Embed Size (px)
Citation preview
BUZATU NICOLETA MONICAMASTER TURISM SI DEZVOLTARE REGIONALAANUL I, GRUPA 6112
1. RESURSE TURISTICE
Zona turistica a judetului Iasi, cuprinde sudul Regiunii turistice a Campiei Moldovei,
avand ca centru generator de multiple activitati turistice municipiul Iasi. In afara ansamblului de
obiective din cadrul acestuia, in zona se includ toate localitatile ce au relevanta pentru turism din
lungul Bahluiului si Bahluetului (se dezvolta ca o axa turistica secundara de legatura cu valea
Siretului) precum si cele aflate pe paraiele ce coboara din abrupturi in trepte (cueste)aflate in
nordul Podisului Central Moldovenesc. Tot acest ansamblu orografic se dezvolta pe terasele si
versantii josi ai vailor care in raport cu albia Bahluiului realizeaza un imens amfiteatru natural pe
care se dispun cartierele orasului, celelalte localitati si cea mai mare parte a cailor de
comunicatie.
Resursele turistice naturale
- relieful – atractivitate din punct de vedere peisagistic
o Coasta Iasilor
o Dealul Repedea-cel mai cunoscut punct de belvedere de pe teritoriul judetului Iasi
o Dealul Catalina – Cotnari
o luncile largi ale raurilor si multitudinea de forme fluviatile ce le insotesc:
meandre, belciuge, cursuri parasite
- clima – bioclimat sedativ al regiunii de dealuri, caracterizat prin:
o factori climatici cu caracter moderat tot timpul anului
o organismul nu trebuie sa faca eforturi mari de aclimatizare
o se implica in cura alaturi de celelalte componente balneare: apele minerale si
namolurile terapeutice
- hidrografia
o izvoarele hidrominerale
o rauri si lacuri, ce atrag turistii prin:
posibilitatea practicarii inotului, plaja, pescuit, odihna
valoare peisagistica
diversificarea posibilitatilor de agrement
- vegetatia si fauna
2
o padurile de agrement Breazu, Ciric, Ticau, Repedea – Barnova, ofera diversitate
peisagistica reprezentand si zone de recreere si destindere
o fauna cinegetica si piscicola
o rezervatiile naturale: Repedea, Valea lui David, Humosu, Padurea Uricani, etc.
- resursele turistice naturale ale judetului Iasi nu constituie baza turismului in judet, fiind
mai mult fundal pentru desfasurarea unor activitati turistice motivate de alte atractii (antropice in
primul rand)
Resursele turistice antropice
Municipiul Iasi
- fosta capitala a Moldovei in secolele XVI-XIX, este in prezent un important
centru industrial, cultural (Universitatea, teatru dramatic, opera, filarmonica, case de cultura),
comercial, nod rutier si de cale ferata.
- numeroase obiective de mare interes turistic: cladiri si monumente de valoare, din
secolele XVI-XIX, fragmente din zidurile Curtii Domnesti, biserici: Sfantul Nicolae, Manastirea
Galata, Manastirea Golia, Manastirea Trei Ierarhi, Manastirea Cetatuia, Catedrala Mitropolitana,
palate, Tetrul National, Universitatea, Palatul Culturii, numeroase muzee, Observatorul
Astronomic, Parcul Copou, cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, hipotermale,
bromurate, sodice, bicarbonatate.
Principalele probleme cu care se confrunta municipiul Iasi din punct de vedere al
dezvoltarii functiei sale turistice sunt:
-pozitia geografica – amplasare excentrica fata de axul turistic international al Siretului, dezvolta
un flux de tranzit doar pe tronsonul magistralei rutiere E 20 de pe teritoriul vestic al judetului.
-pentru promovarea functiei turistice a localitatii sunt necesare noi legaturi rutiere dinspre vest
spre est care sa vizeze devierea acestui flux international si spre municipiul Iasi, cat si spre judet
acolo unde este posibil.
-avandu-se in vedere existenta elementelor de atractie pe traseele ce conduc la zone turistice de
mare interes (nordul Bucovinei, Ceahlau, Rep. Moldova) orasul poate deveni nu doar un punct
de tranzit ci si un important nod turistic.
-infrastructura turistica (indeosebi cea a unitatilor de cazare)
-disfuctionalitatati majore in acest sens - neincadrarea in standardele internationale in ceea ce
priveste calitatea serviciilor oferite, standardele ecologice.
3
La nord de Iasi - mai multe drumuri catre Prut sau in lungul unor afluenti ai
acestuia, spre orasele din nord (Botosani, Dorohoi).
- frecvent se merge in bazinul Ciric, unde ca puncte de atractie sunt lacurile de
acumulare, complexul turistic amenajat, manastirea Aroneanu (secolul al XVI-lea).
La sud de Iasi, pe axa ce duce la Vaslui, cele mai importante localitati din zona cu
obiective cu valoare turistica sunt:
-Bucium (biserica din secolul al XVI-lea);
-Uricani - rezervatie forestiera cu o suprafata de 68 ha unde sunt ocrotite specii de stejar, carpen,
tei;
-Barnova – manastirea Sfantu Gheorghe din secolul al XVII-lea, cu chilii si zid de incinta, shitul
Tarata, biserica Adormirea Maicii Domnului; tot in comuna Barnova se gaseste Rezervatia
palinologica “Ion Inculet”, unde se pot intalni un stejar de 150 de ani, salcamul japonez si doi
nuci negri de 100 de ani;
-Ciurea – manastirea Hlincea cu biserica Sfantul Gheorghe din secolul al XVI-lea cu pictura
interioara, han din secolul al XIX-lea, Rezervatia paleontologica Repedea.
Catre sud-est - doua sosele care se intind in lungul Prutului si spre Vaslui.
-Schitu Duca (biserica Adormirea Maicii Domnului, rezervatia naturala Poieni cu o suprafata de
9,2 ha),
-Costuleni (biserica din lemn din secolele XVIII-XIX),
-Cozia (vestigii din epoca fierului care au dat numele culturii hallstatiene, centru pomicol si
viticol),
-Prisacani (biserica Sfintii Voievozi-secolul XVIII ctitorita de Veniamin Costache)
Catre vest, pe drumul de la Iasi la Pascani - axa turistica principala ce duce in
valea Siretului, in lungul vailor Bahlui si Bahluet - saua de la Ruginoasa cu o ramificatie din
Targu Frumos spre sud-vest, peste saua Strunga. Importante sunt localitatile:
-Podu Iloaiei – oras situat la confluenta Bahluiului cu Bahluetul, 9724 locuitori in 20021;
atractivitate prezinta lacurile de baraj natural, cu potential piscicol, si biserica din secolele XVI-
XVIII;
1 www.insse.ro
4
-Popesti (centru etnofolcloric, biserica de lemn Sfanta Treime din secolul XVII, biserica din zid
din secolul XVIII, conac in stil neoclasic din secolul XVII), Sinesti (biserici din secolele XVIII-
XIX), Madarjesti (biserica din lemn din secolul XIX);
-Targu Frumos – unul dintre cele mai vechi targuri moldovenesti; Biserica Domneasca Sfanta
Parascheva – secolul XVI, ctitoria domnitorului Petru Rares, bisericile Sfantul Nicolae si
Pogorarea Sfantului Duh din secolul XIX. Orasul se afla la o importanta intersectie de drumuri
care conduc la obiective istorice, de peisaj, cu valoare deosebita, inscrise pe contactul dintre
Campia Moldovei si Dealul Mare, situatie care il va impune in timp ca centru turistic;
-Ruginoasa (palat in stil neogotic ridicat in anul 1811, resedinta domnitorului Al. I. Cuza - in
prezent muzeu memorial, biserica Adormirea Maicii Domnului, urme de cultura materiala din
neolitic). Spre sud, la cativa kilometri se afla localitatea Helesteni (centru viticol). Spre sud se
poate merge la Ion Neculce (ruinele conacului familiei Neculce);
-Strunga – statiune balneoclimaterica de interes local cu ape minerale bicarbonatate, sulfatate,
magneziene, calcice si sodice. Obiective: bisericile Sfantul Nicolae si Sfantul Gheorghe din
secolul XVIII, sit arheologic al culturii Cucuteni. Localitatea reprezinta un loc si popas turistic.
Catre nord, de la Targu Frumos spre Botosani, se insira localitatile turistice:
-Cucuteni – celebra prin complexul muzeal al neoliticului pus in evidenta printr-un muzeu
arheologic cu importante vestigii arheologice neolitice, mormant cu tezaur traco-getic. In plus,
aici se mai gasesc casele familiei Cantacuzino, biserici din secolele XVIII-XIX – Schimbarea la
Fata si Sfintii Voievozi, izvoare sulfatate;
-Cotnari – podgorie renumita din secolul XV si centru etnografic. In zona se mai gasesc: un sit
arheologic, beciurile domnesti, ruinele unei biserici catolice din secolul XV, biserica Cuvioasa
Parascheva din secolul XV ctitorita de Stefan cel Mare;
-Ceplenita – conacul familiei Cantacuzino, pod de piatra din secolul XV, biserica din secolul
XIX; Deleni – manastire din secolul XVIII si palatul Ghica din 1730;
-Harlau – oras cu 11271 locuitori in 2002, fost targ, cu importanta turistica remarcandu-se
Muzeul Vinului, ruinele cetatii domnesti, biserici din secolele XV-XVI.
-Frumusica – centru de olarit si centru viticol; Flamanzi – locul de unde a pornit rascoala de la
1907, obelisc si muzeu dedicate acestui eveniment; Copalau – centru etnografic, fortificatie
getica de pamant din secolele V-VII; Cosula – biserica ctitorie a lui Petru Rares din secolul XVI,
5
inconjurata de zid din caramida si turn cu clopotnita din secolul XVIII; Cristesti – biserica din
lemn din secolul XVIII, icoane din secolul XVII, elemente etnografice.
- printr-un proiect in valoare de aproape 6 milioane €, realizat in parteneriat de comunele
Cotnari, Ceplenita si Scobinti, se va reface ”Drumul Vinului” care lega Cotnariul de Harlau. Din
vechiul drum s-a mai pastrat podul, construit la porunca lui Stefan cel Mare.
Axa turistica Siret, portiunea de pe teritoriul judetului Iasi, are un potential turistic
realizat de imbinarea unor elemente naturale care dau peisaje locale distincte, cu multe obiective
(istorice, religioase, culturale, artistice), concentrate atat in orasul Pascani, cat si in cateva
localitati rurale. De importanta turistica sunt:
-Municipiul Pascani – obiective - edificii de la finele secolului XIX si din secolul XX.
-factorii favorabili activitatii de turism din Pascani sunt: cadrul geografic pe care-l ofera valea
Siretului, in acest sector, si dealurile impadurite din imprejurimi.
-obiective antropice: Muzeul memorial “Mihail Sadoveanu”, in casa natala a scriitorului, Muzeul
de Etnografie in casa boiereasca Cantacuzino-Pascanu, biserica Sfintii Voievozi din secolul al
XVII-lea.
In zona limitrofa municipiului Pascani si in cadrul municipiului se practica
urmatoarele forme de turism:
-Turismul itinerant – municipiul Pascani este un nod de cale ferata aflat pe axele de penetratie
spre: Iasi, Carpatii Orientali, Bucuresti, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre; apropierea de
drumul european E 20 influenteaza intr-o oarecare masura turismul in zona prin fluxul de turisti
care se indreapta spre municipiul Iasi.
-Turismul cultural-istoric este sustinut de existenta unor monumente cu valoare istorica
amplasate in municipiu.
-Turismul de sfarsit de saptamana/de agrement este sustinut de amenajarile turistice de la Codrii
Pascanilor, de padurea din perimetrul comunei Motca, de iesirile in zona apropiata a raului Siret.
-Mircesti – localitate pe dreapta Siretului in care se gaseste Muzeul memorial “Vasile
Alecsandri” in casa in care a trait scriitorul in ultima parte a vietii.
-Miclauseni – localitate pe stanga Siretului, avand ca obiective turistice castelul Sturdza din
secolul XVIII, cu statuia domnitorului I. Sandu Sturdza, biserici din secolele XVIII-XIX. Pe
drumul ce urca in saua Strunga, spre Targu Frumos se afla complexul turistic Trei Iazuri.
6
2. FORME DE TURISM
Turismul cultural
- legat de prezenta monumentelor istorice;
- patrimoniul “judetului muzeu” al Romaniei: 526 de locuri arheologice, 20 de case memoriale
din care 10 sunt muzee cat si 580 monumente istorice si arhitecturale
- locul doi in Romania ca oras cultural
Motivatii ale turistilor pentru acesta forma specifica de turism:
- educarea personala sau a familiei,
- satisfacerea curiozitatii,
- cautarea ineditului,
- trairea unor experiente culturale,
- cautare de stimuli pentru experiente intelectuale,
- dorinta de a vedea o comunitate asemanatoare sau cea de a avea experiente cu totul
diferite fata de viata de zi-cu-zi,
- interactiune culturala,
- relaxare.
- printre avantajele dezvoltarii turismului cultural se numara independenta de un anumit sezon si
de calitatea infrastructurii (intereseaza mai mult importanta culturala a obiectivului).
- dezavantajele sunt legate de faptul ca se adreseaza unui public avizat, cu inalt nivel de
instructie si cultura si este mai scump decat turismul de agrement.
- turismul cultural reprezinta o forma moderna de a petrece vacanta, o forma in plina expansiune.
Astfel de vacante, cunoscute sub denumirea generica de “circuite, orase si cultura” detin in tarile
occidentale ponderi importante in structura destinatiilor de vacanta.
Turismul ecleziastic
- Iasul a ajuns in momentul de fata, un oras de pelerinaj, mai ales in luna octombrie, cand
Moastele Sfintei Parascheva atrag mii de turisti.
Centrul de Pelerinaj Sf.Paraschiva a organizat peste 354 de pelerinaje dintre care: • 31 de
pelerinaje in strainatate;
• 323 de pelerinaje in Romania, in special in regiunea Moldovei.
7
- in judetul Iasi - aproximativ 180 de biserici si manastiri; aproximativ 60 numai in orasul Iasi.
- peste 10 biserici din orasul Iasi sunt de o valoare inestimabila
- forma de turism ce se adreseaza in special segmentului de turisti cu varste peste 35 ani
- dezvoltare dificila a acestei forme de turism din cauza proximitatii manastirilor bucovinene, cu
care judetul nu poate rivaliza
Turismul de afaceri
- practicat cu predilectie in orasul Iasi
- este considerat printre cele mai importante surse de venituri pentru industria hoteliera autohtona
- aceasta forma de turism aduce turisti nu numai in weekend sau in concediu oferind astfel o
continuitate sezonului turistic/ reducerea sezonalitatii
- este influentat de turismul de tranzit (in interes de afaceri, personal sau de serviciu), acesta fiind
stimulat intr-o oarecare masura si de deplasarile persoanelor inspre si dinspre Republica
Moldova
- In cadrul Centrului expozitional Moldova Iasi sunt proiectate cinci sali de conferinta. Firmele
avand ca domenii de activitate organizarea de targuri si expozitii, servicii de marketing si servicii
de relatii publice vor avea posibilitatea de a se dezvolta in cadrul incubatorului de afaceri.
Turismul de agrement
- localizare: in preajma municipiului Iasi in ariile impadurite de la Paun, Repedea, Barnova,
Ciric, Breazu, Cetatuia, Pietraria - Poieni - Schitu Duca si in preajma lacurilor de acumulare:
Aroneanu, Ciric, Venetia
- Ezareni – baza nautica de agrement ce propune activitati ca paintball si plimbari pe apa cu
ambarcatiuni cu motor (barci, skijeturi), hidrobiciclete, barci cu vasle.
- platoul de la Repedea – ofera o frumoasa panorama asupra Iasului.
- rolul zonelor de agrement este hotarator pentru viata urbana prin functiile si efectele favorabile
pe care le are asupra sanatatii omului.
- aceste zone capata o importanta mereu crescanda datorita ritmului rapid de crestere al vietii
urbane, de poluare, de crestere a intensitatii zgomotului, avand drept urmare tendinta de evadare
si refugiere a populatiei in zonele verzi din oras si din afara acestuia.
8
Turismul etnografic
- legat de organizarea unor targuri de ceramica ("Cucuteni 5000") precum si festivaluri cu
caracter folcloric ("Datini si obiceiuri de iarna);
Turismul balneo-medical de interes zonal
- complexul balnear si de recuperare de la Baile Nicolina si Spitalul de recuperare;
- promovarea climatismului in ariile forestiere de la Barnova pentru cei internati pentru perioade
mai lungi in Sanatoriul Barnova
- statiunea Strunga – foarte cunoscuta inainte de 1990
Turismul sportiv localizat in cadrul ariilor cinegetice in padurile de la sudul Iasului;
turismul stimulat de intrecerile sportive din perimetrul lacurilor de la Dobrovat, Aroneanu
(lacurile Dorobant si Aroneanu), concursurile aviatice din cadrul Clubului Aeronautic Moldova,
intrecerile sportive din arenele municipiului, intrecerile de orientare turistica etc.;
Turismul stiintific
- stimulat de existenta rezervatiilor naturale si arheologice: Rezervatia Paleontologica Repedea,
Valea lui David, Rezervatia arheologica Cucuteni, dar si a prezenttei Gradinii Botanice.
Turismul uval (viticol)
-forma de turism ce poate fi practicata datorita existentei vestitei podgorii de la Cotnari
- localitatea Cotnari dispune de o impresionanta si valoroasa vinoteca, cu o vechime a vinurilor
cuprinsa intre anii 1956 si 2000. Din productia 1956, vinoteca Cotnari SA se afla 1.793 sticle,
din soiul Grasa de Cotnari, iar 343 sticle vor fi pastrate, in premiera nationala, ca si valori in
Tezaurul BNR.
-Tamaioasa Romaneasca 2005 a obtinut la competitia mondiala a vinurilor “Concurs Mondial de
Bruxelles” 2007 medalia de aur, singura medalie de aur obtinuta de un vin romanesc
9
Infrastructura
- transport public in comun municipiile Iasi (tramvai, troleibus, autobus) si Pascani
(autobus);
- 322 km de drum national, 471 km de drumuri comunale modernizate, 711 km de
drumuri comunale pietruite
- densitatea retelei de cale ferata este de 53 km / 1000 kmp;
- Iasul are un aeroport si o aerogara internationale
- nivelul infrastructurii judetului creeaza bariere in dezvoltarea turismului; o
modernizare a infrastructurii judetului poate atrage un numar mai mare de turisti datorita
potentialului turistic, dar si a usurintei de a ajunge in anumite zone neexploatate inca (un sfert
din cei peste1000km de drumuri judetene fiind neasfaltate).
Proiecte in desfasurare
- „Promovarea turismului transfrontalier“ – achizitia unui infochiosc ce urmeaza sa fie
amplasat la granita dintre judetul Iasi cu Moldova de peste Prut. Cu ajutorul acestuia,
turistii care intra in judetul Iasi vor putea afla informatii despre institutiile si
obiectivele turistice de la noi, iar cei care merg in Republica Moldova vor obtine date
despre obiectivele de acolo
- Proiectul “Palas”
- Zona Metropolitana
- Parcul Tehnologic
- potentialul turistic natural in judetul Iasi este asigurat in principal de varietatea
peisajului in care se impun abrupturile de cueste, palcurile de padure, lacuri si izvoare minerale
- potentialul turistic antropic este cel mai insemnat, judetul concentrand obiective de
natura istorica, cultural artistice si economice
- aproximativ 85% dintre turistii ce viziteaza judetul sunt atrasi de potentialul turistic
antropic, Municipiul Iasi detinand majoritatea obiectivelor antropice vizitate
- potentialul turistic natural vine in completarea celui antropic, acesta din urma
reprezentand baza turismului judetului Iasi
10
- prin valorificarea potentialului cultural si natural se creeaza oportunitati de locuri de
munca si diversificarea economiei locale
- turismul cultural reprezinta unul dintre domeniile importante ale turismului, situandu-se
atat inaintea pietelor traditionale cat si a altor nise turistice, cum ar fi artele.
- cercetarile au indicat ca turistii care practica turismul cultural cheltuiesc cu 38 % mai
mult pe zi si au o durata a sejurului cu 34% mai lunga decat turistii care practica forme
traditionale de turism
11
3. ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI
- prezenta a numeroase monumente istorice de importanta nationala si internationala
- existenta de izvoare minerale importante atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ si
a facilitatilor oferite de statiunile balneoclimaterice
- existenta unui numar mare de arii protejate (parcuri nationale, naturale si rezervatii)
- desfasurarea de multiple evenimente culturale, congrese nationale si internationale
- existenta Targului Regional de Turism – prima editie in mai 2008
PUNCTE SLABE
- rata scazuta de folosire a capacitatii hoteliere curente (in lunile de iarna) si o foarte scazuta
rata de stationare peste noapte;
- importante lanturi hoteliere internationale nu sunt prezente in regiune.
- lipsa unui sistem de rezervare on-line
- bazele de tratament aferente unor statiuni balneare au un grad inalt de uzura
- lipsa unui sistem organizat de indicatoare pentru obiective si trasee turistice
- activitati de marketing turistic si management al destinatiei insuficient dezvoltate
- insuficienta dezvoltare/valorificare a infrastructurii de agrement
OPORTUNITATI
- prezenta circumstantelor adecvate pentru a dezvolta diferite forme de turism: religios, de
agrement si istoric, de afaceri
- restaurarea/renovarea/reabilitarea obiectivelor turistice aferente patrimoniului cultural-istoric
si valorificarea turistica a acestora
- oportunitati de finantare a turismului prin fonduri publice
- implementarea de proiecte de infrastructura turistica de catre administratia publica locala
AMENINTARI
- patrimoniul istoric si arhitectural al orasului este insuficient protejat si capitalizat.
- infrastructura de transport neadaptata la standardele comunitare
- competitie puternica la nivel de destinatie
- neconstientizarea rolului introducerii sistemului de management al calitatii in sectorul
turistic
12
4. PROPUNERI DE OBIECTIVE STRATEGICE
1. Crearea unui parteneriat public-privat din care sa rezulte definirea si punerea in
practica a unei strategii pe termen lung de orientare si dezvoltare a turismului iesean
- crearea unui lobby comun (voci unice) este necesar pentru ca strategiile de dezvoltare judetene
sa tina cont de planurile pe termen lung de dezvoltare a turismului
- acest obiectiv trebuie sa tina cont de interesele tuturor grupurilor implicate direct sau colateral
in activitati de turism:
- agentii de turism
- furnizori de servicii in turism: cazare, masa, transport, divertisment,
- autoritati locale
- potentiali investitori in turismul iesean
- beneficiari colaterali din turism: comercianti, alte societati care vor putea beneficia de
pe urma unui aflux mare de turisti in Iasi
2. Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de turism in vederea cresterii atractivitatii
turistice judetene
- Esentiala este reabilitarea si dezvoltarea spatiilor de cazare si tratament pentru
desfasurarea unui turism de calitate care sa atraga vizitatori pe termen lung
- crearea / modernizarea si diversificarea dotarilor de agrement (inclusiv, amenajari si
ecologizari de lacuri)
- constructia si modernizarea facilitatilor pentru turismul balnear impreuna cu oferirea unor
servicii complexe de tip wellness
- statiunea balneara Nicolina rezista doar prin intermediul sistemului subventionat de bilete
de tratament si nu este orientata in directia turismului propriu-zis. Statiunea Strunga a fost
abandonata si inchisa, necesitand investitii in reabilitare si modernizare; nu exista amenajari
pentru valorificarea numeroaselor izvoare cu ape minerale cu proprietati terapeutice si curative
3. Reabilitarea obiectivelor turistice ce apartin patrimoniului cultural, istoric,
ecumenic
13
- Judetul Iasi dispune de numeroase obiective, in special arhitecturale, insa multe din ele,
fiind foarte vechi, se afla intr-un grad avansat de degradare
- legislatia privind conservarea cladirilor si pastrarea caracteristicilor arhitecturale nu este
implementata
- Este necesara restaurarea cladirilor cu elemente arhitectonice traditionale, centrelor
culturale, muzeelor, bisericilor, statuilor, in vederea introducerii lor in circuite turistice.
- Reabilitarea Universitatii, a Bibliotecii Centrale, a Hotelului Select, a facut ca aceste
obiective turistice sa fie mult mai apreciate
4. Dezvoltarea functiei turistice in orasele judetului
- Centrele urbane ale judetului Iasi, impreuna cu zonele inconjuratoare dispun de un
potential turistic insemnat, dar foarte putin valorificat
- Orasele Pascani si Harlau beneficiaza de prezenta in apropiere a unor zone impadurite ce
ar putea fi tinta turismului de week-end; in plus, intalnim obiective turistice unice in judet
(Muzeul Vinului - Harlau)
- Dezvoltarea turismului ar contribui la dezvoltarea economica a oraselor
5. Crearea de centre/oficii de informare judetene cu filiale in orasele judetului (in gari,
autogari, aeroport) si ghisee de informare in zona atractiilor turistice
- In orice zona s-ar afla un turist, este necesara existenta unor centre care sa-i puna la
dispozitie orice fel de informatie solicitata
- aceste oficii de informare trebuie sa informeze gratuit turistii in legatura cu:
o obiectivele turistice, posibilitatile de petrecere a timpului liber, excursiile ce pot
fi realizate in si din zona.
o unitati de cazare, restaurante, discoteci, pub-uri
o tematica, adresele, programul de vizitare al muzeelor, caselor memoriale
o evenimentele culturale care se petrec in oras, sau in zona
o manastirile si bisericile din oras/ zona, precum si programul sarbatorilor religioase
o tirgurile si expozitiile care au loc in oras/ zona, program si participanti
o locuri de plimbare si recreere
14
6. Dezvoltarea unui sistem de marcare a atractiilor turistice in judet (panouri, harti
turistice pe drumurile nationale si judetene, gari autogari, aerogari)
- trebuie sa ne gandim la un turist ca la o persoana ce se afla pentru prima data intr-o zona,
avand dorinta de a vedea cat mai multe obiective turistice; lipsa indicatoarelor catre
obiectivele turistice, si a marcajelor este o deficienta majora
- marcarea atractiilor turistice faciliteaza vizita oricarui turist, si in plus, aduce reale
avantaje din prisma numarului de vizite – intr-un oras ce dispune de numeroase marcaje
si indicatoare turistii vor vizita mult mai multe obiective
7. Dezvoltarea turismului de afaceri
- Dezvoltarea economica, aparitia de noi oportunitati de afaceri, precum si cresterea
numarului de evenimente gazduite de Iasi sunt avantaje reale pentru dezvoltarea
turismului de afaceri
- la conditii de organizare similare, un eveniment poate fi planificat in Iasi la jumatate din
costurile pe care le presupune organizarea sa in capitala.
- dezvoltarea turismului de afaceri reduce foarte mult sezonalitatea in domeniul turistic
- este printre cele mai importante surse de venituri pentru industria hoteliera autohtona
- gradul de ocupare al capacitatilor de cazare care se adreseaza acestui segment de turism
este estimat la 70% in cursul saptamanii
- pentru indeplinirea acestui obiectiv este necesara amenajarea unor centre de conferinte si
afaceri in cadrul structurilor hoteliere
8. Crearea de retele de rezervare on-line a serviciilor turistice
- Dezvoltarea retelelor de comunicare intre centrele de informare din judet si cele
regionale, nationale si internationale si integrarea standardizata a acestora prin interconectare
vizand direct dezvoltarea si imbunatatirea sistemului de rezervari
- E-turism-ul face parte din aria de “desfacere” a comertului electronic
- Pentru industria turistica, comertul electronic reprezinta o oportunitate, deoarece
oferta sa este adusa mai aproape de clientul potential, iar pe de alta parte, activitatea
agentilor economici din turism poate fi mai usor globalizata.
15
- sistemul de rezervare computerizata are avantajul de a reuni serviciile de informare,
rezervare si vanzare
- Agentiile de turism din Iasi si mai ales turoperatorii trebuie sa se alinieze treptat
tendintelor inregistrate la nivel mondial construindu-si site-uri ce ofera nu numai
informatii, dar si posibilitatea cumpararii online a unor produse si servicii turistice.
9. Dezvoltarea retelei de pensiuni in zona metropolitana prin intermediul accesarii
fondurilor europene
- Zona Metropolitana Iasi este direct influentata de evolutia orasului
- turismul si agrementul au fost deja identificate ca directii principale de dezvoltare pentru
comunele: Barnova, Tomesti, Rediu, Schitu Duca, Aroneanu
- accesibilitatea fizica a zonei este de buna calitate, diversificata si in continua dezvoltare
(aeroportul in extindere)
- oportunitati de dezvoltare a unui sistem de pensiuni agroturistice care sa diversifice oferta
de cazare si agrement a judetului
- cadru natural propice pentru dezvoltarea agroturismului: existenta padurilor de agrement,
a versantilor impaduriti unde se pot realiza drumetii
- pentru implementarea unui proiect in domeniul turistic pot fi accesate atat fonduri
structurale si de coeziune, care merg pe principiul alocarii nationale, cat si programe
comunitare, unde proiectele sunt selectate la nivel european.
10. Promovarea judetului pe plan national si international
- imaginea joaca un rol foarte important in decizia de a alege o destinatie de vacanta
- promovarea judetului se poate realiza prin organizarea de targuri, expozitii muzeale
etnografice si manifestari culturale, festivaluri, actiuni si campanii de promovare
integrata a produselor turistice locale si judetene
- realizarea de publicatii promotionale si audio-video si distribuirea acestora in media
turistica
- realizarea unui site de prezentare si promovare a turismului din regiune
- realizarea de ghiduri turistice, harti si alte materiale de promovare;
16
5. BIBLIOGRAFIE
1. Cianga, N., - Romania. Geografia Turismului, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 1998
2. Ielenicz, M., Comanescu, L., - Romania-Potential turistic, Editura Universitara, Bucuresti, 2006
3. Statutul Cadru al Judetului Iasi
4. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila
5. www.adrnordest.ro
6. www.aptiasi.ro - Asociatia Patronala a Turismului Iesean
17
