Redactare: DianaGeacdrTehnoredactare: Liviu StoioaCorecturd: RodicaCre{uDesigncopertA: AndraPenescu

HEqLTCTAICI,JIABa.lrenrrin IIrfircy;rrCopyright @ Valentin Pikul, heirs and assigns, 2012Copyright @ LLC "Publishing House ,'VECHE,,,20l2

This translation of Nechistaya sila by Valentin pikul ispublished by arrangement with LLC ,,publishing House'VECHE", Moscow, Russia.

NECURATUL. RASPUTIN $IAPUSUL UNEI LUMIValentin PikulCopyright @ 2016 Editura ALLF,AToate drepturile rezety ate.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom6nieiPIKUL" VALENTIN SAVVICINecuratul: Rasputin qi apusul unei lumi / ValentinPikul; trad.: Antoaneta Olteanu. - Bucure$ti:ALLFA,20162vol.ISBN 978-973-724-609:7Vol. 1. - 2016. - ISBN 978-973:124-586-t

I. Olteanu, Antoaneta (trad.)

821.161.1-31:135.1

Grupul Editorial ALL:Bd. Constructorilor nr. 20A, et. 3,sector 6, cod 060512 - BucureqtiTel.:021 4022600Fax: 021 402 26 l0www.all.ro

Editura ALLFA face parte din Grupul Editorial ALL.

E/editura.altallcafe.ro

NECURATULRasputin Si apusul unei luvni

Yalentin Pikul

Yolumull

Tladucere din limba ruse $i note deAntoaneta Olteanu

,tl

Prologcare ar puteaf. epilog

Istoria veche a Rusiei s-a incheiat, a inceput cea modernS. Cuaripile intinse pe alei sau agitindu-se in pegteri, bufnilele reacliunii

lipau infundat... Prima care a disp5rut a fost Matilda Kqesinskaia,

o prim-balerin[ nu prea istea]d, deosebitd, cu o greutate de do-

ui puduri qi treizeci qi qase de fun1it (un fulg al scenei ruseqti!);mullirr,rea violentl a dezertorilor deja ii iefuise palatul, fbcdnd prafgridinile legendare ale Semiramidei, unde, in c5sule splendide,cintau pdsIri venite de peste mlri qi pri. Ziariqtii omniprezenliau pus mina pe agenda balerinei gi astfel omul de rind a aflat ca-

re erau cheltuielile zilnice ale uimitoarei femei:

P5lirie - rr5 rubl.Bacqiq unei persoane - 7 cop.

Costum - 6oo rubl.Acid boric - 15 cop.

Cadou pentm Vovocika - , cop.

Cuplul imperial era linut temporar in arest la farskoe Selo, La

mitinguri, muncitorii cereau execulia lui ,,Nikolaqka cel Singerosl'.

' Aprorimativ patruzeci gi opt de kilograme.

VALENTIN PIKUL

Anglia promisese cd trimite un crucigitor pentru Romanovi, iarKerenski iqi exprimase dorinla de a conduce personal familia im-periali pnni h Murmansk. Pe sub ferestrele palatului, studen;iicAntau:

Alisa trebuie si plece inapoi,Adresa ei de corespondenp e Hessen, Darmstadt,Frau Alisa pleaci noch Rhein,

Frau Alisa, auf wied.ersehen!

Cine ar fi crezut ci nu demult se ceflau:

- Mlnistirea care o sI fie construiti deasupra mormintu-lui neuitatului mucenic o sI se numeascl aqa: Rasputinski! afir-ma farina.

- Drag5 Alice, ii rispundea sopl respectuos, dar o asemenea

denumire o si fie interpretati greqit de popor, cici numele suninecuviincios.r E mai bine ca licaqul si se numeasci Grigorievski.

- Nu, Rasputinski! insista larina. in Rusia sunt sute de miide Grigorievi, dar Rasputin e numai unul...

S-au invoit ca ministirea sI se numeasci Jarsko-selsko-Rasputinski. in fap arhitectului Zverey, impiriteasa gi-a dezvS-luit viziunea ,,ideald" asupra viitoarei biserici: ,,Grigori a fost omo-rit in Petersburgul blestemat, de aceea mdnistirea Rasputinskitrebuie si fie intoarsl spre capitali cu un perete fbri urmi de fe-restruici. Iar falada lScagului, luminoasl qi veseli, si fie indrep-tati spre palatul meu..."

in zr martie r9r7, ziua de nagtere a lui Rasputin, se pregS-

teau si puni fundalia mlnlstirii. Dar in februarie a izbucnitrevoluqia, ddnd peste cap planurile larului. Se pirea ci se impli-nise ameninlarea recentd a lui Griqka, adresati larilor: ,,Uite ce e!

Daci eu n-o si mai fiu, nici voi n-o sI mai fifl." Aqa a qi fost dupiuciderea lui Rasputin, |arul a mai rimas pe tron doar qaptezeci gi

patru de zile. Cind armata urmeazi si fie nimiciti, iqi ingroapl

' in limba rusd, rasputnii inseamni ,,om depravat", ,om firi cipitii"

NECURATUL

steagurile, ca si nu intre pe mina invingltorilor. Rasputin era inpimint, ca rm steag al monarhiei cizute, qi nimeni nu qtia undeii era mormdntul. Locul ingropdrii fusese ascuns de Romanovi...

Clpitanul Klimov, care era responsabil de bateriile antiaerienede la Jarskoe Selo, se plimba odati la marginea parcului. Din in-timplare, a dat peste o grimadi de scinduri qi clrimizi pe zipadainghelati - capela neterminati. Ofilerul i-a luminat cu un felinarbolflle qi a observat o groapl neagri sub altar. Strecurindu-se ingroapi, s-a trezit in subsolul capelei. Acolo se afla un sicriu ma-re gi negru, aproape pitrat; pe capac avea o deschizdixd ca un felde hublou. Clpitanul a indreptat lumina felinarului spre deschi-z5rfixa aceea qi atunci l-avdzttt, in ad6ncurile nefiinfei, groaznicgi fantomatic, chiar pe Rasputin...

Klimov s-a dus la sovietul deputalilor soldali.

- Sunt mul$ progti in Rusia. Oare nu ajung experimentelepsihologice rusegti? Oare putem garanta ci obscurantiqtii n-o sIafle unde este Gri$ka, ata cum am aflat eu? Trebuie sI curmlmdin fagi pelerinajul adeplilor lui Rasputin...

De treaba asta s-a apucat un soldat de la Divizia de Blindate,bolgevicul G. V. Elin (viitorul prim gef al trupelor de blindateale tinerei Republici Sovietice). imbrlcat numai in piele nea-gr5, scrAqnind din dinli plin de mAnie, s-a hotirit si-l supun5 pe

Rasputin unei execulii - unei execugii postume!

t-O

ln ziua aceea, de serviciu la paza familiei imperiale era loco-

tenentul Kiseliov. La bucltirie i se inmini meniul de prinz pen-

tru,,cetilenii Romanov".

- Supi de legume, citi Kiseliov mlrqlluind pe coridoarelelungi, plScinte qi chiftele din pietroqel qi orez, qnilele din legu-

me, cagl moale qi gogoqi cu coacize... Ce si spun, nu e r5u deloc!

Ugile care duceau la apartamentele prului se deschiseri.

- Cetilene |ar, rosti locotenentul inmin0ndu-i meniul, da;i-mivoie si atrag atenlia indllimii Voastre...

10 VALENTIN PIKUL

Nikolai al Il-lea lisi jos bulevardierul Ziarul q.lbastru (in ca-

re unii minigtri de-ai lui apireau dupl gratii, iar capetele altoraatArnau in ttreang) ;i-i rispunse cu o voce stinsl locotenenhrlui:

- Dar pe dumneavoastri nu vd deranjeazl alSturarea asta aiuri-toare a cuvintelor,,cetelean" qi,,lar"? De miali spune mai simplu...

Voia siJ sfEtuiasci sI i se adreseze cu prenumele qi patronimi-cul, dar locotenentul Kiseliov ii inlelese altfel spusele.

- inillimea VoastrS, ii qopti aruncind o privire spre uqi,soldafli din garnizoani au aflat de mormintul lui Rasputin, acumfac adunare pentru a decide ce sI facl cu rimiqilele lui...

Jarina, extrem de atentS, incepu si vorbeasci repede cu soqulin englezi, apoi deodatS, fhri sI faci weo grimasi de durere, iqismulse de pe deget un inel prelios, diruit de regina Victoria a

Angliei, gi il puse aproape cu forla pe degetul mic al locotenentului.

- Vi implor, bAigui ea, o sI primiii tot ce dorili, numai salvafil!Dumnezeu o si ne pedepseascl pentru crima asta...

Starea farinei ,,era intr-adevir groaznicS, dar qi mai groaznicera faptul ci treslririle nervoase ale felei qi ale trupului ln timpuldisculiei cu Kiseliov se incheiaserl cu o crizi puternicl de isterie".Locotenentul sosi in fugl la capeli cind soldalii trecuserl deja lacaztna, sipind in podeaua de piatri pentru a ajunge la mormAnt.Kiseliov incepu s5. protesteze:

- Oare printre voi sunt oameni care mai cred in DumnezeulSe mai giseau qi astfel de oameni printre soldafli revolufei.

- Credem in Dumnezeu, spuseri ei. Dar ce are Griqka de-aface cu asta) Doar nu jefuim un cimitir ca si ne imbogilim. Nuwem si piqim pe plmintul in care se afli lequl5sta, asta-i tot!

Kiseliov dldu fuga la telefonul de serviciu gi suni la PalatulTaurida, unde lqi avea sediul guvernul provizoriu. La celSlalt ca-

plt al firului se afla comisarul Voitinski:

- Mulpmesc! O s5-i raportez ministrului justiliei Kerenski...Dar sicriul cu Rasputin fusese deja scos de soldali pe strizi.

Locuitorii care se ingrimldiserl sIJ vadd aveau ,,dovezi materiale"luate din mormAnt. Printre ele, o Evanghelie in saftian scump qi

o icoani mic5, modestS, legati cu o panglicl de mitase, ca o cutie

NECURATUL 1'l

de bomboane, un cadou pentru o onomastici. in partea de jos aicoanei, cu creion chimic, larina scrisese numele ei qi ale fetelorgi se semnase mai jos ,Virubova". in jurul numelor erau scrise cu-

vintele: ,,Ale tale... SalveazS-ne... $i miluiegte-ne." lncepu o nouladunare. Oratorii se urcaserd pe capacul sicriului, ca pe o tribunS,gi vorbeau despre ce fo4i uriaqi, infricogltoare gi animalici se afliacolo, sub picioarele lor, dar ei, cetSleni ai Rusiei libere, o si cal-

ce in picioare curajoqi for[a aceea necuratS, care nu va mai invia...Iar la Palatul Taurida minigtrii erau in gedinf[.

- Este incredibil! fornii Rodzianko. DacI muncitorii din ca-

pital5 o sI afle ci soldafi l-au luat pe Rasputin, pot avea loc eveni-mente nedorite. Aleksandr Fedorici, care e opinia dumneavoastrS?

- Trebuie, rispunse Kerenski, si inlbugim manifestalia cucadavrul pe strada Zabalkanski. Propun si fie luat cu fo4a sicriulgi ingropat pe ascuns in cimitirul ministirii Novodevici...

Seara, lingd gara din farskoe Selo, G. V. Elin a oprit un cami-on care se gribea spre Petersburg, solda$i I'au urcat pe Rasputinin bena maqinii gi au pornit in mare vitezS.

- Uite ce nu mai transportasem, spuse goferul. Am dus qi mo-bili chinezeasc5, qi cacao brazilian5, pinl qi ornamente de pom,dar un mort... $i mai e gi Rasputin! Aqa ceva nu mi s-a mai intAm-plat. Apropo, voi unde trebuie si mergeli, blielit

- Pii, nici noi nu gtim. Dar tu, hr unde mergi, dragul meul

- La garaj. Benz-ul ista e de la Ministerul Cu4ii.

- Du-ne qi pe noi acolo. Noaptea e un sfetnic bun...Camionul cu sicriul lui Rasputin a intrat in garajul Ministerului

Curfii qi a innoptat acolo, in vecinltatea trisurilor luxoase, de nun-ti, ale farilor. Guvernul provizoriu a aflat in zori ci sicriul cu tru-pul lui Rasputin tot mai circula pe strizi, de parcl soldalii incdnu se hotir0seri ce si facl cu el, ceea ce i-a neliniqtit pe miniqtri.Rodzianko, care nu dormise de doui zile, minca fhrl chef un sand-

vici cu brdnzimuceglitl gi oclra posomorAt:

- Ce belea am eu cu Griqka acesta! $i-a fEcut de cap cat a fostviu, iar acum, cdnd e mort, tot nu-mi di pace. Sunafi odati un-.deva! Limurili situa;ia. Tiebuie si facem ceva cu pigAnul ista!

Redactare: DianaGeac6rTehnoredactare: Liviu Stoica

Corecturi: RodicaCreluDesign copert6: AndraPenescu

HEIIHCTA.f, CI.IIABa;renrrfin IIfixy;rsCopyright @ Valentin Pikul, heirs and assigns,2012Copyright O LLC "Publishing House "YECHE',2}|2This translation of Nechistaya sila by Valentin Pikul ispublished by arrangement with LLC "Publishing House"VECHE", Moscow, Russia.

NECURATUL. RASPUTIN $I APUSUL UNEI LUMIValentin PikulCopyright @ 2016 Editura ALLFAToate drepturile rezervate.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiPIKUL', VALENTIN SAVVICINecuratul: Rasputin gi apusul unei lumi / ValentinPikul; trad.: Antoaneta Olteanu. - Bucuregti:ALLFA,20162 vol.ISBN 978-973-724-609 -7

Yol.2. -2016. - ISBN 978-973 -724-606-6

I. Olteanu, Antoaneta (trad.)

821.161. r-31=13s.1

Grupul Editorial ALL:Bd. Constructorilor nr. 20A, et. 3,sector 6, cod 060512 - BucuregtiTel.: 021 402 26 00Fax: 021 402 26 l0www.all.ro

Editura ALLFA face parte din Grupul Editorial ALL.

flleditura.allallcafe.ro

NECURATULRasputin 5i apusul unei lurni

Valentin Pikul

Volumulll

Tkaducere din limba rusi $i note deAntoaneta Olteanu

,ll

1

,

li

I

l

l

i

Recrutarea agenEilor

Pomanagiul o ducea atit de bine, atit de bine... cI nici nu ne

putem imagina! in timpurile noastre, revista Voprosi istorii a pte-

zentat intr-un mod griitor stilul acela de via|5 greu de inchipuit:

,,Apartamentul lui era, in acelagi timp, capelf, qi salon, iar in el se

intilneau homosexuali din tot oraqul... Mincau, beau 9i innoptau

acolo cAte doi ln pat. Trecuseri pe acolo peste o mie de tineri, ade'

sea luaf de prinl chiar de pe stradi. Andronnikov se comporta sus'

pect, dispirind cu cineva in camera de baie." O sI completez eu: lnliceele militare din Petersburg se ddduse un ucaz secret - prinFlM. M. Andronnikov (Pomanagiul) trebuia si fie evitat! Dar, aqa

cum se gtie, suveranul, ,,un mare milostiv", ii proteia pe pederaqti.

Cum sI spun, stltea de pazila casa familiei lor! Iar in lista lung5

de nume flcutd de prini gi de Virubova, in care toatd omenirea

se impirlea intre ,,ai noqtri" gi ,,ai 1or", homosexualii erau incluqi

in secta secreti a ,,alor noqtri"... Uneori imi spun: n-au fost oa-

meni, ci niqte comici! Dup[ revolulie, un valet al prinfului, un oa-

recare Kilter, a depus o mlrburie despre Pomanagiu: ,,Aproape infiecare zi lua de la banci cAte o mie. Vinul, alb gi rogu, curgea invaluri. Am cumpirat odati dintr-un beci englezesc o mie de sti'

cle de vin, care abia i-au aiuns pentru doui slptimAni. De pe ma-

si nu lipseau icre, batog, antoa, torturi, salamuri scumpe qi alte-

1e." De unde atita lux, cititorule? Se poate rispunde cu o alti in-

trebare: ,,Dar pentru ce dracu' mai exista slSvita cavalerie rusil"

NECURATUL 17

Caii cavaleriei sunt mereu rlpuqi de molime, iar pieile animalelormoarte costd pulin. Din ce ar mai fi ficut incllpril in primivaraluitgtz, Pomanagiul a plecat in Turkestan, intr-o alti deplasare a

lui Suhomlinov. Au cumplrat ieftin nigte piminturi frumoase inFergana, cu bumbac Ai vip-de-vie, qi le-au vindut pe sub mAnI pe

niqte prefuri nebuneqti... Acum e clar cI Pomanagiul nu stitea cu

mAna intinsS, inghepti, la trecitori!Odati a dat buzna la el in apartament directorul departamen-

tului de polifie, Stepan Belefti... Nu, nu, cititorule! Nu te pripi sipui riul in fa!5. Belelki era un blrbat perfect normal, fhr5.inclinaliidecadente, un familist de exceplie. Ce demon il adusese acolo, nuqtiu. Dar il adusese...

- Vreli si beli ceva? il invitl Pomanagiul.

- Nu se poate. Mdine am raport la ministru.Stlturi de vorbi. Belelki spuse:

- Dar eu sunt un autodidact serios.

- Cum aqa? se minunl Pomanagiul.

- Imaginali-vd! Cum am ajuns la departamentul de poli$e,am inceput si mI cultiv serios. $i +titi ce citesc?

- Edgar Poe?

- Ei, pe naiba... Citesc monografii serioase ale unor cunosculiistorici ai revoluliilor - de la Carlyle la Albert Vandal. Nu vI as-

cund, sunt interesat sI gtiu ce se intdmpli in timpul revoluliilor cu

oameni ca mine... Sofia imi spune: ,,Stepan, nu te b5ga, o si pie-

ri!" Dar eu m-am bdgat deja. $i nu mai pot si ies. Stau cufundatin gAnduri qi v5d ci pietrele de moarl se invnrt... Doar istoria ne

arati cI sfir;itul o sI fie unul singur: te spdnzurl sau te impuqci.Nu qtiu ce e mai bine. Dar asta mI face si fiu combativ gi fac ori-ce si calc in picioare scAnteile...

- Probabil ali obosit, il compitimi Pomanagiul.

- Groaznic! Abia imi mai tArisc picioarele.

- Vreli?

- Cel

- Ei... asta.

- N-am inleles.

1B VALENTIN PIKUL

- SI vI odihniqi, zic... Vrelil SI vI venili in fire.

- PIi, nu mi-ar strica... Dar cumlPomanagiul ii dldu un praf intr-o pungul5 de farmacie, il du-

se in baie gi il incuie acolo singur. ii strigi prin uqi:

- Inspirali... totul o se se Hmpezeasci.DupI ce inspirS, Stepan ieqi pe coridor cu nasul alb.

- Dar cu ce m-afi servitl intrebl el curios.

- Cu pufinl cocainS. Calitatea intii.

- Pii, nu sunt prostituati. M5car s5 mI fi prevenit...

- Viala e o chestie grea, cugeti prinpl.

- CetI agitalie, cit chin, se intristl Stepan. Am deja patruzecide ani. Dar ce lucruri bune am vizutinviala astal

- Dar credefl cI eu am vlzut lucruri bune?

- Numai banalitili! $i tot aqtept sI inceapl sirbdtoarea...

- Da, vi e greu. Treceli pe la mine mai des.

- Mulpmesc. Cocaina chiar nu e rea, te limpezegte.Pomanagiul ilconduse la uq5.

- $tiu o elevl de gimnaziu. Pe mine nu mi intereseazl, daroamenii cunoscitori spun cI e tare pitimaqi... chiar muqcI!

- Ce spuneli, ce spunef! se sperie Belegki. Sunt un om cuprincipii morale ferme... Am o so1ie, aur curat. Eu sunt fiu deprlvlliaq, dar soEia e nobilS, din familia Drupov, fiic5 de general...Si nu-mi mai propuneqi aqa ceva!

Uqa se inchise, dar Pomanagiul, din experienlI, gtia ci Beleftio sI mai intre de multe ori pe ea. Prinqul nu suporta femeile, iarbordelul lui era vizitat numai de Natalia Illarionovna Cervinskaia.

.-@.

De unde ap5ruse eal Ooo, dama asta e demni de atenqie... SIincepem prin a spune ci era veriqoara primului so1 al EkaterineiSuhomlinova. La procesul de divo4, l-a suslinut mai intii pe frate-le ei, Butovici, dar apoi, dupi ce a evaluat avanta;'ele prieteniei cuministrul, a schimbat tabira qi a trecut de partea Suhomlinovilor.Conform documentelor, Cervinskaia pare a fi o femeie vicleanl,

NECURATUL 19

care doregte sI ia de la via!5 tot mai mult qi tot mai bun, lucru ca-

racteristic unor firi burgheze. Duduili sIrac5 din provincie, era tarepretenlioas5 qi, ca orice absolventi a Institutului Smolnii, numearuginati oulle ,,fructe de g5in5". Femeie deja maturS, care iubisepulin (dar era tare iubiti), avea un apetit nestlvilit, de lup, pentruplicerile tinere1ii... La marele banchet de la Ministerul de R5zboin-a avut noroc, clci Suhomlinov nu i-a gisit o funclie pentru fe-mei. Cervinskaia a fost luati de Altschuller in biroul lui. Dar asta,desigur, e pulin pentru o femeie care imbltrine$te qi triiegte ca

pe ace, cu presimlirea ce undeva incl tinjegte dupi ea weun prin!de basm, care va cldea la picioarele ei gi-i va cere o noapte de iu-bire. imbrlcati din pomenile lui Altschuller, cu un lirx lipsit degust, madam Cervinskaia lua chitara cu panglicd scumpl qi apar-tamentul ministrului se umplea de cdntecul leoaicei care tdnjeain citunul din regiunea Konotop qi se numea Utopa:

Mergi beat5, mergi palidiPe strizile intunecoase, singuri de tot,

fi se ivesc o pliculd de arami$i draperiile albastre de la fereastra lui...

in clutarea unor senzalii tari, Cervinskaia a dat buzna inAngliskii Prospekt, unde, pe atunci,locuia Griqka Rasputin. Ce a

fbst intre ei (qi daci a fost, de fapt, ceva), nu pot s5-mi explic.' Darf'emeia i-a povestit aga generalului Suhomlinov:

- Grigori qi-a dat seama ci sunt singura femeie din lumeasupra cireia, ca birbat, nu are nicio influen|5. Din moment ce a

avut un eqec, gi-a luat labele de pe mine qi ne-am apucat sI bemceai, ca nigte amibe asexuate... Vreli si vd fac cunoqtin|5 cu el?

Suhomlinov didu ingrozit din miini.

- Orice, dar nu cu monstrul dsta...

' In cunoscuta carte Rasputin und die Frauen (Berlin, t9z7l apare un tabelcurios al relaliilor lui Rasputin cu societatea din capitali; acolo, printre,,admiratoarele" lui fidele, e trecute gi N. I. Cervinskaia. (N. a.)