Dezvoltarea durabilă - cerinţa majoră a protecţiei mediului

înconjurător

• Conceptul de dezvoltare durabilă (sustenabilă) s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor decenii, în cadrul unor dezbateri ştiinŃifice aprofundate pe plan internaŃional şi a căpătat valenŃe politice precise în contextul globalizării.

• Raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat Limitele creșterii (Raportul Meadows).

• Documentul sintetiza datele privind evoluŃia a 5 parametri :

- creşterea populaŃiei,

- impactul industrializării,

- efectele poluării,

- producŃia de alimente

- tendinŃele de epuizare a resurselor naturale

Definiții ale Dezvoltării Durabile

"Prin urmare, pot spune că pământul aparține fiecărei generații pe durata existenței sale, care i se cuvine pe deplin și în întregime, nici o generație nu poate face datorii mai mari decât pot fi plătite pe durata propriei existențe"- Thomas Jefferson, 6 Septembrie , 1789

"Dezvoltarea durabilă corespunde cerințelor prezentului fără să compromită posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități " - Comisia Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător și Dezvoltare (CNUED), 1972

"Durabilitatea se referă la capacitatea unei societăți, ecosistem, sau orice asemenea sistem existent de a funcționa continuu într-un viitor nedefinit fără a ajunge la epuizarea resurselor cheie"- Robert Gilman, autorul cărții " Eco-Villages and Sustainable Communities / Raport al Institutului Pamantului", publicat în limba rusă la Centrul pentru Inițiative Civice, Sankt-Petersburg, 1991. Vezi Global Ecovillage Network

Durabilitatea pleacă de la ideea că

• Activităţile umane sunt dependente de mediul înconjurător și de resurse.

• Sănătatea, siguranţa socială și stabilitatea economică a societăţii sunt esenţiale în definirea calităţii vieţii.

Dezvoltarea durabilă la nivel mondial

• "Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi".

• World Commission on Environment and Development (WCED), 1986, în raportul

"Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele de "Raportul Bruntdland":

• Report of the World Commission on Environment and Development: Our Common Future

Raportul Bruntdland

• a subliniat două aspecte majore:

• dezvoltarea nu înseamnă doar profituri mai mari si standarde mai înalte de trai pentru un mic procent din populație, ci creşterea nivelului de trai al tuturor;

• dezvoltarea nu ar trebui să determine degradarea sau folosirea fără măsură a resurselor naturale şi nici poluarea mediului ambiant.

CONFERINŢE MONDIALE ÎNDOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI ŞI AL DEZVOLTĂRII DURABILE

• Sub egida UNESCO, în 1971, se constituie Programul MAB-Omul şi Biosfera

• Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul Înconjurător, Stockholm, 5-16 iunie 1972;

• ConferinŃa Mondială a ONU pentru Mediu şiDezvoltare, Rio de Janeiro, 3-14 iunie 1992;

• Summit-ul mondial pentru dezvoltare durabilă, Johannesburg (Africa de Sud), 2002

• În Europa, Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv al Uniunii Europene, începând cu 1997, când a fost inclus în Tratatul de la Maastricht, iar în 2001, la Summit-ul de la Götheborg, a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene.

Rezultate 1

Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul

Înconjurător, Stockholm,

5-16 iunie 1972;

114 state

• „Un singur Pământ”. • Programul UNEP ( United Nations

Environmental Programme)• Ziua de 5 iunie a fost proclamată

Ziua Mondială a Mediului.

• Planul de acţiune privind mediul(109 recomandări)

• Carta mărilor (ProtecŃia M. Baltice,M.Negre, Protecția Antarcticii etc.

• DeclaraŃia finală asupra mediului :

– omul este, în acelaşi timp, creatorul şi distrugătorulambianţei naturale

Rezultate 2

• ConferinŃa Mondială a ONU pentru Mediu şi Dezvoltare(CNUED),

• Rio de Janeiro,3-14 iunie 1992181 de state

• “Resursele naturale ale globului, inclusiv aerul, apa, pământul, flora şi fauna şi, în mod deosebit eşantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale trebuie protejate în interesul generațiilor prezente şi viitoare printr-o planificare sau o gestionare atentă, după nevoi”.

• "Oamenii au dreptul la o viață sănătoasă şi productivă în armonie cu natura; națiunile au dreptul suveran de a exploata resursele proprii, fără însă a cauza distrugeri ale mediului în afara granițelor proprii."

• DeclaraŃia de principii (27) numită şi „Carta Pământului”.

• Agenda 21(planul de susţinere a dezvoltării durabile)

• „sa gândim global si sa acţionam local”.

• ConvenŃia privind schimbările climatice (până în anul 2000, emisiile de dioxid de carbon în atmosferă să se reducă la nivelul anului1990).

• ConvenŃia privind diversitatea biologică (zone protejate care să integreze problemele biologice însisteme de dezvoltare pe plan național)

• Declarația de principii privind conservarea şi exploatarea pădurilor(nu s-a finalizat nimic)

Rezultate 3

• Summit-ul mondial

pentru dezvoltare durabilă, Johannesburg, 26 august -4 septembrie 2002

• peste 100 de şefi de state şi de guverne

• măsuri cu privire la : apa, sănătatea, energia, agricultura şidiversitatea biologică.

• DeclaraŃia politică şi Planul de implementare a dispoziŃiilor adoptate

La Summit-ul de la Johannesburg

• Se recunoaşte, astfel, că Terra are o capacitate limitată – de a satisface cererea crescândă de resurse naturale din partea sistemului

socio-economic şi– de a absorbi efectele distructive ale folosirii lor.

• Schimbările climatice,• fenomenele de eroziune şi deşertificare, • poluarea solului, apei şi aerului,• reducerea suprafeţei sistemelor forestiere tropicale şi a zonelor

umede, • dispariţia sau periclitarea existenţei unui număr mare de specii de

plante şi animale terestre sau acvatice, • epuizarea accelerată a resurselor naturale neregenerabile • au început să aibă efecte negative, măsurabile, asupra

dezvoltării socio-economice şi calităŃii vieŃii oamenilor în zone vaste ale planetei.

Strategia DD pentru o Uniune Europeană extinsă

• În iunie 2006• scopul schimbării comportamentului în societatea europeană şi implicării

active a factorilor decizionali, publici şi privați, precum şi a cetățenilor în elaborarea, implementarea şi monitorizarea obiectivelor dezvoltării durabile.

• Strategia UE stabileşte, de asemenea, proceduri precise de implementare, monitorizare şi urmărire,cu obligaţii de raportare la fiecare doi ani, din partea Comisiei Europene şi a statelor membre, asupra angajamentelor asumate.

• Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă este singura perspectivă raţională a devenirii naţionale,

având ca rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluenţa factorilor economici, sociali şi de mediu.

• Iunie 2011 este termenul de raportare

Obiectivul general al SDD din UE

• îmbunătăţirea continuă a calităţii vieții pentru generațiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunități sustenabile

STRATEGIA U.E. ÎN FAVOAREADEZVOLTĂRII DURABILE

• “Spre o dezvoltare durabilă” : protecŃia mediului este fundamentală pentru dezvoltarea viitoare a UE

• Această strategie comunitară este parte integrantă a celui de-al 6-lea Program de

acțiune pentru mediu, “Viitorul nostru, alegerea noastră”, care a stabilit acțiunile prioritare pentru perioada 2001-2010

SDD a UEpatru obiective-cheie:• ProtecŃia mediului, prin măsuri care să permită disocierea

creşterii economice de impactul negativ asupra mediului;• Echitatea şi coeziunea socială, prin respectarea drepturilorfundamentale, diversităŃii culturale, egalităŃii de şanse şi prin

combaterea discriminării de orice fel;• Prosperitatea economică, prin promovarea cunoaşterii,

inovării şi competitivităŃii pentru asigurarea unor standarde deviaŃă ridicate şi unor locuri de muncă abundente şi bineplătite;

• Promovarea instituŃiilor democratice în slujba păcii,securităŃii şi libertăŃii, a principiilor şi practicilor dezvoltăriidurabile pretutindeni în lume.

Organismele EU de implementare :

– Oficiul de Statistică al Comunităților Europene (Eurostat),

– Comisia Economice ONU pentru Europa (UNECE)

– Organizația pentru Colaborare şi Dezvoltare Economică (OCDE)

O nuanțare între Dezvoltare durabilă-durabilitate…

• „Durabilitatea" este proprietatea unui sistem, de a-şi păstra o stare anumită cât mai mult timp. (Building to last)

• Conceptul de „dezvoltare durabila" se referă la un proces dinamic care subliniază ideea de schimbare sau de dezvoltare. (Building to change)

Protecţia mediului, pilon al dezvoltării durabile

• Pentru că :– Cererea de resurse naturale a cunoscut o creştere

rapidă, depăşind capacitățile Terrei pe termen lung.

– Biodiversitatea se degradează in toata lumea, iar principalele ecosisteme sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari.

– Consumul de energie creşte în continuare.

– Sărăcia continuă să afecteze categorii semnificative ale populației.

•

Scopul final al DD

• „ îmbunătățirea continuă a calității vieții", prin urmare, accentul se pune pe menținerea procesului de îmbunătățire a bunăstării oamenilor.

• Dezvoltarea durabila reprezintă mai puțin o căutare a unui echilibru stabil, fiind un concept dinamic, care recunoaşte că schimbările sunt inerente în societățile umane.

Protecția mediului înseamnă :

• protejarea capacității Pământului de a menține viața în toata diversitatea ei,

• respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei

• asigurarea unui înalt nivel de protecție şi îmbunătățire a calității mediului prin prevenirea si reducerea poluării mediului

• promovarea producției si consumului durabile, pentru a determina distrugerea legăturii dintre creșterea economică si degradarea mediului.

patru indicatori cheie( Comisia Europeana)

care exprimă in termeni cuantificabili viziunea despre ce trebuie să însemne practic dezvoltarea durabilă si implicit protecția mediului

Ultimul raport al Eurostat

STRATEGIA ROMÂNIEI ÎN DOMENIULPROTECŢIEI MEDIULUI ŞI A DEZVOLTĂRI DURABILE

Principiile generale de protecŃie a mediului :– conservarea şi îmbunătăŃirea condiŃiilor de sănătate

ale oamenilor;

– dezvoltarea durabilă;

– evitarea poluării prin măsuri preventive;

– conservarea diversităŃii biologice şi reconstrucŃiaecologică a sistemelor deteriorate;

– conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice;

– principiul “poluatorul plăteşte”;

– stimularea activităŃii de redresare a mediului.

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă

• Hotărârea de Guvern nr. 1216/2007. • Documentul SNDD, aprobat de către Guvernul

României în data de 12 noiembrie 2008, reprezintă un proiect comun al Guvernului României, prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă

• Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă este o orientare de perspectivă, pe termen mediu şi lung şi conține obiective țintă, măsuri de implementare şi evaluarea surselor de finanțare realiste pentru orizontul anilor 2013, 2020 şi 2030.

Obiectivele strategicepe termen scurt, mediu şi lung:

• Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României ca stat membru al UE.

• Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene privind principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

• Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu al țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.

Ce aşteptări avem ?

• Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu şi lung, o creştere economică ridicată şi, în consecință, o reducere semnificativă a decalajelor economico-sociale dintre România şi celelalte state membre ale UE.

Capitalul natural

• 238.391 kilometri pătraŃi• Teritoriul României se suprapune peste 5 din cele 11

regiuni bio-geografice ale Europei: • alpină, • continentală,• panonică,

• pontică• stepică

• se află, de asemenea, la joncțiunea dintre sub-zonele floristice şi faunistice palearctice:

• mediteraneană,

• pontică• eurasiatică.

BogăŃia, distribuŃia şi nivelul de reprezentareale tipurilor de habitate naturale pe teritoriul

României (după SNDD, 2006)

• Din cele 198 habitate inventariate pe continentul

european (d.c. 65 prioritare),

– în România se regăsesc 94 (23 prioritare),

• Din cele 14 biomuri identifi cate la nivel mondial,

– în România se află 5 :

• păduri temperate de conifere,

• păduri temperate de foioase,

• păşuni,

• sisteme montane mixte şi

• Lacuri

Varietatea şi proporŃionalitatea relativă a formelor de relief

• prezintă caracteristici unice în Europa şi rare peglob:

• 28% masive muntoase (altitudine peste 1.000metri),

• 42% dealuri şi podişuri (altitudine între 300 şi1.000 m)

• 30% câmpii (altitudine sub 300 m).• Delta Dunării, cea mai extinsă zonă

umedă din Europa cu o suprafaŃă de 5.050 km2 (din care 4.340 pe teritoriul României),

a căpătat statutul de RB de interes mondial şi se bucură de atenŃie şimonitorizare specială din partea UNESCO şi ConvenŃiei Ramsar

Principalele resurse naturale

• Resursele de apă,

– Din total, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile,în special

din cauza contaminării resurselor.

– Ca urmare, resursa de apă utilizabilă este în

România de 2.660 metri cubi pe locuitor pe an (față de potențialul de 5.930 metri cubi/an/locuitor) în

comparaŃie cu media Europeană de peste 4.000

metri cubi/an/locuitor, ceea ce plaseazăRomânia printre statele cu resurse utilizabile de apă relativ

scăzute.

• Resursa funciară• 61,7% din total reprezintă terenuri destinate activităților cu

specific agricol (circa 14,7 milioane hectare),

• 27% din suprafață este ocupată de fondul forestier (circa 6,43 milioane hectare),

• 3,56% (841,8 mii ha) din total este reprezentat de corpuri de apă de suprafață (râuri, lacuri, bălți),

• 1,9% (463,0 mii ha) îl constituie terenurile degradate sau cu potențial productiv foarte scăzut

• 5,77% (circa 1,06 milioane ha) reprezintă terenuri folosite pentru infrastructura fi zică (capitalul fi zic construit) a componentelor sistemului socio-economic.

Resursa agricolă = 14,7 milioane ha

• din care:

– 64,1% terenuri arabile,

– 1,5% vii şi pepiniere viticole,

– 1,4% livezi şi pepiniere pomicole,

– 22,6% păşuni şi

– 10,4% fâneŃe.

Realitatea funciară

• Ca rezultat al unor intervenŃii neraŃionale (poluare prinactivităŃi industriale, în special miniere, petroliere şi chimice,depozitarea de deşeuri sau efectuarea necorespunzătoare a lucrărilor agricole, slaba reacŃie faŃă de fenomenele de eroziune) se constată : – compactări,

– distrugeri ale structurii solului,

– epuizări ale substanŃelor nutritive,

– Deci diminuarea fertilităŃii solurilor folosite în agricultură.

• solurile din România au, la nivelul anului 2007, – 52% o fertilitate redusă sau foarte redusă,

– 20,7% o fertilitate moderată şi doar

– 27% posedă o fertilitate ridicată şi foarte ridicată.

Structura ecologică a României

• 55% ecosisteme naturale şi semi-naturale

• 45% ecosisteme agricole

Biodivdersitatea

• 3.630 specii de plante şi 688 specii de alge;

• 105 specii de mamifere, inclusiv carnivore mari;

• 25 specii de reptile;

• 19 specii de amfibieni;

• 216 specii de peşti;

• 30.000 specii de insecte;

• 860 specii de crustacee;

• 688 specii de moluşte

Capacitatea bio-productivă a

capitalului natural( sursa: SNDD)

• Echivalent de suprafață productivă globală per individ (g ha/individ)

• Potenţial : 3,5 – 4 g ha/individ.

• Realizat în 2007 : 2,17 g ha/individ

• MenŃine sănătos ceea ce te menŃine sănătos !

Obiective-Ńintă

şi modalităŃi de acŃiune

• Provocarea crucială• 1.1. Schimbările climatice şi energia curată• Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbărilor climatice• prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră,• precum și a efectelor negative ale acestora asupra societății Și

mediului

– reducerea, până în anul 2020, cu 20% a emisiilor de GES la nivelul UE, comparativ cu nivelul anului 1990,

– creşterea, până în anul 2020, cu până la 20% a ponderii energiei din surse regenerabile în totalul consumului energetic,

– creşterea eficienţei energetice cu 20%, – Din consumul total de carburant utilizat în transporturilor. cel puţin

10% să fie de tip bio

Orizont 2013

• Obiectiv naţional: • Satisfacerea necesarului de

energie pe termen scurt șșșși mediu șșșși crearea premiselor pentru securitatea energetică a Ńării pe termen lung conformcerinŃelor unei economiimoderne de piaŃă, în condiŃii de siguranŃă șșșși competitivitate;

• îndeplinirea obligaŃiilor asumateîn baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de GES

• promovarea șșșși aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice șșșși respectarea principiilor dezvoltării durabile

• Securitatea energetică

• Dezvoltarea durabilă

• Competitivitatea economică

• Creșșșșterea eficienŃei energetice

• Modernizarea sistemelor de cogenerare șșșși încălzire urbană

• Tehnologii curate

Orizont 2020

• Obiectiv național: • Asigurarea funcŃionării eficiente șșșși în

condiŃii de siguranŃă a sistemului energetic naŃional, atingerea niveluluimediu actual al UE în privinŃaintensităŃii șșșși efi cienŃei energetice; îndeplinirea obligaŃiilor asumate de România în

• cadrul pachetului legislativ „Schimbări climatice șșșși energie din surseregenerabile” șșșși la nivel internaŃionalîn urma adoptării unui nou acord global în domeniu; promovarea șșșșiaplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice șșșși respectarea principiilor dezvoltării durabile.

• reducere unilaterală în anul 2020 a emisiilor de GES cu 20%

• ponderea energiei electrice produsă din surse regenerabile să ajungă la 24%.

Orizont 2030.

• Obiectiv naŃional: • Alinierea la performanŃele

medii ale UE privind indicatorii energetici șșșși de schimbări climatice;

• îndeplinireaangajamentelor îndomeniul reducerii emisiilor de GES înconcordanŃă cu acordurile internaŃionale șșșși comunitare existente șșșșiimplementarea unormăsuri de adaptare la efectele schimbărilorclimatice

• Prin creşterea efi ciențeienergetice consumul de energie primară se va reduce cu 30%, iar consumul de energie finală cu 26% comparativ cu media consumului din perioada 2001-2005.

• Se va generaliza iluminatul cu lămpi eficiente.

• Se va extinde utilizareatehnologiilor curate

• reabilitarea termică a circa 40% din fondul existent de clădiri multietajate

In domeniul agriculturii

• Până în 2013• Introducerea tehnologiilor

ecologice și stimularea eco-inovaţiei

• Etichetarea produselor înfuncţie de performanţele lorecologice

• indicatorului „productivitatearesurselor”, măsurat prin raportul dintre valoarea adăugată brută şi

• consumul intermediar + valoarea consumurilormateriale

• Până în 2030• accelerarea dezvoltării în

ansamblu a sectorului de servicii şi a contribuŃieiacestuia la creştereaprodusului intern brut astfel încât să se atingă ponderede circa 60%.

Indicatorii de dezvoltare durabilă cu referire la mediu

• Începând cu luna martie 2010, în România, s-a constituit Grupul de lucru pentru stabilirea indicatorilor de dezvoltare durabilă cu referire la mediu, alcătuit din experți nominalizați din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului şi Institutului Național de Statistică, în cadrul unui Proiect de grant privind stabilirea setului naţional de indicatori pentru monitorizarea implementării Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă.

Conservarea şi gestionarea resurselor naturale

• Până în 2013• (a) ÎmbunătăŃirea calităŃii şi accesului la infrastructura de

apă șșșși apă uzată prin asigurarea serviciilor de alimentarecu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane

• Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșșșșeurilor prin îmbunătăŃirea gestionării deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeŃe până în 2015.

• Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană

• Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate,

Scorurile ISD–Romania–2008

1. ViaŃă Sănătoasă 7,2

2 . Hrană Suficientă 10,03. Apă Potabilă Suficientă 5,7

4 . Servicii de Salubritatecorespunzătoare 9,4

5. OportunităŃi de EducaŃie 7,7

6. Egalitatea între Sexe 8,1

7. Calitatea Aerului 6 ,0

8. Calitatea Apelor de SuprafaŃă 2,9

9. Calitatea Solului 3,9

10. Buna Guvernare 5,2

11. Şomajul 5,4

12. Creşterea PopulaŃiei 8,3

13. DistribuŃia Veniturilor 7,4

14. Datoria Publică 8,3

15. Reciclarea Deşeurilor 2,116. Utilizarea Resurselor

Regenerabile de Apă 8,917. Consumul de Energie din

Surse Regenerabile 1,318. Starea Pădurilor 7,0

19. Conservarea BiodiversităŃii 4,2

20. Emisii de Gaze cu Efect de Seră 5,5

21. Amprenta Ecologică 6,0

22. Cooperare InternaŃională 8,3

Concluzii

• Dezvoltarea durabilă include protecŃia mediului, iar protecŃia mediului condiŃionează dezvoltarea durabilă. – așa ar trebui

• "Durabilitatea este doctrina de urgență prin care dezvoltarea și progresul economic trebuie să aibă loc și să se mențină de-a lungul timpului în limitele stabilite de ecologie în sensul cel mai larg care să permită interdependența ființelor umane și slujbelor lor, a biosferei și legilor fizicii și chimiei care o guvernează... Rezultă că protecţia mediului și dezvoltarea economică sunt într-adevăr procese antagonice" -William D. Ruckelshaus, "Toward a Sustainable World," Scientific American, September, 1989

Dezvoltarea durabila si mediul• In teorie

Dezvoltarea durabilă înseamnă empatie pentru resursele naturale

Resursele naturale ale Pământului pot exista si in viitor dacă acceptam că suntem cu toŃii responsabili si dacă folosim doar cât si ce avem nevoie.

Folosirea responsabilă si durabilă a resurselor naturale

Să folosim resursele naturale responsabil si durabil înseamnă să decidem ce resurse folosim si sub ce formă. In primul rând, trebuie sa ne întrebăm dacă avem intr-adevăr

nevoie să le folosim.

• Folosirea durabila a resurselor înseamnă că rata de consum e infinita si nu provoacă daune mediului înconjurător, deci nici oamenilor. Pentru a reuşi acest lucru, trebuie sa

încercăm să :– folosim resurse regenerabile, cum sunt energia eoliana sau cea solara, in locul resurselor neregenerabile –

combustibilii.

– folosim resursele care afectează cel mai putin mediul

– reducem cantitatea de resurse pe care o folosim, in special a celor neregenerabile; acest lucru se traduce prin consum moderat, refolosire si reciclare

Dezvoltarea durabila si mediul

• In realitateIn mod repetat, oamenii distrug habitatele naturale, prin folosirea acestora in scopuri personale sau economice. Peste 50 % din pădurile planetei s-au pierdut si o treime din ce a ramas va disparea in urmatorii 20 de ani, avand in vedere ratele curente de despădurire.

Africa a pierdut peste 9% din păduri, intre anii 1990 si 2005; Pamantul a pierdut inca 3% din padurile sale. O suprafata chiar mai mare de mlastini a fost distrusa si peste o treime din recifurile de corali au fost distruse sau au fost afectate grav.

http://www.lumeaeducatiei.ro

• Peste 30% din speciile de plante si animale sunt expuse riscului de disparitie daca temperaturile globale cresc cu peste 2oC. (sursa IPCC - Panoul Interguvernamental asupra Schimbarii Climei)

In privinta managementului ecosistemelor, putine imbunatatiri pot fi observate in ultimul timp. Eroziunea solului reprezinta o problema majora in multe partiale lumii, cot la cot cu salinizarea, adesea provocata de sisteme de irigare prost concepute. Una dintre institutiile Natiunilor Unite estimeaza ca cel putin 20% din totalul suprafetelor cultivate sunt astazi distruse grav.

Mai recent, preocuparile specialistilor de mediu sunt concentrate asupra calitatii si cantitatii apei potabile. In unele tari exista lipsuri, iar multe rauri si ape subterane sunt afectate din ce in ce mai mult de poluare, sub diverse forme. Este adevarat ca, datorita imbunatatirilor tehnologice si aplicarii unor legi mai severe pentru companiile care folosesc apa, in multe tari calitatea apei s-a imbunatatit. Insa, in tarile aflate in curs de dezvoltare, situatia se inrautateste. Aceleasiprobleme se aplica si pentru calitatea aerului.

Cum se comportă membrii unei societăţi durabile?

Numai daca intelegem cum functioneaza lumea din jurul nostru, putem sa administram eficient sistemele umane, astfel incat sa nu depaseasca limitele naturale ale lumii biofizice.

Societatea durabila este axata pe sustinere biofizica, pe dreptate si echitate redistributiva; ce inseamna toti acesti termeni? Ecosistemele sunt capabile sa asigure serviciile ce sustin viata pe planeta (apa curata, sol fertil, reglarea climei, etc.), iar societatea este organizata astfel incat oamenii sa aiba posibilitatea de a trai asa cum isi doresc.

Intr-o societate durabila, oamenii respecta limitele impuse de planeta, ale naturii, ale resurselor si ale biodiversitatii; ei doresc sa imbunatateasca mediul si sa se asigure ca resursele naturale necesare vietii nu sunt afectate si ca vor fi suficiente si pentru viitor.

O societate durabila este una puternica, sanatoasa si justa. Indeplineste nevoile tuturor oamenilor, precum si pe cele ale comunitatilor viitoare, promovand bunastarea personala, coeziunea si incluziunea sociala si facilitand oportunitati egale pentru toata lumea.

O societate durabila construieste o economie puternica, stabila si sustinuta, care asigura prosperitate si oportunitate pentru toata lumea, in care costurile sociale si de mediu sunt suportate de cei care le creeaza, iar consumul eficient de resurse este incurajat.

O societate durabila pomoveaza in mod activ sistemele de guvernanta eficiente si participative, la toate nivelurile societatii, antrenand creativitatea, energia si diversitatea culturala.

http://www.lumeaeducatiei.ro