALIZATI PERITONEAL
- Foi de dafin - Pătrunjel
- Chimion - Ardei iute
- Scorţişoară - Seminţe mac
- Nucşoară - Şofran
- Arpagic - Cimbru
- Mărar - Susan
- Usturoi - Măcriş
- Hrean - Oţet
- Mentă - Vanilie
II
RECOMANDĂRI DIETETICE
PENTRU PACIENŢII CU INSUFICIENŢĂ RENALĂ
CRONICĂ HEMODIALIZAŢI ITERATIV
1. CONSIDERAŢII GENERALE
Insuficienţa renală cronică impune, mai ales în stadiile sale avansate,
înainte de începerea dializei, respectarea unei diete stricte, severe. Aplicarea
tratamentului de substituţie renală - hemodializă sau dializă peritoneală -
ameliorează într-o măsură importantă constrângerile dietetice, dar nu
liberalizează complet alimentaţia. Sunt absolut necesare în continuare restricţii
privind consumul unor principii alimentare:
1.1 APA ŞI ALTE LICHIDE
Rinichiul bolnav nu poate elimina decât cantităţi limitate de lichide.
Consumul excesiv de lichide duce la acumularea acestora, cu apariţia de
edeme, şi consecinţe nefavorabile asupra tensiunii arteriale, inimii şi
respiraţiei. Pentru a menţine organismul în echilibru hidric se va urmări
menţinerea aceleeaşi greutăţi corporale, prin cântărire zilnică. Consumul de
lichide va fi stabilit astfel:
Cantitatea de lichide ce poate fi consumată = volumul urinii din 24 ore
+ 500 ml (ce reprezintă volumul apei pierdute prin transpiraţie, respiraţie, tub
digestiv/24 ore) + 500 – 750 ml/zi.
Consumul de lichide va fi astfel reglat încât greutatea corporală
să nu crească între două şedinţe de hemodializă cu mai mult de 3% din
greutatea corporală “uscată” (greutatea corporală fără exces de apă în
organism). Aceasta înseamnă că un pacient cu greutatea “uscată” de 60 kg
trebuie să se încarce cu apă între hemodialize cu nu mai mult de 1,8 kg iar un
pacient de 80 kg nu va câştiga în greutate între hemodialize mai mult de 2,4
kg.
Pentru stabilirea cantităţii de lichide consumate se vor lua în calcul
toate lichidele ingerate : apă, ceai, siropuri, zeama din fructe, lapte ş.a.
1.2 SAREA (CLORURA DE SODIU)
Marea majoritate a pacienţilor dializaţi şi în mod special cei cu
hipertensiune arterială sau edeme, au indicaţie de dietă fără sare. Mâncărurile
se prepară fără sare, se consumă pâine fără sare, se exclud din alimentaţie
conservele, mezelurile, brânzeturile fermentate (caşcaval, telemea, brânza de
burduf), alimentele păstrate în saramură (măsline, murături).
1.3 PROTEINELE
Alimentele care conţin proteine sunt cele de natură animală – carnea,
lactatele, oul – şi într-o măsură mai mică unele vegetale – ciuperci, fasole şi
mazăre boabe, măsline, nuci, alune. Cantităţi reduse de proteine se găsesc şi
în pâine, paste făinoase, orez, griş. Legumele, fructele, zarzavatul conţin
proteine în cantităţi foarte mici.
Pacienţii hemodializaţi trebuie să consume zilnic proteine în cantitate
de 1 g/kg corp (1 g x greutatea corporală în kg). Va fi luată în calcul greutatea
corporală ideală şi nu cea actuală, aceasta din urmă fiind de multe ori
anormală: fie mai mare decât greutatea ideală, când organismul este încărcat
cu apă (edeme), fie sub greutatea ideală când există o stare de subnutriţie.
Greutatea ideală în kg = înălţimea în centimetri – 100.
De exemplu o persoană cu înălţimea de 170 cm ar trebui să aibă o
greutate corporală de aproximativ 70 kg şi să consume 70 g proteine pe zi (1 g
proteine/kg corp x 70 kg).
Proteinele de cea mai bună calitate şi în cantitatea cea mai mare se
găsesc în carne, lactate, ou. Atenţie ! Să nu se confunde raţia de proteine
prescrisă, de exemplu 70 g proteine pe zi cu o cantitate de 70 g carne sau 70
g brânză ( vezi în lista cu porţii de proteine echivalenţa între greutatea porţiei
şi conţinutul ei în proteine).
Este obligator ca pacienţii dializaţi să consume zilnic raţia prescrisă de
proteine, din următorele motive:
• După restricţiile în proteine din dieta recomandată şi urmată în perioada
care a precedat începerea dializei, organismul se află în mare deficit
proteic care trebuie cât mai repede corectat.
• În timpul hemodializei se pierd din sânge în lichidul de dializa cantităţi
importante de aminoacizi care sunt constituenţii proteinelor din organism
şi dacă aceste piederi nu sunt înlocuite de un aport alimentar
corespunzător de proteine se ajunge la subnutriţie proteică severă.
• Proteinele sunt constituenţii de bază ai tuturor ţesuturilor şi organelor, ai
enzimelor şi unor hormoni importanţi.
Deficitul nutriţional în proteine are consecinţe grave asupra organismului şi
efecte nefavorabile asupra evoluţiei în timp a pacientului care nu respectă raţia
prescrisă de proteine de natură animală.
Dacă, de exemplu, vi s-au prescris 80 g proteine pe zi, consultaţi tabelul
cu porţii de proteine şi alegeţi 7 - 8 porţii de câte 8 g proteine (deci 56 – 64 g
proteine) pe care le repartizaţi după dorinţă la cele 3 – 4 mese din ziua
respectivă. Restul de 16 - 24 g proteine, până la totalizarea celor 80 g
prescrise, vor fi luate din celelalte alimente: pâine, biscuiţi, etc, (vezi conţinutul
în proteine al făinoaselor, legumelor).
Se recomandă în mod special carnea de peşte, care nu este foarte bogată
în fosfor şi poate preveni ateroscleroza.
1.4 GLUCIDELE
Glucidele sau hidrocarbonatele se găsesc mai ales în făinoase şi dulciuri.
Se pot consuma în cantităţi relativ normale. Nu se va abuza de făinoase
(pâine, paste făinoase, biscuiţi ş.a.) şi mai ales de dulciuri dacă există tendinţă
la îngrăşare. Nu trebuie confundată îngrăşarea cu o stare bună de nutriţie! Se
poate să fii gras dar să fii subnutrit proteic dacă alimentaţia se bazează în
principal pe dulciuri şi făinoase, dar cu o cantitate necorespunzătoare de
proteine.
1.5 GRĂSIMILE (LIPIDELE)
Cantitatea zilnică de grăsimi recomandată este de 0,5 – 0,75 g/kg corp
greutate pe zi. Vor fi restricţionate grăsimile de origine animală (carne grasă
de porc, oaie sau vită, untură, unt), dar vor fi incluse în dietă obligator grăsimi
vegetale (untdelemn, margarină). Acestea din urmă sunt necesare pentru
acoperirea nevoilor energetice ale organismului.
1.6 POTASIUL (KALIUL)
Din potasiul ingerat cu alimentele 92% se elimină prin urină când rinichii
sunt sănătoşi. În insuficienţa renală, eliminarea urinară a potasiului este mult
redusă sau chiar nulă, încât există pericolul acumulării lui în organism, cu
efecte grave asupra inimii: risc de stop cardiac.
În timpul hemodializei se elimină potasiu din sânge şi la sfârşitul şedinţei
de hemodializă concentraţia acestuia în sânge este normală. Ulterior însă, din
cauza insuficienţei renale, potasiul ingerat odată cu alimentele se acumulează
în organism şi dacă nu se respectă restricţiile dietetice pentru potasiu, acesta
poate creşte la un nivel periculos până la următoarea hemodializă programată.
Pentru a preveni această situaţie trebuie excluse din dietă alimentele foarte
bogate în potasiu: supe, ciorbe, banane, pepene, compot, sucuri de fructe.
Se vor consuma cantităţi reduse din alte alimente bogate în potasiu: lapte,
fructe, legume (vezi listele cu porţii de fructe, legume). Carnea este bogată în
potasiu, dar pentru aportul ei în proteine de înaltă calitate şi în fier se vor
consuma porţiile de proteine prescrise, se va ţine cont de potasiul pe care îl
conţin şi se va raţionaliza corespunzător consumul altor alimente ce conţin
potasiu. Cartofii conţin mult potasiu, dar fiind un aliment de bază se permite
consumul lor, însă pregătiţi culinar în mod special (vezi modul de preparare al
cartofilor).
1.7 FOSFORUL (FOSFATUL)
În insuficienţa renală, fosfaţii introduşi cu alimentele nu se pot elimina în
cantităţi normale prin urină şi se acumulează în organism. Metabolismul
fosfaţilor este strâns legat de cel al calciului, ambele fiind perturbate din cauza
afectării funcţiilor rinichiului. Din această cauză creşterea concentraţiei
fosfaţilor în sânge peste 5,5 mg/dl trebuie împiedicată prin:
• Reducerea aportului alimentar de fosfor, prin limitarea consumului de
alimente bogate în acest element: lactate, cârnaţi, salam, pizza,
fasole, mazăre şi linte boabe uscate, soia, orz, tărâţe, nuci, îngheţată,
prăjituri cu creme, ciocolată, Cola, bere.
• Tratament constant cu medicamente care leagă chimic fosfaţii din
alimente şi-i elimină prin tubul digestiv: carbonat de calciu (Antacid)
luat în timpul sau imediat la terminarea meselor la care s-au consumat
alimente ce conţin fosfaţi.
Alimentele vor fi astfel alese încât cantitatea maximă de fosfor ce poate fi
ingerată cu alimentele să nu depăşească 1500 mg/zi. Consultaţi în tabelele cu
porţii conţinutul alimentelor în fosfor (ultima coloană din dreapta) şi tabelul
special pentru fosfor de la sfârşitul recomandărilor dietetice.
2. CUM NE ALCĂTUIM DIETA
În continuare sunt prezentate:
• Liste cu cantităţi precise (porţii), separat pentru diverse principii
alimentare sau categorii de alimente: proteine, grăsimi, vegetale,
făinoase, fructe.
• Lista cu aromatizante şi condimente permise.
• Lista cu alimente interzise.
• Un exempu de meniu.
• Liste cu conţinutul în sodiu, potasiu şi fosfor al unor alimente.
Măsuri.
Pentru stabilirea cât mai corectă a cantităţilor de alimente se vor folosi
următoarele măsuri:
• o porţie = cantitatea dintr-un aliment, având un conţinut precis în
principii alimentare; porţiile de pe aceeaşi listă pot fi schimbate între
ele, la alegere;
• o cană = cană de 250 ml
• o ceaşcă = ceaşcă de 125 ml
• o lingură = lingură de supă = 15 ml apă, 20 g lapte praf, făină, mălai,
25 g smântână, unt, margarină, griş, orez, 30 g zahăr tos;
• o linguriţă = 5 ml apă, 5 g lapte praf, mălai, 8 g griş, orez, 4 g
untdelemn, 10 g smântână, unt, margarină, făină.
MODUL DE PREPARARE AL CARTOFILOR CU CONŢINUT SCĂZUT
ÎN POTASIU:
(recomandata in special pacientilor hemodializati)
1. Se alege un cartof de dimensiuni reduse (50 – 100 g) şi se taie în
bucăţi mici şi subţiri.
2. Bucăţile astfel tăiate se pun într-un vas, se acoperă cu apă şi se
fierb timp de două ore.
3. Se strecoară toată apa ( această manevră este foarte importantă
deoarece apa în care a fiert cartoful este foarte bogată în potasiu).
4. Se adaugă din nou apă şi se clocoteşte 15 minute. Se strecoară
cartofii şi se aruncă apa.
5. Se adaugă apă şi se gătesc cu unt sau margarină.
LISTA CU AROMATIZANTE ŞI CONDIMENTE PERMISE PACIENTILOR
HEMODIALIZATI
Foi de dafin Mărar Ardei iute Măcriş
Chimion Usturoi Seminţe mac Oţet
Scorţişoară Hrean Şofran Vanilie
Nucşoară Mentă Cimbru
Arpagic Pătrunjel Susan
TABELE CU CONTINUTUL IN PRINCIPII ALIMENTARE,
SODIU, POTASIU SI FOSFOR, UTILE PENTRU CALCULAREA
RATIEI ZILNICE
LISTA CU PORŢII DE PROTEINE
ALIMENT Cantitatea Proteine
g
Sodiu
mg
Potasiu
mg
Fosfor
mg
CARNE DE VITĂ:
Pulpă la
tavă
Muşchi
tocat
(ruladă la
tavă)
30 g
30 g
8
8
20
19
92
87
88
85
CARNE DE VIŢEL
Friptură
30 g
8
19
86
88
CARNE DE PUI
Pui fript
30 g
6
18
73
69
CARNE DE CURCĂ
Friptură
piept curcan
Friptură din
pulpe
30 g
30 g
10
19
23
28
116
113
115
112
PEŞTE
Crap crud
Şalău crud
Somn crud,
pană
100 g
70 g
80 g
8
8
9
36
42
68
135
138
136
112
66
45
OUĂ
Fiert tare
Ochi în apă
Ochi prăjit
Omletă
Mijlociu
Mijlociu
Mijlociu
Mijlociu
6
6
6
6
54
119
115
114
57
57
56
82
100
100
100
LISTA CU PORŢII DE PROTEINE (CONTINUARE)
ALIMENT Cantitatea Proteine
g
Sodiu
mg
Potasiu
mg
Fosfor
mg
LACTATE
Lapte de
vacă, lapte
bătut
Lapte praf
Brânză
grasă de
vacă
Brânză
slabă de
vacă
Brânză
topită
1 cană
30 g
60 g
50 g
25 g
8
8
8
8
8
125
110
24
15
105
400
292
72
60
27
220
213
108
75
202
LISTA CU PORŢII DE GRĂSIMI (LIPIDE)
Aliment Cantitate Proteine
g
Sodiu
mg
Potasiu
mg
Fosfor
mg
Smântână 2 linguriţe 1 18 17 27
Margarină 1 lingură 1 46 1 2
Ulei 1 lingură - - - -
Unt 2 linguriţe 2 7 23 15
LISTA CU ALIMENTE INTERZISE
- Alimente conservate - Sare fără sodiu - Supe, ciorbe - Muştar
- Fasole, mazăre boabe uscate - Drojdie de bere - Saramură - Cacao
- Mezeluri - Praf de copt - Murături - Ciocolată
- Brânzeturi fermentate - Sos picant - Măsline - Cola
LISTA CU PORŢII DE VEGETALE
ALIMENT Cantitate Proteine
g
Sodiu
mg
Potasiu
mg
Fosfor
mg
Andive crude 50 g 0,6 6 133 13
Ardei gras crud 137 g 1,1 / 186 25
Cartofi fierţi ½ cană 2 5 118 10
Castraveţi ½ cană 0,4 4 112 15
Ceapă
• crudă, tăiată
• gătită
½ cană
½ cană
1
1
6
8
92
126
40
45
Conopidă ½ cană 2 6 129 60
Dovlecei tăiaţi, fierţi ½ cană 1 1 127 7
Fasole verde
• tăiată, fiartă
• congelată,
tăiată, fiartă
½ cană
½ cană
1
1
2
0,5
95
102
8
9
Mazăre verde boabe 100 g 4,2 7,3 150 75
Morcov, tăiat, gătit ½ cană 1 25 172 30
Ridichi de lună ½ cană 1 10 185 45
Roşii crude 50 g 0,6 12,5 155 15
Salată verde 1 cană 1 6 146 15
Sfeclă roşie tăiată ½ cană 1 37 177 115
Sparanghel fiert ½ cană 2 1 165 40
Varză albă
• crudă, tăiată
fin
• gătită
½ cană
½ cană
0,5
0,8
7
10
82
118
13
Varză roşie crudă,
tăiată fin
½ cană 0,7 8 65 7
Vinete tăiate, fierte ½ cană 1 1 150 10
LISTA CU PORŢII DE FRUCTE
Aliment Cantitate Proteine
g
Sodiu
mg
Potasiu
mg
Fosfor
mg
Afine 1 cană - 2 78 4
Ananas
- Compot
- Sirop
½ cană
½ cană
-
3
`
1
1
122
181
30
10
Caise 50 g - - 150 12
Căpşuni ¾ cană 1 1 183 34
Cireşe
- boabe din
compot
10 boabe
¼ cană
1
1
1
1
129
81
9
25
Fragi 100 g 1 1 160 38
Grapefruit ½ bucată 1 1 66 2
Gutui 100 g - 4 160 21
Lămâi – limonadă ½ cană - - 20 5
Mandarine 1 bucată 1 2 108 23
Măr mic 1 bucată - 1 116 10
Suc de mere ½ cană - 1 150 11
Pară mică
Pere din compot
1 bucată
două
jumătăţi
1
-
2
2
135
168
12
11
Piersici – nectar ½ cană - - 97 30
Portocală
curăţată
50 g - 2 100 12
Prune 3 bucăţi 1 - 144 15
Vişine 50 g - 1 150 15
Zmeură ¼ cană 1 1 110 14
VEGETALE CONTRAINDICATE:
Fasole boabe uscate Fasole boabe din conserve
Mazăre boabe uscate Mazăre boabe conservate
LISTA CU PORŢII DE FĂINOASE
(Atenţie la conţinutul în sodiu al alimentelor din această listă!)
ALIMENT Cantitate Proteine
g
Sodiu
mg
Potasiu
mg
Fosfat
mg
Pâine albă 1 felie 2 127 26 20
Pâine neagră 1 felie 1 130 36 50
Chiflă mică 1 bucată 6,7 225 26 12
Griş ½ cană 2 1 11 10
Orez umflat 1 cană 1 1 15 30
Macaroane cu ou ½ cană 2 40 43 32
Tăiţei ½ cană 3 38 35 30
Biscuiţi 2 bucăţi 1 72 38 10
EXEMPLU DE MENIU PENTRU O ZI
(pacient cu greutatea corporală de 45-50 kg) DIETA PRESCRISĂ: - 60 g proteine - 2.000 mg sare - 2.000 mg potasiu - 800 mg calciu - 1.000 mg fosfaţi - 1.840 calorii - 1500 ml lichide
EXEMPLU DE MENIU PENTRU O ZI (CONTINUARE)
MICUL DEJUN 1 porţie fructe ½ cană suc de mere sau afine 1 porţie proteine Un ou mijlociu 2 porţii făinoase O felie de pâine 5 porţii grăsimi O linguriţă margarină Lichide O felie de pâine cu unt O ceaşcă de cafea cu 2 linguriţe de frişcă O linguriţă rasă de zahăr DEJUN 2 porţii proteine 60 g friptură de vită la tavă 3 porţii făinoase ½ cană cartofi fierţi – piure 1 porţie vegetale ½ cană fasole verde 4 porţii grăsimi 2 linguriţe margarină 2 porţii fructe 2 felii pâine Lichide 1 măr mijlociu + 1 pară O cană de ceai sau apă CINA 2 porţii proteine 60 g pui fript 3 porţii făinoase 1 ceaşcă orez fiert 2 porţii vegetale ½ cană conopidă fiartă 1 porţie fructe ½ cană salată verde cu ulei şi oţet 7 porţii grăsimi 3 linguriţe margarină Lichide O felie de pâine O piersică O cană de apă
CONŢINUTUL ÎN SODIU (NA) AL UNOR ALIMENTE � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � �� �� � � � � ! " # ! $ % & !' % % ( ) % " # ! $ % & !' % % ( ) %* + , - - + . / 0 1 2 3 - 4 , 5 26 0 7 8 9 : ; < = + > ? 0 7 , @ 0 A 0 2 , B 0 C + DE D , F 7 5 > G @ , H I IJ ? 0 7 , @ 0 A 0 2 , B 0 C + D 2K L 0 1 D 2 E 0 1, - = D M A > G @ ,> C D + 0 D I N <? 5 @ 4 @ M 5 / F O - F 7 5 P J < = + P J Q % R % � ( ) % S F M 4 - C 0 C @ + / 0 24 5 0 A D 0 T, F 1 5 J < <? D M D P J < = + I J U @ , E D M - V 0 0 T, F 1 5 I W< S + 5 4 0 4 D > G @ , H P J JS F C D F > , F 1 5 > X D / D 4 F + D, - 1 7 D M 3 F 4 D T, F 1 5 I WJ Y ( ' � ( � %S D F 0 > , F 1 5 > Y ( ' � ( � % ? M L 1 O D 4 @ M 0C D M = D 1 4 F 4 D P < / P I <X 0 1 T, F 1 5 J ? M L 1 O 5 P < / I << ? M L 1 O 5K F M = D O F 1 P < / W J <" # ! $ % & ! ' % % ( ) % Z ( $ % [ \ % & � %? 0 7 , @ 0 A 0 / M F B F = I G @ , H ; < U , - 0 , 0 2 7 4 M 0 E 0 0 I G @ , I IJ ] F K 4 D, - 1 E D 1 7 F 4 > , F 1 5 P > <^ M D O T, F 1 5 I _ ) � % ( ) ! ` % $ � % Q % R % � ( ) %^ M D O 2 / M L @ @ = C + F 4 > , F 1 5 > ? @ E 0 1 , 5 E 0 1K M F C , - = D M , 0 F + > < < / > a< b @ M 5 4 @ M 5 > G @ , H > W P <c F 7 4 D C 5 0 1 - F 7 D T, F 1 5 > d @ + / 0 E D , F M 4 - C 0 I J / > e< c F 7 4 5 E D M - V 0 0, - 1 7 D M 3 5 f, F 1 5 P a <c L 0 1 D > C D + 0 D > P< d @ + / 0 E DK - M @ = G P < / I << X D / D 4 F + D, - 1 / D + F 4 D 2 , @7 - 7 T, F 1 5 P a Jg � ' � % c + 5 , 0 1 4 5 , @E - 3 + D F , > h e I WJ Z ( $ %d M @ , 4 D V 0 7 @ , @ M 0 T, F 1 5 > i J U - 7 @ M 0, - = D M , 0 F + D > + 0 1 I W< ? F , - 1 W C D + 0 0 I e <Z ( $ % [ \ % & � % [ j � c - M , , @ C F 7 - + D, - 1 7 D M 3 5 T, F 1 5 W N <d 0 , F 4 P < / P J k @ 1 , 5 E D c M F / F P < / I e <b 0 D + P < / I < X 0 4 5 , - 1 7 D M 3 5 P < / J P <^ @ > G @ , H N < " % \ ( ( � % l % % m � ( � ( $ �c D V 4 D , F M 1 D F + G 5 P < / P < n F = G @ M / D M > N ; <c - M , P < / I < c D V 4 D , @ , F M 4 - C 0K M 5 o 0 A 0 > a J <c @ 0 2 , @ M , F 1 P < / I J c @ 0 C M 0 K 4 >K - M A 0 D J P <U - = - 1 P < / e < c 0 O O F , @ G M L 1 O 5 > C D + 0 D J < <X 0 4 5 P < / > J _ ) � % ( ) ! ` p
CONŢINUTUL ÎN SODIU (NA) AL UNOR ALIMENTE (CONTINUARE) � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � �� �Q % R % � ( ) % � @ , 0 7 5 M F 4 D T , F 1 5 W I <� - V 0 0 G @ + 0 - 1 f, F 1 5 W < b 5 7 + 0 1 D 3 D M O 0 W G @ , H N < <� - V 0 0 , - 1 7 D M 3 F 4 D T, F 1 5 > P< b 5 7 + 0 1 D 1 D / M D W G @ , H W < <X D / D 4 F + D K M - F 7 K D 4 D7 F @ , - 1 / D + F 4 D T, F 1 5 > <iJ < c + 5 , 0 1 4 5 , @C M @ , 4 D > h e P J JY ( ' � ( � % U - 7 E D 7 - 0 F >+ 0 1 / @ M 5 e a <? M L 1 O 5 , @7 = L 1 4 L 1 5 T, F 1 5 a J? M L 1 O 5 b - O F M D + + F P < / > P<� F @ M 4 > , F 1 5 > W<� 1 / B D A F 4 5 T, F 1 5 W <] F K 4 D > , F 1 5 > I<� 1 4 > + 0 1 / J <� � ) ' ! � ! & !' j $ l ! ` % $ � %? - = G - F 1 D <� D = 2 o D + D @ > + 0 1 / Jb F 0 - 1 D O 5 > + 0 1 / e Jb @ V 4 F M I + 0 1 / N J^ A D 4 <� + D 0 <� 1 4 E D F M F B 0 E D I + 0 1 / J <� � � � � � � � � �
CONŢINUTUL ÎN POTASIU (K) AL UNOR ALIMENTE � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � �� � �� � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � �� �* + , - - + . / 0 1 2 3 - 4 , 5 26 0 7 8 D 9 : ; < = + P � D , 4 F M E D , F 0 7 D T, F 1 5 > J < S F , F - >, F 1 5 P N J? D M D P J < = + ; < U @ , E D F 1 F 1 F 7 T, F 1 5 > e J ] F K 4 D >, F 1 5 P J <S F C D F > , F 1 5 e J U @ , E D / M F K D C M @ 0 4 T, F 1 5 I < < U @ , E D K M @ 1 D T, F 1 5 P < <S D F 0 > , F 1 5 I J U @ , E D K - M 4 - , F + 5 T, F 1 5 I J < U @ , E D M - V 0 0 T, F 1 5 I a <] 0 = - 1 F E 5 > , F 1 5 > J " # ! $ % [ ' % % ( ) % Y ( ' � ( � %U @ , E D = D M D T, F 1 5 > I J � 5 M L A D >, F 1 5 I W < ] F K 4 D >, F 1 5 P J <U @ , E D 7 4 M @ / @ M 0. = @ 7 4 : T, F 1 5 > W J Y ( ' � ( � % � F @ M 4 >, F 1 5 W < <X 0 1 > I < = + > > < ? @ E 0 1 , 5 T, F 1 5 > a < � D M >, F 1 5 P W J" # ! $ % & ! ' % % ( ) % S M D = 5 E 0 1 + F K 4 D� - @ T, F 1 5 > a J g � ' � %? 0 7 , @ 0 A 0 I G @ , H J < � 1 / B D A F 4 5 >, F 1 5 I P < * 3 - , F E - 7 f P W <S B 0 C + 5 E @ + , D 2/ - / - F V F > G @ , H W < g � ' � % ? F 1 F 1 5 = F M D T I J <^ M D O > , F 1 5 N < S - , 8 4 F 0 + E 0 1C M @ , 4 D T, F 1 5 I < J S F 0 7 D PG @ , H P < <c L 0 1 D F + G 5 > C D + 0 D P < b F 1 / - T, F 1 5 > J J � 0 6 0 >G @ , H P W <c L 0 1 D 1 D F / M 5 > C D + 0 D a < b 5 M > G @ , H > N J � D , 4 F M 0 1 5 >G @ , H W < <g � ' � % c F M 5 > G @ , H > ; < c 0 D M 7 0 , 5 >G @ , H P < <* 1 F 1 F 7 T, F 1 5 > > J c D K D 1 D / F + G D 1 T, F 1 5 I > J c - M 4 - , F + 5 >G @ , H I N JS 0 M D V D T, F 1 5 > P J c M @ 1 D P G @ , H > e ; U 4 F C 0 E D T, F 1 5 I a J� M F K D C M @ 0 4 T, F 1 5 > P J c M @ 1 D @ 7 , F 4 D f, F 1 5 I P J Q % R % � ( ) %R � � ! � %] 5 = L 0 D = 0 , 5 > G @ , H e J Q % R % � ( ) % R � � ! � % S F M 4 - C 0 T, F 1 5 P I Jc F M 5 E 0 1 , - = K - 4 T, F 1 5 > > < ? M - , , - + 0 T, F 1 5 I > < � - 3 + D F , T, F 1 5 I ; Jc D K D 1 D 3 D M E D T, F 1 5 > < < S - 1 - K 0 E 5 T, F 1 5 > N < d F 7 - + D G - F G D T, F 1 5 P J <� = D @ M 5 2 C M F / 0 2 = @ M D T, F 1 5 > I < S 0 @ K D M , 0 , M @ E D T, F 1 5 > a < b F O 5 M D G - F G D T, F 1 5 P > <
CONŢINUTUL ÎN POTASIU (K) AL UNOR ALIMENTE (CONTINUARE) � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � �� � �� � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � �� �Z ( $ % [ \ % & � % [ j � ] 0 1 4 D T , F 1 5 > a < � F K 2 / @ + 0 D T, F 1 5 I J <� - F 4 D C D + @ M 0 + D E D, F M 1 D P < / > > < b - M , - 3 T , F 1 5 > a < � @ , 0 f, F 1 5 P P J^ @ > G @ , H N J U C D , + 5 T , F 1 5 > e < c 5 7 4 L M 1 F , T, F 1 5 I ; JQ % R % � ( ) % R � � ! � % � D + 0 1 5 > G @ , H > J J � - V 0 0 > G @ , H I J <S F 7 4 M F 3 D A 0 , M @ O 0 T, F 1 5 > > < X F M O 5 E D? M @ � D + + D 7 T , F 1 5 I P < U K F 1 F , T, F 1 5 I ; J� M L @ T, F 1 5 > P < X D / D 4 F + D = 0 � 4 D T , F 1 5 > ; < _ ) � % ( ) ! ` % $ � %] 5 K 4 @ , 0 > , F 1 5 > P < � � ) ' ! � ! & p ( p S F M 4 - C 0 K M 5 o 0 A 0 P < / I ; <d F 7 - + D 3 D M E D T, F 1 5 > > J b D + F 7 5 > + 0 1 / @ M 5 I > J U F M D C 5 M 5 7 - E 0 @ > + 0 1 I P < <b F O 5 M D 3 D M E D T, F 1 5 > > < � 1 4 E D F M F B 0 E D I + 0 1 I < <� 0 E 0 , B 0 E D + @ 1 5 > <G @ , H > W JS D F K 5 T, F 1 5 > > JX F M O 5 T, F 1 5 > I J� � ) ' ! � ! & p ( p? - = G - F 1 D N G @ , H >? - = G - F 1 D E D, 0 - , - + F 4 5 P < / > > <d + - M 0 , D + D E DK - M @ = G P , 5 1 0 e Jd @ + / 0 E D K - M @ = G P < / I J� D = 2 o D + D @ >+ 0 1 / @ M 5 > J� @ , 5 E D , - , - 7 f, F 1 5 J <
CONŢINUTUL ÎN FOSFOR (P) AL UNOR ALIMENTE � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � �� � �� � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � �� �� � � � � ! � � � � � ! " # ! $ % [' % % ( ) %* + , - - + . / 0 1 2 3 - 4 , 5 26 B 0 7 8 9 : ; < = + > < ? D M D P J < = + > > < � 5 M L A D P < / I W J? 5 @ 4 @ M 5, F M G - / F O - F 7 5 P J < = + J < " # ! $ % [ ' % % ( ) % S + 5 4 0 4 D , @G M L 1 O 5 > G @ , H I J JS F C D F 2 , D F 0 > , F 1 5 J S + 5 4 0 4 D , @ / D = > G @ , > P <" # ! $ % & ! ' % % ( ) % � M L @ � 1 , - + A 0 4 >+ 0 1 / @ M 5 > > < Y ( ' � ( � %? 0 7 , @ 0 A 0 I G @ , H > < d @ + / 0 E D - 3 5 O T, F 1 5 > N < ? M L 1 O 5C D M = D 1 4 F 4 5 P < / I > J� M L @ @ = C + F 4 > , F 1 5 P < Y ( ' � ( � % ? M L 1 O 5K F M = D O F 1 P < / I > J^ M D O @ = C + F 4 > , F 1 5 P < ? M L 1 O 5 E D 3 F , 5 T, F 1 5 > a < S F , F - > , F 1 5 I a <c F 7 4 D C 5 0 1 - F 7 D T, F 1 5 W J ? M L 1 O 5b - O O F M D + + F P < / > < J � F @ M 4 , @ C M @ , 4 D > , F 1 5 I a <c L 0 1 D F + G 5 > C D + 0 D I < � F @ M 4 T, F 1 5 > < < ] F K 4 D , @, 0 - , - + F 4 5 > , F 1 5 I J Jc L 0 1 D 1 D F / M 5 > C D + 0 D J < � 1 / B D A F 4 5 T, F 1 5 e < ] F K 4 D > , F 1 5 I I Jg � ' � % Z ( $ % [ \ % & � % [j �� - F 4 D C M @ , 4 D + D T, F 1 5 W < S @ M , F 1 , F M 1 DM - V 0 D P < / > > J Z ( $ % [ \ % & � %
CONŢINUTUL ÎN FOSFOR (P) AL UNOR ALIMENTE (CONTINUARE) � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � �� � �� � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � �� �Z ( $ % [ \ % & � % [ j � d 0 , F 4 E D 3 0 4 5 P < / > J J c 0 O O F > C D + 0 D � � �? F , - 1 > C D + 0 D I < ^ @ > G @ , H > < <S @ M , F 1 2 , F M 1 D F + G 5 P < / J J c D V 4 D � , - E P < / e < _ ) � % ( ) ! ` % $ � %b 0 D + P < / N < c @ 0 P < / a < � @ , 0 T, F 1 5 I N <c D V 4 D , F M 1 D F + G 5 P < / N < U - = - 1 P < / > < <c - M , P < / J J Q % R % � ( ) %U , - 0 , 0 2 7 4 M 0 E 0 0 P < / J < S 0 @ K D M , 0 , M @ E D T, F 1 5 > I <k @ 1 , 5 P < / N < ] 0 1 4 D 2 = F O 5 M DC @ + / 0 T, F 1 5 > P <X 0 4 5 P < / N < b F O 5 M D 3 D M E D T, F 1 5 a JQ % R % � ( ) % R � � ! � % d F 7 - + D T, F 1 5 e < i> P <S D + D , F M D 1 @ 7 @ 1 4= D 1 A 0 - 1 F 4 D = F 0 o - 7 T, F 1 5 > Ji N < � � ) ' ! � ! & p ( p� � ) ' ! � ! & p ( p ? @ E 0 1 , 5 T, F 1 5 > I <S B D , > C D + 0 D N J c + 5 , 0 1 4 5 , @E - 3 + D F , > h e > < <S 0 - , - + F 4 5 P < / N < � 1 4 E D F M F B 0 E D I + 0 1 > I <d + - M 0 , D + D E DK - M @ = G > , F 1 5 W <d @ + / 0 E D , F M 4 - C 0 2K - M @ = G P < / W Jc + 5 , 0 1 4 5 , @ C M @ , 4 D > h e P J_ ) � % ( ) ! ` % $ � %� D = 2 o D + D @ > + 0 1 / IU 0 M - K @ M 0 > + 0 1 / J� 1 4 2 = F M / F M 0 1 5 > + 0 1 / I